| Date post: | 03-Jun-2018 |
| Category: |
Documents |
| Upload: | ana-maria-mihai |
| View: | 235 times |
| Download: | 0 times |
of 48
8/12/2019 dentar
1/48
1
CUPRINS
CAPITOLUL I. Introducere
1.1 Anatomia dintilor ...................................................................................... 31.2 Radiatiile Rntgen................................................................................... 101.3 Radioprotectia in radiologie .................................................................... 161.3 Aparatura de radiografiere dentara ........................................................ 29
1.3.1 Aparat roentgen intraoral ....................................................................... 29
1.3.2 Aparatul Ortopantomograf ..................................................................... 35
CAPITOLUL II. Reguli generale pentru radiografii dentare
2.1 Descrierea ocupaiei ................................................................................ 40
2.2 Domeniile de competen - Unitile de competen.............................. 40
2.3 Pregtirea i protejarea pacientului .......................................................... 41
2.4 Realizarea radiografiei .............................................................................. 42
2.5 Utilizarea aparaturii radiologice ................................................................ 43
2.6 Aplicarea NPSM i NPSI ............................................................................. 43
2.7 Asigurarea condiiilor igienico - sanitare n cabinetul de radiologie ......... 44
2.8 Prevenirea polurii mediului ..................................................................... 45
CAPITOLUL III. Studiu de caz
3.1 Studiu de caz radiografie intraorala .......................................................... 46
3.2 Studiu de caz ortopantonograma ............................................................. 47
3.3 Studiu de caz teleradiografie .................................................................... 48
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................... 49
8/12/2019 dentar
2/48
2
CAPITOLUL I. INTRODUCERE
1.1 Anatomia dintilor
Etimologie
Cuvntul romnesc dinte este motenit din limba latin: dens
(nominativ), dentis (genitiv), iar laacuzativ:dentem, avnd acelai sens ca i n
limba romn. n latin, provine din rdcina indoeuropean comun
(reconstruit) d-, ed, denk sau dent (a muca, a mesteca), de unde au
ieit, ntre altele, cuvintele (odous), plural: (edontes) i
(odontos) dingreaca veche sau tand, dinlimba olandez.
Dantura umana reprezint partea cea mai dur i mai rezistent dintre
toate organele corpului. Ea joac un rol vital n digestia alimentelor, ajutnd la
fragmentarea acestora n buci mai mici, prin mucare i masticaie
(mestecare).
Dantura este folosit la mestecarea i triturarea alimentelor n buci mai
mici. Aciunea de mestecare crete suprafaa prin care alimentele sunt expuse
enzime-lor digestive, prin aceasta grbind procesul de digestie.
Dantura are un rol important i n vorbire dinii, buzele i limba permit
articularea cuvintelor prin controlarea fluxului aerului ce trece prin cavitatea
bucal, n plus, dantura asigur un suport structural pentru musculatura feeii, de asemenea, ajut la formarea zmbetului.
ANATMIA DINILR
Fiecare dinte este compus din coroan i rdcin. Coroana este partea
vizibil a dintelui, care se ridic din gingie (care are rol de a susine dintele pe
loc cu fermitate). Coroana fiecrui premolari molar include i nite
proeminene, sau cuspide, care faciliteaz mesteca-tul si triturarea alimentelor.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cuv%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Nominativhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Genitivhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acuzativhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acuzativhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limb%C4%83_indo-european%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limb%C4%83_indo-european%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_olandez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_olandez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_olandez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_olandez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limb%C4%83_indo-european%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Acuzativhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Genitivhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nominativhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cuv%C3%A2nt8/12/2019 dentar
3/48
3
Rdcina este poriunea dintelui cuprins n maxilare.
STRUCTURA DINTILOR
Dinii sunt compui din patru tipuri distincte de esut:
Smal stratul transparent, situat n exterior i totodat substana cea
mai dur din organism. Este compus dintr-o structur foarte dens, intens
mineralizat cu sruri de calciu, acest strat ajutnd la protecia straturi lor
interne ale dinilor de bacteriile periculoase i de schimbrile de temperatur
provocate de alimentele i buturile reci sau calde.
Dentina nvelete i protejeaz miezul intern al dintelui i este
asemntoare n compoziie cu osul. Este compusdin odonto-blati, celule ce
secret i menin dentina de-a lungul ntregii perioade de vrst adult.
Pulpa conine vase de snge care asigur aprovizionarea dintelui cu
oxigen i substane nutritive. De asemenea conine nervi, responsabili de
transmiterea durerii i a senzaiei de temperatur ctre creier.
Cementulacopersuprafaa extern a rdcinii. Este o form de esut
conjunctiv ce conine calciu i leag dintele de ligamentul periodontal, care
ancoreaz ferm dintele n alveola dentar, localizat n maxilarul superior sau
inferior.
Dinii asigursusinerea structural pentru muchii feei, n plus, ei joac
un rol important n vorbire i ajut la conturarea zmbetului.
8/12/2019 dentar
4/48
8/12/2019 dentar
5/48
5
Dezvoltarea dinilor de lapte la copii
amenii dezvolt dou rnduri de dini de-a lungul vieii. Primul set de
dantur, cunoscut ca dantura decidual, sau dinii de lapte, ncepe s se
dezvolte n timpulvieii fetale la aproximativ dou luni dup momentul
concepiei i const, n total,ntr-un numrde 20 de dini.
STADIILE DEZVLTRII DINTILR
Dentina acestor dini se formeaz nc din timpul vieii fetale. Dup
natere, smalul dentar se dezvolt n etape.
Smalul dinilor din fa se dezvolt primul i este, de obicei, complet n
jurul vrstei de o lun, n timp ce smalul molarilor din spate (al doilea rnd) nu
se dezvolt complet dect dup vrsta de un an i jumtate.
dat ce smalul dentar s-a dezvoltat complet, dinii ncep s erup. Dinii din
fa au erupia n general ntre vrsta de ase i 12 luni, n timp ce molarii erup
ntre 13 i 19 luni de via, iar caninii la sau dup 19 luni.
Stadiul final de dezvoltare a dinilor este formarea rdcinii, un proces
lent, care continu pn cnd copilul depete vrsta de trei ani.
Smalul dentar ncepe s se dezvolte la scurt timp de la natere. Dinii de
lapte erup n etape, nti cei din fa, iar molarii din rndul doi ultimii.
Dezvoltarea danturii permanente
Dup civa ani, dinii de lapte sunt nlocuii de un set de dinipermaneni, dantura adultului. Adultul are 32 de dini, inclusiv al treilea rnd
de molari.
In jurul vrstei de ase ani, rdcinile dinilor deciduali se erodeaz ncet
prin presiunea exercitat de erupia dinilor permaneni i prin aciunea
celulelor osoase specializate, din maxilare. Acest proces, numit resorbie,
permite erupia danturii permanente, de dedesubtul dinilor deciduali. Dac un
8/12/2019 dentar
6/48
6
dinte permanent lipsete situaie destul de frecvent dintele de lapte
corespunztor rmne pe loc.
SETUL CMPLET DE DINI
Pe msur ce dinii de lapte sunt nlocuii, gura i maxilarele i schimb
forma pe care au avut-o n copilrie i ncep s capete un aspect mai pronunat,
ca de adult. Dinii adulilor sunt, de obicei, mai nchii la culoare i difer ca
mrime i proporii de dinii de lapte. Danturapermanent complet este pre-
zent, n general, n jurul perioadei adolescenei, cu excepia celui de-al treilea
molar (mseaua de minte) care tinde s erup n jurul vrstei de 18-25 de ani.
In jurul vrstei de ase ani, copiii ncep s i piard dinii de lapte. Acetia
ncep s se clatine i n cele din urm sunt nlocuii de dinii permaneni.
TIPURI DE DINTI
Adulii au, n general, 32 de dini -16 pe maxilarul superior i 16 pe cel
inferior (mandibul) care se potrivesc unii peste alii pentru a realiza
muctura i mestecarea alimentelor. Despre oameni se spunecsunt
heterodoni (au dinii difereniai, de forme, dimensiuni i cu funcii specifice):
8/12/2019 dentar
7/48
7
Incisivii - adulii au opt incisivi,
localizai n partea din fa a gurii patru
pe maxilarul superior, iar ceilali patru
pe maxilarul inferior (mandibul). Toti
incisivii sunt lati, turtiti si cu o margine
ascutita, pentru a taia sau smulge bucati din alimente. Acesti dinti au o singura
radacina..
