Publicaþie editatã de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Zona Metropolitanã Constanţa

Anul VIII - Nr.79l

Mai2015

Apare lunarAdresa

redactiei:

Str. Ion Bănescu nr.8A Constanþa (900130)

Telefon: 0341/176.415 Fax: 0341/176.416

e-mail: info@zmc.ro

MAI MULŢI TURIŞTI ŞI NOI LOCURI DE MUNCĂ

detalii în pag.5

lNoi proiecte pentru creşterea capaci-tăţii administrative. lO propunere: înfiinţarea unei Autori-tăţi de Reglemetare a Serviciilor Locale. lAlte două proiecte sunt în derulare.lEste nevoie de o infrastructură com-petitivă.

ROSTUl PARTENERIATElOR

PROIECTUl CARE VA DAfARMEC ORAşUlUI

Pag.6

Pag.6

CumpănaMariana Gâju

Prin Programul „Şcoala Altfel” viitorii absolvenţi de liceu au avutprivilegiul să cunoască oferta educaţională a universităţilor. Întreuniversităţile care a organizat ZIUA PORŢILOR DESCHISE s-a aflatşi Universitatea Maritimă Constanţa (UMC). Publicăm în pagina 8un interviu cu rectorul UMC, prof. conf.dr ing.Violeta Ciucur, căreiai-am adresat câteva întrebări, cu gândul că punem la dispoziţia ab-solvenţilor de liceu, cu un ceas mai devreme, informaţii utile careîi vor ajuta să cunoască detalii privind oferta educaţională a uni-versităţii amintite.

CARTEA DE VIZITĂ A UNIVERSITĂŢII

MARITIME CONSTANŢACornelPanait

l Garanţia unei cariere de succes

Decebal Făgădău

Pag 2 l educaţie mai

2015

- Pe pliantele de promovare aCentrelor de agrement de la EforieSud şi 2 Mai am văzut că puneţi ladispoziţia elevilor o ofertă gene-roasă. Vara se apropie, aşa că emomentul să le oferim detalii celorcare vor să aleagă taberele din Efo-rie şi 2 Mai. Vă ascultăm!

- Mai intâi, le punem la dispozi-ţie numerele de telefon: 0241/614012; 0241/611 862, dar şi un emaildsj@ dsjconstanta.ro. Informaţiilede ultimă oră privind seriile de ta-bără pot fi obţinute de la NicoletaMardirosian, inspectorul pentru ti-neret, cei interesaţi de o vacanţă deneuitat pot apela la 0733/982 664.

- Ce oportunităţi vor avea eleviicare aleg taberele organizate înaceste centre de agrement?

- Sunt câteva proiecte de mareinteres. A fost un concurs de pro-iecte la nivel naţional şi local, ceeace mă îndreptăţeşte să garantez cădistracţia elevilor va fi cu adevăratmaximă. Elevii au la dispoziţie tere-nuri de sport şi discotecă în aerliber, au până şi teren de golf. Po-trivit proiectelor, se vor organiza ac-tivităţi socio-educative, vor fi iniţiateconcursuri sportive. Concursurileîntre judeţe au o tradiţie, la fel şiconcursurile de miss şi mister, des-pre focurile de tabără şi despre pro-iecţiile de filme ar fi multe de

povestit. Elevii vor avea la dispozi-ţie videoproiectoare şi internet. Di-recţia Judeţeană pentru Sport şiTineret organizează, la cerere, lapreţuri avantajoase, excursii pe li-toral, în oraşul vechi, dar şi excursiitematice, elevii pot merge la Delfi-nariu şi la Acvariu, pot vizita cetăţileTomis şi Histria, pot vedea Monu-mentul de la Adamclisi, Muzeul deIstorie Naţională şi Arheologie, Mu-zeul de Marină, Geamia Carol I; se

vor organiza excursii până la Tpo-palu. Şi în acest an la Cetatea Ca-pidava s-au făcut pregătiri care să-isurprindă plăcut pe vizitatori, se vorface simulări de lupte între daci şiromani, aici există şi un atelier ar-heologic, iar la muzeul din Con-stanţa, să nu uit, e în derulare unproiect de mare interes, atât pentruelevi, cât şi pentru cadrele didac-tice, e vorba de un muzeu al comu-nismului, iată un bun prilej pentru o

lecţie deschisă pentru cunoaştereaistoriei noastre. La cerere, elevii potvizita şi alte obiective turistice dinDobrogea.

- Sunt facilităţi atractive!- Şi preţuri avantajoase: 75 de

lei pe zi pentru o persoană. Iaroportunităţile pentru o vacanţă deneuitat sunt la îndemâna elevilor dela mijlocul lunii iunie.

A consemnatLuiza Ţigmeanu

OPORTUNITĂŢI PENTRU O VACANŢĂ DE NEUITAT

linterlocutor: Cluadiu Teliceanu, directorul Direc-ţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Constanţa

Timp de cinci zile, primăriaoraşului Eforie a organizat uneveniment, e vorba de Congre-sul Medical „Calitate şi competi-tivitate în Balnologie”, uncongres aflat la cea de-a douaediţie. Găzduit de hotelul Mi-rage, situat pe malul mării, con-gresul amintit a avut o agendăbogată: dezbateri, unde au fostinvitate personalităţi medicale înbalneologie, spectacole pentrucopii, vizite de informare, expo-ziţii foto şi mese rotunde care auavut în atenţie rolul parteneria-

tului de dezvoltare a turismuluide sănătate.

