1
DECIZIA
Nr. 32 din 29.07.2013
privind concentrarea economica realizata
prin dobandirea controlului unic de catre Auchan Romania SA asupra S.C. real,-
Hypermarket Romania SRL
COMISIA CONSILIULUI CONCURENŢEI
În baza:
1. Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742
din 16 august 2005, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Legea
concurenţei);
2. Decretului nr.700/27.04.2009 privind numirea Preşedintelui Consiliului Concurenţei,
publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/30.04.2009;
3. Decretului nr.701/27.04.2009 privind numirea unui Vicepreşedinte al Consiliului
Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/30.04.2009;
4. Decretului nr.703/27.04.2009 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului
Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/30.04.2009;
5. Regulamentului de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.113/14.02.2012, cu modificările ulterioare;
6. Regulamentului privind concentrările economice, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 553 bis/05.08.2010, cu modificările şi completările ulterioare;
2
7. Instrucţiunilor privind conceptele de concentrare economică, întreprindere implicată,
funcţionare deplină şi cifră de afaceri, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
553 bis/05.08.2010;
8. Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, publicate în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 553 bis/05.08.2010;
9. Instructiunilor date în aplicarea prevederilor art. 32 din Legea concurenţei nr. 21/1996,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la calculul taxei de autorizare a
concentrărilor economice, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.
591/20.08.2010, cu modificările şi completările ulterioare;
10. Notificării concentrării economice înregistrate la Consiliul Concurenţei cu nr. RS-
10/18.03.2013 şi documentelor din dosarul cauzei;
11. Angajamentului formulat de SC Auchan Romania SA in baza art. 46 alin. (2) lit. b) din
Legea concurentei nr. 21/1996, inaintat prin adresa SCA Gide Loyrette Nouel-Leroy si Asociatii,
inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. RG 9724/25.07.2013,
12. Notei Direcţiei Bunuri de Consum nr. CC/DBC/1265/27.06.2013 privind analiza
concentrării economice notificate;
13. Ordinului Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 426/29.07.2013 privind desemnarea
Comisiei Consiliului Concurentei;
şi luând în considerare următoarele:
1) La data de 18.03.2013, SC AUCHAN ROMANIA SA („Auchan”) a înaintat formularul de
notificare a concentrării economice realizate prin dobândirea controlului unic asupra S.C. real,-
Hypermarket România SRL ("Real"), în urma achiziţionării tuturor părtilor sociale aparţinand
acesteia. Notificarea a devenit efectivă la data de 12.06.2013.
I. PĂRŢILE IMPLICATE
2) Auchan Romania SA – achizitorul, este controlat de catre Auchanhiper SA, membra a
grupului Auchan. Auchan Romania SA este o persoana juridica romana, cu sediul social in
Bucuresti1 si are ca obiect principal de activitate: „Comertul cu amanuntul in magazine
nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun” - cod CAEN
4711. Grupul Auchan activeaza pe teritoriul Romaniei prin:
3) Auchan Import Export Roumanie SRL, persoana juridica romana, cu sediul social in
Bucureşti, are ca obiect principal de activitate „Intermedieri in comertul cu produse alimentare,
bauturi si tutun” - cod CAEN 4617. Auchan Import Export Roumanie SRL efectuează achiziţii
din afara României pentru societatea mamă Auchan Romania.
1 str. Barbu Stefanescu Delavrancea, Nr. 13, parter, Sector 1, inregistrata la Registrul Comertului Bucuresti sub nr. J40/2731/2005
CUI RO 17233051
3
4) Immochan Imobiliare SRL, persoana juridica romana, cu sediul social în Bucureşti, are ca
obiect principal de activitate „Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare
predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun” - cod CAEN 4711. Această societate se
ocupă de proiectele de dezvoltare ale Grupului Auchan în România şi, în special, de aspectele
imobiliare ale acestora. De asemenea, din luna decembrie 2012, a început activitatea de
închiriere de spaţii comerciale - această activitate priveşte în prezent numai spaţiile comerciale
legate de magazinul Auchan din Bucureşti Crângaşi.
5) Oney Finances SRL, persoana juridica romana, cu sediul social în Bucureşti, are ca obiect
principal de activitate “Alte intermedieri financiare” - cod CAEN 6499. Această societate
desfăşoară activităţi de intermediere financiară şi, în special, de intermediere a vânzării de
carduri si de credite pentru clientii magazinelor Auchan sau ai altor magazine.
6) Societatea achizitionata2 este real,- Hypermarket Romania SRL
3, persoana juridica romana ce
are ca obiect principal de activitate Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare
predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun- cod CAEN 4711.
II. DESCRIEREA OPERATIUNII DE CONCENTRARE ECONOMICA
7) La data de 30 noiembrie 2012, grupul Auchan– in calitate de cumparator - si Metro
Cash&Carry Romania SRL – in calitate de vanzator - au semnat contractul de vanzare-
cumparare a tuturor partilor sociale (“Contractul”) apartinand societatilor Real din Romania,
Polonia, Rusia si Ucraina.
8) Tranzactiile care privesc Romania si Polonia au fost notificate Comisiei Europene in data de
31.01.20134, in baza Regulamentului (CE) nr. 139/2004 ("Regulamentul CE"). La data de 31
ianuarie 2013, partile au solicitat trimiterea cazului catre autoritatile poloneza si romana de
concurenta, in conformitate cu art. 4 (4) din Regulamentul CE, intrucat achizitionarea Real
Polonia si Real Romania, desi de dimensiune comunitara, era susceptibilă de a avea un impact
potential asupra concurentei pe unele piete ale comercializării cu amănuntul de bunuri de
consum curent din Polonia si România, care prezintă toate caracteristicile unor piete distincte.
9) In baza articolului 4 alin.(4) din Regulamentul CE, Comisia Europeana a emis decizia de
realocare5, prin care tranzactiile mentionate au fost partial transferate spre analiza si solutionare
Consiliului Concurentei din Romania si autoritatii competente din Polonia. CE a considerat ca
aceasta concentrare economica poate afecta concurenta pe piata comercializarii produselor
alimentare din Romania, respectiv Polonia, piete care prezinta, in fiecare caz in parte, toate
caracteristicile unor piete distincte si care nu constituie o parte semnificativa a pietei comune.
Prin urmare, operatiunea de concentrare economica notificata a fost analizata conform legislatiei
nationale din Romania, respectiv Polonia.
10) Dobandirea controlului de catre Auchan Romania SA asupra societatii real,-Hypermarket
Romania SRL constituie o concentrare economica, in sensul art. 10 alin. (1) lit. b) din Legea
concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (“lege”).
2 Sediul social: Bucuresti, Sector 3, B-dul Theodor Pallady nr. 51N, Cladirea C1, Corp A, et. 1 inregistrata la Registrul Comertului
sub nr. J40/17398/18.09.2007, CUI RO 17294806. 3 Sediul social: Bucuresti, Sector 3, B-dul Theodor Pallady nr. 51N, Cladirea C1, Corp A, et. 1 inregistrata la Registrul Comertului
sub nr. J40/17398/18.09.2007, CUI RO 17294806. 4 sub numarul COMP/M.6822
5 Decizie nr. 6822/07.03.2013
4
III. DIMENSIUNEA OPERATIUNII DE CONCENTRARE ECONOMICA
11) Cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati in operatiunea de concentrare
economica, in anul 2011, a depasit primul prag prevazut la art. 14 din lege si exista doi agenti
economici implicati in operatiune care realizeaza pe teritoriul Romaniei, fiecare in parte, o cifra
de afaceri ce depaseste cel de-al doilea prag prevazut la art. 14 din lege. Ca atare, operatiunea
trebuia notificata Consiliului Concurentei, in vederea analizei din perspectiva compatibilitatii cu
un mediu concurential normal pe piata romaneasca.
IV. PIATA RELEVANTA
Piata relevanta a produsului
12) În România, Auchan îşi desfăşoară în prezent activitatea prin 11 Hypermarketuri, având două
proiecte în dezvoltare (in Brasov si in Bucuresti). Hypermarketurile Auchan ofera o gama larga
de produse alimentare, aceasta incluzand branduri nationale, produse regionale, produse marca
proprie Auchan, precum si linii de discount.
13) Magazinele de tip Hypermarket reprezinta un tip de magazin apartinand comertului modern,
cu o suprafata mai mare de 2500 mp, respectiv formatul cu rentabilitatea cea mai mare6, apreciat
ca fiind un element esential pentru nivelul de competitivitate al oricarui grup de distributie, atat
in relatiile distribuitor/consumatori, cat si in relatiile distribuitor/furnizori.
14) Hypermarketurile ofera o gama larga de produse alimentare (produse proaspete, băuturi,
băcănie uscată, delicatese, produse perisabile vândute în regim de autoservire etc.) si
nealimentare (aparatură electrică si electrocasnică, produse de uz casnic si textile etc.). In
general, pe langa activitatea principala, de comert cu amanuntul al bunurilor de consum curent, o
portiune din suprafata unui magazin de tip Hypermarket este subinchiriata altor societati de tip
retailer, care comercializeaza, in general, in spatiile inchiriate, alimente gata preparate, bunuri de
folosinta indelungata, confectii etc.
15) Singura societate din grupul Auchan care activeaza, in acest moment, pe piata de retail
alimentar din Romania este Auchan Romania SA. In incinta magazinelor Auchan se regasesc si
alte magazine specializate. In Romania, Auchan este prezent, in general, la marginea oraselor
mari (cu peste 60.000 de locuitori).
16) Avand in vedere aceste considerente, partile considera ca magazinele Auchan se incadreaza
in categoria marilor retaileri ce distribuie o gama complexa de produse.
17) Real face parte din Grupul Metro, un grup prezent în mai multe tări în sectorul comertului cu
amănuntul si cu ridicata. Activitatea Grupului Metro include comertul cu ridicata în regim de
autoservire, Hypermarketuri, magazine de electronice, magazine universale si comert online.
Real Romania desfăşoară activităţi pe piaţa comertului cu amănuntul de bunuri de consum curent
în România, prin 24 de Hypermarketuri.
18) In ceea ce priveste comertul cu amanuntul (sau en-detail) prin magazine, in jurisprudenta
comunitara se face distinctie intre comertul cu produse de consum curent preponderent
6Decizia CE in cazul COMP/M.1684 Carrefour/Promodes.
5
alimentare si comertul cu amanuntul de produse nealimentare.
19) De asemenea, din punct de vedere al efectelor asupra concurentei din sectorul comertului cu
bunuri de consum curent, predominant alimentare, analiza are in vedere doua piete ale
produsului: pe de o parte, piata din amonte, a aprovizionarii, unde retailerii actioneaza ca si
cumparatori in relatia cu producatorii, si, pe de alta parte, piata din aval, a comercializarii cu
amanuntul, unde retailerii actioneaza ca furnizori pentru consumatorii finali.
Piata comercializarii cu amanuntul de produse preponderent alimentare de consum curent
20) In cadrul comertului cu amanuntul de produse preponderent alimentare de consum curent, se
pot identifica forme diferite de comercializare, respectiv: comertul traditional, in cadrul caruia
consumatorul beneficiaza, in general, de asistenta unui vanzator, si comertul modern (cu
autoservire pentru majoritatea produselor).
21) Totodata, in functie de suprafata ocupata de magazin si de gama sortimentala oferita, se poate
retine urmatoarea diferentiere:
(i) magazine de proximitate (cu suprafata mai mica de 400 mp) – care comercializeaza o
gama restransa de produse;
(ii) supermarketuri (cu suprafata intre 400 si 2500 mp) – acestea comercializeaza o gama
mai larga, atat ca tipuri de produse, cat si ca numar de referinte oferite din fiecare tip,
corespunzand unor necesitati de achizitie relativ importante si diversificate;
(iii) Hypermarketuri (cu suprafata de peste 2500 mp) – reprezinta formatul cu
rentabilitatea cea mai mare7, apreciat ca fiind un element esential pentru nivelul de
competitivitate al oricarui grup de distributie;
(iv) discounteri - aceste magazine prezinta trasaturi specifice, in principal referitoare la
nivelul mai avantajos al preturilor, modul de ambalare si prezentare ale produselor -
mai apropiat de comertul en-gros, gama restransa de produse si preponderenta
marcilor proprii ale distribuitorilor.8
(v) cash and carry (suprafete mari, de peste 5000 mp) - accesul in magazin este permis
doar cu legitimatie, care este acordata exclusiv persoanelor juridice si persoanelor
fizice autorizate (conform Legii nr. 650/2002). In general, acest tip de magazin se
adreseaza clientilor revanzatori, respectiv clienti de tip HoReCa (hotel, restaurant,
catering) sau altor societati comerciale si doar reprezentantii acestora pot achizitiona
produse de la formatele tip cash&carry.
22) Magazinele Real (cu o suprafata de comercializare cuprinsa intre 5000 si 10000 mp) intra in
categoria magazinelor de tip Hypermarket si functioneaza preponderent in regim de autoservire.
Auchan intra in categoria Hypermarketurilor (cu o suprafata de comercializare cuprinsa intre
5000 si 12000 mp). Conform informatiilor transmise de parti in notificare, magazinele Real vor
fi modernizate si reconfigurate după autorizarea operaţiunii de către Consiliul Concurenţei.
23) In opinia partilor implicate, piata relevanta a produsului este piata comertului cu amanuntul a
bunurilor de consum curent, care cuprinde canale moderne de distibutie, care pot include, pe
langa supermarketuri, Hypermarketuri si discounteri, si alte tipuri de magazine, cum ar fi
magazinele de proximitate. In conformitate cu sustinerile partilor, în cazul pietei de comert cu
amănuntul din România, este putin probabil ca pietele agroalimentare, chioscurile, vânzătorii
stradali si benzinăriile să intre în aceeasi piată relevantă cu Hypermarketurile, supermarketurile
7 Decizia CE in cazul COMP/M.1684 Carrefour/Promodes.
8 Decizia CE in cazul COMP/M. 991 Promodes/Casino
6
si discounterii.
24) Conform partilor notificatoare, pentru a reflecta în mod complet realitatea cotidiană din
România, o definitie a pietei relevante ar trebui să includă Hypermarketurile, supermarketurile si
discounterii, precum si magazinele de proximitate. Alaturarea celor doua forme de comert se
datoreaza faptului ca formatele de tip traditional continua sa joace un rol esential pentru
consumatorii romani.
25) Partile implicate sustin ca o definire a pietei relevante care sa cuprinda doar comertul modern
nu ar reflecta intrutotul realitatile vietii cotidiene din Romania. Partile implicate sunt, de
asemenea, de parere ca magazinele de tip discounter concureaza in mod direct, indiferent de
trasaturile specifice ale acestora, cu marii retaileri/distribuitori.
26) Partile sustin neincluderea in piata relevanta a formatelor cash&carry desi aceste formate de
magazine concureaza intr-o oarecare masura cu formatele de comert modern incluse in piata
relevanta. Formatele cash&carry furnizeaza produsele in sistem en-gros si nu se adreseaza
tuturor consumatorilor, in principal deoarece clientela tinta a acestora este reprezentata de clienti
profesionisti.
27) In opinia părţii notificatoare, deşi nevoile consumatorilor pot varia în funcţie de criterii
precum vârsta, profesia, nivelul de venituri etc, toate categoriile de produse care intră în
componenţa "coşului zilnic de produse" pot fi regăsite în orice tip de magazin care vinde cu
amănuntul bunuri de consum curent (chiar dacă mărcile produselor pot fi diferite).