Caninii - de ambele pri ale incisivilor
se gsesc caninii, numii astfel din cauza
asemnrii lor cu coii ascuii ai cinilor.
Exist doi canini pe fiecare maxilar i
rolul lor principal este de a perfora i
sfia hrana.
Premolarii - cunoscui i sub numele
de bicuspizi, sunt msele ce au dou
protuberante numite cus-pide, cu rolul
de a tritura i amesteca alimentele. Pe
fiecare maxilar se gsesc patru
premolari.
Molarii - situain spatele pre-molarilor,
n locul unde se produce mestecarea cea
mai puternic. Exist doisprezece molari,
denumii primul molar, al doilea molar
8/12/2019 dentar
8/48
8
i al treilea molar. Molarul al treilea se mai numete i mseaua de minte.
Mselele de minte sunt vestigii dinurm cu mii de ani, cnd alimentaia
omului era alctuit din alimente crude,
ceea ce necesita o mestecare viguroas
i o putere de triturare mare, care erau
asigurate de al treilea set de molari, n
prezent, mselele de minte nu mai sunt
necesare pentru mestecare, n schimb
ele pot mpinge ceilali dini i pot
provoca probleme prin aglomerarea dinilor, de aceea sunt frecvent extrai de
ctre medicii stomatologi.
http://www.corpul-uman.com/wp-content/uploads/2011/04/dintiianatomieumanastructura.jpg8/12/2019 dentar
9/48
9
amenii sunt heterodoni -ceea ce nseamn c dantura lor nu este uniform
ca mrime i form.
1.2 Radiatiile Rntgen
Wilhelm Conrad Rntgen (n.27 martie1845,Lennep, azi parte component a
orauluiRemscheid,Renania de Nord-Westfalia d.10
februarie1923,Mnchen) a fost unfiziciangerman. Ca profesor al
universitiiWrzburg, studiind descrcrile electrice n tuburividate, a
descoperit n anul1895, emisia unorradiaiipenetrante, pe care le-a
numitradiaii X, care dup moartea sa i n ciuda testamentului su au fost
denumite raze Rntgen. n anul1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru
Fizic.
Motivaia Juriului Nobel:
"ca apreciere pentru serviciile extraordinare
oferite prin descoperirea remarcabilelor raze
(raze X)".
Rntgen s-a nscut n 1845, la Lennep, n
Germania, fiind singurul copil al unui
negustor i productor de textile. Datorit
mamei sale care provenea dintr-o vechefamilie olandez, familia Rntgen a decis s
se mute nOlanda, cnd micuul Wilhelm avea doar trei ani. n copilrie i
adolescen, Rntgen nu ddea semne de aptitudini ieite din comun, dar avea
o pasiune - pe care, de altfel i-a pstrat-o toat viaa - de a face farse
mecanice complicate, ndelung elaborate.n1862,Rntgen se nscrie la coala
tehnicdinUtrecht. n1865, se nscrie la cursurile facultii de fizic din
http://ro.wikipedia.org/wiki/27_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1845http://ro.wikipedia.org/wiki/1845http://ro.wikipedia.org/wiki/Remscheidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Renania_de_Nord-Westfaliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/10_februariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/10_februariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1923http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C3%BCnchenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fizicianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/W%C3%BCrzburghttp://ro.wikipedia.org/wiki/W%C3%BCrzburghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1895http://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Raze_Xhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Raze_Xhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1901http://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobel_pentru_Fizic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobel_pentru_Fizic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobel_pentru_Fizic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Olandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Olandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1862http://ro.wikipedia.org/wiki/Utrechthttp://ro.wikipedia.org/wiki/1865http://ro.wikipedia.org/wiki/1865http://ro.wikipedia.org/wiki/1865http://ro.wikipedia.org/wiki/Utrechthttp://ro.wikipedia.org/wiki/1862http://ro.wikipedia.org/wiki/Olandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobel_pentru_Fizic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobel_pentru_Fizic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1901http://ro.wikipedia.org/wiki/Raze_Xhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1895http://ro.wikipedia.org/wiki/Vidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/W%C3%BCrzburghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fizicianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C3%BCnchenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1923http://ro.wikipedia.org/wiki/10_februariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/10_februariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Renania_de_Nord-Westfaliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Remscheidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1845http://ro.wikipedia.org/wiki/27_martie8/12/2019 dentar
10/48
10
cadrulUniversitii din Utrecht, dar nu obine numrul necesar de credite
pentru a deveni student i decide s plece nElveia, unde se matriculeaz
la Institutul Politehnic dinZrich dup susinerea examenelor. n1869, i
susine teza de doctorat la Zrich i este numit asistentul celebrului
fizicianAugust Kundt. l nsoete pe acesta laWrzburg i ulterior
laStrasbourg.
Unul dintre momentele cele mai importante ale vieii sale a fost
ntlnirea cuIvan Pulyui, un fizician de origineucrainean, care i-a furnizat
savantului german una din lmpile pe care acesta le-a folosit pentru a obine
ceea ce el a numit "raze X". Rntgen a descoperit razele care i poart numele
din pur ntmplare, experimentnd n laboratorul su efectele descrcrilor
sarcinilor electrice de mare intensitate prin tuburi de sticl umplute cu gaz la
presiuni foarte joase.
El studise deja efectulrazelor catodice, raze care apar n momentul n
carecurentul electric trece printr-ungaz extrem de rarefiat. n noiembrie1895,
a descoperit c, dac tubul prin care trecesarcina electriceste izolat cu un
carton negru pentru a exclude orice surs de lumin, n condiiile lucrului ntr -o
camer obscur, un carton care are pe una din suprafeele sale platinocianid
baric devinefluorescent, chiar dac este la o deprtare apreciabil de tub.
Rntgen a mers mai departe i a observat c acelai fenomen, al nregistrrii
transparenei unui corp, are loc ifolosind plci fotografice.Primaradiografie din lume a fost fcut la scurt timp de ctre Rntgen,
surprinznd pe clieele fotografice oasele i inelul unei minii a soiei sale. De
aici, savantul a dedus c oasele sunt mult mai puin permeabile pentru razele X,
reliefndu-se mai dur, ca i inelul soiei sale. Din 1895, i-a petrecut restul vieii
n laborator studiind acest fenomen. Moartea lui, din1923, drept urmare a
unuicarcinomintestinal,nu este o consecin direct a experimentelor sale cu
http://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Biahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Biahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Z%C3%BCrichhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1869http://ro.wikipedia.org/wiki/1869http://ro.wikipedia.org/wiki/August_Kundthttp://ro.wikipedia.org/wiki/August_Kundthttp://ro.wikipedia.org/wiki/W%C3%BCrzburghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Strasbourghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ivan_Pulyuihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Raze_catodicehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Curent_electrichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1895http://ro.wikipedia.org/wiki/Sarcin%C4%83_electric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sarcin%C4%83_electric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sarcin%C4%83_electric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fluorescen%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fluorescen%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Radiografiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1923http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Carcinom&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Intestinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Intestinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Intestinhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Carcinom&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1923http://ro.wikipedia.org/wiki/Radiografiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fluorescen%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sarcin%C4%83_electric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1895http://ro.wikipedia.org/wiki/Gazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Curent_electrichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Raze_catodicehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ivan_Pulyuihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Strasbourghttp://ro.wikipedia.org/wiki/W%C3%BCrzburghttp://ro.wikipedia.org/wiki/August_Kundthttp://ro.wikipedia.org/wiki/1869http://ro.wikipedia.org/wiki/Z%C3%BCrichhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Bia8/12/2019 dentar
11/48
11
razele X, pentru ca a fost unul dintre primii savanti care au folosit
ecraneplumbate pentru protecia la radiaii.
Istoric
n timpul unor experimente, fizicianul germanWilhelm Conrad Rntgen,
bombardnd un corp metalic cu electroni rapizi, a descoperit c acesta emite
radiaii foarte penetrante, radiaii pe care le-a denumit raze X (descoperire
realizat n anul 1895). Radiaiile X au fost numite mai trziu radiaii Roentgen
sau Rntgen.
binerea razelor X
n laborator Razele X se pot obine n tuburi electronice vidate, n care
electronii emii de un catod incandescent sunt accelerai de cmpul electric
dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu vitez mare ciocnesc anticatodul
care emite radiaii X. Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul interacioneaz
cu atomii acestuia n dou moduri:
- Electronii, avnd vitez mare, trec prin nveliul de electroni al atomilor
anticatodului i se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, i deviaz de la
direcia lor iniial. Cnd electronii se ndeparteaz de nucleu, ei sunt frnai de
cmpul electric al nucleului; n acest proces se emit radiaii X.