Încercând să răspundă unorîntrebări, invitaţii la dezbateri auinsistat asupra câtorva soluţiicare să dezvolte, să diversificeşi să promoveze oferta de servi-cii medicale din staţiunile bal-neoturistice. Vasile Cepoi,preşedintele CONAS, a vorbitde standardele de calitate înservicile medicale şi despre ser-viciile integrate în turismul desănătate, în timp ce Laura Con-dur, medic primar, a prezentat

câteva direcţii privind abordareaintegrată a geriatriei şi balneolo-giei. Prof.dr. Constantin Dulcana supus atenţiei o temă extremde interesantă:”Viaţa între artăşi ştiinţă”.

O altă temă din programulcongresului a fost „Dezvoltarea,diversificarea şi promovareaofertei de servicii din staţiuneaEforie Nord”. Răzvan Cristea,un alt invitat de marcă, a pre-zentat un subiect de actuali-tate:”Recuperarea medicală aafecţiunilor coloanei vertebralecu ajutorul undelor electromag-netice înalt pulsate; Diana Dum-bravă de la Institutul Naţional deRecuperare, Medicină Fizică şiBalneologie a oferit participanţi-lor detalii despre certificarea sta-ţiunilor balneare, insistândasupra criteriilor şi procedurilor,iar Elena Valentina Ionescu, di-rectorul medical al SanatoriuluiBalnear şi de Recuperare Te-chirghiol, a trecut în revistă bu-nele practici şi expereinţaacumulată în cei 116 ani de bal-neologie, pornind de la tristeţe şiinovaţie.

Profitând de ocazie, OvidiuBrăiloiu, primarul oraşului Efo-rie, i-a salutat pe invitaţi şi a pre-zentat pe scurt, câteva dinproiectele oraşului, proiectecare sprijină dezvoltarea turis-mului de sănătate:”Cred, a spusOvidiu Brăiloiu, că Eforie va de-veni cea mai importantă desti-naţie pentru turismul balnear.Sunt câteva motive pentru careîi invit pe turişti să aleagă Eforie:nămolul sapropelic, apa mării,bioclimatul marin, ansamblul destatui şi monumente cultural-is-torice şi ospitalitatea”. Vom re-veni.

Adrian Crăciun

CAlITATE şI COMPETITIVITATE ÎN BAlNEOlOGIElEforie

Claudiu Teliceanu

Tabara Eforie

Tabara 2 Mai

l Pag 3cronica realitãţiimai

2015

Pentru cei care nu ştiu,facem o precizare: un produs nupoate fi tradiţional decât dacămateria primă este din România.Federaţia Producătorilor Tradi-ţionali a întocmit o listă undesunt amintite câteva criterii pri-vind certificarea produselor tra-diţionale aşa că e bine caproducătorii să ştie că nu ajungesă pui pe un produs o etichetăpe care să faci menţiunea: pro-dus tradiţional. În ultima vremese vehiculează şi o cifră cum căpe piaţa ar fi 4200 de produsetradiţionale. Potrivit statisticii pecare o deţine federaţia amintităar fi vorba, în realitate de numai400. Şi mai puţine sunt însoţitede acest certificat. Consumato-rii, iată încă un amănunt, aflăacum că fiecare produs tradiţio-nal trebuie să fie însoţit de uncertificat din care să rezulte că afost atestat, iar documentul tre-buie să fie pus la vedere, lângăprodusul din magazin. Atestatul,se înţelege, este o garanţie pen-

tru cumpărător. Şi se mai înţe-lege ceva: s-a dus vremea cândcomercianţii cumpărau produsede la prăvălia din colţ, îi puneauo etichetă pe care scria „de

mână” că e produs tradiţional şicerea un preţ care te făcea săbagi mâna în buzunar până lacot. Regulile s-au schimbat şiele trebuie respectate. Acum e

rândul inspectorilor de la Oficiulpentru Protecţia Consumatorilorsă facă ordine în pieţe şi săsancţioneze cu severitate pespeculanţi. Produsele tradiţio-nale nu se obţin cât ai bătea dinpalme, ele se fac cu multă trudăşi perseverenţă ceea ce nu în-tâlnim la profitorii de ocazie.Munca producătorilor, a celoradevăraţi merită toţi bani. Ră-mâne ca inspectorii de la Oficulpentru Protecţia Consumatorilorsă îi ajute pe cumpărători, şiasta nu se poate face decât în-mulţind controalele. Fapt lăuda-bil, Federaţia ProducătorilorTradiţionali chiar solicită acestsprijin!

Andreea Pascu

fEDERAŢIA PRODUCĂTORIlOR DE PRODUSETRADIŢIONAlE SOlICITĂ CONTROAlE ÎN PIEŢE!

lMai rar se întâmplă aşa

Festivalul antic de la Roma EvEnimEnt

Detalii în numărul viitor

Începutul lunii marchează debutul unui nou sta-giu de practică economică, activitate principala a pro-iectului „Reţeaua de Practică Economică –CAREER.HUB”, cofinanţat din Fondul Social Euro-pean (FSE) prin Programul Operaţional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (POS-DRU).

Proiectul implementat de Universitatea „AndreiŞaguna” are o perioada de implementare de 18 luni,iar beneficiarii sunt studenţii din domeniul ştiinţeloreconomice de licenţă sau de masterat. Scopul aces-tuia este facilitarea tranziţiei la viaţă activă prin furni-zarea unui pachet integrat de orientare, consiliereprofesională şi mentorat în carieră realizat de cadreledidactice ale Facultăţii de Psihosociologie şi organi-zarea stagiilor de practică la potenţialii angajatori, subcoordonarea profesorilor Facultăţii de Ştiinţe Econo-mice.

