de pres/Revista presei/Revista... · Web viewCoordonatorul acestei echipe (numită echipa CNS,...

30.01.2013

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI30 ianuarie 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

„APELE ROMÂNE”http://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

30.01.2013

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................5

Teme ANAR..................................................................................................................5Şova, şef peste reactoarele 3 şi 4.................................................................................5Lista lui Ponta. Cele 10 mari proiecte pentru care România trebuie să găsească bani urgent.......................................................................................................................... 5Teme similare...............................................................................................................6Erik de Vrijer: Autorităţile române trebuie să ia măsuri urgente la Oltchim, Hidroelectrica şi CFR Marfă..........................................................................................6Aurul Verde................................................................................................................10Tribunalul decide insolvenţa "Oltchim”.....................................................................11Efectul pervers al gazului de şist................................................................................12Vosganian: Nu avem fonduri pentru hidrocentrala Tarniţa-Lapuştesti......................19Teme de mediu...........................................................................................................19Ziua Mondială a Zonelor Umede, marcată la American Corner Craiova....................19Şova: "Trebuie să se ia o decizie în legătură cu Roşia Montană!"..............................21Participarea statului român în proiectul Roşia Montană pusă în pericol de insolvenţă Minvest Deva...........................................................................................22Oamenii care locuiesc lângă combinatul Alum din Tulcea spun ca fabrica poluează în continuare zona.........................................................................................................23

PRESA LOCALĂ............................................................................................................23ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................23

Teme ABA...................................................................................................................23Cursurile de apă din Dolj nu sunt îngheţate...............................................................23A.B.A Jiu anunţă cote ale apelor, în zona Olteniei, în limite normale........................24Pe râurile din Oltenia nu sunt blocaje din cauza gheţii..............................................26Situația hidrologică în bazinul Jiu...............................................................................26

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD...................................27Teme ABA...................................................................................................................27

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

30.01.2013

Se reia activitatea pe albia râului Bahlui....................................................................27Se reia activitatea pe albia râului Bahlui....................................................................28Teme similare.............................................................................................................29Apa din fântâni, plinã de nitriţi şi fecale.....................................................................29

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................31Teme ABA...................................................................................................................31Trafic rutier îngreunat în Maramureş din cauza zăpezii frământate..........................31Teme similare.............................................................................................................32Cum se rezolvă intercalarea pistei Aeroportului cu centura......................................32Teme de mediu...........................................................................................................35Consilierii judeţeni discută miercuri despre concesionarea afacerii de la Tărpiu către Vitalia SRL...................................................................................................................35"Ziua mondială a zonelor umede", sărbătorită la Şcoala Verde.................................37Elevii din Sărmăşag – preocupaţi de reciclarea deşeurilor.........................................38

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................39Teme ABA...................................................................................................................40Administraţia Bazinală de Apă Olt va realiza lucrări de amenajare a cursului pârâului Caşin în județul Covasna...........................................................................................40Teme similare.............................................................................................................41,,Campania Apa face legea în privinţa tarifului”.........................................................41

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................41Teme ABA...................................................................................................................41Actiune de control privind tăierile ilegale de masă lemnoasă din parcul natural ‘Lunca Mureşului’.......................................................................................................41Teme similare.............................................................................................................43Lucrări în Pecica.........................................................................................................43Păstrăvarii în impas....................................................................................................43Teme de mediu...........................................................................................................44Bojin anunță că Retimul poate prelua deponeul de la Ghizela. Șefii Retim habar nu au!..............................................................................................................................44

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

30.01.2013

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................45Teme similare.............................................................................................................45Precizări privind disponibilizările de la Hidroelectrica şi Hidroserv Sebeş. Posibilă comasare cu Sibiul sau Haţegul..................................................................................45De ce Azomureş a devenit una dintre cele mai valoroase companii, iar Oltchim a ajuns în insolvenţă?....................................................................................................46Apă şi canalizare pentru şcoli şi grădiniţe din mediu rural.........................................47Lunca Mureşului căutată de..hoţii de lemne..............................................................48Teme de mediu...........................................................................................................49Guvernul analizează situaţia „Cupru Min” Abrud. Vezi ce conţine memorandumul care aşteaptă aprobarea Executivului........................................................................49Mare tărăboi, pe groapa de gunoi!............................................................................50Mihaela Mih Dehelean a promovat cursul pentru postul de director la APM Alba....52

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI..................................................52Teme de mediu...........................................................................................................52Salvarea lacului cu nuferi din 1 Mai - Propunerile s-au dat, urmează soluţii?!..........52

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

30.01.2013

Teme ANARŞova, şef peste reactoarele 3 şi 4Autostrăzile Bucureşti - Braşov şi Piteşti - Craiova, reactoarele 3 şi 4 de la Centrala Nuclearo-electrică de la Cernavodă, centrala de la Tarnița, Canalul Siret-Bărăgan şi Podul Măcin sunt principalele proiecte de care va trebui să se ocupe ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Șova, a anunțat premierul Victor Ponta. „I-am zis lui Dan Șova: «Tu nu mai ai treabă nici cu deszăpezirea, nici cu nisipul, tu vii - i-am dat un termen, sfârşitul lunii februarie - tu vii cu cele zece proiecte mari»”, a relatat Ponta, la Digi TV, precizând că el a întocmit lista cu proiectele la a căror materializare ar trebui să lucreze ministrul Șova. Referitor la Canalul Siret-Bărăgan, premierul a spus că acesta va avea trei componente (agricultura - irigaţii; mediu - prevenirea inundaţiilor; transporturi de mărfuri) care vor trebui integrate. În privința centralei de la Rovinari, premierul a spus că s-a semnat deja un acord de un miliard de dolari cu chinezii. /Puterea, http://www.puterea.ro/articol/sova_sef_peste_reactoarele_3_si_4

Lista lui Ponta. Cele 10 mari proiecte pentru care România trebuie să găsească bani urgentLuati o foaie de hartie si notati: doua autostrazi, doua reactoare nucleare, un canal de irigatii, zeci de spitale si monitorizare video in marile orase. Asa arata Romania peste 4 ani in planurile guvernantilor de la Palatul Victoria. Zeci de proiecte pe bani europeni au fost semnate marti la Ministerul Dezvoltarii. Nimeni nu se grabeste sa mai puna in practica vreun plan din bani de la buget, insa – anul acesta nu se va deschide niciun santier Premierul a vorbit despre 10 obiective pentru care ministrul Marilor Proiecte trebuie sa gaseasca finantare pana luna viitoare. In prim-plan sunt autostrazile Bucuresti-Brasov si Pitesti-Craiova - proiecte controversate care, daca ar fi realizate, ar rezolva o parte din problemele de infrastructura. Dar, cum bugetul nu permite o investitie de cateva miliarde de euro, sunt cautati investitori privati. Pe lista lui Ponta, cum i-a spus premierul, apar si reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda. In discutii pentru realizarea lor sunt implicate companii din China.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

http://www.puterea.ro/articol/sova_sef_peste_reactoarele_3_si_4

30.01.2013

Centrala de la Tarnita, podul de la Macin, care sa lege Braila de Tulcea, dar si canalul Siret-Baragan cu rol in agricultura si in comert sunt si ele prioritare, iar fondurile europene ne-ar putea ajuta sa le construim, daca reusim sa le atragem. Pentru obiective mult mai mici au fost semnate azi contracte de 75 de milioane de euro, impartite deja pe regiuni de dezvoltare. "Banii sunt pentru spitale, pentru drumuri judetene si locale, pentru constructia unor centre de asistenta pentru batrani si amenajarea unor parcuri industriale in mai multe orase din tara. Pana in decembrie Romania va fi impartita in regiuni si atunci ne va fi mai usor sa atragem fondurile de la UE", a declarat Liviu Dragnea. Liviu Dragnea a mai anuntat ca niciun santier nu va mai fi deschis daca proiectul este din bani de la bugetul Romaniei, pana cand cele deja incepute nu se finalizeaza. /Ştirile Pro Tv, http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/lista-lui-ponta-care-sunt-cele-10-mari-proiecte-pentru-care-romania-trebuie-sa-gaseasca-bani-urgent.html

Teme similareErik de Vrijer: Autorităţile române trebuie să ia măsuri urgente la Oltchim, Hidroelectrica şi CFR MarfăȘeful Misiunii Fondului Monetar Internațional /FMI/, Erik de Vrijer, a afirmat, într-un interviu acordat AGERPRES, că Oltchim, Hidroelectrica şi CFR Marfă sunt cele mai importante companii de stat unde autoritățile române ar trebui să ia măsuri urgente. De asemenea, a spus oficialul FMI, privatizarea nu este un scop în sine, dar de regulă nu există altă cale pentru ca o companie de stat să funcționeze bine, să fie profitabilă şi să contribuie la buget. Erik de Vrijer s-a mai referit la problema arieratelor, absorbția fondurilor europene, impozitarea agriculturii şi reducerea contribuțiilor sociale.AGERPRES: Considerați că măsurile incluse în premieră în proiectul de Lege a bugetului pe 2013 vor duce la rezolvarea problemei arieratelor administrației locale, unde ținta a fost ratată din nou? Erik de Vrijer: Da, credem că da, dacă aceste măsuri vor fi implementate corect. Sunt două tipuri de măsuri, măsuri care ajută autoritățile locale să plătească arieratele pe care le au, utilizând credit - punte, şi măsuri pentru pentru a preveni creşterea arieratelor în viitor, în particular printr-o gestionare mai bună a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/lista-lui-ponta-care-sunt-cele-10-mari-proiecte-pentru-care-romania-trebuie-sa-gaseasca-bani-urgent.html



30.01.2013

proiectelor de investiții care sunt co-finanțate. AGERPRES: Care este ținta pentru arieratele locale, 0 sau 300 de milioane de lei? Erik de Vrijer: Pentru finalul acestui an ținta este aproape de zero, dar la sfârşitul anului 2012 ținta era de 300 milioane lei, iar nivelul lor a fost de 840 milioane lei, dar oricum un nivel mai bun decât 1,3 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2012. Ca o precondiție pentru evaluarea acordului, am cerut Guvernului să atingă ținta din decembrie 2012, iar apoi să le elimine, dacă este posibil până la finalul anului 2013. Suntem preocupați de faptul că în cazul unor autorități locale arieratele sunt mai mari, în unele cazuri mult mai mari, decât veniturile proprii. Probabil acestea vor beneficia de un credit punte de la administrația centrală, pe care îl vor rambursa într-o perioadă mai lungă de un an. AGERPRES: Ați stabilit ținte trimestriale pentru bugetul pe 2013? Erik de Vrijer: Nu. Pentru că aceasta este ultima evaluare şi programul se va termina după această evaluare, nu am stabilit ținte trimestriale, dar când am discutat cu Guvernul bugetul pe 2013 am avut discuții tehnice despre evoluțiile trimestriale ale bugetului în acest an. Guvernul are deja ținte lunare, ținte trimestriale, noi am avut discuții tehnice cum putem ajuta ca aceste ținte să fie îndeplinite, dar nu am convenit criterii de performanță de acest gen. AGERPRES: Ați discutat despre reducerea CAS? Erik de Vrijer: Nu. Am atins acest subiect, Guvernul l-a inițiat şi noi am făcut unele analize. Sunt probleme pe piața muncii care au nevoie de mai multă intervenție şi care trebuie să aştepte creşterea economiei pentru a fi abordate. Mă gândesc, în particular, la rata scăzută de ocupare a populației. În acest context, Guvernul a actualizat planul național de ocupare, cu accent pe facilitățile de formare profesională, pe ucenicie, credem că este un pas bun pentru a ajuta tinerii să găsească un job pe piața muncii. Am căzut de acord că vom analiza reducerea CAS şi ceea ce trebuie făcut pentru a ajuta la crearea de noi locuri de muncă în anii următori. Avem nevoie de timp pentru a analiza acest lucru. Este un subiect complicat pentru că dacă reduci CAS-urile la angajator, care sunt relativ ridicate, cum găseşti resurse să finanțezi sistemul de pensii sau de sănătate, să plăteşti indemnizațiile de şomaj? Este important să nu existe disfuncționalități în sistemul de protecție socială şi în finanțarea sistemului de sănătate. Trebuie să analizăm

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

30.01.2013

dacă pot fi eliminate anumite exceptări de la plata CAS, dacă se poate lărgi baza de taxare. Poate veți avea nevoie de venituri bugetare care să compenseze reducerea CAS. Suntem în favoarea unor taxe care nu au efecte negative pentru muncă sau investiții - poate taxele de proprietate sau accizele. AGERPRES: FMI consideră realistă ținta privind absorbția fondurilor europene? Erik de Vrijer: Este un lucru foarte bun că Guvernul a declarat ca prioritate faptul ca economia să beneficieze mai mult de aceste resurse. Ceea ce am făcut în buget este să punem accent pe sursele interne pentru co-finanțarea şi pre-finanțarea fondurilor europene. Este loc în buget pentru atragerea unor astfel de resurse şi atingerea acestei ținte ambițioase, dar acest lucru nu depinde doar de alocarea bugetară pentru co-finanțări şi pre-finanțări, ci şi de modul cum aceste proiecte sunt gestionate, cum sunt gestionate achizițiile, de modul cum sunt finalizate procedurile administrative. Este necesar un efort mai mare din partea Ministerului Fondurilor Europene, a autorităților de management şi din partea celor care implementează proiectele. Sperăm ca această țintă să fie atinsă, pentru că din punct de vedere al construcției bugetului totul a fost prevăzut pentru a face posibilă această țintă. AGERPRES: Care ar fi cele mai importante trei companii mari unde Guvernul trebuie să ia măsuri urgente? Erik de Vrijer: Cred că Oltchim este foarte importantă, pentru că este de fapt falimentară. Trebuie să intre în insolvență, ca un prim pas, ar trebui redusă dimensiunea acestei companii şi găsit un cumpărător privat pentru părțile viabile ale combinatului. Nu este înțelept să pui bani publici în această companie, cum s-a întâmplat până acum, iar dacă Guvernul doreşte acest lucru trebuie să obțină aprobarea CE. Hidroelectrica este o altă companie. Acum este timpul să se ia măsuri pentru ca atunci când iese din insolvență să funcționeze bine şi să devină profitabilă, să contribuie la buget, aşa cum ar trebui. Credem că ar fi bine să fie numit deja un CA profesionist. Înainte de a începe un meci de fotbal e bine să te încălzeşti mai întâi, să faci stretching, să alergi puțin. Dacă trebuie să intre pe teren, vor fi gata. Nu stai în fotoliu înainte să intri pe terenul de fotbal. CFR Marfă este un punct cheie în programul cu FMI, are un rol cheie în sistemul de transport din România, face pierderi, are arierate, noi arierate. Ar trebui să fie o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

