Iar s-a umplut g\leata de gunoi. ~ndou\ zile. S-a umplut [i trebuie s\duc sacul de plastic jos, la tombe -ronul din fa]a blocului, iar eu n-amnici un chef: afar\ plou\ toren]ial,interfonul de la intrare e stricat,trebuie s\ m\ mo[mondesc vreunminut cu el `n ploaie, [i pun pariuc\ nici gunoiul n-are chef s\ ias\afar\ pe o vreme ca asta. M\ uit lag\leata cu sacul negru ridicat ca unguler de protec]ie pentru câini [imeditez filosofic la capacitatea oa-menilor de a produce tot mai multegunoaie `ntr-un timp tot mai scurt.
» pag. 5
ANUL XIII » NR. 567 » 20 – 26 mai 2017 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]
PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.ROEDITURA POLIROM LA BOOKFEST 2017
Ofert\ bogat\de literatur\român\ Editura Polirom vine cu o ofer -t\ impresionant\ de lite ratur\român\ la edi]ia din acest an aSalonului Inter na]ional de Car -te Bookfest, continuând pu bli -carea, difu zarea [i promovareascriitorilor români contem po -rani, direc]ie deschis\ prin lan -sarea colec]iei „Ego. Proz\“,apoi a „Fiction Ltd.“ [i a colec -]iei „Opere“, precum [i a serii -lor de autor Polirom.
» pag. 2-3
Citi]i interviul realizat de Iulia Blaga `n » paginile 8-9
Românii e de[tep]i
COSMIN BUMBU} {I ELENA STANCU DESPRE PRIMUL LOR DOCUMENTAR, ULTIMUL C|LD|RAR
„Vrem s\ spunemadev\rul, le dator\m
asta celor care neprimesc `n vie]ile lor“
Cronic\ de carte
Ultimul c\ld\rar, docu men tarul de debut al fotogra fului Cosmin Bumbu] [i al jurnalistei Elena Stancu, are pre -mie ra `n competi]ia de lung metraj a sec]iunii Zilelele Filmului Româ nesc la a 16-a edi]ie a Festiva lului Interna -]ional de Film Transilvania de la Cluj-Napoca (TIFF, 2-11 iunie 2017). Filmul urm\ re[te o familie de romi c\l d\ -rari din Corcova, jud. Mehe din]i, care, pentru c\ nu se mai g\sesc cump\r\tori pen tru vasele [i ibricele dearam\, pleac\ regulat la fier vechi `n Fran]a sau la mere `n Belgia. Din auto rulota cu care c\l\ toresc de aproapepatru ani pentru a face jurna lism cât mai de calitate, Cos min Bumbu] [i Elena Stancu au r\spuns `n tre b\rilor SdC.
Urgen]e la grani]\
Alina Purcaru
Cartea Via]a de dincolo de grani]\a scriitoarei israeliene Dorit Ra-binyan m-a atras din câteva motivefoarte puternice, toate legate de is-toria lecturilor personale: de mult\vreme caut c\r]i plasate ̀ n Israel, o]ar\ imaginat\ exclusiv din fic]iuni;am citit cu mare interes romaneleunei alte scriitoare israe liene, Ze -ruya Shalev, a[a c\ eram foarte do -ri toare s\ descop\r o alt\ proza-toare de calibru similar.
Noi titluri Polirom semnate de Gabriela Adame[teanu, SimonaAntonescu, Angela Baciu, IlincaBernea, Nicolae Breban, Dan Ciu-pureanu, Liliana Corobca, AndreiCr\ciun, Bogdan Co[a, AlexandruDone, Ioan-Florin Florescu, TudorGanea, Adrian Georgescu, FlorinIaru, Nora Iuga, Marius Oprea,Doina Ru[ti, Ana Maria Sandu,Bogdan-Alexandru St\ nes cu, Li-viu Ioan Stoiciu, Cris tian Teodo-rescu, Lucian Dan Teodorovici,Alex Tocilescu vor fi lansate lastandul editurii din cadrul edi]ieicu num\rul 12 a târgului.
nSeriile de autor Polirom: Ga -brie la Adame[teanu, Provizorat,edi ]ia a IV-a, definitiv\. Bestsel-ler la Salon du livre, Paris, 2013
O carte despre tulburii ani ’40[i ’70, despre triste]ea existen]elornoastre.
nEdi]ii ilustrate• Cristian Teodorescu, Mardale,
Cartea pisicii, edi]ie cartonat\ [iilustrat\
„Când Cristian vrea s\ publicepe numele lui tot ce am scris eu, as-ta mi se pare scandalos. Chiar dac\
aici trebuie s\-i dau [i lui dreptate –nici un editor din România n-ar ac-cepta s\ intre `n rela]ii contractua-le cu o pisic\.“ (Mardale)
• Nora Iuga, Angela Baciu, maidr\gu] decât dostoievski, poemdramatic, ilustra]ii de Ion Barbu
Nora Iuga [i Angela Baciupoart\ un dialog ̀ ntr-un ritm alert,colocvial, abundând `n ca lam bu -ruri, satir\ politic\, observa]ii co-tidiene, referiri la lecturi, la lu -mea artistic\.
n Jurnale, memorii, coresponden]\
• Nicolae Breban, Via]a mea„Via]a lui Nicolae Breban se
confund\, ̀ n mai mare m\sur\ de-cât a oric\rui alt scriitor român,cu monumentala sa oper\.“ (Bog-dan Cre]u)
• Ioan-Florin Florescu, Jurnalsco]ian
La mii de kilometri de cas\,`ntr-o lume `n care cel mai mult `ilipse[te s\ vorbeasc\ române[te,acest „român de pretutindeni“, cuminunatul s\u dar de povesta[, nezice din c\r]i [i din via]\.
nFiction Ltd. • Simona Antonescu, Hanul lui
ManucHanul lui Manuc, la fel ca pri-
mele romane ale Simonei Anto-nescu, se situeaz\ sub aceea[i in-scrip]ie: Dac\ nu revezi trecutul,nu vezi prezentul [i nu preveziviitorul.
• Marius Oprea, Neasemuita is -torie a Imperiului Român de R\s\rit
„Când prezentul nimice[teuto pia [i viitorul, ne r\mân ucro-nia [i trecutul. Scriind despremunca lui de gropar al comu-nis-mului (mai exact: «dezgropar»),arheologul [i poetul Marius Oprea[i-a descoperit voca]ia prozei
lapidare, intense, mi[c\ toa re.“ (So rin Antohi)
• Florin laru, Sânii verziDe[i foarte diferite ̀ ntre ele, fie-
care povestire a lui Florin Iaru `]iface poft\ de urm\toarea. Unelesunt triste, altele ludice, ̀ ns\ toatese citesc pe ner\suflate.
[i `n epoca Luminilor, povesteatrece pe nesim]ite de la faptele rea-le din anul 1798 la misterele unuicult de magicieni, ale c\ror fabu-loase re]ete culinare, notate cuacribie `n Cartea bucatelor rele,scot la lumin\ gusturile vie]ii ar-haice [i rafinamentul unei bu -c\t\rii fermecate, din vremuri demult uitate.
• Ana Maria Sandu, Pere]isub]iri
17 pove[ti dintr-un bloc cu pa-tru etaje din Bucure[ti. ~n aceast\comunitate de locatari vechi [inoi, intimitatea devine fluid\. Din-colo de u[ile `nchise e o lume `nmic, cu bucuriile [i triste]ile ei in-finitezimale.
• Lucian Dan Teodorovici, Cel care cheam\ câinii
O poveste real\ despre `ncerca-rea de a supravie]ui prin fic]iune,o nara]iune alert\ [i acaparant\despre lumi care se construiescacolo unde limitele organismuluinu te las\ s\ ajungi.
nEgo. Proz\• Bogdan-Alexandru St\nescu,
Copil\ria lui Kaspar HauserO carte a devenirii, pres\rat\
cu am\nunte picante dintr-o fami-lie instabil\, din lumea g\[tilor dela bloc, precum [i din spatele cor-tinei lumii culturale.
• llinca Bernea, Numele t\u [ialte erezii
O versiune contemporan\ aFrumoasei [i Bestia, scris\ cuumor [i dramatism. O odisee aerotismului [i a melancoliei.
• Bogdan Co[a, Ultraviolen]\Ultima parte a trilogiei Poker,
Ultraviolen]\ este o analiz\ de cu-plu – un roman despre singur\ta-te [i dragoste.
• Andrei Cr\ciun, Aleea Zorilor„Aleea Zorilor este povestea
inocen]ei de dinainte s\ ni se`ntâmple via]a.“ (Andrei Cr\ciun)
• Tudor Ganea, MiereO poveste `n crescendo, cu des-
crieri onirice, `ncadrate `ntr-untimp magic [i un spa]iu transcen-dental, cu puterea de a-l vr\ji ire-mediabil pe cititor.
• Alex Tocilescu, Imperiul Pisicilor
„Alex Tocilescu este un tip cult,cu imagina]ie [i umor, c\ruia `iplac muzica, pisicile, conversa]ii-le [i satul 2 Mai. A[a sunt [i pove-stirile lui populate cu extrate -re[tri, politicieni, locatari de bloc,diavoli sau feline: au o naturale]e
absurd\, o impuritate elitist\ [iun umor neconven]ional.“ (Ma-rius Chivu)
n Câ[tig\torul Concursului deDebut al Editurii Polirom, edi]ia2017: Alexandru Done, Downshifting
„O poveste cu zvâc [i poant\.La prima lui carte, Alexandru Do-ne d\ impresia c\ scrie f\r\ efort,din poignet, cu un control dezin-volt al ac]iunii, al frazelor [i alefectelor speciale.“ (Radu Paras-chivescu)
La aceast\ nou\ edi]ie Bookfest,colec]ia „Biblioteca Polirom“ `[i`ntâmpin\ fanii cu cele mai a[tepta-te traduceri din literatura univer-sal\, cei mai ̀ ndr\gi]i scriitori ai lu-mii, cele mai râvnite titluri. Fie c\vorbim de c\r]i esen ]iale ale litera-turii lumii – semnate de autori pre-cum Orhan Pamuk, Philip Roth,David Lodge, Andreï Makine, JohnWilliams, Junichiro Tanizaki sauJosé Saramago –, fie c\ vorbim devocile [i tendin]ele noi din literatu-ra universal\ de ast\zi – ClaraUsón, Dorit Rabinyan, GeraldineBrooks, Eowyn Ivey sau Anna Ga-valda –, noile traduceri din colec]ia„Biblioteca Polirom“ ̀ [i a[teapt\ ci-titorii la standul editurii.
nHighlights BibliotecaPolirom la Bookfest 2017
• Carte-eveniment: MurasakiShikibu, Povestea lui Genji, tra-ducere din limba japonez\ de An-gela Hondru
www.suplimentuldecultura.ro4UPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 567» 20 – 26 mai 2017
2 » actualitate
EDITURA POLIROM LA BOOKFEST 2017
Ofert\ bogat\ de literatur\ român\Editura Polirom vine cu o ofert\ impresionant\ de lite -ratur\ român\ la edi]ia din acest an a Salonului Inter -na]ional de Carte Bookfest, continuând publicarea, difu -zarea [i promovarea scriitorilor români contem porani,direc]ie deschis\ prin lansarea colec]iei „Ego. Proz\“, apoi a „Fiction Ltd.“ [i a colec]iei „Opere“, precum [i a seriilor de autor Polirom.
www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 567» 20 – 26 mai 2017
actualitate « 3
O capodoper\ a literaturiiuni versale [i o cronic\ de o com -ple xitate [i o profunzime ului-toare a vie]ii la Curtea Imperial\`n Epo ca Heian.
• Cea mai citit\ autobiografierock a tuturor timpurilor: Keith Ri-chards, James Fox, Via]\, tradu-cere din limba englez\ [i note deVeronica D. Niculescu [i LucianNiculescu
~ndelung a[teptata autobiogra-fie a celebrului chitarist, compo-zitor, solist [i membru fondator alforma]iei Rolling Stones spunepovestea unei vie]i tr\ite `n ritmde rock’n’roll. Cu franche]ea saproverbial\, Keith Richards neofer\ povestea unei vie]i desprecare ne-am dorit mereu s\ [timmai multe.
• Orhan Pamuk, Femeia cuP\rul Ro[u, traducere din limbaturc\ de Lumini]a Munteanu
Oare prima experien]\ erotic\poate s\ ne hot\rasc\ `ntreaga via -]\? Sau destinul ne este trasat doarde for]a istoriei [i a legendelor?
„~n noaptea aceea am f\cutpentru prima oar\ dragoste cu ofe meie. A fost teribil de r\scolitor[i la fel de minunat.“ (Orhan Pamuk)
• Clara Usón, Fiica Estului,traducere din limba spaniol\ de Mariana Sipo[/Premiul Ciu-dad de Barcelona [i prestigiosulPremio de la Crítica, pentru celmai bun roman scris `n spaniol\din lume.
Personaj inspirat din realita-tea cea mai crunt\ a fostei Iugo-slavii, la `nceputul anilor ’90, `ntimpul r\zboaielor sârbo-croat [isârbo-bosniac, Ana este fiica ge-neralului Ratko Mladič, pe care `lador\ [i `l consider\ un adev\raterou al Serbiei, dar care avea s\fie repede cunoscut `n toat\ lu-mea ca „m\celarul din Balcani“[i judecat la Haga pentru crimede r\zboi.
• Philip Roth, Contravia]a, tra-ducere din limba englez\ de Ale -xan dra Coliban/National Book Cri -tics Circle Award for Fiction
Contravia]a vorbe[te despreoameni care `[i transform\ `nrealitate visurile de a tr\i o nou\existen]\, unii dintre ei mergândpân\ la a-[i risca via]a pentru aschim ba ceea ce p\rea un destinireversibil.
• John Williams, Augustus, tra-ducere din limba englez\ de Ari-adna Ponta/National Book Awardfor Fiction
O rescriere fic]ional\ a vie]ii`mp\ratului Caius Octavius, dinanii primei tinere]i pân\ la b\ -trâne]e. Construit\ `ntr-o manie -r\ original\, din scrisori, rapoarteoficiale [i declara]ii ce refac pascu pas destinul acestui personajfascinant, cartea reprezint\ unadev\rat tur de for]\ [i virtuozi-tate narativ\.
• Andreï Makine, Arhipelagulaltei vie]i, traducere din limba fran-cez\ de Daniel Nicolescu
~n arhipelagul {antar, dincolode Kol`ma [i de Sahalin, undetaigaua se `ntinde nem\rginit\ [ibusolele nu mai arat\ nordul,câ]iva solda]i ai Armatei sovieticepleac\ `n c\utarea unui evadatdin lag\r. Trebuie s\-l aduc\ viu,a[a e ordinul. Drumul nu e delocu[or: taigaua ]ine cu fugarul,popasurile sunt rare [i `naintareaplin\ de piedici. Rând pe rând, sol-da]ii abandoneaz\ vân\toarea deoameni; doar unul se `nc\p\]â -neaz\ s\ mearg\ mai departe.
• Primul volum de povestiri alcelebrului romancier britanic Da-vid Lodge: B\rbatul care nu voias\ se dea jos din pat [i alte poves-tiri. Cu prefa]a [i postfa]a autoru-lui, traducere din limba englez\de Radu Paraschivescu
„Povestirile realiste ale lui Da -vid Lodge `mbin\ cu elegan]\
Cele mai recente apari]ii Poli-rom din sfera nonfiction – sem-nate de autori români [i str\ini –vor fi lansate la standul editurii`n cadrul Salonului Interna]ionalde Carte Bookfest, edi]ia 2017. Noititluri semnate de Aurora Lii-ceanu, Marta Petreu, Grete Tar-tler, Madeea Axinciuc, Vintil\Mih\iles cu, Sorin Mitu, {tefanLemny, Orlando Figes etc. vor pu-tea fi achi zi]ionate de la standulediturii.
nDintre titlurile nonfiction deneratat la aceast\ edi]ie Bookfest:
• Edi]ie aniversar\ Matei C\li-nescu, Cinci fe]e ale modernit\]ii.Modernism, avangard\, decaden -]\, kitsch, postmodernism, tradu-cere de Tatiana P\trulescu [iRadu }urcanu
• 40 de ani de la apari]ia primeiedi]ii a c\r]ii
„Un studiu erudit, lucid, inte-ligent [i original, acoperind caspa ]iu cea mai mare parte a Eu-ropei [i mergând `n timp de la in-troducerea cuvântului moder-nus `n latina medieval\ pân\ lapostmodernismul de azi.“ („Notesand Queries“)
• Seriile de autor Polirom: Au-rora Liiceanu, Madlena
Despre verile fericite, despreun tablou care schimb\ vie]i, des-pre destine zbuciumate, dar [idespre o minunat\ prietenie poves - te[te Aurora Liiceanu – comple-tat\ de Nayla, fiica lui Pusi Cocea–`n noul s\u volum, Madlena.
• Eseuri & Confesiuni: Marta Pe-treu, Despre bolile filosofilor. Cioran(edi]ia a III-a rev\zut\ [i ad\ugit\)
„Cum o s\ fac\ fa]\ omul golu-lui care se na[te pe m\sur\ ce
ideea de transcendent se spulber\cu totul ̀ n vânt, iar el [tie asta? Cese va `ntâmpla când toat\ lumea`[i va da seama? Ce va pune omul`n loc? Nu [tiu.“
• Vintil\ Mih\ilescu (coord.), Dece este România astfel? Avataru-rile excep]ionalismului românesc
De ce este România altfel? se`ntreba ̀ n 2013 Lucian Boia ̀ ntr-unbine-cunoscut eseu care a stârnit oadev\rat\ gâlceav\ a intelectuali-lor. Astfel s-a n\scut ideea volumu-lui coordonat de Vintil\ Mih\ilescu.
