ratamentele naturiste, cea mai buna metoda de combatere a nevrozelorAutor:prof. univ. dr.Constantin MILICSub aspect clinic, nevroza reprezinta o epuizare, partiala, a reactiilor sistemului nervos central si periferic, in special a scoartei cerebrale, atunci cand este supusa unor eforturi mari si complexe, fizice si mai ales intelectuale. In majoritatea nevrozelor s-au obtinut rezultate bune prin tratamente pe baza de plante medicinale, asociate cu o dieta echilibrata si suplimentari de vitamine (A, B, C, D) si de saruri minerale (Mg, Si, Co, Li).Nevrozele sunt afectiuni reversibile si nu altereaza facultatile intelectuale si personalitatea bolnavului, intrucat acesta ramane constient, dar nu se poate controla.In functie de natura tulburarilor functionale, nevrozele prezinta patru forme distincte de manifestare: astenica, obsesivo-fobica, isterica si mixta.Nevroza astenica(neurastenia) este provocata in urma unor eforturi mari, care duc la oboseala accentuata, fizica sau intelectuala. Se manifesta prin astenie, ameteala, vertij, dureri de cap, stare de epuizare, nesiguranta la mers, excitatie emotiva, stare de plans neretinut, nerabdare, slabirea vederii, lipsa de concentrare si de energie, atentie deficitara, priviri in gol, insomnie sau somn superficial si neodihnitor, cu vise chinuitoare. La trezire, bolnavul va fi mai obosit decat la culcare.Nevroza obsesivo-fobica(psihastenia) se caracterizeaza prin aparitia de obsesii si fobii pe un fond de anxietate, cu neliniste permanenta, nesiguranta, dubii, melancolie si idei fixe, obsedante, asupra unor boli imaginare (cancer, paralizie, epilepsie, persecutii). Cea mai frecventa este frica nejustificata de orice (animale, oameni, obiecte colturoase sau in miscare, lumina puternica sau intuneric). Bolnavul se manifesta prin neliniste, spaima, pierderea memoriei, a atentiei si a vointei de munca, scaderea randamentului in orice activitate, tremuraturi dese, crampe abdominale, raciri ale extremitatilor, ameteli si senzatia de oprire a inimii.Nevroza isterica(isteria) se manifesta prin excitatii temporare, cu intensitati exagerate in mod subiectiv de catre bolnav, care ajunge pana la convulsii. Are drept cauze actiunile unor factori psihogeni (certuri, conflicte, discutii contradictorii, batai). Criza dureaza cateva minute sau cateva ore, dupa care bolnavul (bolnava) isi aminteste numai o parte din evenimentele petrecute.La persoane cu nervii slabiti, boala poate evolua spre paraplegie, hemiplegie, tulburari grave de sensibilitate si chiar mutenie sau surditate.Nevroza mixtase caracterizeaza prin tulburari motorii ca: ticuri la fata si maini, crampe musculare, carcei, balbaiala.Ce tratamente recomanda fitoterapia- infuzie cu un amestec de plante, format din fructe de paducel (o parte), flori de tei cu bractee (o parte), conuri de hamei (o parte), herba de talpa-gastei (1,5 parti) si radacini de valeriana (1,5 parti). Din acest amestec se ia o lingura la 250 ml apa clocotita, se infuzeaza 10-15 minute, se strecoara, se indulceste dupa gust si se beau 1-2 cani pe zi, avand proprietati sedative si antispasmodice, cu utilizari in stari de excitatii nervoase, in linistirea nervilor si reglarea ritmului cardiac. La acest amestec de plante se pot adauga, dupa caz, capsule de mac si herba de sovarf, din care se beau cate doua ceaiuri pe zi, avand actiune sedativa si usor hipnotica, cu rol in combaterea tulburarilor nervoase insotite de insomnii rebele;- tinctura in alcool 400 cu herba de talpa-gastei, flori si frunze de paducel, flori de lavanda, radacini de valeriana si conuri de hamei (in parti egale), din care se iau 50 g amestec la 500 ml alcool; dupa macerare timp de 7 zile se consuma cate 1-2 lingurite, de 2-3 ori pe zi, cu 20 de minute inainte de mese, pe o perioada de o luna pe trimestru;- tinctura in alcool 400 cu radacini de angelica, radacini de ghintura, rizomi de obligeana, herba de talpa-gastei si fructe de coriandru (in parti egale), care se consuma ca anterior.In tratarea nevrozelor aparute in urma suprasolicitarilor sistemului nervos, pe langa speciile medicinale mentionate, utilizate separat sau in amestec, sunt eficiente si alte plante administrate sub forma de infuzii: busuioc, musetel, sulfina, lavanda, maghiran, obligeana, sunatoare, roinita, rozmarin, menta, salvie, soc, trifoiste de balta, vasc si scoarta de salcie.La toate aceste ceaiuri este indicat sa se adauge cate o lingura de bitter suedez.Bai, masaje si cataplasme, pentru tratamentele externeInuz externsunt mult folosite baile calde, cu diferite plante:- baie generala cu un amestec din flori de tei, radacini de valeriana, herba de sulfina (cate 20 g), puse intr-o punga de tifon, care se imbiba cu apa rece, apoi se fierbe 5 minute, iar decoctul se toarna in cada si se fac 18-21 de bai, la intervale de doua zile, avand efecte bune in stari de anxietate, neliniste motorie si palpitatii;- baie generala calda (32-340C) cu infuzie din flori de lavanda si tei (cate 200 g la 3 litri de apa);- baie generala cu extract de lavanda (20 g flori la un litru de apa clocotita), care se toarna in cada de baie cu apa calda la 370C, unde se sta timp de 20 de minute; se fac 15-20 de bai in 2-3 serii pe an, avand efecte sedative si deodorizante. In locul extractului se poate folosi uleiul de lavanda diluat cu cantitati egale de alcool 700, din care se toarna 3-4 g in cada de baie;- baie generala cu extract din ace de pin (150 g la o cada de apa la 370C); baia dureaza 15-20 de minute si se repeta 15-20 de zile consecutiv, in 2-3 cure pe an, cu efecte in nevroza cardiaca cu palpitatii, sufocari si dureri precardiace. In locul extractului se poate folosi un amestec de uleiuri eterice de conifere (brad, pin, molid) in alcool 700; se toarna cate 10 ml la o cada si se face zilnic o baie, inainte de culcare, intr-o cura de 20 de sedinte;- baie generala cu scoarta de salcie (200-300 g, macinata, care se fierbe 30 de minute intr-un litru de apa); se strecoara si se adauga in apa din cada incalzita la 37-380C. Baia dureaza 20-30 de minute, intr-o cura de 15-20 de zile care se repeta dupa 1-3 luni, avand actiune sedativa, antiinflamatoare si antinevralgica;- bai cu amestec de cimbrisor (200 g), stroh de fan (500 g), coada-soricelului (200 g), priboi (200 g), care se fierb 10 minute in 15-20 de litri de apa si se toarna in cada pentru a face cate doua bai pe saptamana;- bai de maini si de picioare cu esenta de paducel (flori), maces (petale si boboci), menta (herba, salvie (frunze);- masaje cu tinctura de roinita, sanziene, valeriana si maghiran sau cu ulei eteric de menta, fenicul, coada-soricelului si roinita;- cataplasma pe ceafa, frunte si coloana cu terci de traista-ciobanului, menta, hrean ras si seminte de mustar.Regimul alimentar va cuprinde obligatoriu iaurt, patrunjel si usturoiRegimul alimentar recomanda, in general, o cura de dezintoxicare cu cruditati si sucuri naturale, care contin alimente bogate in vitamine si oligoelemente. Urmeaza o perioada cu un consum de alimente dovedite a avea efecte terapeutice: lapte cu fulgi de ovaz sau cu grau germinat, iaurt, salata, spanac, patrunjel, usturoi, ceapa tocata cu miere, dovleac, caise, mere, pere, gutui. Sunt interzise: mancaruri grele, carne si grasimi animale, alcool, tutun, cafea, cacao.Mesele zilnice vor fi mai dese si reduse in volum, iar seara se va evita o masa copioasa, bogata in alimente prea greu de digerat, luata chiar inainte de culcare.Regimul de viataRegimul de viata impune, mai intai, o activitate ordonata, cu respectarea orelor de munca, odihna si somn. In plus, se vor elimina cauzele care au declansat si intretinut boala, respectiv starile de surescitare nervoasa, socuri legate de inactivitatea profesionala (somaj), neintelegeri cu vecinii si colegii de serviciu, necazuri familiale, stres permanentizat, surmenaj fizic, stari depresive, munca intelectuala pana seara tarziu, dormitul intr-o incapere supraincalzita, cu pijama prea groasa, aer viciat, lumina si zgomote. Se va renunta la consumul de barbiturice, care pot cauza nevroze cronice.Articolul a fost publicat inZiarul LUMINA(sectiunea Raspundem cititorilor) din17.01.2010.Sursa imagine: mtnherbs.com