30.01.2013

companie profitabilă care să investească în traficul feroviar. Privatizarea CFR Marfă cu un investitor strategic este cea mai bună soluție. AGERPRES: Ați avut discuții care au durat cinci ore cu ministrul delegat pentru Energie, au fost dificile negocierile? Erik de Vrijer: Nu au fost cinci ore, dar am avut discuții lungi. Pentru compania Oltenia am agreat la evaluarea precedentă că va fi ales un consultant pentru privatizarea majoritară, primul pas fiind o ofertă inițială IPO pentru 15% din acțiuni, iar apoi privatizarea majoritară. Guvernul a explicat că a numit noi manageri şi că nu a vrut să meargă mai departe cu IPO de 15%, dar a reevaluat privatizarea majoritară, pentru că discută la acest moment cu o altă firmă, un joint venture care să dezvolte o nouă centrală energetică. Scopul nostru nu este o privatizare de dragul privatizării, ci ca această companie să funcționeze mai bine. Dacă aveți o implicare privată printr-un pachet minoritar, manageri buni, joint venture cu alte firme care să aducă capital şi know - how este în regulă dacă vor fi rezultate. Nu este un scop ca această companie să fie publică sau privată. Noi ne orientăm spre privatizare pentru că societățile de stat de regulă nu funcționează bine şi nu vedem altă cale, dar nu este un scop. Este bine să schimbi managementul pentru un nou start. AGERPRES: Noile modificări ale Codului Fiscal, mă refer la agricultură, vor pune presiune pe inflație în 2013? Erik de Vrijer: Agricultura este un sector care evită în general orice taxă în acest moment în România, dar cei din sector beneficiază de servicii medicale, de sistemul de pensii, de bunuri publice, precum drumurile. Trebuie să aibă măcar o minimă contribuție la 'portofelul' comun, este normal. Nu este o chestiune de prețuri mai mari sau de inflație. AGERPRES: Care au fost cele mai dificile discuții la această vizită în România? Ați avut discuții lungi şi în Parlament, cu uşile închise. Erik de Vrijer: Discuția în Comisia de buget - finanțe din Parlament a fost lungă şi bună, de o manieră constructivă. Sunt fericit că în discursul de început, preşedintele ne-a împărtăşit din temerile pe care le are populația față de programul României cu FMI, ce se întâmplă cu bugetul, cu programul economic, cu societățile de stat. A fost mai bine ca aceste discuții să nu apară în presă. Dacă era şi presa ar fi influențat cât de deschise şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

30.01.2013

detaliate ar fi fost discuțiile. Cele mai dificile discuții la această vizită au fost despre CFR Marfă şi care este calendarul potrivit, dar nu a fost un dezacord. Am convenit că soluția cea mai bună este privatizarea majoritară cu un investitor strategic bun. /Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/172609-Erik-de-Vrijer-Autoritatile-romane-trebuie-sa-ia-masuri-urgente-la-Oltchim-Hidroelectrica-si-CFR-Marfa-interviu.html

Aurul VerdeIn locul pomilor plantati in schimbul aprobarii scoaterii terenurilor din circuitul silvic, parlamentarii ar trebui sa aprobe constituirea unui fond destinat exclusiv acestei activitati, iar impaduririle sa se realizeze ca urmare a unui program national, este de parere directorul Directiei Silvice Valcea, Gheorghe Mihailescu. Potrivit Codului Silvic, orice persoana care doreste sa scoata un teren din circuitul silvic este obligata sa planteze echivalentul ei, cu arbori. Odata obligatia indeplinita, nimeni nu se mai ingrijeste de pomi, iar dupa un an, activitatea nu are finalitate pe teren. Tocmai din acest motiv, un valcean se gandeste sa le propuna parlamentarilor nostri o solutie care sa dea roade pe termen lung. Directorul Directiei Silvice Valcea mai are si alte propuneri de modificare a Codului Silvic, dar si a altor acte normative, pe care le va inainta parlamentarilor nostri. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/aurul-verde/

Tribunalul decide insolvenţa "Oltchim”Administratorul special va fi ales de AGA . Titlurile OLT, minus 48% în patru zile. Miezul zilei de astăzi va marca intrarea "Oltchim" (OLT) în insolvență, desigur, dacă Tribunalul Vâlcea va aproba cererea companiei. Instanța trebuie să aprobe şi propunerea conducerii "Oltchim" ca adminis-trator judiciar să fie un consorțiu format din Rominsolv, în care partener coordonator este avocatul Gheorghe Piperea, şi BDO Business Restructuring, în care partener este Niculaie Bălan. Înglodată în datorii, compania nu va avea un drum uşor către reorganizare şi privatizare. Primul pas va fi ca administratorul judiciar să convoce acționarii care se vor pronunța în Adunarea Generală dacă doresc sau nu un administrator special şi, în func-ție de decizie, vor face o nominalizare.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

http://www.ecomagazin.ro/aurul-verde/

http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/172609-Erik-de-Vrijer-Autoritatile-romane-trebuie-sa-ia-masuri-urgente-la-Oltchim-Hidroelectrica-si-CFR-Marfa-interviu.html



30.01.2013

Deşi Wojciech Zaremba, reprezentantul acționarului minoritar PCC SE, ne-a declarat că îşi doreşte să fie implicat în administrarea companiei, se pare că autoritățile au în vedere o variantă care să satisfacă interesele tuturor acționarilor. Pentru o astfel de hotărâre mai este însă timp, încât AGA se poate ține în 30 de zile la data convocării. La Oltchim suntem creditor majoritar. Acum, insolvența este singura soluție viabilă şi, apoi, identificarea căilor ca businessul să urce, să înceapă să producă.Administratorul judiciar al Oltchim (OLT) va prezenta la jumătatea lunii aprilie un raport privind situația companiei, când vor fi stabilite măsurile ce pot fi adoptate în acest caz, conform scrisorii de intenție convenită de Guvern cu FMI. Potrivit documentului, Premierul Victor Ponta a declarat, luni, după discuțiile cu FMI, că intenția este ca pentru Oltchim, pe măsură ce societatea "redevine curată", să fie continuată procedura de privatizare, dar cu un investitor strategic. Unii specialişti spun că şi ştergerea datoriilor este problematică pentru că cea mai mare parte a lor (450 milioane euro) este către AVAS şi Electrica, iar ştergerea de datorii, ca şi infuzia de capital trebuie aprobate de Constantin Adrian Volintiru, preşedintele Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), ne-a declarat: "La Oltchim suntem creditor majoritar. Acum, insolvența este singura soluție viabilă şi, apoi, identificarea căilor ca businessul să urce, să înceapă să producă". A patra şedință de scădere puternică pentru cotația OLT Problemele companiei se resimt şi în evoluția acțiunilor OLT la Bursa de Valori Bucureşti. Titlurile Oltchim (OLT) au coborât cu 15% pentru a patra şedință consecutiv, ca reacție la anunțul că Oltchim va solicita insolvența, cotația ajungând astfel la 0,2995 lei. Scăderea din ultimele patru şedințe a ajuns la aproape 48%. Ieri, tranzacțiile pe acest emitent au însumat 432.000 de lei. /Bursa, http://www.bursa.ro/tribunalul-decide-insolventa-oltchim-196417&s=piata_de_capital&articol=196417.html/Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/oltchim-afla-azi-daca-intra-sau-nu-in-insolventa-actiunile-au-scazut-cu-50-in-ultima-saptamana-10529153/Daily Business, http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/ce-planuri-are-piperea-pentru-oltchim-privatizarea-prin-insolventa-85715/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/ce-planuri-are-piperea-pentru-oltchim-privatizarea-prin-insolventa-85715/

http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/ce-planuri-are-piperea-pentru-oltchim-privatizarea-prin-insolventa-85715/

http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/oltchim-afla-azi-daca-intra-sau-nu-in-insolventa-actiunile-au-scazut-cu-50-in-ultima-saptamana-10529153

http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/oltchim-afla-azi-daca-intra-sau-nu-in-insolventa-actiunile-au-scazut-cu-50-in-ultima-saptamana-10529153

http://www.bursa.ro/tribunalul-decide-insolventa-oltchim-196417&s=piata_de_capital&articol=196417.html

http://www.bursa.ro/tribunalul-decide-insolventa-oltchim-196417&s=piata_de_capital&articol=196417.html

30.01.2013

/Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/oltchim-continua-prabusirea-pe-bursa-pe-o-piata-in-stagnare-10527591/Gândul, http://www.gandul.info/financiar/actiunile-oltchim-au-cazut-din-nou-cu-15-intr-o-piata-unde-lichiditatea-a-fost-salvata-de-deal-uri-10528639/Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/valcea-tribunalul-judeca-azi-primul-termen-in-cazul-insolventei-solicitata-de-ca-de-la-oltchim-205559/

Efectul pervers al gazului de şistÎn episoadele precedente am încercat să creionăm un tablou cât se poate de cuprinzător în ceea ce priveşte problematica gazului de şist la nivel mondial. Deşi în acest episod ar fi trebuit să trecem în revistă situația din Asia din acest domeniu, precipitarea lucrurilor în România ne-a obligat să revenim la plaiurile mioritice. Fracturarea hidraulică (sau fracking) este un procedeu care constă în injectarea la presiune ridicată în pământ a unei imense cantităţi de apă amestecată cu nisip şi compuşi chimici, pentru a sparge rocile şi a elibera gazul natural existent în acestea. Metoda este utilizată ori de câte ori este descoperit un zăcământ de şisturi (roci laminate) în care se presupune că există gaz sau petrol (sau amândouă) şi este folosită atât pe mare, cât şi pe uscat. Procedeul este extrem de controversat datorită problemelor de mediu care-l însoţesc, printre care cele mai des invocate sunt cele legate de poluarea apei freatice, a aerului, distrugerea unei uriaşe zone de teren sau producerea de cutremure consecutive. În aceste condiții, mişcările ecologiste consideră că exploatarea gazelor de şist ar trebui interzisă înainte de a se repeta catastrofa ecologică din 2010, când platforma petrolieră Deepwater Horizon a explodat în golful Mexic. Mai mult, problema cea mai dificil de rezolvat o constituie tratarea apelor reziduale rezultate în urma procesului de fracturare. În plus, companiile care folosesc această metodă secătuiesc zona de exploatare de uriaşe rezerve de apă, astfel încât una din probleme este dacă să se vândă sau nu acestor companii apa de care au nevoie în procesul de extracție. O decizie dificil de luat în condițiile în care majoritatea stațiilor de epurare existente nu sunt capabile să trateze apa toxică rezultată în urma procesului de fraking. Folosirea clasicelor decantoare successive care permit separarea apei de reziduurile de genul nisipului nu sunt însă în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://www.cotidianul.ro/valcea-tribunalul-judeca-azi-primul-termen-in-cazul-insolventei-solicitata-de-ca-de-la-oltchim-205559/

http://www.cotidianul.ro/valcea-tribunalul-judeca-azi-primul-termen-in-cazul-insolventei-solicitata-de-ca-de-la-oltchim-205559/

http://www.gandul.info/financiar/actiunile-oltchim-au-cazut-din-nou-cu-15-intr-o-piata-unde-lichiditatea-a-fost-salvata-de-deal-uri-10528639

http://www.gandul.info/financiar/actiunile-oltchim-au-cazut-din-nou-cu-15-intr-o-piata-unde-lichiditatea-a-fost-salvata-de-deal-uri-10528639

http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/oltchim-continua-prabusirea-pe-bursa-pe-o-piata-in-stagnare-10527591

http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/oltchim-continua-prabusirea-pe-bursa-pe-o-piata-in-stagnare-10527591

30.01.2013

stare să asigure decantarea metalelor grele şi a altor compuşi toxici existenți în apele reziduale rezultate în urma exploatării gazelor de şist. Argumentelor ecologiştilor li se răspunde cu argumente economice şi politice. În goană după profit atât companiile petroliere, cât şi anumite guverne, trec sub tăcere riscurile legate de exploatarea gazelor de şist, aducând în discuție doar elementele care țin de crearea de noi locuri de muncă, investiții şi independentă energetică. Pe de altă parte, până în acest moment nu se poate vorbi de o legislație internațională unitară în acest domeniu, legiferarea exploatărilor de acest tip fiind apanajul țărilor în care se află zăcămintele. La nivel european, încercarea de a se adopta de către Parlamentul European a unui moratoriu la nivelul Uniunii s-a soldat cu un eşec, astfel încât majoritatea țărilor au luat propriile decizii. Unele dintre ele au interzis exploatarea gazelor de şist prin această metodă (în Bulgaria de exemplu, sub presiunea străzii, Parlamentul a votat un moratoriu pe acesta temă), în altele este permisă, în timp ce în România situația a evoluat rapid de la moratoriu la acordarea permisiunii de a demara procesul de exploatare. Greu de spus care va fi impactul economic al explotării de la Păltiniş, comună Băceşti din județul Vaslui, dar acordul dat de Consiliul Județean pentru “efectuarea de lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare Păltiniş” este un precedent periculos în domeniu (să nu uităm că Chevron – compania care va exploata acest zăcământ – mai are încă trei licențe de acelaşi tip pe teritoriul României care, dacă ținem cont de ultimele declarații ale premierului Victor Ponta vor intra în curând în linie dreaptă). Chiar dacă, înainte de alegeri, Victor Ponta era în tabăra celor care militau pentru interzicerea acestor exploatări pe teritoriul României, imediat după revalidarea sa în funcție, discursul său a început să se nuanțeze ajungând ca pe 25 ianuarie, în cadrul unei discuții cu cititorii site-ului HotNews să afirme: “Explorare, da. După confirmarea existenței sau inexistenței resurselor de gaz (aproximativ 5 ani) vom lua o decizie finală care presupune da, exploatăm gaze de şist, cu respectarea tuturor standardelor europene şi mondiale de protecția mediului”. Care standard? Care protecție a mediului? Îşi mai aduce aminte cineva de protestele vasluienilor sau ale dobrogenilor speriați de pericolele explotării gazelor de şist? Se pare că nu!Concurenţa – mama progresului?