• al-Kindī, Despre filosofia pri -m\, colec]ia „Biblioteca medie-val\“, edi]ie bilingv\, editarea [itraducerea originalului arab [inote explicative de George Gri-gore, studiu introductiv de LauraSitaru
O interpretare a fizicii [i meta-fizicii peripatetice din perspectivaneoplatonismului arab, cu influen]enotabile ale apocri fu lui Teologialui Aristotel.
• Madeea Axinciuc, Profetul [ioglinda fermecat\. Despre imagi-na]ie [i profe]ie `n C\l\uza r\t\ -ci]ilor de Moise Maimonide (edi -]ia a II-a), prefa]\ de Moshe Idel,colec]ia „Plural“
„Madeea Axinciuc trebuie feli-citat\ pentru curajul de a intra `nlabirintul maimonidian [i de aie[i din el ̀ n pace, contribuind la o`n]elegere a celor dou\ teme debaz\ ̀ n gândirea lui.“ (Moshe Idel)
„Volumul pune sub lentil\ ro-lul umorului ̀ n recitirea celor maivesti]i prozatori arabi din primelesecole ale islamului. De la fina iro-nie la fars\, de la surâsul datoratbucuriei intelectuale la râsul sar-castic, primejdie de «asprire» a
inimii, de la implica]iile etice lajuc\u[a parodiere a unor discur-suri solemne, diferitele abor d\riale umorului v\desc elocven]\,preocupare pentru stil, pen truechilibru.“ (Grete Tartler)
Cu o epistol\ `n versuri de la{erban Foar]\ • Volumul cuprindetexte semnate de: Dan C. Mih\i -lescu • Bogdan Cre]u • Bianca Bur -]a-Cernat • Alina Purcaru • DorisMironescu • Simona Preda • Adri anCioroianu • Dana P`rvan • NinaCorcinschi • Iulian Boldea • RaisaBeicu • Ruxandra Cesereanu •Doina Ru[ti • Ioana Bot • AngelaFurtun\ • Maria Pilchin • AlionaGrati • Cristina Hermeziu • Teo-dora Coman • Melinda Cr\ciun •Medeea Iancu • Emil Hurezeanu •Radu Vancu • Al. Cistelecan •Adrian G. Romila • Dumitru Crudu •Felix Nicolau • Robert {erban •Raul Pavel • Dan Liviu Boeriu • Li-viu Antonesei • Angela Marinescu
nEveniment dedicat colec]ieiJUNIOR la Bookfest 2017
Cititorii juniori sunt invita]i lastandul Bookfest Junior (pavilio-nul C1, etaj 1) din cadrul Salonu-lui Interna]ional de Carte Book-fest 2017, la un eveniment dedicatcolec]iei „JUNIOR“, unul dintrecele mai recente proiecte edito-riale Polirom.
• Edward Carey, Casa Heap. Pri -mul volum al Trilogiei Iremonger.
Bookfest Junior se desf\[oar\`n acela[i timp cu Salonul Inter -na]ional de Carte Bookfest, avânddin acest an un stand special pen-tru evenimente.
Scumpe domnule Dostoievski, m-am trezit ̀ ntr-o frumoas\ dimi -nea ]\ de mai cu o poft\ de ne st\ -vilit s\ v\ recitesc ~nsemn\ rile.Eram foarte tân\r când m-am `n -tâlnit cu aceast\ carte a dumnea -voastr\ [i m-am suspectat deaceea, mul]i, mul]i ani, c\ nu am`n]ele s-o. Aveam dreptate.
Am revenit, a[adar, asupra ~n -semn\rilor cu puterea pe care mi-a dat-o via]a pe care am tr\it-opân\ acum, la ani 33. Da, e altceva!
Scumpe domnule Dostoievski,citindu-v\, m-am sim]it cople[it deaceast\ realitate: numai aceas t\car te dac\ ne-a]i fi l\sat, [i ar fifost `n deajuns s\ r\mâne]i `n
toate biblio tecile lumii, sus, peraftul cel `nalt.
G\sesc ~nsemn\rile singure ̀ n -semnate cât `ntreaga oper\ a con-telui Lev Nicolaevici Tolstoi. {ideloc mai prejos decât Nasul sauMantaua domnului Gogol, Mantadin care, precum [tim, a ie[it toa t\ma rea literatur\ rus\ care i-a ur-mat, dac\ nu toat\ marea literatur\.
Domnule Dostoievski, cu omuldumneavoastr\ din Subteran\, chi-nuit, sfâ[iat, mizantrop, str\in desocietatea oamenilor, a]i f\cut unrezumat exact al istoriei oamenilor.
Sigur, omul din Subterana dum - neavoastr\ se revolt\ de ra]iona lis-mul absolut pe care `l `mbr\ ]i [au
(teoretic) oamenii timpului s\u.Nu v\ teme]i! Nu a fost chiar a[a.{tiin]a, logica, insuportabilul doi-ori-doi-fac-patru n-au triumfat `nom, ceea ce nu `nseamn\ c\ nuam sfâr[it to]i ̀ n ni[te tabele, cumv\ temea]i.
G\sesc `n Subterana cu care v-a]i `nceput ~nsemn\rile adev\ -ruri despre prostie [i despre furie[i despre voin]\ [i despre putere [idespre munc\ [i despre bun\tate[i despre cinste [i despre umilin]\[i despre dezn\dejde, cel mai fru-mos cuvânt slav. {i, desigur, de-spre zilele `n care ninge.
{i mai mult, `n Pornind de lalapovi]\, am intrat `n mina care esufletul omului. Am iubit-o din noupe Liza, fata de dou\zeci de ani care`[i vinde trupul, dar se [i aga]\ devorbele de alinare, [i vrea absolu-tul. Sunt pline bordelurile lumii,`nc\ sunt!, de aceea[i [i aceea[i Lizacare a[teapt\ s\ fie salvat\.
M-am `ncântat, domnule Dos-toievski, de omul care cade ̀ n scaunca [i cum i-ar fi dat cineva `n capcu un topor, de abisul celui care arfi vândut pe loc lumea `ntreag\ pe
o copeic\, numai ca s\ fie l\sat `npace, de omul atât de vanitos deparc\ ar fi fost jupuit de piele [i l-ar fi durut atingerea aerului.
Domnule Dostoievski, b\rbatuldin Subterana dumneavoastr\are patruzeci de ani [i ne anun]\,`nc\ de la primele pagini, c\ vatr\i pân\ la [aizeci de ani. Nu m\mai mir\ de decenii c\ [tia]i totuldespre via]\, dar abia la aceast\lectur\, mai matur\, [i poate maiatent\, mi-a fost dat s\ aflu c\[tia]i totul [i despre moarte (F.M.Dostoievski a murit la [aizeci deani, pe 9 februarie 1881).
Domnule Dostoievski, [i f\r\Idiotul, [i f\r\ Crim\ [i pedeaps\,[i f\r\ Fra]ii Karamazov, [i f\r\Demonii, numai [i numai cu aceast\nuvel\, cu ~nsemn\rile omuluidin Subterana dumneavoast\, [ia]i fi fost salvat.
Dac\ `mi este `ng\duit s\ ros-tesc acest gând enorm, cred c\ `ntot ce a]i scris a]i c\utat mântui-rea. {i mai cred c\, dac\ omul sepoate mântui prin literatur\, ~n -semn\rile v-au mântuit.
Scumpe domnule, am tr\it via -]a mea pe p\mânt dup\ aceste
dou\ idei, dup\ ideea c\ adev\rulne va elibera [i c\ frumuse]ea vasalva lumea. Ele mi-au fost artico-lele fundamentale din Constitu]ie.Iar cea mai intim\ dintre disper\ -rile mele este c\ nu m-am sim]itastfel r\stignit `ntre Hristos [iDostoievski.
Scumpe domnule Dostoievski,ceea ce voiam de fapt s\ v\ spuneste a[a: frumuse]ea zbuciumu-lui din Subteran\ chiar a salvatlumea, de[i lumea continu\ s\ nu[tie asta.
4 » opinii
www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 567» 20 – 26 mai 2017
Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun
{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pewww.suplimentuldecultura.ro
Cartea ~nsemn\ri din subteran\ (traducere din limbarus\ [i note de Emil Iordache) a fost publicat\ laEditura Polirom `n 2012.
Scrisoare c\tre Dostoievski
„Ziarul de Ia[i“, alte povestiri [i o nunt\ Cred c\-s m\car cinci ani de când –indiferent de subiect, la orice arti-col care `mi ap\rea, la orice mate-rial `n care era pomenit fie [i `ntreac\t numele meu pe „Ziarul deIa[i“ online – existau vreo doi-treicomentatori la sfâr[it, care f\ceauspume la tastatur\ cu mesaje re-petate obsesiv, de genul: „nu-l maipromova]i pe acest scriitora[ demâna a [aptea“, „o mizerie de fi-in]\ care beh\ie“, „acest nimeniabsolut“ etc. etc. Nu a[ fi b\gat `nseam\, dac\ ar fi fost vorba de cla-sicii hateri de pretutindeni. Erabizar c\ persoanele respective `misunt evident cumva apropiate, tr\ -iesc `n proximitate, deoareceprintre ̀ njur\turi strecurau insis-tent [i pervers detalii din via]amea personal\, despre care nu amscris niciodat\ public, ci doar le-ampovestit `n arealul meu de r\spân -dire. {i – aten]ie! – b\gau comen-tarii `n zona „cultur\“, unde nici
dracu’ nu d\ lejer barem un clic.~n plus, din stilistica l\turilor tur-nate online, mi s-a p\rut c\-i vor-ba de una [i aceea[i persoan\ carescrie mai multe comentarii subnick-uri diferite.
Na, `n fine, ideea e c\, de la `n -ceputul acestui an, de[i-s câtevama teriale cu numele meu pe „Zia-rul de Ia[i“, haterul respectiv adisp\rut subit, l\sând loc altor co-mentatori normali la cap. {i, pe deo parte, m\ simt cumva al nim\ -nui, parc\ am pierdut ceva, o re-la]ie de ur\ foarte important\, pede alta, nu m\ pot ab]ine s\ m\`ntreb cine din arealul meu a murit, s-a `mboln\vit sau nu maiare acces la net din varii motive,ca s\ m\ dumiresc `n sfâr[it care-iomul `n carne [i oase din spatelefrus tr\ rii ascunse. Sau m\ gân-desc la ce-i mai r\u: cel mai `nr\itfan al meu s-o fi plictisit de mine.
***Schimb cauciucurile ma[inii. ~ncurtea atelierului apare un BMWdecapotabil. Doi mecanici seuit\ cu jind, `i dau ocol, nici m\ -car un fluierat admirativ nu pots\ scoa t\. Dup\ vreo dou\-treiminu te de t\cere cavou, unul `n -treab\ `n [oapt\:
— Cam câte gagici crezi c\ aufost `n el?
***Mini-[edin]\ la ]igar\ cu doi colegide serviciu. Unul calc\ din gre[ea -l\ pe ni[te plante de pe un mic rond,iar eu sar ars:
— B\, da’ chiar a[a, calci peflori?!
Sunt mai sensibil cu subiectulde când plantez chestii.
— Nu, c\-s buruieni, se scuz\omul.
— Sunt buruieni ordinare, con-firm\ cel\lalt.
Pe sear\, ies la ]igar\ [i m\ uitla ni[te flori din spatele casei, pecare le-am plivit, s\pat [i udat cugrij\. Sunt, f\r\ nici un dubiu, fixacela[i soi de buruieni din rondulde la serviciu. {i eu m\ miram c\,la cât de mari [i frumoase `s, n-au`nflorit `nc\.
***Sâmb\t\ seara, la o nunt\, ies pe te-ras\ la ]igar\. Discut chestii cu unprieten. Nu [tiu cum vine vorba –vorbeam despre genetic\ –, iar eu,mintos, `i explic de exemplu cumde cânt\ coco[ul la patru diminea -]a – ce chestie! –, pentru c\ atuncir\sare soarele ̀ n ]ara lui de originezero, unde a ie[it din ou primu’coco[. Evitând precaut pro blema
cu cine a fost mai `ntâi: oul, g\inasau coco[ul. Cred c\, oricum, p\ -ream competent.
Dintr-o parte, intervine un ne-ne relativ mang\:
— M\ scuza]i c\ v\ `ntrerup,dar dumneavoastr\ [ti]i de ce zbia -r\ m\garul la or\ fix\?
— Nu-i problem\... Dar chiarzbiar\ la or\ fix\?
— Adic\ eu nu [tiu?! Eu lucrez`n Italia de zece ani. {i-acolo suntmul]i m\gari [i-am auzit eu cumzbiar\ la fix. Da’ la fix, pe ceas! Suntunii care cic\ zbiar\ [i fix la f\r\ unsfert, dar eu sincer n-am auzit.
— Ce chestie! {i cum pot faceasta?
— Nu [tiu! Nici eu nu `n]eleg!
~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu
www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 567» 20 – 26 mai 2017
opinii « 5
Totu[i eu nu sunt un tip risipitor.M\ consider parcimonios, iar Ali-na `mi mai zice câteodat\ zgârcit(`n glum\, sigur c\ `n glum\!). Deunde oare r\sar atâtea resturi, r\ -m\[i]e, de[euri? Ce tot arun c\m,de umplem atâ]ia saci de gunoi?M\car nu suntem singurii: iat\un gând par]ial lini[titor. La câte-va ore dup\ ce firma de salubrita-te a ora[ului gole[te tomberoaneleblocului, ele sunt iar\[i pline pâ -n\ aproape de buza de sus. Dup\aceea locatarii pur [i simplu `n -deas\ [i stivuiesc pungile de gu-noi `ntr-un turn tot mai ]uguiat [imai instabil. Avem grozav de mul-te chestii de aruncat. Exagerat de
multe. Tr\im `ntr-o cultur\ a risi-pei [i asta m\ nemul]ume[te unpic, fiindc\, a[a cum am zis, suntmai parcimonios de felul meu. {iam tr\it paisprezece ani la sat, un-de multe dintre resturile urbanenici m\car nu erau resturi.
M\ uit la co[ul de gunoi [i `n -cerc s\ `mi amintesc cum de s-aum plut. Ia s\ v\d. Am cur\]at ni[ -te cartofi pentru piure [i, evident,cojile le-am aruncat la gunoi. Totacolo mai sunt ni[te coji de mor-covi, cozi de p\trunjel, câtevag\oci de ou\. ~ntr-o gospod\rie dela sat nimic din resturile astea n-ar fi ajuns la gunoi. Cojile de le-gume se fierbeau [i se d\deau de
mâncare la porci, restul se arunca`n gr\dina din spate, ca s\ le ciu-guleasc\ g\inile [i curcile.
Mai sunt acolo [i ni[te oase dela un pui fiert. Evident, la sat oase-le ar fi ajuns la câinele casei, carele-ar fi mâncat sau le-ar fi `ngro-pat, treaba lui. Tot la câinele caseiar fi ajuns [i pieli]ele sau buc\]ilede gr\sime. Asta `nseamn\ cam otreime din g\leat\.
Apoi mai sunt nelipsitele pungide plastic. Nu [tiu de unde se totadun\. Toat\ lumea – la pia]\, lasupermarket, la orice magazin –]ine s\ `]i pun\ orice cump\r\tu -r\, oricât de mic\, `n câte o pung\sau pungulice. Pâinea e mereu
`nvelit\ `n pungile astea enervan-te. Pân\ [i o banal\ leg\tur\ dem\rar a ajuns s\ aib\ dreptul lapunga ei. {i mai sunt acolo ni[teplicuri cu facturi, ciorne de texte,bonuri de cas\, un ambalaj de cio-colat\, unul de cafea [i câtevabuc\]i de ziare folosite nu mai [tiula ce. Astea ar fi fost tare bune cas\ aprinzi focul `n dimi ne]ile fri-guroase de iarn\ [i s\-l alimentezipân\ se `nte]e[te. Ar fi folosit [iele la ceva.
Uite [i dou\ sticle de plastic (ne -su ferit\ sintagm\ – dar nici „pe-turi“ nu sun\ mai bine). Odinioa -r\, când au ap\rut `n comer]ul ro-mâ nesc, erau sp\late de cum se goleau, apoi erau reciclate luni `n -tregi, iar `n cele din urm\ erau t\ -iate `n dou\ [i folosite ca pâlnii,ghivece de flori sau acoperitori deprotec]ie pentru pl\ntu]ele tinere.Se mai recicleaz\ [i acum, dar par -c\ sunt prea multe: toate paji[tileRomâniei sunt pres\rate cu ele.
~n fine, v\d c\ ̀ ntr-o gospod\rietradi]ional\ mai bine de trei sfer-turi din gunoaiele mele urbane arfi fost folosite, refolosite sau reci-clate. Nu-mi dau seama ce ̀ n seam -n\ asta, totu[i simt o nemul]umi-re – vag\, dar sâcâitoare. Producemprea mult gunoi. Prea mult [i prearepede. Dar ce s\ facem? Nu potaduce g\ini `n apartament. Uncâine, poate?
Dar umbl\ vorba c\ de fapt câi-nii urbani nici nu mai m\nânc\oase. Vor hran\ special\, amba-lat\ frumos `n pungi de plastic, care ajung [i ele la gunoi. Asta e.Suntem condamna]i la gunoi[te.Ridic din umeri [i culeg sacul ne-gru de plastic. Ploaia s-a mai poto-lit. Dau o fug\ pân\ afar\, `ndescumva gunoiul `n tomberonulumplut pân\ sus [i vin `napoi.
Când m\ `ntorc, decojesc o por-tocal\ [i arunc cojile la co[. Of, pevremuri, la sat...
Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo
Risipitorii de gunoi
Dintre celelalte partide, doarALDE mai trece pragul electoral,forma ]iu nea lui T\ri cea nu avândaproape 9% ̀ n sondajul celor de laIMAS.
