ANUL XI NR. 474 7 13 martie 2015 S\pt\mnal realizat de Editura Polirom [i Ziarul de Ia[i supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMNIA APARE SMB|TA WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

DAN SOCIU:

Suntdependent de inspira]ie, nu vreau s\ scriu altfel

Interviu realizat de Elena Vl\d\reanu

M\ declar un fan absolut al poe-ziei lui Dan Sociu, m\ distrez te-ribil cnd m\ nimeresc cu el `nvreo delega]ie foarte rar, dedou\ ori pn\ acum pentru c\spune ni[te pove[ti... el sus]inec\ sunt reale, eu sunt convins\ c\sunt `nflorituri. Acum [i-a scosantologie de autor. Partea bun\ ec\ a[a am toat\ poezia lui ntr-unsingur loc. Partea proast\ e c\ seclasicizeaz\. Sau nu e proast\.

pag. 8-9

Citi]i o analiz\ semnat\ de R\zvan Chiru]\ `n pagina 3

Dou\ constante, cu o strns\leg\tur\ `ntre ele, domin\ istoria post-decembrist\ aMinisterului Culturii: lipsa de interes din partea politi-cienilor [i lipsa banilor. {efia acestei institu]ii nu areprezentat o demnitate sufi-cient\ pentru liderii de par-tide ai ultimelor dou\ decenii[i jum\tate, mai preocupa]icu distribuirea rolurilor dinfruntea unor mese mult maibogate, cum ar fi Transpor-turile sau Economia. De preamulte ori, postul a fost ofe -rit, ca un capriciu, fie unorpersoane nepricepute, fie unora neserioase, fie unorabine inten]ionate [i att.

AVANPREMIER|

Ken Loach:Stnga e `ntotdeaunatenebroas\ `n filme

Interviu realizat de Iulia Blaga

Cinefilii romni pot vedea din 6 mar-tie cea mai nou\ crea]ie a lui KenLoach, Salonul lui Jimmy/ Jim-mys Hall, un film `nc\rcat politic,dar mult mai luminos dect Lady-bird Ladybird sau Sweet Sixteen.

pag. 11

CristianTeodorescu {oseaua Virtu]ii.Cartea Cinelui

Suplimentul de cultur\ public\`n avanpremier\ un fragment dinromanul {oseaua Virtu]ii. CarteaCinelui, care va ap\rea n curndla Editura Cartea Romneasc\.

pag. 12

Ministerul Culturii.Scurt\ istorie a unui e[ec

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 474 7 13 martie 2015

2 actualitate

PROIEC}IE DE GAL| CU DE CE EU? LA IA{I

Cristian Panait sausingur\tatea procurorului`n lupt\ cu sistemul

Ioan Stoleru

De ce eu?, un proiect curajos pen-tru cinematografia romneasc\,descrie leg\turile boln\vicioasedintre politic, servicii [i justi]ie nperioada 2000-2004, cea a guver -n\rii Adrian N\stase, leg\turi ba-zate pe corup]ie [i interese, [i ne-putin]a cu care se confrunt\ unom care [i d\ seama c\ este singur`mpotriva tuturor n momentul ncare `ncearc\ s\ fac\ dreptate.Proiec]ia de azi marcheaz\ cum-va o coinciden]\ pe care trebuie s\v-o supun aten]iei. Pe 1 martie 2002procurorului Cristian Panait, carea inspirat acest film, i s-a repartizatdosarul Lele, procurorul din Ora-dea pe care urma s\-l ancheteze. Cucteva zile `nainte, pe 26 februarie,cred, i s-a dat spre studiu respecti-vul dosar, ntre timp lucrase la pla-nul de anchet\, iar pe 1 martie, ofi-cial i s-a repartizat [i a `nceputprac tic totul, toa t\ ac ]iunea de la ca-re am pornit atunci cnd am scrisscenariul [i, `n fine, am realizat fil-mul, a spus Tudor Giurgiu la`nceputul evenimentului.

Cristian Panait (Cristian Pandu -ru n film, jucat de Emilian Oprea)

a primit `n 2002 dosarul procuro -rului Alexandru Lele, care dispu -sese arestarea lui Adrian T\r\u,fiul prefectului de Bihor [i spon-sor PSD la alegerile din 2000. ~nmomentul n care realizeaz\ c\ estefolosit de sistem pentru a-l `nfun-da pe Lele [i c\ dosarul are impli-ca]ii mult mai grave dect i s-aspus ini]ial, situa]ia lui Panait secomplic\. Filmul urm\re[te ulti-mele zile din via]a sa, `ns\ nu esteun documentar. E un film de fic -]iune. Nu ne-am propus s\ facem ocronic\ documentar\ sau un re-portaj de investiga]ie. E un film defic]iune care porne[te de la un cazdur, real [i scheletul, canavauapove[tii e inspirat\ din realitate.Am avut acces la toate sursele po-sibile, n primul rnd la pres\, apoiam discutat cu procurorul Lele laOradea, cu m\tu[a lui Cristian Pa -nait, a explicat regizorul, spunndc\ de la un anumit punct au sim]itnevoia de a fic]ionaliza, schim bnd

func]ia personajului feminin, nu-mele personajelor [i alte ctevadetalii. M-am tot gndit cum s\fac ca o poveste dur\, dramatic\,care pe mine m-a m\cinat, s\ poa -t\ fi redat\ `ntr-un fel inteligibilpentru spectatorul din Romnia,dar [i pentru spectatorul din str\i -n\tate [i mai ales pentru spectato-rul romn peste 20 de ani sau pes-te 30 de ani. De aceea am luat anu-mite decizii, a completat acesta.

La filmare s-au folosit attlocuri reale (balconul de la care searunc\ Cristian Panduru este ace-la[i cu cel de la care s-a aruncatCristian Panait acum 13 ani, acelaal m\tu[ii sale), precum [i alte de-talii care respect\ adev\rul, cumar fi ma[ina tn\rului, o Dacie1310, care, ironic, avea num\rulde `nmatriculare B 39 NUP (ne`n -ce perea urm\ririi penale). ~ns\modific\rile aduse de echipa luiTudor Giurgiu pove[tii au fostf\cute cu rolul de a transmite [i

mai puternic mesajul filmului.Aceast\ solu]ie `mi apar]ine, ]inla ea [i cred c\ cinemaul are armemult mai puternice dect reporta-jul de televiziune. }in la emo]ia `ncinema, ]in la lucrurile cu carespectatorul pleac\ de la film [i lacare poate se mai gnde[te `n con-tinuare, a spus Tudor Giurgiu pescena Casei de Cultur\ a Stu -den]ilor Ia[i.

Nu avem ecrane, nu v\ putem lua filmul

~n film, camera urm\re[te perso-najul principal, observndu-i evo-lu]ia [i dezn\dejdea pe m\sur\ cedevine tot mai implicat `ntr-o po-veste de care n urm\ cu cteva zi-le habar nu avea. Incoruptibil [idotat cu tenacitate [i inteligen]\,procurorul `ncepe s\ deslu[easc\pe rnd i]ele `ntortocheate ale sis-temului care `ncearc\ s\-l trans-forme ntr-una din multe alte ro ti]e.

Dup\ fiecare col] al cl\dirilor dinBucure[ti l a[teapt\ disperarea [idezn\dejdea omului care ncearc\s\ `nfrunte sistemul [i realizeaz\c\ este singur. Se spune c\ eraunul dintre cei mai bine preg\ti]iprocurori din genera]ia lui, `ntr-oguvernare PSD care, dup\ p\rereamea, reprezint\ unul dintre celemai negre momente ale istoriei re-cente a Romniei, `n care presa [ijusti]ia erau total ani hilate [i lacheremul guvernului sau al primu-lui ministru. ~ntr-un astfel de mo-ment istoric, ace[ti oameni cu prin -cipii, cu valori au fost pur [i sim-plu c\lca]i n picioare, a mai spusregizorul.

Tudor Giurgiu le-a povestit ie -[enilor [i cum a ajuns s\ lucreze laDe ce eu?. A citit la vremea respec-tiv\ despre cazul lui Panait `npres\, [i-a selectat articole de ziarpe care le-a p\strat din 2002 `ntr-omap\ [i pe care le-a scos cndva,prin 2007, cnd se gndea c\ ar vreas\ fac\ un film nou, un film care s\vorbeasc\ despre rela]ia delicat\dintre om [i sistem, despre presiuni,e[e curi, compromisuri. M-amgn dit [i la perioada mea de lucrula Televiziunea Romn\, `ntre 2005[i 2007, cnd am avut parte de o ze-cime, probabil, din tot ce-a avut de`ndurat omul \sta [i undeva m-amreg\sit [i m-am revoltat. Mi-am adusaminte `n timp ce m\ gndeam lace film a[ vrea s\ fac despre cazulPanait [i am `nceput s\ lucrez, am\rturisit regizorul.

Tudor Giurgiu i-a `ndemnat pecei din sal\ s\ le recomande [iprietenilor s\ mearg\ la film, `n -truct a ob]inut cu greu `nc\ oproiec]ie la Cinema City [i, dac\vor fi destui doritori, se va mai pu-tea negocia una. Din p\cate, soar -ta noastr\, a cinea[tilor, e trist\,pentru c\ `ntotdeauna cnd vrems\ ar\t\m filme romne[ti la Ia[ini se spune nu avem ecrane, nuv\ putem lua filmul. Tr\ im oumi lin]\ maxim\, dar ne umilimpn\ la cap\t [i ne cert\m cu ei [ile spunem [i la Ia[i, [i la Ti mi -[oara c\ e important s\ se vad\ fil-mele noastre.

Peste 500 de oameni auvenit duminic\, 1 martie,la proiec]ia de gal\ de laIa[i a filmului De ce eu?,`n regia lui Tudor Giurgiu,film inspirat din povesteareal\ a procuroruluiCristian Panait [icondi]iile suspecte `ncare a avut loc moarta sa`n aprilie 2002. La Casa deCultur\ a Studen]ilor Ia[iau fost prezen]i regizorulTudor Giurgiu,produc\torul OanaGiurgiu [i actorii EmilianOprea, Mihai Constantin,Alin Florea, LiviuPintileasa [i MihaiSmarandache.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 474 7 13 martie 2015

actualitate 3

Ministerul Culturii. Scurt\ istorie a unui e[ec

R\zvan Chiru]\

Leg\tura dintre cele dou\ con-stante a f\cut ca, n cei 25 de ani dela c\derea comunismului, n frun-tea Ministerului Culturii s\ se pe-rinde termenul e exact 23 demini[tri. Aproape unul pe an, ara -t\ media. Doar doi [efi au rezistatun mandat `ntreg: Ion Caramitru(1996-2000) [i R\z van Theodorescu(2000-2004).

Aceast\ alternan]\ uluitoare aavut [i dou\ momente de vrf.Unul s-a desf\[urat `n timpul gu-vern\rii V\c\roiu, `ntre 1992 [i1996, cnd la conducerea Culturiis-au aflat [ase demnitari, `ntre ca-re, pentru 18 luni, [i scriitorul Ma-rin Sorescu. Al doilea este cel `ncare ne afl\m [i `n prezent. Din2009 [i pn\ acum, `n fruntea Mi-nisterului au fost nu mai pu]in dezece mini[tri. Unul dintre ei, Kele-men Hunor, chiar de trei ori, `nperioade de timp [i `n guverne di-ferite.

Sli]ul desf\cut al ministrului

Statutul de Cenu[\reas\ al Minis-terului Culturii a fost vizil `nc\din primii ani 90. ~n timpul gu-vern\rii V\c\roiu, la scurt timpdup\ c\derea oficial\ a regimuluicomunist, conducerea institu]ieia fost asumat\ de personalit\]i cuun consistent trecut comunist.Mihai Golu, de exemplu, a fosteducat superior n Uniunea Sovie-tic\, la Facultatea de Psihologie aUniversit\]ii M.V. Lomonosovdin Moscova, pe care a absolvit-o`n plin deceniu obsedant rom-nesc, `n 1958. Scriitorul GrigoreZanc, ministru pentru doar patruluni, s-a remarcat [i ca autorul,printre altele, al volumului Eticaspiritului revolu]ionar, o carte pu-blicat\ `n 1975 `n colec]ia F\uri-rea societ\]ii socialiste multilate-ral dezvoltate a Editurii Politice.

Iar Petre S\lcudeanu a fost pri-mul ministru post-decembrist

care a trebuit s\ demisioneze dup\un scandal de pres\. Scriitor [iscenarist de film, acesta [i-a `n -cheiat mandatul la finalul a ceeace jurnali[tii au numit o noapteconfuz\. Mai exact, `n octombrie1993, presa central\ a relatat fap-tul c\ ministrul, cu sli]ul pantalo-nilor desf\cut, ar fi h\r]uit-o pe ofemeie ofi]er de serviciu `n noap-tea `n care demnitarul a decis s\doarm\ `n institu]ie, dup\ o be]ie.De[i episodul nu a fost l\murit niciodat\, Petre S\lcudeanu a ple-cat de la Ministerul Culturii peu[a din dos, `n luna noiembrie aaceluia[i an.