Cum am invins INTUNERICUL

Medic pensionar, d-l Aristide T. din Ploiesti si-a tratat ani de zile o depresie recurenta cu ajutorul medicamentelor alopate.

Le recomandase el insusi pacientilor sai, crezand cu tarie in eficienta lor. Vazand ca boala persista, intr-o zi s-a gandit sa descopere singur procedee ale vietii imediate despre care simtea ca ii sunt de-ajutor. Incet-incet, tabletele cu litiu de pe noptiera au disparut si barbatul, pe atunci in varsta de 60 de ani, a simtit cum tristetea il paraseste, lasand in locul ei o stare de bine sufletesc si trupesc. Cititor fidel al "Formulei AS", ploiesteanul plecat de o vreme in Australia, la fiul sau, ne-a transmis experienta traita intr-o scrisoare, menita sa le fie de folos nenumaratilor oameni chinuiti de depresie, aceasta boala "care musca din noi pe tacute, indoliindu-ne mintea si sufletul". O relatare despre binecuvantarea naturii, a miscarii si a frumosului, a iubirii si-a prieteniei, pentru care ii multumim.

Miscarea

Dintotdeauna, miscarea a fost pentru mine unul din principalii sustinatori in fazele depresive. Dupa iesirea la pensie, cand m-am mutat la tara, in casa parintilor mei, am practicat, in special, alergarea si mersul pe bicicleta. Am constatat din experienta ca, dupa circa 30 de minute, apare un efect antidepresiv evident. Mergeam cu bicicleta mai ales dupa-amiaza, fiindca atunci simteam o revigorare vizibil mai puternica decat dimineata si, in plus, dispozitia buna pe care o aveam se prelungea pe tot parcursul serii. De regula, in aceste zile, descurajarea si tristetea nu-mi mai reveneau sau, cel putin, nu intr-o forma greu suportabila. In ce priveste alergarea, am recurs la ea de sase-sapte ori pe saptamana. Pentru un om sanatos n-ar fi nici o problema, insa pentru un depresiv inseamna deja un exces. Cate o ora, de trei-patru ori pe saptamana, este suficient ca sa evadezi din depresie pentru cateva ceasuri. Chiar si o simpla febra musculara imi dadea un sentiment de imensa usurare, pentru ca imi confirma ca eu, corpul meu, facusem ceva cu sens.

Relaxarea

Si relaxarea m-a ajutat mult sa-mi suport depresia. Fie ca e vorba de respiratie totala, relaxare musculara progresiva sau, pur si simplu, o rugaciune, relaxarea abate atentia de la toti factorii exteriori, indreptand-o spre universul tau launtric. In ce ma priveste m-am rugat zi de zi, acasa si la o manastire apropiata, si datorita acestei consecvente, am reusit din ce in ce mai bine sa-mi conectez din nou sufletul la echilibru, redobandindu-mi linistea si calmul.

Muzica/ arta

Muzica aduce lumina in suflet. Eu prefer opera, si mi-am facut o colectie de CD-uri cu cei mai mari interpreti. Ele mi-au oferit mai multa bucurie decat orice altceva, in timpul depresiei mele. Multi compozitori isi prelucreaza in creatiile lor muzicale propriile stari depresive, cu care eu puteam sa ma identific. Apoi, am luat lectii de acordeon de la un lautar din sat. In perioadele mai dificile, puneam degetele pe clape, mai ales noaptea, ori seara tarziu, pentru ca doar atunci ma simteam indemnat s-o fac. Nu izbuteam de fiecare data sa exersez cu destula concentrare, dar insusi faptul ca trageam de burduful acordeonului imi ridica moralul cat de cat. Apoi m-am apucat sa fotografiez lucrurile marunte din preajma mea: flori, fluturi, pietre Si aceasta indeletnicire a adus un strop de bucurie in zilele mele sumbre.

Planificari riguroase

Un cadru solid al vietii iti asigura puncte de sprijin. Cum ar fi mesele luate la aceleasi ore, vizionarea regulata a unei anumite emisiuni de televiziune, de exemplu a Telejurnalului, termenele fixe in cursul saptamanii - cumparaturile, mersul regulat la biserica, intalnirea cu fiul meu si familia sa, cat erau inca in tara. Viata cotidiana de familie, cu indatoririle ei marunte, mi-a ajutat sa mentin acest schelet exterior al existentei mele. Am incercat sa-l completez, stabilindu-mi singur unele termene regulate, de pilda plimbari sau miscare. Astfel, ziua avea macar o structura de baza - un suport de care ma puteam agata, ca sa nu cad in gol.