Consilierea vocaţională, individuală şi de grup,realizată de experţii psihologi are un efect beneficasupra studenţilor, stimulând demersul de autocu-noaştere şi conştientizarea propriilor interese profe-sionale. Această a făcut posibilă alegerea locului depractică în funcţie de vocaţie, oferind studenţilorşansa de a se dezvolta prin dobândirea abilităţilorspecifice domeniului de activitate ales.

Cei trei actori ai proiectului, studenţii, angajatoriişi cadrele didactice, sunt interconectaţi în Reţeauade Practică Economică - CAREER.HUB (funcţionalăpe o platforma online), care asigura suportul infor-matic pentru desfăşurarea activităţilor destinate gru-pului ţintă al proiectului.

Viitorii economişti îşi desfăşoară activitatea subdirecta îndrumare a cadrului didactic supervizor şi a

unui tutore, reprezentantul partenerului de practică(agentul economic), care asigura condiţiile optime depregătire în vederea dobândirii competenţelor plani-ficate.

Studenţii grupului ţintă sunt repartizaţi pe unităţide practică în funcţie de cele patru specializări aleFacultăţii de Ştiinţe Economice din Universitatea „An-drei Şaguna”: Contabilitate şi Informatică de Ge-stiune, Finanţe şi Bănci, Management, Marketing, lacare se adaugă şi studenţii care urmează studiilemasterale Finanţarea, Administrarea şi OrganizareaAfacerilor în Turism Servicii.

Potrivit acestor domenii de specializare, studen-ţii sagunisti au fost direcţionaţi către societăţi de con-tabilitate şi expertiză contabila, compartimentecontabile ale unor mari societăţi, către unităţi repre-zentative din sistemul bancar şi în unităţi de turismde pe litoralul românesc, în departamentele de re-surse umane şi în servicii de relaţii directe cu publicul.

Monitorizarea şi evaluarea stagiului de practică(modul de derulare, prezenţa studenţilor, progreseleînregistrate, analiză şi evaluarea rapoartelor tutorilors.a.), se realizează cu ajutorul platformei informatice,iar la finalul proiectului, 60 de studenţi din cei 355 aigrupului ţintă, care au obţinut cele mai bune rezultatela evaluări, vor primi premii în valoare de 600 lei.

Stagiul de practică se va încheia în luna mai a.c.şi va contribui la însuşirea şi dezvoltarea unor abilităţiprofesionale aplicate, specifice viitoarelor locuri demuncă, la conştientizarea şi informarea studenţilorpracticanţi cu privire la standardele viitorilor angaja-tori, dezvoltând capacitatea tinerilor de a opta pentruinserţia imediată pe piaţă muncii sau continuareaeducaţiei în cadrul programelor de masterat.

Importantă stagiilor de practică, şi a vizitelor dedocumentare în instituţii emblematice pentru eco-nomia ţării, activităţi ale proiectului care au o va-loare deosebită în creşterea atractivităţii domeniuluide studiu ales şi în demonstrarea modului în careteoria se aplică în activitatea profesională, se re-flectă în efectele pozitive asupra grupului ţintă. Ti-nerii sunt interesaţi şi entuziasmaţi de interacţiuneacu profesionişti în domeniile lor de interes, fructifi-când şansa de a dobândi o experienţă profesionalăreală. Totodată, practică a devenit o bună ocaziepentru ca studenţii să-şi aleagă modele şi direcţii deurmat, să-şi confirme validitatea opţiunii profesio-nale şi să facă primii paşi în această direcţie, ceeace are că rezultat reducerea fenomenelor negativede stagnare specifică primei etape a vieţii active –primul loc de muncă.

Carmen Irene Atanasiu

Pag 4 l evenimentemai

2015

Un ardelean se duce pentru prima oară din să-tucul lui de departe la oraş, să-şi facă niste ana-lize, şi pe drumul de la gară la spital vede o poartămare pe care scria “Grădină zoologică”. Curios dinfire, intră. Iese după câteva ore bune, absolut în-cântat. Îşi rezolvă treburile şi se-ntoarce în sat.

- “Ei, Ioane, cum o fo’ la spital ?” îl intrebară ceide-acelaşi leat cu el.

- “La spital o fo’ cum o fo’, da’ să vedeţi voi gră-dina zoologică !”

- “Ce-i aia ?”- “E un loc aşa, mai mare, unde vezi tăt felu’ de

animale, care de care mai trăznite”.- “Ce animale ?”- “Păi, de-un exemplu, zebra”.- “Cum îi zebra ?”- “Cum să vă spui io… Ştiţi măgaru’ lu’ Vasile,

ăla ce paşte pe şanţ ?”- “Da”.- “Ei, zebra seamănă cu măgaru’ lui Vasile,

numai că îi colorată pe tăt trupul, când c-o dungăalbă, când c-o dungă neagră”.

- “Nu se poate !”- “Zebra ca zebra, da’ să vedeţi voi girafa !”- “Cum îi girafa ?”- “Girafa îi… Ştiţi măgaru’ lui Vasile ?”- “Cum să nu !”- “Girafa seamănă la trup cu măgaru’ lu Vasile,

da’ are nişte picioare de doi metri şi un grumaz detrei”.