Dac\ totu[i, n prima parte a is-toriei post-decembriste, prea pu -]in rvnitul post de [ef al Culturiia fost l\sat pe mna oamenilor decultur\ Andrei Ple[u, Marin So-rescu deja men]ionat sau Ion Ca-ramitru , dup\ 2004 numirile aufost f\cute aproape exclusiv pe cri-terii politice. Desigur, unii dintreparlamentarii care au primit aceas-t\ func]ie au privit situa]ia ca peun surghiun, a[a cum ve]i vedeamai trziu c\ a considerat libera-lul Puiu Ha[otti.

Primul e[ec al deceniului caretocmai s-a ncheiat a fost mandatulMonei Musc\. Privit\ ca speran]amult a[teptat\ care va reformadin temelii Ministerul Culturii, li-berala a pus mai presus r\fuielilepolitice dect speran]ele cu carefusese creditat\. A[a `nct, dup\numai opt luni de mandat, a demi-sionat, ca semn de protest fa]\ dedecizia primului-ministru de laacea vreme, C\lin Popescu-T\ri-ceanu, de a renun]a la [efia guver-nului, ceea ce f\cea imposibil\ or-ganizarea de alegeri anticipate.

Economia duduia [i la Cultur\

A urmat apoi singura perioad\din cele dou\ decenii [i jum\tate`n care, pentru prima dat\, pe ho-lurile ministerului s-a auzit refrenulSunt bani pentru cultur\. L-a spus

de nenum\rate ori Adrian Iorgu-lescu, dar entuziasmul s\u public a fost printre pu]inii mi ni[tri ca-re organiza conferin]e de pres\s\pt\mnale nu s-a transformat`n realitate. Mall-ul cultural pro-iectat de Iorgulescu r\mne Cas\de Cultur\, scriam `n 2009, la unan de la `ncheierea man da tuluicompozitorului. Acesta pro misesec\ va moderniza Sala Palatului,pornind de la sala de concerte, ac\rei acustic\ era bun\ doar pen-tru congresele comuniste ce aveauloc aici pn\ n 1989. Dar ministrulmai visa s\ adauge alte s\li supra[i subterane, cu spa]ii de expozi]ii[i chiar comerciale, la care urmas\ se ajung\ cu lifturi exterioare.Urma, pentru c\ de ajuns nu seajunge nici n ziua de azi, cnd ori-cum nu mai sunt, din nou, banipentru cultur\.

Cel mai sincer dintre cei 23 demini[tri ai Culturii, dar care acondus institu]ia pentru numai[ase luni, a recunoscut cu non[a -lan]\, ntr-un interviu pentru Su-plimentul de cultur\, c\ insti tu -]ia nu a avut [i nu are o strategie.Nu cred c\ Ministerul Culturii aavut pn\ acum o strategie. {i nicinu are. Eventual, poate de laanul, declara n 2012 liberalul Pu-iu Ha[otti. Mai mult, acela[i dem-nitar admitea c\ nu are ce c\u ta `nfruntea institu]iei, pentru c\ a fostnumit acolo politic. Am ajunsministru al Culturii `n urma uneidecizii politice. PNL m-a propus,eu sunt con[tient c\ `n Romniasunt intelectuali care merit\aceast\ demnitate mai mult dectmine, mi-a explicat Puiu Ha[otti.

De altfel, intelectualii care me-rit\ nu au avut loc nici dup\ ce li-beralul a p\r\sit postul pe care nu-ldorea. Ministerul a fost condus maideparte de al]i politicieni, precumKelemen Hunor sau Sorinel Gigel{tirbu. Talentul care l-a recoman-dat pe cel dint=i a fost cel de pre -[edinte al UDMR, un partid de carePSD a avut nevoie pentru a-[i asi-gura o majoritate la guvernare.

Aceast\ nevoie stringent\ `ntretimp abandonat\ a propulsat `nfunc]ie [i alte valori provenind dela UDMR. Rozalia Biro a absolviteconomia industriei, construc]ii-lor [i transporturilor la Cluj [i laaproape 50 de ani continua s\ fie`ntr-o pozi]ie universitar\ mo-dest\, de lector. Cea mai importan -t\ func]ie public\ pe care a de]in-ut-o pn\ s\ fie propus\ pentrufunc]ia de ministru al Culturii fuse-se cea de viceprimar la Oradea. Totuniunea maghiarilor l-a oferit peunul dintre cei mai discre]i mi -ni[tri ai Culturii, Hegeds Csilla,care de altfel a rezistat pe acest postnumai o lun\, partidul s\u retr\ -gn du-se ntre timp de la guvernare.

Secretarul de stat care nu f\cea nimic

{i dac\ lucrurile stau att de r\ula nivel de mini[tri, nici `n ceea ceprive[te e[aloanele secunde nuarat\ mai bine. De exemplu, fostulsecretar de stat Cristian Petcu peacest post din martie 2013 pn\ `niulie 2014 a ob]inut dou\ titluride doctor n dou\ domenii diferite,istorie [i teologie, folosindu-se dedou\ teze care aveau ntr-o propor ]iecovr[itoare acela[i con]inut. ~nambele lucr\ri, demnitarul a pre-luat fragmente din autori deja pu-blica]i, f\r\ s\ foloseasc\ ghilime-lele [i l\snd impresia c\ formu -l\rile i apar]in. ~n teza de doctorat`n teologie, Cristian Petcu face trimi-teri la buc\]i din teza sa `n istorie

care apar]in, de fapt, altor autori.{i ca [i cum asta nu era suficient,fostul ministru al Culturii, DanielBarbu, a recunoscut `ntr-un cadrurestrns c\ ar fi refuzat s\-i acordevreo atribu]ie lui Cristian Petcu,chiar dac\ ambii proveneau dinPNL, deoarece nu l-ar fi conside-rat pe acesta din urm\ potrivitpentru func]ia pe care o primise.Fostul [ef de la Cultur\ ar fi cerutinclusiv destituirea secretaruluide stat, dar demersul meu a fostf\r\ succes, dup\ cum s-a expri-mat Daniel Barbu. n schimb, pre-matur s-a ncheiat tocmai man -datul lui Daniel Barbu, obligat s\demisioneze dup\ ce a declaratc\ programul na]ional pentruprevenirea [i tratarea HIV/SIDAeste jum\tate ca buget din toateprogramele Ministerului Cul-turii. Am fost cutremurat cndmi-am dat seama cte FestivaluriShakespeare am putea face,dac\ nu am avea acel program.

Prin urmare, cu a[a `nainta[i,nu ar trebui s\ ne mai mire faptulc\ actualul ministru al Culturii,Ionu] Vulpescu, numit de presacentral\ ultimul dintre copiii luiIliescu, nu a reu[it nici dup\ olun\ de zile s\ r\spund\ la cteva`ntreb\ri pe care i le-am adresatdespre activitatea institu]iei pecare a preluat-o n decembrie 2014.Este, pn\ la urm\, o `ntrzierenesemnificativ\, dac\ ne gndimc\ la Ministerul Culturii reforma`ns\[i `ntrzie de 25 de ani.

Dou\ constante, cu o strns\ leg\tur\ `ntre ele, domin\ istoria post-decembrist\a Ministerului Culturii: lipsa de interes din partea politicienilor [i lipsa banilor.{efia acestei institu]ii nu a reprezentat o demnitate suficient\ pentru liderii de partide ai ultimelor dou\ decenii [i jum\tate, mai preocupa]i cu distribuirearolurilor din fruntea unor mese mult mai bogate, cum ar fi Transporturile sauEconomia. De prea multe ori, postul a fost oferit, ca un capriciu, fie unorpersoane nepricepute, fie unora neserioase, fie unora bine inten]ionate [i att.

4 opinii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 474 7 13 martie 2015

De vreo [ase ani, via]a mea elegat\ de ma[in\ a[a cum e legat\de cas\. {ase ani pare c\ nu-imult, dar a[ putea scrie un romannumai cu ce am v\zut de la volan.Am condus [i-n dung\, pe dru-muri normale, prin hrtoape, pedrumuri forestiere din creieriimun]ilor, conduc zilnic, am con-dus [i pai[pe ore `ncontinuu, doarcu dou\-trei pauze de ]igar\. {i m\simt la volan, vorba unui prieten,ca acas\ `ntr-un fotoliu. Dar,Doamne, ct m-au/m-am chinuitpn\ am luat permisul de condu-cere. Pe departe, a fost cea maigrea [i mai stupid\ [coal\ prin ca-re am trecut.

Lucrez la o carte, la un jurnalde `ntmpl\ri [i personaje din ul-timii 10 ani. {i am dat peste urm\ -toarea poveste, pe care aproape ouitasem:

Alalt\ieri, mi-am luat naibii car -netul de [ofer. Constat c\ am avuto problem\ cu poli]aii de la ru-tier\: s-au dovedit singurii oameni m\ rog, singura breasl\ carem\ blocheaz\. ~n fa]a lor, la examen,

m\ transformam, nu mai erameu. De altfel, au fost singurele si-tua]ii din via]a mea `n care m-amluat, eu `nsumi, prin surprindere.

Memorabil r\mne examenuldin fa]a stadionului Poli Ia[i. Po-por emo]ionat, m\car vreo sut\ deoameni `n parcare. Eu, Barrichel-lo! Cel pu]in a[a m\ `ndemnam `nminte s\ fiu. Picasem o dat\ cuvreo 9 luni `nainte, mai f\cusem o[edin]\ de conducere cu o zi nain-te [i mergea foarte bine. Urc`ncrez\tor la volan, urc\ lng\ mi-ne un nene poli]ai, cu fa]\ sobr\,de Einstein al [ofatului. Eramlini[tit. Era bine. ~mi explic\ tra-seul [i `mi d\ start. Naiba [tieexact ce avea (b\nuiesc doar, fiindun hrb de ma[in\), dar sigur fr-na de mn\ nu a reac]ionat cumf\cea de obicei. Mai precis, p\reablocat butonul. O fi fost [i de laemo]ii, dar sigur era [i o chestietehnic\. Ezitam `ntre a-i spunepoli]aiului c\-i o problem\ cu fr-na de mn\ [i a trage de ea ca trac-toristul, pn\ o mi[c. Chestie desecunde, nu de minute.

{i poli]aiul `mi spune senin:Mul]umesc, respins pentru necu-noa[terea aparaturii de bord!.Am crezut c\-i o glum\. Am trasde frn\ ca tractoristul [i, ntr-ade -v\r, s-a eliberat. {i spun calm:Era o chestie tehnic\. V\ rog s\m\ l\sa]i s\ plec. N-am toat\ zi-ua la dispozi]ie pentru dumnea-voastr\, `mi zice [i coboar\ dinma[in\. Opresc motorul, trag fr-na de mn\, ies [i `ncep s\ urlu lainstructor. Trebuia s\ tragi un pic`ntr-o parte ca s\ se deblocheze,`mi spune rznd. ~ncep s\ `njurcum n-am `njurat `n toat\ via]amea la un loc. Poporul s-a strns`n jurul meu, ca la circ `n aer li-ber. Poli]aiul se uita tacticos la mi-ne, ca [i cum n-ar mai fi avut alt\treab\ `n ziua aceea.

~njur `n continuare via]a, ra-hatul de ma[in\, instructorul [iun pic, discret, poli]aiul , timp `ncare am `nceput s\-mi rup bu c\ -]ele-buc\]ele, din ce n ce mai mici,dosarul. Instructorul rdea [i m\ruga s\ fiu atent la poz\, s\ n-orup, ca s\-mi poat\ reface dosarul.

Am mai remarcat `n mul]ime unalt instructor, un malac cu chip derugbist, care se distra de minune.Tu ce, m\-ta, te hlize[ti, b\\\?!!,`l iau [i pe el la rost. O palm\ s\-mifi dat \la, cred c\ zburam ca privi-ghetoarea peste tot dealul Copou-lui. Dar nu s-a pus cu mine. Cndbuc\]ele din dosar s-au f\cut attde mici `nct nu mai puteau fi`njum\t\]ite, mi-am cerut calmscuze de la poli]ai, am aruncat res-turile la un co[ de gunoi [i am ple-cat acas\, l\snd poporul viitori[oferi, instructori, poli]ai cu gu-ra c\scat\.

Motiv pentru care am disp\ruto vreme de pe pia]a eliber\rii per-miselor de conducere. Normal, atrebuit s\ fac alt\ [coal\. Alal t\ ieri`ns\ a mers bine. Am vomat unpic `n parcare, de emo]ii, a[tep-tnd s\ vin\ instructorul ca s\ m\duc\ la examen. Acolo, dup\ ce-amtraversat cu bine vreo dou\ inter-sec]ii nasoale, Barrichello, frate!Aproape c\ am uitat de poli]ai. M-a nvrtit vreo juma de or\, m-apus s\ repet o parcare, dar mi-a

dat permisul f\r\ probleme. Dac\nu mi-ar fi fost c\ m\ `n]elege gre -[it, cu greu m-a[ fi ab]inut s\ nu-isar `n bra]e [i s\-l pup.

Apoi am predat [tafeta uneidoamne, care fusese martor la exa-menul meu, devenind, la rndu-mi,martor. Doamna, s\raca, a intrat`n pine-amar\ din prima inter-sec ]ie. Dup\ ce mai era s\ fac\vreo cteva accidente, poli]aiul apus-o s\ trag\ pe dreapta [i a anun -]at-o c\ a adunat 56 de puncte depenalizare. {i-odat\ a `nceput doam-na s\ boceasc\: M-a]i nenorociiiiit...Nu m\ nenorociiii]i!. A[teptamcurios o explica]ie de ce-ar fi ne-norocit-o , dar n-a f\cut alceva de-ct s\-[i boceasc\ nenorocirea. {ipoli]aiul a nenorocit-o.