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

30.01.2013

Această volută a poziției politicianului Victor Ponta în raport cu exploatarea gazelor de şist, ajungând de la acuza adusă cabinetului Ungureanu în aprilie 2012 (conform căreia “Guvernul Ungureanu vinde ce a mai rămas din resursele României”) la actuala poziție, are o posibilă explicație. Făcând recurs la memorie, la momentul respectiv Victor Ponta preciza, fără echivoc, că acuzele au la bază “descoperirea de către presă a unor noi concesiuni privind exploatarea gazelor de şist… toate acestea într-o singură săptămână. USL constată că mandatul premierul Ungureanu… are legătură cu interese externe României şi care trebuie să se finalizeze cel mai târziu în noiembrie…”. Asta era situația în acel moment pentru ca, acum, demararea acțiunilor de explorare pentru identificarea zăcămintelor de gaze de şist a ajuns să reprezinte una dintre prioritățile din sectorul energetic, potrivit programului de guvernare al USL. Aceasta în condițiile în care, după investirea din luna mai, Guvernul Ponta a impus un moratoriu pe extracția de gaze de şist până la finalizarea studiilor europene privind impactul fracturării hidraulice asupra mediului. La opt luni de la impunerea moratoriului, premierul Ponta şi-a schimbat radical poziția, spunând că “ideea gazelor de şist trebuie tratată serios pozitiv”.Care ar fi însă posibilele explicații ale repoziționării USL-ului în această problemă?Una dintre motivații poate ține de rapoartele financiare ale companiei Gazprom (principalul furnizor de gaze naturale de import pentru România), rapoarte care atestă că acesta are oarece probleme datorate contractelor pe termen lung încheiate de acesta cu statele care beneficiază de gaz. Problema rezidă din refuzul statelor respective de a mai plăti prețul discreționar al Gazprom, până când prețul gazului livrat de colosul rus nu se va alinia cu prețul de pe piața liberă. Asta înseamnă pentru Gazprom reducerea consistență a profitului şi chiar preşedintele acestei companii a trebuit să recunoască faptul că exportul a scăzut în 2012 cu 8%. Iar pe termen lung, veştile sunt şi mai proaste, Gazprom pierzând încet şi sigur piața gazelor naturale din Europa. Un alt motiv ar fi cel legat de semnarea la Davos de către compania ucraineană de gaz, Naftogaz, a unui contract în valoare de 10 miliarde dolari cu Royal Dutch Shel pentru exploatarea gazelor de şist din Ucraina. Cu alte cuvinte, Ucraina doreşte să-şi obțină independența față de colosul rus Gazprom, care a reacționat extrem de agresiv: la câteva zile după semnarea contractului acesta a remis Kievului o factură pentru gazul consumat în 2012 de nu mai

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

30.01.2013

puțin de 7 miliarde dolari. Deşi executivul de la Kiev a protestat în fața acestei situații, nu a putut însă să treacă sub tăcere că vor mai urma alte două contracte în ceea ce priveşte exploatarea gazelor de şist: unul cu Chevron şi altul cu un consorțiu condus de ExxonMobil. Miza? Rezerve de gaz de şist estimate la 1,2 trilioane de metri cubi şi un contract de explorare a platoului continental din Marea Neagră, ceea ce ar putea aduce independența energetică mult visată de Ucraina. În aceste condiții, ținând cont de explozia americană a exploatărilor de gaz de şist care au generat un plus de producție pe această piață şi care a determinat reducerea prețului gazului natural, menținerea de către executivul de la Bucureşti a actualului contract pe termen lung încheiat cu Gazprom este o opțiune prea puțin viabilă, în condițiile în care există alternativa gazelor de şist. Asta cu atât mai mult cu cât liberalizarea prețului gazelor impusă de FMI înseamnă o creştere nejustificată a prețului la gazele de producție internă. Iată de ce, “ecologistul” Victor Ponta s-a transformat, peste noapte, în “petrolistul” Victor Ponta.Întrebarea pe care şi-o pun toți cei care ştiu cât de cât care sunt riscurile rezultate în urma exploatării gazelor de şist. Într-un material precedent detaliam care sunt pericolele pentru mediul înconjurător, pericole identificate şi atestate de laborioase cercetări a unor prestigioase instituții ştiințifice. Chiar dacă acestea sunt incomplete, nu pentru că savanții nu ar dori să ducă la bun sfârşit studiile ci pentru că interesele economice prevalează împotriva celor de mediu, nu se poate contesta seriozitatea semnalului de alarmă tras de aceştia. “Cea mai bună dovadă este cea care indică contaminarea generală a apei potabile pe un areal de un kilometru în jurul sondelor de gaze, precum şi faptul că procentul de gaze de evacuare şi gaz metan conferă gazului de şist o amprentă de gaz cu efect de seră mai mare decât orice alt combustibil fosil” sublinia Robert Howarth, profesor de ecologie şi biologie de mediu de la Universitatea Cornell în cadrul unui document elaborate de FEPS (Fundația pentru Apă Potabilă Sigură). Documentul mai precizează că, în cadrul procesului de fraking, inventat inițial pentru creşterea randamentului exploatărilor de gaz şi petrol aflate la limita exploatării, fracturarea solului se poate face de până la 14 ori în acest proces, cantitatea de apă consumată fiind între 10 şi 70 milioane de litri pentru fiecare puț! Faceți singuri socoteala ce reprezintă această cantitate de apă şi ce riscuri prezintă pentru mediu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

30.01.2013

deversarea acesteia în pânză freatică. Și pentru ca să înțelegeți mai exact care este pericolul, în urma analizelor şi testelor făcute în 2011 de Comisia pentru energie şi comerț a Camerei reprezentanților din cadrul Congresului american au fost identificate în apele reziduale rezultate în urma exploatărilor gazului de şist o lungă listă de substanțe nocive, mare parte dintre ele cancerigene:

Și pentru a elimina orice dubiu legat de veridicitatea acestui tabel, vă prezentăm şi facsimilul primei pagini a lucrării mai sus menționate.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

30.01.2013

Ne oprim deocamdată aici, având speranța că decidenții se vor gândi mult mai bine când vor trece de la explorare la extracția gazelor de şist: exploatarea lor. . /Financiarul, http://www.financiarul.ro/2013/01/30/ecologistul-victor-ponta-s-a-transformat-peste-noapte-in-petrolistul-victor-ponta//Gândul, http://www.gandul.info/financiar/chevron-obtine-certificate-de-urbanism-pentru-explorarea-gazelor-de-sist-din-3-perimetre-din-vaslui-10528971/Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/scurgeri-de-gaz-metan/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

http://www.ecomagazin.ro/scurgeri-de-gaz-metan/

http://www.gandul.info/financiar/chevron-obtine-certificate-de-urbanism-pentru-explorarea-gazelor-de-sist-din-3-perimetre-din-vaslui-10528971

http://www.gandul.info/financiar/chevron-obtine-certificate-de-urbanism-pentru-explorarea-gazelor-de-sist-din-3-perimetre-din-vaslui-10528971

http://www.financiarul.ro/2013/01/30/ecologistul-victor-ponta-s-a-transformat-peste-noapte-in-petrolistul-victor-ponta/

http://www.financiarul.ro/2013/01/30/ecologistul-victor-ponta-s-a-transformat-peste-noapte-in-petrolistul-victor-ponta/

30.01.2013

Vosganian: Nu avem fonduri pentru hidrocentrala Tarniţa-LapuştestiMinistrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat ca statul nu dispune de fonduri pentru investitiile in hidrocentrala Tarnita-Lapustesti din judetul Cluj, reactoarele nucleare 3 si 4 si nici pentru electrificarea satelor care nu dispun de acest serviciu. “In ceea ce priveste electrificarea, 80.000 locuitori nu au acces direct la energie. Cunosc foarte bine aceasta tema, dar trebuie spus ca din aceste locuinte, unele fie sunt construite in zone inundabile, fie nu au autorizatie de constructie. In buget nu au mai fost alocate sume de la stat pentru electrificare, sumele vor cadea in responsabilitatea distribuitorilor. Nu avem fonduri pentru reactoarele 3 si 4 si nici pentru Tarnita”, a afirmat Vosganian. Costurile pentru constructia celor doua reactoare sunt estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, iar proiectul Tarnita-Lapustesti presupune investitii de circa 1,2 miliarde de euro. Vosganian a adaugat ca statul nu isi mai poate permite o participatie majoritara la compania care vrea sa construiasca reactoarele. “Sper sa nu mai existe un resort populist, statul nu mai poate sustine o participatie de 50%, sa acceptam ca statul sa aiba pozitie minoritara”, a spus ministrul Economiei. In mandatul sau precedent, la Ministerul Finantelor, Vosganian a acceptat in 2008 cresterea participatiei statului la compania care construieste reactoarele la peste 50%. Statul a decis in 2008 sa isi majoreze participatia in acest proiect de la 20%, cat avea initial, la 51%. Decizia a fost justificata de Vosganian printr-un studiu social care indica faptul ca populatia s-ar simti mai confortabil daca statul ar detine un pachet majoritar. Proiectul celor doua reactoare prevedea initial ca niciun partener sa nu aiba o participatie majoritara. In prezent, statul detine peste 80% din compania de proiect si a pierdut, la finele lui 2010, si sprijinul a patru investitoei, nemultumiti de stagnarea proiectului. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/hidrocentrala-tarnita-lapustesti/

Teme de mediuZiua Mondială a Zonelor Umede, marcată la American Corner CraiovaSeminarul se va desfasura in baza unei colaborari dintre American Corner si Agentia pentru Protectia Mediului Dolj Vineri, 1 februarie, la Biblioteca Judeteana “Alexandru si

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://www.ecomagazin.ro/hidrocentrala-tarnita-lapustesti/

30.01.2013

Aristia Aman” Craiova, prin colaborarea dintre “American Corner” si Agentia pentru Protectia Mediului Dolj, se va desfasura seminarul dedicat marcarii evenimentului ecologic international “2 februarie – Ziua Mondiala a Zonelor Umede”. Conventia asupra zonelor umede de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice, semnata la Ramsar, in Iran, in 1971, a stabilit data de 2 februarie ca Zi Mondiala a Zonelor Umede. Prin Legea nr. 5 din 25 ianuarie 1991, Romania a aderat la Conventia “RAMSAR”. Obiectivul declarat al conventiei a fost acela de a conserva zonele umede, fauna si flora care servesc ca habitat al pasarilor acvatice si care constituie cele mai importante resurse de valoare economica, naturala, stiintifica si recreativa. Alegerea acestor zone, conform conventiei, se bazeaza pe rolul international din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, hidrologic, tinand seama de importanta lor pentru pasarile acvatice in toate anotimpurile. Conventia stabileste pentru statele parti, in primul rand, cerinta de a elabora si aplica planurile de amenajare, astfel incat sa se favorizeze conservarea acestor zone prin crearea de rezervatii si utilizarea rationala a rezervelor lor. Desemnarea unei zone umede ca sit Ramsar este o recunoastere a importantei si a gestionarii adecvate a acelei zone pe plan mondial. In Romania au fost desemnate 12 zone umede de importanta internationala RAMSAR: Delta Dunarii, Balta Mica a Brailei, Lunca Muresului, Complexul Piscicol Dumbravita, Lacul Techirghiol, Parcul Natural Portile de Fier, Tinovul Poiana Stampei, Parcul Natural Comana, Bistret, Iezerul Calarasi, Confluenta Olt – Dunare, Suhaia, ultimele patru fiind desemnate in 2012 si prezentate in cadrul celei de-a 11-a Conferinte a Partilor (COP 11) privind Zonele Umede de Importanta Internationala, care a avut loc la Bucuresti, in perioada 6 – 13 iulie 2012.In cadrul COP 11, statele membre ale Conventiei RAMSAR s-au intalnit cu scopul de a evalua progresele realizate in domeniul utilizarii sustenabile a zonelor umede, de a face schimb de experienta, de a impartasi aspectele tehnice si, totodata, de a planifica activitatea pentru perioada urmatoare. La acest eveniment, Romania si-a reiterat angajamentele cu privire la protejarea ecosistemelor, un factor important in combaterea schimbarilor climatice. Incepand cu data de 1 ianuarie 2013, Romania detine presedintia Comitetului Permanent al Conventiei RAMSAR pentru perioada 2013

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

30.01.2013

– 2015. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/ziua-mondiala-a-zonelor-umede-marcata-la-american-corner-craiova/

Şova: "Trebuie să se ia o decizie în legătură cu Roşia Montană!" Proiectul minier va trece de la Ministerul Mediului în subordinea lui Dan Șova. În timp ce premierul spune că nu poate lua singur o decizie, ministrul Marilor Proiecte susține că nu mai trebuie să se aştepte mult. Premierul Victor Ponta a anunțat că proiectul minier de la Roşia Montană va fi demarat, dacă vor fi îndeplinite trei condiții: respectarea standardelor de mediu, creşterea redevențelor şi creşterea participării statului român în compania de proiect. „Dan Șova nu trebuie să se mai ocupe de deszăpeziri, de sare şi de polei, ci de mari proiecte. Proiectul minier de de la Roşia Montană va fi gestionat de Departamentul Marilor Proiecte”, a spus Ponta. Totodată, premierul a anunțat că negocierea cu investitorul va începe „imediat”, când proiectul va trece în portofoliul lui Șova. Contactat de „Evenimentul zilei”, ministrul Marilor Proiecte a explicat că se va ocupa de această chestiune după ce se va da hotărâre de guvern în acest sens. „Proiectul poate fi trecut la Departamentul Marilor Proiecte dacă îşi dă acordul Executivul. În opinia mea, trebuie să se ia o decizie în cazul investiției de la Roşia Montană! Să se spună odată: da, ori ba”, a precizat Dan Șova. După CNADNR, Șova primeşte în subordine şi proiectul de la Roşia MontanăRovana Plumb: Va fi o decizie guvernamentală Cert este că ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, a explicat, recent, că proiectul minier este unul dintre dosarele importante pentru care Guvernul va trebui să ia o decizie. „Ce pot să vă spun este că această decizie, în momentul în care se ia, trebuie să se bazeze în modul imperativ pe legislația de mediu şi normele europene de mediu în ceea ce priveşte activitatea în acest domeniu”, a declarat Rovana Plumb. Ce urmează Reprezentanții ministerului au explicat că nu s-a finalizat procedura în ceea ce priveşte stabilirea garanțiilor privind răspunderea de mediu. Potrivit unor surse guvernamentale, Executivul va negocia două capitole cu investitorii: redevențele şi participarea statului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://www.ecomagazin.ro/ziua-mondiala-a-zonelor-umede-marcata-la-american-corner-craiova/

http://www.ecomagazin.ro/ziua-mondiala-a-zonelor-umede-marcata-la-american-corner-craiova/

30.01.2013

român. Proiectul de la Roşia Montană este blocat de ani buni, în aşteptarea acordului de mediu care să permită începerea exploatării aurului. 1,8 miliarde de dolari ar putea câştiga statul român de pe urma proiectului minier. Totodată, economiile conexe se vor dezvolta în zonă Cristian Albu, lider de sindicat: "Noul Guvern va pleca urechea la problemele celor din Roşia Montană" | VIDEOBeneficii economice şi sociale Peste 200.000 de angajați din industria minieră şi din servicii conexe şi colaterale depind de evoluția activității în sectorul minier. Totodată, situația socială a 50.000 de tineri este afectată de criza economică, potrivit statisticilor realizate de Ministerul Economiei şi Ministerul Muncii. Proiectul minier de la Roşia Montană va crea peste 2.300 de locuri de muncă directe în perioada etapei de construcție a minei. Pe de altă parte, alte 800 de locuri de muncă directe vor fi create în timpul exploatării şi 3.600 în total (directe şi indirecte) pe perioada operării minei de aur. În ceea ce priveşte beneficile economice, în cazul proiectului minier, statul ar putea câştiga 1,8 miliarde de dolari şi va putea avea beneficii, considerate de economişti şi mai importante: bunuri, servicii nou create, forța de muncă, dar şi activitatea economică. /Evenimentul Zilei, http://www.evz.ro/detalii/stiri/sova-trebuie-sa-se-ia-o-decizie-in-legatura-cu-rosia-montana-1021417.html/Infoportal RTV Net, http://infoportal.rtv.net/articol~din-politica~info-3669190~sova-trebuie-sa-se-ia-o-decizie-in-legatura-cu-rosia-montana.html

Participarea statului român în proiectul Roşia Montană pusă în pericol de insolvenţă Minvest DevaVicepresedintele PNL Alba, Florin Roman, a declarat astazi ca participarea statului roman in proiectul Rosia Montana este pusa in pericol de insolventa Minvest Deva. Roman a solicitat ca actiunile sa fie preluate direct de Ministerul Economiei sau de Ministerul Marilor Proiecte. Florin Roman a sesizat Ministerului Economiei faptul ca actionarul minoritar din acest proiect, Minvest Deva, cu 19,3% din actiuni, este la ora actuala in procedura de insolventa.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

http://infoportal.rtv.net/articol~din-politica~info-3669190~sova-trebuie-sa-se-ia-o-decizie-in-legatura-cu-rosia-montana.html

http://infoportal.rtv.net/articol~din-politica~info-3669190~sova-trebuie-sa-se-ia-o-decizie-in-legatura-cu-rosia-montana.html

http://www.evz.ro/detalii/stiri/sova-trebuie-sa-se-ia-o-decizie-in-legatura-cu-rosia-montana-1021417.html

http://www.evz.ro/detalii/stiri/sova-trebuie-sa-se-ia-o-decizie-in-legatura-cu-rosia-montana-1021417.html

