Depresiunea colinara a Depresiunea colinara a Transilvaniei Transilvaniei

SimoncaSimonca

DacianaDaciana

Maria Maria

Depresiunea colinara a Depresiunea colinara a TransilvanieiTransilvaniei

Depresiunea colinară a Depresiunea colinară a TransilvanieiTransilvaniei este cea mai mare este cea mai mare depresiune din interiorul arcului depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un relief colinar, de carpatic. Are un relief colinar, de unde denumirea de unde denumirea de colinarăcolinară, care i , care i se poate atribui depresiunii se poate atribui depresiunii intercarpatice a Transilvaniei. Este intercarpatice a Transilvaniei. Este mărginită de cele trei ramuri mărginită de cele trei ramuri carpatice, care îşi iau numele carpatice, care îşi iau numele dupa poziţia faţă de această zonă dupa poziţia faţă de această zonă depresionară: depresionară: CarpaţiiCarpaţii OrientaliOrientali (în (în est), est), CarpaţiiCarpaţii MeridionaliMeridionali (în sud) (în sud) şi şi CarpaţiiCarpaţii OccidentaliOccidentali (în vest). (în vest). Spre nord-vest există o legătură Spre nord-vest există o legătură mai largă cu mai largă cu DealurileDealurile de Vest de Vest şi şi CâmpiaCâmpia de Vest de Vest pentru jugul pentru jugul intracarpatic.intracarpatic.

Depresiunea colinara a Depresiunea colinara a TransilvanieiTransilvaniei

Evoluţia şi alcătuirea geologică Evoluţia şi alcătuirea geologică A început să funcţioneze ca o arie de sedimentare după A început să funcţioneze ca o arie de sedimentare după

tectogenezele de la sfârşitul tectogenezele de la sfârşitul CretaciculuiCretacicului (austrică, laramică). (austrică, laramică). Structura geologică prezintă două unităţi:Structura geologică prezintă două unităţi:

fundament de tip carpatic - este alcătuit din şisturi fundament de tip carpatic - este alcătuit din şisturi cristaline, urmate de formaţiuni sedimentare prelaramice cristaline, urmate de formaţiuni sedimentare prelaramice (din Permian, Liasic, Cretacic superior). (din Permian, Liasic, Cretacic superior).

cuvertura sedimentară - a fost depusă în două etape: cuvertura sedimentară - a fost depusă în două etape: 1. Cretacicul superior – Miocen inferior:1. Cretacicul superior – Miocen inferior: etapă de etapă de

sedimentare cuprinsă între fazele laramică şi stirică. Se sedimentare cuprinsă între fazele laramică şi stirică. Se caracterizează prin alternanţă de formaţiuni continentale caracterizează prin alternanţă de formaţiuni continentale (aluviale, proluviale, coluviale) şi marine şi faciese variate în (aluviale, proluviale, coluviale) şi marine şi faciese variate în funcţie de mişcările eustatice (schimbări ale nivelului mării) şi funcţie de mişcările eustatice (schimbări ale nivelului mării) şi tectonice (ridicări sau coborâri). Apare în NV depresiunii şi tectonice (ridicări sau coborâri). Apare în NV depresiunii şi cuprinde etapa paleogenă şi cea neogenă. cuprinde etapa paleogenă şi cea neogenă.

Evoluţia şi alcătuirea geologicăEvoluţia şi alcătuirea geologică 2. Badenian – Panonian:2. Badenian – Panonian: diferă de etapa precedentă pentru că diferă de etapa precedentă pentru că

apare doar faciesul marin. apare doar faciesul marin. a.Badeniana.Badenian – a început cu faza stirică (vulcanism, mişcări pe – a început cu faza stirică (vulcanism, mişcări pe

verticală). Este urmat de affundarea accentuată a depresiunii, apoi verticală). Este urmat de affundarea accentuată a depresiunii, apoi de o transgresiune generală, rezultând în Marea Badeniană. de o transgresiune generală, rezultând în Marea Badeniană. Formaţiunile reprezentative sunt: Formaţiunile reprezentative sunt:

--tuful de Dejtuful de Dej: se prezintă pe grosimi de 10-500 m pe marginea : se prezintă pe grosimi de 10-500 m pe marginea depresiunii cu un caracter grosier. Unde apare favorizează formarea depresiunii cu un caracter grosier. Unde apare favorizează formarea reliefului structural cu cueste reliefului structural cu cueste