La coborre, m-am dus s-o lini[ -tesc cumva, c\ p\rea distrus\ feme-ia: Sta]i, doamn\, c\ nu-i sfr [i tullumii... A]i avut emo]ii, v\-n]e leg.{i eu am picat data trecut\... Lua]idata viitoare.... {i-a scos o ba tist\din geant\, [i-a [ters lacrimile [imi-a spus extrem de calm\, bachiar vesel\: {tiu. Jucase teatru.

~ntmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Imposibilitatea re`ntoarcerii

Cesare Pavese s-a sinucis `n 1950,cu doar dou\ s\pt\mni `naintes\ `mplineasc\ patruzeci [i doi deani. A ales o camer\ de hotel [i osupradoz\ de medicamente.

Nu se poate spune c\ a fost omoarte surprinz\toare. ~n Tra don-ne sole (tradus la noi Femei singu-re, Polirom, 2014), publicat cuaproape doi ani `nainte de sinuci-dere, Cesare Pavese construie[teun personaj, Rosetta, care alegeaceea[i cale.

Iar la sfr[it, Rosetta nici m\ -car moart\ nu p\rea. Cesare Pave-se fotografiaz\ acest moment [i pe-licula cuvintelor sale atinge atuncio not\ sf[ietoare: Doar buzele ise umflaser\ pu]in, ca [i cum ar fifost `mbufnat\.

Pe Rosetta a dat-o de gol opisic\: era `n camer\ cu ea [i, adoua zi, mieunase [i zgriase lau[\ pn\ `i deschiseser\. Nu po-sed date despre cine l-a g\sit peCesare Pavese f\r\ via]\, dar estefoarte probabil s\ fi fost tot o pi-sic\ poate chiar aceea[i.

Are Cesare Pavese o poezie `ncare anun]\ f\r\ echivoc c\ pi-sicile vor [ti. Pisicile ne vor [ti`ntotdeauna ploile [i nefericirile[i mor]ile. Scriitorul s-a sfr[it `nurma unei depresii sentimentale,asociat\ cu n]elegerea acut\ a lip-sei de sens a vie]ii, mai ales lajum\tatea secolului XX, `n careomenirea alesese din nou s\ setransforme `ntr-un abator. Depre-sia sentimental\ a fost agravat\

de e[ecul aventurii politice comu-niste. Cesare Pavese n-a g\sit alt\ie[ire din labirintul utopiei, [i ci-ne suntem noi s\ `i spunem c\ s-a`n[elat?

Femei singure e o carte `n carem\iestria pavesian\ se develo-peaz\ lent. F\r\ s\ fie amplu, tex-tul acesta are o esen]\ la care nuse ajunge u[or, ba e destul de pro-babil ca foarte pu]ini s\ reu[easc\s\ o ating\. ~n marginea sa, ItaloCalvino scria: Un roman de o ex-traordinar\ profunzime, unde nu`ncetezi s\ g\se[ti noi lumi, noi`n]elesuri. Nu gre[ea Italo Calvi-no. Cnd a gre[it Italo Calvino?

Profunzimea pavesian\ vinedin dou\ direc]ii majore: primaeste formidabila sa sensibilitate, eca [i cum lumea `ntreag\ ar fi un`nveli[ bizar pe care doar un apa-rat complicat cum este sensibilita-tea unui asemenea om `l poatedeslu[i. A doua vine din capacita-tea de a identifica, f\r\ gre[eal\,spiritul unei epoci.

~n Femei singure, o creatoarede mod\ se `ntoarce `n ora[ul einatal, Torino (ora[ul maturiz\rii[i mor]ii lui Pavese), pentru a

supraveghea deschiderea unui sa-lon. Numele ei este Clelia. {i Cle-lia intr\ `n caruselul lumii mon-dene torineze, cunoa[te arti[ti,pic tori, arhitec]i, actori nchi pui]i,cunoa[te serate [i cazinouri [i res-taurante [i petreceri. Totul este,`ns\, teribil [i plictisitor.

Din aceast\ societate dec\zut\,corupt\ [i inutil\ evadeaz\ [i Ro-setta, o tn\r\ care a gustat pn\[i din lesbianism, o femeie enig-matic\ [i depresiv\ din luciditate.

Cesare Pavese a scris doar `napa ren]\ o carte. De fapt, Femei sin -gure este o simfonie, f\r\ s\ fie ood\ adus\ triste]ii omene[ti. Esteo simfonie de voci, cele mai multede femei. E uluitor cum `i reu[esclui Cesare Pavese personajele fe-minine, [i Clelia, [i Rosetta, [i toa-te celelalte doamne [i domni[oaredin Torino, ba chiar [i din Roma.~n textele lui Cesare Pavese, b\r -ba]ii poart\ must\]i sau b\rbi, con -struiesc ora[e [i apoi le decad, to-tul pentru a fi pe plac doamnelor[i domni[oarelor. Capriciile fe-meilor sunt cele care au scris `ndefinitiv istoria lumii.

{i mai este ceva `ncnt\tor,

orbitor la Cesare Pavese: recu-noa[terea imposibilit\]ii oric\rei`ntoarceri. Clelia revenind la To-rino este, `n fond, orice om care se`ntoarce `n copil\ria sa doar pen-tru a vedea c\ nu mai este nimicacolo. Cele mai frumoase paginipavesiene a[a s-au scris: dinc\utarea zadarnic\, tragic\ a pa-radisului pierdut.

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Femei singure de Cesare Pavese rezum\, pn\ laurm\, c\utarea zadarnic\, tragic\ a copil\riei, un timpdefinitiv trecut. Prin aceast\ fereastr\ cu vedere ladeceniile de alt\dat\ intr\ moartea.

{oferie. ~nceputuri

Dac\ guvernul Ponta abia ar fi ve -nit la Palatul Victoria, iar alegerilepentru noul Parlament ar fi pestetrei ani, probabil am fi crezut `nbunele inten]ii ale PSD. Am fispus: ~n sfr[it cineva cu viziune[i curaj, c\ prea am avut oamenisperia]i [i f\r\ ini]iativ\ la gu-vernare. Dar cnd aceste m\ surisunt anun]ate taman pentru anulelectoral 2016, parc\ scr]ie ceva`n paradisul cu noul Cod Fiscalclocit de Ponta [i ai lui.

Sunt dou\ lucruri care nu seleag\ aici:

1. Pn\ anul trecut, premierulVictor Ponta ne tot ]inea lec]ii c\taxele nu pot fi reduse pentru c\fac gaur\ la buget [i nu-i de undeacoperi. Dac\ a[ avea, crede]i c\

n-a[ da?, asta era explica]ia con-stant\ a premierilor, dar cu pre -c\dere a mini[trilor de Finan]e pecare i-a avut Romnia. Ce minunes-a `ntmplat `ntre timp `n eco no -mie c\ ne putem permite dintr-oda -t\ o astfel de relaxare fiscal\? De cen-au fost anun]ate m\car o partedin aceste prevederi toamna tre-cut\, cnd Ponta avea nevoie de vo-turi ca de aer pentru campania sapreziden]ial\? Chiar nu s-a discu-tat, fie [i informal, la vrful guver-nului `nc\ din septembrie-octom -brie 2014 despre posibilitatea re-ducerii taxelor?

2. Ce `nseamn\ pachetul ofer-tant al guvernului PSD? O gaur\bugetar\ important\ `nc\ din pri mele luni ale anului 2016. E

adev\rat c\ golul se poate umplepe parcurs, printr-o colectare maieficient\ sau prin scoaterea lasuprafa]\ a unei p\r]i din econo-mia subteran\. Dar tot nu e sufi-cient, mai ales pentru primul an deboierie fiscal\, cnd trebuiepl\tite, la acela[i nivel, salariile [ipensiile.

Dac\ voi sunte]i optimi[ti `nprivin]a liberalului Victor Pon-ta, eu unul am serioase `ndoieli.Sunt dou\ scenarii pe care e posibilca premierul s\ le fi luat `n calcul:

a. Introducerea unor taxe noisau majorarea celor deja existentecare s\ acopere golul creat. Afl\maproape concomitent cu bineface -rile noului Cod Fiscal c\ prim\ri-ile din ]ar\ vor putea majora im-pozitele [i taxele locale cu pn\ la50 la sut\, [i nu cu cel mult 20 lasut\ ca pn\ acum. N-ar fi exclusca social-democra]ii s\ caute [i altecenturi de siguran]\ pentru ca sta -tul s\ nu r\mn\ f\r\ bani de pen-sii [i salarii.

b. Nu-i deloc exclus ca premie -rul Ponta s\ ri[te tot, politic vor bind,pentru c\ vremurile nu-s tocmaibune, iar PNL poate for]a ori cnd,cu sprijin din dealul Cotroceniu-lui, s\ r\stoarne c\ru]a ro[ie. Dejanoul Cod Fiscal e un [ah la PNL,care s-a blbit zile ntregi, ne[tiind

ce pozi]ie s\ adopte fa]\ de un docu -ment care parc\ ar fi fost `ntocmitde un partid de dreapta, [i nu de unpartid social-democrat.

Liberalii anun]au cu surle [itrm bi]e c\ pornesc r\sturnareacabinetului printr-o mo]iune decenzur\. Urma s\ fie stabilite doarmomentul depunerii mo]iunii [itocmirea num\rului necesar deparlamentari pentru ca guvernuls\ cad\. Noul Cod Fiscal este defapt un r\spuns al PSD la mutareaanun]at\ de liberali. Ce argumentemai au acum liberalii s\ spun\ c\guvernul Ponta trebuie s\ plece?Echipa de strategi din jurul pre-mierului `[i face excelent treaba.Ba, mai mult, blocheaz\ mo]iuneaopozi]iei. Zilele trecute, [eful Sena -tului, C\lin Popescu-T\riceanu,preciza c\ dac\ noul Cod Fiscal vaavea probleme n Parlament la dez-bateri, atunci documentul ar puteafi adoptat prin asumarea r\spun-derii. B\ie]i, depune]i mo]iune decenzur\! Planul PSD [i al alia]ilors\i e clar: duce dezbaterile pe noulCod Fiscal ct mai mult, PNL e `ncorzi pe tema cea mai important\din punct de vedere economic, iarguvernul supravie]uie[te.

Asumarea r\spunderii pe noulCod Fiscal e programat\ pentrufinele lunii aprilie. PSD ar putea

duce acest moment c\tre nceputullunii mai, pentru a sl\bi presiuneade prim\var\ a liberalilor. Va maidepune opozi]ia mo]iune de cenzu -r\? Dac\ n-o face, poate fi acu zat\c\ a depus armele, dac\ o depune,care `i sunt argumentele? ~n cazul`n care guvernul Ponta trece cubine acel moment, e complicat s\mai vii cu o mo]iune de cenzur\ ladoar cteva s\pt\mni distan]\. Pece temei, ce s-ar putea schimba`ntre timp? Singura variant\ ar fi ogaf\ monumental\ a PSD, care arda ap\ la moar\ pentru depunereaunei noi mo]iuni de cenzur\.

Dar chiar [i `n cazul `n care gu-vernul Ponta va c\dea, PNL se vatrezi c\ guvernul s\u are `n bra]ezestrea PSD numit\ noul Cod Fis-cal. Ce vor face liberalii? ~l vor schim -ba? Riscant s\ te joci cu focul `nprag de alegeri. Vor merge pe re-ducerea semnificativ\ a taxelor? {iaici exist\ riscul de a nu avea sufi-cien]i bani pentru salarii [i pensiitaman `n lunile de dinaintea scru -tinului pentru Parlament.

Poate c\ \sta e de fapt [i joculcelor de la PSD. Posibil ca Ponta s\simt\ c\ s\pt\mnile `i sunt nu -m\rate la Palatul Victoria, dar s\`ncerce s\ complice via]a unui nouguvern care va avea de gestionatanul electoral 2016.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 474 7 13 martie 2015

opinii 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Trebuie s\ spun c\, `n ciuda cli -[eelor vehiculate despre func]io -na rii de la Fisc, cel peste care amdat era un om r\bd\tor, convin -g\tor [i priceput. A studiat tean-cul de hrtii cu care venisem, l-acomparat cu o pagin\ de pe com-puterul lui [i pn\ la urm\ mi-azis c\ era acolo un mic venit pe ca-re nu-l declarasem, o colaborare lao revist\ sau ceva asem\n\tor, [ide-acolo ap\ruser\ [i cei cinspre-zece-dou\zeci de lei n plus. Proba-bil c\ revista respectiv\ uitase s\-mitrimit\ adeverin]a de venit, a[a c\

`n calculele mele nu avea cum s\apar\. Ap\rea `n schimb acolo, laei. De-acum totul era `n regul\:pl\team `n plus, dar m\car [tiamde ce.