}inând seama de modul stra-niu `n care se mi[c\ opozi]ia, dar[i de anun]urile repetate ale PSDcu cre[terea lefurilor `n zona bu -getar\, cifrele nu-s `ncurajatoarepentru social-democra]i. De regu -l\, imediat dup\ alegeri, partidulcâ[ tig\tor mai beneficiaz\ de oprim\ de câteva puncte. Lucru ce
s-a [i `ntâmplat, pentru c\ IMASd\dea `n ianuarie PSD chiar maisus, undeva la 49 la sut\.
Pe de alt\ parte, dac\ ]inemcont de protestele din iarn\, ero-darea PSD e ̀ nc\ nesemnificativ\,având `n vedere amploarea mani-festa]iilor de strad\. Nici un par-tid n-a mai avut 500.000 de con -testatari `n marile ora[e, la o lun\dup\ triumful `n scrutinul de laparlamentare. Anali[tii se a[tep-tau ca PSD s\ ias\ ciufulit r\u din„afacerea“ OUG 13.
Nu doar c\ nu s-a `ntâmplat as-ta, ci {erban Nicolae a avut tupeuls\-[i treac\ amendamentele la Le -gea gra]ierii, fie [i pentru 24 deore, `n comisia juridic\ de la Se - nat. Interesant, ALDE n-a decon-tat nimic, ba chiar a urcat 3-4%.Iar dac\ liberalii se fac de baft\ lacongres, e posibil ca ALDE s\ maicreasc\ pân\ `n toamn\, dac\ T\ -riceanu reu[e[te s\ dizloce cevastructuri galbene prin teritoriu.
~n tab\ra opozi]iei, lucruriler\mân complicate. PNL [i USR auluat `mpreun\ la parlamen tareledin 11 decembrie aproape 30 lasut\. Cele dou\ partide adun\ acum`n sondaje 33-36 la sut\. Cre[tereanu e spectaculoas\, nici una din-tre forma]iuni nereu [ind s\-i atra -g\ pe cei care au ie [it `n urm\ cutrei luni `n strad\.
Ba mai mult, congresul USR a`ncurcat [i mai tare lucrurile `npartid, previzibila victorie a luiNi cu[or Dan la [efia forma]iunii(nici n-a avut contracandidat pem\sur\) fiind `nso]it\ de alege reaunui Birou Politic ostil, care arvedea mai degrab\ ca strategieapropierea de Dacian Ciolo[. O cioc - nire ̀ ntre tab\ra Nicu[or, care mer -ge pe calea indepen den ]ei totale
fa]\ de Ciolo[, [i sus ]in\torii fos-tului premier tehnocrat ar da prostla electoratul atent la nuan ]e, cume cel al USR.
Nici la liberali situa]ia nu egro zav\. Pe 17 iunie partidul ̀ [i vaalege noua conducere. B\t\lia`ntre R\ul cel Mare [i R\ul celMic, adic\ `ntre Cristian Bu[oi [iLudovic Orban.
PNL joac\ `n continuare osci -lant, propune 25 de zile lucr\ toa rede concediu (oamenii de afacerisigur savureaz\ abera ]ia libe ra -l\), partidul `n ansamblu fiind unamestec de oportunism, ie[iripopu liste [i decizii greu de ̀ n]eles.
Temele de interes pentru elec-toratul de dreapta au fost tratatepe dos de c\tre liberali. Inclusivsubiectul anticorup]iei a fost ratatde PNL, nu din ne[tiin]\, ci pentruc\ mul]i dintre liberali ar vota [iazi cu ambele mâini pro iectele an tijusti]ie promovate de PSD.
Nici reac]iile pe subiecte eco-nomice, gen m\riri de salarii sauimpozitul pe gospod\rie, n-au fostconving\toare, `n timp ce temafamiliei tradi]ionale a fost sus]i -nut\ pe fa]\.
F\r\ o linie clar\, PNL r\mâ neun partid de 20 [i ceva la sut\,
pu]in pentru ambi]iile unei for-ma]iuni care ̀ n 2015 se l\uda cu 20de puncte `n plus.
Congresul din iunie ar trebuis\ tran[eze toate bâlbâielile dinul timele luni, `ns\ `n locul discu -]iilor serioase apar sforarii caretrag de funiile partidului [i care sepozea z\ pe Facebook al\ turi de fa-voritul la [efie. ~n PNL se num\r\organiza]iile fidele, un spectacolgre ]os pentru pu blicul ce are cutotul alte a[tept\ri de la marelepar tid liberal.
Deocamdat\ nu se `ntrev\dschim b\ri majore `n politica ro -mâ neasc\. Marile b\t\lii se vorduce `n continuare `n interior [inu ̀ ntre liderii coali]iei PSD-ALDE[i cei din opozi]ie.
~n PSD e de urm\rit rela]ia Drag -nea-Grindeanu, premierul dândsemnale tot mai clare de indepen-den]\ fa]\ de [eful s\u de partid.Nici Gabriela Firea nu st\ degea-ba, ̀ n condi]iile ̀ n care se vede de-ja principala favorit\ `n PSD pen-tru Cotroceni `n 2019.
La PNL e de v\zut care va fi re -la]ia Orban-Iohannis, `n situa ]iaprevizibil\ ̀ n care primul va câ[ tigapre[edin]ia partidului. Nu e pacenici m\car `n minusculul partid allui B\sescu (trei la sut\ `n ultimulsondaj!), vechii unepe ri[ti preg\ -tind ruptura definitiv\ de PMP.
Urmeaz\ o var\ a rea[ez\rilorinterne, `ns\ mut\ri-bomb\ nu se`ntrev\d la orizont.
Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u
Vara rea[ez\rilor politice
Iar s-a umplut g\leata de gunoi. ~n dou\ zile. S-a umplut [i trebuie s\ duc sacul deplastic jos, la tomberonul din fa]a blocului, iar eu n-am nici un chef: afar\ plou\toren]ial, interfonul de la intrare e stricat, trebuie s\ m\ mo[mondesc vreunminut cu el `n ploaie, [i pun pariu c\ nici gunoiul n-are chef s\ ias\ afar\ pe ovreme ca asta. M\ uit la g\leata cu sacul negru ridicat ca un guler de protec]iepentru câini [i meditez filosofic la capacitatea oamenilor de a produce tot maimulte gunoaie `ntr-un timp tot mai scurt.
Dou\ sondaje au ap\rut `n ulti mele zile, iar ambele ara -t\ ierar hii asem\n\toare. Sondajul IMAS plaseaz\ PSD la40%, pe locul doi fiind PNL cu 25%, `n timp ce USR r\ -mâne la 8%, scor `nregistrat [i `n urm\ cu jum\ tate dean, la alegeri. O alt\ m\sur\ toare, efec tua t\ de institu-tul condus de Marius Pieleanu, mai adau g\ PSD-ului patru puncte (44%), PNL ajunge la 24%, iar partidul lui Nicu[or Dan salt\ la 12%.
www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 567» 20 – 26 mai 2017
6 » muzic\
Cu Mihaela Martin [i M\lina Ciobanu la Academiade Muzic\ Kronberg
La o privire mai atent\, clasele dem\iestrie, la care s-au `nscris 160de amatori, sunt, `n felul lor, ocompeti]ie, [i `nc\ una notabil\,gra ]ie câtorva premii calificatedrept „promo]ionale“. PremiulGrommeck, al Funda]iei MuzicaleJurgen Frei din Bad Soden, esteacordat unui participant „activ“la masterclasses, ce demonstreaz\un mare poten]ial muzical, de-semnat de cei patru profesori (anulacesta Ana Chumachencho, Mi-haela Martin, Miriam Fried [iBoris Kushnir). Dotat cu zece miide euro, premiul este menit s\ `n -curajeze debutul unei carieremuzicale. Premiul Prinz von Hes-sen, 2.500 de euro, este conferit unui tân\r ce s-a distins `n timpulcursurilor, demonstrând „o ca-pacitate muzical\ special\, un dis-cern\mânt deosebit `n percep]ie,talent [i mult\ munc\, semnalândun mare poten]ial artistic“. Pre-miul Ana Chumachenco, de ace ea[i
valoare, este destinat [i el spriji -nirii unui tân\r violonist excep -]ional pentru a-[i finan]a studiile.
Dintre cei trei violoni[ti ro -mâni care s-au `nscris la sesiu-nea de la Kronberg, doar M\linaCiobanu a trecut de etapa audi -]iilor, devenind o participant\„activ\“ la cursuri, sub `ndruma -rea profesoarei Mihaela Martin.Pe ceilal]i doi, Estera Racz [i An-drei Mamara, participan]i „pa-sivi“, nu i-am prea v\zut. Spre de-osebire de alte na]iuni prezenteaici, românii nu exceleaz\ prinsolidaritate [i sus]inere a celuimai bun. De altfel, Andrei Mama-ra ̀ [i anun]a prietenii pe pagina deFacebook c\ ar fi venit `n Germa-nia de la [coala britanic\ undestudiaz\, s\ o vad\ pe... doamnaMerkel [i s\-i dea sfaturi desprerefugia]i... ~n timpul acesta, sud-asia ticii [i japonezii noteaz\ pe hâr -tie fiecare indica]ie pe care o d\Mihaela Martin.
~ntr-un scurt interviu, M\linaCiobanu `mi spunea c\ lec]iile dela Academia Kronberg constituie„o experien]\ deosebit\, cu totulspecial\ [i, stând aici o s\pt\ mâ -n\, nu ai cum s\ nu te sim]i inspi-rat, motivat, [i s\ pleci acas\ cufoarte, foarte multe lucruri `nv\ -]ate“. La 18 ani, M\lina iese cumvaacum din coconul românesc, `ncare se cultiv\ pân\ la exces vede-tismul celor talenta]i, [i `mi con-firm\ impresia: „aici am `ntâlnitfoarte mul]i tineri violoni[ti ex-trem de talenta]i [i deja laurea]i lafoarte multe competi]ii inter na -]ionale cunoscute; `ntr-adev\r, `nRomânia exist\ tendin]a de a facecopii-minune din to]i, [i buni, [imai pu]in buni. Atunci când mergila cursuri de m\iestrie de genulacestuia, e[ti adus la realitate! {i`]i dai seama c\ nivelul din Româ-nia, pe care ai impresia c\ `l ai `nRomânia, nu este acela[i cu cel dinstr\in\tate. [...] Mihaela Martineste un violonist extraordinar dela care ai foarte multe lucruri de`nv\]at [i m\ simt de fiecare dat\foarte norocoas\ când am posibili-tatea de a studia cu dumneaei“.
Cum a fost primit\ [i cazat\ laKronberg? „Oamenii de aici, pecare i-am `ntâlnit, sunt extraordi-nari; am vorbit [i cu ceilal]i cursan]i,[i to]i am fost primi]i foarte bine.Familia la care sunt cazat\ este [iea extraordinar\ [i m-a f\cut s\m\ simt ca acas\. Oficial, ei `]ispun la `nce put c\ trebuie s\ pl\ -te[ti o sum\ foarte, foarte mic\ debani [nu mai mult de 10 euro penoapte; VE], dar familia la carestau nu a acceptat s\ primeasc\
banii. Sunt des tul de mult timppleca]i, dar lu\m masa `mpreun\[i mi-au spus de la `nceput c\ vors\ m\ simt ca acas\ [i c\ locuin]alor `mi st\ la dispozi]ie.“
O ocazie de a resim]i cât de marisunt, uneori, prejudec\]ile ro mâ -ne[ti. „Lumea spune c\ germaniisunt mai duri [i m\ a[teptam laa[a ceva, dar pân\ acum nu amavut absolut nici o pro blem\ cunimeni din cei cu care am intrat`n contact. Cred c\ noi, românii,confund\m punctualitatea [i seri-ozitatea cu a fi dur sau rigid [i, dinpunctul acesta de vedere, este omare diferen]\.“
Aminteam conceptul remarca-bil ce st\ la baza cursurilor de laAcademia Kronberg. El includeconcerte ale mae[trilor [i ale ab-solven]ilor, la care studen]ii par-ticip\, evident, gratuit (iar cel cuGidon Kremer, aniversat la `mpli -nirea a 70 de ani, a fost de neuitat,la fel ca [i presta]iile Anei Chu-machencho sau Mihaelei Martin).~n fiecare zi studen]ii au fost invi-ta]i la o conferin]\ workshop, `n -tre care s-au distins cea care l-aavut ca protagonist pe Gilles Apap,atipicul [i formidabilul elev al luiMenuhin [i iubitor de Enescu, [i,prin utilitate, cea prezentat\ deKath rin Hauser-Schmolck: „Dez-voltarea unei cariere muzicale: pe calea câ[tig\rii existen]ei ca
mu zician“. ~n fine, remarcabil\ afost [i expozi]ia a zece lutieri [iconstructori de arcu[uri germani,ce [i-au prezentat instrumenteleprofesorilor [i studen]ilor. ~ntreei, Ekkard Seidl de la Markneu -kir chen [i-a mutat pentru o s\p t\ -mân\, ca `n fiecare an, atelierul [iinstrumentele de coarde, `n ho luls\lii de concerte a ora[ului.
P.S. Cele trei premii ale Acade-miei Kronberg au fost `mp\r]iteanul acesta de violoni[tii NiekBaar (26 ani, Olanda) [i TatjanaRoos (20, Marea Britanie), DmitroUdo vi cen ko (17 ani, Ucraina) [iMa ría Due ñas Fernández (14, Spa -nia), res pec tiv Lara Boschkor (17, Germania).
Este aproape imposibil de rezumat `n câteva rânduri admirabilul concepteducativ ce st\ `n spatele unei manifest\ri artistice intitulat\ simplu Clase de m\iestrie pentru vioar\ [i concerte, ce s-a desf\[urat timp de opt zile laAcademia de Muzic\ de la Kronberg (Kronberg Academy), `n apropiere deFrankfurt. ~n timp ce continui s\ primesc numeroase e-mailuri private ce `midescriu, dup\ articolul de s\pt\mâna trecut\, micile sau mai marile potlog\riiale organiza]iei dlui Luigi Gageos, ce abuzeaz\ pentru nevoile proprii atât demarca Jeunesses Musicales, cât [i de numele lui Dinu Lipatti, `mi spun c\ nuexis t\ nici o asem\nare sau com para]ie posibil\ `ntre firma Europafest – ce seocup\, `ntre altele, cu denun]uri `mpotriva unei tinere flautiste ucrainene de 15 ani [i cere buletinele de iden tita te la control celor ce vor s\ asiste la con -curs – [i institu]ia universitar\ privat\ german\ de la Kronberg.
Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)
Victor Eskenasy
M\lina Ciobanu în clasa Mihaelei MartinGilles Apap, celebru elev al lui YehudiMenuhin [i promotor al lui Enescu
Spectacolul ̀ ncepe ̀ nc\ din foaier,unde din sta]ia de amplificarer\zbat acorduri iberice (piesa luiTankred Dorst [i Ursula Ehler por -ne[te de la o nuvel\ a lui Miguelde Unamuno – traducerea VictorScorade], adaptarea AlexanderHausvater), iar odat\ intrat `nsal\ e[ti asaltat [i vizual. Pe de oparte de rulajul ̀ n bucl\ al câtorvainforma]ii succinte, contradicto-rii, referitoare la Krapp, ce curgpe o „burtier\“ `n sec]iunea demij loc a scenei, `n breaking news,pe de alt\ parte de lumini specta-culoase, de show. Puntea tempo-ral\ e clar\, costumele ag\]ate pesuporturile din lateralele spa]iu-lui indic\ limpede conven]ia, iarpublicul e prins `n lumea pe carespectacolul urmeaz\ s\ o creeze.
Cariera interna]ional\ a luiAle xander Hausvater se vede `nfiecare nou\ produc]ie, teatrul luie altfel, a fost dintotdeauna altfel,`nc\ de la `nceputul anilor ’90,când, revenit din Canada, a mon-tat la Odeon revolu]ionarele aupus c\tu[e florilor [i La ]ig\nci.Teatrul lui Hausvater e puternic,energic, te love[te `n plex, te scu-tur\ bine de toate stereotipiile despectator, te oblig\ s\ vibrezi in-tens. E un teatru invaziv.
Fernando Krapp mi-a scris aceas-t\ scrisoare examineaz\ un senti-ment etern, definitoriu pentru natura uman\, dragostea, din per-spectiva mercantiliz\rii ei, ur -m\rindu-i evolu]ia ̀ n condi]iile ̀ ncare e transformat\ `ntr-un pro-dus de vândut [i de cump\rat. Iu-lia este o jun\ care accept\ s\ sec\s\toreasc\ cu Krapp, acest indi-vid enigmatic, asupra c\ruia pla-neaz\ suspiciuni de tr\d\ri [i omor,pentru care iubirea a devenit opârghie de reu[it\ `n via]\. Haus-vater a renun]at la o parte impor-tant\ a componentei de text, supli-nind-o prin apel la alte mijloace de
expresie scenic\, precum amplelecomentarii coregrafice imaginatede Viorica Bucun. Artista are o vas -t\ experien]\ teatral\, un stil re-cognoscibil, crea]iile ei conving.Spectacolul deruleaz\ momentecare se alimenteaz\ reciproc, crescunul dintr-altul, sunt fluide, culait motive care revin, cu secven]ede inedit, structuri corale [i indi-viduale din care se deta[eaz\ per-sonajele de sprijin [i ̀ n care acestease reintegreaz\, pentru a alc\ tuipersonajul colectiv. Vocabularulco regrafic al Victoriei Bucun e bo-gat, divers, potrivit pe fiecare epi-sod, generând semnifi ca ]ii, con -tribuind la simbolistica de ansam-blu. Solu]iile ei coregrafice `mbo -g\]esc, ritmeaz\ odat\ cu muzi-ca, transfer\ un fior particular.Cristina Florea cânt\ live câteva partituri vocale `n spaniol\, alte secven]e sonore sunt doar instru-mentale, muzica lui Mircea Kiralyse aude permanent din boxe, ̀ ntr-unfundal sonor care anvelopeaz\ `n -tregul spectacol.