30.01.2013

„Faptul ca Minvest Deva este in insolventa poate produce, in aceasta procedura deja cunoscuta, un real pericol, spun eu, ca aceste actiuni sa fie pierdute sau disipate. Si atunci propunerea mea catre Ministerul Economiei a fost ca, pentru securizarea pachetului minoritar pe care il are statul roman prin Minvest Deva in acest proiect, sa fie preluate de urgenta fie la nivelul Ministerului Economiei, fie la nivelul Ministerului Marilor Proiecte. Am transmis aceasta atentionare pentru ca eu cred ca lucrurile sunt foarte serioase si daca tot discutam de o noua participare a statului in acest proiect e foarte important sa nu cumva sa punem in pericol ceea ce deja avem si sa securizam cele 19,3% din actiuni”, a declarat Florin Roman. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/insolventa-minvest-deva/

Oamenii care locuiesc lângă combinatul Alum din Tulcea spun ca fabrica poluează în continuare zonaDrama celor care locuiesc langa combinatul Alum SA din Tulcea, nu a luat sfarsit. Oamenii spun ca fabrica polueaza in continuare zona. Din cauza rezidurilor toxice, localnicii nu isi mai pot cultiva pamantul si le este teama sa mai pescuiasca . /ANTENA3, Videoclip, Stiri 09:00

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme ABACursurile de apă din Dolj nu sunt îngheţate Potrivit Administrației Bazinale de Apă (ABA) Jiu astăzi nu au fost consemnate blocaje din cauza formațiunilor de gheață pe cursurile de apă, fiind asigurată secțiunea optimă de scurgere a apei în zona podurilor şi podețelor şi nu se înregistrează depăşiri ale cotelor de apărare. „Formațiunile de gheață existente pe râuri: gheață la maluri, pod de gheață cu ochiuri, se vor menține fără modificări semnificative, evoluția lor fiind dependentă de valorile termice înregistrate. La această dată exista gheața la mal la stația hidrometrică Rostovanu, Lazaru (HD), Baia de Fier şi Novaci (GJ); ace de gheață la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

http://www.lupamea.ro/articol.php?id=15066

http://www.ecomagazin.ro/insolventa-minvest-deva/

30.01.2013

Ciocadia (GJ) şi pod de gheață cu ochiuri la Fântânele (DJ). În ceea ce priveşte situația hidrologică în bazinul hidrografic Jiu, debitele şi nivelurile la stațiile hidrometrice pe râul Jiu au fost în general staționare şi în scădere în întreg bazinul hidrografic, cu excepția bazinului inferior unde s-au înregistrat şi uşoare creşteri prin propagare. Pe afluenți şi râurile interioare, nivelurile şi debitele au fost staționare şi în scădere în întreg bazinul”, se arată într-un comunicat al ABA Jiu. Conform prognozei elaborate de Compartimentul Prognoze Bazinale al ABA Jiu, precum şi de INHGA– CNPH, în următorul interval nivelurile şi debitele la stațiile hidrometrice vor fi în general staționare şi în scădere uşoară. Formațiunile de gheață existente pe râuri: gheață la maluri, pod de gheață cu ochiuri, se vor menține fără modificări semnificative, evoluția lor fiind dependenta de valorile termice înregistrate. „Debitul la intrarea în țară, secțiunea Bazias în intervalul 28.01. 2013 – 29.01.2013 a fost în creştere până la valoarea de 6500 mc/s, conform diagnozei şi prognozei INHGA-CNPB, situându-se peste media multianuala a lunii ianuarie (4950 mc/s). La ora 06.00 nivelurile pe fluviul Dunărea, la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE APĂRARE”, se mai arată în comunicatul remis de ABA Jiu. În următorul interval debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş), conform prognozei INHGA va fi în scădere până la valoarea de 6400 mc/s. Pentru intervalul 31.01.2013 – 04.02.2013 conform prognozei elaborate de INHGA -CNPB, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş) va fi în scădere până la valoarea de 5800 mc/s, în ultima zi a intervalului de prognoza, situându-se peste media multianuala a lunilor ianuarie (4950 mc/s) şi februarie (5300 mc/s). (lupa –Actualitate- 29 ian 2013, ora 18.30) /Lupa Mea, http://www.lupamea.ro/articol.php?id=15066&titlu=Cursurile-de-apă-din-Dolj-nu-sunt-îngheţate

A.B.A Jiu anunţă cote ale apelor, în zona Olteniei, în limite normaleÎn teritoriul administrat de catre Administrația Bazinală de Apă Jiu pana la aceasta ora nu se consemneaza blocaje datorate formatiunilor de gheata pe cursurile de apa (zapoare), fiind asigurata sectiunea optima de scurgere a apei in zona podurilor si podetelor si nu se înregistreaza depasiri ale cotelor de aparare. Formatiunile de gheață existente pe rauri: gheață la maluri, pod de gheață cu ochiuri, se vor mentine fara

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

http://www.lupamea.ro/articol.php?id=15066&titlu=Cursurile-de-ap%C4%83-din-Dolj-nu-sunt-%C3%AEnghe%C5%A3ate

http://www.lupamea.ro/articol.php?id=15066&titlu=Cursurile-de-ap%C4%83-din-Dolj-nu-sunt-%C3%AEnghe%C5%A3ate

30.01.2013

modificari semnificative, evolutia lor fiind dependenta de valorile termice inregistrate. La aceasta data exista gheata la mal la statia hidrometrică Rostovanu, Lazaru (HD), Baia de Fier si Novaci (GJ); ace gheata la Ciocadia (GJ) si pod de gheata cu ochiuri la Fantanele (DJ). În ceea ce priveşte situatia hidrologică în bazinul hidrografic Jiu, debitele si nivelurile la statiile hidrometrice pe raul Jiu au fost in general stationare si in scadere in intreg bazinul hidrografic, cu exceptia bazinului inferior unde s-au inregistrat si usoare cresteri prin propagare. Pe afluenti si raurile interioare, nivelurile si debitele au fost stationare si in scadere in intreg bazinul. “Conform prognozei elaborate de Compartimentul Prognoze Bazinale al A.B.A. Jiu, precum si de INHGA– CNPH, in urmatorul interval nivelurile si debitele la statiile hidrometrice vor fi in general stationare si in scadere usoara. Formatiunile de gheață existente pe rauri: gheață la maluri, pod de gheață cu ochiuri, se vor mentine fara modificari semnificative, evolutia lor fiind dependenta de valorile termice inregistrate”. Debitul la intrarea in tara, sectiunea Bazias in intervalul 28.01. 2013 – 29.01.2013 a fost in crestere pana la valoarea de 6500 mc/s, conform diagnozei si prognozei INHGA-CNPB, situandu-se peste media multianuala a lunii ianuarie (4950 mc/s). La ora 06.00 nivelurile pe fluviul Dunarea, la statiile hidrometrice se situeaza sub COTELE DE APARARE. In urmatorul interval debitul Dunarii la intrarea in tara (sectiunea Bazias), conform prognozei INHGA va fi in scadere pana la valoarea de 6400 mc/s. Pentru intervalul 31.01.2013 – 04.02.2013 conform prognozei elaborate de INHGA -CNPB, debitul Dunarii la intrarea in tara (sectiunea Bazias) va fi in scadere pana la valoarea de 5800 mc/s, in ultima zi a intervalului de prognoza, situandu-se peste media multianuala a lunilor ianuarie (4950 mc/s) si februarie (5300 mc/s).(Jurnalul Olteniei – Actualitate - Mihai Craioveanu- 29 ian 2013, 14.00) /Jurnalul Olteniei, http://www.jurnalulolteniei.ro/2013/01/29/aba-jiu-anunta-cote-ale-apelor-in-zona-olteniei-in-limite-normale/

Pe râurile din Oltenia nu sunt blocaje din cauza gheţiiÎn teritoriul administrat de către Administrația Bazinală de Apă Jiu până la această oră nu se consemnează blocaje datorate formațiunilor de gheață pe cursurile de apă (zăpoare), fiind asigurată secțiunea optimă de scurgere a apei în zona podurilor şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

http://www.jurnalulolteniei.ro/2013/01/29/aba-jiu-anunta-cote-ale-apelor-in-zona-olteniei-in-limite-normale/

http://www.jurnalulolteniei.ro/2013/01/29/aba-jiu-anunta-cote-ale-apelor-in-zona-olteniei-in-limite-normale/

30.01.2013

podețelor şi nu se înregistrează depăşiri ale cotelor de apărare.Formațiunile de gheață existente pe râuri: gheață la maluri, pod de gheață cu ochiuri, se vor menține fără modificări semnificative, evoluția lor fiind dependentă de valorile termice înregistrate. La această dată există gheață la mal la stația hidrometrică Rostovanu, Lazaru (HD), Baia de Fier şi Novaci (GJ); ace gheață la Ciocadia (GJ) şi pod de gheață cu ochiuri la Fântânele (DJ). În ceea ce priveşte situația hidrologică în bazinul hidrografic Jiu, debitele şi nivelurile la stațiile hidrometrice pe râul Jiu au fost în general staționare şi în scădere în întreg bazinul hidrografic, cu excepția bazinului inferior unde s-au înregistrat şi uşoare creşteri prin propagare. Pe afluenți şi râurile interioare, nivelurile şi debitele au fost staționare şi în scădere în întreg bazinul. /Gazeta de Sud , http://www.gds.ro/Actualitate/2013-01-29/Pe+raurile+din+Oltenia+nu+sunt+blocaje+din+cauza+ghetii

Situaţia hidrologică în bazinul JiuÎn teritoriul administrat de catre Administrația Bazinală de Apă Jiu pana la aceasta ora nu se consemneaza blocaje datorate formatiunilor de gheata pe cursurile de apa (zapoare), fiind asigurata sectiunea optima de scurgere a apei in zona podurilor si podetelor si nu se înregistreaza depasiri ale cotelor de aparare. Formatiunile de gheață existente pe rauri: gheață la maluri, pod de gheață cu ochiuri, se vor mentine fara modificari semnificative, evolutia lor fiind dependenta de valorile termice inregistrate. La aceasta data exista gheata la mal la statia hidrometrică Rostovanu, Lazaru (HD), Baia de Fier si Novaci (GJ); ace gheata la Ciocadia (GJ) si pod de gheata cu ochiuri la Fantanele (DJ). În ceea ce priveşte situatia hidrologică în bazinul hidrografic Jiu, debitele si nivelurile la statiile hidrometrice pe raul Jiu au fost in general stationare si in scadere in intreg bazinul hidrografic, cu exceptia bazinului inferior unde s-au inregistrat si usoare cresteri prin propagare. Pe afluenti si raurile interioare, nivelurile si debitele au fost stationare si in scadere in intreg bazinul. “Conform prognozei elaborate de Compartimentul Prognoze Bazinale al A.B.A. Jiu, precum si de INHGA– CNPH, in urmatorul interval nivelurile si debitele la statiile hidrometrice vor fi in general stationare si in scadere usoara. Formatiunile de gheață existente pe rauri: gheață la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

http://www.gds.ro/Actualitate/2013-01-29/Pe+raurile+din+Oltenia+nu+sunt+blocaje+din+cauza+ghetii

http://www.gds.ro/Actualitate/2013-01-29/Pe+raurile+din+Oltenia+nu+sunt+blocaje+din+cauza+ghetii

30.01.2013

maluri, pod de gheață cu ochiuri, se vor mentine fara modificari semnificative, evolutia lor fiind dependenta de valorile termice inregistrate”. Debitul la intrarea in tara, sectiunea Bazias in intervalul 28.01. 2013 – 29.01.2013 a fost in crestere pana la valoarea de 6500 mc/s, conform diagnozei si prognozei INHGA-CNPB, situandu-se peste media multianuala a lunii ianuarie (4950 mc/s). La ora 06.00 nivelurile pe fluviul Dunarea, la statiile hidrometrice se situeaza sub COTELE DE APARARE. In urmatorul interval debitul Dunarii la intrarea in tara (sectiunea Bazias), conform prognozei INHGA va fi in scadere pana la valoarea de 6400 mc/s. Pentru intervalul 31.01.2013 – 04.02.2013 conform prognozei elaborate de INHGA -CNPB, debitul Dunarii la intrarea in tara (sectiunea Bazias) va fi in scadere pana la valoarea de 5800 mc/s, in ultima zi a intervalului de prognoza, situandu-se peste media multianuala a lunilor ianuarie (4950 mc/s) si februarie (5300 mc/s) . /Oteniapress, http://www.olteniapress.ro/2013/01/comunicat-de-presa-situatia-hidrologica-in-bazinul-jiu/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLADTeme ABASe reia activitatea pe albia râului BahluiDacă la începutul lunii decembrie lucrările de betonare a albiei Bahluiului au intrat în conservare din cauza sezonului rece, zilele trecute, executantul lucrărilor din cadrul obiectivului de investiție „Regularizare râu Bahlui în Municipiul Iaşi“, firma de construcții speciale Dimar, a anunțat reluarea activității pe cursul de apă. Principalele acțiuni ce vor fi întreprinse în perioada imediat următoare, presupun curățarea şi amenajarea căilor de acces pentru organizarea de şantier şi a rampelor la punctele de lucru în care urmează să se execute lucrări, deplasarea de utilaje (excavatoare şi buldozere) la punctele de lucru, desfacerea celor patru diguri de pământ provizorii, ridicate pe cursul de apă. Astfel se are în vedere asigurarea curgerii libere a apei şi preîntâmpinarea producerii de blocaje, ca urmare a dislocării şi îngrămădirii formațiunilor de gheață, precum şi asigurarea unui nivel al apei scăzut pentru execuția lucrărilor. În funcție de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

http://www.olteniapress.ro/2013/01/comunicat-de-presa-situatia-hidrologica-in-bazinul-jiu/

http://www.olteniapress.ro/2013/01/comunicat-de-presa-situatia-hidrologica-in-bazinul-jiu/

30.01.2013

condițiile meteo, în sectorul amonte de Podul de Piatră vor începe lucrări de reprofilare a albiei minore în zona Cicoarei şi de protecție a malurilor cu gabioane, în zona podului menționat. Obiectivul de investiţie „Regularizare râu Bahlui în Municipiul Iaşi“, parte a proiectului „Lucrări pentru reducerea riscului la inundaţii în bazinul hidrografic Prut – Bârlad“, are ca scop principal asigurarea unui standard minim de protecţie a oraşului Iaşi de 1% (apărare împotriva viiturilor cu probabilitate de apariţie o dată la 100 de ani). Conform reprezentanţilor Administraţiei Bazinale de Apă Prut – Bârlad, lucrările de betonare a albiei Bahluiului sunt în grafic. Lucrările la râul Bahlui, începute încă din martie 2011, cu finanțare asigurată de la bugetul de stat, au ca termen de finalizare luna august a acestui an. Cosmin DAN. /Flacara Iaşului