Pozitia Consiliului Concurentei:
28) In ceea ce priveste includerea/neincluderea comertului traditional in piata relevanta, in
practica Consiliului Concurentei s-a considerat ca, desi exista diferente intre tipurile de puncte de
vanzare existente pe piata, in special intre cele de mai mici dimensiuni (de proximitate) si cele de
tip hiper/supermarket, comertul traditional poate fi considerat ca facand parte din piata relevanta.
S-a avut in vedere si faptul ca, la nivelul tarii, consumatorii romani aloca o parte majoritara din
resursele banesti (aproximativ 37%9) pentru achizitionarea de bunuri de consum curent prin
intermediul acestui tip de comert.
29) Consiliul Concurentei considera ca evaluarile pietei de retail, din punct de vedere
concurential, trebuie realizate cu grija si trebuie sa tina cont de specificul fiecarui caz analizat. In
orasele mai mici, cu unul sau doua supermarketuri nou intrate, ar fi impropriu de separat pietele
in sensul eliminarii in totalitate a comertului traditional, in conditiile in care acesta are
capacitatea de a raspunde, cel putin pentru o anumita perioada de timp, unor potentiale cresteri
de preturi ale comertului modern, recuperandu-si astfel clientii. La chestionarele Consiliului
Concurentei in cadrul investigatiei sectoriale pe piata comertului cu amanuntul, majoritatea
magazinelor chestionate au afirmat ca intre comertul prin marile magazine si cel prin micile
magazine se manifesta concurenta.
30) Mai mult, Comisia Europeana a constatat10
, in urma analizei realizate de aceasta, ca piata
comertului cu amanuntul de produse de consum curent din Romania poate include, pe langa
9Conform informatiilor aflate in posesia Consiliului Concurentei, avand ca sursa studiul GFK Consumer panel Romania-Structura
comertului in Romania 2011 pe informatii colectate in perioada ianuarie – decembrie 2011. Pentru anul 2012 exista date doar pentru primele 6 luni ale anului. Daca sunt luate in considerare doar magazinele alimentare, ponderea acestora in total piata la nivel national se ridica la 37%, valoare apropiata de cea a comertului modern (47% inclusiv discounteri si 39% doar hiper/supermarketuri). 10
Vezi decizia de realocare a concentrarii economice Lidl/Plus din data de 28.6.2010, nr. COMP/M.5790, pct.13.
7
super/Hypermarketuri si discounteri, si alte tipuri de magazine, cum ar fi magazinele de
cartier/proximitate. Cu toate acestea, se sustine in cadrul deciziei CE, este putin probabil ca
pietele agroalimentare, chioscurile, vanzatorii stradali si benzinariile sa intre in aceeasi piata
relevanta.
31) Referitor la includerea in piata relevanta a discounterilor, in practica autoritatii de
concurenta, dar si la nivel european, nu au fost identificate motive deosebite pentru o separare a
acestui tip de comert de celelalte formate existente in piata relevanta.
32) Din raspunsurile la chestionarele transmise de Consiliul Concurentei actorilor activi pe piata
de retail, in cazul Lidl/Plus11
, a rezultat ca majoritatea acestora indica discounterii ca fiind in
concurenta cu celelalte forme de comert. Elementele indicate de acestia au fost, in principal,
faptul ca discounterii practica acelasi tip de comert – nespecializat, se adreseaza acelorasi clienti
si au, in general, aceeasi gama de produse, care satisfac aceleasi categorii de nevoi.
33) Comisia Europeana a constatat12
, in urma analizei realizate de aceasta, ca piata comertului cu
amanuntul de produse de consum curent din Romania include super/Hypermarketurile si
discounterii si alte tipuri de magazine, cum ar fi magazinele de proximitate.
34) Formatul cash & carry se adreseaza teoretic doar revanzatorilor, consumatorii finali nefacand
parte din clientii-tinta ai acestor lanturi de magazine. Consiliul Concurentei considera ca acest tip
de magazine se diferentiaza de celelalte formate prin urmatoarele:
- accesul persoanelor fizice in magazin este permis doar cu legitimatie, care este acordata doar
persoanelor juridice si persoanelor fizice autorizate (conform Legii nr. 650/2002);
- fiecare dintre grupurile care activeaza prin intermediul formatelor cash&carry are o divizie
separata (alt format de magazin si alta denumire) ce se adreseaza consumatorilor finali
(exemplificare: grupul Rewe a detinut pana in anul 2009 magazinele Selgros pe domeniul
cash&carry13
si magazinele Billa, divizia Penny Market si XXL pe domeniul retail);
- comerciantii en-detail de produse preponderent alimentare, chestionati de Consiliul
Concurentei, au pareri impartite atunci cand este analizata concurenta resimtita de acestia din
partea formatelor cash&carry;
- la nivelul anului 2011, din valoarea totala a vanzarilor de bunuri de larg consum, doar 1% se
realiza prin intermediul magazinelor cash & carry.
35) Jurisprudenta comunitara in materie sustine neincluderea magazinelor cash&carry in piata
relevanta, considerandu-se ca acestea nu sunt in concurenta directa cu magazinele ce activeaza in
zona comertului cu amanuntul (hiper/supermarketuri si discounteri).
36) In considerarea acestor elemente, in cazul notificarii prezente, magazinele alimentare de
proximitate si discounterii vor fi luati in considerare la analiza pietei relevante, iar magazinele tip
cash&carry vor fi tratate ca apartinand unei piete distincte si, prin urmare, nu vor fi incluse in
piata relevanta.
37) In ceea ce priveste gama de produse comercializata in retelele de retail, in jurisprudenta
comunitara in materie14
se arata ca, desi Hypermarketurile ofera in general o gama de produse
nealimentare mai larga decat supermarketurile sau discounterii, aceste tipuri de magazine sunt
considerate a fi in concurenta directa, pe aceeasi piata relevanta a produsului. Asadar,
11
Analiza realizata la sfarsitul anului 2010. 12
Vezi decizia de realocare a concentrarii economice Lidl/Plus din data de 28.6.2010, nr. COMP/M.5790, pct.13. 13
Cand acestea au trecut in proprietatea grupului TransGourmet. 14
Decizia CE in cazul COMP/M.3905 din 22.12.2005 Tesco/Carrefour.
8
Hypermarketurile par sa concureze cu toata gama de produse, si nu doar in masura in care vand
produse care sunt oferite si de supermarketuri si discounteri. De asemenea, analiza de piata
efectuata de Consiliul Concurentei in cazul altor concentrari economice pe aceasta piata a
confirmat faptul ca diferitele formate de magazine concureaza intre ele ca atare, si nu in functie
de gama sortimentala.
38) In concluzie, piata relevanta a produsului in acest caz este piata comertului cu amanuntul de
produse alimentare si nealimentare de consum curent prin magazine tip hiper/supermarketuri,
discounteri si alte magazine similare (cum ar fi magazinele de cartier/proximitate).
Dimensiunea geografica a pietei comercializarii cu amanuntul de produse de consum curent
39) Din punct de vedere geografic, pietele afectate, in sectorul comercializarii cu amanuntul de
produse predominant alimentare, sunt piete locale, in cadrul carora se exploateaza puncte de
vanzare si care sunt usor accesibile consumatorilor. Luand in considerare timpul necesar
deplasarii pana la magazin, se pot defini zonele de captare ale fiecarui magazin. Zona de captare
reprezinta aria din jurul magazinului, de unde acesta isi va atrage majoritatea clientilor.
40) Pentru a delimita zonele concurentiale omogene, un prim parametru utilizat este trasarea unui
cerc cu raza corespunzatoare unei distante pe care consumatorii o pot parcurge in maxim 3015
de
minute cu autoturismul (in functie de mai multi factori, precum: marimea si preferintele
gospodariilor, nivelul veniturilor, accesibilitatea magazinelor, marimea magazinelor, reteaua de
transport). Zona poate fi extinsa, de la caz la caz, atunci cand exista suprapuneri circulare
importante16
ale mai multor zone locale diferite, suprapuneri care determina un efect de
omogenitate in ceea ce priveste conditiile de concurenta, in special la nivel urban, tinand cont de
densitatea punctelor de vanzare si de densitatea populatiei.
41) Din jurisprudenta europeana17
reiese faptul ca, de obicei, consumatorii sunt dispusi sa aloce
deplasarii catre magazinul frecventat cel mai des un timp mediu de maxim 30 de minute. S-a
constatat, de asemenea, ca in zonele rurale consumatorii sunt dispusi sa se deplaseze pe distante
mai mari decat cei din mediul urban pentru a se aproviziona.
42) Pentru definirea pietei geografice, partile au argumentat in notificare ca, in cazul Romaniei,
pietele locale trebuie considerate relevante pentru cazul de fata, in conformitate cu practica
Consiliului Concurentei si a Comisiei Europene.
43) In practica18
Consiliului Concurentei din sectorul de retail preponderent alimentar, piata
geografica a fost definita la nivel local, delimitata la maxim 30 de minute in jurul magazinelor
achizitionate, in functie de disponibilitatea consumatorilor de a se deplasa pentru a-si face
achizitiile de bunuri de larg consum. S-a concluzionat, de asemenea, că în zonele rurale clienţii
sunt dispusi să se deplaseze pe distante mai mari pentru a se aproviziona decât cei din mediul
urban.
44) Astfel, zonele de captare au fost determinate luând în considerare o rază corespunzătoare
distantei pe care consumatorii o pot parcurge în maximum 30 de minute cu autoturismul (în
15
M.1085-Promodes/Catteau, M.1221-Rewe/Meinl 16
Deciziile CE in cazurile COMP/M.1221-Rewe/Meinl, COMP/M.1684-Carrefour/Promodes, COMP/M1086 –Promodes / S21 /
Gruppo GS; 17
Cazurile IV/M.108 Promodes/Catteau, COMP/M.1221 Rewe/Meinl, COMP/M.1684 Carrefour/Promodes, COMP/M. 3905
Tesco/Carrefour, COMP/M. 4096 Carrefour/Hyparlo ; 18
Decizia nr.27/2007 Profi /Albinuta, Decizia nr.3/2008 – Carrefour – Artima, Decizia nr. 2/2010 Polish Gamma Group /Profi
9
functie de mai multi factori, precum: mărimea si preferintele gospodăriilor, nivelul veniturilor,
accesibilitatea magazinelor, mărimea magazinelor, reteaua de transporturi)19
.
45) Mai mult, in urma analizei realizate pe piata de retail din Romania20
, Comisia Europeana a
constatat ca piata geografica este locala. Decizia s-a bazat pe raspunsurile primite din piata,
majoritatea respondentilor mentionand ca distanta parcursa de consumatori pentru a ajunge la un
magazin de retail este de maxim 30 de minute de mers cu masina. Aceste aspecte au rezultat si in
urma studiului comandat de Consiliul Concurentei la nivel de retail in anul 200821
. Studiul
realizat la nivelul consumatorilor romani arata ca, pentru a ajunge la magazinul frecventat in
mod obisnuit de acestia, peste 80% dintre consumatorii finali au nevoie de maxim 30 de minute.
46) Cu exceptia orasului Bucuresti, localitatile în care există suprapuneri ale activitatilor părtilor
implicate sunt acoperite în totalitate de raza de 30 de minute de mers cu autoturismul. Mai mult,
în cazul acestor oraşe, in raza de captare sunt cuprinse şi localităţile apropiate.
47) Prin urmare, în cazul provinciei, pentru definirea pietei geografice sunt luate în considerare
orasele în care sunt situate magazinele tintă, precum si localităţile apropiate incluse în raza de
captare de 30 de minute de mers cu autoturismul. O menţiune specială trebuie făcută pentru zona
Timişoara, unde se află două magazine ţintă, ceea ce ar rezulta în două pieţe geografice. Cu toate
acestea, suprapunerea zonelor de captare a clientelei duce la concluzia că piaţa geografică ar
trebui definită ca fiind întreg oraşul Timişoara, inclusiv zonele învecinate ale oraşului acoperite
de ambele izocrone. În orice caz, oraşul Timişoara este acoperit de ambele izocrone şi numai
localităţile învecinate (unde densitatea comercială este în mod considerabil mai mică) diferă. În
consecinţă, impactul definiţiilor alternative ale pieţei (raza aferentă mersului cu autoturismul
timp de 30 de minute sau întreaga zonă acoperită de ambele izocrone) asupra analizei
concurenţiale este neglijabil.
48) In opinia partilor notificatoare, pentru Bucureşti, deşi razele aferente mersului cu
autoturismul timp de 30 de minute în jurul fiecărui magazin Real nu acoperă întregul oraş,
suprapunerea zonelor de captare a clientelei şi existenţa lanţurilor de substituţie duc la concluzia
că întregul oraş Bucureşti ar trebui considerat ca fiind o piaţă geografică. Totuşi, pentru
informarea Consiliului Concurenţei, partea notificatoare a prezentat şi datele cu privire la
structura pieţei pentru o piaţă geografică mai restrânsă în Bucureşti, cuprinsă într-o rază aferentă
mersului cu autoturismul timp de 30, 20 si, respectiv, 10 minute, plecand din magazinele
achizitionate.
49) In practica Consiliului Concurentei, desi exista cazuri in care analiza a fost efectuata in
conditii restrictive, respectiv prin delimitarea zonelor de captare pe o raza de 10 minute de mers
cu autoturismul din fiecare magazin achizitionat, pietele relevante geografice au fost definite pe
o distanta de maximum 30 de minute de mers cu autoturismul. În cazul de faţă, in conditii
restrictive de analiza, respectiv pe piete geografice delimitate de o raza de 10 minute de mers cu
autoturismul din fiecare magazin achizitionat, există o singură zonă în care activităţile părţilor se
suprapun: zona de captare a magazinului Real Pallady din Bucureşti.
50) Avand in vedere:
1. existenta unei singure zone de suprapunere a activitatilor partilor implicate pe o piata
geografica delimitata la o distanta de 10 minute de mers cu autoturismul in jurul magazinului
19
Decizia nr. 27/2007 Profi/Albinuta, Decizia nr. 3/2008-Carrefour-Artima, Decizia nr. 2/2010 Polish Gamma Group / Profi; 20
in cazul concentrarii Lidl/Plus, analiza realizata la sfarsitul anului 2010. 21
http://www.consiliulconcurentei.ro/documente/Sondaj_18432ro.pdf;
10
achizitionat,
2. chiar si in cazul acestei singure zone de suprapunere, pentru a fi luata in considerare clientela
relevanta a magazinului Real, studiile22
arata ca zona de captare ar trebui definita ca o arie de 20
de minute de mers cu autoturismul in jurul magazinului. Prin urmare, daca s-ar avea in vedere o
arie de captare de 10 minute de mers cu autoturismul in jurul magazinelor Real din Bucuresti, o
parte importanta a clientelei acestor magazine nu ar fi luata in considerare. În plus, Real
Bucureşti Pallady se află într-o zonă periferică a Bucureştiului, ceea ce înseamnă că magazinul
deserveşte clienţi si din afara Bucureştiului, care nu întâmpină condiţii de trafic urban.
3. lipsa suprapunerilor in celelalte zone delimitate la o distanta de 10 minute de mers cu
autoturismul,
rezulta ca, si in cazul de fata, daca piata relevanta geografica s-ar defini ca o zona de captare de
10 minute de mers cu autoturismul, impactul concurential ar fi ignorat, cel putin in ceea ce
priveste zonele in care nu exista suprapunere. Mai mult, chiar si in cazul zonei cu suprapunere, o
parte importanta a clientelei ar fi ignorata (33% din clienti sau 57% din gospodarii).