--formaţiunea de Ocna Dejuluiformaţiunea de Ocna Dejului: este purtătoare de sare, şi este : este purtătoare de sare, şi este răspândit pe toate laturile depresiunii în cute diapire (răspândit pe toate laturile depresiunii în cute diapire (OcnaOcna DejuluiDejului, , PraidPraid, , SovataSovata) )

b.Sarmaţianb.Sarmaţian – este răspândit în toată depresiunea cu excepţia părţii – este răspândit în toată depresiunea cu excepţia părţii de NV. Este constituit din argile, nisipuri cu intercalaţii de cinerite de NV. Este constituit din argile, nisipuri cu intercalaţii de cinerite (tuful de Hădăreni, tuful de Ghiriş). Apare sub forma unor structuri (tuful de Hădăreni, tuful de Ghiriş). Apare sub forma unor structuri anticlinale (anticlinale (SărmaşuSărmaşu, , ZauZau de de CâmpieCâmpie) )

c.Panonianc.Panonian – este alcătuit doar din depozite fine: argile, nisipuri cu – este alcătuit doar din depozite fine: argile, nisipuri cu intercalaţii de tufuri. Are un caracter mai fin în centru şi mai grosier intercalaţii de tufuri. Are un caracter mai fin în centru şi mai grosier spre margine. spre margine.

Relieful Relieful Are aspect general de Are aspect general de platou fragmentatplatou fragmentat, de văi care o , de văi care o

străbat de la E spre V. În centru sunt prezente şiruri de străbat de la E spre V. În centru sunt prezente şiruri de dealuri iar la contactul cu munţii s-au format unităţi dealuri iar la contactul cu munţii s-au format unităţi depresionare şi culoare. Ca urmare s-au diferenţiat depresionare şi culoare. Ca urmare s-au diferenţiat unitatea centrală şi unitatea marginală a depresiunii unitatea centrală şi unitatea marginală a depresiunii Transilvaniei.Transilvaniei.

Tipurile de relief prezente: este specific relieful structural Tipurile de relief prezente: este specific relieful structural reprezentat prin cueste, domuri, bealii anticlinale. reprezentat prin cueste, domuri, bealii anticlinale. Cuestele au o anumită particularitate în Depresiunea Cuestele au o anumită particularitate în Depresiunea Transilvaniei, sunt orientate spre munte.Transilvaniei, sunt orientate spre munte.

Sunt specifice formele rezultate în urma proceselor de Sunt specifice formele rezultate în urma proceselor de versanţi: alunecări de teren, forme de deroziune, forme versanţi: alunecări de teren, forme de deroziune, forme de ravenaţie (e. de ravenaţie (e. RâpaRâpa RoşieRoşie), relief fluviatil (terase, ), relief fluviatil (terase, lunci).lunci).

Trăsături biopedoclimatice Trăsături biopedoclimatice Sunt determinate de diferenţa de altitudine dintre părţile centrale şi Sunt determinate de diferenţa de altitudine dintre părţile centrale şi

marginale şi expunerea diferită faţă de circulaţia maselor de aer. marginale şi expunerea diferită faţă de circulaţia maselor de aer. Există o diferenţă de altitudine între partea estică (1000 m) şi cea Există o diferenţă de altitudine între partea estică (1000 m) şi cea vestică (500-600 m).vestică (500-600 m).

În partea vestică este o umbră de precipitaţii cu influenţe foehnice, În partea vestică este o umbră de precipitaţii cu influenţe foehnice, cu temperaturi mai ridicate şi precipitaţii scăzute. Partea estică este cu temperaturi mai ridicate şi precipitaţii scăzute. Partea estică este expus favorabil în faţa maselor de aer.expus favorabil în faţa maselor de aer.

Se pot distinge două areale biopedoclimatice:Se pot distinge două areale biopedoclimatice: 1.Partea central-vestică1.Partea central-vestică – treptele joase de la partea estică a – treptele joase de la partea estică a MunţilorMunţilor

ApuseniApuseni. Temperaturi: 8-9°C, mai mari în Culoarul Alba şi zona . Temperaturi: 8-9°C, mai mari în Culoarul Alba şi zona TurdeiTurdei. . Precipitaţii: 600-700 mm/an, mai mici în zona Precipitaţii: 600-700 mm/an, mai mici în zona AlbaAlba şi Turda. Asociaţii şi Turda. Asociaţii vegetale: stepice, silvostepice, forestiere, puternic modificate antropic, vegetale: stepice, silvostepice, forestiere, puternic modificate antropic, înlocuite prin culturi agricole, livezi, vii (asociaţii de şleau: nu sunt pure). înlocuite prin culturi agricole, livezi, vii (asociaţii de şleau: nu sunt pure).

