27 mai, istoricul zilei 366: A murit uzurpatorul Procopius (n. 326 n Cilicia), pretendent la tronul mpratului Valens. Dup Ammianus Marcellinus, el era vr de mam cu Iulian Apostatul.Procopius a luat parte la campania mpotriva perilor din 363. La moartea lui Iulian, Procopius ar fi trebuit s fie desemnat mprat, dar trupele l-au ales pe generalul Iovian.La moartea lui Iovian i la remprirea imperiului, Procopius s-a declarat mprat pe 28 septembrie 365 i a preluat controlul provincilor Tracia i Bithinia, dar a fost prins n btlia de la Thyatira i a fost executat din ordinul lui Valens pe 27 mai 366.A nu fi confundat cu istoricul din timpul lui Iustinian I, Procopius din Cezareea.866: MoareOrdooIdeAsturias(n.Oviedo,821),rege alAsturieintre850i866.

Afost fiulregeluiRamiroI sitatl luiAlfonsoalIII -leaAsturias.927: A murit tarul Simeon I cel Mare al Bulgariei. A domnitntre anii 893 si 927 in timpul primului imperiu bulgar.Campaniile sale victorioase mpotriva Bizantului. sartbilor si maghiarilor au condus Bulgaria la cea mai mare extindere teritorial a sa din toate timpurile, transformnd-o n cel mai puternic stat din vremea respectiv din rasaritul Europei.

Domnia sa a coincis cu o perioad de nemaintlnit prosperitate cultural i deschidere, numit ulterior Epoca de Aur a culturii bulgare.Sub domnia lui Simeon, Bulgaria i-a extins teritoriul pe o arie vasta intre Marea Egee, Adriatica si Marea Neagra.S e spune c Preslav, noua capitala a Bulgariei, rivaliza cu Constantinopolul.Biserica Ortodoxa Bulgaraa devenit prima patriarhie n afara Pentarhiei, iar traducerea n limba bulgar a textelor cretine s-a rspndit n tot spaiul slaval epocii.Pe la jumtatea domniei sale, Simeon a adoptat titlul de tar ( imparat), nlocuindu-l pe cel de cneaz ( print).

1328: Filip al VI-lea este incoronat rege al Frantei.

Regele Filip al VI-lea s-a nascut in 1293 si a fost fiul lui Charles I de France, Conte de Valois si al Margueritei dAnjou .A murit la data de 22 August 1350.1332: S-a nascut istoricul si filosoful arabAbdul Rahman Ibn Khaldun.

A decedat la Cairo pe 17 martie 1406 si a fost autorul unor carti valoroase, printre care Muqaddima (Introducere la istoria universal) i o Autobiografie.Este adesea considerat ca fondatorul sociologiei i unul dintre cei mai mari scriitori ai lumii islamice a Evului Mediu.Ibn Khaldun este considerat cel mai mare istoric musulman premodern.1510: Prima atestare documentar a localitii Comarnic, judeul Prahova. Comarnicul se afla in stapinirea boierilor Margineni. In secolul al XVII-lea, asezarea a trecut in stapinirea familiilor Cantacuzino si Filipescu, iar doua secole mai tirziu in proprietatea domnitorului Gheorghe Bibescu.Numele localitatii si toponimia din jur este legata de terminologia oierilor. Ca si Breaza, se pare ca acest sat a fost infiintat de mocanii transilvaneni care in drumul lor catre baltile Dunarii, poposeau aici.Si tot aici se facea si tunsul oilor, cel putin pina in secolul al XVIII-lea.Atestat documentar ca sat, incepind cu secolul al XV-lea, Comarnicul se afla in stapinirea boierilor Margineni.In secolul al XVII-lea, asezarea trecea in stapinirea familiilor Cantacuzino si Filipescu, iar doua secole mai tirziu in proprietatea domnitorului Gheorghe Bibescu.Carausia a constituit principala ocupatie a locuitorilor Comarnicului, asezarea fiind la 1694, printre cele 12 sate trecute in raza schelei Campina spre Brasov.O buna parte din comarniceni s-au indeletnicit cu aceasta ocupatie, transportind cu ajutorul cailor marfurile negustorilor pe potecile de plai, in samare, iar ulterior, dupa o oarecare amenajare a drumurilor, in chervane.Carausia comarnicenilor devenise un fel de monopol in cursul secolului al XVIII-lea.Numele satului, ne spun filologii, vine de la comarnic, cuvant cu care ciobanii din Tara Barsei numeau incaperea de la stana in care ei pastrau casul. Hidronimele Valea Lanii, Valea Casariei, Valea Beliei si toponimele Dealul Lanii si Plaiul Casariei intregeswc afirmatia filologilor, amintind de indeletnicirea de odinioara a ciobanilor veniti cu turmele de peste munti si asezindu-se pe aceste vetre insorite, intemeind sate ce le poarta numele, azi cartiere ale orasului : Podu Neagului, Podu Lung, Podu Vartos, Poiana si Vatra Satului.1564: A murit reformatorul religios Jean Calvin.