Utilizarea creativ\ a luminii (Lu-cian Moga) transform\ acest acce-soriu tehnic al teatrului `ntr-o generoas\ resurs\ estetic\, n\sc\ -toa re de lirism [i emo]ie. Proiec -]iile au un aport semnificativ laplasarea vizual\ a privitorilor,ecleraj [i video f\când din pictura-litate una din `nsu[irile funda-mentale ale produc]iei.
Dup\ ce lucreaz\ cu AlexanderHausvater, actorii nu mai suntcum au fost. Ies metamorfoza]i dinlaboratorul repeti]iilor, mai ̀ mbo -g\]i]i, trecu]i prin toate probelecare fac sistemul de lucru al re -gizorului: „fizica]ie“, implicare
necondi]ionat\, tr\iri intense. Toa-te se simt [i `n Fernando Krappmi-a scris aceast\ scrisoare. Cola-borarea cu Hausvater a a[ezat oc\r\mid\ solid\ la consolidarea ti-nerei institu]ii, a sudat leg\turileprofesionale din interiorul trupei,i-a purtat pe protagoni[ti `n zonespeciale ale procesului de crea]ie,le-a dezv\luit tr\s\turi pe carenici nu credeau c\ le de]in. Cos-min Panaite nu e la prima colabo-rare cu regizorul. Lui i-a fost `n -credin]at rolul titular, pe care l-aconstruit artistic printr-o interpre -tare ce vine din canonul teatruluiepic. Brechtian\ e linia actoriceas -c\ general\ [i, de[i subiectul pie-sei e dragostea, realizatorii au pre-ferat distan]area, l\sând privitoriis\ proceseze `n acord cu propriilea[tept\ri `ntâmpl\rile de la ram -p\. Un atu al trupei suce vene eomogenitatea ei. Sunt actori tineri,au cot\ valoric\ apropiat\, suntcomplementari ca tipologii [ifunc ]ioneaz\ ca echip\. Delu Lu-caci e Iulia, so]ia lui Krapp, care,de[i avea rezerve legate de manie-ra `n care a fost cucerit\, va ajun-ge s\-l `ndr\geasc\. C\t\lin {tefanM`ndru face, `n Contele, o com-pozi]ie dificil\, care `i reu [e[ te, un contremploi `n care `[i valori-fic\ poten]ialul. Al\turi de cei deja men ]iona]i, Bogdan Amur\ ri ]ei, Bogdan Cantauz, Clara Popadiuc,Diana Laz\r, Sergiu Moraru [iAlexandru Marin evolu eaz\ sin-cron, roti]e ale unui angrenaj sce-nic bine calibrat.
Ca privitor, e[ti aspirat `nc\ dela primele secven]e `n turbionul de imagini, sunete [i mi[care care este opera lui Hausvater. Cei fami-liariza]i cu universul estetic al ar-tistului [tiu la ce provoc\ri s\ se a[ -tepte. Spectatorul e asediat de oma ree de modalit\]i de expresie,care nu contenesc s\ curg\ spre el`n fluxuri [i refluxuri succesive, curuperi de ritm, cre[teri [i reveniri.
Bombardat de imagini scenice,de vizualitate abundent\, sono-rit\]i, corporalitate, privitorul ebran[at ferm la vibra]iile scenei.Pe care le preia empatic.
www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 567» 20 – 26 mai 2017
teatru « 7
Pinacoteca din PetrilaIon Barbu
Teatrul invaziv al luiAlexander Hausvater
Datul `n spectacolOlti]a C`ntec
„Am venit s\ dau o mân\de ajutor acestui teatruaflat la `nceput de drum“,a declarat regizorul Ale -xander Hausvater referin -du-se la colaborarea cutân\ra trup\ de la Teatrul„Matei Vi[niec“ din Su -ceava, cu care a montatFernando Krapp mi-a scrisaceast\ scrisoare.
www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 567» 20 – 26 mai 2017
8 » interviu
Interviu realizat de Iulia Blaga
Nu pot s\ nu spun de la bun`nceput c\ Ultimul c\ld\rar eo mare surpriz\, una foartepl\cut\. De cât timp co che -tai, Cosmin, cu ideea de a fa -ce film sau ideea a ap\rut penea[teptate?
Cosmin Bumbu]: Nu am pl\nuits\ facem un film documentar.Ini]ial, am aplicat la o burs\ ofe-rit\ de DOR cu un material videode 10 minute care trebuia s\r\spund\ la câteva `ntreb\ri jur-nalistice. ~ns\, dup\ prima lun\petrecut\ la Corcova, ne-am datseama c\ povestea lui Geo [i a co-mun\]ii de romi c\ld\rari nu`ncape ̀ n 10 minute. Cei de la DORau fost de acord s\ ne prelungeasc\
deadline-ul, iar noi am tot revenitla Corcova pentru o perioad\ deun an [i jum\tate.
Dup\ ce am adunat mult mate-rial video [i audio, interviuri cubuliba[a (care e bunicul lui Geo),cu unchiul lui, cu vecinii, cu pri-marul, cu directorul [colii, ne-amdat seama c\, dac\ vrem s\ facemun documentar, e nevoie de maimulte momente de respiro, [i ne-amre`ntors ca s\ filmez mai multescene din via]a cotidian\: Geo mân -când, Geo lucrând la cas\, Marinasp\lând hainele etc.
Cum a]i descoperit aceast\familie?
Elena Stancu: Am venit la Corco-va dup\ ce {erban Dâmbovicea-nu, proprietarul Cramei Corcova,s-a abonat la vederile* Teleleu [ine-a invitat la cram\. Am avutdrum prin Oltenia [i ne-am opritla Corcova câteva zile. {erban ne-a zis c\ peste drum de cram\ e
o comunitate de c\ld\rari care lu-creaz\ `n aram\ [i c\ putem mer-ge s-o vizit\m dac\ vrem. A[a amajuns la familia buliba[ei, careare patru b\ie]i, dintre care treifac c\ld\r\rie.
Zilele acelea am stat mai multcu Cioab\, unchiul lui Geo, carelucra la un cazan. ~l ajutau Ilie,fratele lui geam\n, [i Geo, b\iatullui Ilie. ~ntr-una dintre zile, Geo avenit la atelier `mbr\cat `n cos-tum [i pantofi lucio[i. „Eu plec“,le-a spus. A ie[it din curte, s-a ur-cat `mpreun\ cu b\iatul [i cu so -]ia `n duba portocalie [i a plecatspre Fran]a. ~n urma lui, au r\ -mas plângând `n drum p\ rin]ii,unchii [i verii.
Atunci am aflat c\ meseria lortradi]ional\, c\ld\r\ria, se pier-de, c\ familiile nu mai au din ces\ tr\iasc\ [i c\ singura lor so -lu]ie e `n Fran]a, la groapa de gu-noi, sau `n Belgia, la mere. Al-te op]iuni nu au, pentru c\ `[i
c\s\toresc copiii pe la 12-13 ani [iace[tia abandoneaz\ [coala.
Când Geo s-a ̀ ntors ̀ n ]ar\ (staudoar câteva luni ̀ n Fran]a, apoi se`ntorc, apoi pleac\ din nou), amf\cut un preinterviu cu ei `naintes\ aplic\m la burs\ ca s\ fim si-guri c\ sunt deschi[i [i c\ sunt deacord s\ ne lase s\ le document\mvie]ile. Ni s-au p\rut ni[te per-soanje faine: ni[te tineri care abias-au mutat la casa lor [i care vors\-[i fac\ un rost.
A]i avut ni[te modele de ci -nema documentar? V-a]i sf\ -tuit cu documentari[ti deme serie sau v-a]i urmat in-stinctele?
Cosmin Bumbu]: Am studiat imagi-ne de film [i am v\zut mai multedocumentare de-a lungul timpului,dar nu pot s\ spun c\ m\ atr\ geaacest gen. Nu am avut ̀ n minte unanumit stil de a face documentaratunci când l-am filmat pe Geo,
mi-am dorit doar s\ le spun poves-tea [i s\ `i las pe ei s\ fie cât mainaturali cu putin]\. Pe m\su r\ cefilmam [i montam, am trimis fil-mul unor prieteni din industriafil mului care m-au sf\tuit s\ scot oscen\ sau s\ lungesc alta.
Pe urm\, când `nscriam filmulla festivaluri, trebuia s\ comple-tez categoria regizor [i mult\ vre-me m-am `ntrebat ce face un regi-zor la un film documentar, pentruc\ noi nu am regizat nimic. Peurm\ am citit c\ exist\ diverse feluri de documentar, c\ unii regi-zori intervin sau recreeaz\ anu-mite scene. Noi nu i-am pus s\ repete nici o scen\ din via]a lor,nu am filmat nimic artificial, i-aml\sat s\ fie ei `n[i[i [i s\ ne inte-greze [i pe noi `n vie]ile lor.
~ntr-adev\r, naturale]ea cucare personajele tr\iesc `nfa]a camerei e frapant\. ~n]e -legi, dincolo de adres\rile lor
COSMIN BUMBU} {I ELENA STANCU DESPRE PRIMUL LOR DOCUMENTAR, ULTIMUL C|LD|RAR
„Vrem s\ spunem adev\rul,le dator\m asta celor carene primesc `n vie]ile lor“Ultimul c\ld\rar, docu -men tarul de debut alfotogra fului CosminBumbu] [i al jurnalisteiElena Stancu, are pre mie -ra `n competi]ia de lung -metraj a sec]iunii ZileleleFilmului Româ nesc la a16-a edi]ie a Festiva luluiInterna ]ional de FilmTransilvania de la Cluj-Napoca (TIFF, 2-11 iunie2017). Filmul urm\ re[te ofamilie de romi c\ld\raridin Corcova, jud. Mehe -din]i, care, pentru c\ nuse mai g\sesc cump\ -r\tori pen tru vasele [iibricele de aram\, pleac\regulat la fier vechi `nFran ]a sau la mere `n Bel -gia. Din auto rulota cucare c\l\ toresc de aproa -pe patru ani pen tru aface jurna lism cât mai decalitate, Cos min Bumbu][i Elena Stancu au r\s -puns `n tre b\rilor SdC.
www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 567» 20 – 26 mai 2017
interviu « 9
directe c\tre voi, c\ ave]i orela]ie de `ncredere [i de pri-etenie. Ce clapete a]i ap\satca s\-i face]i s\ se deschid\?
Elena Stancu: De când tr\im `ntr-oautorulot\, ne-am obi[nuit s\ lu-cr\m f\r\ s\ sim]im c\ lucr\m.R\gazul pe care-l avem acum e unprivilegiu. Am putut sta oricât laCorcova, f\r\ s\ fim stresa]i c\ escump\ cazarea sau c\ trebuie s\ne `ntoarcem la Bucure[ti, la cele-lalte treburi. Via]a `n autorulot\cost\ pu]in: motorina, GPL-ul, mân-carea de la supermarket [i berea dela magazinul din sat. Suntem re-laxa]i [i avem timp s\ ne `mpriete -nim cu oamenii, s\ `n]elegem cinesunt, ce vise au [i cum e via]a lor.Am ajuns la o intimitate cu Geo [icu familia lui la care n-am fi ajunsdac\ st\team la hotel [i plecam dinCorcova dup\ o s\pt\mân\.
C\ld\rarii ne-au primit `n vie -]i le lor, ne-au dat s\ bem [i s\ mân -c\m, au t\iat pentru noi spe tia(mu[chiul ]ig\nesc p\strat doarpentru s\rb\tori), au `mp\r ]it cunoi brânza primit\ `n schimbulc\ld\rilor, ne-au f\cut o cafea cumnumai ei [tiu s\ fac\, ne-au pusGu]\ [i ne-au `nv\]at s\ dans\m,ne-au invitat la praznicul caseicând au t\iat berbecul. Dup\ câte-va luni petrecute `mpreun\, amdevenit prieteni.
Adunat, am stat [ase luni laCorcova ̀ n 2015 [i 2016, dar nu amfilmat [i nu am luat interviuri `nfiecare zi. Au fost multe zile `ncare nu se `ntâmpla nimic: Geoera plecat sau era mahmur sau n-avea chef. Pentru noi nu eranici o problem\, r\mâneam ̀ n co-munitate [i beam o bere, ne ̀ ntin-deam la discu]ii [i a doua zi ve -deam noi dac\ se `ntâmpla cevasau nu. A[a am aflat detalii de-spre via]a lor [i i-am cunoscut`ndeaproape.
Cosmin Bumbu]: Referitor laclapeta bere! }in s\ precizez c\Geo nu m\ l\sa s\ cump\r doar euberea la PET: una o d\deam eu,urm\toarea el.
Spectatorul devine de la `n -ceput con[tient c\ nu v\ ju -deca]i personajele [i, maimult de atât, c\ sunte]i `m -potriva oric\ror cli[ee – in-clusiv (sau mai ales) a celorde corectitudine politic\. Totce v\ dori]i e autenticitatea.A[a e?
Cosmin Bumbu]: Cred c\ primacondi]ie dac\ vrei s\ fii un foto-graf sau un jurnalist bun e s\ nujudeci. A doua, s\ te fere[ti de cli -[ee. Atunci când ajungem `ntr-ocomunitate nou\, suntem des -chi[i s\ vedem ce e cu adev\ratacolo, s\ `n]elegem lumea mai de-parte de cli[ee [i de corectitudine
politic\. Pornim cu o foaie alb\, pecare o umplem `ncet cu nuan]elepe care le g\sim acolo. Noi vrems\ spunem adev\rul, ni se pare c\le dator\m asta oamenilor care neprimesc `n casele [i `n vie]ile lor.
Ne alegem personajele caresunt dispuse s\ fie sincere – astaeste foarte important! – [i ne fe-rim de cele care `ncearc\ s\ neconduc\ povestea `ntr-o direc]iesau `n alta, s\ par\ c\ sunt ceea cenu sunt. Geo e un om extraordi-nar de sincer, care-[i asum\ ceeace este, care are autoironie [i iro-nie, care face cu ochiul [i cli[ee-lor, [i corectitudinii politice. El eautentic, a[a c\ filmul despre elnu putea ie[i decât autentic.
Filmul umanizeaz\ acest gende personaj anonim [i colec-tiv despre care [i noi, [i occi-dentalii auzim la [tirile despretaberele de romi des fiin]atede poli]ie `n Fran]a, f\cân-du-ne s\ ne `nlocuim precon-cep]iile cu ni[te p\ reri reale.~i vedem plecând cu proviziide carne la borcan, perne [iantene de sa telit, `i vedemf\când vase de aram\, dan-sând, ne devin re pede sim-patici. ~n ce stadiu v-a]i datseama c\ filmul ar trebuiar\tat [i `n Occident? Ave]ivreun plan `n sen sul \sta?
Elena Stancu: Noi am f\cut acestfilm pe cont propriu, f\r\ o cas\ deproduc]ie, f\r\ distribuitor, f\r\s\ ne gândim ce o s\ facem cu el.Tot bugetul nostru a fost bursa de1.200 de euro oferit\ de DOR. Bi-ne`n]eles c\ am vrea s\ ar\t\m fil-mul la cât mai mult\ lume din Ro-mânia [i din Occident, dar nu [timcum s\ facem asta. Ne-am `nscrisfilmul la câteva festivaluri [i a fostselectat la un festival din Bruxel-les, dar mai mult decât atât nu[tim ce ar trebui s\ facem. Proba-bil dup\ ce trece perioada cu festi-valurile, o s\-l punem la noi pe siteca s\-l vad\ cât mai mult\ lume.
A[ vrea s\ zic ceva legat depreconcep]ii. De fiecare dat\ când
post\m ceva pe Facebook legat deromi, `ncep s\ curg\ comentariirasiste, uneori atât de violente`ncât ne `ngrozesc. Cred c\ pre-concep]iile românilor sunt hr\ni-te de ignoran]\, pentru c\ româ-nii nu-i cunosc, de fapt, pe romi,[i de neasumarea responsabi-lit\]ii – pentru c\ romii sunt s\ -raci [i vulnerabili din cauz\ c\noi, românii, n-am fost `n stares\-i ajut\m, s\-i `n]elegem [i s\-iin tegr\m printre noi.
Am `nv\]at din tutorialeg\site pe Google
A fost dificil montajul? Cuma]i g\sit fluen]a [i ritmul?A]i filmat mult?
Cosmin Bumbu]: Eu nu [tiam s\montez [i f\cusem doar ni[te fil-mule]e de 5-10 minute pentru câte-va materiale multimedia pe carele-am publicat pe Teleleu.eu. Nuam vrut – [i nici n-am fi avut re-surse – s\ lucr\m cu studiouri depostproduc]ie, a[a c\ am `nv\]atdin tutoriale g\site pe Google cums\ montez [i s\ editez sunetul, cums\ prelucrez imaginea. ~n plus,mie `mi venea câte o idee noapteasau la cinci diminea]a, a[a c\ nuaveam cum s\ m\ duc s\ montezla program, de la 9.00 la 17.00.
~n total, am avut vreo 30 de orede material brut [i multe cadre lacare ]ineam au r\mas pe afar\.Ini]al, `l filmasem [i pe buliba[\,[i pe unchiul lui Geo, [i pe veriilui, [i pe mul]i al]ii, dar era greus\ `n]elegi leg\tura de rudeniedintre ei [i am t\iat o parte dintrepersonaje. Cel mai r\u mi-a p\rutde ciocanul din curtea casei luiCioab\, unchiul lui Geo, era foartefotogenic [i a trebuit s\ renun] lani[te cadre frumoase.
Pentru c\ am pornit `n mintecu un material jurnalistic, filmul afost foarte condensat la `nceput [i,dup\ ce am montat primul sfert deor\, ne-am `ntors la Corcova ca s\filmez ni[te momente de respiro.