51) In concluzie, piata geografica luata in considerare, pentru acest caz, va fi o zona geografica
de maxim 20 de minute de mers cu autoturismul pana la magazinele Real din Bucuresti si o arie
geografica de maxim 30 de minute de mers cu autoturismul pana la magazinele Real din alte
localitati.
Piata aprovizionarii cu bunuri de consum curent
52) Piata aprovizionarii cuprinde comercializarea de bunuri de consum curent de catre
producatori catre distribuitorii en-gros, detailisti sau alti beneficiari (cafenele, hoteluri,
restaurante etc.). Piata poate fi divizata pe familii sau grupe de produse: produse de larg consum,
produse proaspete traditionale, diverse produse de uz gospodaresc, electrocasnice si textile23
.
Aceste grupe de produse includ, la randul lor, mai multe subgrupe (de ex. grupa produselor de
larg consum include: bauturi, produse de curatat, parfumerie/igiena, bacanie uscata etc).
53) Segmentarea pietei se bazeaza pe faptul ca producatorii furnizeaza, in general, un singur
produs sau o categorie de produse, luand in considerare, in acelasi timp, si flexibilitatea scazuta a
acestora in a-si schimba domeniul de activitate (de ex. un producator de lactate nu are
posibilitatea de a fabrica, intr-un timp scurt si fara investitii substantiale, produse textile).
54) În scopul prezentei notificări, partea notificatoare furnizează informaţii cu privire la piaţa de
aprovizionare pe baza listei de 23 de categorii care a fost utilizată de Comisia Europeană în
anumite decizii ale acesteia24
.
55) Avand in vedere ca, indiferent de modalitatea de definire a acesteia, pe total achizitii sau pe
categorii de produse, operatiunea notificata nu conduce la ingrijorari de natura concurentiala,
definitia exacta a pietei aprovizionarii in acest caz poate fi lasata deschisa.
Dimensiunea geografica a pietei aprovizionarii cu produse de consum curent
56) Avand in vedere faptul ca, in general, produsele sunt achizitionate de la producatorii
22
Partile au pus la dispozitia Consiliului Concurentei studiile efectuate, in anul 2011, la casele de marcat din magazinele Real din municipiul Bucuresti, pentru a identifica distanta pe care clientii Real sunt dispusi sa o parcurga pentru a face cumparaturi din aceste magazine. Estimarile au la baza un sondaj de evaluare a provenientei geografice a clientilor si a gradului lor de satisfactie, realizat de o companie independenta in luna noiembrie a anului 2011. 23
Decizia CE in cazul COMP/M. 4096 Carrefour/Hyparlo. 24
Decizia M.3464 Kesko/ICA/JV din data de 15 noiembrie 2004; Decizia M.5112 REWE/Plus Discount din data de 3 iulie 2008.
11
nationali, de la importatorii nationali sau filialele romanesti ale unor companii multinationale si
faptul ca produsele importate suporta modificari in ceea ce priveste ambalaj/etichetare,
dimensiunea pietei aprovizionarii este, de principiu, nationala. Aceasta definitie este in
concordanta cu sustinerile partilor implicate, cu practica anterioara a Consiliului Concurentei si a
Comisiei Europene.
Alte activitati ale partilor
57) Pe langa cifra de afaceri obtinuta din vanzarea marfurilor, fiecare dintre partile implicate
inregistreaza venituri din prestari servicii de publicitate si logistice, activitati care sunt legate de
fapt de principala activitate a comertului cu amanuntul, neconstituind astfel o piata relevanta
distincta.
58) In ceea ce priveste serviciile de inchiriere si subinchiriere de spatii si cele de vanzari deseuri
reziduale, avand in vedere faptul ca ponderea acestor venituri este una nesemnificativa in cifra de
afaceri a partilor implicate, o analiza din punct de vedere concurential a acestor piete nu se
justifica. In ceea ce priveste serviciile de intermediere de servicii financiare, aceasta activitate
este desfasurata doar de catre Oney Finances SRL din grupul Auchan, Real nefiind activa pe
aceasta piata.
59) In concluzie, in cazul de fata, pietele relevante luate in considerare sunt:
- comertul cu amanuntul de produse alimentare si nealimentare de consum curent prin
magazine tip hiper/supermarketuri, discounteri si alte magazine similare (de cartier/de
proximitate) delimitate pe o distanta de maxim 30 de minute de mers cu masina in jurul
magazinelor Real din provincie si, respectiv, de maxim 20 de minute de mers cu masina
in jurul magazinelor Real din Bucuresti;
- piata aprovizionarii cu bunuri de consum curent la nivel national;
- piata inchirierii de spatii in zonele in care sunt localizate magazinele partilor implicate;
- piata vanzarilor de deseuri reziduale la nivel national.
Puncte de vedere ale concurentilor Auchan referitoare la operatiunea notificata
60) Consiliul Concurentei a solicitat punctul de vedere al concurentilor partilor implicate in
prezenta operatiune si a primit observatii din partea Carrefour, Kaufland si Cora, precum si din
partea a doua persoane fizice, cu privire la posibilele efecte ale operatiunii de concentrare
economica.
61) Astfel, retailerii concurenti sustin:
- in concordanta cu conceptul de “concurenti apropiati”, discounterii nu sunt concurenti apropiati
Hypermarketurilor, datorita strategiei si formatului de vanzare diferite, suprafetei de vanzare
reduse, produselor limitate;
- in anumite zone sau orase exista riscul important de a se crea sau consolida pozitii dominante in
favoarea Auchan;
- exista riscul de aparitie a unei conduite de actiune coordonata pe piata, chiar in lipsa unui acord
expres de cooperare;
- pe piata aprovizionarii, dispunand de resurse financiare semnificative, Auchan va putea exercita
o presiune considerabila asupra producatorilor si furnizorilor;
- exista, din punctul de vedere al barierelor la intrarea pe piata, premisele unor ingrijorari
deosebite in legatura cu concentrarea notificata.
12
V. ANALIZA EFECTELOR OPERATIUNII ASUPRA MEDIULUI CONCURENTIAL
62) Operatiunea de concentrare economica trebuie analizata din perspectiva pietei comertului cu
amanuntul la nivel local si a pietei nationale a aprovizionarii cu produse alimentare si
nealimentare de consum curent.
Piata comertului cu amanuntul cu produse de consum curent prin magazine nespecializate
63) In conformitate cu informatiile transmise de parti25
, la acest moment, Auchan isi desfasoara
activitatea prin 11 magazine de tip Hypermarket deschise si are 2 proiecte in dezvoltare in
Brasov si in Bucuresti. Real, pe de alta parte, comercializeaza produse de consum curent prin
intermediul a 24 de magazine de tip Hypermarket, dintre care 20 urmeaza a fi preluate de catre
Auchan si are in proiect deschiderea unui magazin in Bucuresti.
64) In urma analizei, s-a constatat ca activitatile partilor se suprapun pe un numar de 9 piete
relevante, din care 3 piete relevante in Bucuresti.
65) Identificarea zonelor de captare in care cele doua parti implicate detin magazine s-a facut
prin calcularea numarului de gospodarii aflate in interiorul unei arii geografice delimitata in jurul
magazinelor achizitionate si codarea strazilor cu vitezele medii pentru fiecare oras in parte.
Reteaua de strazi din Romania a fost clasificata in 5 clase, dupa functionalitatea strazilor, cu 7
clase de viteza in functie de limitele admise pe fiecare categorie de drum (dupa functionalitate si
unitatea teritoriala in care se incadreaza, intravilan/extravilan). Utilizand aceasta clasificare,
fiecarei clase de strazi i s-au atribuit viteze medii de deplasare. Au fost adaugate apoi diverse
restrictii temporale pe anumite categorii de drumuri, in cazul unor lucrari de lunga durata pe
acele strazi.
Analiza cotelor de piata inregistrate de parti
66) Analiza prezentata in cele ce urmeaza s-a realizat in conditiile cele mai restrictive de definire
a pietei relevante, respectiv:
- analiza s-a realizat atat cu includerea comertului traditional in piata relevanta, cat si fara
includerea acestuia;
- in ceea ce priveste comertul traditional, acesta nu a fost integrat in totalitate , fiind luate
in calcul doar magazinele alimentare – conform studiului de piata realizat de GFK;
- in ceea ce priveste luarea in calcul in definitia pietei doar a comertului modern, Consiliul
Concurentei a solicitat informatii de la principalii actori de pe piata comertului cu
amanuntul modern, astfel ca exista situatii in care, desi pe pietele in discutie pot fi
prezenti si alti actori ce pot fi inclusi in categoria comertului modern, acestia nu au putut
fi contactati. In situatia in care ar fi disponibile si s-ar lua in calcul si vanzarile prin
intermediul celorlalte supermarketuri, cotele de piata ale agentilor economici implicati in
operatiunea de concentrare economica s-ar diminua;
- vanzarile prin intermediul magazinelor de tip cash&carry nu au fost luate in considerare.
67) Asa cum a fost descris mai sus, in Romania, structura aprovizionarii in sectorul de retail este
caracterizata si dominata de comertul traditional. Aprovizionarea consumatorilor finali cu
produse alimentare prin intermediul magazinelor de comert traditional reprezinta in mod autentic
o alternativa la sursele de aprovizionare, in special in zonele in care actorii comertului modern nu
au reusit sa deschida magazine sau prezenta acestora este inca minora. Astfel, la nivel national,
25Prin raspunsul partilor inregistrat cu nr. RG 5817/18.08.2010.
13
ponderea valorica a comertului traditional in total piata este de 52% (din care magazine
alimentare 36%), iar cea a comertului modern este de 48%.
68) Pentru zona Bucuresti, statisticile realizate de companii independente de cercetare de piata
releva faptul ca ponderea comertului traditional este una mai mica decat media pe tara,
magazinele alimentare mici inregistrand in comertul din Bucuresti o pondere de cca. [...], fata de
[...], inregistrata la nivel national26
. Obiceiurile de cumparare difera in functie de marimea
orasului si de puterea de cumparare a cetatenilor, in Bucuresti inregistrandu-se cel mai mare
apetit pentru cumparaturi in comertul modern. Prin urmare, cotele de piata pentru Bucuresti au
fost calculate doar in functie de magazinele apartinand comertului modern, in timp ce pentru
restul zonelor a fost luat in considerare si o parte a comertului traditional (magazinele
alimentare), datorita ponderii importante pe care acesta inca o detine.
69) In Bucuresti, in conditii restrictive de analiza, prin luarea in considerare doar a comertului
modern, activitatile partilor se suprapun in 3 zone geografice, cotele de piata cumulate situandu-
se intre [...]%. In ceea ce priveste celelalte 6 piete relevante pe care activitatile partilor se
suprapun, situate in provincie, entitatea rezultata in urma operatiunii ar urma sa detina cote de
piata situate intre [...]%.
70) Pe aceste 9 piete relevante cotele de piata cumulate depasesc pragul de 15%, nivel de la care
pietele sunt considerate afectate de o concentrare economica orizontala.
71) Consiliul Concurentei a realizat o proiectie a cotelor de piata care vor fi inregistrate de parti
in perioada post concentrare, respectiv 2013-2014. Pentru aceasta, au fost luate in calcul
magazinele care vor intra pe piata in aceasta perioada, asa cum a rezultat din raspunsurile certe
ale retailerilor concurenti activi pe aceste piete.
72) Au fost luate in calcul eficientele (cifra de afaceri inregistrata pe metru patrat) inregistrate de
magazinele din zonele afectate de concentrarea economica in anul 2012, care au fost apoi
aplicate la suprafata totala de vanzare aferenta perioadei 2013-201427
. In acest fel, s-a calculat o
cifra de afaceri preconizata sa fie inregistrata de fiecare retailer in perioada 2013-2014. Datorita
faptului ca au fost luate in calcul si magazinele nou deschise in anul 2012, pentru retelele care au
deschis magazine pe pietele geografice in acest an, rezultatele eficientei pe metru patrat sunt mai
scazute decat realitatea, datorita faptului ca magazinele nou deschise nu genereaza inca cifra de
afaceri la maximul de potential. Aceasta contrabalanseaza insa faptul ca magazinele care vor fi
deschise in perioada urmatoare nu vor atinge maximul de eficienta in perioada imediat urmatoare
deschiderii.
73) Atat pentru pietele relevante din tara, cat si pentru cele din Bucuresti, a fost realizat un al 2 -
lea set de proiectii, luand in considerare faptul ca magazinele deschise in anul 2012 nu si-au atins
potentialul de eficienta (cifra de afaceri pe metru patrat) in acelasi an. S-a considerat ca acestea
vor atinge aceeasi eficienta ca si media lantului de magazine din care fac parte. S-a postulat, de
asemenea, ca cifrele de afaceri ale magazinelor deschise in anul 2012 vor ramane constante si in
perioada urmatoare.
74) In atare situatie, mentinand constante cifrele de afaceri obtinute de magazine in anul 2012 si
pentru perioada urmatoare, piata totala rezultata ar trebui sa fie mai redusa decat in realitate, ceea
ce conduce la cote de piata mai mari decat cele care s-ar fi obtinut in conditii normale.
26
Studiu Gfk Consumer panel Romania 2012, bazat pe date din perioada ianuarie-august 2012; 27
Calculata din raspunsurile retailerilor cu privire la intentiile de extindere.
14
Elemente luate in considerare in analiza concentrarilor economice orizontale:
75) Există două moduri principale în care concentrările orizontale pot crea obstacole
semnificative în calea concurenţei efective, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii
dominante:
(a) prin eliminarea constrângerilor concurenţiale importante asupra uneia sau mai multor
întreprinderi, care, astfel, ar deţine o putere de piaţă mai mare, fără a recurge la un comportament
coordonat (efecte necoordonate);
(b) prin modificarea naturii concurenţei, astfel încât întreprinderile care anterior nu îș i
coordonau conduita în prezent sunt mai susceptibile să se coordoneze ș i să crească preţurile sau
aduc în orice alt fel prejudicii concurenţei efective. O concentrare poate, de asemenea, să
faciliteze coordonarea, făcând-o mai stabilă sau mai eficientă pentru acele întreprinderi care se
coordonau, anterior concentrării (efecte coordonate).
Efecte necoordonate:
76) Cotele de piata ofera doar primele indicii asupra structurii pietei. Comisia Europeana
interpreteaza cotele de piata si din punct de vedere al conditiilor probabile de piata, de exemplu
atunci cand piata are un pronuntat caracter dinamic si in cazul in care structura pietei este
instabila datorita inovatiei sau cresterii. Din jurisprudenta europeana28
reiese faptul ca, in situatia
in care exista dovezi clare ca o anumita pozitie pe piata este una temporara, ce va fi rapid erodata
datorita unei mari probabilitati de intrare a altor concurenti pe piata, atunci respectiva
concentrare economica trebuie declarata compatibila cu piata comuna. De asemenea, tot la nivel
comunitar29
s-a statuat ca, in cazul in care cota de piata cumulata a partilor implicate nu
depaseste 25%, respectiva concentrare nu ameninta sa creeze obstacole in calea concurentei
efective si poate fi prezumata a fi compatibila cu piata comuna.