Foto: Jean CalvinA fostunul din iniiatorii Reformei protestante; (n. 1509).1570: Diaconul Coresi a terminat tiparirea Psaltirii romanesti, care face parte din seria de scrieri imprimate de carturarul roman in tiparnita sa din Scheii Brasovului.1600: Domnul Mihai Viteazul realizeaz sub sceptrul sau, prima unire politic a celor trei principate romneti.Mihai Viteazul, domn al Munteniei, Ardealului i a toat ara Moldovei

Mihai Viteazul, domnul rii Romneti, a deschis n istoria poporului romn o nou epoc.A venit la tronul rii Romneti ntr-un moment de cumpn, ntr-o conjunctur internaional complex, cnd presiuni externe i dificulti politice i economice interne, puneau sub semnul ntrebrii durabilitatea statului romn.Mihai Viteazul s-a dovedit a fi un bun organizator i un mare comandant militar, parcurgnd ntre 1588-1593 ntreaga ierarhie administrativ-politic a Trii Romanesti.Domnia sa (1593-1601), cunoate dou perioade distincte, dar strns legate ntre ele: lupta de eliberare de sub dominaia otoman (1594-1598), respectiv unirea politic a celor trei ri romne (1599-1601) .ntru realizarea primului obiectiv Mihai-Viteazul a ntreprins o serie de aciuni: a fcut nsemnate comenzi de armament n Transilvania, a refcut atelierele de tunuri i pulberriile de la Trgovite, a crescut dotarea artileristic, a dotat infanteria cu arme de foc portabile, a restructurat instituiile tradiionale n consens cu obiectivele politice i cerinele militare ale epocii, n fruntea unitilor sale armate a numit oameni apropiai, persoane de ndejde, buni profesioniti, potrivii locului i momentului i, nu n ultimul rnd, a tiut s-i apropie masele largi populare, fr al cror aport nu i-ar fi putut atinge obiectivele sale, crora le-a dedicat totul, inclusiv viaa.A dus o serie de btalii grele precum cele de la Clugreni, Hrova, Brila, Putineiu etc.Dup mai multe ncercri de nlaturare a suzeranitii otomane, Mihai-Viteazul a neles c acest lucru este posibil numai prin unirea eforturilor celer trei ri romneti.Colaborarea nsa s-a destrmat att n urma instaurrii n Moldova a domnului Ierimia Movil, ct i n Transilvania a cardinalului Andrei Bathory. Acetia ncheind pace cu Imperiul Otoman i-au cerut lui Mihai s plece de la tronul rii.Rspunsul lui Mihai a fost pe msur: pn ce nu-mi vor arunca pmnt peste ochi, nu voi nceta s lupt cu turcii.n scurta vreme, Mihai a hotrt o campanie peste muni, a crei scop era cucerirea Transilvaniei.Hotrtoarea btlie cu principele Andrei Bathory al Ardealului a fost la 18-28 octombrie 1599, iar victoria i-a revenit lui Mihai Viteazul.La 1 noiembrie 1599 Mihai i face intrarea n Alba Iulia, iar la 10 mai a fost cucerit Bacul, urmat la 16 mai 1600 de cetatea Suceava care a fost luat fr lupt, aprtorii cetii predandu-se.Astfel la 27 mai 1600 Mihai Viteazul s-a intitulat ntr-un hristovDomn al rii Romneti, Ardealului i Moldovei.