Cultivarea contactelor

Intr-o depresie, iti vine foarte greu sa intretii contactele cu oamenii din jur, si inca mai greu, daca nu imposibil, sa stabilesti unele noi. Asadar, depinzi de disponibilitatea celorlalti de a cultiva aceste contacte. Insa multi oameni au o teama nelamurita in fata unui depresiv, nestiind exact daca nu cumva il obosesc pe bolnav, daca el doreste sau nu sa pastreze aceste contacte. Se poate spune ca depresia supune prieteniile la un test de rezistenta. Pentru mine a fost un prilej de uimire si bucurie sa vad ca oameni care nu-mi fusesera foarte apropiati pe vremea cand eram sanatos s-au strans deodata in preajma mea. Dar au fost si cativa prieteni buni care au batut in retragere.

Agenda starilor de spirit

Am aflat despre ea, dupa venirea in Australia. Diverse organizatii de aici au luat initiativa de a edita o asemenea agenda. In paginile ei trebuie sa-ti inregistrezi de mai multe ori pe zi starile de spirit, acordandu-le calificative pe o scara de la 1 (foarte rau) pana la 10 (foarte bine) si, totodata, sa-ti notezi activitatile si evenimentele pozitive. Face parte din natura depresiei sa-ti vezi in negru nu numai viitorul, ci si trecutul. Citind in agenda, eu am avut posibilitatea sa observ ca nici zilele rele nu fusesera in fond atat de pustii si de nefericite pe cat imi sugera dispozitia mea de moment. Aceasta constatare mi-a fost de un real folos. Apoi, revazandu-mi notitele, am putut sa-mi dau seama foarte clar despre legatura existenta intre anumite intamplari si starile mele de spirit. Nu e neaparat nevoie sa ai la dispozitie o agenda tiparita, ti-o poti face si singur, dintr-un caiet: trasezi pentru fiecare zi o scara a starilor de spirit, de la 1 la 10, iar dedesubt lasi loc liber, pentru evenimente. Mie mi s-a parut mai simplu sa-mi codific activitatile: C = cantat la acordeon, R = rugaciune, P = plimbare, S = scris in jurnalul personal pe care il tin, L = lecturi si altele asemenea.

Mirosuri

Receptorii olfactivi ai nasului se afla in legatura directa cu anumiti centri din creier, unde iau nastere sentimentele. In general, ne simtim bine intr-o incapere care miroase placut - acest efect l-am descoperit personal, in ultima mea perioada depresiva. Se gasesc in comert betisoare parfumate cu diverse arome, iar cu ajutorul lor se pot obtine mirosuri dintre cele mai agreabile. La fel de eficiente sunt insa si florile puternic mirositoare (trandafirii, lacramioarele, iasomia). De cand sunt in Australia, mie imi face deosebit de bine parfumul din florile arborelui indian champa (Nag Champa). O a doua varianta este sa arzi rasini si plante maruntite pe o bucata de tabla adusa la incandescenta. In anumite magazine se gasesc si acele pastile de carbune vegetal, pe care se arde tamaia. O serie intreaga de rasini si de plante isi pot gasi intrebuintare aici, cum ar fi frunzele de eucalipt, lavanda, scortisoara si, desigur, tamaia. Aromaterapia da rezultate bune, mai ales in combinatie cu una din metodele de relaxare musculara. In fazele mele depresive, ea m-a ajutat de multe ori sa ma simt bine timp de cateva ceasuri - dar, bineinteles, fiecare trebuie sa experimenteze personal aceasta procedura mai putin obisnuita.

Antrenamentul gandurilor

Gandurile negative conduc deseori la emotii negative, iar acestea la randul lor coloreaza negativ gandurile - asa intram in binecunoscuta spirala descendenta a depresiei. Exista insa posibilitatea de a influenta gandurile si reflectiile descurajante. Pe acest principiu se bazeaza terapia comportamentala cognitiva, foarte la moda, aici, in lumea occidentala. Eu procedez in felul urmator: cand imi apare un gand negativ, il "marchez" ca dusman, imi spun ca nu este gandul meu, si il matur din minte, efectiv, imaginandu-mi ca il dau, cu un tarn, pe o apa: "Ia-l si du-l!". Cu putin antrenament, se poate reusi foarte bine.

Gradinarit

Am, in gradina casei mele de langa Ploiesti, cateva straturi de legume si flori. Ingrijirea acestor plante, sapatul, plivitul, stropitul mi-au adus multa bucurie, inclusiv in perioadele depresive. M-am simtit un om cu rost, distras de la innegurarile mele launtrice.

Plimbari

Chiar si in momentele cand nimic nu mi se mai parea posibil, izbuteam aproape totdeauna sa-mi fac plimbarile. Fara sa percep prea mult din ceea ce ma inconjura, mergeam mai degraba automat, cu privirea in pamant, de unul singur. Prezenta cuiva langa mine as fi resimtit-o ca pe o povara. Miscarea imi facea bine, gandurile negre erau mai usor de suportat, iar timpul trecea mai repede. Cateodata, am parcurs pana la 20 de kilometri pe zi, mereu pe aceleasi trasee. Oricum, era mai bine decat sa zac acasa - desi ai mei faceau ochii mari, cand ma vedeau iesind pentru a treia sau a patra oara in aceeasi zi.

Pastrarea demnitatii personale

Un lucru esential este sa-ti pastrezi demnitatea, chiar si in perioadele cele mai dificile. Depresivul e un om care valoreaza tot atat de mult ca oricare altul, indiferent daca el mai poate simti astfel sau nu. Ar trebui sa ne ferim a deveni neglijenti cu noi insine, sa nu pierdem din vedere ingrijirea corporala, sa ne imbracam adecvat, sa ne asumam mici indatoriri zilnice, sa facem miscare, pentru a ne mentine intr-o forma fizica buna, sa ne cultivam in continuare contactele (macar la un nivel minim). In nici un caz n-ar trebui sa ezitam, atunci cand ni se ofera ajutor. Depresia nu este o rusine, ci o uriasa provocare pentru bolnav (si pentru anturajul sau).