Numai c\ atunci cnd omul enemul]umit, e nemul]umit [i gata.Mai ales cnd d\ bani. {i m-amgn dit atunci c\, uite, cei de la Fiscprimesc toate informa]iile despreveniturile mele, ale tale [i ale tutu-ror romnilor, a[a c\ [tiu foartebine ct are sau nu are de pl\titfiecare. Da, e normal s\ fie a[a.Dar atunci eu, cet\]eanul mai pu]in

informat, de ce mai fac declara]iaaia de venit anual? O completez `ndou\ exemplare, fac cpii la toateadeverin]ele primite, trimit hr-tiile la Administra]ia Financiar\,cu confirmare de primi re, ca s\pot dovedi c\ le-am trimis, sau m\duc s\ stau la coad\ [i s\ le depunacolo, pe loc... [i dup-aia, uite, pri-mesc o hrtie `n care mi se spunea[a, mai pe ocolite: Nu te pricepi,suma e asta de-aici, [tim noi maibine. Fiindc\ dac\ la Adminis-tra]ia Financiar\ se [tie deja cevenituri are fiecare, ce rost maiare s\ fac\ fiecare o mul]ime dehrtii, care nici nu mai contea z\dac\-s corecte sau nu?

A[ putea spune c\ asta ne res-ponsabilizeaz\, ne face s\ punemum\rul, fie [i de form\, la c\ru]astatului. C\ unii oameni chiar dauFiscului date utile (deduceri, hr-tii justificative, ce [tiu eu). Doar

c\ nu e numai asta. Oricine a expediat vreodat\ un pachet prinPo[ta Romn\ [tie c\, dup\ ce scrieadresele pe pachet, trebuie s\completeze [i un formular pe hr-tie, dup\ care acelea[i date suntintroduse [i `n computerul func -]ionarului. Se mai scoate [i o fac-tur\ la imprimant\. S-au cheltuitzeci de milioane pentru informati-zare [i totu[i tot mai trebuie s\scriem cu pixul pe formulare tipi-zate. Ca s\ fim siguri.

Un exemplu [i mai bun a ap\ -rut recent, odat\ cu revolu]ia car-dului de s\n\tate electronic. De-a -cum nainte tot romnul va fi obli-gat s\ aib\ un card de s\n\tate. Si-gur c\ e obligat. Doar s-au cheltuitmilioane de euro pentru el. La ba-nii \[tia, merit\ s\-l sile[ti s\ `lprimeasc\, fiindc\ e pl\tit [i dinbanii lui. Dar la ce folose[te cardulde s\n\tate nu e foarte clar. Dac\ajungi cumva la un spital, n-are

nici un rost s\ `l fluturi pe-acolo.Aduci frumu[el trimitere de lamedic pe hrtie, cu paraf\ [isem n\tur\ [i adeverin]\ de an-gajat tot pe hrtie, cu semn\turi[i [tampila institu]iei [i-atuncivedem dac\ ai [i card de s\n\tate,s\ fii s\n\tos cu tot cu el. ~n bunulstil romnesc, parc\ aici mai lip-se[te ceva. Poate o adeverin]\ dela Casa de S\n\tate, parafat\ [isemnat\, n care s\ scrie c\ ntr-ade -v\r am primit cardul de s\ n\ tate[i pe care s-o prezent\m obli gato -riu `mpreun\ cu cardul.

Suntem o cultur\ a hr]og\riei.Pe vremea comunismului printrebirocra]i circula o zicere: Mor]iise-acoper\ cu p\mnt [i viii cuhrtii. Dac\ ar fi `ntr-adev\r a[a,la ct\ hrtie folosesc institu]iileromne[ti ca s\ ne `ngroape, artrebui s\ fim cei mai vii dintrep\mnteni. {i-acum avem [i car-duri ca s-o dovedim.

Acum vreo doi ani, prin toamn\, am primit o deciziede impunere de la Administra]ia Financiar\. Aveamun rest de plat\, nu foarte mare, dar cui `i place s\dea ni[te bani `n plus la stat? A[a c\, om responsabil[i sup\rat pe stat, cnd m-am dus s\ pl\tesc, m-am`nc\p\]nat s\ aflu de unde r\s\rise diferen]a aceea de plat\.

Romnii e de[tep]i

Radu Pavel Gheo

{i dac\ noul Cod Fiscal e m\rulotr\vit pentru viitorul guvern PNL?

Vii cu hrtii

Premierul Victor Ponta [i ministrul Finan]elor DariusVlcov au dat drumul carnavalului electoral. Va firedus TVA-ul, vor fi mic[orate contribu]iile sociale, va fi scoas\ taxa pe stlp etc. Se va reduce tot, deparc\ Romnia a descoperit o groap\ mare plin\ cuaur, din care Ponta [i PSD tot scot galbeni pentrupopor. Prea e ciudat\ m\rinimia asta!

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 474 7 13 martie 2015

6 muzic\

DISCUL LUNII MARTIE:

Rafael Kubelik la pupitrul OrchestreiSimfonice Radio Kln

Pentru a nu scoate din context ci-tatul, este util de precizat c\ spu-sele dirijorului se refereau la otendin]\ `n curentul muzical con-temporan al zilei, Kubelik ple-dnd pentru distinc]ia `ntre ceeace el denumea o cultur\ a zgo-motului, c\reia nu-i nega drep-tul de a exista, dar care nu trebu-ie confundat\ cu muzica. ~n ace-la[i notabil interviu, acordat luiAlain Blyth pentru revista Gra-mophone, Kubelik f\cea o rar\pledoarie `n favoarea discului,vorbind despre unul din compozi-torii s\i prefera]i, Gustav Mah-ler. Sunt nclinat s\ cred c\, oda -t\ cu na[terea [tehnicii] stereo, peo `nregistrare se poate auzi maimult din Mahler dect `ntr-o sal\de concert. Complexitatea sune-tului s\u nu r\zbate `ntr-o sal\dect atunci cnd acustica ei estecu adev\rat extrem de bun\.

Rafael Kubelik are o disco gra -fie deosebit de bogat\ la pupitrulunor mari orchestre ale lumii [i,`n primul rnd, a forma]iei pe ca-re a condus-o timp de 18 ani laMnchen, Orchestra Simfonic\ a

Radiodifuziunii Bavareze. O pe-rioad\, `ntre 1961 [i 1985, califica -t\ pe drept cuvnt drept Era deaur a lui Kubelik [i care a dat, dealtfel, titlul unui volum omagial,album de fotografii, `nso]it de unDVD, publicat `n 2006 de cei carel-au cunoscut, la Editura Bren-reiter, sub egida Radiodifuziuniibavareze. Editoarea volumului,Renate Ulm, reamintea esen]ia-lul, felul `n care dirijorul ceh ar\mas `n amintirea instrumen -ti[tilor s\i germani, un om carea stabilit nu numai standarde `ncalitate de muzician, dar [i ca fi-in]\ uman\. Casa Orfeo a publi-cat pn\ acum 26 de CD-uri aleunor concerte live de la Mnchen[i alte patru, splendide toate, cuOrchestra Filarmonic\ [i a Ope-rei din Viena.

Colabor\rile lui Kubelik ca di-rijor invitat al Orchestrei Simfo-nice Radio din Kln dateaz\ de la`nceputul acestei ere de aur, iarselec]ia f\cut\ pe discurile ap\ru-te zilele acestea la casa Orfeo in-clude capodopere clasice, `n ordi-ne, Concertul pentru violoncel [iorchestr\ op. 120 de Schumann,dou\ simfonii londoneze, cea `nre major supranumit\ Ceasul [icea `n si major de Haydn, din nouSchumann, cu Concertul pentrupian [i orchestr\ op. 54 [i Simfo-nia No. 3 Renana, Dvorak, Con-certul pentru pian `n sol minor,op. 33 [i, tot pe cel de-al treileadisc, uvertura Hebride [i Simfo-nia No. 5 op. 107 a Reformei deMendelssohn.

Soli[tii concertelor sunt [i eitrei somit\]i ale vremii, violonce-listul Janos Starker, plin de tem-perament [i cu o tehnic\ ne`ntre-cut\, pianistul Claudio Arrau cuaparentul s\u calm olimpian, cecl\de[te o arhitectur\ impresio-nant\ a sunetului, secondat per-fect de orchestr\ (amintind de oalt\ colaborare de epoc\ `n pri-mul Concert pentru pian [i or-chestr\ de Brahms, `nregistratdin concert `n 1962, la Mnchen),

[i prietenul de lung\ durat\ al luiKubelik, pianistul Rudolf Firkus-ny. Cei doi au mai cntat o dat\,imediat dup\ sfr[itul celui de-alDoilea R\zboi Mondial, concertulmai pu]in popular al lui Dvorak.~n versiunea de la Kln, din 1960,Firkusny, sub influen]a altui pia-nist [i pedagog ceh, Wilem Kurz,a adus diverse modific\ri partitu-rii solistice, `n `ncercarea s-aspus la vremea respectiv\ de a oface mai pianistic\.

Ce s-ar mai putea ad\uga, pescurt? ~nregistr\rile de la Klnsunt o demonstra]ie a infiniteimu zicalit\]i ce l-a caracterizat peKubelik, comparat nu o dat\ cuWilhelm Furtwngler, simfoniaRenana `n particular curgndpur [i simplu, crend senza]iaunui fluviu muzical ce te ia cu el.O bucurie!

Poate nu e de prisos de amintit[i ceea ce face din Rafael Kubeliko personalitate demn\ de admi-ra]ie [i dincolo de presta]ia sa dedirijor, compozitor, nu o dat\ pia-nist, o calitate de om cu totul deo -sebit ntre marii muzicieni. Sunt spunea el un anticomunist, `naceea[i m\sur\ ca [i un antifas-cist. Nu cred deloc c\ libertateaartistic\ poate coexista cu o dicta-tur\ politic\... Cuvinte rar auzi-te ast\zi!

*Rafael Kubelik, Kolner Rundfunk-Sinfonie-Orchester. WDR TheCologne Broadcasts, Live Recordings1960-63. 3 CD. Orfeo C 726 143D

Nu cred c\ m\ `n[el reco-mandndu-v\ drept ceamai incitant\ [i reu[it\apari]ie editorial\ de mu -zic\ clasic\ a lunii martiesetul de discuri al caseigermane Orfeo consacratdirijorului ceh Rafael Kube-lik la pupitrul OrchestreiSimfonice a Radiodifuziuniidin Kln (ast\zi numit\WDR Sinfonie-Orchestra),`nregistr\ri live din anii1960-1963*. Incitant\, cumomente ce ating subli -mul, colec]ia de concertereunit\ pe trei discuri`ntrupeaz\ [i ilustreaz\ceea ce Kubelik spunea de-spre muzic\ `ntr-un inter-viu din 1968 citat adesea:[ea] a avut `ntotdeauna oform\. Ca un copac, aseme-nea unei fiin]e, [muzica]trebuie s\ aib\ un schelet,carne [i vene trebuie s\aib\ propria ei logic\.

Scrisoare pentru melomaniMuzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin by myself

Dumitru Ungureanu

Acum vreo 40 de ani circula o bu-tad\ ce suna astfel: filmele sunt detrei feluri bune, proaste [i ru se[ti.Exagernd un pic, a[ `mp\r]i mu-zica rock `n patru categorii: rockanglo-american, rock germano-scandinav, rock femeiesc [i rockulrestului lumii. Nu-i nevoie de in-terven]ia speciali[tilor corect in-forma]i, conform c\rora este deun singur fel [i transcende no]iu-nile de ras\, religie, preferin]e se-xuale etc., numai subgenurile saleputnd s\ trieze, nu s\ divid\ mul -]imea de practican]i [i/sau devo-ta]i ai artei care coaguleaz\ ome-nirea mai mult dect orice alt nar-cotic (afar\ de fotbal, intervine mi-crobistul). Nu-i nevoie, spun, fiind -c\ sunt perfect convins c\ a[a este!Privi]i un show rock din Taiwan,India sau Brazilia. Ce magm\ desim]ire organic\! Dar ce comuniu-ne `ntru spirit [i ce armonie `n di-versitate, ar exclama `ncntatumanistul de [coal\ veche! {i to-tu[i, amprenta na]iunii c\reia `iapar]ine un rocker sau altul se sim -te, se vede, se impune chiar, dac\nu cumva este impus\ de strate-gia de marketing.

Cnd am auzit prima dat\ petrupe]ii Eisbrecher, habar n-a veamcine sunt [i de unde provin. Fap-tul c\ vocalistul `ntrebuin]a cu-vinte germane pentru versuri par -]ial neclare nu m-a f\cut s\-l credmusai neam]. Putea fi [i austriac,danez, finlandez ori polonez, [tiutfiind c\ unele trupe accept\ con-strngerea limbii pentru a p\trun-de mai u[or pe imensa pia]\ ger-man\. Da, dar sunetul avea cevainconfundabil, ceva ce doar trupe-le nem]e[ti pot s\ construiasc\ [is\ expun\ f\r\ gablonzuri sauefecte pirotehnice (utilizate `nconcerte, desigur, cu destul\ fan-tezie [i cu tipic\ lips\ de risip\).Tr\s\tura men]ionat\ e definit\uneori prin sintagma rock indus-trial, cu toate c\ genul, cunoscut [ica industrial metal, nu se rezum\

la Germania, nici n-a fost inventatacolo. Eisbrecher se adaug\ listeice mai num\r\ pe Rammstein,Unheilig, And One, Megahertz,KMFDM, Oomph, Zeraphine, Let-zte Instanz, In Extremo [i multealte nume. ~n fapt, f\r\ a recurgela defini]ii [ablonarde, abundente`n mass-media [i-n mentalul colec-tiv, trupele germane de gen ex-prim\ un modus vivendi propriuspa]iului cultural care a dat atteagenii muzicale [i-at]ia inventa-tori de ma[in\rii, benefice sau dia -bolice, dup\ cum au fost slujite. {idac\, `n graiul romnesc, neam]este deseori echivalent pentru me-canic(\), nu-i de mirare c\ terme-nul industrial poate desemna toc-mai presta]iile rock germane.