- La trecerea prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului, electronii
rapizi pot ciocni
electronii atomiloracestuia. n urma
ciocnirii, un electron de
pe un strat interior (de
exemplu de pe stratul K)
poate fi dislocat. Locul
rmas vacant este
http://ro.wikipedia.org/wiki/Plumbhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Wilhelm_Conrad_R%C3%B6ntgenhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anticatod&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anticatod&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Wilhelm_Conrad_R%C3%B6ntgenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Plumb8/12/2019 dentar
12/48
12
ocupat de un electron aflat pe straturile urmtoare (de exemplu de pe
straturile L, M sau N). Rearanjarea electronilor atomilor anticatodului este
nsoit de emisia radiaiilor X.
La unsincrotron electroni cu o energie de ordinul GeV sunt constrni la
o orbita aproximativ circular ntr-un inel de acumulare, emind raze X cu un
flux deosebit de ridicat.
Proprietile radiaiilor X:
Ele prezint urmtoarele proprieti:
-n vid ele se propag cu viteza luminii;
- impresioneaz plcile fotografice;
- nu sunt deviate de cmpuri electrice i magnetice;
- produc fluorescena unor substane (emisie de lumin); Exemple de substanefluorescente: silicat de zinc, sulfur de cadmiu, sulfur de zinc, care emit lumina
galben-verzuie.
- sunt invizibile, adic spre deosebire de lumin, nu impresioneaz ochiul
omului;
- ptrund cu uurin prin unele substane opace pentru lumin, de exemplu
prin corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mic, hrtie, lemn, sticl
http://ro.wikipedia.org/wiki/Sincrotronhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sincrotron8/12/2019 dentar
13/48
13
.a., dar sunt absorbite de metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb).
Puterea lor de ptrundere depinde de masa atomic i grosimea substanei
prin care trec.
- ionizeaz gazele prin care trec. Numrul de ioni produi indica intensitatea
radiaiilor. Pe aceast proprietate se bazeaz funcionarea detectoarelor de
radiaii.
- au aciune fiziologic, distrugnd celulele organice, fiind, n general, nocive
pentru om. Pe aceast proprietate se bazeaz folosirea lor n tratamentul
tumorilor canceroase, pentru distrugerea esuturilor bolnave.
Componentele aparatului RoentgenUn aparat Roentgen este realizat dintr-un tub radiogen (tub generator de
radiaii, tub Roentgen), un transformator de nalt tensiune pentru crearea
unei diferene de potenial ntre electrozii tubului, un transformator de joas
tensiune pentru nclzirea filamentului (respectiv catodului) tubului radiogen.
De asemenea, aparatul Roentgen este prevzut cu organe de reglaj i msur a
tensiunii de accelerare, a curentului anodic, a timpului de expunere la radiaii
etc.
Tubul radiogen, cea mai important component a unei instalaii
generatoare de radiaii X este tubul radiogen constituit dintr-o incint vidat,
de obicei de sticl, n care sunt plasate o int de tungsten (wolfram), cupru sau
molibden, i o spiral de tungsten menit s emit electroni n momentul
nclzirii.
Diferena de potenial (tensiune) creat cu ajutorul unui transformator
de nalt tensiune accelereaz electronii emii de spiral, izbindu-i astfel cu
putere de inta de tungsten (sau alt metal greu fuzibil, cu numr atomic mare).
n urma ciocnirii unuielectron cu unatom demetal,electronul va intra ntr-unul
http://ro.wikipedia.org/wiki/Wolframhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Wolframhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tensiune_electric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Tensiune_electric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Tensiune_electric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electronhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Atomhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Atomhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Electronhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tensiune_electric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Wolfram8/12/2019 dentar
14/48
14
din straturile superioare de electroni ale atomului, unde va expulza pe alt
electron. n urma acestui fenomen, va fi produs un foton de radiaie X.
Transformatorul de nalt tensiune, are rolul de a mri tensiunea reelei
de alimentare peste 10 kilovoli, pentru ca radiaiile produse de tub s poat
ptrunde prin nveliul de sticl al tubului.
Transformatorul de nclzire (de coborre a tensiunii) are rolul de a
nclzi filamentul de tungsten al tubului, pentru ca acesta s poat emite
electroni .
rganele de reglaj i control: un autotransformator este utilizat pentru
reglarea curentului de nalt tensiune de la tub; apoi un reostat este utilizat
pentru reglarea curentului de nclzire a tubului. Un releu de timp este
construit pentru a permite reglarea timpului n care aparatul va produce
radiaii.
rgane de msur: un miliampermetru petru msurarea intensitii
curentului anodic (intensitatea este proporional cu cantitatea de radiaii
produse de ctre tub) i un voltmetru pentru msurarea tensiunii reelei de
alimentare.
Aparatele moderne (dup anii 1945, de putere mare, nu aparate
stomatologice). Sunt prevzute cu tuburi cu anod rotativ. inta de tungsten
este de forma unui con i este fixat de o tij, ce se continu cu un rotor de
cupru asemenea cu cel al unui motor electric asincron. Toate acestea suntmontate n interiorul balonului de sticl vidat al tubului. n exteriorul tubului
este montat statorul ce permite rotirea rotorului n tub, n momentul aplicrii
unui curent electric statorului. Anodul rotativ permite folosirea tubului la
cureni ridicai (de ordinul 2000 mA) fr a se uza sau supranclzi. Aceasta se
datoreaz suprafeei mari a anodului ce urmeaz a fi bombardat cu electroni
care vor lovi anodul ntr-un punct foarte fin i mic (focar). Focarele tuburilor cu
8/12/2019 dentar
15/48
15
anod rotativ sunt cele mai fine i deci mai utile pentru obinerea unei imagini
de calitate ireproabil.
Componentele instalaiei ce urmeaz a fi supuse naltei tensiuni sunt
scufundate n bi de ulei pentru izolaie i, n cazul tubului i transformatorului,
i de rcire. Cuva de ulei a tubului este de form cilindric i este acoperit cu
plumb, cu excepia unei mici zone aflate n dreptul focarului, loc pe unde vor
iei radiaiile. Aceast cuv a tubului poart numele de cupol. Cupolei i este
ataat un colimator deplumb pentru limitarea radiaiei, dar i un filtru (n
general 2 mm aluminiu) pentru oprirea radiaiilor moi, duntoare imaginii
radiologice.
1.4 Radioprotectia in radiologieIn cadrul fiecarei unitati sanitare in care se desfasoara practica de
radioterapie trebuie implementata o cultura de securitate pentru a incuraja o
atitudine activa si dorinta de imbunatatire prin studiu a cunostintelor de
radioprotectie si securitate si pentru a descuraja automultumirea.
Pentru a se conforma cu aceasta cerinta, titularul de autorizatie trebuie
sa se angajeze intr-o politica efectiva de protectie si securitate, indeosebi la
nivel managerial si prin asigurarea unui sprijin si suport clar demonstrabil
pentru persoanele cu responsabilitati pentru radioprotectie.
Acest angajament trebuie sa fie exprimat intr-o declaratie politica scrisacare stabileste importanta primordiala a securitatii si protectiei in radioterapie
si recunoaste ca obiectivul principal este tratamentul medical, starea de
sanatate si securitatea pacientului.
Acesta declaratie politica trebuie sa fie cunoscuta de conducerea unitatii
sanitare, de personalul medical si trebuie sa fie urmata de stabilirea unui
http://ro.wikipedia.org/wiki/Plumbhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Plumb8/12/2019 dentar
16/48
16
program de radioprotectie (PRP) care include un program de management al
calitatii (PMC) si de intretinerea unei culturi de securitate in institutie.
a) Aspectele programului de radioprotectie (PRP) sunt date in anexa nr. 2.
b) Programul de management al calitatii (PMC) se poate elabora luand ca ghid
publicatiile Asigurarea calitatii in radioterapie MS, 1988, rganizarea,
dezvoltarea, asigurarea calitatii si radioprotectia in serviciile de radiologie:
imagistica si radioterapie MS, 1997, Geneva, Raportul Comitetului de
Asigurare a Calitatii ESTRO - Ghid practic pentru implementarea unui sistem
de calitate in radioterapie.
Manualul de management al calitatii si procedurile functiilor sistemului
se intocmesc in conformitate cu seria de standarde SR-ISO 9000.
In anexa nr. 3 sunt date exemple de program de ma nagement al calitatii
la diferite instalatii de radioterapie.