77) In scopul masurarii gradului de concentrare pe o anumita piata, atat Comisia Europeana, cat
si Consiliul Concurentei aplica Indicele Herfindahl-Hirschman (HHI). In timp ce nivelul absolut
al HHI poate oferi un indiciu initial despre presiunea concurentiala pe piata in cauza dupa
operatiunea de concentrare, variatia HHI (cunoscuta sub numele de «delta») constituie un
indicator util al modificarii gradului de concentrare a pietei, generat in mod direct de catre
concentrare. In Orientarile privind evaluarea concentrarilor orizontale in temeiul Regulamentului
CE privind controlul concentrarilor economice intre intreprinderi se precizeaza ca este putin
probabil sa se identifice de catre Comisie probleme de concurenta orizontale in cazul unei
concentrari cu un IHH cuprins intre 1.000 si 2.000 la incheierea concentrarii si cu o valoare delta
sub 250 sau in cazul unui IHH peste 2.000 la incheierea operatiunii si o valoare delta sub 150.
78) Părţile la operaţiune sunt concurenţi apropiaţi? Concentrarea înlătură o importantă forţă
concurenţială? Un alt element luat in considerare in analiza concentrarilor orizontale la nivel
comunitar este masura in care activitatile partilor le pozitioneaza pe acestea ca fiind concurenti
apropiati. O concentrare intre doi furnizori care ofera produse pe care o categorie importanta de
consumatori le considera prima si a doua optiune poate determina o majorare semnificativa a
preturilor. Mai mult, se precizeaza in Orientarile CE, este mai putin probabil ca o concentrare sa
28
M 477 Mercedes – Benz/ Kassbohrer [1995], OJ L 211/1, M 774 Saint Gobain/ Wacker – Chemie/ NOM [1997] OJ L 247/1. 29 Vezi Orientarile CE privind evaluarea concentrarilor economice pe orizontala (2004/C 31/03) – in continuare “orientari CE”.
15
creeze obstacole in calea concurentei, in special prin crearea unei pozitii dominante, in cazul in
care exista un grad ridicat de substituibilitate intre produsele partilor si cele oferite de concurentii
acestora.
79) Clienţii au posibilităţi limitate de a schimba furnizorul? Entitatea rezultată în urma
concentrării este capabilă să împiedice expansiunea concurenţilor? Conform Orientarilor CE, in
masura in care exista putini furnizori alternativi partilor la concentrare, iar costurile de schimbare
sunt semnificative, clientii sunt vulnerabili la majorarile de preturi. Cu toate acestea, in cazul in
care conditiile pietei sunt de asa natura incat firmele concurente au o capacitate satisfacatoare,
considerand profitabila extinderea suficienta a ofertei, este putin probabil sa se stabileasca ca
operatiunea de concentrare va crea sau consolida o pozitie dominanta sau va crea obstacole in
calea concurentei efective.
80) Reteaua de distributie a partilor comparativ cu a altor concurenti. Se analizeaza puterea
retelei de distributie a partilor in comparatie cu cea a concurentilor apropiati si
profitabilitatea/eficienta acesteia.
81) Bariere la intrarea pe piata. O parte importanta a analizei puterii de piata este luarea in
considerare a barierelor la intrare sau expansiune pe care le-ar putea intampina concurentii
potentiali. Acolo unde se poate demonstra, pe baza istoricului pietei, ca exista intrari de
concurenti sau expansiuni ale celor existenti deja, Comisia Europeana nu considera ca exista
bariere importante la intrarea pe respectiva piata.
82) In aceste conditii de analiza, au rezultat urmatoarele elemente cu privire la pietele relevante
unde activitatile partilor se suprapun:
Piata geografica Constanta
83) Partile cumuleaza o cota de piata de [...]%, in anul 2012, iar cota de piata inregistrata de
Real si preluata de Auchan in urma concentrarii este de [...]%. Auchan detine o cota de piata in
anul 2012 de [...]%. In Constanta exista 2 magazine Real, din care Auchan achizitioneaza doar
unul, cel de al doilea Hypermarket fiind exclus din tranzactie (acesta inregistreaza o cota de
[...]%).
84) Cota de piata combinata a partilor la concentrare se situeaza sub [...]%, in scadere pe
perioada 2013-2014 pana la [...]%. Trebuie subliniat ca pozitia de piata detinuta de Real in
perioada analizata s-a restrans de la an la an. Cota de piata apartinand entitatii rezultate nu
depaseste 25%, prag la care CE considera ca operatiunea nu ameninta sa distorsioneze
semnificativ concurenta.
85) Concurentii apropiati ai entitatii nou-create sunt Carrefour, cu o cota de [...]% si grupul
Schwarz30
(Kaufland si Lidl), cu o cota de [...]%. Piata este una deschisa, avand in vedere
intrarile pe aceasta piata in perioada analizata: 1 Hypermarket Cora, 2 supermarketuri Billa si un
magazin Lidl. Acestia detin cote de piata comparabile cu cea preconizata sa fie inregistrata de
partile implicate dupa concentrare.
86) Valorile HHI post concentrare si delta HHI indica o probabilitate scazuta in aparitia unor
probleme de concurenta pe aceasta piata.
30
Kaufland+Lidl;
16
87) In cazul proiectiei care ia in calcul magazinele deschise in 2012 si maximizarea eficientei
acestora, cota combinata a partilor ar urma sa scada la [...]%, in timp ce cota Carrefour ar creste
pana la [...]%, iar a grupului Schwarz la [...]%.
88) In cazul de fata, produsele oferite de cele doua entitati sunt bunuri de consum curent,
preponderent alimentare, similare atat in oferta Auchan si Real, cat si in a concurentilor acestora,
care au fost considerati a fi o parte din piata relevanta. Achizitia se realizeaza prin preluarea
concurentului nr. [...] de pe piata de catre concurentul nr. [...], in functie de cotele de piata. Cu
toate acestea, piata din Constanta include mai multi concurenti puternici, care pot reactiona la o
eventuala decizie de crestere a preturilor a entitatii rezultate in urma operatiunii. Astfel, pe piata
activeaza Cora, care a intrat in anul 2011 si care acapareaza o parte importanta din piata,
ajungand in perioada urmatoare, 2013-2014, la o cota proiectata de [...]%, Carrefour, care ar
inregistra o cota de [...]%, precum şi grupul Schwarz, care ar detine o cota de [...]%.
89) In speta, costurile schimbarii magazinului nu sunt semnificative, iar posibilitatile de alegere
sunt reale in zona geografica analizata. Clientii au posibilitatea de a schimba furnizorul de
alimente; in zona activeaza concurenti puternici si au avut loc intrari de noi concurenti.
90) Pe piata sunt prezente mai multe magazine intrate in anul 2012, care nu au atins inca
potentialul de cota de piata. Astfel, in anul 2012, pe piata geografica reprezentata de muncipiul
Constanta si imprejurimi, s-au deschis: 5 supermarketuri Carrefour, 1 supermarket Billa, 1
supermarket Mega Image, 1 Lidl si 1 Hypermarket Kaufland (pentru care cotele de piata au fost
calculate pe baza proiectiilor descrise mai sus).
Piata geografica Cluj
91) Partile cumuleaza o cota de piata de [...]%, in anul 2012, iar cota de piata inregistrata de
Real si preluata de Auchan in urma concentrarii este de [...]%. Cota de piata detinuta de Auchan
in anul 2012 a fost de [...]%. Cotele de piata inregistrate de parti, in scadere in perioada analizata
si situate sub 25%, arata ca operatiunea nu ameninţă să creeze obstacole în calea concurenţei
efective.
92) Concurentii apropiati ai entitatii nou-create sunt grupul Schwarz, cu o cota de [...]%,
Carrefour, cu [...]% si Cora, cu [...]%, in anul 2012. Alti concurenti sunt: Profi, Penny, Billa.
93) Valorile HHI post concentrare si delta HHI indica o probabilitate scazuta in aparitia unor
probleme de concurenta pe aceasta piata.
94) Se preconizeaza o usoara erodare a cotelor in perioada 2013-2014, cota combinata a partilor
scazand la [...]%, in timp ce grupul Schwarz ar inregistra o cota de [...]%, Carrefour de [...]%, iar
Cora de [...]%. In cazul proiectiei care ia in calcul magazinele deschise in 2012 si maximizarea
eficientei acestora, cota combinata a partilor ar urma sa scada la[...]%, in perioada 2013-2014, in
timp ce cota grupului Schwarz ar creste pana la [...]%.
95) Produsele oferite de cele doua entitati sunt bunuri de consum curent, preponderent
alimentare, similare atat in oferta Auchan si Real, cat si in a concurentilor acestora, care au fost
considerati a fi o parte din piata relevanta. Achizitia se realizeaza prin preluarea concurentului
nr.[...] de pe piata de catre concurentul nr.[...], in functie de cotele de piata valorice. Cu toate
acestea, piata din Cluj include mai multi concurenti puternici, care pot reactiona la o eventuala
decizie de crestere a preturilor a entitatii rezultate in urma operatiunii. Concurentii apropiati ai
17
entitatii nou-create sunt grupul Schwarz, cu o cota de [...]%, Carrefour, cu [...]% si Cora, cu
[...]%, in anul 2012.
96) In speta, costurile schimbarii magazinului nu sunt semnificative, iar posibilitatile de alegere
sunt reale in zona geografica analizata. Clientii au posibilitatea de a schimba furnizorul de
alimente; in zona activeaza concurenti puternici si au avut loc intrari de noi concurenti.
97) Pe piata sunt prezente mai multe magazine intrate in anul 2012, care nu au atins inca
potentialul de cota de piata. Astfel, in anul 2012, pe piata geografica reprezentata de muncipiul
Cluj si imprejurimi, s-au deschis 2 magazine Lidl, 1 supermarket Billa, 2 supermarketuri Profi si
4 magazine Oncos.
Piata geografica Pitesti
98) Partile cumuleaza o cota de piata de [...]%, in anul 2012, iar cota de piata inregistrata de Real
si preluata de Auchan in urma concentrarii este de [...]%. Cotele de piata inregistrate de parti sunt
in scadere in perioada 2013-2014.
99) Concurentii apropiati ai entitatii nou create sunt grupul Schwarz, cu o cota de [...]% si
Carrefour, cu [...]%, in anul 2012. Acestia detin cote de piata comparabile cu cea preconizata sa
fie inregistrata de partile implicate dupa concentrare, ceea ce le va permite sa reactioneze la
eventuale cresteri de preturi ale partilor implicate. Alti concurenti activi pe piata sunt: Billa,
Penny, Mega Image.
100) Valorile HHI post concentrare si delta HHI indica un grad de concentrare moderat pe
aceasta piata.
101) Se preconizeaza o usoara erodare a cotelor in perioada 2013-2014, cota combinata a partilor
scazand la [...]%, in timp ce grupul Schwarz ar inregistra o cota de [...]%, iar Carrefour, una de
[...]%.
102) Produsele oferite de cele doua entitati sunt bunuri de consum curent, preponderent
alimentare, similare atat in oferta Auchan si Real, cat si in a concurentilor acestora, care au fost
considerati a fi o parte din piata relevanta. Achizitia se realizeaza prin preluarea concurentului nr.
[...] de pe piata de catre concurentul nr.[...], in functie de cotele de piata. Cu toate acestea, piata
include mai multi concurenti puternici, care pot reactiona la o eventuala decizie de crestere a
preturilor a entitatii rezultate in urma operatiunii.
103) Costurile schimbarii magazinului nu sunt semnificative, iar posibilitatile de alegere sunt
reale in zona geografica analizata. Clientii au posibilitatea de a schimba furnizorul de alimente;
in zona activeaza concurenti puternici si au avut loc intrari de noi concurenti. Concurentii
apropiati ai entitatii nou create sunt grupul Schwarz si Carrefour.
104) Pe piata sunt prezente mai multe magazine intrate in anul 2012, care nu au atins inca
potentialul de cota de piata. Astfel, in anul 2012, pe piata geografica reprezentata de muncipiul
Pitesti si imprejurimi s-au deschis 3 magazine Profi si 1 supermarket Carrefour. Piata este una
deschisa, urmatoarele magazine urmand sa intre pe piata: 1 magazin Billa, un magazin Carrefour
si un magazin Lidl.
18
Piata geografica Timisoara
105) Partile cumuleaza, in anul 2012, o cota de piata de [...]%, iar cota de piata inregistrata de
Real si preluata de Auchan in urma concentrarii este de [...]%. Cota de piata inregistrata de parti
este in scadere in perioada analizata, inclusiv in cazul proiectiilor realizate pentru perioada 2013-
2014.
106) Dintre concurentii apropiati ai entitatii nou-create poate fi mentionat grupul Schwarz, cu o
cota de [...]%. Acesta detine cote de piata comparabile cu cea preconizata sa fie inregistrata de
partile implicate dupa concentrare, ceea ce ii va permite sa reactioneze la eventuale cresteri de
preturi ale partilor implicate. Alti concurenti activi pe piata sunt: Rewe (Penny+ Billa), Profi,
Almira, Novatim, Carrefour – Super.
107) Valorile HHI post concentrare si delta HHI indica un grad de concentrare moderat pe
aceasta piata.
108) Se preconizeaza o erodare a cotelor in perioada 2013-2014, cota combinata a partilor
scazand pe perioada 2013-2014 la [...]%, in timp ce grupul Schwarz ar inregistra o cota de [...]%,
iar grupul Rewe [...]%. In cazul proiectiei care ia in calcul doar maximizarea eficientei
magazinelor deschise in 2012, cota combinata ar urma sa scada la [...]%, in timp ce cota grupului
Schwarz ar creste la [...]%. Alti concurenti in zona sunt: Rewe (Penny+ Billa), Profi, Almira,
Novatim, Carrefour – Super.
109) Produsele oferite de cele doua entitati sunt bunuri de consum curent, preponderent
alimentare, similare atat in oferta Auchan si Real, cat si in a concurentilor acestora, care au fost
considerati a fi o parte din piata relevanta. Achizitia se realizeaza prin preluarea concurentului nr.
[...] de pe piata de catre concurentul nr. [...], in functie de cotele de piata. Piata include mai multi
concurenti, care pot reactiona la o eventuala decizie de crestere a preturilor a entitatii rezultate in
urma operatiunii.
110) Costurile schimbarii magazinului nu sunt semnificative, iar posibilitatile de alegere sunt
reale in zona geografica analizata. Clientii au posibilitatea de a schimba furnizorul de alimente;
in zona activeaza concurenti puternici si au avut loc intrari de noi concurenti. Concurentul
apropiat al entitatii nou create este grupul Schwarz, iar alti concurenti activi in zona sunt: Rewe
(Penny+ Billa), Profi, Almira, Novatim, Carrefour – Super.
111) Pe piata sunt prezente mai multe magazine intrate in anul 2012, care nu au atins inca
potentialul de cota de piata. Astfel, doar in anul 2012, pe piata geografica reprezentata de
muncipiul Timisoara si imprejurimi, s-au deschis 3 magazine Lidl si 1 supermarket Profi.
Conform proiectiei care ia in calcul doar maximizarea eficientei magazinelor deschise in 2012,
Lidl si Kaufland ar ajunge sa detina o cota similara cu cea a entitatii rezultate. Piata este una
deschisa, urmatoarele magazine urmand sa se deschida, in 2012-2013, pe piata relevanta: 3
magazine Billa si 1 magazin Penny XXL.
Piata geografica Cotroceni - Bucuresti
112) Calcularea cotelor de piata in zona Cotroceni din Bucuresti s-a bazat doar pe comertul
modern, in analiza nefiind luata in calcul valoarea comertului traditional. Partile cumuleaza o
cota de piata de [...]%, in anul 2012, iar cota de piata inregistrata de Real si preluata de Auchan
19
in urma concentrarii este de [...]%. Cotele de piata inregistrate de entitatea rezultata scad in
perioada analizata, de la [...]% in 2010 pana la [...]% in 2013-2014.