Istoria trupei Eisbrecher (sp\r -g\tor de ghea]\, pentru cine nu[tie nem]e[te), se ntinde pe aproa-pe 12 ani. Startul e consemnat `nziua cnd vocalistul Alexx Wesselskya p\r\sit gruparea Megahertz pemotiv de divergen]e creative [is-a `n]eles cu Noel Pix, muziciancomplet care scoate din chitar\sunete de polizor [i folose[te in-strumentele electronice progra-mabile ca pe-o sta]ie de controlatavioanele amenin]ate cu deturna-rea de terori[ti necunoscu]i. Schim -bnd c]iva instrumenti[ti pentrubas, tobe, a doua chitar\ [i al doi-lea turn de clape, Eisbrecher sepozi]ioneaz\ `n curentul NeueDeutsche Hrte, un soi de lieduricu acompaniament de scule pre-lucr\toare ale metalului prin a[ -chi ere, polizare, extrudare [.a.m.d.Nu e deloc surprinz\tor c\ sun\ alnaibii de bine [i inexplicabil de[armant, nem]ii alc\tuiesc un po-por care [tie cum st\ treaba cumuzica!

Cnd vorbe[te despre plecareadin Megahertz, guralivul Alexxuit\ s\ precizeze c\ restul aceleitrupe voia s\ men]in\ standardulrockului underground, aspru [iapropiat de problemele concretecu care se confrunt\ contempora-nii. Wesselsky & Pix s-au str\duits\ urce, cum-necum, `n vrful to-purilor. Dac\ n-au reu[it `nc\, epentru c\ acolo se `nghesuie ogloa t\ de staruri care nu spun ni-mic. Beneficiind de contract con-sistent [i promovare profesional\,Eisbrecher n\zuie[te firesc m\caro dat\ la nr. 1. Discul recent,Shock (2015, Sony), a atins deja nr.2. Momentan `n Germania.

Scule nem]e[ti

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 474 7 13 martie 2015

teatru 7

Nimic surprinz\tor, deci, c\ salateatrului era plin\ [i la o repre-zenta]ie oarecare, `ntr-o mar]iseara, la mult\ vreme dup\ pre-mier\. Piesa [i montarea au dinstart ingredientele succesului depublic: o poveste puternic\, a uneifamilii middle class din Americaprofund\, Oklahoma, cu toateciud\]eniile posibile, poveste de-rulat\ gradat, `ntoars\ pe toatefe]ele ei, deloc luminoase, `ntr-unmoment crucial din saga clanuluiWeston, moartea tat\lui. Dispa ri -]ia enigmatic\ a scriitorului e[uatla catedr\, elucidat\ pe parcurs cafiind sinucidere, `i readuce pe to]iacas\, iar momentul devine un soide judecat\ `ntre neamuri, de re-glare de conturi autodevoratoare.Ca structur\ [i scriitur\, piesa luiLetts e de tip clasic, iar alegerea eide regizorul Claudiu Goga, alc\rui stil de lucru e de tip neocla-sic, e ct se poate de potrivit\. Po-trivire la care se adaug\ [i exis-ten]a `n trupa ie[ean\ a unui nu-cleu tare de interpre]i care pot du-ce, ce-i drept, unii cu mai mult\convingere, partiturile generoaseimaginate de autorul american.Acas\, n miezul verii e un proiectfundamentat pe text [i actorie, lu-crat dup\ toate regulile scenice alecanonului, care place publicului.

Claudiu Goga practic\ aici re-gia ca demers de punere n scen\ aunei lucr\ri dramatice, preocupa-rea sa fiind livrarea `ntr-o for m\

teatral\ ct mai adecvat\ a mate-rialului literar furnizat de autor.Cu respectarea foarte fidel\ a tu-turor indica]iilor redate `n didas-calii, de la imaginarea scenogra-fiei pn\ la interpretarea actori-ceasc\. Totul `ntr-o not\ realis t\,care reface scenic ambian]a aces-tei lumi mici, `nchise, ce st\ s\ ex-plodeze. {i la a c\rei dram\ [i im-plozie, privitorul devine martor.Scenograful {tefan Caragiu, co-echipier al lui Goga de mult\ vre-me [i de multe ori, a reconstruitun decor masiv, de interior al uneicase pe trei nivele, sec]ionat trans-versal, ca `ntr-o machet\, oferindpublicului vizibilitate total\ asu-pra nc\perilor pe unde se perind\ac]iunea dramatic\. Piesa lui Lettsinclude [i multe simboluri, iar felul`n care e arhitecturat\ re[edin]aprofesorului Weston e de fapt im-aginea geometrizat\ a stratific\riifamiliale, a raporturilor dintre ceicare o locuiesc. Chiar titlul Acas\,`n miezul verii e mai mult dect osimpl\ localizare temporal geo-grafic\, referin]a viznd nu doarc\ldura torid\ a mijlocului de se-zon estival, ci [i fierbin]eala ra-porturilor dintre p\ rin]i, copii,nepo]i, surori, ajun s\ la punctulde maxim\ fierbere, cnd e nevoiede supape de defulare. E un uni-vers mic din care fiecare `ncearc\s\ scape cum poate: unii plecnd,al]ii drogndu-se cu antidepresiveori marijuana, al]ii consumnd

alcool, evadnd prin infidelitateconjugal\, al]ii com pl\cndu-se nnefericire. Chimia vulcanic\ aacestei familii, chimie la bazac\reia se afl\ chestiuni fundamen-tale ale naturii umane (nevoia dedragoste, ratarea, `m plinirea prinfamilie), asigur\ certificarea leg\ -turii afective cu spectatorii. Carese reg\sesc, `n cote parte, `n mici-le drame domestice din lucrarealui Tracy Letts.

Claudiu Goga mai are o calitatevital\ pentru un regizor bun: [tiecum s\ lucreze cu actorii, are r\b -dare, are metod\. ~n aceast\ pro-duc]ie, `n care toat\ distri bu ]ia ebine, oarecum paradoxal cele maisurprinz\toare evolu]ii le au in-terpre]ii rolurilor de linia a douaca `ntindere. Iar asta vine, pe ln -g\ talentul lor, tot din [tiin]a regi-zorului de a preg\ti actorul pen-tru `ntlnirea cu personajul ipos-taziat. Au presta]ii foarte reu[itePetronela Grigorescu (KarenWes ton, fiica mijlocie), CosminMaxim (Micu]ul Charles, v\ rul/fratele fetelor Weston), Diana Chi-ril\ (indianca Johhna, menajerafamiliei), Ioana Corban (Jean For-dham, nepoata). Petronela Grigo-rescu e o actri]\ cu un uria[ po-ten]ial creativ, care acum a avutde jucat o femeie `ntre dou\ vr-ste, cu o experien]\ de care nu semndre[te, care se crede [i acumo fatal\, dar c\reia cronologia per-sonal\ nu-i mai ng\duie s\ aleag\

prea mult cnd vine vorba despreb\rba]i. {i cum nu prea a `nv\]atdin trecutul ei amoros aglomerat,continu\ s\ repete acelea[i gre -[eli. Gestica, mimica, atitudinile,abordarea temperamental\ a Pe-tronelei Grigorescu impun perso-najul secundar, reliefndu-l `n ta-bloul general. ~n egal\ m\sur\,Cos min Maxim a g\sit resurseleinterioare pentru a atrage aten]iaasupra omului timid, `mpiedicat,contemplativ, emasculat de eter-nele repro[uri ale unei mameprea severe, micu]ul Charles, pecare `l joac\. Ioana Corban a f\cuto compozi]ie pentru adolescentade 15 ani c\reia i-a redat perfectnon[alan]a, stilul rebel, irespon-sabil caracteristic vrstei perso-najului, f\r\ s\ cad\ `n capcana

stereotipiilor de tipologie. Natura-le]ea abord\rii [i firescul suntstrategiile ei interpretative careau dat rezultat. Dup\ cum pentruindianca angajat\ ca menajer\ `naceast\ cas\ de ciuda]i, elemen-tul exterior care echilibreaz\,Johnna Monevata, Diana Chiril\a mers pe cartea c[tig\toare a jo-cului interiorizat, temperat.

Rela]ii umane complicate, con -torsionate, cauzate de lipsa dra -gos tei sau de forme stranii de iu-bire, ac]iuni scenice care fac opo veste dinamic\, surprinz\toa-re, imprevizibil\, pu]in umortra gic, roluri generoase [i actoribuni sunt componentele `ncorpo-rate `n acest spectacol c\ruia `iprev\d o via]\ repertorial\ `nde-lungat\.

Acas\, `n miezul verii sau desprechimia vulcanic\ a unei familii

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Cel mai eficient element de marketing pentru spectacolul Teatrului Na]ional Vasile Alecsandri din Ia[i Acas\, `n miezul verii e filmul August. Osage County al luiJohn Wells, cu nemaipomenita Meryl Streep `n rolul principal. Piesa lui Tracy Letts e deja doldora de laudative [i distinc]ii, de traduceri [i puneri `n scen\, iar filmul din 2013 i-a adus popularitatea pe care doar cea de-a [aptea art\ o poate garanta.

8 interviu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 474 7 13 martie 2015

INTERVIU CU DAN SOCIU

Sunt dependent de inspira]ie, nu vreaus\ scriu altfel

Interviu realizat de Elena Vl\d\reanu

Uite, `]i m\rturisesc c\ amfost surprins\ cnd am cititpe site-ul Polirom c\ urma s\`]i apar\ o antologie de autor.Nu e prea devreme? Ce l-aapucat pe Sociu, m-am `ntre-bat, `n curnd o s\-l v\d nomi-nalizat la Opera Omnia la Bo -to[ani.

A[a ceva s\-l `ntrebi pe un alt-fel de poet, `n cazul meu, e ca [icum ai `ntreba de ce iar attapl\cere, de ce atta deodat\.Taic\-miu a murit la 37 de ani, euam 36 [i la 27 era s-o iau dup\ el,prea devreme e ceva deci ex-trem de subiectiv. Dar dac\ lasmelodrama la o parte, pot s\g\sesc destule precedente, uite,Auden [i-a scos Collected poemsla 38 de ani. Intuiesc (pentru c\mi-ai spus) c\ n-ai aruncat aia cuOpera Omnia degeaba, vrei s\ co-mentez povestea de la Boto[ani.Dac\ te ui]i la fa]a lui Chifu nu aicum s\ crezi c\ e poet, asta e clar[i cred c\ e, ca [i Vosganian, unulcare aduce bani [i `[i prime[te [iel dedica]ia, iar Nicolae Mano-lescu i-o d\ pentru c\ se gnde[te

c\ oricum scriitorii pro[ti se ducla fund singuri, doar c\ e un p\cat`mpotriva idealurilor tinere]ii lui,pe care sunt sigur c\ le-a avut. Dar [i \ia cu scrisoarea deschis\,las\-m\, unii ca Vancu [i Komar-tin [i Iaru, care `ncurajeaz\ tot cee mai mediocru, f\r\ nici o jen\,de at ]ia ani. {i nu e vorba de po-litic\ literar\, care nu m\ inte -reseaz\, e vorba c\ at]ia ar puteafi doar buni cititori, dar sunt ncu-raja]i s\ scrie [i-[i toac\ nerviiaiurea. Cred c\ scandalul anuluiar fi trebuit s\ fie c\ n-a luatSchiop premiul de 10.000 de euro,de[i pentru el poate e totu[i mais\n\tos s\ nu primeasc\ at]iabani deodat\.

E o antologie atipic\, textelesunt amestecate, nu este re-spectat\ vreo ordine crono-logic\. Si aici `mi scap\ ceva:parc\ asta era conven]ia uneiantologii de autor, s\ [tiicnd [i unde a ap\rut fiecaretext. Antologia asta pare a fiun alt volum, unul nou, dac\nu s-ar fi men]ionat c\ e an-tologie 1999-2014, nu [tiu dac\m-a[ fi prins. E drept, sunthituri pe care le [tiu pe dina-far\, precum Vodc\ sau

vin, dar poezia se uit\. A[a -dar, de ce a[a ?

P\i [i ce dac\ e a[a conven]ia, eo conven]ie pentru universitari,pe cititorul obi[nuit nu-l inte -reseaz\ `n ce volum a ap\rut untext sau altul, dup\ ce a nchis car-tea, nici nu mai ]ine minte cum secheam\ [i e normal. N-am gndi t-o,ct am gndit-o, ca pe un portofo-liu, ci ca pe o carte de citit, ([i) cape un roman autobiografic, cumzice Bogdan St\nescu `n postfa]\.Le-am pus deci `n ordinea `n carese `ntmpl\ povestea, nu dup\cum le-am publicat. Ar fi fost de-rutant s\ pun una cu fiic\-mea [ipe urm\ una despre cum se na[te,

de[i a[a au ap\rut `n primelec\r]i, nici nu mai [tiu de ce, credc\ `mi `ncurcasem hrtiile, cummai f\ceam pe atunci, c\ scriamde mn\, [i le-am g\sit pe undevadup\ aia. Unele, sincer, nu sunta[a speciale, dar contribuie la at-mosfer\, la portretul personajuluiprincipal, le ajut\ pe cele bune s\treac\.

