Barometrul Liderilor ONG 2012

Profilul respondenților

Profilul respondenților pentru anul 2012 se suprapune fidel trăsăturilor generale ale sectorului neguvernamental din România evidențiate de cercetările anterioare (de exemplu „România 2010. Sectorul neguvernamental: profil, tendințe, provocări”), din punctul de vedere al formei de înregistrare juridică, distribuție regională și arie teritorială de activitate, venituri și domenii de activitate. Ca si statut juridic asociatiile sunt preponderente (78%).

Cele mai multe organizatii activeaza in domeniul social, in educatie si in dezvoltare locala. Asociatiile profesionale si organizatiile din sport si

recreere sunt mai slab reprezentate in esantion, din cauza si ca o ilustrare a faptului ca acestea opereaza in slaba legatura cu ONGurile

“mainstream”.

Ca tipuri de activitati, cele mai multe organizatii sunt active in furnizarea de servicii de interes public (servicii sociale, de formare, educatie

dar si in zona antreprenoriatului social) si in activitati din sfera advocacy si watchdog. In mod surpinzator, un numar relativ important dintre

organizatiile respondent declara ca ofera servicii in zona dezvoltarii capacitatii sectorului ONG (36 raspunsuri).

80% dintre organizatii isi desfasoara activitatea preponderent in mediul urban (17% exclusiv in mediul urban). Doar 1% dintre ONG care au

raspuns la sondaj declara ca activeaza exclusiv in mediul rural, iar 19% sunt active cu precadere in mediul rural.

Resurse umane și voluntariat

45% dintre respondenții la sondaj au declarat ca organizația lor numără între 1 și 10 membri (asociați și/sau membri ai consiliului director, în cazul fundațiilor). 39% dintre organizații numără între 11 și 100 membri. Peste 100 de membri au doar 14% dintre organizații, iar 5% declară că au peste 1000 membri. Aceste date sunt comparabile cu cele pentru anul 2011.

61% dintre ONGurile respondente declara ca lucreaza cu personal platit, o proportie ce ramane constanta in raport cu situatia din anii anteriori.

Peste 3 sferturi (77%) dintre angajatii din ONG au castigat sub echivalentul salariului mediu net pe economie in 2012.

Doar 45% dintre ONGurile respondente au reusit sa isi pastreze toti angajatii in 2012. Cele mai multe (26%) au desfacut intre 2 si 5 contracte de munca pe fiecare organizatie. Raportat la numarul total de organizatii respondente cu angajati platiti, rezulta ca in 2012 146 de ONGuri au pierdut 288 de angajati.

36% dintre organizatii nu au facut noi angajari in 2012. Aproape o treime dintre ONGurile respondente au angajat intre 2 si 5 noi persoane. Per total, 146 de ONG-uri au incheiat 422 noi contracte de munca in 2012. Trebuie mentionat ca cele mai multe locuri de munca pe organizatie sunt create de ONGurile din domeniul social (de exemplu 5 astfel de organizatii au angajat fiecare intre 20 si 40 de angajati fiecare).

84% dintre angajatii din sectorul ONG au intre 25 si 45 de ani, iar 12% au peste 45 de ani.

In ceea ce priveste distributia de gen, ipoteza privind caracterul feminizat al fortei de munca din sectorul neguvernamental se confirma. In majoritatea covarsitoare a organizatiilor respondente, peste 50% dintre angajati sunt femei. Aceasta situatie nu se reflecta insa si la nivelul de management al organizatiilor: in jur de 20% dintre acestea declara ca directorul executiv sau presedintele organizatiilor lor este femeie.

20% dintre respondenti au cel putin un angajat persoana cu dizabilitati, iar 13% angajeaza cel putin o persoana de etnie roma.

In general, ONGurile dispun de un numar suficient de voluntari. Lipsesc in continuare capacitatile de recrutare si management ale voluntarilor. Mai putin de o treime dintre ONGurile care au raspuns la chestionar declara ca numarul de voluntari a fost insuficient raportat la nevoile organizatiilor lor. Peste jumatate dintre organizatii lucreaza cu un numar redus de voluntari (pana in 10). Doar 2% dintre respondent au declarant ca au mobilizat peste 1500 de voluntari.

Resurse

Situatia financiara a organizatiilor ramane dificila si in 2012. 55% dintre respondenti afirma ca resursele financiare ale organizatiilor sunt insuficiente, si doar 9% declara ca au resurse suficiente. Aceste date, chiar si ponderate de o fireasca dorinta a liderilor de ONGuri de a isi spori resursele si de a creste volumul activitatilor, exprima situatia extrem de grava a organizatiilor nevoita sa supravietuiasca intr-un mediu economic ostil.

Mai putin de o treime din respondenti declara ca resursele nefinanciare (sedii, mobilier, echipamente etc.) ale organizatiilor lor sunt suficiente.

Sursele de venituri cele mai frecvent indicate de ONGuri sunt mecanismul 2%, donatiile individuale si cotizatiile membrilor. Urmeaza ca frecventa sponsorizarile si donatiile din partea IMM-urilor si activitatile economice. Un numar relativ redus de organizatii beneficiaza de granturi din partea autoritatilor publice sau de la finantatori internationali. Un numar si mai mic de organizatii primesc finantari din partea unor companii mari. 58% dintre respondenti declara ca au incercat sa obtina donatii prin intermediul mecanismului 2% (fata de 55% in 2011). 38% dintre acestea au reusit sa obtina in 2012 mai putin de 1.000 RON prin intermediul lui 2%, in timp ce 16% au strans peste 10.000 RON, procente similar cu anul anterior. Atunci cand este vorba despre volumul finantarilor, cea mai mare pondere in bugetele ONGurilor respondenti le au finantarile europene, granturile de la donatori externi si mecanismul 2%. Urmeaza ca pondere la un nivel apropiat sponsorizarile din partea companiilor, granturile de la autoritatile publice, donatiile individuale si activitatile economice. Un sfert dintre respondenti declara ca desfasoara activitati in sfera economiei sociale. Jumatate dintre ONGuri au primit finantari publice (din partea UE sau de la autoritati publice romanesti).

Politici publice si relatia cu autoritatile statului

Desi doar jumatate dintre ONGurile respondente declara ca au primit finantare publica, peste 3 sferturi dintre respondenti afirma ca sunt in relatii de colaborare directa cu autoritati sau institutii publice.

Doar 18% dintre ONGuri au facut solicitari de informatii publice in 2012, desi pentru 64% dintre acestea influentarea deciziilor publice la nivel central sau local este o preocupare importanta sau destul de importanta. Acelasi procentaj de 18% se regaseste si in ceea ce priveste initierea unor activitati de lobby sau advocacy. Mai putin de jumatate dintre ONGuri declara ca au participat la consultari deschise cu autoritatile pe teme de politici publice.

Dimensiunea europeana

In ceea ce priveste conectarea cu spatiul european, 38% dintre ONGuri declara ca au fost implicate, in diferite moduri, in actiuni la nivelul UE.