Ideea de a suprapune vocipeste cadre statice a venit dela sine? E o g\selni]\ bun\ [iinduce ideea unui comenta -riu auctorial cu o zon\ deumor [i de `n]elegere.
Elena Stancu: Eu am luat maimul te interviuri – `n total, amavut 29 de ore de material audio –[i ne-am gândit de la bun `nceputc\ nu vrem un narator, c\ vrems\-i l\s\m pe ei s\ se povesteasc\singuri [i nici nu vrem fe]e care s\vorbeasc\ tot timpul `n cadru.Apoi, Cosmin a aranjat `n FinalCut cadrele care i-au pl\cut, pestecare a suprapus sunetul selectatde mine, pe care `l `mp\r]isem pecapitole: c\ld\r\ria, c\s\toria,str\in\tatea, [coala, familia etc.
Unele subiecte le-am reluat demai multe ori. De exemplu, poves-tea cu noaptea nun]ii ne-au spus-ode trei ori, dar am ales ultima va-riant\, care era cea mai intim\ [imai detaliat\. Atunci nici m\carnu ne-am dus s\ le lu\m un inter-viu, ci am mers s\ bem o bere cu ei –a doua zi plecam [i ne luam la re-vedere. {i atunci, din senin, Geo a`nceput s\ ne povesteasc\ [i s\„joace“ pentru noi noaptea nun]ii.
Bine`n]eles, nimeni nu se a[ -teapt\ ca un film de CosminBumbu] s\ n-arate bine. Câtde mult te-ai jucat cu aspec-tul vizual sau cât de mult ai`ncercat s\-l ]ii `n frâu?
Cosmin Bumbu]: Nu m-am gânditc\ filmez, ci c\ fotografiez. Cândpuneam aparatul la ochi, compu-neam cadrele ca [i cum a[ fi f\cutfotografii. Cel mai greu mi-a fost s\nu vorbesc `n timp ce filmez, pen-tru c\ sunt obi[nuit s\ vorbesc cuoamenii `n timp ce fac fotografii.Nu m-am gândit deloc la aspectulvizual, m-am str\duit doar s\ nutremur prea tare, s\ nu respir [i s\nu tu[esc. Uneori m\ gândeam ce os\ fac\ personajul din cadru, undeva merge [i ̀ ncercam s\-i anticipezmi[c\rile [i s\ nu ratez ac]iunea.
Au existat multe scene regi -zate? A]i tras [i duble?
Cosmin Bumbu]: Cum `]i ziceam,nici nu [tiam c\ a[ putea regiza ce-va `ntr-un film documentar, a[ac\ n-am reconstituit nimic [i n-amtras nici o dubl\. Mult\ lume m-a`ntrebat dac\ scena din diminea]aplec\rii, când Marina [i Geo setrezesc, e regizat\. Nu e regizat\:Geo mi-a spus c\ se vor trezi la[apte diminea]a [i la [apte f\r\cinci eram `n fa]a u[ii lor [i amap\sat direct pe clan]\, pentru c\[tiam c\ dorm cu u[a descuiat\.Nici nu nimerisem expunerea,a[a c\ se vede `n timpul secven]eic\ schimb set\rile.
Ai spus `nainte de interviuc\ o s\ mai face]i un film. Vafi despre aceea[i familie?
Elena Stancu: De un an docu-ment\m o parte dintre proiecteledin România sprijinite de Amba-sada Norvegiei [i am g\sit dou\subiecte care ne preocup\. Unul elegat de integrarea `n [coala demas\ a copiilor cu sindrom Down,altul despre destinul tinerilor ca-re tr\iesc pe strad\. Am g\sit câte-va personaje [i ne gândim s\ ne`ntoarcem la ele.
Ce avantaje are cinemaulfa]\ de fotografie? E cine-maul `n dezavantaj pentru c\e mai scump?
Cosmin Bumbu]: Nu pot s\ vor-besc de un avantaj neap\rat, pen-tru c\ sunt dou\ mijloace diferitede expresie [i `]i asumi de la `nce-put abordarea unui subiect `ntr-unfel sau `n altul. Cred `ns\ c\ e maiu[or s\ redai o stare printr-un ca-dru de film decât printr-o imaginestatic\, pentru c\ po]i s\ auzi [i s\vezi mi[carea. De cele mai multeori, fotografiile documentare au ne-voie de explica]ii foto ca s\ `n]elegipe deplin ce se `ntâmpl\ acolo.
Nu mi se pare c\ azi, când teh-nologia a devenit tot mai accesibil\[i po]i filma cu un aparat foto, cine-maul este mai scump decât foto-grafia. Mai ales dac\ faci un film peprincipiul Do it yourself, a[a cum eUltimul c\ld\rar, unde nu am pl\ -tit postproduc]ie sau sunetist.
Sunt aproape patru ani de cândcolinda]i România cu autoru-lota. Mai ave]i energie [i en-tuziasm pentru al]i patru ani?
Elena Stancu: Cred c\ acum celmai greu ne-ar fi s\ tr\im `ntr-ocas\ [i s\ st\m locului. Mult\ lumene ̀ ntreab\ cât mai dureaz\ proiec-tul, dar nu e vorba de un proiect, cide via]a noastr\. Noi ne-am mutat`ntr-o autorulot\ pentru c\ altfel nuam fi putut s\ lucr\m la proiecte petermen lung. Nu am vrut nici s\fim boemi, nici s\ plec\m `ntr-oaventur\, dar altfel nu ne-am fi per-mis s\ st\m [ase luni la Corcova [is\ facem un film despre Geo. A[a c\avem ̀ n continuare energie [i entu-ziam [i suntem ferici]i c\ avem pri-vilegiul s\ lucr\m doar la subiecte-le `n care credem.
* Tr\im din burse, din cola-bor\ri [i din abonamentele la ve -deri. O dat\ la dou\ s\pt\mâni,Cosmin trimite o vedere din lo -curile `n care c\l\torim. Dimensi-unea unei vederi este de 10×15 cm;aceasta este printat\ [i semnat\de Cosmin [i trimis\ `n plic cuPo[ta Român\ din zona `n care afost f\cut\. Banii din dona]ii suntfolosi]i pentru documentarea su -biec telor la care lucr\m.
www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 567» 20 – 26 mai 2017
10 » carte
Urgen]e la grani]\ Cartea scriitoarei israeliene Dorit Rabinyan m-a atras din câteva motive foarteputernice, toate legate de istoria lecturilor personale: de mult\ vreme caut c\r]iplasate `n Israel, o ]ar\ imaginat\ exclusiv din fic]iuni; am citit cu mare interesromanele unei alte scriitoare israeliene, Zeruya Shalev, a[a c\ eram foarte dori -toare s\ descop\r o alt\ prozatoare de calibru similar; apoi cartea era recoman -dat\ de Amos Oz, un alt autor din canonul personal, [i, nu `n ultimul rând, Via]a de dincolo de grani]\ era `nconjurat\ de aerul controversei, fiind interzis\ deMinisterul Educa]iei din Israel.
Alina Purcaru
Grani]a inclus\ ̀ n titlu este o ran\,asta a fost prima impresie care s-aconturat pe m\sur\ ce ̀ naintam ̀ ncarte. La final, am echivalat lectu-ra romanului cu un parcurs solici-tant, emo]ional [i intelectual, princare, ca cititor profund imersat`ntr-o poveste dramatic\, ai puteaajunge s\ `n]elegi cauzele, amploa-rea, gravitatea [i, fatalmente, incu-rabilitatea acestei r\ni. Grani]adespre care vorbeam este `ntre is-raelieni [i palestinieni, ̀ ntre iubit\[i iubit, `ntre copii [i p\rin]i, [i totea, grani]a, se strecoar\ `n suflet,scindând indivizi [i f\când imposi-bil\ inclusiv reconcilierea cu pro-priul sine. Devine evident c\ un al-tul, diferit, nu poate s\ schimbeaceast\ concluzie, nici m\car iu-bind [i crezând cu toat\ fiin]a. Subsemnul acestei grani]e de netrecute organizat\ `ntreaga poveste, o is-torie tragic\, una care tulbur\ `naceea[i m\sur\ `n care intrig\. Este, la suprafa]\, o love-story `n -tre o israelian\ [i un palestiniancare se ̀ ntâlnesc la New York, carese `ndr\gostesc `n ciuda faptului,sau poate tocmai pentru c\ [tiu c\leg\tura lor are foarte pu]ine [ansede viitor. Cei doi tr\iesc durerosaceast\ imposibilitate, pe m\sur\ce diferen]ele de viziune, politice [iculturale, dar [i temperamentale,adâncesc distan]a dintre ei. Ea eLiat Benyamini, masterand\ laUniversitatea din Tel Aviv, cu o di-plom\ de licen]\ `n literatur\ en-glez\ [i lingvistic\. Traduce lu -cr\ri [tiin]ifice [i a venit la NewYork cu o burs\ Fulbright, vala-bil\ un an jum\tate, pân\ pe 20 mai2003. El e Hilmi, artist plastic pales-tinian, cu un viitor promi]\tor, unidealist care crede `n armonie [icare pledeaz\ pentru cauza unuistat cu dou\ na]iuni. Viziunea lui e`n contrast total cu a ei, care nupoate concepe decât dou\ state pen -tru dou\ popoare.
Discu]iile despre ]ara mic\ deacas\, care nu poate cuprindedou\ etnii `n conflict, se isc\ `ntreei de la `nceput [i, pe m\sur\ ce
rela]ia cre[te, iau o amploare dince `n ce mai mare, ajungând chiars\ nu mai poat\ fi controlate, pro-vocându-le celor doi o suferin]\atroce, `n ciuda faptului c\ suntcontopi]i `ntr-o leg\tur\ profun -d\, pe care provizoratul nu facedecât s-o intensifice. Situa]ia lorpersonal\ nu amelioreaz\ delocblocajul viziunilor politice: dac\Hlimi e mult mai ̀ ncrez\tor ̀ n po-sibilitatea unei [anse pentru cu-plul lor, `n ciuda contextului care`i separ\, Liat, Basi cum o alint\el, e convins\ de efemeritatea aces -tei leg\turi, efemeritate care nu`nseamn\ c\ e mai pu]in impli-cat\, ci doar c\ nu concepe, ra]io-nal, nici o solu]ie pentru ei doi.Re]inerile lui Liat, care pe el `lpun `n rolul dureros [i demorali-zator al iubitului arab, secret [iprovizoriu, `l r\nesc, dar, cumva,Hilmi are ni[te rezerve atât de maride optimism [i de afec]iune ge-nuin\, `ncât leg\tura rezist\ cer -turilor furtunoase. Liat, la rândulei, e epuizat\ [i chinuit\ de pro-priile reac]ii. Nu `n]elege cum sepot contrazice doi oameni care seiubesc atât de mult [i nu `n]elegecum pozi]ionarea lui `i alimentea -z\ ei o `nver[unare pe care, altfel,o detest\. ~[i aminte[te cum `n Israel, `n fa]a jurnalului de [tiri,al\turi de sora ei, `[i contraziceap\rin]ii conservatori, denun]a gu-vernul de dreapta [i ar\ta cu dege-tul coloni[tii evrei, dar la NewYork vorbea `ntocmai ca mama [ica tata. Scindarea e dureroas\, iarimposibilitate unui dialog legat deaceast\ problem\ politic\ major\devine strivitoare: „Dintre to]i oa-menii de pe lume, tocmai cu Hilminu reu[eam s\ fiu de acord. Uramtreaba asta [i nu `n]elegeam cumpân\ [i noi, de[i eram atât de apro-pia]i, de[i ne iubeam, e[uam de fie -care dat\ acolo unde e[uaser\ me-reu to]i ceilal]i. Uram [i faptul c\uram atâtea lucruri: pe el, stareade lucruri, pe mine“. Pasajele `ncare ea `[i descrie aceast\ ur\ pa-ralizant\ fa]\ de imposibilitateade a ajunge, ei doi, la un consens,revin foarte des: „Uram patosul
acela patriotic ridicol, care puneasistematic st\pânire pe mine, [im\ uram de fiecare dat\ când, cas\ contracarez radicalismul s\uarab [i entuziasmul fa]\ de ideeacelor dou\ na]iuni, eram nevoit\s\ `nclin spre dreapta, spre con-servatorismul p\rin]ilor mei, [is\ ap\r versiunea israelian\ ge-neral acceptat\, ̀ mpotriva c\reiam\ r\zvr\team acas\, la cinelede vineri seara“. ~n scurt timp,devine cum nu se poate mai evi-dent c\, `n rela]ia lor, ura ali-menteaz\ un focar la fel de puter-nic ca dragostea, iar aceste for]e,hr\nite de realit\]ile pe care le-autr\it fiecare dintre cei doi, de tra -di]iile [i de traumele fiec\ruia,nu pot fi reconciliate.
Rela]ia cu spa]iile [i cu exteriorul devine esen]ial\
Exist\ pasaje `n care militantis-mul [i furia lui Liat, virulen]a cucare respinge nu doar ideile luiHilmi, ci parc\ pe el `nsu[i, cu totcu dragostea lui pentru ea, au oviolen]\ greu de `n]eles. E ca [icum, din neputin]\ [i epuizare, re-fuz\ complexitatea unei situa]ii [ivrea s-o anihileze printr-o emo]iesimplificatoare, prin furie [i refuz.Sunt pasaje tulbur\toare, carepro blematizeaz\ foarte incomodrela]ia dintre iubire, despre carese spune c\ `nvinge totul, [i reali-tate, care poate fi teribil de rezis-tent\ la acomod\ri [i la schimba-re, ̀ n ciuda emo]iilor, a dorin]elor[i chiar `n ciuda idealurilor.
Dincolo de povestea unei iubiridureroase, romanul lui Dorit Ra-binyan este o carte `n care senzo-rialitatea, rela]ia cu spa]iile [i cuexteriorul devine esen]ial\ [i esteremarcabil redat\. New Yorkul `ncare cei doi `[i tr\iesc povestea dedragoste apare ̀ ntr-un flux de ima -gini hipnotice, care se proiectea z\din suprafa]a paginii, amintind detoate filmele din care noi, cei carenu l-am v\zut niciodat\, ni l-amimaginat. Aduc m\rturie un frag-ment care `ncapsuleaz\ fericirea,
dragostea nou\, `ntr-un ora[ carenu ]ine cont de istoriile complica-te care au `nceput `n alte p\r]i alelumii: „Am senza]ia c\ ora[ul, fru-mos [i str\lucitor ca `n filmele ca-re se fac despre el, s-a desf\[uratcu totul [i ni se a[terne la picioare.Când ne plimb\m pe aici `mpreu -n\, purta]i pe valurile aglome -ra]iei de pe str\zi, ni se pare c\New Yorkul acesta mare e [i el`ndr\gostit [i beat, la fel ca noi, c\aprinde lumini str\lucitoare `n cin-s tea noastr\, c\ `[i folose[te toatefarmecele pentru a ne cuceri. Iaratunci cl\dirile sunt mai `nalte,co pacii str\lucesc ̀ ntr-un verde maiaprins, cerul nop]ii are o culoaremai profund\, un albastru intens[i rafinat, trenurile urbane gonescmai repede [i fac mai mult zgo-mot, iar pe str\zi r\bufne[te de-odat\ un soi de scânteiere s\rb\to-reasc\ uria[\, ca [i cum agita]ieifestive a ora[ului i s-au ad\ugatbrusc“ locurile de acas\, din Israel,dar [i imagini din Palestina luiHilmi, p\trunse `n roman `ntr-un
alai descriptiv de o mare fine]e [iacuitate senzorial\. Sunt paginide o for]\ vizual\ capabil\ s\ cree-ze, din doar câteva cuvinte, un`ntreg peisaj mental [i spiritual.
R\mân nenum\rate alte motivepentru care acest roman `[i merit\un loc prioritar pe listele de lectur\[i, inevitabil, foarte multe alte pis-te de analizat. E o carte cu multemize, dintre care cele identitaresunt majore. Iar povestea de dra-goste care `nv\luie `ntreg romanulcu atmosfera ei dens\, r\s coli -toare, de pasiune care transform\o via]\, p\streaz\ un foarte puter-nic efect de real [i intensitatea con-fesiunilor autobiografie, pasiona-le, necenzurate. E o carte pe cât dedur\, pe atât se subtil\ [i de sensi-bil\, ca o instala]ie riscan t\, `n ca-re se pun `n acela[i spa]iu `nchisfilme de r\zboi, picturi serene [ijurnalele unor iubiri imposibile.
Via]a de dincolo de grani]\, de Dorit Rabinyan, traducere de Any Shilon, colec]ia „BibliotecaPolirom“, Editura Polirom, 2017
www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 567» 20 – 26 mai 2017
actualitate « 11
La edi]ia din acest an a SalonuluiInterna]ional de Carte Bookfest,
Editura Polirom va participa cu peste1.000 de titluri, toate aflate la
reducere (15-20%). La standul editurii,vizitatorii târgului vor putea g\si cele
mai recente apari]ii (fiction [inonfiction, circa 400 de titluri noi dela edi]ia anterioar\ a târgului), titluri-
surpriz\, literatur\ pentru copii.