C]i ani sunt de cnd scriipoezie [i cum ai `nceput?Care a fost prima poeziescris\, `]i mai aminte[ti? Cuii-ai citit-o?

Pe la vreo 10 ani, dar nu mai ]in

minte, ceva cu toamna, frunze.Tata era mndru de ce scriam, avrut s\ mi le [i publice `ntr-unziar local, n-a mai apucat [i eu amr\mas f\r\ agent literar.

Cnd ai `nceput s\ scrii pen-tru a fi publicat?

Nu scriu pentru asta, nu poe-zie, publicatul e secundar, de aiaam [i a[teptat c]iva ani cu texteledin Borcane bine legate, pn\ a`mpins-o Nimigean la Junimea [ia aprobat-o Cezar Iv\nescu, de[ivisam uneori s\ am o carte, darnu mi se p\rea a[a o realizare. Laniciuna dintre c\r]i, cnd au ap\ -rut, n-am sim]it mari emo]ii, doar

Volumul lui de debut, Borcane bine legate, banipentru `nc-o s\pt\mn\, a fost ca un meteorit. Eu[tiu [i acum unde eram cnd l-am deschis prima oar\.Cartea ap\ruse la Junimea din Ia[i [i, ca orice carte depoezie care se respecta la `nceputul anilor 2000, nuexista nic\ieri. Cred c\ `n Bucure[ti era un singurexemplar care a trecut din mn\ `n mn\ [i a[a l-aucitit to]i pe Dan Sociu. M\ declar un fan absolut alpoeziei lui, m\ distrez teribil cnd m\ nimeresc cu el`n vreo delega]ie foarte rar, de dou\ ori pn\ acum pentru c\ spune ni[te pove[ti... el sus]ine c\ suntreale, eu sunt convins\ c\ sunt `nflorituri. Acum [i-ascos antologie de autor. Partea bun\ e c\ a[a amtoat\ poezia lui `ntr-un singur loc. Partea proast\ e c\ se clasicizeaz\. Sau nu e proast\.

D

an V

atam

aniu

c

interviu 9

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 474 7 13 martie 2015

pu]in\ ner\bdare, nainte s\ apar\,pe urm\ lini[tire, pe urm\ ciud\c\ am pus un text sau c\ am l\satdeoparte altul, c\ am t\iat un vers`ntr-un fel sau altul, cum am acumfa]\ de grupajul de sonete `n ale -xandrini, nu `n]eleg de ce l-am l\ -sat a[a, cu enjambamente [i n-amdus propozi]iile pn\ la cap\tullor firesc. Am vrut s\ fac asta [icnd au ap\rut prima oar\, `nPoezii naive, dar tovar\[a mea deatunci mi-a zis c\ ]ine la ele cum le[tie, s\ nu le schimb, doar c\ acumnu mai sunt de mult cu ea, nu maiaveam nici un motiv sentimentals\ gre[esc.

Dintre toate `ntlnirile cuscriitori sau cu oameni nor-mali care a fost cea mai im-portant\ pentru tine [i pen-tru scrisul t\u?

Nu [tiu, orice r\spuns a[ da,`mi vine `nc\ unul, valabil pentrualt\ perioad\ [i tot a[a.

Ce a fost cu Belle de Nuit? Dece ai intrat `n povestea asta?Pentru bani?

Ce bani, c\ am luat bani pe opostfa]\. Cum am tot spus, n-amscris eu cartea aia, nu [tiu maimulte.

Mai po]i spune, ca acummul]i ani, c\ ai prefera s\scrii numai poezie? ~ntre timpai publicat dou\ romane (Ur-bancolia, un titlu absolut mi-nunat, [i Nevoi speciale) plusun sper s\ nu te superi roman de gare, Combina ]ia.

De ce s\ m\ sup\r, era inten]io-nat roman pulp [i bine-ar fi fost s\se vnd\ `n gar\, dar de unde. M\apuc\ uneori, cnd r\mn f\r\job sau `mi cade un dinte sau alt -ceva de genul \sta, m\ apuc\ unfel de precipitare a[a-zis pragma-tic\, dar de fapt naiv\, [i `ncerc s\m\ scot prin scris, de[i ar trebuis\ [tiu c\ e o prostie. Combina]ia ea[a ceva, de[i are [i p\r]ile ei caresar de comercial [i nici nu e cuadev\rat comercial\. E [i o decla-ra]ie de dragoste acolo [i suntmul]umit c\ am f\cut-o, oricumnu mi-a luat dect o s\pt\mn\ [icteva zile. Nevoi speciale nu escris din motive de-astea [i nici nue roman, e o carte [i att, o confe-siune. Cea mai intens\ parte deacolo r\mne povestirea de lasfr[it, pe care o s-o republic cnd -va `mpreun\ cu alte proze scurtede acela[i gen, monoloage `ntune-cate [i extrem de personale. IarUrbancolia e tocmai o sfidare se-nin\ a tot ce `nsemna literaturaromneasc\ din vremea aia, dar [ia literaturii `n general, cu con-ven]iile ei enervante, structurile

ei sfinte [i lungimile ei inutile [imai ales cu falsitatea ei, nara]iu-nea a[ezat\, care toarce, [i pre-ten]iile de bun-gust [i kultur `ntr-olume ca asta. Urbancolia e punk [io s\ ]in\ ct\ vreme o s\ fie pu[tis\raci `n or\[ele de provincie.

Acum [apte ani erai hot\rts\ pleci [i s\ nu te mai `ntorci.Vorbeai de Berlin, New York,de lumea mare cum ar veni.Te-ai `ntors, ai scris [i publi-cat, te mai gnde[ti la ple-care? De ce vrei s\ scapi?

Am stat `n Berlin o vreme [imi-am rupt capul, am tr\it pe cea-lalt\ parte a creierului, ca s\ zica[a, [i voiam s\ r\mn, dar a ve-nit ni[te lume din Ro acolo [i mi s-a f\cut deodat\ foarte dor. Ammai stat `n Londra o vreme [i `nNew York aproape dou\ luni, cu oburs\ [i la o prieten\, numai c\ labaz\ sunt sentimental [i suntata[at de blocurile astea jegoase [ide joburi prost pl\tite [i de toateastea. Nici nu cred c\ a[ puteascrie bine `n alt\ parte, al]ii poatereu[esc, dar dac\ ar fi o ocazie s\m\ instalez pl\cut `n alt\ ]ar\, mis-ar rupe [i de scris.

Ce ai de spus despre locul `ncare tr\ie[ti? Te inspir\?

Deocamdat\ nu, dar nu se [tieniciodat\. Sunt dependent de in-spira]ie, nu vreau s\ scriu altfel.Am f\cut acum un an [i ceva`ncercarea asta, st\team n fiecaresear\ singur acas\, fumam canna-bis [i a[teptam ore `n [ir, pn\noaptea trziu. Nu ie[ea nimicsau numai prostii. ~n alte momen-te, f\r\ s\ le pl\nuiesc deloc, mi-auvenit cte patru strofe, prima [iultima de cte cinci versuri, cele-lalte de cte zece, unde primeledou\ versuri rimau `ntre ele [i cual patrulea [i al treilea cu al cinci-lea [i aveau cte 14 silabe, iar peparcurs cuvintele f\ceau sono-rit\]i de tot felul, aveau sunete [igrupuri de sunete asem\n\toare[i identice plus totul f\cea o poves-te care se termina exact cnd tre-buie [i nici un cuvnt nu era ne-necesar, totul curgea natural [ia[a mai departe dintr-un foc, dela un cap\t la altul. Dac\ asta nu einspira]ie, atunci ce e. Dar bine -`n]eles c\ nu numai asta e inspi-ra]ia, nu virtuozitatea, virtuozita-tea e doar un semn c\ universulare o ordine. Altfel, po]i s\ scrii [io poezie de cteva versuri f\r\ ni-mic spectaculos din punctul de ve-dere formal, dar s\ fie inspirat\,s\ se vad\ asta. {i sunt doar cte-va `ntr-o via]\, dac\ sunt.

La ce lucrezi acum?

La nimic, traduc o carte. Amsc\pat de pres\, nu mai trebuie s\

ies din capul meu o vreme, e per-fect. Nu [tiu cnd o s\ mai scriupoezii sau altceva, nu m\ `ngrijo-rez, dac\ nu mai scriu vreodat\nu e nici o dram\, poate o s\ fiu in-vidios pe cei care scriu, dar simtc\ `n ultima vreme s-a `ntmplatceva `n mine, ca [i cum a[ fi ie[itla un mal [i m-am lini[tit. Dar poa-te sunt naiv, poate c\ de abia`ncep chinul, via]a grea, via]a cuadev\rat aspr\, unde nici nu mai`ncape poezia, [i dac\ e a[a, nu mi-efric\, am suportat destule, hai s\v\d. Sau poate fi [i invers, s\ fiedin ce `n ce mai bine [i s\ fie plat,s\ m\ aplatizez, s\ mi se [tearg\de tot orice gra]ie [i s\ [i uit c\ amscris. S\-mi par\ r\u dup\ chin,dup\ dezechilibru. ~n cazul \stanu-mi fac griji, vine b\trne]ea,vin destule, o s\ mai bag dou\-treielegii frumoase, numai c\ mie mise pare c\ poezia e o art\ a vita-lit\]ii, fie ea [i vitalitate frustrat\,`n negativ, [i c\ tot ce scriem de lao vrst\ `ncolo e zgur\. Doar dac\nu mai primim cte un [oc de vi-talitate, cum se mai `ntmpl\, mi-raculos, [i eu cred `n miracole, mis-au `ntmplat cel pu]in dou\ ba-rosane, unul dup\ altul.

Pentru grouppies: Cum arat\o zi din via]a lui Dan Sociu?

M\ trezesc cnd iese pe u[\prietena mea, care se duce la job(tunde cini) [i m\ s\rut\ `naintes\ plece, beau o cafea [i stau pe netjum\tate de or\, mare parte pe Fa-cebook, de pe care o s\ ies cndva,poate la prim\var\, pe urm\ tra-duc patru pagini, iau o pauz\, m\ -nnc, dac\ e miercuri sau vinerimai amn, nu din motive religioa-se, de[i sunt ct se poate de misticde felul meu, mai beau oricum ocafea, dac\ e soare m\ simt foartebine, entuziasmat aproape, dac\nu, depinde, mai stau pe Face-book pe discu]ia secret\ (un grupde discu]ie `ntre scriitorii care aumai r\mas de la vechiul clublite-rar), mai traduc dou\ sau trei se-rii de cte patru pagini, uneori [imai mult, am re`nceput de curnds\ traduc [i `nc\ nu mi-am intrat`n ritm, care ar trebui s\ fie de ocarte pe lun\ ca s\ pot tr\i la limi-ta decen]ei m\ duc la Mega Imagesau la Obor, fac cump\ r\turi, e [iplimbarea mea zilnic\, g\tesc, se`ntoarce dog-whisperera [i m\pun la picioarele ei. Mai ies `nunele seri cu ni[te prieteni, une -ori mai merg la Bolintin la al]iprieteni [i facem muzic\, adic\ eifac muzic\ [i eu m\ agit pe acolo.Nu mai fumez, nu mai iau dro-guri, de b\ut nu mai beau de [apteani, `ncerc s\ v\d ct [i dac\ sepoate tr\i a[a, dac\ se poate supor-ta via]a.

www.suplimentuldecultura.ro3UPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 474 7 13 martie 2015

10 carte

Eli B\dic\

{i i iese extraordinar, C\snicieesteaproape un studiu al vie]ii de cu-plu, o analiz\ ct se poate de ra]io -nal\ a acesteia, cu toate proble -mele [i provoc\rile ei. Dragosteaeste dezgolit\ [i reflectat\ `n toateoglinzile, f\r\ retu[\ri, f\r\ vreonuan]\ de roz. Iar instrumentelefolosite sunt pe m\sur\. Pe foartescurt, a[ recomanda cartea aceas-ta cu zece mini, dac\ a[ putea.

Aparent, avem de-a face cu unadintre cele mai banale [i, `n ace -la[i timp, una dintre cele mai spi -noase teme: c\snicia. Tem\ careatrage, dup\ sine, altele, cum ar fi

iubirea, n cele mai stranii [i, toto-dat\, autentice ipostaze ale ei. ~ncum joac\ Dan Coman carteaaceasta st\ cheia.

Sub umbrela generoas\ a fic -]iunii (Aceast\ carte este o oper\de fic]iune. Orice asem\nare cupersoane sau institu]ii reale estepur `ntmpl\toare.), autorul pla -seaz\ `n prezentul nara]iunii, anul 2014, dou\ personaje: un eltn\r, profesor, carismatic [i in-teligent [i o ea cu numele Rebeca,`nv\]\toare, [tears\, poc\it\, lun-gan\, cu o vestimenta]ie ce nu opune deloc `n valoare. De[i evi-dent nepotrivi]i unul pentru cel\ -lalt, nu ne ia mult s\ afl\m c\ cei

doi sunt c\s\tori]i. Ba chiar au [idoi copii, o ea [i un el mai mic.Cum, de ce, ce s-a `ntmplat `ntreei de exist\ atta tensiune `n re -la]ia lor nc\ de la nceputul c\r]ii,ne r\mne de descoperit n timpullecturii ([i chiar [i dup\ aceea).