Se reia activitatea pe albia râului BahluiDaca la inceputul lunii decembrie lucrarile de betonare a albiei Bahluiului au intrat in conservare din cauza sezonului rece, zilele trecute, executantul lucrarilor din cadrul obiectivului de investitie „Regularizare rau Bahlui in Municipiul Iasi“, firma de constructii speciale Dimar, a anuntat reluarea activitatii pe cursul de apa. Principalele actiuni ce vor fi intreprinse in perioada imediat urmatoare, presupun curatarea si amenajarea cailor de acces pentru organizarea de santier si a rampelor la punctele de lucru in care urmeaza sa se execute lucrari, deplasarea de utilaje (excavatoare si buldozere) la punctele de lucru, desfacerea celor patru diguri de pamant provizorii, ridicate pe cursul de apa. Astfel se are in vedere asigurarea curgerii libere a apei si preintampinarea producerii de blocaje, ca urmare a dislocarii si ingramadirii formatiunilor de gheata, precum si asigurarea unui nivel al apei scazut pentru executia lucrarilor.In functie de conditiile meteo, in sectorul amonte de Podul de Piatra vor incepe lucrari de reprofilare a albiei minore in zona Cicoarei si de protectie a malurilor cu gabioane, in zona podului mentionat. Obiectivul de investitie „Regularizare rau Bahlui in Municipiul Iasi“, parte a proiectului „Lucrari pentru reducerea riscului la inundatii in bazinul hidrografic Prut – Barlad“, are ca scop principal asigurarea unui standard minim de protectie a orasului Iasi de 1% (aparare impotriva viiturilor cu probabilitate de aparitie o data la 100 de ani). Conform reprezentantilor Administratiei Bazinale de Apa Prut –

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

30.01.2013

Barlad, lucrarile de betonare a albiei Bahluiului sunt in grafic. Lucrarile la raul Bahlui, incepute inca din martie 2011, cu finantare asigurata de la bugetul de stat, au ca termen de finalizare luna august a acestui an./ Monitorul de Iaşi

Teme similareApa din fântâni, plinã de nitriţi şi fecaleUn bebelus mort si alti cinci intoxicati cu nitriti din apa cu care li s-a preparat hrana. Acesta este bilantul trist al anului trecut, rezultat al faptului cã mai mult de jumãtate din fântânile din judet, a cãror apã a fost analizatã în ultimul an în laboratorul Directiei de Sãnãtate Publicã (DSP) Vaslui, contin o cantitate de nitriti, nitrati sau germeni microbieni mult peste limita admisã. În cursul anului 2012, în laboratorul DSP Vaslui au fost recoltate si analizate 634 de probe de apã din surse publice. Dintre acestea, 320 de probe au fost gãsite necorespunzãtoare consumului uman. Cifra reprezintã 50,47% din totalul probelor analizate. Pe categorii, în urma analizelor de laborator s-a constat cã 86 de probe (deci tot atâtea surse de apã potabilã) nu corespundeau din punct de vedere bacteorologic, continând germeni bacterieni (coli totali, coli fecali sau streptococi fecali), 155 de probe nu corespundeau din punct de vedere fizico-chimicic, având concentratii mari de amoniac, nitrati, cloruri sau clor rezidual, iar 79 de probe nu corespundeau nici din punct de vederea bacteorologic, dar nici fizico-chimic. Cu alte cuvinte, mai mult de jumãtate din fântânile din judet contin apã improprie consumului, care, unor cele mai grave. Consecintele nu s-au lãsat asteptate: un bebelus din Vetrisoaia a decedat intoxicat cu nitriti, iar fratele sãu a fost salvat în ultima clipã de medici. Alãturi de acestia, medicii vasluieni au înregistrat pe parcursul anului alte patru cazuri de methemotglobinemie acutã la sugari: la Albesti, la Mãrãseni, Grivita si Parpanita-Negresti. În urma obtinerii rezultatelor analizelor chimice si bacteorologice efectuate în laborator, reprezentant ii DSP au adus la cunostintã autoritãtilor locale si mãsurile pe care trebuie sã le ia, pentru fiecare sursã în parte, dar si recomandãri pentru ca îmbolnãvirile sã fie evitate. Astfel, pentru sursele publice de apã potabilã, care prezintã depãsiri ale parametrilor microbiologici peste limitele maxime admise, se recomandã curãtarea si dezinfectia cu substante clorigene. Totodatã se interzice consumul de apã

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

30.01.2013

din sursele cu depãsiri ale concentratiei nitratilor de cãtre sugari ( copii cu vârsta între 0 si un an) si femeile gravide, deoarece existã riscul de intoxicatie cu nitrati. În conformitate cu HG 974/2004, primãriile au obligatia de a lua toate mãsurile necesare refacerii calitãtii microbiologice a apei din sursele publice, prin curãtare si dezinfectie în cazul în care parametrii microbiologici depãsesc limitele admise, precum si de a avertiza populatia, prin afisarea la loc vizibil a înscrisului “Apa nu este bunã de folosit pentru sugari si copii mici”. Responsabilii sãnãtãtii vasluiene spun cã dispersia fântânilor poluate este aleatorie, în judet existând surse de apã apropiate ca distantã, dar cu diferente de calitate extreme, fapt care face cu atât mai utilã prezenta afisajelor acolo unde apa poate provoca îmbolnãviri. Specialistii afirmã cã poluarea cu nitriti si nitrati dateazã de peste 50 de ani. Cauzele principale sunt numeroasele ferme care au existat în mediul rural si care dispuneau de tehnologii învechite, precum si de un management prost al deseurilor. Potrivit normelor în vigoare, o fântânã ar trebui sãpatã la cel putin zece metri adâncime, însã acest lucru nu se respectã. Apoi se pune problema amplasamentului, multe dintre aceste fântâni fiind pozitionate lângã toalete sau grajduri. În plus, grajdurile ar trebui sã aibã podea impermeabilã, iar fosa septicã sã aibã pereti betonati si impermeabili. Însã aceste reguli sunt foarte rar respectate. Sugarii se pot intoxica, iar adultii, desi suportã mai bine, pot suferi în timp de diverse boli. La aceastã poluare se adaugã si prezenta în apa consumatã a pesticidelor. Sfatul medicului este ca mamele sugarilor sã ia mãsuri suplimentare de precautie în ceea ce priveste consumul apei din fântâni si de la robinet. “Recomandã m în special mamelor care au copii sugari sã consume apã platã îmbuteliatã, deoarece cantitatea crescutã de nitriti în apa din fântâni poate determina intoxicat ii grave, care pot duce la decesul sugarilor. Fierberea, metoda traditionalã de dezinfectie, distruge o serie de microbi, dar nu si nitritii din apa din sursele naturale”, ne-a precizat Mihaela Vlada, directorul executiv al DSP Vaslui. /Monitorul de Vaslui

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

30.01.2013

Teme ABATrafic rutier îngreunat în Maramureş din cauza zăpezii frământateCirculația rutieră se desfăşoară în condiții de iarnă. Stratul de zăpadă măsoară până la 14 cm la Vf. Iezer. Șoferii găsesc zăpadă frământată care măsoară până la 1 cm pe DN18 şi DN19 la Sighetu Marmației; pe DN18 şi DN17C la Vişeu de Sus; pe DN18, la Petrova şi pe DN18, Pasul Prislop (între km156 şi km180) şi umed pe DN18, în Pasul Gutâi, DN1, E58 şi DN18B. Drumarii au acționat cu 11 utilaje, cu lamă, pentru curățarea stratului de zăpadă depus pe carosabil. S-au împrăştiat 85 tone de material antiderapant (DN18 şi DN19 la Sighetu Marmației; DN18, la Petrova; DN18 şi DN17C, la Vişeu de Sus şi în Pasul Prislop). Rămân închise pe perioada de iarnă, conform deciziei administratorului de drumuri: DJ109F, pe relația Cavnic-Băiuț; DJ183, pe relația Izvoare-legătura cu DN18, în Pasul Gutâi şi DC19, pe relația Botiza-Groşii Ţibleşului (un tronson de 6km). În primele ore ale dimineții au căzut precipitații slabe sub formă de ninsoare pe toate sectoarele de drumuri județene. Stratul de zăpadă proaspăt depus este de până la 5 cm în zona de munte şi între 3-5 cm în zonele mai joase. Angajații societății care asigură şi întreține viabilitatea sectoarelor de drumuri județene au intervenit şi acționat cu 30 de utilaje cu lamă pentru îndepărtarea stratului de zăpadă. S-au utilizat 287 tone de material antiderapant, în scopul prevenirii şi combaterii poleiului. Carosabilul este curat, dar umed. Cursa aeriană de pasageri a decolat fără probleme, în această dimineață, de pe Aeroportul Internațional Baia Mare şi a aterizat în Bucureşti. S-au efectuat lucrări de degivrare (dezghețare) a aparatului de zbor. Pista a fost curățată de zăpadă. Temperatura aerului are valoarea de -2 grade Celsius. Vizibilitatea este bună în zonă. Cerul este acoperit. Ninge slab. Debitele şi nivelurile cursurilor de apă din judeţ au fost uşor variabile. Temperaturile negative au contribuit la instalarea fenomenelor de iarnă pe râuri. Gheaţa este prezentă pe malul râurilor Tisa, Vişeu, Vaser, Ruscova, Iza, Boicu, Mara, Botiza, Cosău, Sălaj, Cavnic. Nu au fost semnalate probleme deosebite. Curge zăpadă îngheţată pe râurile Mara, Lăpuş şi Suciu. Exploatarea amenajării hidrotehnice Strâmtori-Firiza se realizează în condiţii de siguranţă, specifice iernii. Coeficientul de umplere al lacului de acumulare este de 89%./InfoMm, http://www.infomm.ro/ro/detalii/l-57

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

http://www.infomm.ro/ro/detalii/l-57

30.01.2013

/City News, http://maramures.citynews.ro/eveniment/vezi-cum-se-circula-la-aceasta-ora-pe-drumurile-din-maramures-1232296

Teme similareCum se rezolvă intercalarea pistei Aeroportului cu centuraAdministrația județeană anunță că a avertizat Ministerul Transporturilor în permanență legat de faptul că traseul centurii Vâlcele - Apahida va interfera cu pista de aterizare-decolare şi cu toate acestea nu s-a luat nici o măsură pentru a preîntâmpina această situație Directorul Aeroportului clujean David Ciceo spune că traseul pistei de 3.500 de metri nu ajunge să urce peste centura Vâlcele - Apahida, în ciuda faptului că planşele pe care proiectantul le-a prezentat Direcției Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) arată cu totul altceva. Conform lui Ciceo, corpul fizic al pistei de aterizare-decolare s-ar opri cu 200 de metri înainte de a intersecta centura. Chiar şi aşa, recunoaşte şi Ciceo că pentru evitarea obstacolării s-ar impune devierea centurii cu circa 2.200 de metri. Şeful DRDP Eugen Cecan consideră că o mai bună soluţie ar fi ca pista de 3.500 de metri să fie micşorată la 3.000 de metri. Preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, crede că lungimea pistei ar putea fi păstrată, din sens opus. La sfârşitul săptămânii, reprezentanţii Consiliului Judeţean, cei ai DRDP (subsidiara Companiei Naţionale de Drumuri şi Poduri din România -CNADNR), şi cei ai Aeroportului se întâlnesc cu proiectanţii pistei de aterizare-decolare pentru a dezbate situaţia acestui proiect. „Trebuie să vedem ce soluţii optime putem găsi pentru a evita suprapunerea pistei de aterizare decolare cu centura Vâlcele - Apahida. Din planşele pe care ni le-a furnizat proiectantul pistei, societatea Iptana, reiese foarte clar cum coada pistei trece peste centură, în punctul dintre km 19+300 - 20+070. Deisgur, trebuie adăugată şi porţiunea pentru balizaj şi pentru obstacolare, în total ar mai fi nevoie de peste 700 de metri", a comenta şeful DRDP Eugen Cecan. În sensul acesta, ideal ar fi să se construiască o buclă de ocolire a zonei pistei Aeroportului, adică o deviere a centurii cu circa 3 km, apreciază Cecan: "Această variantă ar fi extreme de costisitoare şi nu ştiu în ce măsură am putea găsi finanţarea necesară. Dar vom încerca să facem tot posibilul să rezolvăm problema". Pe de altă parte, ar mai exista o posibilitate, ca traseul noii piste să se oprească la 3000 de metri.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://maramures.citynews.ro/eveniment/vezi-cum-se-circula-la-aceasta-ora-pe-drumurile-din-maramures-1232296

http://maramures.citynews.ro/eveniment/vezi-cum-se-circula-la-aceasta-ora-pe-drumurile-din-maramures-1232296

30.01.2013

"Din documentaţia pe care am primit-o de la Iptana reiese că un traseu de 3.000 de metri ar rezolva problema. S-ar impune doar nişte restricţii de tonaj pentru avioanele de mare capacitate dar nu ar trebui să mai facem lucrări de deviere", a arătat Cecan.Directorul Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, David Ciceo, spune că beneficiile pe care le va aduce proiectul noii piste, de 3.500 de metri, pentru Cluj dar şi pentru regiunea de Nord- Vest, merită toate sacrificiile: "Vorbim de un proiect care va genera dezvoltare pe termen lung, ca atare trebuie aleasă variantă optimă pentru ca pista să poată fi realizată în întregime, aşa cum s-a prevăzut în proiectul iniţial". El mai spune că în conformitate cu traseul prevăzut în proiect, pista nu ar ajunge să se intercaleze efectiv cu centura, dar recunoaşte, pe de altă parte, că se impune asigurarea unei zone de protecţie precum şi a zonei pentru balizaj. "Nu ştiu de unde au fost luate planşele DRDP, cu siguranţă acolo nu este prevăzută varianta finală a pistei. În realitate, corpul fizic al pistei se opreşte cu 200 de metri înainte de se suprapune cu centura. Numai că intervine zona de balizaj şi cea de siguranţă, ceea ce însemană că tot trebuie să trecem peste centură. Acest lucru presupune ca DRDP să execute o deviere a şoselei cu aproximativ 2.200 de metri", a comentat Ciceo. El a mai adăugat că deja s-au constituit echipe de specialişti care analizează toate variantele posibile. "Desigur, putem gândi şi alte posibilităţi. De pildă, o variantă ar fi să avem o pistă cu prag decalat, astfel încât aeronavele să poată ateriza în deplină siguranţă, fără a fi încurcat traficul pe centură. S-ar putea implementa sistemul cu barieră pentru traficul de pe centură. Este ultima variantă pentru care aş opta, în lipsă de alte soluţii. Nu ştiu cât de multe piste de aeroporturi se mai intersectează cu şosele. Un caz concret ştiu că există în Gibraltar, ca atare, în ultimă instanţă, putem opta şi noi pentru aşa ceva. Oricum, zboruri intercontinentale vom avea de abia peste câţiva ani, şi nu cred că la început vom putea vorbi de mai mult de două zboruri pe saptămână, prin urmare am putea apela la barieră, urmând ca în timp, după ce Aeroportul va mai creşte, să poată fi deviată şi centura", a explicat directorul Aeroportului. Conducerea Aeroportului nu poate fi făcută responsabilă pentru eroarea acestei intercalări de proiecte. Ciceo spune că proiectul de dezvoltare a Aeroportulu a fost lansat încă din 2004. "Încă de pe atunci, când preşedinte de Consiliu Judeţean era Marius Nicoară, s-au făcut demersuri la Ministerul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