2.Arealele marginale înalte2.Arealele marginale înalte – Temperaturi: 7-8°C. Precipitaţii: 700-800 – Temperaturi: 7-8°C. Precipitaţii: 700-800 mm/an. Vegetaţie de tip forestier mai bine conservat. Soluri argilo-mm/an. Vegetaţie de tip forestier mai bine conservat. Soluri argilo-iluviale şi intrazonale (litomorfe). iluviale şi intrazonale (litomorfe).

HidrografiaHidrografia

Râuri:Râuri: pot fi autohtone sau alohtone, cu debit mai mare în situaţia pot fi autohtone sau alohtone, cu debit mai mare în situaţia celor alohtone. 72% din debit se formează în zona muntoasă, iar celor alohtone. 72% din debit se formează în zona muntoasă, iar 28% în interiorul Depresiunii Transilvaniei. 28% în interiorul Depresiunii Transilvaniei.

Apele freatice:Apele freatice: sunt de calitate necorespunzătoare datorită durităţii sunt de calitate necorespunzătoare datorită durităţii şi mineralizării lor ridicate. În arealele cutelor diapire apele sunt şi mineralizării lor ridicate. În arealele cutelor diapire apele sunt sărate. Apele minerale fluctuoase sunt răspândite la Bizuşa. sărate. Apele minerale fluctuoase sunt răspândite la Bizuşa.

Lacurile:Lacurile: - sărate: Ursu - sărate: Ursu - antropice: - antropice: OcnaOcna SibiuluiSibiului, , OcnaOcna DejuluiDejului, , OcnaOcna MureşMureş, , CojocnaCojocna (amenajate (amenajate

mai ales cu scopuri turistice) mai ales cu scopuri turistice) - iazuri şi heleştee: naturale (bararea văilor de aluviuni), antropice - iazuri şi heleştee: naturale (bararea văilor de aluviuni), antropice

(amenajate antropic) (amenajate antropic) - lacurile apărute între valurile de alunecare au format mlaştini şi turbării. - lacurile apărute între valurile de alunecare au format mlaştini şi turbării.

PopulaţiaPopulaţia

2,6 mil de locuitori (11% din populaţia 2,6 mil de locuitori (11% din populaţia României). Densitatea medie este de 100 României). Densitatea medie este de 100 loc/km2 cu diferenţe între centru (mai loc/km2 cu diferenţe între centru (mai mică) şi margini (peste medie).mică) şi margini (peste medie).

AşezăriAşezări

A. URBANEA. URBANE – 30 oraşe dintre care 3 mari ( – 30 oraşe dintre care 3 mari (Cluj-NapocaCluj-Napoca, , SibiuSibiu, , Târgu-MureşTârgu-Mureş) restul mijlocii mari (50-100 mii: ) restul mijlocii mari (50-100 mii: BistriţaBistriţa, , Alba IuliaAlba Iulia, , MediaşMediaş, , TurdaTurda). Funcţia oraşelor: ). Funcţia oraşelor: -este polarizat spre Cluj-Napoca, sau cel puţin până la crearea -este polarizat spre Cluj-Napoca, sau cel puţin până la crearea

regiunilor de dezvoltare regiunilor de dezvoltare -centrele de polarizare sunt: -centrele de polarizare sunt: -Cluj-Napoca: polarizează nu numai din spaţiul depresiunii dar şi -Cluj-Napoca: polarizează nu numai din spaţiul depresiunii dar şi

din exterior din exterior -Braşov: este în exteriorul depresiunii, polarizează cel puţin -Braşov: este în exteriorul depresiunii, polarizează cel puţin

partea de SE a depresiunii partea de SE a depresiunii B. RURALEB. RURALE – sunt răspândite la nivelul Depresiunii – sunt răspândite la nivelul Depresiunii

Transilvaniei. Media de densitate este de 7,1 sate/100 Transilvaniei. Media de densitate este de 7,1 sate/100 km2 cu max 17 sate/km2 în partea sudică. Majoritatea km2 cu max 17 sate/km2 în partea sudică. Majoritatea au sub 500 de locuitori. Tipuri: periurban, de culoar, au sub 500 de locuitori. Tipuri: periurban, de culoar, izolat. izolat.