- “Nu se poate !”- “Ba se poate ! Dar cel mai interesant dintre tăte

îi hipopotamu…”.- “Cum îi hipopotamu’ ?”- “Apăi, cum să vă spui io.. Ştiţi măgaru’ lu’ Va-

sile?”- “Ştim”.- “Ei ghini, hipopotamu’ nu seamănă deloc cu el”.

să mai și râdem

PROIECT EUROPEAN PENTRU PRACTICASTUDENŢIlOR ECONOMIşTI

ComuniCat de presă

ARDElEANUl lA ZOOORIZONTAL : 1) Personifi-care a perfecţiunii feminine înpictura renascentistă italiană.Femeia cea mai iubită. 2)Mama lui Alexandru Macedon– Fructul lui Adam. 3) Mameli– Zeiţa dimineţii, în mitologiaromană. 4. Tânăr de o rarăfrumuseţe, iubit de Afrodita –Suprafeţe. 5) Fluviul pirami-delor – Sonia Florescu –Bold. 6) Încurcată uneori –Stare de exaltare. 7) Cap desirenă! – Matroană romană,personificare a femeii vir-tuoase. 8) Ademenit – Olim-pia Lacea – Maria Radu. 9)Eu(reg.) – Nina Popescu –Trupul gol. 10) Peşte de mare– A ajunge. 11)Erou troian,căsătorit cu Laviania, fiica re-gelui Turnus – Valoros pictorfrancez (1593-1648) autorulpînzei „Vizita bunicii”(Louis).VERTICAL: 1) Alt nume al„Giocondei”, capodoperă a luiLeonardo da Vinci (2 cuv.) –Cap de meduză! 2) Monedăetiopiană – Pictor renascen-tist italian, părintele admirabi-lului tablou „Venus din Urbio”.3) Regina Cartaginei, care s-

a sinucis la plecarea lui Enea– Răcit. 4) A ospăta, a cinsti –Iubita lui Petrarca . 5) Nico-leta Popia – Centaur ucis deHercule. 6) Port în sudul Tur-ciei – Xenia Codrescu – Egalcu 0. 7) Capul Aurorei! – Pi-cătură de apă. 8) Reprezen-tant de seamă al Renaşterii

italiene, autorul tablourilor„Madona Sixtină” şi „Madonacu scaunul” – Valeria Niţescu.9) Fiul zeiţei Venus şi zeu aliubirii, la romani – Zoe Tomşa– Omăt. 10) Mama lui IisusChristos – Rezistenţi la boli.11) A brăzda – Cunoscut pic-tor francez (1699-1779), au-torul tabloului „Doamnăsigilând o scrisoare” (Jean Si-meon).Dicţionar: Ieu, Alad, Aias.

Nicolae Roseţeanu

CHIPURI DE fEMEItimp liber

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Locuitorii municipiului Con-stanţa şi agenţii economici, dar şituriştii care vizitează sau tranzi-tează municipiul Constanţa vor fiprimii beneficiari ai Proiectului pri-vind „Reabilitarea şi moderniza-rea iluminatului public”, e unproiect care va îmbunătăţi servi-ciile publice în Zona Metropolitanăşi va sprijini dezvoltarea infras-tructurii de bază într-o zonă turis-tică în expansiune, o zonă cu oeconomie în creştere rapidă. Pro-iectul are câteva obiective speci-fice care vor favoriza accesultuturor locuitorilor la o infrastruc-tură de calitate prin reabilitarea şiextinderea infrastructurii de ilumi-nat public; reţeaua de iluminat pu-blic din cartierul Baba Novac seva extinde, aici urmând să fie con-struite linii electrice subterane şisă fie amplasaţi stâlpi şi aparatede iluminat noi. Aceleaşi lucrărivor fi executate şi în cartiereleCompozitori, Palazu Mare, Con-stanţa Sud, în Zona Peninsulară,pe bulevardul Mamaia (întrestrada I.G. Duca şi bulevardeleMamaia şi I.C.Brătianu), pe bule-vardul Tomis (între bulevardeleFerdinand şi Al.Lăpuşneanu), pre-cum şi pe str.Mihai Viteazu pânăla Gară, cu precizarea că, în acestcaz, se vor utiliza corpuri de ilumi-nat moderne, cetăţenii municipiu-lui Constanţa urmând să aibă ladispoziţie servicii publice de înaltăcalitate, care corespund cerinţelorunei dezvoltări durabile, proiectulamintit având darul de a sporiatractivitatea întregii zone, dupăcum remarca şi Decebal Făgă-dău, primarul de ultimă oră al mu-nicipiului Constanţa.

În cadrul unei întâlniri de lucrucu furnizorii de utilităţi, DecebalFăgădău a făcut câteva precizăriprivind graficul de executare a lu-crărilor, atrăgând atenţia că tre-buie să existe mai mult respectpentru cetăţeni; fiecare lucrare vatrebui să fie semnalizată. Maimult, în cadrul acestei întâlniri a

fost avansată propunerea pentruînfiinţarea unei Autorităţi de Re-glementare a serviciilor localepentru a monitoriza calitatea Ser-viciilor către cetăţeni, ConsiliulLocal urmând să aprobe unmodel de raport zilnic.

Am reţinut câteva propuneri şiasupra lor vom reveni cu detalii şiinformaţii de ultima oră la timpulpotrivit.

PROIECTE PENTRU OAMENI,PENTRU NEVOIlE lOR REAlE

Revenind la Proiectul privindReabilitarea şi Modernizarea Ilu-minatului public, trebuie să subli-niem că implementarea lui se vaface în zece luni, el fiind finanţatdin fonduri europene, încă un ar-gument pentru ca organizareaşantierelor din cartierele amintite

să fie temeinică.Ani Merlă, administratorul de-

legat al Asociaţiei de DezvoltareIntercomunitară Zona Metropoli-tană Constanţa avertiza la lansa-rea proiectului că „termenul escurt şi de aceea fiecare organi-zare de şantier trebuie făcută cuatenţie pentru a nu împiedica cir-culaţia în sezonul estival”. Altedouă proiecte sunt în evaluare, evorba de Parcul Arheologic şi oanexă a Căminului pentru per-soane vârstnice. Ani Merlă a tre-cut în revistă alte câteva iniţiativece vizează atragerea de fonduriprecizând că Asociaţia de Dezvol-tare Intercomunitară Zona Metro-politană Constanţa va aplicapentru creşterea capacităţii admi-nistrative.