Miercuri, 24 mai
l Ora 16.00al-Kindī, Despre filosofia prim\Invita]i: Grete Tartler, Laura Sitaru,
George Grigore, Alexander BaumgartenModerator: Adrian {erban
l Ora 17.00Grete Tartler, Umor [i satir\ `n literatura
l Ora 15.00Florin Iaru, Sânii verziInvita]i: Alex Tocilescu, Cosmin Ciotlo[Moderatoare: Eli B\dic\
l Ora 15.30Marta Petreu, Despre bolile filosofi-
lor. Cioran(edi]ia a III-a rev\zut\ [i ad\ugit\)Invitat: Ion Bogdan LefterModerator: Adrian {erban
l Ora 16.00Eveniment editorial, Scena C4„O capodoper\ a literaturii universale“
(Yasunari Kawabata)Murasaki Shikibu, Povestea lui Genji, tra-
ducere din limba japonez\ de Angela HondruInvita]i: Excelen]a Sa, Domnul Kisaburo
Ishii, Ambasadorul Japoniei `n România, Excelen]a Sa, Domnul Kanji Tsushima, Angela Hondru
Moderator: Bogdan-Alexandru St\nescuEveniment organizat `n colaborare cu
Ambasada Japoniei `n România [i Centrulde Studii Româno-Japoneze „Angela Hon-dru“, Departamentul de Studii Asiatice, Uni-versitatea Româno-American\
l Ora 16.00Cristian Teodorescu, Mardale, Cartea
pisiciiInvitat\: Carmen Mu[atModerator: George Onofrei
l Ora 16.30Gabriela Adame[teanu, Provizorat
(edi]ia a IV-a definitiv\)Invita]i: Andreea R\suceanu, Paul CernatModerator: George Onofrei
l Ora 17.00Aurora Liiceanu, Madlena
Invita]i: Virginia Costeschi, Cristian Teodorescu
Moderator: Adrian {erban
l Ora 17.30Keith Richards, Via]\Invitat\: Veronica D. NiculescuModerator: Bogdan-Alexandru St\nescu
l Ora 18.00Concursul de Debut al Editurii Polirom,
edi]ia 2017Alexandru Done, DownshiftingInvita]i: Daria Ghiu, Radu ParaschivescuModerator: George Onofrei
l Ora 18.30Dan Ciupureanu, Omar [i diavoliiInvita]i: Bianca Bur]a-Cernat,
Vasile ErnuModerator: Adrian Botez
l Ora 19.00Alex Tocilescu, Imperiul PisicilorInvita]i: Ana Maria Sandu, Lavinia
Brani[teModerator: George Onofrei
Duminic\, 28 mai
l Ora 12.00{edin]\ de autografeIon Dichiseanu, Adev\rul, mai frumos
decât legendaModerator: George Onofrei
l Ora 13.00Tudor Ganea, MiereInvita]i: Adina Dini]oiu, Florin IaruModerator: Adrian Botez
l Ora 13.30Ana Maria Sandu, Pere]i sub]iriInvita]i: Simona Sora, Marius ChivuModeratoare: Eli B\dic\
l Ora 14.00Bogdan-Alexandru St\nescu, Copil\ria
lui Kaspar HauserInvita]i: Lucian Dan Teodorovici,
Cosmin Ciotlo[Moderator: George Onofrei
l Ora 14.30Andrei Cr\ciun, Aleea ZorilorInvita]i: Andrei Gheorghe, Alex TocilescuModerator: George Onofrei
l Ora 15.00Adrian Georgescu, ExitusInvitat: Bogdan-Alexandru St\nescuModeratoare: Eli B\dic\
l Ora 15.30Bogdan Co[a, Ultraviolen]\Invita]i: Augustin Cup[a, Bogdan-Alexan-
dru St\nescuModeratoare: Eli B\dic\
Evenimente Polirom la Bookfest 201724-28 mai, Romexpo, Bucure[ti
Toate evenimentele se vor desf\[ura la standul Editurii Polirom, Pavilionul C2, cu excep]ia celor pentru care se precizeaz\ alt loc
– Fragment –
Pân\ s\ ne duc\ `n casa din VatraLuminoas\, pe care aveam s-o nu -mim, pân\ ̀ n ’90, când a ̀ nchiriat-o,Vila, ̀ i ̀ nv\]asem aproape toate ti-curile verbale, toate bancurile [ipoantele. Era un film care rula `nbucl\, un one-man-show care nuse putea opri: [tia s\ cucereasc\pe oricine, b\rbat, femeie, Colonelsau pisic\. Mâ]ele tr\geau la el cala oala cu lapte, la fel to]i be]iviicartierului (sau din afara lui). {iacum, dup\ zeci de ani, pot repro-duce celebrele lui pove[ti cu Cai -sân, inginerul-[ef de la Electroapa -rataj, care-[i teroriza subordo na]ii.Mi-a r\mas `n minte scena `n careT\tu]u, de dup\ plan[a de pro iecta -re, imita din buze zgomotul f\cutde desfacerea unei sticle, apoi al li -chidului turnat `n pahar.
— Tovar\[u’ F\g\d\u, da’ ceface]i, bre, be]i?
Caisân se repezea pe dup\ plan -[\, deschidea sertarele, se `mpie -dica de piciorul postamentului `n
râsul ̀ nfundat al ̀ ntregii sec]ii (câ-teodat\ c\dea lat, alteori se r\ su -cea doar, caraghios), c\uta pe subbirouri, apoi se `ntorcea nemul ]u -mit [i vigilent la masa lui de lucru.
Mai erau, apoi, celebrele paha -re ale lui Vlad }epe[, zestrea ta, pecare mi le-ai prezentat prima oar\la o be]ie. Odat\ cu tine a intratb\utura `n via]a mea. M\ mai lo-visem de ea, f\r\ s\ fac leg\turile`ns\, la reuniunile de familie dincasa doamnei Colonel, când un -chiul Dan devenea brusc violent,se transforma din b\iatul \la tâ -n\r, cu musta]\ castanie, `ntr-unstr\in care striga la noi [i m\turafarfuriile de pe mas\. La T\tu]uera altfel, pove[tile se prelungeaupân\ dup\ miezul nop]ii, când de-veneam unicul spectator al pieseinoastre grece[ti. ~n final, `ntot-deauna scotea cele ini]ial [ase pa-hare de cristal, ̀ nalte, cu picior [i-mispunea pe un ton conspirativ :
— T\tu]ule, mânca-]i-a[ guri]ata, Bobi]\, paharele astea au fost alu’ Vlad }epe[. Astea nu se sparg,auzi cum sun\.
La `nceput ciocnea dou\ dintreele [i puteam auzi cum sunetul sezb\tea, se izbea de pere]ii buc\ t\ -riei pân\ `[i g\sea calea de ie[ire[i evada `nspre Parcul Copiilor.De multe ori adormeam noapteaimaginându-mi cântecul acela alpaharelor cum str\bate parcul,peste toate tiribombele [i trenu le -]ele electrice care dorm, pe lâng\b\rcu]e [i Casa Groazei, cum d\ orait\ pe la Tineretului, apoi se`ntoarce `n buc\t\ria noastr\ [i sestrecoar\ `n cutia de carton undese aflau instrumentele magice,sub mas\, ]inute de bune.
Când be]ia era mai crunt\, pa-harele deveneau incasabile:
— T\tu]ule, paharele astea aufost a lu’ Vlad }epe[, astea nu sesparg nici cu ciocanul. Vrei s\ vezi?
D\deam din cap, jumate per-vers, jumate bucuros, pentru c\[tiam ce se va `ntâmpla. Le ridicadeasupra capului [i le trântea degresia buc\t\riei, strigând:
— Na, futu-v\-n gur\!... {i invariabil un pahar s\rea ca
o minge de ping-pong, iar cel\laltse f\cea f\râme, aducând-o pe Ma-ma alarmat\ la spectacolul nos-tru grecesc.
Avea o vorb\ pe care n-am `n -]eles-o pân\ pe la 20 de ani. Defapt, intuiam poanta, dar nu a[ fi[tiut s-o explic unui str\in. Cândse referea la un e[ec sau la ceva ce
nu se g\sea, spunea Miei! Acuma,poanta e c\ sta]ia de tramvai undecoboram spre Vatra Luminoas\ senumea Sta]ia Mieilor. Numai c\ ̀ nanii ’80 nimeni nu prea mai v\zusepicior de miel prin alimen tareledin Bucure[ti. De unde [i vorba:Ai mai g\sit portocale? Miei!
T\tu]u avea talentul de a-[i fa -ce cuib oriunde. La noi s-a acomo-dat din prima: var\ sau iarn\, um-bla `n ni[te chilo]i largi care nureu[eau s\-i ascund\ cu totulcoaiele [i `ntr-un tricou care seter mina pe undeva pe deasuprasau sub buric. ~n gur\ avea o ne -lipsit\ m\r\[asc\ sau o carpa t\,pe care le suda ̀ n buc\t\rie, uitân-du-se pe geam [i comentând. ~[ig\sea toate pove[tile sau toate exemplele doar privind pe geam.Dac\ luam o not\ mic\ la mate -matic\, se enerva [i-mi spunea,ar\tând demonstrativ spre parc:
— Uite-a[a ajungi dac\ nu `n -ve]i, ca bulache \la cu basc\, s\dai cu pixu’ la rigol\.
Fugeam `ntr-un suflet s\-l v\dpe bulache, pentru c\ eram curioss\ v\d cum voi ajunge, dar bu-lache tocmai d\duse col]ul sau seascunsese `n vreun tufi[, unded\dea probabil cu pixu’ la rigol\.
~mi amintesc zilele-alea ca peni[te imagini dintr-un film v\zutla o gr\din\ de var\, prin per -deaua unei ploi moc\ne[ti. Acum`mi pare c\ `n copil\ria mea oriploua ne`ntrerupt, ori era cani -cul\, ori se a[ternea z\pad\ pân\la ultima treapt\ a sc\rii de bloc,prin care vecinii s\pau tuneluri [iunde f\ceam cazemate [i igluuricu prietenii mei itebi[ti. Probabilc\ n-a fost a[a: [i iar\[i m\ `ntrebde ce memoria mea selecteaz\ doarextremele, cum decupeaz\ acestecadre meteorologice [i le a[az\peste alte imagini, pân\ când co-paci diferi]i `[i `ncurc\ crengile [ip\s\rile zboar\ ̀ n direc]ii diferite,izbindu-se, intrând una-n alta [icronc\nind f\r\ noim\. Când l-amcunoscut pe T\tu]u, treceam `nclasa a doua [i eram un b\ie]elmic [i `n permanen]\ terorizat,percepeam lumea cam cum `miimaginez c\ o face un pâr[, stre-curându-se afar\ din bort\ doarpentru a prinde insecte, mereu pefaz\ s\ nu fie prins de vreunr\pitor. Via]a era de o triste]emolcom\, pare c\ nu ar fi existatdiferen]e ̀ ntre zile, ci doar ritmuri,un sunet care puncta un sfâr[it [icare nota un `nceput. Fiin]eleastea terorizate eman\ un miros,
au o aur\ vizibil\ doar agresorilordin toate regnurile: r\d\cinile no -du roase care sp\rseser\ asfaltulde pe Stoian Militaru mi se `nco -l\ceau ̀ n jurul picioarelor, c\ deamcu genunchii pe `mbinarea uns\cu smoal\ dintre dou\ cr\p\turi[i-mi juleam pielea, care se vinde-ca greu, r\mâneau cicatrici urâtece durau cu s\pt\mânile. ~n spa -tele blocului, pe unde era intrarea-nscar\, se `ntindea un imens [an -tier, un teren viran acoperit cup\mânt, pres\rat cu macarale,camioane [i bar\ci de unde ie[eaufiin]e ciudate, bipede [i negri-cioase. Cum treceai de bar\ci, ap\ - reau haite de câini care s\reau nu-mai la mine, de parc\ ar fi mirositfrica – m\ gândeam cu groaz\ laclipa ie[irii din cas\ –, apoi, ajuns`n [coal\, m\ pândea molohul, to-var\[a `nv\]\toare Pop, care, mi-am dat seama mai târziu, aveaboal\ pe mine.
— Ia s\ ne zic\ nou\ elevul... –era preludiul unei aventuri... Urma:c\ doar mama e doamna profesoar\.
Nu [tiam c\ aici se ascute luptade clas\, c\ primeam ni[te palmeadresate Mamei, care `ndr\zneas\ fie poate prea elegant\, preafru moas\ [i prea vulnerabil\ pen-tru tovar\[a.
Tovar\[a purta c\ciuli din bla -n\ de iepure, de iepure sintetic, eraprea gras\ ca s\ `ncap\ `ntre tabl\[i catedr\, `ns\ era un geniu male -fic al politicii: reu[ea `ntotdeaunas\ m\ depuncteze destul de fin`ncât s\ ratez premiul I la musta]\.Nu am avut niciodat\ premiul I,am `ncheiat prima cla s\ plângând,sub privirile dispre ]uitoare ale to-var\[ei [i cele mi loa se ale Floren-tinei, fata pe care o iubeam `n se-cret `nc\ din gr\dini]\.
Am `n fa]a ochilor celebra fo-tografie din clasa I, cu harta lumii`n spate, pozi]ie regulamentar\ descris, c\ma[\ `n p\tr\]ele [i o tun-soare oarecum câ[, de sub carelucesc doi ochi ce traseaz\ un tri-unghi isoscel r\sturnat `mpreun\cu gura strâns\ ̀ ntr‑un semirictus.
www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 567» 20 – 26 mai 2017
12 » avanpremier\
CARTEA
Roman de maturizare, romanal deform\rii, 12 povestiri cuacela[i narator, toate acestevariante sunt corecte [i, ̀ n ace - la[i timp, departe de a descriecu exactitate Copil\ria lui Kas-par Hauser, o reinterpre tare amotivului literar al co piluluicrescut de lupi. Roma nul luiBobi]\, pasager al tramvaie -lor ceau[iste, explo rator al ve -chilor crematorii [i al [antie -relor din Berceni, este [i unuldedicat Bucure[ tiului, sur-prins ̀ n perioada sa de trecerede la socialismul luminos lademocra]ia original\. Dar ceamai important\ r\mâne ex-plorarea memoriei `ntr-o pro -z\ ce se hr\ne[te din materiavâscoas\ a melancoliei.
Bogdan-Alexandru St\nescu –Copil\ria lui Kaspar Hauser„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din romanulCopil\ria lui Kaspar Hauserde Bogdan-AlexandruSt\nescu, care va ap\rea`n curând `n colec]ia„Ego. Proz\“ la EdituraPolirom.
Acum vreo cincisprezece ani, re-venit pentru câteva zile acas\ dinItalia, unde hot\râse c\ se mut\definitiv, un bun prieten [i tiz almeu mi-a d\ruit un CD original,fabricat `n ]ara macaroanelor, acan]onetelor [i-a grandioaseloropere ce stau la temelia culturiioccidentale. Cadoul m-a surprinspl\cut, venit din partea unui tipcare se declarase, ca [i un fostpre[edinte dep\[it de misia asu-mat\, `nvins de sistem [i falimen-tat de corup]ie. Eu, sincer s\ fiu,am b\nuit c\ gestul voia s\ tra-duc\ reu[ita amicului `n lumea li-ber\, la care visase patru deceniide via]\ chinuit\. Nici n-am apu-cat s\ exprim gratuita mali]ie, c\prietenul mi-a interzis-o, declarând
c\ g\sise obiectul abandonat ̀ ntr-ocas\ c\reia el [i partenerul s\u deafaceri `i montaser\ termopane.{i cum n-avea player pentru CD, s-agândit c\ discul o s\ m\ bucure, fiind eu `n acea vreme entuzias-mat la culme de formatul digital.
N-a fost a[a. Probabil c\ pro-duc]ia CD-ului era deficitar\ la ca-pitolul mastering, fiindc\ muzicap\rea coloana sonor\ a unui filmde groaz\ cu buget redus. Titlulexact nu l-am re]inut, doar nume-le chitaristului mi s-a `ntip\rit`ntr-o celul\ a creierului, `nc\ ne-virusat\: Luca Turilli. {i neuita-rea s-a datorat ̀ nsufle]irii amicului.F\r\ s\ asculte CD-ul, el ur m\ reanumele pe lista unui program ra-dio r\spândit `n zona suburbiilor
Romei, unde lucra. Pentru cineva`ndr\gostit de Ritchie Blackmore,cucerit de Joe Satriani, Steve Vai[i Yngwie Malmsteen, descoperi-rea lui Turilli a ̀ nsemnat un alt felde integrare ̀ n patria ubi bene. Deunde nu s-a mai `ntors nici când[i-a vândut bucata de p\mânts\r\c\cios, mo[tenit\ `ntr-o mar-gine de sat pe jum\tate p\r\sit.
Luca Turilli s-a n\scut pe 5 mar - tie 1972 `ntr-un ora[ atât de vechi,`ncât a spune c\ e pe hart\ de laprimele schi]e f\cute de cine [tiece navigator mediteranean sun\ atautologie: Triest. Copil de arti[ti (ta -t\l violoncelist, mama profesoar\
de arte plastice), a crescut ̀ mbibat`n cultura clasic\ european\, res-pirând valorile s\n\ toase ale aces-tei civiliza]ii, aflate azi `n declin.Talent precoce n-a dovedit, bleste-mat fiind cu un cancer de care s-avindecat abia la 21 de ani. Intere-sat de muzic\, sub influen]a tat\ -lui, a `nv\]at sârguincios s\ cântela pian [i chitar\, preg\tindu-separc\ incon [tient pentru o carier\mai aproape de spiritul epociinoastre. {i, dup\ ce-a `nvins can-cerul, a `nfiin]at prima trup\ –Thundercross, devenit\ Rhapso-dy, apoi Rhapsody of Fire. Zecediscuri LP, vreo dou\ EP, câtevacapturate `n concerte ]inute prindiverse locuri euro-atlantice i-auadus o notorietate select\, de in-strumentist [i com pozitor dedicatexigentului spa]iu prog-rock. N-afost singur `n aventura asumat\,`n general, de muzicieni care auabsolvit m\car o [coal\ de mu-zic\, dac\ nu preten ]iosul conser-vator. Alex Staropoli, claviaturi;Fabio Lione, voce; AlessandroLotta, bas; Alex Holzwarth, tobe –sunt câteva nume ce completaugarnitura. Albumele pot fi inserate
genului progresiv power-metal,cu piese melodioase, debordândenergia tipic\ unei tinere]i lipsitede griji [i oarecum insensibile lacele `nconjur\toare. Impresia, fal -s\ `n esen]\, se datoreaz\ mai cuseam\ temelor abordate, cu pove[timi(s)tice [i legende r\suflate cenu spun nimic ome nirii de azi.