Prezentului nara]iunii `i suntdedicate patru capitole Pl\ce -re, Bucurie, Class [i Odih -n\ , scrise la persoana a III-a din cnd `n cnd, privirea nara-torului se suprapune peste cea apersonajului masculin dominant ,iar intercalate consecutiv printreacestea sunt alte trei capitole, ex-trase din jurnalul personajuluifeminin principal intitulate2006-2007. DPP, 2008. Accident[i 2009-2010. Folderul Rebeca.

O construc]ie foarte interesan -t\, `n oglind\, un mai complex elversus ea, dac\ vre]i, asezonat cuun context a[ezat al unui naratorobiectiv, distant. Ce mi s-a p\rutexcelent este c\ acest contrapunct,perspectiva ei, deconstruie[te pra ctic tot ceea ce cite[ti redat depunctul lui de vedere. Dac\, de ex-emplu, din pasajele `n care per-sonalitatea b\rbatului se impuneo sim]im pe Rebeca precum o fe-meie dominat\, supus\, o povar\pentru un el superior fizic [i inte -lectual aproape c\-l comp\ti me[tic\ se pricopse[te cu ea pe cap ,din jurnalul ei, redat la persoana Isingular, ]i se dezv\luie o femeiecu adev\rat puternic\, care se sa -crific\ voit pentru a pune bazeleunei rela]ii, pentru a-i suscita con-stant interesul, a-l atrage de par -tea ei [i a-l ]ine acolo. Din capitol`n capitol, cititorul este provocat:se vede nevoit, aproape f\r\ s\vrea, s\ empatizeze ba cu unul, bacu cel\lalt. R\sturn\rile de situa -]ii sunt, de altfel, o mare parte dindeliciul prozei lui Dan Coman, celcare sondeaz\ psihicul uman p -n\-n pnzele albe (iar introspec -]iile Rebec\i dovede[te asta cu vrf[i-ndesat), de o parte [i de cealalt\a literaturii.

Dac\ credea]i c\ mai domolesc

entuziasmul sau c\ acestea sunt,`n mare, atuurile C\sniciei, s\[ti]i c\ v-a]i `n[elat. {i asta pentruc\ un al treilea personaj, Daria,cap\t\ contur `n broderia roma -nului, `nc\ de la prima pagin\ unde nu [tim absolut nimic de-spre ea [i pn\ la ultima, cnddispare subit din via]a celor doi.Daria, Vestitoarea, este cea care le]ese o parte din poveste, cea maiimportant\ chiar, cea care `iune[te schimbndu-i, lucrnd pefronturi separate pe el `l tot `n -deamn\ s\ o accepte pe Rebeca, `itot arat\ calit\]ile ei, `l p\streaz\lng\ ea din nevoie de afec]iune,respingndu-i cu abilitate avan -surile sexuale; pe ea o transform\fizic `i schimb\ coafura, hainele,tenul, obiceiurile , `n femeie, dar[i psihic [i sexual, ajutnd-o s\-[idescopere trupul [i pl\cerile lui.Daria este cea mai bun\ prieten\[i amanta cuplului. Cnd nu maipoate fi al\turi de ei, le va trimite,la trei ani distan]\, un volum depoezie, carte care, de fapt, st\ `ncentrul romanului, cu r\d\ciniadnc `nfipte.

Am `ncercat, pn\ aici, s\ de-voalez ct mai pu]in din firul na -rativ pun `ntre ghilimele pen-tru c\, de[i exist\ poveste carecurge, la suprafa]\, [i ai o ac]iune,pe mai multe planuri, aceasta estefragmentar\, bifeaz\ secven]ele

care sunt necesare analizei desprecare vorbeam la nceput [i s\ evi -den]iez p\r]ile tari ale c\r]ii luiDan Coman, volum care st\ `n pi-cioare tematic, stilistic, narativ[.a.m.d. [i suport\ multiple inter-pret\ri. ~n plus, ceea ce nu se spu -ne, ceea ce se trece sub t\cere,spa]iile l\sate cititorului pentru afi completate dup\ chipul [i ase -m\narea lui sunt, poate, piesa derezisten]\. Mi-a[ dori s\ fie la fel`n cazul acestor rnduri. C\sniciechiar te dezechilibreaz\ din toate`ncheieturile.

Dan Coman, C\snicie, colec]ia Ego. Proz\, Editura Polirom

C\snicie sau ce se trece sub t\cereCnd `ncepi s\ cite[ti C\snicie, cea mai proasp\t\ carte a lui Dan Coman, lumeadin jur se estompeaz\, iar toate sim]urile se concentreaz\ asupra paginilorrespective. E[ti acaparat de universul Rebec\i [i al so]ului ei, devii umbra dinspatele lor care `ncearc\ s\ `n]eleag\ cum func]ioneaz\ o rela]ie. Asi[ti, practic, la o demonstra]ie, ca `ntr-un laborator de biologie, s\ zicem: `n fa]a ta, Dan Coman efectueaz\ o disec]ie a c\sniciei [i-]i arat\ ce descoper\ acolo, f\r\ s\ te menajeze, f\r\ s\ ia `n calcul sensibilit\]ile tale sau ale altcuiva. Taie `n carnevie [i apoi red\, prin cuvinte, experimentul, turnndu-l `n forma unui roman.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 474 7 13 martie 2015

actualitate 11

KEN LOACH DESPRE SALONUL LUI JIMMY

Stnga e `ntotdeaunatenebroas\ `n filme

Interviu realizat de Iulia Blaga

~n ciuda ideilor politice, fil -mele dumneavoastr\ sunt totmai luminoase de la an la an,cum se `ntmpl\ [i cu fil melefra]ilor Dardenne. Cum v\explica]i acest lucru?

Nu [tiu. (Rde.) Cu ct mb\tr-ne[ti mai mult, cu att ai nevoies\ zmbe[ti mai mult pentru c\nu [tii ct mai ai de tr\it. Cred c\trebuie s\ rzi ct ai timp.

V\ sim]i]i mai `n]elept?

Nu [tiu. De regul\, oamenii seprostesc la b\trne]e. Uita]i-v\ laregele Lear! Adev\rul este c\ m\obose[te tot mai mult turnajul unuifilm.

V-a]i sim]i `mp\cat dac\ Sa-lonul lui Jimmy ar fi ultimadumneavoastr\ oper\?

Nu, m-a[ sim]i `ngrozitor! Nupot spune c\ abia mi-am tras sufletulf\cnd acest film, pentru c\ atunci

cnd filmezi, nu sim]i oboseala, teduci `nainte, dar e foarte exte-nuant dup\. Dis-de-diminea]\ po]ispune: Nu, exclus, nu mai pot,dar, cnd ajungi la cafea, mai la[ide la tine [i zici: Hmm, poate maifac un film....

~n afara oboselii fizice, mai e[i alt gen de b\t\lie pe care oduce]i cnd pune]i un proiectpe picioare?

Am avut noroc pentru c\ Re-becca OBrien, produc\toarea mea,e foarte priceput\. Am avut o strn-gere de inim\ `ntrebndu-ne dac\vor fi destui oameni interesa]i s\vad\ filmul. Ne-am gndit c\ poa-te ar fi mai bine s\-l facem cu maipu]ini bani [i s\ folosim restulpentru alt film. Exist\ mul]i sce-nari[ti [i regizori care nu au acestlux. De fapt, b\t\lia o duci `ntot-deauna cu materialul [i const\ `na g\si modalitatea de a spune cevace merit\ spus. Paul (n.r.: Paul La-verty, scenaristul obi[nuit al luiLoach) e un scriitor extraordinar.Asta a [i fost bucuria ultimilor 20de ani: s\ lucrez cu el.

~n acest stadiu al carierei dum-neavoastr\ ce v\ face s\ ale -ge]i un anumit proiect?

Trebuie s\ stau [i s\ m\ gndescdac\ respectivul subiect are destulmaterial [i dac\ e suficient de spe-cial. De pild\, special\ n Jimmy...afost muzica pentru c\ stnga e`ntotdeauna prezentat\ ca pr\p\ -dit\ [i tenebroas\, cu multe fe]e triste,iar ideea c\ era radical s\ dansezini s-a p\rut foarte original\. Decitrebuie s\ vezi dac\ subiectul e des-tul de interesant sau suficient deamuzant sau de special, sau dac\personajele sunt bune.

A]i putea g\si [i alte moda li -t\]i de a lupta pentru o cauz\nobil\?

Da, fac tot ce pot. ~ncerc s\ i ajutpe cei care organizeaz\ campaniisau care activeaz\ `n cadrul unorsindicate sau al unor grupuri poli-tice. Fac ce face toat\ lumea. Ori-cum, mereu e cte ceva de f\cut.

Cum a]i dat peste povestealui Jimmy Gralton?

Paul era `n Nicaragua `n anii80, cnd au ap\rut sandini[tii, [iacolo a cunoscut un regizor caremonta o pies\ despre Jimmy. Amdiscutat cu Paul despre ea [i ne-amspus c\ ar trebui s\ facem un filmpentru c\ acesta ar pune la un locmulte idei importante pentru noi.

Ideologia comunist\ e pre zen -tat\ `ntr-o manier\ pozitiv\.

Evenimentele din film se `n -tm plau `nainte ca lumea s\ aflede procesele de la Moscova [iopresiunea stalinist\. ~n Vest, co-munismul n-a avut conota]ia ne-gativ\ de mai trziu. Se p\straseoricum ideea revolu]iei din 1917.Occidentalii au aflat adev\rul maiales cnd imigran]ii au `nceput s\spun\ c\ idealurile comunismu-lui fuseser\ tr\date. Genera]ia decomuni[ti de pe vremea lui Jim-my era, `ns\, una idealist\.

Cum a]i preg\tit actorii? Amauzit c\ nu a]i prea vorbit cuei pe platou.

Aflaser\ tot ce se putea afla de -spre Jimmy [i via]a lui pn\ cnd

a `nceput filmarea. Fiind vorba deo poveste adev\rat\, au putut citidespre ea `n c\r]i, dar am f\ cut [ipu]in\ istorie ca s\ [tie ce se`ntmpla la acea dat\ `n ]ar\, amvorbit despre Biseric\ [i am im-provizat pu]in pe tema asta legnd-ode trecutul personajelor. Am fil-mat cronologic, ncepnd cu flash -back-urile. Filmnd scen\ cu sce -n\, au primit ce aveau de jucat pascu pas, ceea ce i-a ajutat s\ tr\ -iasc\ povestea.

Femeia care o joac\ pe mamalui Jimmy e actri]\? E foartenatural\ [i calm\.

Nu, locuie[te la ]ar\, e so]ie defermier. A lucrat o vreme ntr-o fa-bric\ unde era [i [ef\ de sindicat,]innd leg\tura cu conducerea [icertndu-se cu ea. Deci era obi[ -nuit\ s\ spun\ lucrurilor pe nu-me. De altfel, prin sindicat am [ig\sit-o. E o femeie minunat\.

Cum a]i ales melodiile de pecoloana sonor\?

George Fenton (n.r.: compozi-torul cu care Loach a colaborat celmai mult) ne-a dat un disc cu 30-40de piese [i am ales de acolo. Cu fie-care genera]ie se `ntmpl\ acela[ilucru. Vechea genera]ie se opunemuzicii noi preferate de genera]iatn\r\. Jazz, rockn roll, punk nu conteaz\ ce fel de muzic\ e at-ta timp ct e nou\.

Ce cinea[ti de azi vi se par in-teresan]i?

Mul]i mi se par interesan]i, dar

am `nv\]at acum mult\ vreme s\nu fac comentarii despre al]i ci-nea[ti. Dac\ pomene[ti un singurnume, ceilal]i se vor sim]i prost.Am mul]i prieteni cinea[ti [i, dac\nu-i pomenesc, se sup\r\. ~mi plac[i cinea[tii englezi, [i cei str\ini.Sunt [i multe femei regizor care sedescurc\ bine acum `n Anglia [i\sta e un semn bun pentru c\,pn\ mai ieri, femeile erau slabreprezentate `n regie. Sunt [i mul-te femei produc\tor, dar totu[i maipu]ine sunt cele care regizeaz\. Eo regizoare din Palestina care faceni[te chestii interesante, Anne-marie Jacir o cheam\.

Crede]i c\ exist\ azi cinea[titineri cu aceea[i aplecarespre teme umanitare?

Sigur c\ da, dar fiecare gene-ra]ie are propria ei cultur\, pro-priile ei experien]e provocate deperioada `n care tr\ie[te, a[a c\ enormal ca cinemaul s\ se schimbe[i el. E inevitabil [i e de dorit. Darexist\ destui oameni tineri pasio-na]i de lumea `n care tr\iesc [i demarile ei dileme.

Problema e s\ g\seasc\ loc `ncinematografe pentru ca filmelelor s\ fie v\zute [i s\ nu fie anihi-late de filmele comerciale ameri-cane. Sunt multe filme bune [i `nfiecare genera]ie exist\ mul]i regi-zori, scenari[ti [i actori talenta]i.E important s\ g\se[ti loc pentrurelaxare, bucurie, `nv\]are, idei,pentru `ncerc\rile de a face dinaceast\ lume una mai bun\. E olupt\ s\ g\se[ti voci autentice.