113) Pe aceeasi piata mai activeaza concurenti puternici: Mega Image, Cora, Carrefour.
Concurentii apropiati ai entitatii nou-create sunt: Mega Image, cu o cota de [...]%, Cora, cu o
cota de [...]% şi Carrefour, cu o cota de [...]%.
114) Valorile HHI post concentrare si delta HHI indica un grad de concentrare moderat pe
aceasta piata.
115) Proiectia realizata in functie de deschiderile de magazine anuntate arata o scadere a cotei de
piata apartinand partilor implicate, pana la [...]%, in timp ce cota de piata a Mega Image ar
ajunge [...]%, iar Carrefour ar creste la [...]%. Conform proiectiei nr. 2, in ipoteza in care toate
magazinele din zona vor atinge media de eficienta a retelelor din care fac parte, cota combinata a
partilor ar putea ajunge in perioada 2013-2014 sa urce pana la valoarea de [...]%, datorita in
principal deschiderii magazinului Auchan City din Crangasi in anul 2012 si captarea de catre
acesta a unei cote de piata. In cazul acestei proiectii, cota de piata a Mega Image ar creste pana la
[...]%.
116) Produsele oferite de cele doua entitati sunt bunuri de consum curent, preponderent
alimentare, similare atat in oferta Auchan si Real, cat si in a concurentilor acestora, care au fost
considerati a fi o parte din piata relevanta. Achizitia se deruleaza prin cumpararea competitorului
nr.[...] de catre concurentul nr. [...], in functie de cotele de piata calculate de Consiliul
Concurentei. Pe aceeasi piata mai activeaza concurenti puternici: Mega Image, Cora, Carrefour,
Schwarz.
117) Costurile schimbarii magazinului nu sunt semnificative, iar posibilitatile de alegere sunt
reale in zona geografica analizata. Clientii au posibilitatea de a schimba furnizorul de alimente;
in zona activeaza concurenti reali ai partilor implicate si au avut loc intrari de noi concurenti.
118) Pe piata sunt prezente mai multe magazine intrate in anul 2012, care nu au atins inca
potentialul de cota de piata. Astfel, doar in anul 2012, pe piata geografica reprezentata de zona
Cotroceni, s-au deschis 62 de magazine Mega Image, 4 magazine Lidl, 7 magazine Cristim, 4
magazine Carrefour, 1 Penny, 2 Profi, 2 Billa si 1 Auchan. Totodata, concurentii care
intentioneaza sa deschida magazine in zona in urmatorii doi ani sunt: Carrefour, Kaufland (2),
Mega Image (4), Mega Image Shop&Go (18), Billa (4), Lidl (3).
119) Piata geografica Pallady - Bucuresti
120) Partile cumuleaza o cota de piata de [...]%, in anul 2012, iar cota de piata inregistrata de
Real si preluata de Auchan in urma concentrarii este de [...]%. Cotele de piata inregistrate de
entitatea rezultata in urma operatiunii scad pe toata perioada analizata, de la [...]% in 2010 pana
la [...]% in 2012 si [...]% in 2013-2014.
121) Concurentii apropiati ai entitatii nou create sunt Cora, cu o cota de [...]% si Mega Image, cu
o cota de [...]%. Pe aceeasi piata mai activeaza: Kaufland (intrat in 2012), Lidl, Carrefour, Billa,
Profi, Cristim.
20
122) Valorile HHI post concentrare si delta HHI ar indica un grad de concentrare ridicat pe
aceasta piata. Cu toate acestea, proiectiile realizate pe perioada urmatoare arata un grad de
concentrare moderat.
123) Conform proiectiilor, cota de piata cumulata a partilor scade in perioada 2013-2014.
Proiectia realizata in functie de deschiderile de magazine anuntate in urmatorii doi ani arata o
scadere a cotei de piata apartinand partilor implicate pana la [...]%, iar concurentii apropiati
inregistreaza urmatoarele cote: Cora [...]%, Mega Image [...]%, Carrefour [...]%. In ipoteza in
care toate magazinele din zona vor atinge media de eficienta a retelelor din care fac parte, cota
combinata a partilor ar putea cobori, in perioada 2013-2014, pana la valoarea de [...]%, datorita
in principal deschiderilor importante de pe parcursul anului 2012, respectiv Kaufland, Lidl si
Mega Image. Cotele concurentilor din zona se modifica si acestea, respectiv: Cora ar avea o cota
de [...]%, Mega Image, ar detine o cota de [...]%, Schwarz ccu o cota de [...]%.
124) Produsele oferite de cele doua entitati sunt bunuri de consum curent, preponderent
alimentare, similare atat in oferta Auchan si Real, cat si in a concurentilor acestora, care au fost
considerati a fi o parte din piata relevanta. Achizitia se deruleaza prin cumpararea competitorului
nr. [...] de catre concurentul nr. [...], in functie de cotele de piata calculate de Consiliul
Concurentei. Pe aceeasi piata mai activeaza concurenti puternici, precum: Kaufland (intrat in
2012), Lidl, Mega Image, Cora, Carrefour, Billa. Unii dintre acestia au intrat recent pe piata –
Kaufland la sfarsitul anului 2011, astfel ca nu au atins maximul de eficienta, altii intentioneaza sa
se extinda.
125) Costurile schimbarii magazinului nu sunt semnificative, iar posibilitatile de alegere sunt
reale in zona geografica analizata. Clientii au posibilitatea de a schimba furnizorul de alimente;
in zona activeaza concurenti reali ai partilor implicate si au avut loc intrari de noi concurenti.
126) Pe piata sunt prezente mai multe magazine intrate in anul 2012, care nu au atins inca
potentialul de cota de piata. Astfel, in anul 2012, pe piata geografica reprezentata de zona
Bucuresti-Pallady, s-au deschis 2 magazine Carrefour, 5 magazine Cristim, 1 Kaufland, 1 Lidl,
12 magazine Mega Image si 2 magazine Billa. Totodata, concurentii care intentioneaza sa
deschida (deschideri cu grad ridicat de realizare) magazine in aceeasi arie de captare a
magazinului Real Pallady, in perioada 2013-2014, sunt: Carrefour, Kaufland, Mega Image (2),
Mega Image Shope& Go (4).
Piata geografica Vitan – Bucuresti
127) Partile cumuleaza o cota de piata de [...]%, in anul 2012, iar cota de piata inregistrata de
Real si preluata de Auchan in urma concentrarii este de [...] %. Cotele inregistrate de parti sunt in
scadere de la an la an pe toata perioada analizata, ajungand pana la o cota de sub 25% ca urmare
a proiectiilor realizate pe perioada urmatoare operatiunii.
128) Concurentii apropiati ai entitatii nou create sunt Mega Image cu o cota de [...]%, Cora, cu o
cota de [...]% si Carrefour, cu o cota de [...]%, Schwarz, cu o cota de [...]%.
129) Valorile HHI post concentrare si delta HHI indica un grad de concentrare moderat pe
aceasta piata.
130) Conform proiectiilor, cota de piata cumulata a partilor implicate scade in perioada 2013-
2014 pana sub pragul de 25%, prag sub care, la nivel european, se considera ca operatiunea nu
21
ridica probleme concurentiale. Proiectia realizata in functie de deschiderile de magazine anuntate
in urmatorii doi ani arata o scadere a cotei de piata apartinand partilor implicate pana la [...]%,
iar concurentii apropiati inregistreaza urmatoarele cote: Mega Image [...]%, Carrefour [...]%,
Cora [...]%, Schwarz [...]%. In ipoteza in care toate magazinele din zona vor atinge media de
eficienta a retelelor din care fac parte, cota combinata a partilor ar putea cobori, in perioada
2013-2014, pana la un nivel de [...]%, concurentii importanti inregistrand urmatoarele cote de
piata: Mega Image [...]%, Carrefour [...]%, Cora [...]%, Schwarz [...]%.
131) Produsele oferite de cele doua entitati sunt bunuri de consum curent, preponderent
alimentare, similare atat in oferta Auchan si Real, cat si in a concurentilor acestora, care au fost
considerati a fi o parte din piata relevanta. Achizitia se deruleaza prin cumpararea competitorului
nr. [...] de catre concurentul nr. [...], in functie de cotele de piata calculate de Consiliul
Concurentei.
132) Costurile schimbarii magazinului nu sunt semnificative, iar posibilitatile de alegere sunt
reale in zona geografica analizata. Clientii au posibilitatea de a schimba furnizorul de alimente;
in zona activeaza concurenti reali ai partilor implicate si au avut loc intrari de noi concurenti. Pe
aceeasi piata mai activeaza concurenti puternici: Kaufland, Lidl, Mega Image, Cora, Carrefour,
Billa. Unii dintre acestia au intrat recent pe piata, altii intentioneaza sa se extinda.
133) Pe piata sunt prezente mai multe magazine intrate in anul 2012, care nu au atins inca
potentialul de cota de piata. Astfel, doar in anul 2012, pe piata geografica reprezentata de zona
Vitan, s-au deschis 4 supermarketuri Carrefour, 7 magazine Cristim, 1 magazin Kaufland, 4
magazine Lidl, 36 de magazine Mega Image, 1 Penny, 1 Profi şi 2 magazine Billa.Conform
proiectiilor, in ipoteza in care toate magazinele din zona vor atinge media de eficienta a retelelor
din care fac parte, cota combinata a partilor ar putea cobori, in perioada 2013-2014, pana la
valoarea de [...]%, datorita in principal deschiderilor importante din 2012, respectiv Kaufland,
Lidl, Carrefour si Mega Image.Totodata, concurentii care intentioneaza sa deschida magazine
(deschideri cu grad ridicat de certitudine) in aceeasi arie de captare a magazinului Real Vitan
sunt: Carrefour (2), Kaufland, Mega Image (4), Shop&Go (11), Billa (2).
Piata geografica Craiova
134) Partile cumuleaza o cota de piata de [...]%, in anul 2012, iar cota de piata inregistrata de
Real si preluata de Auchan in urma concentrarii este de [...]%. Cotele de piata apartinand Real
sunt in scadere in perioada analizata, dar cele ale entitatii rezultate oscileaza de la [...]% in 2010
la [...]% in 2011 si [...]% in 2012.
135) Concurentul apropiat al entitatii nou create este grupul Schwarz (Lidl si Kaufland), cu o
cota de [...]% in anul 2012. Pe piata sunt prezente si alte magazine intrate in anul 2012, respectiv:
Lidl, Profi si Grupul Rewe (Penny si Billa).
136) Valorile HHI post concentrare si delta HHI sunt: HHI [...], delta [...].
137) Se preconizeaza o usoara erodare a cotelor de piata apartinand partilor implicate, in
perioada 2013-2014, in cazul proiectiei care ia in calcul deschiderile de magazine, cota
combinata a partilor scazand la [...]%, in timp ce grupul Schwarz ar inregistra o cota de [...]% si
grupul Rewe o cota de aprox. [...]%. In cazul proiectiei care ia in calcul maximizarea eficientei
magazinelor deschise in 2012, cota combinata a partilor implicate ar urma sa creasca la [...]%, in
timp ce cota grupului Schwarz ar fi de [...]%.
22
138) Produsele oferite de cele doua entitati sunt bunuri de consum curent, preponderent
alimentare, similare atat in oferta Auchan si Real, cat si in a concurentilor acestora, care au fost
considerati a fi o parte din piata relevanta. Achizitia se realizeaza prin preluarea concurentului nr.
[...] de pe piata de catre concurentul nr. [...], in functie de cotele de piata. [...].
139) Clientii au posibilitatea de a schimba furnizorul de alimente; in zona activeaza concurenti
apropiati ai partilor implicate si au avut loc intrari de noi concurenti. Concurentul apropiat al
entitatii nou create este grupul Schwarz, iar pe piata sunt prezente mai multe magazine intrate in
anul 2012, care nu au atins inca potentialul de cota de piata.
140) In anul 2012, pe piata geografica reprezentata de muncipiul Craiova si imprejurimi, s-au
deschis 1 magazin Lidl si 1 magazin Profi. In zona nu sunt prezenti marii jucatori pe segmentul
de hypermarketuri, respectiv Carrefour si Cora, care sunt in negocieri pentru deschiderea unor
magazine. In conditiile restrictive de analiza, acestea nu au fost luate in calcul in realizarea
proiectiilor, datorita incertitudinii deschiderilor.
Piata geografica Targu Mures
141) Partile cumuleaza o cota de piata de [...]%, in anul 2012, iar cota de piata inregistrata de
Real si preluata de Auchan in urma concentrarii este de [...]%. Cotele de piata apartinand Auchan
si Real sunt in scadere in perioada analizata (de la [...]% in 2010 la [...]% in anul 2012).
142) Concurentii entitatii nou-create sunt grupul Schwarz, cu o cota de [...]% si Darina, cu o
cota de [...]%. Pe piata sunt prezente magazine intrate in anul 2012, care nu au atins inca
potentialul de cota de piata. Alti concurenti activi in zona sunt: Carrefour supermarket, Profi,
grupul Rewe (Billa si Penny).
143) Valorile HHI post concentrare si delta HHI sunt: HHI [...], delta [...].
144) In cazul proiectiei care ia in calcul maximizarea eficientei magazinelor deschise in anul
2012, cota combinata a partilor ar urma sa creasca la [...]%, in timp ce cota grupului Schwarz ar
creste la [...]%.
145) Produsele oferite de cele doua entitati sunt bunuri de consum curent, preponderent
alimentare, similare atat in oferta Auchan si Real, cat si in a concurentilor acestora, care au fost
considerati a fi o parte din piata relevanta. Achizitia se realizeaza prin preluarea concurentului nr.
[...] de pe piata de catre concurentul nr. [...], in functie de cotele de piata, [...].
146) Costurile schimbarii magazinului nu sunt semnificative, iar posibilitatile de alegere sunt
reale in zona geografica analizata. Clientii au posibilitatea de a schimba furnizorul de alimente;
in zona activeaza concurenti apropiati ai partilor implicate si au avut loc intrari de noi concurenti.
Concurentul apropiat al entitatii nou create este grupul Schwarz, iar pe piata mai activeaza
grupul Rewe, Profi, Carrefour.
Efecte coordonate:
147) Pe unele pieţe, structura este de aș a natură încât întreprinderile consideră drept posibil,
raţional din punct de vedere economic ș i, în consecinţă, preferabil, să adopte o conduită
susţinută de acţiune pe piaţă, cu scopul de a vinde la preţuri ridicate.
23
148) În general, cu cât mediul economic este mai puţin complex ș i mai stabil, cu atât mai uș or
întreprinderile vor ajunge la un acord comun cu privire la condiţiile de coordonare. De exemplu,
este mai simplă coordonarea câtorva participanţi decât cea a mai multora. De asemenea, este mai
simplă coordonarea preţului unui singur produs omogen decât cea a sute de preţuri pe o piaţă cu
multe produse diferenţiate. În mod similar, este mai simplă coordonarea unui preţ în cazul în care
condiţiile de cerere ș i ofertă sunt relativ constante decât în cazul în care acestea se află în
continuă schimbare. În acest context, cererea foarte instabilă, creș terea internă semnificativă a
unor întreprinderi pe piaţă sau intrarea frecventă a unor noi întreprinderi pot indica faptul că
situaţia actuală nu este suficient de stabilă pentru a fi probabilă coordonarea.