Sindromul depresiv i sosirea anotimpului caldDin revistaRevista HOFIGAL - Natura si Sanatate Nr. 23, numarul 23 din 20 7, 2010Kraepelin i Weygandt(1902) au caracterizat sindromul depresiv printr-o triad simptomatic constituit din: tristee, ncetinirea proceselor gndirii i lentoarea psihomotorie.DupKielholz(1965, 1988) sindromul depresiv constituie o modalitate de reacie de baz a fiinei umane la diferite situaii sau condiii somatogene, psihogene sau endogene, care se manifest prin triada: dispoziie trist cu sau far componente anxioase, inhibiia gndirii, tulburri ale funciilor psihice centrifuge i ale funciilor psihomotorii.Din grupasimptomelor cardinalefac parte:1. Dispoziia trist-dureroascare poate merge pn la anestezia psihic i moral sau aa-zisa tristee vital. Depresivul triete un sentiment penibil al incapacitii de a simi dragostea, ura sau teama, avnd impresia lipsei de modulare afectiv adecvat situaiilor conjuncturale.2. Inhibiia gndiriieste relevat de o asociaie ideativ redus, nceat, obositoare i n cerc vicios, ce se desfoar n jurul unor idei obsesive, autolitice: mono-ideism, vid interior, inhibiie extins i asupra memoriei, percepiilor, de unde decurge i trirea dureroas c timpul s-a oprit n loc.3. Gndirea nceat alimenteaz dezinteresul aparent i antreneaz scderea semnificativ a randamentului intelectual.4. Inhibiia funciilor centrifugese refer la diminuarea sau pierderea voinei care-i fac pe depresivi incapabili de a lua o hotrre, de a delibera, a decide i a trece la aciune. Acestea se nsoesc de demaraj dificil, grbovire, micri lente, voce monoton, abia optit. Un indiciu este prbuirea posturii, asociat cu dureri cervicale, cefalee, ameeli.5. Lentoarea motoriese traduce prin fenomene ca: mers ncet, gesturi lente i rare, cu amplitudine redus, laborioase i ntrziate sau, n cazuri grave, printr-o stare de prostaie (stare de total indiferen). Aceste fenomene pot fi att de intense nct pot atinge nivelul unei stri de melancolie accentuat.6. Tulburrile digestive sunt reprezentate de inapeten, constipaii i scdere ponderal. Rareori ntlnim bulimie i cretere ponderal. O atenie deosebit trebuie acordat pacienilor cu acuze hipocondriace, manifestri dureroase i hipertensiune arterial.7. Dereglri cardiovasculare sunt de obicei stri de hipotensiune, puls diminuat sau accelerat n sindroame depresiv anxioase, bradicardie, extrasistole, palpitaii, constricii precardiace i crize pseudoanginoase.8. Perturbri respiratorii- se rezum la respiraie superficial, constricie farigian, senzaie de sufocare i uscarea mucoaselor.9. La nivelul aparatului urogenital oligurie, polakiurie, amenoree, frigiditate sau impoten, foarte rar creterea libidoului.10. Consumul abuziv de alcool este uneori dificil de stabilit dac depresia este consecina unui alcoolism sau alcoolismul este secundar depresiei.11. Tulburrile neurovegetative crize circulatorii cu extremiti reci i senzaii de frig, tegumente i mucoase uscate, atone i palide, precum i numeroase alte simptome (cefalee difuz, artralgii i mialgii vertebrale, n special n zona cervical).CLASIFICARE:n funcie de aspectele fenomenologice se pot contura urmtoarele sindroame depresive mai importante:-sindromul depresiv simplu cu simptomatologie moderat, oboseal, pesimism, diminuarea randamentului profesional, insomnie, nehotrre, sentiment de inferioritate.-sindromul depresiv inhibat cu inhibiie psihomotorie maxim, bolnavul pare ncremenit, mut imobil, mimica, poziia grbovit i privirea exprimnd o intens dezolare. Alimentaia se realizeaz cu mari dificulti.Odat cu venirea anotimpului cald, sindroamele depresive scad ca numr deoarece razele soarelui influeneaz n mod pozitiv psihicul uman. Plimbrile regulate n parcuri, ieirile la iarb verde, activitatea fizic i sportul, meloterapia (ascultarea muzicii preferate) i orice alt tip de activitate (desen, pictur, fotografie artistic, creaie de mod etc.), aduc un plus de tonus persoanelor care sufer de aceast afeciune. Trebuie evitat de a urmri emisiuni cu teme triste, tiri negative (gen omoruri, violuri, pgubii), de a asculta problemele apropiailor, n concluzie, de a fi ferit de tot ceea ce este negativ i pe ct posibil de a rde ct mai mult.Trebuie s v asigurai c avei o alimentaie bogat n aminoacizi, glucide, ce sunt necesare sintezei endorfinelor i nacizi grai Omega 3. Un supliment cu minerale precum fierul, magneziul i zincul, dar i vitaminele grupei B pot fi utile, deci deficitul lor e un factor al instalrii unui sindrom depresiv. O alg precumspirulinaluat regulat combate aceste carene. Litiul, un oligoelement indispensabil sintezei serotoninei, luat n cur continu timp de cel puin 6 luni este prescris deseori n aceste tulburri depresive.

Medicina natural ofer o serie de remedii:Capsule: Coenzima Q10 (30 mg) n ulei de ctin, Coenzima Q10 (15 mg) n ulei de ctin, Coenzima Q10 (60 mg) n ulei de ctin, Ulei de ctin, Spirulin (500mg), Spirulin cu extract total de ctin, Spirulin cu Se, Spirulin (1000 mg), Acizi omega 3 din cod i sardin, Omega 3 i Omega 6 vegetal, Lavand (levnic ).Comprimate: Pducel, Valerian, Passiflora, Somn uor, Polivitamine cu Ca i Mg, Passisclerotin.Tincturi: Angelic, busuioc, levnic (lavand), melissa, pducel, suntoare, valerian.Gemoderivate: din muguri de mesteacn argintiu, din mldie de pducel, din muguri de tei argintiu, din muguri de stejar.Toate aceste remedii trebuiesc individualizate n funcie de celelalte afeciuni ale pacienilor, n cure de trei luni.

Din experiena noastr v relatm cteva cazuri:

1. Pacient n vrst de56 de ani V.N., hipertensiv, coronarian i dislipidemic, cu activitate psihic intens sufer un oc prin pierderea unei persoane dragi. Relateaz o oboseal cronic i dezinteresul fa de activitaile cotidiene precum i episoade de insomnii, precordialgii discrete i uneori palpitaii. A urmat o schem de tratament cuPassisclerotincps 3/zi dup mas,Acizi omega 3 din cod i sardin6/zi,Coenzima Q10 n ulei de ctin forte3cp/zi,Gemoderivat din mldie de pducel2 monodoze pe zi dimineaa i la prnz nainte de mas igemoderivat din muguri de tei argintiuseara nainte de culcare, timp de 3 luni. Tonusul persoanei s-a mbuntit vizibil i insomniile au disprut.