AgriculturaAgricultura

Agricultura este o acţiune foarte Agricultura este o acţiune foarte răspândită în Depresiunea răspândită în Depresiunea Transilvaniei.Cultura plantelor: cereale, Transilvaniei.Cultura plantelor: cereale, plante technice (sfecla de zahăr, in, plante technice (sfecla de zahăr, in, cânepă), legume, viţă de vie (cânepă), legume, viţă de vie (Alba-IuliaAlba-Iulia, , TârnăveniTârnăveni, , LechinţaLechinţa). Creşterea ). Creşterea animalelor: bovine, ovine, porcine, păsări.animalelor: bovine, ovine, porcine, păsări.

Industria Industria

S-a dezvoltat în principal pe baza resurselor de gaz S-a dezvoltat în principal pe baza resurselor de gaz metan şi sare.metan şi sare.

a. Gaz metan a. Gaz metan -combustibil: pe baza acestuia s-a dezvoltat: -combustibil: pe baza acestuia s-a dezvoltat: -industria materialelor de construcţii (lianţi, ţiglă): -industria materialelor de construcţii (lianţi, ţiglă): TârnăveniTârnăveni, ,

MediaşMediaş, , Alba IuliaAlba Iulia, , TurdaTurda -industria energiei electrice: -industria energiei electrice: TârnăveniTârnăveni, , IernutIernut, , FântâneleFântânele -industria metalurgică: -industria metalurgică: CâmpiaCâmpia TurziiTurzii -materie primă: pe baza acestuia s-a dezvoltat: -materie primă: pe baza acestuia s-a dezvoltat: -industria chimică (amonia, negru de fum): Făgăraş, Victoria, -industria chimică (amonia, negru de fum): Făgăraş, Victoria,

Târgu-MureşTârgu-Mureş

b. Sare: pe baza acestuia s-a dezvoltat b. Sare: pe baza acestuia s-a dezvoltat -industria produselor clorosodice: Ocna Mureş, Târnăveni, Turda -industria produselor clorosodice: Ocna Mureş, Târnăveni, Turda

TransporturiTransporturi

Depresiunea este străbătută de o reţea densă de căi ferate şi rutiere Depresiunea este străbătută de o reţea densă de căi ferate şi rutiere orientate predominant de-a lungul culoarelor de vale. Are trei caractere orientate predominant de-a lungul culoarelor de vale. Are trei caractere principale: inclaritate, radialitate, prezenţa legăturilor transcarpatice.principale: inclaritate, radialitate, prezenţa legăturilor transcarpatice.

Magistralele feroviare:Magistralele feroviare: Ocna-Mureş - Braşov Ocna-Mureş - Braşov Depresiunea Huedin - Culoarul Nadăş - Someşul Mic - Arieşul inf. - Mureşul Depresiunea Huedin - Culoarul Nadăş - Someşul Mic - Arieşul inf. - Mureşul

mij. - Podişul Târnavelor mij. - Podişul Târnavelor Defileul Mureş - Depresiunea Reghinului - Depresiunea Bistriţei - Culoarul Defileul Mureş - Depresiunea Reghinului - Depresiunea Bistriţei - Culoarul

Someşului Mare Someşului Mare Reţeaua rutieră:Reţeaua rutieră: E60 – Depesiunea Huedin – Culoarul Căpuş–Someşul Mic – Masivul E60 – Depesiunea Huedin – Culoarul Căpuş–Someşul Mic – Masivul

Feleacului – Culoarul Arieşului inferior-Mureş – Podişul Târnavelor Feleacului – Culoarul Arieşului inferior-Mureş – Podişul Târnavelor E80 – Podişul Someşan – Masivul Feleacului – Culoarul Alba Iulia-Turda – E80 – Podişul Someşan – Masivul Feleacului – Culoarul Alba Iulia-Turda –

Depresiunea Sibiu Depresiunea Sibiu E68 – depresiunile sudice E68 – depresiunile sudice

Poze Poze

Poze Poze

Poze Poze