149) Comisia Europeana examineaza, in primul rand, posibilitatea indeplinirii conditiilor de
coordonare si, in al doilea rand, probabilitatea durabilitatii coordonarii. Pentru analiza
durabilitatii coordonarii sunt necesare trei conditii :
- capacitatea intreprinderilor care se coordoneaza de a monitoriza, la un nivel satisfacator,
respectarea conditiilor coordonarii ;
- mecanism de descurajare plauzibil, care poate fi activat in caz de abateri;
- reactiile tertilor – concurenti existenti sau potentiali – care nu participa la coordonare, dar
si clienti, care nu trebuie sa pericliteze rezultatele coordonarii.
I. Posibilitatea indeplinirii conditiilor de coordonare
150) Dificultatea cuantificării efectelor coordonate este unul din motivele pentru care analiza
acestora este, în principal, una calitativă31
. Se efectuează o analiză detaliată a pieţei, care are la
bază, de obicei, factorii care facilitează coordonarea între participanţii de pe piaţă ș i se
demonstrează in ce masura o coordonare între firmele din această industrie este foarte probabilă.
In atare conditii, daca factorii luati in considerare nu sunt identificati, coordonarea este putin
probabila.
Barierele la intrarea pe piata nu sunt semnificative
151) Intrarea frecventa de concurenti pe piata poate indica faptul ca situatia actuala nu este
suficient de stabila pentru a fi probabila coordonarea.
152) Cota de piata a comertului traditional in sectorul de retail alimentar din Romania este de
aprox. 50%, in timp ce cota de piata a retelelor de retail moderne se ridica la 50%. In zonele
urbane, cota de piata apartinand comertului modern ajunge la maximum [...]% (in Bucuresti), in
timp ce in zonele rurale comertul modern ocupa cel mult [...]%32
.
153) Dezvoltarea din prezent a pietei arata o crestere a comertului modern in detrimentul celui
traditional. Partile estimeaza ca aceasta tendinta va continua si in viitor, datorita faptului ca si in
31
Pentru analiza efectelor coordonate a fost preluata abordarea recomandată de Natalia Fabra şi Massimo Motta (2013) şi utilizată de Comisie în astfel de cazuri. Astfel, au fost analizati indicatori structurali, caracteristici ale cererii si ofertei.
32Sursa: GfK Consumer Tracking, Romanian Retail 2012.
24
cazul altor tari vecine - Polonia, Cehia si Ungaria – s-a intalnit o dezvoltare asemanatoare in
ultimii 10 ani.
154) Nu exista bariere semnificative care sa influenteze intrarea pe piata relevanta din Romania,
ci dimpotriva, aceasta piata se caracterizeaza printr-un grad ridicat de deschidere, influentat de
mai multi factori. Cererea populatiei pentru comertul modern este mare, iar dezvoltarea acestei
piete este, de asemenea, sustinuta din punct de vedere economic. Conditiile de intrare pe piata
sunt foarte asemanatoare cu cele intalnite in Polonia, Cehia si Ungaria, tinand cont mai ales de
ritmul de dezvoltare a acestor state; astfel, partile sustin ca pe piata din Romania vor avea loc noi
intrari, asa cum s-a intamplat si in Polonia, Cehia sau Ungaria. Obtinerea anumitor autorizatii de
deschidere/implantare magazin este inerenta oricarei activitati de constructii cladiri si nu
constituie o bariera la intrare.
155) Faptul ca barierele la intrarea pe aceasta piata nu sunt semnificative este probat si de
extinderile concurentilor deja activi pe aceasta piata, extinderi care au loc an de an.
156) Consiliul Concurentei a intrebat concurentii activi pe pietele afectate despre deschiderile de
magazine pentru care au intreprins deja anumite actiuni pentru implantarea unui magazin.
Raspunsurile arata deschideri multiple.
Transparenta pietei
157) Transparenta pietei este cu atat mai ridicata cu cat numarul participantilor activi este mai
mic. Pietele trebuie sa fie suficient de transparente pentru a permite coordonarea si monitorizarea
abaterilor. Gradul de transparenta depinde adesea si de modul in care au loc operatiunile pe
respectiva piata. De exemplu, nivelul de transparenta poate fi scazut daca operatiunile dintre
cumparatori si vanzatori sunt negociate pe baza bilaterala.
158) Piata de retail alimentar este una specifica, respectiv retailerii comercializeaza produsele in
magazine nespecializate. Totodata, aproape toti comerciantii mari emit reviste de promovare a
produselor de pe rafturile magazinelor. Ca atare, in acest sector exista o transparenta a preturilor
(de raft) si a gamei de produse. Cu toate acestea, vanzarea la raft este in stransa legatura cu
achizitia de la furnizori a produselor alimentare. Relatiile cu furnizorii sunt unele bilaterale,
contractele fiind negociate intre fiecare furnizor si fiecare retea de magazine. Ca atare, conditiile
comerciale obtinute de la furnizori, de care depinde stabilirea preturilor la raft, sunt
confidentiale, ceea ce indica un grad de transparenta redus in ceea ce priveste partea de
aprovizionare. Pe partea de vanzare la raft, trebuie luat in considerare ca actorii activi pe aceasta
piata comercializeaza mii de produse (pana la [...]in cazul Auchan), ceea ce ingreuneaza o
posibila coordonare.
159) Cererea de produse alimentare a scăzut între anii 2009-2011, iar incepand cu anul 2012 a
inregistrat o usoara crestere. Totodata, se preconizează că cererea va creşte in perioada
urmatoare. O cerere instabila nu permite coordonarea, odata ce conditiile de pe piata se schimba.
Concurentii trebuie sa se adapteze cerintelor consumatorilor in primul rand, ceea ce ar intarzia
sau ar periclita coordonarea.
160) Mai mult, cererea se modifica, cel putin pe anumite produse. Conform unor studii de piata,
clientii s-au reorientat spre produse mai ieftine sau pe achizitia strictului necesar (57% dintre
consumatori cumpara lucruri esentiale si au renuntat la a cumpara alte produse – studiul Nielsen
- Shopper trends 2012). Schimbarea preferintelor consumatorilor in aceasta perioada se poate
25
datora si scaderii puterii de cumparare datorate crizei economice. Pe de alta parte, reorientarea
consumatorilor spre produse esentiale poate indica faptul ca cel putin anumite grupe de produse
alimentare sunt foarte sensibile la modificarile preturilor.
161) Oferta de produse este in continua schimbare, in fiecare an anuntandu-se deschideri de
magazine pe fiecare dintre pietele analizate. Totodata, gama de produse se modifica in mod
constant, cel putin pe anumite categorii de produse.
Pietele analizate in prezenta concentrare economica nu sunt inca stabile/mature.
162) Cu cat pietele sunt mai stabile cu atat coordonarea este mai facila, conditiile comerciale
fiind aceleasi. Factori ca instabilitatea cererii sau cresterea interna a companiilor impiedica
coordonarea.
163) Sectorul de retail din Romania este, cel putin la acest moment, un sector dinamic. Firmele
active pe aceasta piata isi extind prezenta prin deschiderea de noi magazine in fiecare an, prin
care intra pe anumite piete locale sau isi extind reteaua pe aceeasi piata.
164) Dacă luăm în considerare numărul actual de magazine, precum si densitatea suprafetelor de
vânzare, se poate observa o diferentă semnificativă între pietele din vestul si estul Europei.
Pentru a ilustra acest fapt, partile au oferit un studiu AC Nielsen privind pietele din Romania, cu
privire la suprafata magazinelor dintr-o anumita zona geografica. Pe baza acestui studiu,
Consiliul Concurentei a calculat suprafata medie de vanzare pe cap de locuitor, folosind ca baza
recensamantul din 2011, si a comparat-o cu cea din Vestul Europei33
.
165) Studiul releva faptul ca, în România, există încă un potential mare de dezvoltare a pietei.
Astfel, în aproape toate pietele locale din România suprafata de vânzare per cap de locuitor este
mai mică de 0.50 m². Acestea variaza intre 0.25mp/cap de locuitor in Bucuresti şi 0.45mp/cap de
locuitor in Pitesti.
166) Conform studiului, in Romania, media suprafetei de vanzare pe cap de locuitor a fost de
0.56mp, spre deosebire de alte piete invecinate, ca Polonia, unde se inregistrau 0.94mp/loc, sau
Ungaria, cu 0.93mp/loc. In tarile din Europa de Vest, suprafata medie de vanzare pe cap de
locuitor se situeaza peste 1mp.
167) Cotele de piata inregistrate de companiile de pe piata de retail nu indica o simetrie a
acestora. Totodata, reteaua de distributie a partilor comparativ cu cea a altor concurenti si
eficienta vanzarilor releva faptul ca actorii de pe piata nu sunt similari. Coordonarea ar fi fost
mai probabila in cazul unor companii relativ simetrice in termeni de costuri, cote de piata.
168) Auchan detine 11 magazine tip Hypermarket si achizitioneaza alte 20 de magazine tip
Hypermarket. Pe pietele analizate, concurentii partilor sunt: grupul Schwarz, cu 236 de magazine
(Kaufland cu 81 de Hypermarketuri si Lidl cu 155 de magazine de tip discount), Rewe, cu 213
magazine (Penny cu 142 de magazine de tip discounter, Billa cu 71 de magazine tip
supermarket), Profi (153 de supermarketuri), Carrefour (25 de Hypermarketuri si 72 de
supermarketuri).
33
Studiu Gfk aflat in posesia Consiliului Concurentei, care ofera comparatii dintre suprafetele medii de vanzare pe cap de locuitor in diferite state din Europa, realizat in anul 2008.
26
169) Totodata, in comparatie cu concurentii, Auchan si Real se pozitioneaza la jumatatea
clasamentului atunci cand se analizeaza cifra de afaceri pe metru patrat.
170) Produsele comercializate de magazine sunt in principal produse alimentare. Acestea se
diferentiaza atat prin intermediul marcilor, cat si prin caracteristicile produsului. Diferentierea
produselor sau existenta a mii de preturi ingreuneaza o posibila coordonare a firmelor active pe
aceasta piata. Pe de alta parte, complexitatea coordonarii poate fi redusa prin stabilirea unor
norme de determinare a preturilor.
171) Companiile sunt prezente si pe piata din amonte în calitate de competitori, piata de pe care
acestea isi achizitioneaza produsele alimentare. Cu toate acestea, la nivelul din amonte aceste
retele de magazine intampina concurenta unor actori importanti – cash&carry, distribuitori en-
gross, restaurante, hoteluri etc. Ca atare, coordonarea din aval nu este facilitata de prezenta
companiilor in calitate de competitori si pe alta piata.
172) In ceea ce priveste Real – societatea achizitionata, o analiza a preturilor practicate de
aceasta nu indica faptul ca ar prezenta caracteristicile unei companii ce practica strategii de pret
agresive si independente, preturile acesteia nefiind cele mai mici de pe piata – deci achizitia
analizata nu apare ca o eliminare a unei companii de tip maverick de pe piata.
173) Nu exista legături structurale intre companiile active pe piata si nici acorduri de cooperare
sau alte acorduri contractuale care sa faciliteze coordonarea acestora.
174) Concluzie: Analizand factorii care ar putea facilita coordonarea între participanţii de pe
piaţă asupra conditiilor comerciale, se poate afirma că o coordonare este putin probabilă.
II. Sustenabilitatea/durabiltatea coordonării comportamentului - se analizeaza in ce masura
sustenabilitatea coordonarii în industrie este foarte probabilă.
175) În acest scop, Comisia sau autoritatea de concurenţă responsabila demonstrează că:
(i) piaţa este foarte transparentă la nivelul furnizorilor, astfel încât permite o monitorizare
eficientă a eventualelor abateri;
(ii) există un mecanism de descurajare credibil care poate fi activat in caz de constatare a
abaterilor
ș i
(iii) este improbabil ca outsider-ii să constituie un obstacol pentru o creș tere a preţurilor (în
sensul că există bariere importante la intrarea în industrie sau bariere care ar împiedica rivalii
mai mici să-şi extindă afacerile cu succes).
Piata nu este transparenta la nivelul furnizorilor
176) Contractele de furnizare produse alimentare sunt unele bilaterale si contin clauze de
confidentialitate. In mod normal, conditiile primite de un retailer de la un anumit furnizor nu sunt
cunoscute de alti concurenti ai retailerului. Gradul de transparenta este cu atat mai redus cu cat
relatiile dintre cumparatori si vanzatori pe o anumita piata sunt negociate in mod confidential.
Intreprinderile active pe aceasta piata pot face deductii in legatura cu conditiile obtinute de un
concurent de la furnizori. Cu toate acestea, pe o piata destul de instabila este destul de dificil sa
se stabileasca carui fapt se datoreaza o eventuala scadere a vanzarilor. In mod similar, daca
cererea sau conditiile de cost fluctueaza, este dificil de estimat daca un concurent se abate de la
conditiile de coordonare sau scade pretul pentru ca se asteapta ca ceilalti de pe piata sa il urmeze.
27
177) Coordonarea este durabila doar in cazul in care consecintele abaterii sunt destul de grave.
Nu exista bariere importante la intrarea pe piata. In fiecare an se anunta deschideri de magazine
sau extinderile celor deja prezenti pe aceste piete.
178) Consiliul Concurentei a intrebat actorii activi pe pietele afectate despre deschiderile de
magazine pentru care au intreprins deja anumite actiuni pentru implantarea unui magazin, iar
deschiderile sunt multiple. Astfel, intrarile pot constitui obstacole pentru sustinerea unei
coordonari.
179) Concluzie: desi s-a demonstrat ca o coordonare intre actorii de pe pietele analizate este
putin probabila, chiar si in situatia in care ar exista posibilitatea unei coordonari, aceasta nu ar fi
sustenabila.
Cresteri in eficienta
180) La evaluarea globala a unei concentrari economice, Comisia Europeana analizeaza
argumentele determinate de cresterile de eficienta si poate stabili ca nu exista niciun motiv
pentru declararea concentrarii incompatibila cu piata comuna. Cresterile de eficienta trebuie sa
fie in beneficiul consumatorilor, specifice concentrarii si verificabile. Economiile de costuri de
distributie pot oferi entitatii motivatia de a practica preturi mai mici in urma concentrarii.
Avantaje pentru consumatori. Analiza preturilor practicate de partile implicate
181) Partile au sustinut in notificare faptul ca Auchan practica preturi mai mici decat Real, iar
preluarea Real ar conduce la reducerea preturilor la raft pentru consumatorii actuali ai Real.
Partilor li s-au solicitat informatii privind economii de costuri totale pe care acestea estimează că
le vor obţine în urma concentrării economice, avand in vedere fiecare magazin apartinand
entitatii rezultate situat in cadrul pietelor relevante afectate in urma concentrarii economice.
182) Cele mai importante avantaje care se aşteaptă să rezulte din prezenta concentrare sunt
legate de aplicarea modelului său economic la magazinele Real preluate. Societatea ţintă a
înregistrat pierderi importante din operarea magazinelor care fac obiectul concentrării. Auchan
urmăreşte eficientizarea activităţii acestora prin aplicarea politicii proprii. Astfel, modelul
Auchan presupune o proporţie mai mică a cheltuielilor de funcţionare prin raportare la cifra de
afaceri. De exemplu, procentul total al costurilor operaţionale prin raportare la veniturile din
vânzarea de mărfuri a fost pentru Auchan de [...]% şi pentru Real de [...]% în 2012. Acest fapt va
permite Auchan să propună consumatorilor preţuri mai competitive şi să atragă astfel o clientelă
mai numeroasă pentru magazinele preluate.