Existenta si implementarea cerintelor de mai sus sunt conditii de
autorizare de catre CNCAN a practicii de radioterapie.
Organizare si responsabilitati
Responsabilitatea principala pentru aplicarea prezentelor normelor o
are titularul de autorizatie, prin persoana imputernicita sa reprezinte persoana
legal constituita.
In practica de radioterapie urmatoarele persoane trebuie sa aiba
responsabilitati clar definite pentru aplicarea normelor de radioprotectie sisecuritate, in virtutea sarcinilor implicand luarea deciziilor, utilizarea sau
manipularea instalatiilor de radioterapie:
a) expertul acreditat in protectie radiologica;
b) responsabilul cu securitatea radiologica;
c) expertul in fizica medicala si fizicianul medical;
8/12/2019 dentar
17/48
17
d) practicienii medicali care lucreaza in radioterapie (radioterapeuti)- medici
primari sau specialisti in radioterapie;
e) personalul mediu de radioterapie: asistenti medicali, tehnicieni radiologi;
f) personalul tehnic care indeplineste sarcini speciale, de exemplu manipularea
instalatiilor de radioterapie (instalarea, montarea, verificarea, intretinerea,
service, repararea) sau testarea instalatiilor de radioterapie (testele de control
al calitatii).
g) furnizorii de instalatii, produse si servicii pentru radioterapie;
h) comitetele etice;
i) alte categorii de personal implicate in desfasurarea practicii de radioterapie.
Toate persoanele implicate in radioprotectia si securitatea instalatiilor de
radioterapie trebuie sa fie pregatite si calificate corespunzator, astfel incat
acestea sa-si inteleaga responsabilitatile si sa-si indeplineasca sarcinile
constient si dupa procedurile stabilite.
Cerintele de pregatire in radioprotectie ale personalului sunt conform
art. 7 si anexei nr. 4 din Normele privind radioprotectia persoanelor in cazul
expunerilor medicale la radiatii ionizante.
Titularul de autorizatie trebuie sa mentina evidenta pentru personalul cu
responsabilitati enumerat la art. 5 si art. 6, privind pregatirea generala si de
specialitate relevante pentru indeplinirea responsabilitatilor in radioprotectie si
securitate.Pentru medicii radioterapeuti, fizicieni medicali, experti acreditati in
radioprotectie, responsabili cu securitatea radiologica, asistenti medicali,
tehnicieni radiologi, evidenta documentata de la al., trebuie sa cuprinda copii
ale documentelor care sa ateste:
a) grad relevant profesiei, emis de autoritatea competenta in educatie si
sanatate conform legii (Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Ministerul
8/12/2019 dentar
18/48
18
Sanatatii, etc.);
b) acreditarea sau competenta ceruta pentru a-si exercita profesia acordata de
autoritatea competenta relevanta sau alte organisme profesionale sau
academice, conform legii;
c) absolvirea unui curs de radioprotectie in conformitate cu cerintele de
pregatire in radioprotectie specificate in Normele privind radioprotectia
persoanelor in cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante
d) pregatirea la locul de munca, sub indrumarea unor experti acreditati in
protectie radiologica, inainte ca personalul sa lucreze fara supraveghere.
Titularii de autorizatie de manipulare pentru instalatiile de radioterapie
(instalare-montare, verificare, service, reparare, intretinere, modificare,
dezmembrare) trebuie sa aiba o evidenta documentata pentru persoanele care
8/12/2019 dentar
19/48
19
efectueaza manipularea, care demonstreaza competenta in activitatile de
manipulare. Aceasta evidenta trebuie sa contina cel putin:
a) certificarea acordata de producator sau de reprezentantul legal al acestuia,
privind absolvirea unui program de pregatire privind manipularea tipului
respectiv de instalatie de radioterapie.
b) program de pregatire in radioprotectie avizat de CNCAN, conform cu
Normele privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si
desemnarea expertilor acreditati in protectie radiologica.
Titularul de autorizatie trebuie sa elibereze permise de exercitare nivel 1
tuturor persoanelor din unitate, expuse profesional la radiatii ionizante, care nu
poseda permis de exercitare nivel 2 sau 3 emis de CNCAN.
Titularul de autorizatie trebuie sa dezvolte, sa implementeze si sa documenteze
un program de radioprotectie proportional cu natura si marimea riscurilor
asociate practicii de radioterapie, program sub responsa bilitatea titularului si
care asigura conformitatea cu cerintele normelor.
Acest program trebuie sa se refere la toate fazele practicii, de la
amplasare, constructie, utilizare, pana la dezafectare.
Titularul de autorizatie trebuie sa asigure resursele necesare pentru a se
implementa efectiv acest program.
Titularul de autorizatie trebuie sa nominalizeze unul sau mai multi
experti acreditati in protectie radiologica, aflat/aflati intr-o relatie contractualalegala, depinzand de marimea departamentului de radioterapie.
Expertul acreditat in protectie radiologica trebuie sa posede dupa caz,
permis de exercitare nivelul 3, emis de CNCAN, pentru:
- domeniul Generatori de Radiatii (GR), practica Radioterapie, sau- domeniul
Surse inchise (SI), practica Radioterapie, saudomeniul acceleratori de articule
(AP), practica Radioterapie.
8/12/2019 dentar
20/48
20
Permisul de exercitare nivelul 3 se solicita si se elibereaza conform
Normelor privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si
desemnarea expertilor acreditati in protectie radiologica.
Titularul de autorizatie trebuie sa numeasca in scris, un responsabil cu
securitatea radiologica, pentru fiecare zona controlata.
Acesta trebuie sa aiba suficienta autoritate manageriala.
Responsabilul cu securitatea radiologica trebuie sa posede, dupa caz,
permis de exercitare nivelul 2, emis de CNCAN, pentru:
- domeniul Radioterapie (RDT), specialitatea Rntgenterapie (RTT), sau
Teleterapie, terapie cu acceleratori de particule (TLTA), sau Curieterapie
(brachiterapie);
- domeniul Generatori de radiatii (GR), specialitatea Montare, reparare,
intretinere, verificare (MRIVX) sau Alte aplicatii (AAX);
- domeniul Surse inchise de radiatii (instalatii cu surse inchise) (SI), specialitatea
Montare, Reparare, Intretinere, Verificare (MRIVX) sau Alte Aplicatii (AAX),
dupa caz.
Permisul de exercitare nivelul 2 se solicita si se elibereaza conform
Normelor privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si
desemnarea expertilor acreditati in protectie radiologica.
Titularul de autorizatie trebuie sa dezvolte, sa implementeze si sa
documenteze un program de management al calitatii sub responsabilitateatitularului
Responsabilitatile expertului in fizica radioterapiei sau ale fizicianului
medical, sunt:
a) sa elaboreze cerinte si specificatii pentru achizitionarea instalatiei potrivite
de radioterapie, asigurandu-se de securitatea radiologica a instalatiei;
8/12/2019 dentar
21/48
21
b) sa intocmeasca tema de proiectare pentru amplasarea si constructia
laboratorului de radioterapie, in colaborare cu radioterapeutul;
c) sa participe la testele de acceptare, punerea in functiune, calibrarea si
managementul calitatii la toate instalatiile de radioterapie;
d) sa efectueze masuratorile radiatiei pentru achizitionarea datelor de fascicul;
e) sa efectueze partea fizica a planificarii tratamentului si planurile de
tratament ale pacientilor
f) sa supravegheze instalarea-montarea, intretinerea, verifica rea, repararea
instalatiilor de radioterapie;
g) sa stabileasca si sa revizuiasca proceduri de management al calitatii;
h) sa participe la inventarierea instalatiilor de radioterapie;
i) sa participe la investigarea si la evaluarea incidentelor si accidentelor
radiologice;
j) sa efectueze controlul dozelor eliberate pacientilor;
k) sa asigure dozimetria clinica;
l) sa participe la auditul clinic si la optimizarea practicii.
Programul de management al calitatii trebuie sa fie stabilit astfel incat
aplicarea acestui program sa conduca la:
a) asigurarea indeplinirii adecvate a tuturor cerintelor legate de radioprotectie
si de securitate;
b) mecanisme de asigurare si control al calitatii si proceduri adecvate pentruanaliza, stabilirea si evaluarea eficientei generale a practicii de radioterapie.
Titularul de autorizatie si conducerea departamentului de radioterapie
trebuie sa asigure resursele necesare de timp, personal si de buget pentru
realizarea unui program efectiv de management al calitatii.