Statul lui Mihai-Viteazul, 1600Dupa unificarea sub sceptrul sau a tarilor romane, M. Viteazul nu a reusit sa stea la carma acestora decat cteva luni. La nceputul lui septembrie 1600 strile previlegiate din Transilvania se rascoal mpotriva Domniei sale. n ajutorul lor a venit oastea Imperial i n urma luptei de la 18 septembrie de la Miraslu, Mihai pierde Ardealul.n acelai timp Moviletii recapt Moldova.n zorii zilei de 8 august 1601 Mihai Viteazul este asasinat mielete din ordinul generalului habsburg Gheorghe Basta.Faptele marelui domnitor s-au impus ca simbol al luptei pentru unitate nationala ale poporului nostru i au implinit pentru intaia data in istorie aspiraia sa fundamental de unire.De la 1600 nici un romn n-a mai putut gndi unirea fr uriaa lui personalitate, fr paloul sau securea lui ridicat spre cerul dreptii, fr chipul lui de curat si desvrit poezie tragic. (N.Iorga).In punctul cel mai inalt al destinului sau, Mihai Viteazul se intitula intr-un hristov emis la 27 mai, Domn al Tarii Romanesti, Ardealului si Moldovei si isi confectiona bine cunoscuta pecete, pe care figurau cele 3 tari romane surori.1703: A fost ntemeiat oraul Sankt Petersburg, viitoare capital a Imperiului arist.NTEMEIEREA SANKT-PETERSBURGULUIn anul 1700, Rusia a nceput impotriva Suediei, un rzboi care a durat 21 de ani i s-a numit Rzboiul Nordic. Rusia a avut drept aliai n acest rzboi Danemarca i Saxonia.Deja n anul 1702, armata rus a cucerit cetatea Noteburg. Aceasta a reprezentat prima mare victorie n rzboi, n cinstea creia Petru a redenumit Noterburgul, n Shliselburg (oraul-cheie).Dup un an, ruii avnd succes, au cucerit nc o cetate, care era considerat de necucerit cetatea Nieshantz, in ziua de 1 mai. Aceast victorie le-a deschis calea ctre delta Nevei, ctre mare.

Petru cel mareConsiliul militar, n frunte cu Petru I a decis, c aceast cetate nu merit refortificat: Nieshantz, dup cum spunea nsui arul nu este suficient de puternic de la nsi natura.Pe lng aceasta, cetatea era poziionat suficient de departe de mare, astfel nct suedezii aveau posibilitatea de a se ntri pe una dintre insulele deltei Nevei, iar ruii oricum ar fi rmas rupi de litoral.Cercetnd personal insulele deltei, Petru a gsit exact ceea ce i dorea: Insula Iepurilor, care era aezata la desprirea Nevei n dou brae, n imediata apropiere a mrii.Din toate prile insula era scldat de ape, ceea ce reprezenta un element de aprare natural n caz de asediu. Iar de pe insul, puteau fi bombardate corbiile dumane din orice direcie n-ar fi ncercat ele s ptrund pe ru.n data de 16 (27) mai a anului 1703, de ziua Sfintei Treimi, pe insul s-au pus bazele unei ceti.Anume aceast zi este considerat drept dat de ntemeiere a Sanct-Petersburg-ului. ns numele su, cetatea i l-a primit n data de 29 iunie, de ziua lui Petru, cnd aici au fost puse temeliile bisericii cu hramul Sfinilor Petru i Pavel.Petru a numit cetatea Sanct-Piterburh, acelai nume obinndu-l i oraul ce a nceput s se dezvolte n jurul Insulei Iepurilor.Imediat dup construirea cetii pe malurile Nevei, timp de 3 zile a fost construit o cas de lemn pentru Petru. arul a vrut ca noua sa locuin s se asemene construciilor olandeze, care i-au plcut att de mult, fapt pentru care, cu vopsele din ulei pereii casei de lemn au fost vopsii sub form de crmizi.