2. Pacient de75 de ani B.G., coronarian, persoan din mediul rural, acuz o oboseal excesiv i episoade de dezinteres total fa de gospodrie i familie, precum i tulburri de somn. n urma analizelor pacientul prezint un grad de anemie sever. Ca schem de tratament, pe care a urmat-o 3 luni au fost:Spirulina cu extract total de ctin6 cps/zi,Pducel comprimate3 cp/zi,polivitamine cu Ca i Mg3 cp/zi itinctur de suntoare40 pic de 3 ori pe zi dup fiecare mas. Dup 3 luni de tratament pacientul are o stare general bun iar analizele s-au mbuntit vizibil.

3. Pacient tnr de35 de ani G.R., cu o situaie familial delicat i o munc att fizic ct i psihic solicitant, acuz ameeli, astenie, marcare fizic i psihic, somnolen, dezinteres pentru activitile cotidiene i pentru propria persoan. Schema de tratament a fost urmtoarea:Spirulincu Se 3 cp /zi ,Coenzima Q10 n ulei de ctin forte3 cp/zi ,Ulei de ctin cps3 cps/zi ,gemoderivat din muguri de stejar3 monodoze nainte de fiecare mas, toate timp de 3 luni. Dup 3 luni ameelile si somnolena au disprut, iar activitile cotidiene i-au reluat cursul normal.Iat cum Naturaare fora de a ne readuce mereu la firesc, la normalitate.

Dr. ALICE HOGEA - medic familie cu competen n apifitoterapieFarmacia CONVALARIA SRL Drobeta Turnu Severinnfrnge anxietatea i depresia singur, printr-o alimentaie optimDin revistaRevista HOFIGAL - Natura si Sanatate Nr. 33, numarul 33 din 24 8, 2012

A dori s ncep cu un motto al crii scrise de David Servan Schreiber Vindec stresul, anxietatea i depresia fr medicamente i fr psihanaliz; iat ce spune marele medic profesor: Medicilor de la spitalul Shadyside al Universitii Pittburg. Pentru a le fi profesor a trebuit s nv din nou tot ce credeam c tiu. Prin intermediul lor, doresc s dedic aceast carte medicilor i terapeuilor din ntreaga lume, care sunt animai de pasiunea de a nelege i de a vindeca.

Rog s mi permitei s v mai dau un citat:Vindecareeste un cuvnt foarte tare. Oare nu este o dovad de arogan din partea unui medic s foloseasc un asemenea cuvnt n titlul unei cri despre stres, anxietate i depresie? M-am gndit mult timp la aceast problem. Pentru mine vindecarea nseamn c pacienii nu mai sufer de simptomele de care s-au plns cnd au venit la prima consultaie i c aceste simptome nu apar din nou dup ce tratamentul s-a ncheiat.Ideile prezentate n aceast carte sunt inspirate, ntr-o bun msur, de lucrrile lui Antonio Damasio, Daniel Gopemon, Dessel van der Kolk, Tom Lewis, Dean Ornish, Boris Cyrulnik, Iudith Hermann, Mihaly Csikszentmihail, Scot Shannon i muli alii...De-alungul anilor am citat continuu literatura tiinific. Toi aceti autori au la baza scrierii crilor lor peste 450 studii clinice i peste 260 studii pe animale. Oare vor nelege i cei ce conduc medicina romneasc i n special nvmntul medical, necesitatea introducerii n programa analitic a studenilor viitori medici i farmaciti a unor tiine noi care au indus i reconfirm ideea cmedicina nu poate fi rupt de natur.M refer la tiine ca aromaterapia, gemoterapia, enzimologia i mai nou, Medicina vibraional i cuantic.Toate demonstreaz ct de depit i chiar absurd uneori, este medicina alopat singur. Oare astzi, cnd se dovedesc fr echivoc beneficiile medicinei naturale, nu reprezint un factor de indolen (s nu spun mai mult) ignorarea posibilitilor de folosire a medicinei naturale? Americanii i toate rile europene vorbesc de medicina integrativ. Oare romnii trebuie s fie mereu cobai, animale pentru experimente pentru aa zisele medicamente noi, de sintez? Dac dorii mai multe detalii, citii carteaMedicina ne ucide,scris de Marc Menant.

Dar, s revenim la depresie... Institutul englez pentru Nutriie Optim a fcut un studiu pe 37.000 de englezi i arat c unul din trei oameni se simte deprimat i sufer din cauza strilor proaste.Depresia nu este o boal pe care ori o avem, ori nu. Cu toii ne aflm pe o scal care gliseaz de la fericire pn la complet depresiv. n mod oficial, trei milioane de persoane din Marea Britanie i peste 17 milioane de americani (o persoan din 20) sunt deprimate, numrul femeilor cu depresie fiind de trei ori mai mare dect al brbailor. Acestea consum 20 milioane de antidepresive n fiecare sptmn i au 50 milioane de zile libere de la servici n fiecare an din aceast cauz. Costurile naionale sunt de 3-5 miliarde lire sterline.Dar, mult mai muli oameni sunt defapt deprimai i sufer n mare parte a timpului. Sondajul ONUK, realizat de Institutul pentru Nutriie Optim, care spuneam c a implicat 37.000 englezi, arat c unul din trei oameni se simte deprimat i sufer din cauza strii generale proaste... (Patrick Holford Gndeti aa cum mnnci, cap. 15).Am dat acest citat pentru a nelege de ce nu se dorete a apela la terapii naturale, de ce produsele pe baz de plante sunt considerate buruieni, iar dac avem n vedere i faptul c produsele de sintez au i rolul de a aduce noi boli, care s necesite alte tipuri de medicamente, pentru stomac, ficat, pancreas i mai ales, pentru inim i creier, ne dm seama ct sunt de dezagreate produsele naturale, mai ales cum sunt prezentate de adevrai titani din domeniu:

Schreiber, nVindec stresul, anxietatea i depresia fr medicamente i fr psihanaliz Andrew Stoll, nFactorul omega 3. Dieta revoluionar omega 3 pentru sntatea creierului i mpotriva depresiei

Patrick Holford, nGndeti aa cum mnnci noua alimentaie optim pentru creier.