8/12/2019 dentar
22/48
22
Programul trebuie sa acopere intregul proces al radioterapiei, inclusiv
localizarea tumorii, imobilizarea pacientului, planificarea tratamentului si
administrarea dozei, precum si inregistrari de calitate a acestora.
Trebuie sa se asigure imbunatatirea continua a calitatii. Aceasta implica
imbunatatirea continua a procedurilor de utilizare a instalatiilor de radioterapie
in tratament, imbunatatire bazata pe noile informatii invatate din programul de
management al calitatii si din noile tehnici dezvoltate de comunitatea
radioterapeutica.
Revizuirea programului de management al calitatii trebuie sa tina cont de
experienta operationala si de lectiile invatate din accidente si din greseli si
trebuie sa ajute in identificarea problemelor potentiale si la corectarea
deficientelor; revizuirea trebuie sa fie efectuata sistematic ca parte a
imbunatatirii continue a calitatii.
Cateva exemple de program de management al calitatii la diferite
instalatii de radioterapie sunt date in anexa nr. 3.
Managementul calitatii trebuie sa acopere cel putin:
a) procedurile specifice prestarii serviciului de radioterapie conform ISO 9000;
b) testele de acceptare ale instalatiei de radioterapie si punerea in functiune a
acesteia;
8/12/2019 dentar
23/48
23
c) controlul calitatii instalatiei de radioterapie (hardware si software), a
sistemului de planificare a tratamentului si al instrumentelor de masura;
d) proceduri de utilizare a instalatiilor de radioterapie;
e) selectarea procedurii corecte pentru pacient;
f) planificarea si informarea pacientului;
g) dozimetria clinica;
h) optimizarea protocolului de tratament;
i) pregatirea si educarea continua a personalului;
j) auditul clinic;
k) evaluarea rezultatelor generale ale serviciului de radioterapie;
l) mentinerea inregistrarilor si scrierea raportului.
Titularul de autorizatie trebuie sa stabileasca prevederile necesare
pentru a reduce, in masura in care este practicabil, contributia erorii umane la
accidente si la alte evenimente care ar putea conduce la cresterea expunerii.
In acest scop, toate persoanele cu responsabilitate in radioprotectie si
securitate trebuie sa fie adecvat pregatite si calificate astfel incat ele sa-si
inteleaga responsabilitatile si sa-si realizeze sarcinile de serviciu cu o judecata
potrivita si in conformitate cu procedurile definite.
Titularul de autorizatie trebuie sa desemneze in scris toti specialistii care
desfasoara practica de radioterapie, fiecare avand o forma recunoscuta de
acreditare suficienta pentru a asigura ca toate activitatile relevante pentruradioprotectie si securitate sunt puse in concordanta cu programul de
radioprotectie, cu conditiile din autorizatie si cu reglementarile romane de
radioprotectie.
Numarul potrivit de persoane trebuie sa fie periodic reanalizat pe masura
ce sarcina de lucru, incarcarea, creste, sau pe masura ce in laboratorul de
radioterapie se introduc tehnici noi si instalatii de radioterapie noi.
8/12/2019 dentar
24/48
24
Tot personalul care lucreaza cu instalatiile de radioterapie in practica de
radioterapie, trebuie sa aiba calificarile si pregatirea practica relevanta in
radioprotectie.
Investirea in instalatiile de radioterapie trebuie sa fie insotita de
investirea concomitenta in pregatirea si autorizarea personalului implicat in
practica de radioterapie.
Titularul de autorizatie trebuie sa includa in documentatia suport a ererii
de autorizare, dovezi scrise privind calificarile in radioprotectie ale medicilor
practicieni, ale expertilor acreditati in protectie radiologica, ale responsabililor
cu securitatea radiologica, ale fizicienilor medicali.
Titularul de autorizatie trebuie sa asigure ca personalul are cunostinta
de:
a) conditiile din autorizatie;
b) procedurile de utilizare ale instalatiilor de radioterapie;
c) responsabilitatile individuale proprii;
d) instructiunile care trebuie furnizate pacientilor si a persoanele care ii au in
grija;
e) politicile si procedurile de radioprotectie;
f) programele locale de management al calitatii, PMC si procedurile de control
al calitatii (CC);
g) analizele incidentelor si accidentelor radiologice care s-au produs sau s-arputea produce in institutie sau in alta parte si masurile corective si preventive
necesare.
Pregatirea personalului trebuie sa fie finalizata inainte de obtinerea
permisului de exercitare si de inceperea realizarii sarcinilor si sa fie
corespunzatoare responsabilitatilor alocate si fisei postului.
8/12/2019 dentar
25/48
25
Pregatirea trebuie sa fie actualizata ori de cate ori sunt schimbari
semnificative ale instalatiilor de radioterapie, in sarcinile de serviciu, in
reglementari, in conditiile si termenele din autorizatie si in procedurile de
securitate radiologica.
Titularul de autorizatie trebuie sa prevada mijloace pentru educarea
continua si un program de dezvoltare profesionala continua, incluse in politica
sa referitoare la personal.
Aceasta politica trebuie sa imbunatateasca capabilitatile pesonalului, sa
mentina familiarizarea cu practicile curente si sa promoveze o cultura de
securitate in institutie. Astfel de strategii de dezvoltare si de pregatire se vor
realiza prin intalniri informale ale departamentului, seminarii, programe
aprobate (acreditate) de pregatire continua sau alte modalitati.
Titularul de autorizatie trebuie sa pregateasca si sa pastreze evidenta
instruirii initiale si periodice. Aceste inregistrari trebuie mentinute cel putin
cinci ani dupa incetarea activitatii de radioterapie.
Orice persoana constituita conform legii, care intentioneaza sa utilizeze
surse de radiatii ionizante in scop terapeutic, trebuie sa notifice intentia la
CNCAN si trebuie sa solicite autorizarea conform cu Normele de securitate
radiologica - Proceduri de autorizare.
Pentru autorizarea punerii in functiune a unei instalatii de
telecobaltoterapie sau a unui accelerator liniar, documentatia tehnica care seva anexa cererii de autorizare a punerii in functiune, trebuie sa contina:
a) Asigurarea de catre titularul de autorizatie ca s-au realizat amenajarile de
radioprotectie conform documentatiei tehnice suport depuse la CNCAN si
pentru care s-a emis autorizatia de amplasare constructie.
8/12/2019 dentar
26/48
26
b) Buletinul de verificare tehnica a instalatiei de radioterapie dupa montare
(protocolul testelor de acceptare), emis de montator, unitate autorizata
conform Legii nr. 111/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
c) Datele de identificare si componenta instalatie de radioterapie, in
concordanta cu componenta descrisa in ASR-ul acestui tip de instalatie, ca
anexa la buletinul de verificare emis de montator.
d) Buletinul de verificare a eficacitatii ecranelor de protectie, emis de o unitate
autorizata conform Legii nr. 111/1996, cu modificarile si completarile
ulterioare.
e) Numele si prenumele expertului acreditat in protectie radiologica si datele
permisului de exercitare nivel 3 ale acestuia: nr., data emiterii, data expirarii.
f) Numele si prenumele expertului in fizica medicala si datele permisului de
exercitare nivel 3 ale acestuia (sau fizicianul medical si datele permisului de
exercitare nivel 2 ale acestuia): nr., data emiterii, data expirarii.
g) Regulamentul de lucru care trebuie sa contina si regulile de radioprotectie si
securitate radiologica care trebuie respectate la punerea in functiune a noi
instalatii de radioterapie.
h) Intervalul de timp pentru care se solicita autorizarea punerii in functiune;
i) Copii ale Ordinelor de Plata ale taxei si ta rifului de autorizare, conform
Regulamentului privind taxele si tarifele pentru autorizarea si controlul
activitatilor nucleare, editia in vigoare.Autorizatia se obtine daca sunt indeplinite cerintele de amenajare,
dotare, incadrarea cu personal specializat si organizarea corespunzatoare a
activitatii in conformitate cu actele normative specificate in anexa nr. 1.
Practicile de radioterapie, se autorizeaza pe faze de realizare, si anume:
a) amplasarea;
b) constructia;
8/12/2019 dentar
27/48
27
c) punerea in functiune (numai pentru instalatiile de telecobaltoterapie si
acceleratoarele liniare);
d) utilizarea;
e) modificarea;
f) detinerea;
g) dezafectarea
In cazul in care amenajarile se realizeaza in cladirile existente, faza de
amplasare si faza de constructie se pot comasa.
Pentru practica de radioterapie in care se utilizeaza instalatii de RX-
terapie nu este necesara autorizarea fazei de dezafectare sau autorizarea
incetarii activitatii (partiala sau totala), fiind suficienta demontarea instalatiei
radiologice de catre o firma autorizata de CNCAN pentru manipulare.