30.01.2013

Transporturilor pentru ca traseul centurii să nu se intercaleze cu traseul noii piste. La rândul său, domnul Alin Tişe, a trimis ulterior scrisori la Minister prin care cerea ca situaţia centurii să fie reglementată. Din păcate nu s-a ţinut cont, însă problema poate fi rezolvată şi pe parcurs. Nu spune nimeni că devierea centurii trebuie făcută acum. Oricum, deocamdată pista este doar la etapa de 2.100 de metri, iar în această fază ea va putea fi utilizată fără nici un fel de restricţii", a spus Ciceo.Senatorul Marius Nicoară a ţinut să precizeze că, dincolo de orice dispute, de ordin tehnic sau politic, toată lumea trebuie să colaboreze pentru susţinerea proiectului Aeroportului. "Aeroportul este poarta noastră către dezvoltare. Nu putem avea economie solidă, în judeţ şi în viitoare regiune, fără să putem dispune de un aeroport de calibru internaţional. Ca atare, orice sacrificiu merită făcut pentru Aeroport. Nu s-a ţinut cont, la momentul 2005, de propunerile noastre, ca centura să nu treacă prin zona resepectivă, foarte bine, să fie acum deviat traseul acestui drum, nu văd o problemă în asta. Până la urmă, 10 milioane de euro este o nimica toată pe lângă marile beneficii pe care ni le va aduce Aeroportul", a spus Nicoară. Preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, spune că mai există o posibilitate care poate fi luată în calcul. "Ca să putem păstra actuala lungime a pistei, conform proiectului, fără să ne intercalăm cu centura, putem avansa cu lucrările din sens opus, adică nu spre Apahida, ci spre municipiul Cluj-Napoca. E o variantă care merită a fi analizată", a spus Uioreanu./Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/cum-se-rezolva-intercalarea-pistei-aeroportului-cu-centura--105508.html

Teme de mediuConsilierii judeţeni discută miercuri despre concesionarea afacerii de la Tărpiu către Vitalia SRLFirma controlată de preşedintele COSR, Octavian Morariu, va achita o redevenţă trimestrială, cuantumul acesteia pentru fiecare an de exploatare fiind de 20% din valoarea anuală a contractului de concesiune, dar nu mai puţin de 200.000 de euro pe an. Un număr de trei firme participante la licitaţia organizată de Consiliul Judeţean, au contestat la Curtea de Apel Cluj decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/cum-se-rezolva-intercalarea-pistei-aeroportului-cu-centura--105508.html

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/cum-se-rezolva-intercalarea-pistei-aeroportului-cu-centura--105508.html

30.01.2013

Contestaţiilor. Un proiect extrem de important aflat pe ordinea de zi a şedinţei ordinare de Consiliu Judeţean convocată pentru după-amiaza zilei de miercuri, cu începere de la ora 15.00, este cel care face referire la aprobarea atribuirii Contractului de Concesiune Nr. 34/04.01.2013, privind Delegarea prin Concesiune a Serviciului Public de Management şi Operare a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor Tărpiu, judeţul Bistriţa-Năsăud către S.C.VITALIA SERVICII PENTRU MEDIU TRATAREA DEŞEURILOR S.R.L Boldeşti Scăieni, ca urmare a finalizării procedurii de achiziţie privind delegarea prin licitaţie publică.O decizie contestatăÎn acest caz, un număr de trei firme participante la licitaţia organizată de Consiliul Judeţean, au contestat la Curtea de Apel Cluj decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi care aviza drept câştigătoare a licitaţiei pe cei de la SC Vitalia SRL, firmă controlată de preşedintele COSR, Octavian Morariu. Potrivit administratorului SC Eco Sud srl, Irena Marcu, firma pe care o reprezintă a contestat rezultatul procedurii organizate de CJ BN "în faţa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. la fel ca şi alţi ofertanţi , respectiv SC Iridex Group Import Export srl şi SC RER Servicii Ecologice Buzău", spune Irena Marcu. Administratorul SC Eco Sud srl ne-a confirmat faptul că cele trei contestaţii conexate au fost soluţionate prin Decizia n2. 4590/C11/5206/5241/5347, pronunţată la data de 13 decembrie 2012 de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Constestaţiilor. Aşa cum era de aşteptat, lucrurile se vor putea lămuri pe data de 4 februarie a.c. , atunci cînd are loc primul termen la dosarul nr.8/33/2013, în care asocierea SC Eco Sud-SC Unirecycling srl cere suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea irevocabilă a plîngerii. În acest context, o eventuală admitere a plângerii formulate, ulterior momentului încheierii contractului de concesiune poate atrage diferite sancţiuni, de la anularea contractului de concesiune, până la obligarea autorităţii contractante la plata de despăgubiri. Potrivit purtătorului de cuvânt al Consiliului Judeţean, Bogdan Ivan, plângerea adresată Curţii de Apel Cluj este făcută contra Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor: „Instituţia pe care o reprezint a respectat legislaţia în vigoare în acest caz”, spune Ivan. Preşedintele Moldovan a confirmat faptul că SC Vitalia va achita o redevenţă trimestrială, cuantumul acesteia

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

30.01.2013

pentru fiecare an de exploatare fiind de 20% din valoarea anuală a contractului de concesiune, dar nu mai puţin de 200.000 de euro pe an. Şeful Executivului Consiliului Judeţean a mai spus că banii vor fi folosiţi pentru dezvoltarea proiectului. În privinţa preţurilor ofertate de Vitalia , Radu Moldovan a spus următoarele: "La tariful pentru preluarea deşeurilor municipale reziduale în vederea depozitării, Vitalia a ofertat 42,82 lei fără TVA/tonă, estimarea era pe 61 de lei. La tarifele pentru preluarea deşeurilor biodegradabile în vederea compostării, estimarea CJ era de 31 de lei, oferta este de 0,10 lei/tonă. Tariful de preluare deşeuri reciclabile colectate separat în vederea sortării, estimarea CJ era de 27 de lei, oferta e de 0,10 lei/tonă ".Cine a participat la licitaţie?La licitaţia organizată de Consiliul Judeţean pentru concesionare au participat următoarele firme: SC”HERA TRATESA” SAU Spania, SC” IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT” SRL Bucureşti, SC”GIREXIM UNIVERSAL”SA Piteşti, SC ”VITALIA SERVICII PENTRU MEDIU TRATAREA DEŞEURILOR” SA, SC”AŞA SERVICII ECOLOGICE ” SRL Arad, SC”URBANA SA Bistriţa , SC” ECO SUD” SRL , SC RER SERVICII ECOLOGICE ” SRL Buzău. După cum se ştie, licitaţia a fost câştigată de o firmă controlată de preşedintele COSR, Octavian Morariu, depozitul de la Tărpiu urmând să devină operabil pe data de 18 februarie. Reamintim faptul că proiectul ”Sistem integrat de management al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa-Năsăud”, derulat în perioada 2009-2012, a prevăzut construirea unui centru de management integrat al deşeurilor în satul Tărpiu din comuna Dumitra, construirea a cinci staţii de transfer în Bistriţa, Beclean, Năsăud, Sîngeorz-Băi şi Galaţii Bistriţei, construirea în Bistriţa a două centre de colectare a deşeurilor voluminoase şi a DEEE şi câte un centru de colectare în fiecare oraş al judeţului, achiziţionarea de containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi vehicule pentru transportul acestora, închiderea şi ecologizarea depozitelor de deşeuri urbane şi rurale neconforme. Valoarea totală a proiectului este de 156.636.438 lei. Valoarea eligibilă a proiectului este de 141.709.850 lei, 98 la sută din sumă reprezentând finanţare nerambursabilă din Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi de la bugetul de stat. /Mesegerul,http://www.mesagerul.ro/2013/01/29/consilierii-judeteni-discuta-miercuri-despre-concesionarea-afacerii-de-la-tarpiu-catre-vi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://www.mesagerul.ro/2013/01/29/consilierii-judeteni-discuta-miercuri-despre-concesionarea-afacerii-de-la-tarpiu-catre-vi

http://www.mesagerul.ro/2013/01/29/consilierii-judeteni-discuta-miercuri-despre-concesionarea-afacerii-de-la-tarpiu-catre-vi

30.01.2013

"Ziua mondială a zonelor umede", sărbătorită la Şcoala VerdePrimăria Municipiului Bistrița, în parteneriat cu Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud, marchează "Ziua mondială a zonelor umede" la Centrul de Informare şi Educație Ecologică „Școala Verde” din Bistrița, vineri 1 februarie 2013, de la ora 10.00. La acest eveniment vor participa elevii din clasele III-B şi IV-C de la Școala Generală nr. 1, respectiv Colegiul Național „Andrei Mureşanu” din Bistrița. În fiecare an, în ziua de 2 februarie se sărbătoreşte Ziua Mondială a Zonelor Umede, zi ce marchează semnarea la Ramsar, în Iran, în anul 1971, a Convenției Zonelor Umede.Convenția a intrat în vigoare în anul 1975, iar în legislația românească a fost ratificată prin Legea nr. 5 din 1991 pentru aderarea României la Convenția asupra zonelor umede. Tema din anul 2013 este „Zonele umede şi managementul apei”. /Bistrita News,http://bistrita.citynews.ro/din-oras/ziua-mondiala-zonelor-umede-sarbatorita-la-scoala-verde-1232336

Elevii din Sărmăşag – preocupaţi de reciclarea deşeurilorO campanie de conştientizare pe tema reciclării deşeurilor va fi desfăşurată, mâine, laȘcoala Gimnazială din Sărmăşag, activitatea ecologică urmând să fie înscrisă în competiția națională EcOprovocarea. Pentru sublinierea importanței reciclării materialelor deja folosite copiii vor organiza şi un Târg de resurse, organizatorul evenimentului fiind echipa de ecoambasadori formată din elevi şi profesori de la Colegiul Național “Silvania“ (CNS) din Zalău, de la Școala Gimnazială Mirşid şi Școala Gimnazială Crişeni. Coordonatorul acestei echipe (numită echipa CNS, n.r.), prof. Ioana Iepure, a declarat că “ecoambasadorii CNS au pornit în acest proiect cu multe idei pozitive, obiectivele principale fiind dezvoltarea spiritului de echipă în rândul colegilor şi implicarea acestora în toate proiectele Ecoprovocarea”. Acțiuni de genul celei de astăzi vor fi desfăşurate mâine şi la Școlile Gimnaziale „Mihai Eminescu” şi „Corneliu Coposu” din municipiu. De altfel, ecoambasadorii CNS au derulat activități ecologice şi lunile trecute, concursul național pe teme ecologice luând startul în 15 noiembrie. Astfel, primul pas în acest domeniu verde a fost organizarea campaniei de conştientizare pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://bistrita.citynews.ro/din-oras/ziua-mondiala-zonelor-umede-sarbatorita-la-scoala-verde-1232336

http://bistrita.citynews.ro/din-oras/ziua-mondiala-zonelor-umede-sarbatorita-la-scoala-verde-1232336

30.01.2013

tema voluntariatului „Alătură-te nouă, fii voluntar!”, care a avut ca rezultat participarea elevilor, a profesorilor şi a personalului administrativ la acțiunea de igienizare şi îngrijire a grădinii CNS. A doua campanie de conştientizare, numită „Și deşeurile au valoare”, a constat în reciclarea deşeurilor, rezultatul fiind colectarea unei cantități semnificative de sticlă, PET-uri, hârtie, etc. „De asemenea, ecoambasadorii CNS au considerat că este necesar să realizeze o activitate de educație ecologică al cărei obiectiv principal a fost educarea elevilor în scopul colectării selective a deşeurilor. La activitate au participat mai mult de jumătate din elevii colegiului. Nu în ultimul rând, în spiritul sărbătorilor de iarnă, ecoambasadorii CNS au organizat un târg expozițional cu ornamente realizate din materiale reciclabile, dar şi ornamente specifice Crăciunului furnizate de Centrul de Integrare prin Terapie Ocupațională din Zalău”, a explicat Ioana Iepure.EcOprovocarea este o competiție națională pe teme de mediu, organizată de Asociația ViitorPlus şi având ca sponsor principal compania TenarisSilcotub. La concurs participă patru echipe – două din Sălaj şi două din Călăraşi, acestea fiind județele în care multinaționala are deschise fabrici. Competiția începută în toamna anului trecut se va încheia în 15 mai anul curent. Toate activitățile care se desfăşoară în cadrul acestui concurs au ca tema mediul înconjurător şi protejarea lui, fiind pe bază de voluntariat./Magazin Salajean,http://www.magazinsalajean.ro/invatamant/elevii-din-sarmasag-preocupati-de-reciclarea-deseurilor-2.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

http://www.magazinsalajean.ro/invatamant/elevii-din-sarmasag-preocupati-de-reciclarea-deseurilor-2.html

http://www.magazinsalajean.ro/invatamant/elevii-din-sarmasag-preocupati-de-reciclarea-deseurilor-2.html

30.01.2013

Teme ABAAdministraţia Bazinală de Apă Olt va realiza lucrări de amenajare a cursului pârâului Caşin în judeţul Covasna

/Observatorul de Covasna

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

30.01.2013

Teme similare,,Campania Apa face legea în privinţa tarifului”A apreciat recent deputatul Emil Niță, anunțând că va cere edililor să intervină pentru stoparea majorării prețurilor. Deputatul social-democrat braşovean Emil Niță a afirmat recent, într-o conferință de presă, că va solicita autorităților județene şi locale să caute soluții pentru oprirea tendinței de creştere a prețului apei potabile. El susține că este inadmisibil ca din 2001 şi până în 2012 tariful/mc al apei să crească de 10 ori, iar la canalizare de mai mult de 51 de ori. „Cei de la Compania Apa justifică majorările prin faptul că au contractat împrumuturi pentru modernizarea rețelei, dar nu mi se pare un argument. Echipa managerială a Companiei «face legea», iar în perioada următoare voi discuta cu reprezentanții Consiliului Județean şi ai celui Local, pentru a vedea ce măsuri trebuie luate în privința furnizorului de apă”, a afirmat Niță. În replică, preşedintele CJ, Aristotel Căncescu a spus „suntem obligați de BERD să facem această majorare, potrivit acordului de împrumut. Nu am făcut decât să indexăm cu rata inflației”. /Transilvania Expres, http://www.mytex.ro/eveniment/compania-apa-face-legea-in-privinta-tarifului_340764.php

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme ABAActiune de control privind tăierile ilegale de masă lemnoasă din parcul natural ‘Lunca Mureşului’În perioada 21.01- 01.02.2013, comisari ai Gărzii Naționale de Mediu din cadrul Comisariatului General şi Comisariatului Județean Timiş, împreună cu reprezentanți ai IPJ Timiş şi ai Inspectoratului de Jandarmi, precum şi reprezentanți ai ITRSV-ISV Timişoara şi ai Administrațiilor publice locale din Timiş desfăşoară un control privitor la tăierile ilegale de masă lemnoasă din ariile naturale protejate.Perimetrul vizat este situat în zona Parcului Natural ‘Lunca Mureşului’ din Județul Timiş, aflată pe teritoriul administrativ al comunelor Periam, Sâmpetru Mare, Saravale, Cenad şi al oraşului Sânnicolau Mare. Până la această dată. au fost verificate integral