Am enumerat mai sus numai trei autori, dar sunt muli ali medici, psihologi i profesori care au lucrri i studii clinice ce demonstreaz clar c medicamentele de sintez sunt din pcate, din ce n ce mai utilizate i foarte rar asociate cu produse naturale, n mod deosebit cu cele ce conin enzimele necesare organismului uman. Nu vei gsi nici un medicament de sintez pentru bolile tubului digestiv care s se compare sau s dea rezultatele obinute cu produsulREDIGESTsauREDIGEST PLUS,care asociat cu uleiul de ctin sau cu spirulin, are efecte favorabile definitive, fr reacii secundare.Am dat acest exemplu deoarece multe stri de stres sau de anxietate duc n cele din urm la stri de depresie. A aduga c rolul uleiurilor omega 3 & 6, despre care am scris de multe ori, este determinant n sntatea creierului i deci, mpotriva depresiei.Vorbeam ntr-un numr anterior despre dezastrul ADHD-ului la copii i chiar la unii aduli, datorat deficitului de omega 3 & 6 n alimentaie. Iat c acum, studii clare arat c aceti copii (neastmprai, ce nu stau linitii la mas, vorbesc prea mult sau deloc, imprevizibili, cu deficiene de vorbire, agitai, distructivi, fr rbdare, cu accese de furie, sfidtori, iritabili, care mint etc.) pot fi tratai numai printr-o alimentaie corect.Copilul poate avea nevoie de o strategie nutriional i poate fi evitat starea de anxietate prin nsntoirea creierului, evitndu-se o eventual depresie. Exemplific cu unul dintre numeroasele studii realizate de dr. Abraham Hoffer, considerat printre pionierii medicinei ortomoleculare, care cu 3 g. de vitamina C i vitamina B3 (niacin), la un lot de 33 copii cu ADHD a obinut la 32 dintre ei modificri semnificative.Noi, apelnd i la alte studii, am obinut o vitamin C cu bioflavonoide (FLAVOVIT C pentru copii) care reduce cantitatea de vitamina C necesar la sub 1 g. pe zi (cunoscnd rolul bioflavonoidelor n protecia organismului, prin distrugerea radicalilor liberi). Prin asociere de Mg i vitamina B6, s-a obinut mbuntirea strii precare att a copiilor ct i a adulilor; de aceea, am creat complexul POLIVITAMINE NATURALE de Hofigal cu Ca i Mg pe baz de ulei de ctin.

Ce este depresia?Depresia este o boal a ntregului organism. O boal care afecteaz corpul, sistemul nervos, dispoziia, gndurile i comportamentul. Depinde de felul n care ne hrnim, cum dormim, cum simim despre persoana noastr i felul n care reacionm i gndim despre persoanele i viaa din jurul nostru. Simptomele pot dura ani, luni sau numai sptmni. Exist mai multe tipuri de depresie cu numr variabil de simptome, severitate, duritate diferite. Depresia este o problem medical comun care afecteaz i tineri i btrni i este de dou ori mai des ntlnit la femei.Persoanele cu depresie de obicei se retrag i se ascund de societate, pierd interesul pentru ce-i nconjoar i nu mai au plcere de nimic.Simptomele omului depresiv: oboseal, dereglarea somnului, schimbarea apetitului, dureri de cap, dureri de spate, tulburri digestive, nelinite, iritabilitate, nervozitate, sentimente de neputin i gnduri de moarte.Sunt dou tipuri majore n clasificarea depresiilor: unipolare i bipolare.Depresiile sunt tulburri care produc dezechilibre ale creierului, dar i ale sistemului imunitar. Dezechilibrele creierului sunt datorate neurotransmitorilor emoionali:

Serotonina care influeneaz starea emoional Adrenalina i noradrenalina formate din dopamin, care influeneaz modularea i transmiterea impulsurilor nervoase.

O alt cale spre serotonin (cum reiese din schema de mai sus), este 5 HTP. Medicamentele antidepresive nu au dect rolul de a echilibra aceti neurotransmitori. Acum nelegem de ce ctina, uleiul i extractul din coaja fructului de ctin, care conin 5 HTP, au rol benefic pentru creier; omega 3 este component major n formarea att a serotoninei ct i a dopaminei, ca precursor al adrenalinei, cu rol deosebit inclusiv n tratarea Parkinsonului.De curnd, un medic german de origine romn, Dr. Benno Schwartz, a publicat o carte n limba englez, intitulatThe Natural History of the Parkinsons disease in early stages(Istoria natural a bolii Parkinson n stadiu incipient, care sper s apar i n limba romn.Cartea, cu o cazuistic impresionant, arat rolul dopaminei n acest proces de dezechilibru al celor dou linii neuronale.Cercetrile ultimilor ani au artat c nivelurile sczute de serotonin au drept cauz n afara deficitului de triptofan i alte motive precum: insuficiena de estrogeni (la femei), insuficiena testosteronului (la brbai), lipsa de lumin natural, lipsa exerciiului fizic, carene de vitamine i minerale, variaii ale glicemiei.Se cunoate deja c suplimentarea cu triptofan corecteaz indispoziiile. Donald Ecclestone, profesor de medicin la Royal Victoria Infirmary din Newcastle, Marea Britanie, a revizuit studiile disponibile i a ajuns la concluzia c suplimentarea triptofanului conduce la o cretere a sintezei serotoninei n creier, mbuntind indispoziiile n aceeai msur ca i medicamentele antidepesive, dar fr efecte secundare.Aadar, depresia nseamn deficien de triptofan. Medicamentele de sintez care inhib formarea triptofanului fac numai ru i duc la sinucidere.

Plante i produse care se pot utiliza:

Roinia(Melissa officinalis) pentru protecia tubului digestiv n timpul perioadelor i situaiilor stresante; ex.:Ceai ecologic din frunze de roini Suntoarea(Hypericum perforatum) acioneaz asemntor cu inhibitoarele MAO. Nu se folosete n combinaie cu antidepresive sau alte medicamente ce interacioneaz cu inhibitori MAO ex.:Ceai de suntoare, extract uleios de suntoare

Echinacea(Echinacea angustifolia) stimuleaz imunitatea organismului. Se regsete n produsulEchinavit C, alturi de mce (vitamina C), ctin (serotonin), melissa (n tulburri digestive).

Passiflora(Passiflora incarnata) foarte multe afeciuni digestive cum ar fi dispepsia, gastrita hiperacid, colita de fermentaie, sindromul colonului iritabil, pot fi prevenite (inclusiv recidiva lor) prin inerea sub control, cu ajutorul passiflorei, a nivelului de stres psihic. Amintim produsulPassisclerotin.