Prin exceptie de la prevederile al. (4), in cazul casarii instalatiei de RX-
terapie demontarea si casarea acesteia se pot efectua conform procedurilor
proprii ale titularului de autorizatie, care va notifica la CNCAN aceasta casare.
Orice persoana legal constituita trebuie sa supuna pentru evaluare la
CNCAN informatiile relevante necesare pentru a demonstra ca este asigurata
radioprotectia si securitatea practicilor conform cu legislatia, informatii
cuprinse in documentatia tehnica anexata cererii de autorizare. Un exemplu de
documentatie tehnica pentru autorizarea practicii de radioterapie este dat in
anexa nr. 4.Persoana legal constituita trebuie sa includa in documentatia tehnica de
autorizare urmatoarele informatii relevante:
a) dovezi privind calificarile in radioprotectie ale practicienilor medicali, 9/61
b) o declaratie din care sa rezulte ca numai practicienilor medicali cu calificare
in radioprotectie conform cu aceste norme li se va permite sa decida o
expunere medicala cu o instalatie de radioterapie.
8/12/2019 dentar
28/48
28
Titularul de autorizatie este obligat sa solicite modificarea autorizatiei,
conform cu art. 87 si art. 88 din Normele de securitate radiologica - Proceduri
de autorizare, in urmatoarele situatii:
a) schimbarea denumirii, schimbarea sediului social al firmei sau al
laboratorului precum si alte modificari in actul constitutiv al firmei care
modifica informatiile pe care s-a bazat eliberarea autorizatiei;
b) schimbarea personalului cu responsabilitati in domeniul securitatii
radiologice (expertul acreditat in protectie radiologica si responsabilul cu
securitatea radiologica a zonei);
c) modificari ale limitelor si conditiilor specificate in autorizatie;
d) alte modificari care ar putea afecta securitatea instalatiilor de radioterapie
sau radioprotectia personalului expus, a populatiei sau a mediului inconjurator.
Securitatea surselor radioactive si a instalatiilor de radioterapie
Securitatea surselor si a instalatiilor de radioterapie. In expunerile
medicale in scop terapeutic se vor utiliza numai surse radioactive si instalatii de
radioterapie care:
a) au Certificat de Inregistrare a Dispozitivului Medical, emis de MS, conform cu
Legea nr. 176/2000 sau au Certificat de Inregistrare a Dispozitivului Medical la
locul de utilizare, emis de SVIAM, conform reglementarilor MS;
b) au Autorizatie de Securitate Radiologica (ASR), emisa de CNCAN, conform cu
Legea nr. 111/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;c) sunt testate periodic, conform cerintelor producatorului si conditiilor din
ASR, pentru verificarea incadrarii in parametri tehnici nominali.
In concordanta cu art. 59 din Normele de securitate radiologica -
Proceduri de autorizare, documentatia tehnica pentru autorizatia de securitate
radiologica a unei instalatii de radioterapie trebuie sa demonstreze ca sunt
indeplinite cerintele de securitate radiologica in proiectarea si fabricarea
8/12/2019 dentar
29/48
29
instalatiei. Cerintele de securitate radiologica in proiectarea si fabricarea
instalatiilor de radioterapie sunt mentionate in anexa nr. 6.
Titularul de autorizatie trebuie:
a) sa ia in considerare informat iile transmise de furnizori, sa identifice
posibilele defectiuni ale instalatiei de radioterapie si erori umane care ar putea
avea drept rezultat expuneri medicale neplanificate;
b) sa ia toate masurile rezonabile pentru a preveni defectiunile si erorile,
inclusiv prin selectarea personalului calificat, stabilirea procedurilor
adecvate pentru calibrare, managementul calitatii si respectarea instructiunilor
privind utilizarea instalatiei de radioterapie, prevederea unei pregatiri initiale
potrivite si pregatirea periodica a personalului, incluzand aspectele de protectie
si de securitate.
c) sa ia toate masurile rezonabile pentru a minimiza consecintele defectiunilor
si ale erorilor care pot surveni;
d) sa intocmesca planuri de urgenta potrivite pentru a raspunde la
evenimentele care se pot produce, sa afiseze planurile in locuri usor de vazut si
sa desfasoare periodic exercitii practice, dupa caz.
Instalatiile de radioterapie si sursele radioactive trebuie sa fie
achizitionate numai de la furnizori autorizati si trebuie sa aiba teste de tip
valabile. Procedurile de achizitionare, instal are, acceptare, punere in
functiune, utilizare, manipulare si controlul calitatii, la instalatiile deradioterapie trebuie sa fie dezvoltate cu implicarea expertilor in fizica
radioterapiei si a expertilor acreditati in protectie radiologica.
In brachiterapie, cand se utilizeaza un aplicator acesta trebuie sa fie
special fabricat pentru sursa cu care care este compatibil si aplicatorul trebuie
sa fie marcat pentru a fi identificat cu usurinta.
8/12/2019 dentar
30/48
30
Sursele beta emitatoare utilizate in brachiterapie trebuie sa fie dotate cu
ecranare de elemente cu numar atomic mic pentru a minimiza radiatia de
franare (bremsstrahlung). Se recomanda ca sursele radioactive inchise utilizate
in radioterapia externa sa fie inlocuite la un interval de timp egal cu o perioada
de injumatatire a radionuclidului utilizat. Utilizarea surselor dupa expirarea
timpului de viata recomandat de producator, poate sa continue numai dupa
efectuarea testelor de verificare conform SR IS 2919 Surse inchise de radiatii
nucleare. Clasificare si SR IS 9978 Surse inchise de radiatii nucleare. Metode
de verificare a etanseitatii si numai dupa aprobarea CNCAN a conformitatii
acestor teste. Testele de verificare ale surselor trebuie facute de catre
laboratoare de incercari desemnate de CNCAN sau unitati autorizate sa
manipuleze instalatiile de radioterapie respective.
Nu se justifica utilizarea surselor radioactive inchise utilizate in
radioterapia externa cand debitul dozei absorbite, masurat in apa in conditii de
referinta, este mai mic de 50 cGy/min.
1.3 Aparatura de radiografiere dentara
1.3.1 Aparat roentgen intraoral
Aparatul de Rx dentara este un aparat de ultima generatie , prevazut cu
un con localizator lung ceea ce determina o iradiere mai mica in comparatie cu
alte aparatele de radiografii dentare, fiind setat pentru filme extrarapide de
sensibilitate E si F , setari ce determina o scurtare a timpului de expunere, toate
aceastea ducand la reducerea la maxim a dozelor de radiatii primite de
pacientii nostrii.
8/12/2019 dentar
31/48
31
Cu acest aparat executam pe langa radiografii dentare , radiografii cu film
muscat pentru decelarea unor eventuale cai false, radiografii bite-wing pentru
o mai buna diagnosticare a starii parodontale si decelarea cariilor proximale
situate sub punctul de contact.
Folosind tehnica paralela datorita dotarii cu con localizator lung si a
holderelor de sustinere a radiografiilor obtinem radiografii dentare in care
lungimea dintilor expusi pe film este identica cu cea a dintilor radiografiati ceea
ce constituie un real avantaj pentru medic in masurarea lungimii canalului
radicular.
Aparatele rotgen dentare pot fi de doua tipuri:
- aparate fixe montate pe perete sau tavan
- aparate mobile pe roti cu care te poti deplasa cu usurinta prin cabinet
Prile componente ale aparatului roentgen dentar:
8/12/2019 dentar
32/48
32
- monoblocul, sistemul de comand,sistemul braelor articulare i de fixare al
aparatului
1) Monoblocul conine:a. tubul radiogen,b. transformatorul de nalt tensiune, transformatorul de joas
tensiune
2) Sistemul de comanda:Majoritatea aparatelor roentgen moderne au un sistem cu urmtoarele
componente:- tasta de pornire / oprire a aparatului, cu semnalizare luminoas,- tasta de selectarea a modalitaii de realizare a imaginii dento-alveolare n modanalogic, pe filmul dentar sau digital folosind un senzor,- tasta de reglare a timpului care poate fi: electronic, cu impuls, clockwork- tasta de reglare a kilovoltajului cu variante n funcie de categoria de pacieni(copil/adult) i de tipuri constituionale la aduli
8/12/2019 dentar
33/48
33
- tasta pentru stabilirea timpului de
expunere:
- de tip numeric, la care timpul
este selectat n secunde
- de tip anatomic, la care timpul de
expunere este ajustat automat n
funcie de tasta corespunztoare
ariei i dintelui selectat pentru a fi
radiografiat
- sistem de avertizare sonor i/sau
luminoas care indic expunerea la
razele X a regiunii stabilite
Sistemul braelor articulare i de fixare al aparatului
Exist trei variante de susinere a aparatelor roentgen dentare:
- sistemul cu tij rigid vertical folosit la aparatele mobile,
- sistemul cu fixare pe perete,
- sistemul cu fixare pe tavan,
- sistemul cu tij rigid vertical folosit la aparatele mobile, uor de deplasat
dintr-o ncpere n alta. La partea superioar a tijei este fixat tabloul de
comand al aparatului.