Sorin Chiriţă, coordonatorulPolului de Creştere Constanţa, re-

marca impactul pe care îl va aveaProiectul privind Reabilitarea şiModernizarea Iluminatului Public.Adrian Crăciun, director de pro-grame şi purtător de cuvânt alZonei Metropolitane Constanţa,consideră că este nevoie de onouă abordare pentru a găsi solu-ţii pentru atragerea şi implemen-tarea unor proiecte care săcontribuie la dezvoltarea ZoneiMetropolitane Constanţa:”Trebuiesă identificăm corect nevoile co-munităţilor şi să atragem proiectecare au impact, pentru că este ne-voie de o infrastructură competi-tivă. E un avantaj din punct devedere economic. Vom încerca săsusţinem şi proiectele altor auto-rităţi din Zona Metropolitană. Suntconvins că investitorii se vor în-drepta spre localităţile cu cea maibună infrastructură. Vrem să atra-gem fonduri şi spre alte localităţidin Zona Metropolitană. Vom fina-liza tot ce ţine de infrastructura înZona Peninsulară. Acum aştep-tăm a treia licitaţie la şoseaua decoastă, la Ovidiu se va construi unparc pe malul lacului Sutghiol.Sunt proiecte care nu fac altcevadecât să crească atractivitatea tu-ristică a zonei, sunt proiecte pen-tru oameni pornind de la nevoilereale ale oamenilor”.

Pagină realizată deLuiza Ţigmeanu

l Pag 5proiectemai

2015

REABIlITAREA SI MODERNIZAREA IlUMINATUlUI PUBlIC,PROIECTUl CARE VA DA MAI MUlT fARMEC ORASUlUI

lNoi proiecte pentru creşterea capacităţii administrative lO propunere: în-fiinţarea unei Autorităţi de Reglemetare a Serviciilor Locale lAlte două pro-iecte sunt în derulare lEste nevoie de o infrastructură competitivă.

AdrianCrăciun

AniMerlă

DecebalFăgădău

Pag 6 l informaţii utilemai

2015

- Vă invit, doamna MarianaGâju, la un dialog despre partene-riatele iniţiate de primăria comuneiCumpăna. Ştiu că aveţi o bună ex-perienţă şi, în acest caz, pot aveaşi alţii un exemplu de bune practici.În domeniul cultural aţi iniţiat, înurmă cu câteva zile, un parteneriatcu o televiziune pentru a organizaFestivalul Valorilor Culturale Ro-mâneşti, prima ediţie. Ce îşi pro-pune acest parteneriat?

- Se ştie, comuna Cumpăna aprimit de curând o distincţie , avândmeritul de a promova proiecteleculturale în mediul rural, e vorba deo recunoaştere a perseverenţeinoastre în promovarea tradiţiilor şivalorilor culturii. Festivalul de acumîşi propune să promoveze valorileculturii din judeţul Constanţa. E unconcurs rezervat artiştilor, grupuri-lor vocale şi instrumentele, dar şiansamblurilor folclorice. În concurs,într-o primă etapă au intrat artiştiidin judeţ, cîştigătorii vor concura peurmă cu cîştigătorii din alte judeţe,câştigătorii etapei interjudeţene vor

intra în finala concursului. Concur-sul are drept scop descoperirea denoi talente, festivalul îşi propune săpromoveze, să conserve şi să pro-moveze cultura tradiţională şi ta-lentele şcolilor de artă populară.

- Primăria aşteaptă, înţelegem,propuneri pentru alte parteneriate?

- Răspundem fiecărei solicitări,dar de cele mai multe ori venim noicu propuneri. În primărie avem oechipă, există o stare de spiritmereu activă şi inovatoare, am înjurul meu colaboratori care meritănumai cuvinte de laudă. Există ostrânsă legătură între primărie şişcoală, oamenii văd că dăm curspropunerilor şi nu ezită să vină cuidei noi. Zilele trecute, primăria,Consiliul local şi Liceul Tehnologic„Nicolae Dumitrescu” din comună,în parteneriat cu Consiliul judeţeanConstanţa, au organizat proiecţiafilmului „Amintiri din copilărie”, afost una din acţiunile din cadrulProgramului „Şcoala altfel”. Direc-ţia Judeţeană a Distgribuţiei şi Ex-ploatării Filmelor Constanţa ne-a

dat o mâmă de ajutor la reuşitaacestei acţiuni unde au fost invitaţicopiii din localitate. A fost un filmpremiat în câteva rânduri în urmăcu ani. Totodată, elevii au particiă-pat şi la o altfel de lectură a cărţii„Amintiri din copilărie” de IonCreangă.

- Zilele trecute, primăria Cum-păna a participat la un seminar ju-deţean de iniţiere a AcţiunilorIntegrate pentru Dezvoltarea Co-munitară Durabilă şi dumneavoas-tră aţi fost reprezentantulcomunităţii. Şi acolo s-a discutat totdespre parteneriate...