Ctina(Hippopha rhamnoides) asigur aportul optim de nutrieni i substane bioactive necesare n dietele care menin integritatea funciilor fiziologice ale organismului, amelioreaz activitatea sistemului imunitar i adaptogen (combaterea efectelor negative ale stresului). Ex.Uleiul de ctincaps. gelatinoase

Lucerna(Medicago sativa) produsulComplex Alfalfa, fiind un amestec de suc de lucern (Medicaginis succus), pulbere de tuberculi de topinambur (Helianthi tuberosi tuber), biomas de spirulin (Spirulina platensis), extract de lemn dulce (Liquiritiae radix), reprezint o surs natural de vitamine (A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, B12, C, D, E, K), oligoelemente, aminoacizi, proteine uor asimilabile, caroten, flavonoide, fitoestrogeni, enzime, fibre etc., fiind recomandat pentru completarea necesarului de substane nutritive de careorganismul uman are nevoie n meninerea strii generale de sntate.

Topinambur(Helianthus tuberosus bulbus) conine inulin, polizaharid cu funcie prebiotic important). n produsulRedigest Plus,asocierea concentratului hidrolizat din cuticul de pipot de pasre (substituent polienzimatic) cu inulina - extract uscat din tuberculi de topinambur(Helianthi tuberosus bulbus),cu extract uscat din fructe de armurariu(Cardui marianae fructus),cu extract uscat din fructe de zmeur(Rubii idaei fructus), ofer un supliment alimentar recomandat pentru crearea condiiilor de echilibrare enzimatic a aparatului digestiv, benefic n stimularea i meninerea proceselor metabolice ale organismului n parametri fiziologici.