183) Pe de altă parte, Auchan doreşte să integreze aspectele pozitive ale sistemului de
funcţionare actual al Real Romania. De exemplu, sistemul logistic al Real Romania este unul
performant. Acesta va permite Auchan să asigure difuzarea produselor proaspete româneşti dintr-
o anumită zonă, pe care anterior le putea obţine doar pe plan local, către întreaga reţea. De
asemenea, acest sistem logistic va constitui un element important în dezvoltarea de către Auchan
a conceptului său de marcă proprie aplicat unor produse fabricate în ţară.
28
184) Totodata, partilor li s-a solicitat sa prezinte o situatie a preturilor medii de raft lunare
practicate de Real si Auchan, pentru cele mai vandute produse din anumite categorii de produse
comercializate, pe ultimele 3 luni ale anului 2012. Concluzia a fost ca preţurile Auchan sunt mai
mici în [...]% din cazuri.
185) Conform partilor, politica de preţuri a Auchan este diferită de cea a Real şi a altor mari
lanţuri de magazine. O astfel de deosebire este dată de faptul că, conceptul Auchan presupune
aplicarea de preţuri mici pentru toate produsele - [...] de produse. Alte lanţuri de magazine,
inclusiv Real, practică preţuri mici la produsele cele mai vândute, compensând cu preţuri mai
mari la restul de [...] de produse. De aceea, comparaţia nu este reprezentativă pentru diferenţele
de preţ dintre Real şi Auchan, acesta din urmă aplicând preţuri mai mici la multe alte produse
decât cele cuprinse în comparaţie. Prin urmare, dacă ar fi comparate mai multe preţuri,
comparaţia ar arăta un procent mult mai important de produse pentru care preţurile Auchan sunt
mai mici.
186) In final, se poate observa că Real Romania practică preţuri competitive cu precădere în
categoria "fructe şi legume". Partea notificatoare consideră că aceasta se datorează în special
punctului forte al Real Romania în materie de logistică. De exemplu, Auchan Romania poate
obţine preţuri de achiziţie foarte competitive pentru produse proaspete în anumite părţi ale ţării,
dar din cauza deficienţelor de logistică, nu poate difuza aceste produse în întreaga sa reţea şi
poate vinde aceste produse doar în zona de unde le-a achiziţionat. Întrucât Auchan Romania
intenţionează să preia sistemul logistic al Real Romania, se aşteaptă să poată distribui astfel de
produse la preţuri competitive către toate cele 31 de magazine.
Analiza efectelor pe piata din amonte - piata aprovizionarii
187) In sectorul comertului cu amanuntul exista o stransa inter-dependenta intre piata
comercializarii si piata aprovizionarii, deoarece pozitia unui magazin pe piata comercializarii
determina volumele de marfuri achizitionate de la furnizori. Cu cat sunt mai mari volumele de
produse achizitionate, cu atat mai mare este puterea de negociere a magazinului in relatia cu
furnizorii sai. In ceea ce priveste piata aprovizionarii, o operatiune de concentrare economica
intre doi retaileri antreneaza riscul inchiderii pietei de desfacere pentru furnizorii societatii
achizitionate si riscul inchiderii pietei de aprovizionare pentru ceilalti concurenti ai partilor
implicate.
188) Ca urmare a operatiunii de concentrare economica, partile implicate au oferit cote de piata
estimate sub [...]% indiferent de categoria analizata.
189) In ceea ce priveste comparatia intre achizitiile partilor si achizitiile altor agenti economici
prezenti pe piata, precum si comparatia intre achizitiile pe categorii de produse realizate de
actorii comertului modern, in cauza s-a efectuat o analiza care a inclus, pe langa partile
implicate, si achizitiile efectuate de aproximativ 22 comercianti (hiper/supermarketuri si
cash&carry). Chiar in aceste conditii restrictive de analiza, in care nu a fost luata in calcul
valoarea achizitiilor efectuate de catre toti agentii economici activi pe piata, precum cei din
HoReCa si alti distribuitori en-gross, analiza a demonstrat ca entitatea rezultata in urma
concentrarii economice va intampina presiunea altor concurenti prezenti pe aceasta piata.
29
190) Concret, in functie de valoarea totala a achizitiilor de produse alimentare, pe aceste piete
definite in conditii restrictive de analiza, Auchan ar detine o cota de piata de [...]%, din care
achizitiile Real ar reprezenta aproximativ [...]%, comparativ cu Kaufland si Lidl, care ar detine o
cota de [...]%, Metro, care ar detine o cota de [...]% si Carrefour, cu [...]%. Pe celelalte categorii
analizate, Auchan este concurat in principal de grupul Schwarz, Carrefour, Metro si grupul
Rewe, acestia putand reactiona la o posibila actiune a entitatii rezultate.
191) Avand in vedere ca piata achizitiilor poate fi segmentata pe grupe de produse, in functie de
oferta producatorilor, luand in considerare datele disponibile pentru cele 22
hiper/supermarketuri, a fost realizata o analiza pe mai multe categorii de produse, care acopereau
o cota importanta in achizitiile partilor implicate. In acest sens, au fost comparate achizitiile
valorice ale partilor pe fiecare dintre aceste grupe de produse cu achizitiile celorlalte
hiper/supermarketuri.
192) Avand in vedere cota de piata detinuta de Real pe categoriile de produse identificate si
preluata de Auchan, care nu depaseste [...]% pe niciuna dintre categoriile analizate, cota de piata
cumulata a partilor implicate in operatiunea de concentrare economica notificata, care nu
depaseste [...]%, indiferent de categoria analizata, precum si cotele de piata inregistrate de
concurenti, rezulta ca, in urma operatiunii notificate, operatiunea notificata nu are efecte negative
asupra accesului concurentilor partilor implicate la piata de aprovizionare.
VI. RESTRICTIONARI AUXILIARE
193) Formularul de notificare face referire la o clauza a Contractului de vanzare – cumparare,
considerata de parti ca fiind restrictionare direct legata si necesara implementarii operatiunii.
194) In masura in care restrictionarile sunt direct legate si necesare implementarii concentrarii
economice, acestora li se aplica Regulamentul privind concentrarile economice. Pentru
restrictionarile care nu pot fi considerate direct legate si necesare punerii in aplicare a unei
concentrari economice, art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, respectiv art. 101 si 102 din Tratatul privind
Functionarea Uniunii Europene raman potential aplicabile.
195) Prezenta decizie acopera restrictionarile direct legate si necesare implementarii concentrarii
economice notificate in masura in care acestea nu exced Regulamentului privind concentrarile
economice si Instructiunilor privind restrictionarile direct legate si necesare punerii in aplicare a
concentrarilor economice.
VII. ANGAJAMENTE ASUMATE DE INTREPRINDERILE IMPLICATE (Anexa nr.1, parte
integranta din prezenta Decizie)
196) In vederea inlaturarii oricaror probleme de concurenta pe pietele analizate, Auchan
Romania SA a transmis, la data de 25.07.2013, angajamente, in conformitate cu prevederile art.
46 alin.(2) lit.b) din Legea concurentei nr.21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
197) Descrierea angajamentelor asumate
Angajamentele comportamentale asumate pe piata comercializarii bunurilor de consum curent
preponderent alimentare in Craiova si Targu Mures
30
Angajamentele transmise de parti constau in:
- Auchan România se va abţine de la deschiderea sau achiziţionarea de noi magazine
pentru comercializarea bunurilor de consum curent în oraşele Craiova şi Târgu-Mureş pe
o perioadă de cinci ani de la data autorizării Concentrării. În fiecare an în cursul acestei
perioade, până la data de 31 ianuarie, Auchan România va transmite Consiliului
Concurenţei situaţia cotelor de piaţă din aceste două oraşe aferente anului precedent.
Această obligaţie de raportare se va menţine prin urmare până la data de 31 ianuarie
2018.
- Auchan România se obligă ca, după realizarea Concentrării, pe o perioadă care expiră la
finalul anului 2015, preţurile medii de vânzare pe care le va practica în magazinele din
Craiova şi Târgu-Mureş să nu depăşească cu mai mult de 5% preţul mediu de vânzare
aferent tuturor celorlalte magazine ale Auchan România. În acest scop, Auchan România
va prezenta Consiliului Concurenţei, până la data de 31 ianuarie a anilor 2014, 2015 şi
2016, o comparaţie de preţuri aferentă anului precedent.
- Auchan România va limita aplicarea geografică a clauzei de non-concurenţă prevăzute în
Articolul 11.5 a) din Contractul de vânzare-cumpărare, cu privire la România, la oraşele
în care sunt situate magazinele Real România cuprinse în obiectul tranzacţiei.
Analiza angajamentelor asumate de intreprinderile implicate
198) Angajamentele propuse a fi asumate in zonele Craiova si Targu Mures reprezinta
angajamente comportamentale. Astfel, cota de piata apartinand partilor implicate pe cele doua
piete – Craiova si Targu Mures - nu va creste ca urmare a dezvoltarii lantului de magazine, ci
doar pe baza de eficienta, ceea ce ar trebui sa fie in favoarea consumatorilor finali.
199) Totodata, angajamentul ca preturile nu vor creste cu mai mult de 5% fata de preturile
celorlalte magazine ale lantului este in masura sa asigure ca o eventuala crestere a preturilor in
cele 2 zone se datoreaza factorilor externi si nu eventualei pozitii detinute de noua entitate pe
aceste piete, celelalte magazine, in raport cu care se realizeaza comparatia, fiind prezente pe
piete relevante pe care activitatile partilor nu se suprapun.
200) Respectarea acestor angajamente va putea fi verificată de catre Consiliul Concurentei
prin intermediul unui raport anual.
VII. CONCLUZII
201) Dobandirea controlului unic de catre Auchan asupra Real cade sub incidenta Legii
concurentei nr.21/1996, incadrandu-se in prevederile art. 10 alin. (1) lit. b) referitoare la
realizarea unei concentrari economice si in prevederile art.14 referitoare la pragul cifrei de
afaceri;
202) Operatiunea notificata are loc pe piata comertului cu amanuntul de produse alimentare si
nealimentare de consum curent prin magazine tip hiper/supermarketuri, discounteri si alte
magazine similare. Prin inglobarea Real, Auchan va adauga 20 de Hypermarketuri la reteaua
acestuia de 11 magazine tip Hypermarket.
203) Operatiunea de concentrare economica analizata conduce la suprapuneri pe orizontala in
ceea ce priveste activitatile de comert cu amanuntul de produse de consum curent ale grupului
31
Auchan si ale societatilor Real pe 9 piete relevante locale (din care 3 in Bucuresti), definite la o
distanta 20 si, respectiv, 30 de minute de mers cu autoturismul in jurul magazinelor achizitionate.
204) Cota de piata insumata a partilor implicate pe pietele relevante nu depaseste [...]%. In
Bucuresti, cotele de piata au fost calculate doar pe baza comertului modern, iar cotele cumulate
se incadreaza in intervalul [...]%. In ceea ce priveste pietele relevante din provincie, la calculul
cotelor a fost luata in considerare si o parte din comertul traditional – magazinele alimentare. Pe
pietele relevante din provincie (6 piete) cotele cumulate ale partilor se incadreaza in intervalul
[...]%. Prin intermediul operatiunii notificate, grupul achizitor preia o cota de piata a Real situata
in intervalul [...]%. In aceste zone, sunt prezente marile lanturi de comert modern: Carrefour,
Cora, Kaufland, Billa, Penny, Lidl, dar si actori ai comertului traditional.
205) Au fost realizate proiectii ale cotelor de piata pentru perioada 2013-2014, in 2 ipoteze,
respectiv cu luarea in considerare sau nu a deschiderilor de magazine anuntate de concurenti ca
avand un grad de certitudine ridicat. Pe baza acestor proiectii, se poate afirma ca nivelul cotelor
de piata apartinand partilor implicate se va reduce, urmand trendul de scadere de pe toata
perioada analizata.
206) HHI arata un grad de concentrare redus sau moderat pe pietele afectate. Pe o singura piata,
Pallady din Bucuresti, valoarea acestuia indica o piata concentrata, care insa pe proiectii se
modifica, HHI indicand o piata moderat concentrata. Cu toate acestea, pe pietele analizate au
avut loc deschideri de noi magazine si se anunta deschideri si in perioada urmatoare.
207) Din cele 9 piete afectate, pe patru dintre acestea cota de piata apartinand partilor scade sub
25% in perioada analizata sau in proiectii, prag sub care la nivel european se considera ca nu sunt
probleme de natura concurentiala. Pe celelalte 5 piete, partile inregistreaza cote peste 25%.
208) Angajamentele asumate de Auchan Romania SA, in vederea obtinerii unei decizii de
autorizare din partea Consiliului Concurentei, constau in: (i) nedeschiderea de noi magazine pe
aceste 2 piete relevante in urmatorii 5 ani si (ii) faptul ca preturile de vanzare catre consumator,
in magazinele din Craiova si Targu-Mures comparativ cu alte magazine Auchan din alte zone, nu
vor creste cu mai mult de 5%, pe o perioada de 3 ani de la autorizarea concentrarii. Operatiunea
de concentrare economica notificata nu va conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea
semnificativa a concurentei pe niciuna din pietele relevante identificate.
209) Pe piata aprovizionarii, operatiunea notificata nu ridica probleme concurentiale in ceea ce
priveste o crestere substantiala a puterii de negociere a partilor implicate in relatia acestora cu
furnizorii de produse si nu conduce la efecte negative asupra accesului concurentilor partilor
implicate la piata de aprovizionare.
210) Realizarea operatiunii de concentrare economica notificate, nu ridica obstacole
semnificative in calea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte substantiala a acesteia, in
special ca urmare a crearii sau consolidarii unei pozitii dominante.
32
CONDITII SI OBLIGATII
211) In conformitate cu prevederile art. 46 alin (2) lit.b) din lege, precum si cu prevederile art.21
alin (1) lit.b) coroborate cu prevederile art.24 alin.(2) din Regulamentul privind concentrarile
economice, in decizia pe care o va emite, autoritatea de concurenta poate stabili conditii si
obligatii de natura sa asigure respectarea de catre partile implicate a angajamentelor pe care si
le-au asumat.
212) Angajamentele asumate de parti constituie conditii atasate prezentei decizii, restul cerintelor
prevazute in celelalte Sectiuni ale angajamentelor constituind obligatii ale partilor.
213) Realizarea operatiunii de concentrare economica nu ridica obstacole semnificative in calea
concurentei efective, in special ca urmare a crearii sau consolidarii unei pozitii dominante pe
pietele relevante identificate.
214) In aceste conditii, ca urmare a analizei dosarului nr. RS/10/18.03.2013 privind concentrarea
economica realizata prin dobandirea controlului de catre Auchan SA asupra real,- Hypermarket
Romania SRL se constata ca, desi operatiunea cade sub incidenta Legii concurentei nr.21/1996,
republicata, nu exista indoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurential
normal.