- De astă dată am fost invitaţi.Aşteptăm să cunoaştem prevede-rile noului Program Naţional deDezvoltare Rurală 2014-2020, afost vorba de primul apel de pro-iecte pe submăsura 19.1, desti-

nată GAL-urilor. Această submă-sură presupune constituirea deGrupuri de Acţiune Locală. În reali-tate, vorbim tot de parteneriate, departeneriate publice active. Parte-nerii economici privaţi, precum şialţi reprezentanţi ai societăţii civilevor reprezenta cel puţin 51 la sută,atât la nivelul parteneriatului, cât şila nivel decizional. Populaţia dinmediul rural va avea o pondere demaximum 75 la sută din populaţiateritoriului. Entităţile provenite dinmediul urban vor reprezenta maxi-mum 25 la sută la nivel decizional.Beneficiarii acestei submăsuri tre-buie să respecte condiţiile de eligi-bilitate privind competzenţaparteneriatului; parteneriatul tre-buie să fie constituit din maximum49 la sută reprezentanţi ai sectoru-lui public, iar organizaţiile din me-diul urban trebuie să reprezintemaximum 25 la sută la nivel deci-zional pentru asociaţii autorizate,iar pentru parteneriate fără perso-nalitate juridică – formate în bazaAcordului de parteneriat maximum25 la sută din totalul partenerilor.Intensitatea sprijinului nerambur-sabil pentru această submăsurăeste sută la sută şi nu se acordăavans. Sunt lucruri care trebuie cu-noscute.

A consemnatAdrian Crăciun

ROSTUl PARTENERIATElOR

Mariana Gâju

linterlocutor: Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna

Spre doesebire de alţi ani, tu-riştii care vor ajunge în staţiuneaTechirghiol nu vor mai căuta unloc pentru o fotografie pe care săo păstreze în albumul cu amintiri.De astă dată vor avea de unde săaleagă. Primăria şi Consiliul Localau sprijinit implementarea proiec-telor şi oraşul are acum mai multfarmec şi mai multă culoare, iarcât de curând va avea şi mai multparfum. Şi asta pentru că la Te-chirghiol e în derulare un proiectde pe urma căruia staţiunea se vaalege cu o Grădină Botanică,prima pe litoralul românesc, ea vasemăna cu cea de la Balcic. Va ficu siguranţă un punct de atracţiepentru turişti, dar şi pentru local-nicii care tânjesc de multă vremeca oraşul să aibă mai multe flori şispaţii verzi, dar şi noi locuri demuncă.

Adrian Stan, primarul oraşului,spune că dezvoltarea turismului

de agrement este un gând maivechi care acum va fi o realitate.În agenda sa colţul unei pagini s-a tocit pentru că de fiecare datăAdrian Stan face un semn să opoată deschide în grabă. Peaceastă pagină sunt trecute şi alteinvestiţii. Una dintre ele vizează„Proiectul integrat de amenajareturistică a malului Lacului Techir-ghiol”. E un proiect care continuăun program mai vechi, e vorba deamenajarea zonei pentru dezvol-tarea turismului de agrement. Aiciau fost amenajate două terenuride sport, alături au fost amplasatedouă piscine, una pentru copii şiuna pentru adulţi . Mai trebuie săscriem că turiştii vor găsi aici şialte avantaje: vor avea la înde-mână mingii de fotbal şi de han-dbal, seturi de mingi şi rachetepentru tenis. „Suprafaţa de joc,precizează primarul, poate fi folo-sită tot timpul anului. Tot la capi-

tolul dotări e bine să se ştie că tu-riştii vor avea la dispoziţie 116sezlonguri, 60 de măsuţe şi 60 deumbrele. În jur se vor amenajaspaţii verzi şi se vor planta arbuştipe o suprafaţă de 400 de metripătraţi. La piscina pentru copii vorfi montate tobogane acvatice dediferite forme şi culori, vor fi ve-stiare şi grupuri sanitare”.

Cum deschiderea sezonuluiestival se apropie, iar târgurile deturism promoverază oferte tot maigeneroase, primăria oraşului Te-

chirghiol are pe ordinea de zi aşedinţelor de Consiliu Local şiproiecte care să ajute dezvoltareaturismului, iar prima dovadă că tu-riştii sunt aşteptaţi cu braţele des-chise şi cu nerăbdare este grabaadministraţiei publice locale pri-vind finalizarea proiectelor şi pu-nerea la punct a detaliilor caresă-i mulţumească pe oaspeţii sta-ţiunii. Şi la Sanatoriul Balnear deRecuperare Techirghiol s-au îm-bunătăţit condiţiile de cazare şi demasă, primul semn că era nevoieşi aici de o schimbare a fost nu-mirea unui alt director în loculcelui contestat cu vehemenţă desalariaţii sanatoriului. PrimarulAdrian Stan şi colaboratorii săi aupregătit şi cîteva proiecte culturalepentru sezonul estival, încercândsă dea staţiunii mai mult farmec şimai multă culoare cu gândul căafişele de la Grădina de Vară dinoraşul Techirghiol vor fi mai atrac-tive şi pe scenă vor urca, aşa cums-au obişnuit turiştii, actorii îndră-giţi de public. În ziua documentă-rii noastre la Techirghiol, FlorinZisu, directorul Casei de culturăschiţa calendarul cu primele spec-tacole din vara lui 2015.