- sistemul cu fixare pe perete, este cel mai folosit n cabinetele dentare.
El conine un suport metalic care are ataat tabloul de comand i braul
articular mobil.
- sistemul cu fixare pe tavan, este avantajos datorit spaiului mic
necesar pentru amplasare dar uneori ridic probleme de ancorare pe tavan.
Ultimele dou sisteme reprezint o soluie optim pentru cabinetele n care
funcioneaz 2 unituri dentare cu condiia respectrii riguroase a normelor de
8/12/2019 dentar
34/48
34
radioprotecie (expunerea se face doar la un pacient, timp n care unitul vecin
este liber)
n prezent exist dou tipuri de sisteme pentru obinerea direct a
imaginilor digitale:
- sistemul CCD (charged-coupled device) i
- sistemul SP (storage phosphor system).
Sistemul CCD (charged-coupled device) utilizeaz un senzor pentru
absorbia radiaiilor expuse intraoral i este conectat la computer prin
conductori de fibre optice cu rezisten electric neglijabil.
Astfel imaginea virtual de pe senzor este transformat de un
fotomultiplicator electronic i un computer n imagine radiologic afiat
aproape imediat dup expunere pe monitorul calculatorului. n acest fel
radiaiile sunt reduse cu 80% i n acelai timp se reduce timpul de expunere de
5 ori.
Sistemul SP (storage phosphor system) a nlocuit clasicul film radiologic,
cu o plac de fosfor fotostimulabil. Placa, n urma aciunii radiaiilor expuse
realizeaz o fosforescen albastr, difereniat dup gradul de absorbie al
fasciculului de raze X. Imaginea virtualstocat pe plac este redat ca imagine
digital n urma expunerii la un scaner laser.
Primul astfel de sistem, aprut n 1994 a fost Digora, care prezenta 2
placi de fosfor de mrimi comparabile cu filmele radiologice numrul 0 i 2. singur plac putea fi scanat n aproximativ 30 de secunde.
Prile componente ale instalaiei digitale
- Aparatul Rntgen dentar;
- Unul sau mai muli senzori CCD cu dimensiuni diferite pentru sistemul CCD
sau placi de fosfor fotostimulabil de dimensiuni diferite pentru sistemul SP,
8/12/2019 dentar
35/48
35
- Aparatul laser de scanare a imaginilor digitale obinute, pentru sistemul SP,
- Calculatorul cu pachetul de programe de prelucrare a imaginii (tip: Sidexis,
Digora i altele).
8/12/2019 dentar
36/48
36
1.3.2 Aparatul Ortopantomograf
Cu acest aparat putem obtine pe linga radiografiile panoramice atit de
necesare pentru stabilirea statusului dentar si radiografii de sinus maxilar,
radiografii panoramice la copii, radiografii de
articulatie temporo-mandibulara.
Ortopantomograf creeaza o imagine
panoramica pentru a simplifica procesul de
aplicatie a imaginii cu raze-X.
Este potrivit pentru personalul dentar si
permite obtinerea de imagini dentare precise
si detaliate cu usurinta si automat.
Ortopantomograf este o unitate digitala,
fiecare imagine este capturata datorita
senzorului CCD si potentialului de inalta
frecventa a generatorului de raze-X. Imaginea
este transferata in timp real sau ulterior in
functie de nevoile operatorului conectat la
computer.
Configurarea sistemului standard este capabil sa obtina:
- Vederi standard sau panoramice pedriatice;- Vederi partiale sau complete-selectate de utilizator;
- Vederi frontale sau laterale ale sinusului maxilar;
- Vederi laterale pentru unghiuri multiple sau vederi anterior-posterior ale
punctelor temporomandibulare.
Acest echipament permite pozitionarea exact a pacientului,
suportul pentru sustinere a capului, cu cele patru puncte de sustinere mpreun
8/12/2019 dentar
37/48
37
cu oglinda si cele 3 lumini de pozitionare faciliteaz o pozitionare ct mai
exact a pacientului. Miscarea vertical automat n dou trepte a unittii
rotative permite o ajustare usoar si exact a nltimii de lucru.
Reglarea automat a kilovoltajului Ortopantomograf este prevzut cu
facilitatea de reglare automat a kilovoltajului n functie de dimensiunea
cranian a pacientului. Diametrul craniului este msurat automat atunci cnd
dispozitivele pentru fixarea la tmple sunt fixate.
Generatorul DC de nalt frecvent cu care este prevzut
Ortopantomograf optimizeaz cantitatea si calitatea radiatiilor emise, reducnd
astfel doza la fiecare pacient. Pata focal, si fascicolul de radiatii ngust creaz
premise pentru o vizualizare exceptionl a structurilor anatomice.
8/12/2019 dentar
38/48
38
8/12/2019 dentar
39/48
39
CAPITOLUL II. REGULI GENERALE PENTRU RADIOGRAFII DENTARE
2.1 Descrierea ocupaiei
Asistentul medical de radiologie are drept competene principale:
radiografierea pacientului, developarea filmelor, asistarea medicului la
examenele de radiologie. De asemenea, aceast funcie presupune competene
administrative, de organizare a propriei activiti i de comunicare cu
personalul medical i cu pacienii.
2.2 Domeniile de competen - Unitile de competen
Activiti de radiologie - Asistarea medicului la examenele radiologice Pregtirea i protejarea pacientului Prepararea materialelor necesare examinrii radiologice Radiografierea pacientului Realizarea radiografiei Utilizarea aparaturii radiologice Administraie Aprovizionarea cu substane i materiale de radiologie Centralizarea datelor din documentele de eviden
Completarea documentelor specifice activitii de radiologie Competene generale la locul de munc Aplicarea NPSM i NPSI Asigurarea condiiilor igienico - sanitare generale n cabinetul de
radiologie
Comunicarea interactiv la locul de munc Dezvoltarea profesional Efectuarea muncii n echip
8/12/2019 dentar
40/48
40
Planificare Planificarea activitii proprii Programarea pacienilor pentru investigaii de specialitate Protecia mediului Prevenirea polurii mediului
ELEMENTE DE COMPETEN CRITERII DE REALIZARE
Pregtirea pacientului pentru exmamenul radiologic.
Pacientul este informat cu promptitudine despre examenul pe care l
examinare va efectua.
Pacientul este verificat daca ndeplinete conditiile pentru examinare.
Pacientul este pregtit psihologic pentru examinare, explicndu-i-se
toate etapele examenului ce va urma.
Pregtirea pacientului se face : psihologic , informare pacientului ,
verificarea strii pacientului,
Norme de igien: utilizarea de instrumente sterile sau dezinfectate
Norme de protecie: utilizarea mnuilor, utilizarea orului de protecie
2.3 Pregtirea i protejarea pacientului
Pacientul este informat cu promptitudine despre examenul pe care l
examinare va efectua. Pacientul este pregtit din punct de vedere psihologic,
expicndu-i-se senzaiile / reaciile pe care le poate avea pe parcursulexaminrii.
Pacientul este pozitionat corect n functie de examenul radiologic i de
starea lui fizic. Pozitionarea se face i cu ajutorul materialelor auxiliare,
specifice tipului de examinare.
8/12/2019 dentar
41/48
41
Protejarea se face cu mijloace de protecie care corespund standardelor
de utilizare. Mijloace de protecie: oruri plumbate, diverse dispozitive de
protecie pentru tiroid, pentru gonade.
2.4 Realizarea radiografiei
Obinerea imaginii radiologice . Relevarea filmului este efectuata la
temperatura standard i cu respectarea normelor de timp prevzute.
Solutia de relevare ndeplinete conditiile de utilizare. Filmul este splat
la jet continuu de ap. Imaginea radiologic este obinutn camera obscur, la
tipul de filtru adecvat.