În temeiul art. 20 (4) lit. b) si al art.26 alin. (1) lit.d) din Legea concurenţei nr.21/1996,
republicată, cu modificările ș i completările ulterioare ș i ale art.59 alin.(1) lit.b) din
Regulamentul de organizare, funcţionare ș i procedură al Consiliului Concurenţei
DECIDE
Art. 1. In temeiul dispozitiilor art. 46 alin. (2) lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se emite prezenta decizie de neobiectiune
privind concentrarea economica realizata prin dobandirea controlului unic de catre Auchan
Romania SA asupra S.C. real,- Hypermarket Romania SRL, cu conditia respectarii
angajamentelor propuse de SC Auchan Romania SA si acceptate de Consiliul Concurentei
(Anexa nr.1).
Art.2. Conform prevederilor art. 51 alin. (1) lit. e) din Legea concurentei nr. 21/1996,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, neindeplinirea unei obligatii, a unei
conditii sau a unei masuri impuse printr-o decizie a Consiliului Concurentei, constituie
contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totala realizata
in anul financiar anterior sanctionarii. Potrivit art. 54 alin. (1) lit. d) din Legea concurentei nr.
21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Consiliul Concurentei poate
obliga, prin decizie, intreprinderile sau asociatiile de intreprinderi la plata unor amenzi
cominatorii in suma de pana la 5% din cifra de afaceri zilnica medie din anul financiar anterior
sanctionarii, pentru a le determina sa respecte conditiile si/sau obligatiile impuse printr-o decizie
luata potrivit art. 46 alin. 2 lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare.
33
Art.3. Auchan Romania SA este obligata, conform prevederilor art. 32 alin. (2) din Legea
concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sa plateasca taxa
de autorizare a concentrarii economice notificate.
Art.4. Taxa de autorizare, calculata conform prevederilor art. 32 alin. (2) din Legea concurenţei
nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Instrucţiunilor date de
Consiliul Concurenţei în aplicarea art. 32 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, în funcţie de cifrele de afaceri comunicate prin
imputernicit, cu adresa din data de 17.06.2013, inregistrata cu nr. RG-8007/17.06.2013, este de
[...]lei.
Art.5. Suma reprezentând taxa de autorizare se va vira in termen de maxim 30 (treizeci) de zile
de la data comunicarii prezentei Decizii, de catre Auchan Romania SA, la bugetul de stat, cu
ordin de plata tip trezorerie, cu mentiunea: “Taxa pentru autorizarea concentrarii economice
conform Legii concurentei nr. 21/1996”. O copie dupa ordinul de plata va fi transmisa neintarziat
Consiliului Concurentei.
Art.6. Decizia Consiliului Concurentei poate fi contestata, conform prevederilor art. 471 din
Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in termen
de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios - Administrativ.
Art.7. Prezenta Decizie devine aplicabila de la data comunicarii ei.
Art.8. Secretariatul General si Directia Bunuri de Consum din cadrul Consiliului Concurentei vor
urmari aducerea la indeplinire a prezentei Decizii.
Art.9. Secretariatul General din cadrul Consiliului Concurentei va transmite aceasta Decizie la:
Auchan Romania SA
Prin imputernicit:
[...].
Bogdan M. Chiriţoiu
Preşedinte
Otilian Neagoe Dan Ionescu
Vicepreşedinte Consilier de Concurenţă
34
ANEXA NR. 1
FORMULAR
PENTRU PROPUNEREA DE ANGAJAMENTE
ÎN MATERIA CONCENTRĂRILOR ECONOMICE34
Concentrarea Economică
Auchan România / Real România
GIDE LOYRETTE NOUEL
LEROY ŞI ASOCIAŢII SCA
Strada Maior Şonţu nr. 10-12
Sector 1 - Bucureşti
România
Data: 25 iulie 2013
34
În conformitate cu Instrucţiunile privind angajamentele în materia concentrărilor economice, puse în aplicare
prin Ordinul Consiliului Concurenţei nr. 688/2010, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1 din 3 ianuarie
2011.
35
SECŢIUNEA 1
Descrierea angajamentului
1. Furnizaţi informaţii detaliate despre:
a) obiectul angajamentelor propuse;
Consiliul Concurenţei a exprimat preocupări cu privire la impactul concentrării Auchan Romania
SA / real,- Hypermarket Romania SRL, notificată la Consiliul Concurenţei sub numărul RS-
10/18.03.2013 ("Concentrarea"), cu privire la pieţele de comercializare a bunurilor de consum
curent în oraşele Craiova şi Târgu-Mureş.
De aceea, deşi nu consideră că Concentrarea ridică îngrijorări de concurenţă, Auchan România
propune următoarele două angajamente referitoare la aceste două oraşe, pentru a răspunde
preocupărilor exprimate de către Consiliu.
În plus, Auchan România va modifica aplicarea clauzei de non-concurenţă prevăzută în
Contractul de vânzare-cumpărare din data de 30 noiembrie 2012, în conformitate cu poziţia
exprimată de Consiliul Concurenţei în scrisoarea sa din data de 1 aprilie 2013.
a1. Angajamentul nr. 1
Auchan România se va abţine de la deschiderea sau achiziţionarea de noi magazine pentru
comercializarea bunurilor de consum curent în oraşele Craiova şi Târgu-Mureş pe o perioadă de
cinci ani de la data autorizării Concentrării.
În fiecare an în cursul acestei perioade, până la data de 31 ianuarie, Auchan România va
transmite Consiliului Concurenţei situaţia cotelor de piaţă din aceste două oraşe aferente anului
precedent. Această obligaţie de raportare se va menţine prin urmare până la data de 31 ianuarie
2018.
a.2. Angajamentul nr. 2
Auchan România se obligă ca, după realizarea Concentrării, pe o perioadă care expiră la finalul
anului 2015, preţurile medii de vânzare pe care le va practica în magazinele din Craiova şi
Târgu-Mureş să nu depăşească cu mai mult de 5% preţul mediu de vânzare aferent tuturor
celorlalte magazine ale Auchan România.
În acest scop, Auchan România va prezenta Consiliului Concurenţei, până la data de 31 ianuarie
a anilor 2014, 2015 şi 2016, o comparaţie de preţuri aferentă anului precedent stabilită după
următoarea metodologie:
[confidential]
Pe durata termenelor menţionate mai sus, în scopul asigurării respectării de către Auchan a
obligaţiilor asumate prin aceste Angajamente, Auchan va raporta Consiliului Concurentei orice
date rezonabile solicitate de acesta pentru a face dovada respectării Angajamentelor descrise mai
sus. În plus, Auchan va răspunde oricăror solicitări de informaţii din partea Consiliului
36
Concurenţei cu privire la Angajamentele asumate în termenul comunicat de această autoritate.
Termenul de răspuns nu va putea fi însă mai mic de 15 (cincisprezece) zile lucrătoare de la
primirea/înregistrarea de către Auchan a solicitării din partea Consiliului Concurentei.
a.3 Angajamentul nr. 3 (clauza de non-concurenţă)
Auchan România declară că va limita aplicarea geografică a clauzei de non-concurenţă prevăzute
în Articolul 11.5 a) din Contractul de vânzare-cumpărare, cu privire la România, la oraşele în
care sunt situate magazinele Real România cuprinse în obiectul tranzacţiei.
b) condiţiile de punere în aplicare a acestora. În cazul în care angajamentele
propuse constau în cesionarea unei activităţi, secţiunea 4 cuprinde informaţiile
specifice necesare.
Nu este cazul.
SECŢIUNEA 2
Caracterul adecvat în scopul eliminării problemelor de concurenţă
2. Furnizaţi informaţii care să demonstreze caracterul adecvat al angajamentelor
propuse în scopul eliminării obstacolelor semnificative în calea concurenţei efective, care
au fost identificate de către Consiliul Concurenţei.
2.1 În ceea ce priveşte angajamentul indicat la punctul 1 a.1 de mai sus
Primul din angajamentele propuse de către Auchan România va avea ca efect limitarea creşterii
prezenţei pe piaţă a Auchan România în oraşele Craiova şi Târgu-Mureş pe o perioadă de cinci
ani de la data autorizării Concentrării.
Această limitare este importantă, întrucât în acest moment cota de piaţă post-concentrare a
Auchan România nu depăşeşte [...]% pe aceste pieţe iar structura acestor pieţe, cu un număr mare
de concurenţi, în condiţiile lipsei de bariere la intrare, arată că poziţia Auchan România poate fi
redusă în orice moment de către concurenţii săi.
Într-adevăr, dacă numărul de magazine al Auchan România din aceste oraşe nu va creşte, în
următorii cinci ani, peste numărul atins ca urmare a prezentei concentrări, trebuie avut în vedere
că unii din concurenţii săi deţin deja un număr mai mare de magazine şi chiar şi o singură
investiţie mai importantă a unui concurent pe aceste pieţe ar fi suficientă pentru a coborî cota de
piaţă a noii entităţi la un nivel situat mult sub [...]%.
Transmiterea datelor de piaţă anuale de către Auchan România în tot acest interval de timp de
cinci ani va permite verificarea de către Consiliul Concurenţei a oportunităţii menţinerii acestui
angajament.
2.1 În ceea ce priveşte angajamentul indicat la punctul 1 a.2 de mai sus
Una din preocupările Consiliului Concurenţei legate de cotele de piaţă post-concentrare ale
Auchan România în oraşele Craiova şi Târgu-Mureş constă în faptul că Auchan România ar avea
37
posibilitatea să crească preţurile de vânzare către consumatori la un nivel superior preţurilor pe
care le-ar practica în condiţii de concurenţă mai intensă.
Pentru a elimina această preocupare a Consiliului Concurenţei, Auchan România propune ca,
pentru o perioadă care expiră la finalul anului 2015, să menţină preţurile medii din aceste două
oraşe, unde cotele sale de piaţă sunt mai mari, la un nivel care să nu depăşească cu mai mult de
5% preţurile medii pe care la practică în celelalte oraşe în care este prezent şi în care prezenţa sa
va fi scăzută chiar şi după concentrare.
Acest mecanism va asigura ca Auchan România să acţioneze pe pieţele din Craiova şi din Târgu-
Mureş în acelaşi mod în care va acţiona pe pieţele în care concurenţii săi sunt mai puternici. Prin
urmare, Auchan România nu va avea posibilitatea să se folosească de poziţia sa mai importantă
din Craiova şi din Târgu-Mureş pentru a creşte preţurile sale de vânzare peste un nivel
concurenţial.
Astfel, acest angajament răspunde direct şi în mod adecvat preocupării exprimate de către
Consiliu.
De asemenea, respectarea acestui angajament este uşor de monitorizat de către Consiliul
Concurenţei prin raportările anuale pe care le propune Auchan România. În plus, în cazul în care
Consiliul Concurenţei va solicita acest lucru în mod punctual, comparaţiile de preţuri vor putea fi
certificate de către un auditor independent.
SECŢIUNEA 3
Rezumatul angajamentelor
3. Furnizaţi un rezumat neconfidenţial al angajamentelor propuse, precum şi motivul
pentru care, în opinia părţilor, acestea sunt adecvate pentru a elimina orice obstacole
semnificative în calea concurenţei efective. Consiliul Concurenţei poate folosi acest rezumat
pentru a consulta terţii cu privire la angajamentele propuse.
Nu este aplicabil.
SECŢIUNEA 4
Informaţii privind activitatea destinată cesionării
4. În cazul în care angajamentele propuse constau în cesionarea unei activităţi,
furnizaţi următoarele informaţii şi documente.
Informaţii generale privind activitatea destinată cesionării
Furnizaţi informaţiile următoare cu privire la funcţionarea curentă a activităţii vizate
pentru cesionare şi la schimbările deja planificate pentru viitor:
38
4.1. Descrieţi activitatea care va fi cesionată, inclusiv entităţile care aparţin acesteia,
sediul legal şi administrativ al acestora, alte amplasamente pentru producţie sau prestarea
de servicii, structura organizaţională globală şi orice alte informaţii relevante privind
structura administrativă a activităţii ce urmează a fi cesionată.
4.2. Specificaţi dacă există obstacole juridice pentru transferul activităţii destinate
cesionării sau al activelor, inclusiv drepturi deţinute de terţi şi autorizaţii necesare, şi
descrieţi aceste obstacole.
4.3. Enumeraţi şi descrieţi bunurile produse ori serviciile prestate, în special
caracteristicile lor tehnice şi de altă natură, mărcile implicate, cifra de afaceri generată de
fiecare dintre aceste produse sau servicii (în ultimii 3 ani), precum şi orice inovaţii sau
produse noi ori servicii planificate.
4.4. Descrieţi nivelul la care sunt exercitate funcţiile esenţiale ale activităţilor destinate
cesionării, în cazul în care acestea nu sunt operate la nivelul activităţilor de cesionat în
cauză, inclusiv funcţiile de cercetare şi dezvoltare, producţie, marketing şi vânzări,
logistică, relaţii cu clienţii, relaţii cu furnizorii, sisteme informatice etc. Descrierea ar trebui
să cuprindă rolul jucat de celelalte niveluri, relaţiile cu activităţile destinate cesionării şi
resursele funcţiei respective, cum ar fi personal, active, resurse financiare etc.
4.5. Descrieţi detaliat legăturile dintre activitatea destinată cesionării şi alte
întreprinderi controlate de părţile care efectuează notificarea, indiferent de sensul
legăturii, cum ar fi:
- furnizare, producţie, distribuţie, servicii sau alte contracte;
- active corporale sau necorporale comune;
- personal comun sau detaşat;
- sisteme informatice sau de altă natură folosite în comun;
- clienţi comuni.
4.6. Descrieţi în termeni generali toate activele corporale şi necorporale relevante care
sunt utilizate şi/sau deţinute de activitatea destinată cesionării, incluzând, în toate cazurile,
drepturile de proprietate intelectuală şi mărcile.
4.7. Furnizaţi o organigramă precizând numărul persoanelor care lucrează în prezent în
fiecare dintre funcţiile activităţii destinate cesionării şi o listă a angajaţilor care sunt
indispensabili pentru funcţionarea activităţii destinate cesionării, descriind funcţiile
acestora.
4.8. Descrieţi clienţii activităţii destinate cesionării, furnizând o listă a acestora şi cifra
de afaceri totală generată de activităţile destinate cesionării, desfăşurate cu fiecare dintre
aceşti clienţi (în ultimii 3 ani şi ca procentaj din totalul cifrei de afaceri a activităţii
destinate cesionării).
4.9. Precizaţi datele financiare pentru activitatea destinată cesionării, inclusiv cifra de
afaceri realizată în ultimii 3 ani, precum şi o previziune pentru următorii 3 ani.
4.10. Identificaţi şi descrieţi orice schimbări care au intervenit în ultimii 3 ani în
organizarea activităţii destinate cesionării sau în cadrul legăturilor cu alte întreprinderi
controlate de părţile care efectuează notificarea.
39
4.11. Identificaţi şi descrieţi orice schimbări planificate pentru următorii 3 ani în
organizarea activităţilor destinate cesionării sau în cadrul legăturilor cu alte întreprinderi
controlate de părţile care efectuează notificarea.
Informaţii generale privind activitatea destinată cesionării conform descrierii din
angajamente
4.12. Descrieţi orice domenii în care activitatea destinată cesionării, astfel cum a fost
specificată în angajamente, diferă de natura şi domeniul de aplicare a activităţilor realizate
în prezent.
Achiziţionarea de către un cumpărător adecvat
4.13. Explicaţi motivele pentru care, în opinia părţilor, activitatea va fi achiziţionată de
către un cumpărător adecvat în intervalul de timp propus în angajamentele oferite.
Nu este aplicabil.
Bucureşti, 25 iulie 2013
Pentru Auchan România,
_______________________
Eleonora Udroiu
Avocat