Pornit `ntr-o carier\ solo, LucaTurilli a `nl\turat coaja comer-cial\, evident\ `n nenum\rateleproduse ce abund\ `n hiper spa -]iul actualmente sufocant. Staum\rturie dou\ discuri: Ascendingto Infinity (2012) [i Prometheus,Symphonia Ignis Divinus (2015).Sunt, realmente, poeme simfoniceimpecabil construite [i interpreta-te, multe cu versuri `n limba la-tin\. Teilhard de Chardin, citat `nincipitul piesei Nova Genesis, de-fine[te con]inutul: „We are nothuman beings having a spiritualexperience. We are spiritual beingshaving a human experience“.
www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 567» 20 – 26 mai 2017
opinii « 13
Rapsodie ancestral\
De veghe `n lanul de cultur\
M\d\lina CoceaTeocra]ia cre[tin\, o poveste nu foarte SF
~nchipui]i-v\ c\ `n mijlocul uneifraze vine [eful spre voi [i v\ spu -ne: „Trebuie s\ v\ strânge]i lu-crurile [i s\ pleca]i“. A]i fi mira]i.Mirate. A]i `ntreba „de ce“. „~mipare foarte, foarte r\u, nu pot facenimic.“ Poate c\ a]i t\cea [i a]iprivi `n jur cu mult\ consternare.Pe hol ar fi ni[te oameni ̀ narma]i,dar nu Poli]ie sau Armat\. „~mipare foarte r\u, ar spune [eful,sunte]i concediate. Toate.“ ~nchi -pui]i-v\ c\ v-a]i lua lucrurile [i a]iie[i din cl\dire, `nfrico[ate [i de -rutate. {i la ie[ire, cum v\ uita]imai lung spre oamenii `narma]i,unul dintre ei spune:
— Sub ochiul Lui.Scena aceasta m-a f\cut s\ pun
pe pauz\ serialul Povestea came -ristei, [i s\ mi se fac\ fric\. DesprePovestea cameristei, roman de Mar-garet Atwood ap\rut ̀ n 1985 [i seriallansat la sfâr[itul lunii aprilie, ammai vorbit de dou\ ori `n ultimeleluni. Acum este prima dat\ când nuo mai privesc cu leje ritate, ca cevadep\rtat de realitatea mea.
Povestea este o distopie dintr-unviitor gândit a fi nu foarte ̀ nde p\rtat.
O criz\ a fertilit\]ii determin\ in-staurarea unei teocra ]ii cre[tine,o lume `n care singurul scop al fe-meilor este s\ procreeze, `n carepl\cerea e interzis\, violul fe-meilor fertile e ridicat la rang deritual sacru, libertatea de expresieeste pedepsit\ cu moartea, cititulcu t\iatul unui deget la prima aba -tere, respectiv unei mâini la ceade-a doua. Ceea ce face serialulfoarte bine, chiar mai bine decâtcartea, este s\ traseze fisura in-finitezimal\ dintre lumea noas-tr\, a cititorilor, [i acea distopie.Iat\ par tea cea mai ̀ nfrico[\toare.Nici una dintre ideile care au con-dus `n final la acea societate teo-cratic\ nu este str\in\ de discur-sul public de acum de la noi.
l „Scopul umanit\]ii este pro-crearea.“ Acesta este argumentulsuprem al celor care se ̀ mpo tri vescc\s\toriei persoanelor de ace la[isex. ~n Povestea cameristei, fe mei -le fertile au datoria de a procrea,fiind supuse violului o dat\ pelun\, `n cadrul unei ceremonii reli-gioase, care pune `n practic\ Ge -ne za 30: „Iat\ roaba mea, Bilha;
culc\-te cu ea, ca s\ nasc\ pe genun -chii mei [i s\ am [i eu copii prin ea“.
l „Desfrâul societ\]ii trebuiepotolit.“ Ne plângem c\ societateaa luat-o razna [i c\ totul trebuie s\aib\ o limit\. ~n teocra]ia imagi-nat\ de Atwood, revistele sunt ar-se; cele erotice, cele de frumuse]e,iar apoi tot ce este scris [i nu estesfânt. Pl\cerea este interzis\. Fe-meile [i b\rba]ii se rezum\ la ro -lurile lor: femeile s\ ]in\ casa, b\r -ba]ii s\ conduc\ lumea sau s\-iaresteze pe cei care fac p\cate.
l „Corpul este un p\cat [i oten ta]ie.“ Protagonistele pove[tiipoart\ haine asem\n\toare celormonahale, iar capul `l au acoperitde o p\l\rie cu borduri mari late -rale, care nu le las\ s\ priveasc\`n jur, pentru a nu c\dea prad\ is -pitei. ~nainte de a fi trimise la „pro -dus copii“, femeile trec prin tr-o[coal\ unde sunt `nv\]ate printrealtele c\, dac\ au fost violate, s-a`ntâmplat din vina lor, pentru c\ademeneau b\rba]ii.
l „Avortul este crim\.“ Poate v\ aminti]i sloganul de pe pancar-tele de la „Mar[ul pentru via]\“.
~n po veste, doctorii care f\cuser\avorturi `nainte de instaurareare gimului erau spânzura]i [i atâr-na]i de un zid, pentru a servidrept model.
l „Homosexualii sunt bolnavi[i trebuie vindeca]i.“ Este ceva ceaud de cel pu]in câteva ori pe zi dela sus]in\tori ai Coali]iei pentruFamilie. Serialul chiar se dep\r -tea z\ de carte pentru a aborda pro -blema asta: unul dintre persona jelefeminine este acuzat de „tr\ da re degen“ pentru rela]ia cu alt\ femeie.Partenera ei e spânzurat\, iar ea estesupus\ unei proceduri chi rurgicalece pare a fi de mutilare genital\.
Când se treze[ te, un personaj cuochi blânzi [i vocea pioas\ `i spu -ne c\ s-a `ntâmplat totul spre bi -nele ei [i c\ de acum totul va fimult mai u[or.
Exist\ [i o raz\ de speran]\ `nPovestea cameristei, speran]\ carefunc]ioneaz\ `n mod egal ca ghidpentru noi de a nu ajunge `n aceasitua]ie. O fraz\ scrijelit\ `n alt\limb\, un fel de „furculition“ dinlatin\: „Nolite te bastardes carbo -rundorum“. ~nseamn\, aproxima-tiv, „Nu-i l\sa pe nemernici s\ tenimiceasc\“. {i, a[ ad\uga eu,„chiar atunci când nimicirea `n -cepe cu al]ii“.
Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu
Imagina]i-v\ c\ v\ trezi]i `ntr-o zi la ora obi[nuit\, v\ pune]i pe voi hainele obi[nuite, c\ v\ lua]i cafeaua din locul obi[nuit `n drum spre birou, c\ schimba]i câteva vorbe cu colegii ca de obicei. {i c\ sunte]i femeie, asta este important s\ v\ imagina]i.
Unii sunt de p\rere c\, din punctde vedere cultural, momentul alespentru revenirea serialului estede-a dreptul lynchian, ̀ ntr-atât me -diul televizat de ast\zi ̀ i datorea z\lui Twin Peaks. Pentru DavidLynch, aceasta nu pare a avea oimportan]\ deosebit\. „E acela[ilucru“, este de p\rere regizorul.„Ai o idee, `ncerci s\ `i r\mâi fidel`n timp ce o traduci `n acest mi -nunat mediu al cinemaului careare sunet, atmosfer\, muzic\, lu-min\. Pe vremuri, am abordatepisodul-pilot al serialului ca peun film de cinema. Azi fac acela[ilucru. Este un film, numai c\ e di-fuzat pe buc\]i.“
Twin Peaks a debutat `n State -le Unite, la postul ABC, `n aprilie1990, iar primul sezon a avut optepisoade. Combina]ia de mister
poli]ist cu (pseudo)soap opera [ifrecvente glis\ri `n paranormal atransformat serialul `ntr-un feno -men mondial.
Când audien]ele au `nceput s\sca d\, [efii de la ABC au insistat camis terul principal s\ fie rezolvatmai repede – „Cine a ucis-o pe
Laura Palmer?“, ̀ ntrebare care [i-a primit r\spunsul `n al [apteleaepisod al celui de-al doilea sezon –,Twin Peaks a `nceput s\ `[i campiar d\ direc]ia. Audien]ele s-au re-dus [i mai mult, iar serialul a fostanulat `n 1991, dup\ 30 de epi soade,dar a l\sat ̀ n urma lui un peisaj TVcomplet schimbat. A deschis poar-ta spre o evolu]ie a na ra]iunilor te levizate, proces lent ale c\ruirezultate se v\d ast\zi `n calitateaindiscutabil\ a seriilor [i miniseri-ilor produse pentru mi ci le ecrane.
„Televiziunea a intrat `n era sade aur“, este de p\rere „The TimesSaturday Review“. „Este o `nflo ri -re creativ\ [i comercial\ a c\reis\mân]\ a fost Twin Peaks. Influ-en]a acestui serial se vede `n Do -sarele X [i Neveste disperate, `nanchetele din The Killing sauBroadchurch, ̀ n enigmele lui Lostsau Stranger Things, `n ambi]iilelui Mad Men [i Breaking Bad sau`n seriilor aflate sub controlulcomplet al autorilor lor precumTop of the Lake sau Fargo.“
Acesta ar fi peisajul TV `n careTwin Peaks este resuscitat ast\zi,peisaj complet diferit de cel din1990. Dar, judecând dup\ fierbe -rea stârnit\ pe internet, nu s-arzice c\ Twin Peaks va avea pro -bleme `n a-[i recâ[tiga vechiulpublic [i a atra ge un public nou.
Lynch, care insist\ c\ nu se ui -t\ deloc la TV, aproape ignor\ pre-siunea de a face un rating simi larcelui original.
Când Twin Peaks a fost anulat,`n 1991, David Lynch a dus po ves -tea la cinema cu un soi de prequel,
Fo cule, mergi cu mine! (1992), pri -mul episod dintr-o posibil\ trilo gie– proiect abandonat când filmul nua avut succesul scontat. Lynch s-aconcentrat apoi pe fil me, creândtrei dintre cele mai importante dincariera sa: Lost High way (1997),Mulholland Drive (2001), InlandEmpire (2006), dup\ care a anun -]at c\ nu va mai face lungmetraje.
Revenirea la Twin Peaks nu afost f\r\ probleme. Lynch a fostatras ̀ napoi de coscenaristul MarkFrost, care i-a propus aceas t\ con-tinuare `nc\ din 2010. Trei ani aulucrat la noul scenariu. PostulShowtime a fost de acord cu pro -iectul `n 2014, dar directorul exe -cutiv David Nevins a pus dou\condi]ii: `n centrul pove[tii s\ fieagentul Dale Cooper, iar Lynch s\regizeze toate episoadele. (Pe ur -m\, Nevins a recunoscut c\ ar fi achizi]ionat Twin Peaks `n ori-ce form\ l-ar fi livrat Lynch.) ~n 2015, Lynch s-a sup\rat [i a p\r\sit
proiectul, dar actorii l-au convinss\ revin\.
La cap\tul film\rilor [i `n aju -nul lans\rii, nu se [tie nimic de-spre noul Twin Peaks decât c\ esteca [i cum ai inhala Lynch ca he roi -n\ pur\, dup\ cum a explicat Da -vid Nevins ̀ ntr-un interviu ̀ n „En -tertainment Weekly“.
~n tot acest timp, David Lynchnu pare foarte preocupat de posi-bilul impact al noului Twin Peaks.~n timp ce serialul va rula pe mi-cile ecrane, el inten]ioneaz\ s\ `[ipetreac\ toat\ vara pictând.
„Iubesc misterele, cred c\ oriceom le iube[te“, spune David Lynch.„~ntotdeauna am spus c\ oameniisunt ca ni[te detectivi. Ne tr\imvie]ile f\r\ s\ [tim multe lucruri.Unde am fost `nainte? Care e sco -pul nostru? Ce se `ntâmpl\? Une-ori, când stai `n pat noaptea [i tegânde[ti la `ntreb\rile astea, `]idai seama c\ suntem cu to]ii im-plica]i `ntr-un mister.“
www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 567» 20 – 26 mai 2017
14 » interna]ional
~ntoarcere la Twin Peaks
Suplimentul lui Jup
Duminic\, 21 mai, va aveapremiera cel de-al treileasezon al serialului-feno -men din anii ’90 TwinPeaks, `ndeplinind astfelpromisiunea f\cut\ deLaura Palmer agentuluiCooper: „Ne vedem peste25 de ani“.
n Twin Peaks 2017 va avea 18 episoade, a c\ror difuzare va`ncepe din 21 mai pe postul Showtime.
n Primul episod va dura dou\ ore.n Dou\ episoade vor fi prezentate la Cannes.n 217 actori fac parte din distribu]ie, dintre care 36 sunt membri
ai distribu]iei originale.n Printre zecile de nou-veni]i se remarc\ nume celebre, precum
Laura Dern, Monica Bellucci, Jim Belushi, Michael Cera, RichardChamberlain, Meg Foster, Ashley Judd, Jennifer Jason Leigh, TimRoth, Amanda Seyfried, Tom Sizemore, Naomi Watts [i muzicianulTrent Reznor.
n Finalul sezonului va fi difuzat pe 3 septembrie, ultimul episodavând de asemenea o durat\ de dou\ ore.
n În România,Twin Peaks va fi difuzat din 22 mai în exclusivitatela HBO [i pe HBO GO.
www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 567» 20 – 26 mai 2017
interna]ional « 15
Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\
Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111
Senior editor:Lucian Dan Teodorovici
Redactor-[ef:George Onofrei
Editor:Anca Baraboi
Redactor:Radu Cucuteanu
DTP:Adina Ciocoiu
Rubrici permanente:
Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei
Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Florin Irimia, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru
Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu
Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru
Publicitate: tel. 0232/ 252294
Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112
Abonamente: tel. 0232/214100
Tarife de abonament: 45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ [i tarifele po[tale.
„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit
cu sprijinul Adev\rul Holding
Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.
Pagini realizate de Drago[ Cojocaru
PE SCURTn Chris Cornell, liderul le-
gendarelor trupe Soundgarden[i Audioslave, a `ncetat din dinvia]\ „pe nea[teptate“, la vâr-sta de 52 de ani. N\scut `n Seat-tle, Cornell a `nfiin]at Sound -garden `n 1984, `mpreun\ cuKim Thayil [i Hiro Yamamoto.Soundgarden este prima for-ma]ie de grunge care a semnatun contract cu o mare cas\ de produc]ie, `n 1988, deschizând astfeldrumul pentru trupe precum Nirvana, Pearl Jam sau Alice inChains. ~n ultimul an, mass-media a citat deseori comentariul luiChris Cornell la moartea lui David Bowie: „Nu `]i dai seama nici -odat\ cât de important este cineva pentru tine din punct de vedereartistic pentru tine decât atunci când moare. Eu am trecut deseoriprin aceasta“.
n A `ncetat din via]\ actorul american Powers Boothe, la vârstade 68 de ani. Boothe este cunoscut ca interpret al detectivului PhilipMarlow `n seria omonim\ din anii ’80, dar mai ales pentru rolurinegative, cum e cel al senatorului corupt din Sin City.
nDescoperire arheologic\ „f\r\ precedent“ ̀ n Egipt, ̀ n regiuneaTouna-el-Gabal, la 200 km sud de Cairo: `ntr-un labirint de cori-doare subterane [i catacombe, arheologii au g\sit 17 mumii [i maimulte sarcofage sculptate. Este o veste foarte bun\ pentru au tori -t\]ile egiptene, care se chinuie `n ultimii ani s\ relanseze activi-tatea turistic\ `n ]ar\.
n La revedere, „Tân\rul Pap\“, bun-venit, „Noul Pap\“! O de-cizie surprin z\toare a regizorului italian Paolo Sorrentino: aanun]at c\, `n al doilea sezon al apreciatului serial HBO The YoungPope, personajul tân\rului pap\ interpretat de Jude Law va fi`nlocuit de alt suveran pontif. Ac]iunea noului sezon, pe care Sor-rentino `l scrie `n prezent, sub numele de The New Pope, se va des -f\[ura din nou `n culisele Vaticanului [i `n el vor ap\rea alte per-sonaje deja cunoscute din primele episoade.
n Valérie Trierweiler, fosta tovar\[\ de via]\ a pre[edinte luiHollande, debuteaz\ cu pri mul ei roman, Le secret d’Adèle, povesteafemeii care i-a inspirat lui Gustav Klimt celebrul tablou PortretulAdelei Bloch-Bauer.
n Interpretând o pies\ ine dit\, The Little Things That Give YouAway, U2 au inaugurat la Vancouver seria concertelor din JoshuaTree Tour pentru a serba 30 de ani de la apari]ia faimosului lor album, The Joshua Tree.
Édouard Phillippe, un premier de thriller
Édouard Philippe a scris dou\thrillere politice `n colaborare cuGilles Boyer, fostul director decampanie al lui Alain Juppé. A[acum era de a[teptat, ambele ro-mane sunt inspirate din via]apolitic\ activ\ `n care sunt impli-ca]i autorii.
~n L’Heure de vérité (2007),Phillipe [i Boyer vorbesc despreun candidat promi]\tor, maresperan]\ politic\ a unui partid,care dispare pe mare cu câtevas\pt\mâni `nainte de alegeri.
~ntr-un al doilea thriller, Dansl’ombre (2011), cei doi spun po -vestea unei campanii electoralecare cap\t\ o turnur\ sinistr\.