Andreea Pascu

MAI MUlŢI TURIşTI şI NOI lOCURI DE MUNCĂAdrian

Stan

lDezvoltarea turismului de agrement presupune

teChirghiol

Cumpăna

Având în vedere că actualele manuale şi ghidurimetodologice de educaţie moral-civică nu oferăsuficiente suporturi de curs pentru predarea-în-văţarea-evaluarea conţinuturilor specifice, con-sider oportună introducerea unui set de povestirimorale – ca suport şi punct de plecare în oriceactivitate destinată formării comportamentelor şiatitudinilor moral-civice şi nu numai.În acest sens, am creat o microculegere de po-vestioare morale, cu tematică adaptată conţinu-turilor din programa şcolară, ca auxiliar pentrucadrul didactic, dar şi pentru elevi, inspirate dinviaţa grupului de elevi, din viaţă – în general, ex-perimentat la clasă cu elevii mei.Povestioarele sunt însoţite de un set de între-bări, care să orienteze problematica supusă dis-cuţiei, care să accentueze, să reliefeze, săconducă spre ceea ce dorim să evidenţiem încadrul lecţiilor.Introducerea povestirilor morale în cadrul lecţii-lor, determină achiziţionarea, în cadrul grupuluieducaţional, a unor structuri cognitive, compor-tamentale, pe fondul afectiv necesar sensibiliză-rii şi în scopul sedimentării acestora, eleviipregătindu-se pentru viaţă, în ritmuri diferite,specifice fiecăruia, dar şi vârstei lor. Astfel, prin asocierea povestirii morale cu di-verse strategii, copiii cunosc, în cadrul grupuluieducaţional, normele, cerinţele societăţii actuale,prin intermediul cărora îşi formează şi îşi dez-voltă o conduită moral-civică, în raport cu cerin-ţele sociale actuale.Cu atât mai mult, este necesară existenţa unuiset de povestioare morale, care să vizeze for-marea sistematică a tuturor comportamentelorşi a atitudinilor moral-civice prevăzute de pro-grama şcolară la această vârstă. Experimenta-rea a dovedit că elevii aşteaptă cu nerăbdareaceste lecţii, care le satisfac nevoile afective,participă cu interes la soluţionarea unor situaţii-problemă date de povestioarele–frânturi deviaţă, empatizând afectiv–atitudinal, dezbătând,dramatizând, demonstrând un comportamentadecvat şi adaptat cerinţelor sociale. Activităţile de grup generate de inserarea pove-

stioarelor morale dezvoltă norme, valori, convin-geri care exercită atât influenţe, cât şi convingeriasupra elevilor, noi comportamente şi atitudini;în consecinţă, personalitatea elevului se mani-festă în interdependenţă cu viaţa grupului dincare face parte, cu normele şi valorile pe careacestea le dezvoltă, influenţând corelaţiile inter-

personale.Povestirile morale oferă posibilitatea trecerii dela reprezentările morale, prin intermediul gene-ralizării şi al abstractizării, la noţiunea morală,treptat, gradual şi îl introduc pe copil în universulvalorilor morale, făcându-l să înţeleagă semnifi-caţia acestora pentru conduita şi comportamen-tul său, dezvoltându-i capacitatea de a discerneîntre bine şi rău, între valenţele pozitive şi nega-tive ale situaţiilor cu care acesta se confruntă.Povestirea morală determină trăiri afective (emo-ţii, sentimente), care acţionează din interiorul in-dividului asupra conduitei, realizându-se astfeladeziunea la cerinţele moralei sociale, tocmaiprin trăiri şi sentimente morale. Fiecărei noţiunimorale i se asociază o trăire afectivă corespun-zătoare. Putem vorbi de exemplu de sentimen-tul prieteniei, al datoriei şi al răspunderii etc.Afectivitatea este aceea care, în anumite situa-ţii, determină individul să acţioneze conform cuvalorile morale asumate şi interiorizate.Sentimentele morale sunt trăiri emoţionale pozi-tive, determinate de adeziunea şi practicarea va-

lorilor, normelor şi regulilor morale, elementeleafective ale conştiinţei morale. Deoarece pentruprocesul educativ este foarte importantă reali-zarea mediului, a microclimatului din clasa deelevi, consider că povestioarele morale satisfacaceste exigenţe.Având în vedere că adeseori punerea în joc aunei conduite caracterizate de moralitate întâm-pină nenumărate obstacole interne (interese, do-rinţe, egoism, individualism) şi externe (atracţii,satisfacţii), pentru înlăturarea cărora este nevoiede un efort de voinţă, povestioarele morale suntcele care oferă soluţiile pentru înlăturarea acelorobstacole.Prin povestioarele morale, normele şi regulile

morale se pot exprima printr-un ansamblu depropoziţii prescriptive sub formă de obligaţii, in-terdicţii şi permisiuni privitoare la acţiunile şicomportamentele subiectului uman, creând ca-drul adecvat interiorizării componentelor mora-lei sociale în structura personalităţii morale aelevului, fapt în măsură să conducă la punereaîn joc a unor comportamente morale adecvate.Pentru a influenţa comportamentele elevilor însensul construirii, formării şi schimbării compor-tamentelor şi atitudinilor elevilor, am iniţiat acţiunicare să vizeze realizarea obiectivelor şi a conţi-nuturilor prevăzute în programa de educaţie ci-vică, folosind diverse strategii, adecvateactivităţilor de învăţare propuse.Astfel, prin activităţile de educaţie civică în carese foloseşte povestioara morală, se formează ti-puri de relaţii şi atitudini sociale: de colaborare,de competiţie, de solidaritate, de toleranţă, de in-toleranţă etc., pornind de la situaţii concrete deviaţă redate de povestioarele morale.

Elena Ifrim

l Pag 7concursurimai

2015

În februarie 2015 UniversitateaMaritimă din Constanţa a sărbă-torit 25 de ani de la înfiinţare. Prinurmare, toate manifestaţiile spor-tive din acest an se desfăşoarăsub egida “UMC 25”.

În perioada 23.03.2015 –28.04.2015 a avut loc Campiona-tul Universităţii Maritime la Fotbalde Sala UMC 25. Organizatorulacestui turneu a fost Universita-tea Maritimă din Constanţa – Ca-tedră de Educaţie Fizică şi Sport.