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

http://www.mytex.ro/eveniment/compania-apa-face-legea-in-privinta-tarifului_340764.php

http://www.mytex.ro/eveniment/compania-apa-face-legea-in-privinta-tarifului_340764.php

30.01.2013

suprafețele din perimetrul comunelor Cenad şi Sâmpetru Mare, precum şi suprafața de vegetație forestieră inclusă în fondul forestier național de pe raza Ocolului Silvic Timişoara, suprafață inclusă în zona de protecție integrală, denumită ‘Pădurea Cenad’. În cursul acțiunilor de verificare, comisarii GNM au surprins un număr de 6 persoane care sustrăgeau masă lemnoasă din zonă, persoane care au fost legitimate şi preluate de Poliția Cenad, pentru a fi cercetate. Cu ocazia acestui control, au fost identificate două tipuri de tăieri de masă lemnoasă: Tăieri de arbori de mari dimensiuni, cu diametre între 18-60 cm., în acest caz fiind vizate cu predilecție speciile de esență tare (stejar, frasin, ulm, arțar american etc.) Tăieri de plante lemnoase tinere (cu diametre de până la 15 cm.), precum şi la nivelul coronamentului arborilor de mari dimensiuni (ramuri uscate).Până în prezent, au fost inventariate peste 1000 de cioate de diferite dimensiuni şi din diferite specii forestiere, urmând ca reprezentanții ITRSV să calculeze volumele de material lemnos şi să stabilească valoarea prejudiciului.Din rezultatele preliminare ale controlului reiese că administrațiile publice locale, respectiv Aministrația Parcului Natural ‘Lunca Mureşului’, Administrația Bazinală de Apă Mureş – SGA Arad, precum şi alți deținători de terenuri din zonă, cu orice titlu, au încălcat prevederile OUG 195/2005 şi ale Legii 265/2006 prin nerespectarea obligației de a proteja flora sălbatică existentă, în sensul menținerii echilibrului ecologic şi conservării biodiversității, precum şi a exploatării durabile a resurselor în baza prevederilor legale în vigoare, fapte care, în cazul persoanelor juridice, se sancționează cu amendă între 25.000 şi 50.000 lei. În perioada următoare, acțiunea de control va finalizată şi pe teritoriului oraşului Sânnicolau Mare şi al comunelor Saravale şi Periam.Întrucât controlul este în desfăşurare, după stabilirea valorii prejudiciului şi a defalcării pe fiecare proprietar de teren, comisarii GNM vor întocmi denunțurile penale pentru cei care se fac vinovați pentru tăierile ilegale de masă lemnoasă din aria naturală protejată./Ştiri din Banat, http://stiridinbanat.ro/2013/01/28/actiune-de-control-privind-taierile-ilegale-de-masa-lemnoasa-din-parcul-natural-lunca-muresului/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

http://stiridinbanat.ro/2013/01/28/actiune-de-control-privind-taierile-ilegale-de-masa-lemnoasa-din-parcul-natural-lunca-muresului/

http://stiridinbanat.ro/2013/01/28/actiune-de-control-privind-taierile-ilegale-de-masa-lemnoasa-din-parcul-natural-lunca-muresului/

30.01.2013

Teme similareLucrări în PecicaCompania de Apă Arad S.A. a semnat astăzi cel de-al optulea contract de lucrări din cadrul proiectului major de apă şi canalizare al județului Arad. Acesta prevede extinderea rețelei de apă potabilă în comuna Pecica pe o distanță de 23 de kilometri şi realizarea a 1.590 de branşamente de proprietăți. Rețeaua de canalizare a comunei va fi şi ea extinsă cu aproximativ 45 de kilometri, stația existentă de pompare a apei uzate va fi reabilitată şi vor fi executate alte 4 stații intermediare. Contractul, cu o valoare de peste 26.000.000 de lei, se va derula pe o perioadă de 24 de luni, iar numărul beneficiarilor se ridică la 12.000 de persoane. /Radio Reşita, http://www.radio- resita.ro/apa-si-canalizare-in-pecica

Păstrăvarii în impasCantitatea de apă din păstrăvăriile de pe raza județului Caraş-Severin a scăzut în ultimul an. Seceta a micşorat debitul apei, fapt ce a determinat efectuarea unui minim de investiții, astfel încât necesarul de apă să fie asigurat, indiferent de condițiile meteo. În plus, păstrăvăria de la Văliug se confruntă cu înghețarea apei, am aflat de la Directorul direcției Silvice Caraş-Severin, Ștefan Stănescu. Prin urmare, anul acesta, conducerea Direcției Silvice are în plan forarea la mare adâncime a două puțuri, la Topleț şi la Văliug. De asemenea, dacă anul trecut au fost achiziționate zece aeratoare pentru oxigenare, în 2decursul acestui an se doreşte cumpărarea a încă 20 de motoraşe cu paleți, dar şi alte aparate de măsură şi control al apei, pentru a descoperi şi alți factori care perturbă activitatea păstrăvăriilor. Cea de-a doua problemă cu care se confruntă păstrăvăriile din Caraş-Severin o reprezintă desfacerea peştelui. Conform statisticilor pe piața românească intră foarte mult păstrăv din Polonia, Italia şi alte țări unde productivitățile sunt foarte mari, față de cele autohtone iar prețurile sunt mult mai mici decât cele de la noi. În acest sens a fost testată piața păstrăvului şi s-a constatat că sunt foarte mulți agenți economici care doresc păstrăv viu. Din păcate, nu există posibilitatea de a transporta păstrăvul din păstrăvăriile din județ către aceştia, a precizat directorul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

http://www.radio-resita.ro/apa-si-canalizare-in-pecica

http://www.radio-resita.ro/apa-si-canalizare-in-pecica

30.01.2013

Direcției silvice Caraş-Severin. Din acest motiv, în planul de investiții pe anul acesta, a fost prevăzută achiziționarea unei maşini pentru transportul peştelui viu, adică un camion dotat cu toate instalațiile. Tot în acest sens, Direcția Silvică are în vedere şi deschiderea a două magazine de desfacere a peştelui, atât viu, cât şi congelat, în Timişoara şi Craiova. În total, investițiile pe care Direcția Silvică din Caraş-Severin doreşte să le realizeze în acest an se ridică la aproximativ 50 de mii euro. Producția de păstrăv, pentru consum anual, este de 150 mii kg, în timp ce profitul se ridică la aproximativ 150 mii lei, în toate cele cinci păstrăvării de pe raza județului Caraş-Severin situate la: Topleț, Valea Minişului, Sasca, Văliug şi Poiana Mărului./Radio Reşiţa, http://www.radio-resita.ro/probleme-cu-pestii/Caon.Ro, http://www.caon.ro/pastravul-nostru-in-ape-mari/1240247

Teme de mediuBojin anunţă că Retimul poate prelua deponeul de la Ghizela. Şefii Retim habar nu au! Șeful Consiliului Județean Timiş, Titu Bojin, a anunțat, ieri, că Retim poate prelua gestionarea deponeului de la Ghizela. Acesta a explicat că s-au finalizat procedurile pentru închiderea celorlalte gropi de depozitare a gununoaielor, urmând ca singura locație disponibilă şi obligatorie de la 1 februarie să fie Ghizela. Șeful CJT a atenționat că toți cei care nu se supun regulii riscă amenzi usturătoare. Cât despre operatorul care se va ocupa de deponeul care acum este gestionat temporar de firma Salprest din Lugoj, Bojin a mai explicat că “suntem în negocieri cu firma Retim”. Șeful CJT a detaliat că, din câte ştie, licitația a fost câştigată de firma Izometal Confort, a “regelui asfaltului” Georgică Cornu, dar pentru că firma este în insolvență, următorii pe listă sunt cei de la Retim. Marcel Petrişor, directorul Retim, a declarat pentru PRESSALERT.ro că “noi nu avem informații cu privire la această modificare şi nu am primit nicio înştiințare oficială cum că licitația pentru deponeul de la Ghizela are un câştigător ca urmare a contestațiilor depuse. Totuşi, dacă vom fi desemnați câştigători, noi nu avem nicio problemă în a gestiona deponeul”. /Pressalert.Ro,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

http://www.caon.ro/pastravul-nostru-in-ape-mari/1240247

http://www.radio-resita.ro/probleme-cu-pestii

30.01.2013

http://www.pressalert.ro/2013/01/bojin-anunta-ca-retimul-poate-prelua-deponeul-de-la-ghizela-sefii-retim-habar-nu-au/#

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme similarePrecizări privind disponibilizările de la Hidroelectrica şi Hidroserv Sebeş. Posibilă comasare cu Sibiul sau HaţegulSubiectul fierbinte al situației de la suscursala Hiroelectrica şi Hidroserv Sebeş a fost adus din nou în discuție în cadrul unei conferințe de presă a PNL Alba, în cadrul căreia Florin Roman, vicepreşedinte al partidului şi al CJ Alba, a făcut câteva clarificări. Astfel, în urma discuțiilor avute la Ministerul Economiei, la nivel de ministru, s-au primit asigurări pentru faptul că la Hiroelectrica şi Hidroserv Sebeş nu vor avea loc disponibilizări de personal. Acest lucru se va întâmpla, eventual, la nivelul posturilor de conducere, unde ca urmare a reorganizării, numărul directorilor va fi redus la doi. În cazul Hidroserv Sebeş, Roman a declarat că sunt mai multe variante de lucru şi în toate, varianta disponibilizărilor de personal este exclusă.Noutaea este faptul că Ministerul Economiei are în vedere comasarea sucursalei Hidroserv Sebeş cu cea din Hațeg sau Sibiu. Și în această eventualiate, sediul central al noii structuri teritoriale va rămâne la Sebeş. Chiar dacă numărul de ore al unora dintre angajați se va reduce temporar pe anumite segmente de activitate, nu se pune problema pierderii locului de muncă. Compania Hidroelectrica este deținută de Ministerul Economiei şi se află în insolvență din luna iunie 2012. Administratorului judiciar al companiei de stat a a declarat de curând că Hidroelectrica poate ieşi din insolvență la 26 iunie. În județul Alba, Hidroelectrica – Sucursala Hidrocentrale Sebeş are amenajările hidrotehnice Gîlceag, Petreşti, Șugag, Săsciori, Cugir şi Obrejii de Căpâlna. Cu o putere instalată de 346,50 MW şi o energie anuală medie de 430 GWh, sucursala realizează aproape 1% din energia totală produsă în România şi 3% din producția Hidroelectrica. Amenajarea complexă a râului Sebeş cuprinde patru hidrocentrale dispuse în cascadă, o stație de pompare şi două microhidrocentrale. Primul şi cel mai mare dintre lacurile ce formează cascada

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43



30.01.2013

amenajată pe râul Sebeş este lacul Oaşa, cu un volum de 136 mililioane mc şi o suprafață de 454 ha. Acumularea Obrejii de Căpâlna asigură atât debitul necesar producerii de energie electrică în centrala Săsciori (42 MW), cât şi alimentarea cu apă a județului Alba. În anul 2011 Hidroelectrica ocupa locul 2 in “Top 100 cele mai valoroase companii din Romania”, editat de Ziarul Financiar, fiind evaluată la 3.490 milioane de euro. /Unirea AB, http://www.ziarulunirea.ro/precizari-privind-disponibilizarile-de-la-hiroelectrica-si-hidroserv-sebes-posibila-comasare-cu-sibiul-sau-hategul-152718.html

De ce Azomureş a devenit una dintre cele mai valoroase companii, iar Oltchim a ajuns în insolvenţă?Analiştii sunt de părere că forma de proprietate a făcut diferența între o companie de stat precum combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT), care urmează să intre în insolvență, şi producătorul de îngrăşăminte Azomureş Târgu-Mureş, care a făcut profi-turi record şi a multiplicat de peste 100 de ori banii celor care au investit în acțiunile sale. Azomureş şi Oltchim, doi giganțicare fac parte din sectorul chimic, fiind ani la rând cei mai mari jucători pe piețele pe care activează, au avut o soartă cu totul diferită, primul ajungând să se vândă cu câteva sute de milioane de euro, în timp ce al doilea ar putea să nu mai rămână cu nimic în urma intrării în insolvență. În timp ce Azomureş a ajuns în utimii ani să raportezeprofituri record, de câteva sute d emilioane de lei pe an şi la o marjă netă de profit de peste 20%, Oltchim a dus-o din ce în ce mai rău, ajungând anul trecut la pierderi de 384 milioane de lei,vânzările s-auprăbuşit la jumătate şi administratorii companiei au depus cererea pentru deschiderea procedurii de insolvență. ”Factorul proprietate a făcut diferența. Oltchim este o companie de stat, în timp ce Azomureş este una privată. Când Oltchim va deveni privată se va bucura de acelaşi succes caşi Azomureş. Dacă Oltchim era privatizată în anul 2000 acum era altă situație. Aşa a trecut prin procesul de sifonare şi a fost pe post de vacă de muls din toate regimurile. Statul şi-a bătut joc de Oltchim.Pentru că Azomureş a fost în zona privată a făcut posibilă trecereade la un investitor la altul până a ajuns la cei mai puternici”, este de părere Ionel Blănculescu, fost preşedinte AVAB, AVAS, în prezent consultant de business. /Ziarul Financiar şi Târgumureşeanul MS,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

http://www.ziarulunirea.ro/precizari-privind-disponibilizarile-de-la-hiroelectrica-si-hidroserv-sebes-posibila-comasare-cu-sibiul-sau-hategul-152718.html

http://www.ziarulunirea.ro/precizari-privind-disponibilizarile-de-la-hiroelectrica-si-hidroserv-sebes-posibila-comasare-cu-sibiul-sau-hategul-152718.html

30.01.2013

http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/zfro-de-ce-azomures-a-devenit-una-dintre-cele-mai-valoroase-companii-iar-oltchim-a-ajuns-in-ins.html

Apă şi canalizare pentru şcoli şi grădiniţe din mediu ruralConsiliul Județean Cluj are pe ordinea de zi a şedinței din această săptămână un proiect de hotărâre privind aprobarea Programului „Introducerea apei şi realizarea canalizării la şcolile şi grădinițele din mediul rural” . Urmare a situației existente la nivelul județului Cluj privind asigurarea utilităților la unele unități de învățământ din mediul rural, respectiv exista şcoli şi grădinițe care nu au introdusă apa, respectiv canalizarea nu este realizata, motiv pentru care nu au obținut autorizație de functionare, s-a inițiat Programul „Introducerea apei şi realizarea canalizării la şcolile şi grădinițele din mediul rural”. În acest sens, Consiliul Județean Cluj în colaborare cu S.C. Compania de Apă “Someş” S.A. Cluj a întocmit în anul 2012, pe baza situațiilor existente în teren şi a bazei de date constituite în acest scop, un studiu de fezabilitate cu acest obiectiv, care stabileşte pentru fiecare unitate de învățământ. Durata de execuție estimată pentru o unitate de învățământ este de 2 luni de zile. Finanțarea Programului se va asigura din Bugetul Consiliului Județean, pe bază de contracte de asociere încheiate de Judetul Cluj cu consiliile locale vizate, asociere care se va face pe baza unui contract cadru, al cărui conținut va fi supus, ulterior, aprobării Consiliului Județean. Valoarea estimată a Programului, rezultata din studiul de fezabilitate, este de 3.300.000 lei. /TurdaNews CJ, http://turdanews.net/articole/rural/23727-apa-si-canalizare-pentru-scoli-si-gradinite-din-mediul-rural.html