„Édouard Philippe [i GillesBoyer scriu foarte bine. N-a tre-buit s\ intervin deloc pe text,munca mea s-a limitat la a le danumai ni[te sfaturi legate de in-trig\ [i ritm“, spune ̀ ntr-un inter -viu pentru „Le Figaro“ Anne-So-phie Stefanini, redactor la editu-ra Lattès.
De asemenea, Stefanini spunec\ noul premier francez, pe care`l descrie drept „un scriitor caremiliteaz\ ̀ n favoarea literaturii“,a livrat deja manuscrisul unuieseu consacrat c\r]ilor [i auto-rilor care l-au influen]at.
„Pune literatura pe acela[i nivelde importan]\ ca politica“, este de
p\rere redactorul. „Explic\ foartelimpede rolul pe care c\r]ile l-aujucat ̀ n formarea lui ca om politic,`n op]iunile lui politice.“
Printre scriitorii pe care Édou -ard Philippe `i admir\ sunt am-inti]i Lucien Jerphagnon, Céline,John le Carré, Paul Auster [i Ka -zuo Ishiguro.
Noul pre[edinte francezEmmanuel Macron a sur-prins mult\ lume când[i-a l-a ales ca prim-mi nis -tru pe Édouard Phi lippe,avocat [i tân\r po liticiande 46 de ani, fost primaral ora[ului Le Havre [i,printre altele, romancier.
Se termin\ Urzeala tronurilor? Nu-i nimic, `ncep alte cinci!Au mai r\mas doar dou\ sezoane din serialul-fe -nomen Urzeala tronurilor, dar fanii acestei soap ope -ra fantasy nu au de ce s\ se team\: HBO, care nu vreas\ dea din mân\ gâsca cu ou\le de aur, pre g\te[tecâteva serii derivate.
Acestea sunt patru la num\r, create fiecare decâte un scenarist special angajat de produc\ tori, lacare se adaug\ un al cincilea serial, propus chiar deGeor ge R.R. Martin, autorul seriei de romane pecare se bazeaz\ tot acest univers.
Evident, pân\ când aceste noi serii vor trece defaza de simple proiecte pe hârtie, este foarte posibilca produc\torii s\ renun]e la unele dintre ele. Deo-camdat\, HBO a anun]at doar c\ aceste poten]ialenoi seriale „exploreaz\ diferite perioade din univer-sul vast [i bogat al lui Martin“.
~ntre timp, George R.R. Martin a adus câteva pre-ciz\ri despre aceast\ exploatare de tip Marvel a uni-versului s\u: serialele vor avea personaje cu totulnoi, ac]iunea unora dintre ele s-ar putea nici s\ nuse desf\[oare `n Westeros, iar Martin personal esteimplicat `n toate aceste proiecte.
Din acest motiv, scriitorul [i-a cerut scuzefanilor c\ a `ntârziat finalizarea ultimului romandin serie, The Winds of Winter, a[ tep tat cu `nfrigu-rare de [ase ani. „M\rturisesc, ̀ mi doresc s\ m\ potclona sau s\ g\sesc o modalitate de a face ca ziua s\aib\ mai mult de 24 de ore sau s\ pot lucra f\r\ s\dorm“, scrie Martin pe blogul s\u.
{i nu uit\ s\ precizeze c\, `n tot acest timp, mailucreaz\ [i la patru alte noi c\r]i din alt\ serie desucces creat\ de el, Wild Cards.
~n toate filmele sale de pân\ acum,Achim a `mpletit gustul pentrucomedie ce bate spre grotesc &macabru cu referin]ele cinemato-grafice (e mare cinefil) [i cu unsoi de asumare aparent ironic\ acon di]iei de cineast pe care `nmod incon[tient e posibil s\ o aso-cieze cu problematica religioas\(are un an sau doi de seminar teo-logic). Cu alte cuvinte, e fascinatde postura de creator [i de ramape care cinemaul o pune vie]ii,de[i e con[tient c\ \sta e un p\catal vanit\]ii. (Prin urmare, fasci-na]ia cre[te.)
Pove[tile sale, pe care le scriede cele mai multe ori ̀ mpreun\ cuCosmin Manolescu, sunt bogate [ifoarte verbalizate, ca [i cum aravea foarte multe de spus despretot, dar are dificult\]i `n a-[i setafrecven]ele [i regla tura]ia. Credc\ e genul de cineast care se va ex-prima mai u[or pe m\sur\ ce va
lucra mai mult, pentru c\ proba-bil va reu[i s\-[i simplifice discur-sul. (Variantele lui de scenariusunt tot mai bune odat\ ce nu m\ -rul lor cre[te.) Ner\bdarea astapoate vine [i din nevoia de a de-monstra c\ e un regizor bun. Eadev\rat, n-ai cum ar\ta c\ e[tibun când nu g\se[ti bani ca s\po]i lucra, când timpul trece, ai [i o familie numeroas\ de `ntre]i -nut, iar presiunea e tot mai mare.
Ultima zi, care e definit de dis-tribuitorul Independen]a Filmdrept thriller comic, urm\re[tede-a lungul unei structuri atipiceaventura unui primar vorb\re] [idescurc\re] (Doru Ana), care ia dela o m\n\stire un prieten t\cut ca-re a vrut s\ se c\lug\reasc\ (MimiBr\nescu). La c\l\torie mai parti-cip\ un poli]ist (Adrian V\ncic\)[i [eful unei organiza]ii locale a ti-nerilor cre[tini (Adrian Cigle-nean). Jum\tate din film e unroadmovie `n care ne sunt prezen-tate pe rând discu]iile din celedou\ ma[ini, plus ajutarea unuiautostopist care pare s\ aib\ firscurt cu divinitatea (ConstantinCojocaru), pentru a se dovedi pe
urm\ c\ e doar un farseur. A douaparte a filmului se petrece la vilaprimarului, unde eroii ajung di-minea]a [i `ncep s\ preg\teasc\c\rnurile pentru gr\tar, timp `n care primarul grobian devinetot mai periculos [i, de la enun -]area unei parabole despre iepu-ra[ul de Pa[ti, ajunge s\ resetezetran[ant rela]iile de putere pe ca-re le are cu fiecare `n parte (`ntretimp afl\m [i de tr\darea priete-nului ne c\lu g\rit).
Scenariul e bogat, dar `l invit\pe spectator s\ vin\ cu materi-al propriu, inclusiv s\ g\seasc\ sensuri filosofico-metafizice `n si-tua ]ii care altora li se par benigne,inclusiv prin citate cinematografi-ce. E, poate, inevitabil s\ nu faciasocieri cu Marfa [i banii (lungi-mea cadrelor [i senza]ia de timpreal pân\ la a plictisi cu bun\ [ti-in]\ spectatorul) sau cu Moarteadomnului L\z\rescu (felul ̀ n ca-recorpul viguros al lui Mimi Br\ -nes cu ocup\ spa]iul [i rela]io-neaz\ `n t\cere cu fiecare elemental lui), dup\ cum nu po]i ignora
referin]ele directe la Tarkovski,vârâte sub nas cu un soi de ironie[mecheasc\, glumea]\, care deno -t\ de fapt admira]ia fa]\ de maes-tru. Jocul conflictual dintre apa-ren]\ [i esen]\, dintre adev\r [ichip cioplit [i felul cum influen -]eaz\ ele dinamica rela]iilor inter -umane sunt doar câteva teme dereflec]ie pe care filmul le enun ]\f\r\ s\ le nuan]eze, tocmai pentruc\ pare s\ vrea s\ spun\ mult maimult de-atât.
{i modul de abordare mi se pa-re riscant, mai ales `n jocul su-pra`nc\rcat al actorilor – pentruc\ filmul e mai mult vorbit (trimi-terea e [i la verbozitatea lui Lu-cian Pintilie). Cu excep]ia luiMimi Br\nescu, tocmai pentru c\[tie s\ tac\ [i s\ fie prezent ascul-tând, to]i actorii sunt gro[i [i m\`ntreb dac\ inten]ia lui Achim afost ca de la un punct `ncolo dialo-gurile [i grotescul interpret\rilors\ devin\ tot mai chinuitoare pen-tru spectator. Cel mai probabil ec\ s-a jucat cu chestia asta pân\ asc\pat-o din mâini.
Adrian V\ncic\ e la fel de tea-tral ca `n Las Fierbin]i, cu multegrimase [i gestic\ facil\, pentru ca`n fa]a primarului, ̀ n a doua partea filmului, s\ se schimbe complet,de parc\ ar fi alt personaj. DoruAna, care [i el e un actor foartebun, mi-a p\rut sub ce a f\cut `nVisul lui Adalbert, unde avea unpersonaj mai simplu, dar mai co-erent. ~n]eleg unde bate Achim –primarul e un b\iat bun, de[iateu, care devine tot mai maleficpentru a-[i arunca pân\ la finaltoate m\[tile, dar faptul c\ `i `n -carc\ prea mult partitura anulea -z\ crescendoul [i rateaz\ finalul.Nu exist\ nuan]e, totul e spus cugura plin\ [i tot timpul. Cred c\trebuie mult\ rigoare [i fine]e cas\ reu[e[ti s\ fixezi ramele cumtrebuie ̀ ntr-o astfel de poveste, iarAchim – probabil stresat cu pro-duc]ia [i presat de timp [i de do-rin]a de a ar\ta c\ e bun – nu le dovede[te de data asta. ~mi paretare r\u, nu e un film pe care s\vreau/s\ pot s\-l rev\d.
Cerem sau nu cerem prea mult dela propriii copii? Unde este gra -ni]a aia sensibil\ dintre a pune opresiune constructiv\, spre binelelui, [i a cere de la el lucruri care de fapt satisfac orgoliul p\rinte -lui? Trebuie s\-l facem s\ se simt\responsabil pentru mâncarea [i
bulendrele pe care i le asigur\msau e de datoria noastr\ s\ `l `ncu-raj\m cunoscându-i [i respectân-du-i limitele ereditare?
Oricât de mult s-ar fi str\duit,iar prin asta rog a se sub`n]elegec\ nici nu prea f\cea mari str\ -danii, Alberto nu reu[ea s\ ia la matematic\ mai mult de nota cinci. Tableta, feisbucul, multealte tenta]ii `i r\peau concentra -rea. Acum, ce s\ zic, cu cinci treciclasa. Dar mama lui Alberto aveao real\ problem\ cu faptul c\colegul s\u de banc\ lua note maimari. „Cât ai luat la tez\? Cinci. [iRobert? {ase. P\i de ce, eu nu m\sacrific pentru tine? Nu ]i-am luatadida[i mai frumo[i decât ai lui?“
Evident c\ la serviciu se maidiscut\ [i despre tezele celor mici,iar asta nu face decât s\ sporeasc\frustrarea. Clar, Alberto trebuiameditat la matematic\, fiindc\ sis-temul de `nv\]\mânt este la p\ -mânt [i programa [colar\ esteprost structurat\ [i mamele habarnu au s\-[i ajute plozii la teme caredep\[esc nivelul clasei a do ua, darpoate c\ nu trebuia s\ fac aceast\din urm\ afirma]ie.
{aizeci de lei [edin]a. O fi mult,o fi pu]in, depide din cât dai. Vai,s\racul copil, cum iese palid [i ex-tenuat dup\ fiecare tortur\ [i cumtrebuie el s\ joace trei ni veluri dinjocul \la cu pistolari, ca s\ serecreeze! Dar totul spre bi nele lui.„Cât ai luat la extemporal? Cinci.
{i Robert? {ase.“ P\i da, fiindc\profesorii \[tia meditatori vor doarbani, dar nu se implic\ deloc! Oarepl\tesc taxe pentru asta? Iat\ unsubiect bun pentru conver sa]ia dinpauza de cafea. Ba chiar [i o scuz\rezo nabil\ `n fa]a colegilor debirou. B\i, nu e de la copil.
Opzeci de lei [edin]a, dar [tiuc\ e profesor de liceu. Nu are cums\ dea gre[. C\ nu e copilul atentla explica]ii, nu e problema mea,te-am pl\tit, explic\-i de zece ori.Eu [tiu c\ are poten]ial. „Cât ai
luat la extemporal? Cinci. {i Ro -bert? {ase.“ O, Doamne, de ce numai exist\ profesori buni pe lu meaasta? {tie careva vreunul? Cât, unmilion? Of, intru `n faliment!
Un million [edin]a. Doamn\pensionar\, dar distins\ [i exi gen -t\, din vechea gard\. Copilul nicinu respir\ `n fa]a ei. „Cât ai luatla tez\? Cinci. {i Robert? Patru.“Un zâmbet larg de `mplinire [i depiatr\ luat\ de pe inim\ r\ sare pechipul mamei. „Eeeei, vezi c\ sepoate?“
www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 567» 20 – 26 mai 2017
16 » fast food
Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde
Bobi
Film
Iulia Blaga
Of!....
567
Ultima zi, cel de-al doilea lungmetraj al lui GabrielAchim dup\ Visul lui Adalbert (2011), e un film f\cutsub mari presiuni financiare. Respins la concursul definan]are al Centrului Na]ional al Cinematografiei dedou\ ori (dac\ nu m\ `n[el), a fost pân\ la urm\ rea -lizat `n regim independent, cu entuziasm, dar [i cumijloace minime, cu ajutorul multor colegi de breasl\[i cu actori + echip\ lucrând pe gratis. Cât de u[or `mivine s\ spun c\ nu mi-a pl\cut? Nu u[or, de[i `n lumeaasta mic\ a filmului românesc sinceritatea nu-]i adu -ce decât antipatii.
![Page 1: de carte asta celor care ne - Suplimentul de culturăsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/PDF_SDC_567_low-res.pdftrece pe nesim]ite de la faptele rea-le din anul 1798 la misterele unui](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040210/5e4dce7b3fedb171d90baadf/html5/page/1.jpg)
![Page 2: de carte asta celor care ne - Suplimentul de culturăsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/PDF_SDC_567_low-res.pdftrece pe nesim]ite de la faptele rea-le din anul 1798 la misterele unui](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040210/5e4dce7b3fedb171d90baadf/html5/page/2.jpg)
![Page 3: de carte asta celor care ne - Suplimentul de culturăsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/PDF_SDC_567_low-res.pdftrece pe nesim]ite de la faptele rea-le din anul 1798 la misterele unui](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040210/5e4dce7b3fedb171d90baadf/html5/page/3.jpg)
![Page 4: de carte asta celor care ne - Suplimentul de culturăsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/PDF_SDC_567_low-res.pdftrece pe nesim]ite de la faptele rea-le din anul 1798 la misterele unui](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040210/5e4dce7b3fedb171d90baadf/html5/page/4.jpg)
![Page 5: de carte asta celor care ne - Suplimentul de culturăsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/PDF_SDC_567_low-res.pdftrece pe nesim]ite de la faptele rea-le din anul 1798 la misterele unui](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040210/5e4dce7b3fedb171d90baadf/html5/page/5.jpg)
![Page 6: de carte asta celor care ne - Suplimentul de culturăsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/PDF_SDC_567_low-res.pdftrece pe nesim]ite de la faptele rea-le din anul 1798 la misterele unui](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040210/5e4dce7b3fedb171d90baadf/html5/page/6.jpg)
![Page 7: de carte asta celor care ne - Suplimentul de culturăsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/PDF_SDC_567_low-res.pdftrece pe nesim]ite de la faptele rea-le din anul 1798 la misterele unui](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040210/5e4dce7b3fedb171d90baadf/html5/page/7.jpg)
![Page 8: de carte asta celor care ne - Suplimentul de culturăsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/PDF_SDC_567_low-res.pdftrece pe nesim]ite de la faptele rea-le din anul 1798 la misterele unui](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040210/5e4dce7b3fedb171d90baadf/html5/page/8.jpg)
![Page 9: de carte asta celor care ne - Suplimentul de culturăsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/PDF_SDC_567_low-res.pdftrece pe nesim]ite de la faptele rea-le din anul 1798 la misterele unui](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040210/5e4dce7b3fedb171d90baadf/html5/page/9.jpg)
![Page 10: de carte asta celor care ne - Suplimentul de culturăsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/PDF_SDC_567_low-res.pdftrece pe nesim]ite de la faptele rea-le din anul 1798 la misterele unui](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040210/5e4dce7b3fedb171d90baadf/html5/page/10.jpg)
![Page 11: de carte asta celor care ne - Suplimentul de culturăsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/PDF_SDC_567_low-res.pdftrece pe nesim]ite de la faptele rea-le din anul 1798 la misterele unui](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040210/5e4dce7b3fedb171d90baadf/html5/page/11.jpg)
![Page 12: de carte asta celor care ne - Suplimentul de culturăsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/PDF_SDC_567_low-res.pdftrece pe nesim]ite de la faptele rea-le din anul 1798 la misterele unui](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040210/5e4dce7b3fedb171d90baadf/html5/page/12.jpg)
![Page 13: de carte asta celor care ne - Suplimentul de culturăsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/PDF_SDC_567_low-res.pdftrece pe nesim]ite de la faptele rea-le din anul 1798 la misterele unui](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040210/5e4dce7b3fedb171d90baadf/html5/page/13.jpg)
![Page 14: de carte asta celor care ne - Suplimentul de culturăsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/PDF_SDC_567_low-res.pdftrece pe nesim]ite de la faptele rea-le din anul 1798 la misterele unui](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040210/5e4dce7b3fedb171d90baadf/html5/page/14.jpg)
![Page 15: de carte asta celor care ne - Suplimentul de culturăsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/PDF_SDC_567_low-res.pdftrece pe nesim]ite de la faptele rea-le din anul 1798 la misterele unui](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040210/5e4dce7b3fedb171d90baadf/html5/page/15.jpg)
![Page 16: de carte asta celor care ne - Suplimentul de culturăsuplimentuldecultura.ro/numarpdf/PDF_SDC_567_low-res.pdftrece pe nesim]ite de la faptele rea-le din anul 1798 la misterele unui](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022040210/5e4dce7b3fedb171d90baadf/html5/page/16.jpg)