Sponsorii manifestării au fost Cli-nică Regina Maria, Direcţia Jude-

ţeană pentru Sport şi TineretConstanţa şi Asociaţia Judeţeană

de Fotbal. Pentru marele titlu s-au luptat

40 de echipe de tineri talentaţi şidornici de victorie. Marea finală s-a desfăşurat ieri între echipeleXN24, alcătuită integral din stu-denţi nigerieni, şi MĂ22, alcătuităintegral din studenţi români.Echipa studenţilor nigerieni s-aimpus la finalul partidei cu scorulde 5-1. Marea finală, că de altfelîntregul turneu, a demonstrat încăo dată că studenţii străini s-au in-tegrat în comunitatea academicăiar caracterul multicultural al uni-versităţii se reflectă atât în proce-sul didactic, cât şi în activităţileextracurriculare.

Campionatul universităţii maritime la Fotbal lComunicat de presă

Pornind de la situaţii concrete

lPovestiri morale ElenaIfrim

Pag 8 l învãţãmânt mai

2015

- Mai întâi, vă invit să prezen-taţi specializările, să ştie viitoriistudenţi pentru ce ar putea opta.

- Universitatea Maritimă Con-stanţa pregăteşte specialişti în in-ginerie marină şi navigaţie, îninginerie electrică şi de manage-ment, în ingineria electronică şi te-lecomunicaţii. E bine să se ştie că

durata specializării este de patruani. Absolvenţii universităţii auavantajul dublei calificări. La fina-lul studiilor ei obţin diploma de li-cenţă în domeniul de studii,echivalentul european al titluluiBachelor of Science. După susţi-nerea examenului la AutoritateaNavală Română (ANR) absolven-ţii obţin Brevetul de Ofiţer Maritimde Cart, recunoscut pe plan mon-dial.

- Pentru cei care n-au fost laZILELE PORŢILOR DESCHISE,program organizat, după cum amvăzut fără reproş, vă rog să faceţicâteva precizări privind examenulde admitere.

- Pentru ocuparea locurilor laforma de învăţământ cu frecvenţăfără taxă se organizează examende admitere care constă într-untest grilă la ANALIZA MATEMA-TICĂ ŞI ALGEBRĂ, probleme se-

lectate din culegerea „Ghid depregătire pentru admiterea în Uni-versitatea Maritimă”, culegere ela-borată de Catedra deMatematică”, culegere elaboratăde Catedra de Matematică a Uni-versităţii. Media de admitere esteo medie ponderată obţinută din 60la sută nota de la examen şi 40 lasută media de la bacalaureat. Lo-curile la forma de învăţământ cufrecvenţă cu taxă şi la frecvenţăredusă se pot ocupa pe baza con-cursului de dosare.

- UMC acordă şi burse?- Sunt burse de merit, burse

de studiu, burse specifice, dar şiburse sociale.

- Practica, se ştie, este baza.Unde se va face?

- Instruirea practică a studenţi-lor se desfăşoară la Centrul dePregătire Practică şi Sport situatpe malul lacului Mamaia. Centrul

include un poligon de instruirepentru stingerea incendiilor, am-barcaţiunii de căutare şi salvare,rampă de salvare. În cadrul orelorde practică marinărească studen-ţii se vor familiariza cu tehnicilemarinăreşti de bază şi vor con-duce ambarcaţiuni nautice. UMCorganizează în primii doi ani destudii cursurile IMO de siguranţămaritimă, cursuri obligatorii pen-tru eliberarea Carnetului de Ma-rianar şi a Brevetului de OfiţerAspirant. Universitatea a încheiatprotocoale de colaborare cu 24 defirme de crewing pentru a facilitaefectuarea practicii ambarcate.

Prin desfăşurarea proiectelorcu finanţare europeană de tip Li-felong Learning şi ERASMUS stu-denţii pot beneficia de stagii depregătire în plasamente de prac-tică.

Pe scurt, UMC pune la dispo-

ziţia studenţilor 23 de labora-toare, 15 săli de curs, un amfi-teatru, 8 simulatoare, 35 000 devolume de specialitate în biblio-teca universităţii, un Centru depregătire practică şi sport; avemtrei cămine studenţeşti cu o ca-pacitate de 455 de locuri de ca-zare, avem săli de lectură, spaţiispeciale pentru pregătirea şi ser-virea mesei, spălătorii, internet înfiecare cameră, avem un com-plex sportiv, un club sportiv cusecţii de yachting, arte marţiale,handbal, baschet, fotbal, tenis demasă şi de câmp, clubul de han-dbal are palmares şi câteva per-formanţe naţionale; UMC are oeditură recunoscută CSCSIS, otipografie, săli de conferinţă do-tată cu un sistem multimedia deultimă generaţie şi, mai nou, uni-versitatea editează şi o revistăde cultură.

- Am notat...- Ar trebui, vă rog, să reţineţi

că UMC are un corp profesoralbine pregătit, specialişti de elită,la UMC tinerii îşi pot face o ca-rieră de succes, asta şi pentru căuniversitatea are o frumoasăcarte de vizită pe plan internaţio-nal, ea fiind recunoscută până înJaponia.

CARTEA DE VIZITĂ A UNIVERSITĂŢII MARITIME CONSTANŢA

lGaranţia unei cariere de succes

lProfesor univ. dr. ing. Violeta Ciucur, rectorul Universităţii Maritime Constanţa în dialog cu Iulian Talianu

Redacţia

Redactor ºef:ADRIAN CRĂCIUN

Redactori:Andreea PascuLuiza Þigmeanu, Andreea Arsenie, Ioniţã Iacob, Irina Oancea.

SENIORI EDITORI: ANI MERLĂ,IULIAN TALIANU

ISSN 2066 - 9054

Violeta Ciucur