Fixarea imaginii radiologice . Imaginea este fixat n camera obscur, la
tipul de filtru adecvat.Solutia de fixare ndeplinete conditiile de utilizare.
Obinerea radiografiei . Filmul este splat cu atenie pentru ndeprtarea
produselor chimice. Filmul este uscat n dispozitive speciale.
Condiii de utilizare a soluiilor de relevare i fixare:
substanele din care sunt preparate sunt n termen de valabilitate substanele din care sunt preparate corespund din punct de vedere calitativ soluiile sunt preparate la temperatura standard (16 - 20 grade)
Dispozitive pentru uscarea filmului:
usctor cu aer cald stative speciale
Developarea filmelor
Soluiile sunt preparate din substane corespunztoare din punct de
vedere calitativ. Soluiile sunt aduse la temperatura standard de utilizare prin
operaii de nclzire sau rcire .
8/12/2019 dentar
42/48
42
Cunotinele necesare se refer la: tipurile de soluii i substane folosite
n radiologie cunoaterea tehnicilor de preparare a substanelor i soluiilor
necesare cunoaterea tehnicilor de developare a filmelor
2.5 Utilizarea aparaturii radiologice
Verificarea funcionrii aparatelor . Aparatele sunt verificate la nceputul
programului. Alimentarea cu curent electric a aparatelor este corect verificat.
Defeciunile constatate sunt semnalate cu promptitudine serviciului
tehnic.Fixarea parametrilor de funcionare. Parametrii sunt fixai n funcie de
zona de radiografiat:
parametrii sunt fixai n funcie de diametrul regiunii de examinat. parametrii sunt fixai n funcie de calitatea filmului. parametrii sunt fixai n funcie de utilizarea / neutilizarea grilelor
antidifuzoare i ecranelor ntaritoare.
Supravegherea funcionrii aparatelor. Aparatele sunt supravegheate
periodic sau permanent.Este supravegheat funcionarea aparatelor la
parametrii stabilii. Abaterile parametrilor stabilii sunt corectate cu
promtitudine.
Regimul de lucru: ( kilovoli, miliamperi, timp de expunere distana focar
film)
2.6 Aplicarea NPSM i NPSI
Aplicarea NPM . Legislatia i normele de protectia muncii sunt nsuite n
conformitate cu specificul locului de munc.
8/12/2019 dentar
43/48
43
Echipamentul de protectie din dotare este identificat corect i rapid
pentru conformitate cu regulamentul n vigoare. Echipamentul de protectie
este ntretinut i pastrat cu responsabilitate n conformitate cu procedura
specific locului de munc. Echipamentele de stingere a incendiilor din dotare
sunt utilizate cu rapiditate i cu competenta pentru eliminarea pericolelor ivite.
Respectarea procedurilor de urgen . Accidentul aprut este semnalat prin
contactarea cu promptitudine a i de evacuare personalului din serviciile
abilitate.
Echipamentele de stingere a incendiilor pot fi: hidrani, extinctoare,
lopei, nisip, trncoape, glei. Sistemul de avertizare poate fi cu semnale
acustice sau luminoase.
2.7 Asigurarea condiiilor igienico - sanitare n cabinetul de radiologie
Spatiile de lucru sunt aerisite natural i / sau prin instalatii de generale i
a cureniei n spaiile de climatizare i ventilatie.
Efectuarea cureniei n spaiile de lucru este solicitat persoanei
abilitate s o realizeze.
Spatiile de lucru sunt curatate i igienizate la sfritul programului i ori
de cte ori este nevoie.
Aparatele i instrumentele sunt mentinute n stare de curatenie iaparatelor integritate. Instrumentele i aparatele sunt dezinfectate dupa
fiecare utilizare, conform normelor igienico - sanitare.
Dezinfectia este efectuata la sfritul programului i ori de cte ori este
nevoie. Metoda de dezinfectare este cea corespunztoare tipului de aparat
/instrument. Concentraia soluiilor chimice dezinfectante este cea standard.
8/12/2019 dentar
44/48
44
Metode de dezinfectare: dezinfecie mecanic: (splare tergere
aspirare umed.
dezinfecie chimic: (tergere umedscufundare n soluie dezinfectant
pulverizare
Soluii dezinfectante: deconex, cloramin, incidur, etc.
2.8 Prevenirea polurii mediului
Colectarea soluiilor i materialelor . Soluia de fixare a filmului este
colectatn momentul n care nu mai uzate ndeplinete conditiile de utilizare.
Solutia i materialele uzate sunt colectate n recipiente speciale.
Solutia i materialele uzate sunt colectate n totalitate.
Solutiile i materialele sunt depozitate n spatii special amenajate.
Solutiile i materialele sunt depozitate separat.
Solutiile i materialele sunt depozitate n conditii de securitate.
8/12/2019 dentar
45/48
45
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ
3.1 Studiu de caz radiografie intraorala
Pacientul 1 , in varsta de 21 de ani , gen masculin se prezinta in clinica de
radiologie dentara cu bilet de trimitere de la medicul stomatolog pentru
efectuarea investigatiei de RX intraoral 13 (premolari arcada superioara)
Pacientul este rugat sa citeasca, completeze si sa semneze formularul de
informare.
Datele pacientului sunt inregistrate in registu iar acesta este invitat in
cabinet . Pacientul este protejat cu sortul de plumb si pozitionat pe scaunul de
radiografiere .
Pacientului ii se executa radiografia cu materiale sterile desigilate in fata
lui , operatorul foloseste manusi de unica folosinta si suport de film steilizat .
Operatorul iese din camera si executa radiografia , dezechipeaza
pacientul de sortul de plumb si il pofteste in sala de asteptare pentru a
developa filmul si interpretarea acestuia de catre medicul radiolog .
Dupa aproximativ 10 min pacientului ii este imanat filmul si rezultatul
radiologic si este
indrumat catre
medicul stomatolog .
8/12/2019 dentar
46/48
46
3.2 Studiu de caz ortopantonograma
Pacientul , in varsta de 27 de ani , gen masculin se prezinta in clinica de
radiologie dentara cu bilet de trimitere de la medicul stomatolog pentru
efectuarea investigatiei de RX Ortopantonograma (Rx panoramic)
Pacientul este rugat sa citeasca, completeze si sa semneze formularul de
informare.
Datele pacientului sunt inregistrate in registu iar acesta este invitat in
cabinetul cu ontopantomograf. Pacientul este protejat cu sortul de plumb si
pozitionat in apratul pentru OPG .
Pacientului ii se executa radiografia OPG cu materiale sterile desigilate in
fata lui , operatorul foloseste manusi de unica folosinta si piba pentru bitewing
sterila .
Operatorul iese din camera si executa radiografia OPG , dezechipeaza
pacientul de sortul de plumb si il pofteste in sala de asteptare pentru a
developa filmul si interpretarea acestuia de catre medicul radiolog .
Dupa aproximativ 10 min pacientului ii este imanat filmul si rezultatul
radiologic si este indrumat catre medicul stomatolog .
8/12/2019 dentar
47/48
47
3.3 Studiu de caz teleradiografie
Pacientul , in varsta de 34 de ani , gen feminin se prezinta in clinica de
radiologie dentara cu bilet de trimitere de la medicul stomatolog pentru
efectuarea investigatiei de Teleradiografie.
Pacientul este rugat sa citeasca, completeze si sa semneze formularul de
informare.
Datele pacientului sunt inregistrate in registu iar acesta este invitat in
cabinetul cu ontopantomograf. Pacientul este protejat cu sortul de plumb si
pozitionat in apratul pentru Teleradiografiere .
Pacientului ii se executa Teleradiografia cu materiale sterile desigilate in
fata lui , operatorul foloseste manusi de unica folosinta si piba pentru bitewing
sterila .
Operatorul iese din camera si executa Teleradiografia , dezechipeaza
pacientul de sortul de plumb si roaga pagientul sa revina dupa 2 zile dupa
Teleradiografie si interpretarea acesteia .
8/12/2019 dentar
48/48
BIBLIOGRAFIE
www.cncan.ro Legea nr. 307/2004 - privind exercitarea profesiei de asistent medical si a
profesiei de moas, infiintarea, organizarea si functionarea rdinuluiAsistenOilor Medicali si Moaselor din Romania
Birzu - I. Radiologie Medicala - Editura Didactica si Pedagogica - Bucuresti1980
LUNGEANU M. -Tehnica radiologica -Editura Medicala - Bucuresti 1988 Mnescu, Sergiu - Igiena, Editura Info-Team, Bucuresti, 1996.
http://www.cncan.ro/http://www.cncan.ro/