Dipl. Ing. chim.TEFAN MANEADirector General HOFIGALLegatura dintre anxietate, depresie si creier pe care prea putini o banuiescALEC BLENCHE10477 VIZUALIZARI6COMENTARIIAtunci cand te gandesti la strategii pentru a obtine o functionare optimapentrucreier, te-ai putea gandi la rezolvarea de cuvinte incrucisate sau invatarea unei limbi straine la care sa adaugi mai mult somn sau chiar consumul de grasimi omega-3, si asta ti-ar putea veni in minte.Cei mai multi oameni nu s-ar gandi automat laintestinelelor cand se gandesc la sanatateacreierului dar de fapt acesta este locul perfect ce trebuie vizat, unul care s-ar putea la fel de bine sa detina secretul de a-ti imbunatati dispozitia, sanatatea mentala si secretul prevenirii altor boli cerebrale, precum Parkinsonul.Intestineledetin cheia pentru uncreiermai sanatos?S-ar putea sa nu fii constient ca de fapt ai doua sisteme nervoase: Sistemul nervos central, compus dincreiersi coloana vertebrala Sistemul nervos enteric, care este sistemul nervos intrinsec al tractului gastrointestinalAmbele sunt de fapt create din acelasi tip de tesut. In timpul dezvoltarii fetale, o parte se transforma in sistemul tau nervos central, in timp ce cealalta parte se dezvolta in sistemul nervos enteric.Aceste doua sisteme sunt conectate prin intermediul nervului vag, cel de-al zecelea nerv cranian ce merge din trunchiul cerebral pana laabdomen.Este de acum bine stabilit ca nervul vag este ruta fundamentala pe care o utilizeaza bacteriile intestinale pentru a transmite informatii catrecreier. Asa este in timp ce multi cred desprecreierullor ca fiind organul de comanda, de faptintestineletransmit mult mai multe informatiicreieruluidecatcreierultransmiteintestinelor.Pentru a transpune acest lucru in termeni concreti, ati experimentat probabil senzatia viscerala de fluturi la stomac atunci cand sunteti nervosi, sau ati avut stomacul deranjat cand erati foarte suparati sau stresati. Si reversul este adevarat, prin aceea ca problemele de laintestinepot avea un impact direct asupra sanatatii mentale, ducand la probleme precum anxietatea, depresia si autismul.De exemplu, in decembrie 2011Jurnalul de Neurograstroenterologie si Motilitatea raportat stirea ca probioticele(bacteriile bune) cunoscute ca Bifidobacterium lungum NCC3001 s-au dovedit a ajuta la normalizarea comportamentului similar anxios la soareci cu colita infectioasa.Se pare ca efectul bacteriei asupra anxietatii implica modularea cailor vagale din cadrul conexiuniiintestine-creier:Pe masura ce B. longum descreste excitabilitatea neuronilor enterici, s-ar putea sa semnalizeze catre sistemul nervos central prin activarea cailor vagale la nivelul sistemului nervos enteric.Cercetari separate au gasit de asemenea ca probioticul Lactobacillus rhamnosus a avut un efect marcant asupra nivelelor GABA [un neurotransmitator inhibitor care este implicat in mod semnificativ in regularizarea multor procese fiziologice si psihologice] din anumite regiuni alecreieruluisi ca aceeasi bacterie a coborat nivelul corticosteronului, hormon producator de stres, avand ca rezultat reducerea comportamentului corelat cu anxietatea si depresia.Cand cercetatorii au sectionat nervul vag, nivelele receptorilor GABA si comportamentul animalelor a ramas neschimbat dupa tratamentul cu L. rhamnosus, confirmand faptul ca nervul vag este cel mai probabil calea principala de comunicatie intre bacteriile din intestin sicreier.Interesant, exact cum aveti neuroni increier, aveti si neuroni inintestine inclusiv neuroni care produc neurotransmitatori precum serotonina, care se mai gaseste si increierulvostru. De fapt cea mai mare concentratie de serotonina, care este implicata in controlul starii sufletesti, al depresiei si agresiunii, este gasita inintestinelevoastresi nu increier! (Poate ca acesta este un motiv pentru care antidepresivele, care ridica nivelul de serotonina dincreier, sunt adesea ineficace in tratarea depresiei, in timp ce schimbarile adecvate de dieta alimentara ajuta adesea).Flora intestinala anormala favorizeaza dezvoltarea anormala a creieruluiExista o stransa legatura intre flora intestinala anormala si dezvoltarea anormala acreierului o afectiune pe care dr. Campbell-McBrid o numesteSindromul intestinului si al psihologiei Gut and Psychology Syndrome (GAPS). GAPS este rezultatul unei flore slab dezvoltate sau dezechilibrate si s-ar putea manifesta ca un conglomerat de simptome care se pot potrivi diagnosticului de autism, deficitului hiperactiv de atentie, deficituluidezordonat de atentie fara hiperactivitate, dislexiei, dispraxiei, sau tulburarii obsesiv-compulsive, pentru a numi doar cateva posibilitati.Dr. Campbell crede ca copii autisti se nasc cucreieresi organe ce par perfect normale, dar odata ce sistemul lor digestiv devine o sursa majora de toxicitate in loc sa fie o sursa de nutritie, ei incep sa dezvolte simptome autiste. Aceasta teorie se potriveste destul de bine cu noile cercetari publicate de SocietateaAmericanapentru Microbiologie, care au identificat o bacterie (Sutterella), care unica inintestinelecopiilor cu autism.iiiCercetatorii au raportat:Multi copii cu autism au tulburari gastrointestinale care pot sa complice administrarea clinica si sa contribuie la probleme de comportament. Intelegerea implicatiilor fundamentale moleculare si microbieneale a acestor probleme gastrointestinale este de cea mai mare importanta pentru elucidarea patogenezei, furnizarea diagnosticului si administrarea tratamentului fundamentat informational.Aici descriem o asociere intre inalte nivele ale speciei Sutterella asociate intestinal si muco-epitelial si tulburarile gastrointestinale la copiii cu autism. Aceste descoperiri eleveaza aceasta putin recunoscuta bacterie si o face sa inainteze prin demonstrarea ca Sutterella este un component major al microbiotei in peste jumatate dintre copiii cu autism si tulburari gastrointestinale(AUT-GI) si este absent la copiii care au doar tulburari gastrointestinale(Control-GI) evaluati in acest studiu.Alte conexiuni intre sanatateaintestinelortale si cea acreieruluitau au mai fost stabilite, incluzand: Un studiu publicat inNeurogastroenterologie & Motilitatea descoperit ca soarecii carora le lipsea flora bacteriana intestinala se comportau diferit de soarecii normali, angajandu-se in ceea ce se putea referi ca comportament cu risc inalt. Acest comportament schimbat a fost insotit de schimbari neurochimice increierulsoarecilor.iv Cercetarile din PNAS au gasit ca bacteriile intestinale ar putea influenta dezvoltarea timpurie si comportamentul creierului, si ca absenta sau prezenta microorganismelor intestinale in timpul fazei embrionare altereaza permanent expresia genelor.v(Intr-un mod similar, probioticele au mai fost gasite ca influentand activitatea sutelor de gene, ajutandu-le sa se exprime intr-o maniera pozitiva, de lupta impotriva bolilor.)Prin analiza genelor, cercetatorii au fost cababili sa discearna faptul ca absenta bacteriilor intestinale a modificat genele si caile de semnalizare implicate in invatare, memorie si controlul motor. Aceasta sugereaza ca bacteriile intestinale sunt strans legate de dezvoltarea cerebrala timpurie si comportamentul ulterior.Ce factori duc la compromiterea bacteriilor intestinale?Bacteriile voastre intestinale sunt parte activa si integrata a corpului vostru, si in aceasta calitate sunt puternic dependente de dieta voastra si vulnerabile la stilul vostru de viata. Daca consumati de exemplu foarte multe alimente procesate si bauturi indulcite, bacteriile voastre intestinale probabil ca vor fi sever compromise, fiindca in general alimentele procesate vor distruge microflora sanatoasa si zaharurile de orice fel alimenteaza bacteriile si levurile daunatoare.Bacteriile voastre intestinale mai sunt foarte sensibile la: Antibiotice Apa tratata cu clor si fluor Sapun antibacterian Chimicale folosite in agricultura PoluareDatorita ultimelor articole de pe lista de mai sus, la care practic suntem expusi cu totii cel putin ocazional, in general este o buna idee sa reinsamantati bacteriile bune dinintestinelevoastre prin consumul de suplimente probiotice de buna calitate sau prin consumul de alimente fermentate. Acest lucru este important pentru oricine, dar imperativ daca sunteti o femeie insarcinata, intrucat noul-nascut depinde de voi pentru flora intestinala initiala. Multe femei la varsta reproducerii sunt deficiente intr-o larga gama de tulpini probiotice de o vitala importanta o deficienta ce se trasfera descendentilor lor, si ar putea crea premisele unui mare numar de afectiuni.Dr. Campbell explica:Copilul dobandeste flora lui intestinala la momentul nasterii, cand copilul trece prin tractul vaginal al mamei. Asa ca orice traieste in tractul vaginal, in vaginul mamei, devine flora intestinala a copilului. Deci ce traieste in vaginul mamei? Este o zona foarte bogat populata a corpuluifemeiesc. Flora vaginala provine dinintestine. Deci daca mama are o flora intestinala anormala, ea va avea o flora anormala in tractul eivaginal.Una peste alta, problema suplimentara este descresterea numarului de femei care alapteaza. Stim acum ca copiii alaptati la san dezvolta o flora intestinala complet diferita cand este comparata cu copiii alaptati cu biberonul. Formula de lapte praf nu a fost si nu va fi niciodata un inlocuitor sanatos pentru laptele matern, dintr-un numar de motive flora intestinala modificata este doar unul dintre acestea.Optimizarea florei voastre intestinale, si prin aceasta a functionarii creierului, este un lucru usorCand luati in considerare caintestinelevoastre sunt un al doilea creier, devine usor de vazut cum sanatatea intestinala poate avea un impact asupra functionarii creierului, asupra psihicului si comportamentului, intrucat ele sunt interconectate si interdependente intr-un numar de moduri diferite. Din fericire, optimizarea sanatatii voastre intestinale este remarcabil de usoara.Aici sunt recomandarile mele pentru optimizarea florei intestinale: Mancati alimente fermentate, intrucat acestea sunt cea mai buna cale catre sanatatea digestiva optima, cat timp mancati versiunile traditionale, nepasteurizate. Alegerile sanatoase includ variate alimente fermentate precum muraturile(varza, vinetele, castravetii si ceapa). Vom posta multe informatii despre cum se face aceasta in curand. Daca mancati regulat alimente fermentate precum acestea, care, mentionam din nou, nu au fost pasteurizate (pasteurizarea omoara probioticele ce apar natural), bacteriile voastre intestinale vor creste viguroase. Suplimente probiotice.Desi nu sunt un suporter inflacarat al consumului de multe suplimente (intrucat cred ca majoritatea substantelor nutritive trebuie sa provina din hrana), probioticele sunt clar o exceptie. Daca nu mancati alimente fermentate, este deosebit de recomandat sa luati suplimente probiotice de inalta calitate. Daca sunteti o mamica noua, alaptati-va copilul. Nu este doar o chestie de vitamine, minerale, proteine si grasimi care fac laptele de mama cu mult superior formulei de lapte praf. Cercetarile arata ca laptele de mama mai contine substante ce pot imbunatati semnificativ dezvoltarea cerebrala si intestinalavia copiilor vostri un dar care va dura literalmente o viata.