Parcul Lunca Mureşului se implică în acţiuni împotriva tăierilor ilegale de arbori Parcul Natural Lunca Mureşului sesizează cazuri de tăieri ilegale de vegetație lemnoasă. Tăierile ilegale de arbori s-au aflat în atenția Administrației Parcului Natural Lunca Mureşului în această perioadă. Administrația a participat la o amplă campanie împotriva furtului de lemn din aria protejată. De cele mai multe ori, hoții taie arborii de pe malul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

http://turdanews.net/articole/rural/23727-apa-si-canalizare-pentru-scoli-si-gradinite-din-mediul-rural.html

http://turdanews.net/articole/rural/23727-apa-si-canalizare-pentru-scoli-si-gradinite-din-mediul-rural.html



30.01.2013

râului Mureş, aceste suprafețe nefăcând parte din fondul forestier național şi, ca urmare, nefiind gestionate de un ocol silvic. Reprezentanții administrației parcului spun că în Arad, cazurile de tăieri ilegale sunt mai puține decât în județul vecin. Potrivit acestora, fenomenul a fost ținut sub control datorită bunei colaborări cu Inspectoratul de Jandarmi Județean. În aria protejată din județul Timiş însă, defrişările sunt mult mai frecvente. Lipsa altor suprafețe împădurite care să asigure lemn de foc pentru populație, pune o presiune foarte mare pe vegetația lemnoasă din apropierea râului Mureş, din interiorul parcului. În acest sector, s-au semnalat şi în această iarnă numeroase furturi.Astfel, de curând, în apropierea localităților Periam, Igriş şi Saravale s-a desfăşurat o amplă acțiune de prevenire şi combatere a tăierilor ilegale de arbori. Pe lângă Administrația Parcului Natural Lunca Mureşului au participat la acțiuni şi Comisariatul Județean Timiş al Gărzii Naționale de Mediu, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) precum şi Inspectoral de Jandarmi. „Salutăm în mod special implicarea Jandarmeriei Timiş, de a cărei implicare viitoare depinde în mare măsură ținerea sub control a fenomenului pe acest teritoriu. De asemenea, ne exprimăm speranța că în viitorul imediat se va debloca un post de ranger pentru locația Cenad din parcul natural. Actele de contravenție şi infracțiune vor fi întocmite după finalizarea inventarierii pagubelor, care va continua şi în zilele următoare. Dorim din nou să informăm arădenii că vegetația lemnoasă, indiferent de proprietatea terenului pe care este amplasată, sau de locația acesteia, se supune regimului silvic şi că tăierea ei reprezintă contravenție sau infracțiune, în conformitate cu legislația în vigoare“, a susținut Paul Hac, directorul Parcului Natural Lunca Mureşului. /Glasul Aradului AR, http://glsa.ro/arad/stiri-informatii-administratie-social-arad/86200-parcul-lunca-muresului-se-implica-in-actiuni-impotriva-taierilor-ilegale-de-arbori.html

Lunca Mureşului căutată de..hoţii de lemne Hoții taie de regulă arborii de pe malul râului Mureş, aceste suprafețe nefăcând parte din fondul forestier național şi, ca urmare, nu sunt gestionate de un ocol silvic. Dacă în județul Arad fenomenul este ținut sub control datorită unei bune colaborări cu Inspectoratul de Jandarmi Arad, pe raza județului Timiş hoții dau mai multă bătaie de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

http://glsa.ro/arad/stiri-informatii-administratie-social-arad/86200-parcul-lunca-muresului-se-implica-in-actiuni-impotriva-taierilor-ilegale-de-arbori.html

http://glsa.ro/arad/stiri-informatii-administratie-social-arad/86200-parcul-lunca-muresului-se-implica-in-actiuni-impotriva-taierilor-ilegale-de-arbori.html

30.01.2013

cap celor din Administrația Luncii Mureşului. „Aici, lipsa altor suprafețe împădurite care să asigure lemn de foc pentru populație, pune o presiune foarte mare pe vegetația lemnoasă din apropierea râului Mureş, din interiorul parcului. În acest sector, s-au semnalat şi în această iarnă numeroase furturi” explică Paul Hac, directorul Parcului Natural Lunca Mureşului. Au trecut la acțiune. O acțiune de amploare care vizează prevenirea şi combaterea fenomenului s-a desfăşurat în perioada 23-25 ianuarie, a.c., în apropierea localităților Periam, Igriş şi Saravale. Pe lângă Administrația Parcului Natural Lunca Mureşului, au participat la acțiune şi Comisariatul Județean Timiş al Gărzii Naționale de Mediu, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) precum şi Inspectoral de Jandarmi Județean Timiş. „Am dori să salutăm în mod special implicarea acestei din urmă instituții, respectiv Jandarmeria Timiş, de a cărei implicare viitoare depinde în mare măsură ținerea sub control a fenomenului pe acest teritoriu. De asemenea, ne exprimăm speranța că în viitorul imediat se va debloca un post de ranger pentru locația Cenad din parcul natural” a precizat Paul Hac. Aviz amatorilor: oriunde ar fi amplasata vegetația lemnoasă indiferent de proprietatea terenului pe care este amplasată, sau de locația acesteia, ea se supune regimului silvic şi ca atare tăierea ei reprezintă contravenție sau infracțiune, în conformitate cu legislația în vigoare. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/lunca-muresului-cautata-de-hotii-de-lemne/1238760

Teme de mediuGuvernul analizează situaţia „Cupru Min” Abrud. Vezi ce conţine memorandumul care aşteaptă aprobarea ExecutivuluiPe masa Guvernului României află în această săptămână un memorandum înaintat de Ministerul Economiei privind situația “Cupru Min” Abrud. Documentul propune ca 50% din dividende să rămână la companie, pentru a fi direcționate spre investiții, precum şi derogarea de la plata taxei de drum. În opinia vicepreşedintelui CJ Alba, Florin Roman, aprobarea acestor măsuri ar aduce “Cupru Min” Abrud suficiente resurse financiare pentru obținerea acordului de mediu şi, implicit, atragerea de investitori. “În această săptămână, Guvernul va analiza un memorandum înaintat de Ministerul Economiei care

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

http://www.aradon.ro/lunca-muresului-cautata-de-hotii-de-lemne/1238760

http://www.aradon.ro/lunca-muresului-cautata-de-hotii-de-lemne/1238760

30.01.2013

prevede două lucruri importante. În primul rând, practic societatea este pregătită pentru privatizare şi atunci se iau în vedere doi paşi foarte importanți. Primul dintre aceşti paşi este că acest memorandum propune derogarea Cupru Min de la prevederile OUG 64 care presupune că 85 din dividende merg la Ministerul Finanțelor şi 15% rămân la nivelul societății pentru a fi făcute investiții. Prin memorandum se propune ca nivelul dividendelor plătite către Ministerul Finanțelor să fie de 50%, iar 50% să rămână la companie pentru partea de investiții. Dacă acest lucru va fi acceptat, putem spera la sume considerabile pentru partea de investiții şi de retehnologizare. O altă măsură pe care o propune acest memorandum este ca societatea Cupru Min să fie derogată de la plata taxei de drum inclusă în prețul motorinei. În prezent, Cupru Min foloseşte lunar circa 110 tone de motorină pentru exploatarea cuprului la Roşia Poieni. Dacă aceşti doi paşi cuprinşi în memorandum vor fi acceptați de Guvern, asta înseamnă că reprezentanții Cupru Min vor avea sume importante pentru partea de obținere a acordului de mediu pe anul 2013, pentru că ştiți că aici era o problemă din punct de vedere a investitorilor, deoarece nu aveau avizul de mediu. Prin aceste măsuri, societatea se va bucura de un real succes printre investitori, iar economia de bani poate duce rapid la retehnologizare şi noi investiții, ceea ce automat înseamnă şi noi locuri de muncă”, a explicat Florin Roman. /Alba24 AB, http://alba24.ro/guvernul-analizeaza-situatia-cupru-min-abrud-vezi-ce-contine-memorandumul-ministerului-economiei-ce-asteapta-aprobarea-executivului-162641.html

Mare tărăboi, pe groapa de gunoi!Primarul Devei, Petru Mărginean, a declarat, ieri, în şedința de consiliu local că „municipiul nostru riscă să ajungă groapa de gunoi a județului”, după ce s-a descoperit, susține el, un contract în primărie, prin care deponeul de gunoi de la marginea Devei a fost concesionat către SC Salubritate SA. Mărginean afirmă că acest act a fost descoperit de către reprezentanții Curții de Conturi, care au efectuat verificări aici. Edilul şef a declarat că „nu vreau să fiu părtaş la un asemenea document”. Concesiune pentru 10.000 de lei pe an. Despre ce este vorba? SC Salubritate SA a fost notificată să predea groapa de gunoi municipalității, însă firma respectivă a refuzat acest lucru. Primăria

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

http://alba24.ro/guvernul-analizeaza-situatia-cupru-min-abrud-vezi-ce-contine-memorandumul-ministerului-economiei-ce-asteapta-aprobarea-executivului-162641.html



30.01.2013

Deva a acționat în instanță societatea, solicitând Tribunalului Hunedoara „constatarea de drept a nulității contractului de concesionare a gropii de gunoi către SC Salubritate SA”. „De fapt, contractul respectiv a fost semnat doar de fostul primar, nu a fost votat în Consiliul Local Deva. Iar acest lucru este ilegal. Și suma de concesiune, de 10.000 de lei pe an, mi se pare extrem de mică, în condițiile în care aproape tot județul aduce, spre depozitare, tot gunoiul, la Deva”, a subliniat primarul Petru Mărginean. Nu a perceput bani celor din municipiu. Reprezentantul societății Salubritate SA îl combat, însă, pe primar, susținând că nu este bine informat. „Există o hotărâre a Consiliului Local Deva, nr. 137/2008, privind regulamentul serviciilor publice de salubrizare a municipiului Deva, iar la unul dintre capitole, se specifică faptul că administrarea gropii de gunoi o deține SC Salubritate SA. De aceea, nu era nevoie de o nouă hotărâre, aprobată în consiliul local pentru acest lucru. Contractul despre care vorbeşte primarul Devei se referă la un act pe care l-am încheiat, în urma unui control al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, în anul 2010. De precizat şi că, de la momentul preluării rampei de gunoi, societatea noastră a gestionat întreaga activitate din depozitul de deşeuri menajere, suportând integral costurile aferente şi încasând tariful reglementat prin hotărâre de consiliu local. Este de menționat că niciodată, societatea Salubritate nu a perceput tariful de depozitare a deşeurilor de la cetățeni, agenți economici sau instituțiile publice din Deva”, a declarat Sergiu Mody, avocatul SC Salubritate SA Deva. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/mare-taraboi-pe-groapa-de-gunoi

Mihaela Mih Dehelean a promovat cursul pentru postul de director la APM AlbaSocial-democrata Mihaela Mih Dehelan a promovat concursul pentru postul de director executiv la Agenția pentru Protecția Mediului Alba. Ea a ocupat acest post ca interimar, începând din data de 1 august 2012, când a fost desemnată să conducă APM Alba prin ordin semnat de ministrul Mediului, Rovana Plumb. Mihaela Mih Dehelean este de profesie jurist şi a lucrat în cadrul Direcției Publice pentru Evidența Populației.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

http://www.mesagerulhunedorean.ro/mare-taraboi-pe-groapa-de-gunoi

30.01.2013

/Unirea Ab, http://www.ziarulunirea.ro/mihaela-mih-dehelean-a-promovat-concursul-pentru-postul-de-director-la-apm-alba-152922.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI Teme de mediuSalvarea lacului cu nuferi din 1 Mai - Propunerile s-au dat, urmează soluţii?! La începutul acestei săptămâni a expirat "ultimatul" dat de către Instituția Prefectului specialiştilor din Bihor pentru oferirea unor soluții menite să salveze rezervația naturală de la Băile 1 Mai. Două propuneri au fost înregistrate pe adresa Prefecturii, acestea urmând să fie analizate, trebuind însă se se ia o decizie până ce nu va fi prea târziu. De mai bine de un an, autoritățile locale au privit cum un loc unic în Europa, lacul cu nuferi din Băile 1 Mai, începe să dispară. Deşi întâlniri între specialişti au mai avut loc, urmate de controale pentru depistarea forajelor ilegale, lucrurile se mişcă greu. La ultima şedință de la sediul Prefecturii Bihor s-a convenit ca, până pe data de 21 ianuarie, specialiştii interesați de salvarea Rezervației pârâul Pețea de la Băile 1 Mai să vină cu soluții concrete care să fie analizate şi în baza cărora să se facă anumite intervenții. Două propuneri au şi fost înmânate prefectului Claudiu Pop. Una dintre ele prezintă punctul de vedere al specialiştilor Muzeului Ţării Crişurilor, iar cea de-a doua cuprinde opinia biologului Anna Marossy, membră a Comisiei de Monumente Naturale a Filialei Cluj a Academiei Române. Aurel Chiriac, directorul MTC, ne-a confirmat ieri că, încă de luni, a depus la Instituția Prefectului Județului Bihor o sumă de soluții, parte din ele au fost deja expuse la dezbaterea publică de săptămâna trecută. Documentul se întinde pe mai multe pagini, însă alegerea soluției cade în sarcina altor foruri de decizie. Dintre numeroasele soluții oferite se remarcă cea de decolmatare a lacului, respectiv repunera în funcțiune a forajului aflat în vecinătate. Anna Marossy crede în schimb că apele termale din zona Băile 1 Mai şi Felix sunt exploatate excesiv. Aceasta susține că pentru remedierea acestui "dezastru" trebuie luate măsuri drastice, inclusiv reducerea debitelor şi utilizarea lor doar pentru tratament. Totodată, la operațiunile de salvare a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

http://www.ziarulunirea.ro/mihaela-mih-dehelean-a-promovat-concursul-pentru-postul-de-director-la-apm-alba-152922.html

http://www.ziarulunirea.ro/mihaela-mih-dehelean-a-promovat-concursul-pentru-postul-de-director-la-apm-alba-152922.html

30.01.2013

rezervației naturale s-a alăturat şi un grup de scafandri care şi-au oferit, gratis, serviciile. Aceştia au şi executat zilele trecute mai multe scufundări în Ochiul Mare, aşa cum este cunoscut izvorul şi lacul cu nuferi. / Crişana, http://www.crisana.ro/stiri/eveniment-14/salvarea-lacului-cu-nuferi-din-1-mai-propunerile-s-au-dat-urmeaza-solutii--132802.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

http://www.crisana.ro/stiri/eveniment-14/salvarea-lacului-cu-nuferi-din-1-mai-propunerile-s-au-dat-urmeaza-solutii--132802.html



Date post:	13-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

de pres/Revista presei/Revista... · Web viewCoordonatorul acestei echipe (numită echipa CNS,...

Documents