Cinefilii romni pot vedea din 6 martie cea mai nou\crea]ie a lui Ken Loach, Salonul lui Jimmy/ JimmysHall, un film `nc\rcat politic, dar mult mai luminosdect Ladybird Ladybird sau Sweet Sixteen. Anultrecut, pe o teras\ `nsorit\ din Cannes undepesc\ru[ii aproape c\ ne cioc\neau `n cap, Ken Loacha povestit pentru Suplimentul de cultur\ cum aajuns la povestea comunistului Jimmy Gralton, care`n anii 30 a deschis un club de dans `ntr-un satirlandez, asmu]ind Biserica `mpotriva sa [i sfr[indprin a fi deportat `n SUA. Aflnd c\ sunt din Romnia,cineastul a `nceput prin a spune c\ e oribil felul `ncare sunt trata]i romnii `n Marea Britanie.

Salonul lui Jimmy `i are `n distribu]ie pe Barry Ward, Simone Kirby [i Jim Norton,fiind distribuit `n Romnia de Independen]a Film

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 474 7 13 martie 2015

12 avanpremier\

Cristian Teodorescu {oseauaVirtu]ii. Cartea Cinelui

Fragment

Ideea unei emisiuni tv de gas-tronomie [i maniere ca la carte i-avenit tot Nanei. Dac\ nu cumvaavea ideea `n cap de la bun `nce-put. Cinele n-ar fi avut nimic`mpotriva unei emisiuni despremncare [i b\utur\ [i despre cums\ aranjezi o mas\ festiv\ sau unbufet suedez. Partea cu bunelemaniere `l cam `ncurca. Cuno[teaun anticar de la care mai cump\racte o carte cu re]ete. Un gr\suliublond de vreo 50 de ani care cre-dea c\ se pricepe la vinuri fiindc\[tia s\ deosebeasc\ un demisec deun pinot gris [i, dac\ mnca pe[te,nu s-ar fi atins de vin ro[u dectdup\ ce golea o sticl\ de vin alb.Din cauz\ c\-l chema Jean Iva-nov, pretindea c\ se trage dintr-ofamilie de ru[i albi fran]uzi]i, ceeace putea fi o explica]ie pentru`nclina]ia lui c\tre vodc\ [i [am-panie. Era inteligent, vorbea mult,dar [tia s\ fie discret. Cnd i seoferea o carte rar\ nu `ntreba ce ecu ea [i nu spunea cine i-a vndut-o.}inea anticariatul la parterul uneicase vechi cu dou\ etaje de peSplai, c\reia `i cuno[tea istoria deparc\ ar fi fost a lui. De cnd con-ducea Cielo, Cinele se uita undeparca ma[ina, s\ nu i-o zgrie go-lanii [i criptocomuni[tii resenti-mentari. Cu Lada n-ar fi avut nicio grij\, dar aici nu putea s\ nu-idea dreptate Nanei asta nu mai

era o ma[in\ din care s\ te po]i dajos f\r\ s\ pari cineva care a fostceva [i nu mai e. {i-a l\sat ma[ina`ntr-o parcare unde st\teau la fu-mat doi poli]i[ti.

Anticarul avea ochii u[or in-jecta]i din cauza unor lecturi noc-turne pe care le asezonase cu cte-va p\h\rele de vodc\. C\r]i de bu-ne maniere?! Se tutuiau respec-tuos. Cui `i mai trebuie a[a cevade la revolu]ie `ncoace? Jean aveavreo dou\ bro[urele `n rom ne[ -te. O c\r]ulie ap\rut\ `ntre r\z -boa ie, pentru fetele de m\ritat dinfamilii modeste, [i un ghid elemen-tar care ncepea de la Nu scuipa]ipe strad\!, publicat `n anii 70.Cinele le-a luat pe amndou\,dup\ ce le-a r\sfoit: erau mai bunedect nimic, dar avea nevoie deceva mai cu [taif. Un cod sau undic]ionar al bunelor maniere, dela A la Z, dac\ exista a[a ceva. An-ticarul [i-a `n\bu[it un rgit.Vodca `i d\dea arsuri la stomac [iluase o linguri]\ de bicarbonat penemncate, s\-i treac\. Dup\ p\re -rea lui, toate codurile astea erauni[te prostii. {tia `ns\ o doamn\mai `n vrst\ care ar fi putut s\aib\ n cas\ asemenea c\r]i. O che -ma Surugiu [i i [colea pe ambasa-dorii romni cum s\ se poarte larecep]ii. ~i putea da num\rul ei detelefon. Dup\ p\rerea lui, doamnaera o nebun\ simpatic\, adic\ nuera bine s-o iei prea `n serios, fi-indc\ dac\ era s\-i urmezi toatesfaturile, nu puteai nici s\ respiri

dect codificat. Poate c\ era secu-rist\, [i-a dat Cinele cu p\rerea.Aia era sigur! Poate n-avea grad,dar informatoare n-avea cum s\nu fie. Ajuns la acest subiect, JeanIvanov l-a invitat la o vodc\ cupai. Avea dou\ cutiu]e de cartonpreg\tite n sertarul unde ]inea ba -nii. Afacerea i mergea prost n ul-tima vreme, `nct sim]ea nevoias\-[i `nt\reasc\ moralul de ctevaori pe zi [i, credea, vodca b\ut\ cupaiul nu te poate `mb\ta. Cinelenu era de aceea[i p\rere, dar cinear fi `ndr\znit s\-l opreasc\ [i s\-lpun\ s\ sufle `n fiol\ dintr-un Cie-lo nou-nou]? Cnd a ie[it din anti-cariat nu se sim]ea ame]it, de[i tottr\gnd din pai golise cutiu]a devodc\. Totu[i, nu mai era att desigur c\ nu s-ar fi g\sit nici unpoli]ist care s\-l opreasc\. Dar era[i mai pu]in sigur c\ dac\ ar fil\sat ma[ina n parcare pn\ a do-ua zi avea s-o mai g\seasc\. Toatecodurile astea, inclusiv cel rutier,erau o prostie, i-a dat Cinele drep -tate anticarului `nainte de a se suila volan.

Doamna Surugiu era gata s\-lprimeasc\, dar voia s\ vad\ cum[tie s\ prezinte un carton de pr\ji-turi de la Cap[a [i un coniac fin.Locuia ntr-o garsonier\, ntr-unuldintre blocurile lipite unul de al-tul din Pia]a Palatului. I-a des chisu[a dup\ ce l-a l\sat s\ a[teptevreo dou\ minute. Cinele eraconvins c\ n acest timp l-a studiatprin vizor. Spatele drept! au fostprimele cuvinte pe care i le-a adre-sat doamna, care nu era foarte `nvrst\ [i era `mbr\cat\ `ntr-ofust\ scurt\ combinat\ cu o bluz\semitransparent\ prin care se ve-dea c\ nu poart\ sutien. Doam n\,sunt.... {tiu cine sunte]i. N-amvorbit la telefon? Intra]i! V\ rogs\ primi]i, [i-a `ncercat Cinele,ajuns `n hol, norocul po lite]ii.Rahat! ~mi pui `n bra]e pacheteledumitale! Ce sunt eu? Femeia deserviciu! Trebuia s\ a[tep]i s\ teinvit `n cas\ [i s\ pui pachetele pemas\. De[i politicos ar fi fost s\trimi]i pachetul cu pr\jituri `na -inte, printr-un comisionar, iardumneata s\ vii numai cu sticlaasta, caz `n care puteai s\ mi-o`ncredin]ezi `nc\ din hol. De ase-menea, Cinele n-ar fi trebuit s\uite de flori [i chiar dac\ ea, ca

femeie, primea ca pe un elogiu pri-virile lui `n direc]ia snilor ei, as-ta nu `nsemna c\ el trebuia s\ r\ -mn\ cu ochii la acest detaliu, `nloc s-o priveasc\ n ochi [i s\-i z=m -beasc\ politicos. Spatele drept,domnule, [i ncerca]i s\ nu-mi mair\sufla]i `n fa]\! Cnd Cinele i-a explicat c\ nu voia s\ devin\ambasador, doamna Surugiu adevenit mai `ng\duitoare. Nu[ti]i ce animale needucate mi setrimit, s\-i fac s\ se comporte ctde ct... Mai u[or faci ambasadordintr-o coad\ de m\tur\. Un codal bunelor maniere? Cine mai [tieazi ce sunt bunele maniere? Unom cu adev\rat manierat pare aziun extraterestru. De vin\ sunt [ifeministele, cu egalitarismul lor,care-i `ncurajeaz\ pe b\rba]i s\fie b\d\rani. Bunele maniere suntca libertatea. V\ `mprumut, fi-re[te, [i dou\ c\r]i, pentru do -cumentare. Poart\-te cu cei dinjur la fel cum ]i-ai dori ca ei s\ se

poarte cu tine, restul sunt, cum sespune acum, vr\jeli! Apoi, mi[ -cat\ de coniacul Martel pe care i-ladusese, doamna Surugiu i-a ofe-rit cteva sfaturi practice perso-nale. Un b\rbat de succes nu tre-buie s\ aib\ aerul c\ e c\s\torit, cis\ provoace `ntreb\ri `n aceast\privin ]\. Modestia e pentru genii-le recunoscute. Dac\ nu vrei s\`ngro[i rndurile indivizilor oa-recare, e mai bine s\ fii acuzat deimpostur\, dect s\ fii l\udat c\e[ti la locul t\u. Nu te teme de ri-dicol, dac\ nu e[ti prost, fiindc\dac\ e[ti prost, n-ai cum s\ tetemi de ridicol. Pe ultimul i l-a datla ie[i re: cnd o femeie te prime[ -te f\r\ sutien, `ncearc\ s\-i faciavansuri, m\car din polite]e. {iatunci abia Cinele s-a uitat la eacu aten]ie. Era o femeie b\trn\,nici vorb\, dar avea ni[te ochi su-perbi, fa]a `nc\ neatins\ de riduri[i sni care nu-[i pierduser\ agre-sivitatea.

Suplimentul de cultur\ public\ `n avanpremier\ un fragment din romanul {oseaua Virtu]ii. Cartea Cinelui, care va ap\rea `n curnd la Editura Cartea Romneasc\.

CARTEA

Un inginer care, pn\ n 1989, s-a ocupat de inventarea salamului cusoia [i a [uncii de Praga f\r\ [unc\, se metamorfozeaz\ n expert ngastronomie [i devine o celebritate cu revista [i cu emisiunile luiTV. Poreclit Cinele, din cauz\ c\ are au sim] infailibil al mirosu-lui, inginerul-gastronom p\trunde `n lumea boga]ilor [i a locuitori-lor nsemna]i ai Bucure[tiului, pe care o adulmec\ tot mai de aproa-pe. Asta `n timp ce poli]ia `l ia la ochi, ca suspect de crim\.

Cristian Teodorescu face, pornind de aici, o fresc\ acid\ a lumiiCapitalei [i a unei Romnii despre care se vorbe[te `n particular,dar care, pn\ acum, n-a fost citit\ f\r\ prejudec\]i [i f\r\ a fi fosturm\rit\ pas cu pas `n schimb\rile care au dus-o de la startul din1990, la ceea ce a ajuns ast\zi... Dac\ autorul nu s-ar fi oprit la titlul{oseaua Virtu]ii, cu certitudine c\ ar fi trebuit s\-[i numeasc\aceast\ fresc\ Noile mistere ale Bucure[tilor. Dup\ Cartea Cine-lui, va urma Cartea copiilor, `n aceast\ `ncercare lipsit\ de concu-ren]\ de a face `n proz\ echivalentul unui film `n 3D despre Bucu-re[ti, bucure[teni [i ]ara care-i cuprinde.

For]a de atrac]ie gravita]ional\pare c\ ocole[te poemele lui Ni chi -ta St\nescu, `n care oamenii [i lu-crurile zboar\ ca `n picturile luiChagall.

Fire[te c\ spa]iul genului liricca atare are o cu totul alt\ articu-lare dect cea logic\ [i prozaic\ alumii noastre. Regulile dintr-o par -te nu sunt valabile [i `n cea lalt\.Numai c\, la poetul Necuvintelor,ie[irea din tipare [i instituirea al-tora se produce cu atta facilitate[i frapant\ dezinvoltur\, `nct toc-mai lumea l\sat\ `n urm\, recog -nos cibil\ `n datele ei esen]iale,devine ciudat\ [i nepo trivit\ `ncontext. Intelectul [i sim]uriletoate ajung tocite, ineficiente, iner -te. Organul poeziei lui NichitaSt\nescu (al crea]iei, ca [i al su -ferin]ei ei) este unul invizibil [i deneconceput, un fel de ochi, un fel

de ureche neinventat\ de ere, or-gan ascuns n idei, ca ra zele umile/`n sfer\, organ fluturat `n afar\/de trupul strict marmorean/ [iobi[nuit doar s\ moa r\ (Elegia azecea). Se poate spu ne c\, dac\ Ar -ghezi a schimbat ireversibil voca -bularul liric rom nesc, NichitaSt\ nescu a reu[it performan]a de amodifica `ns\[i percep]ia comun\cititorilor s\i. Citindu-l, vom citialtfel poezia.

Autorul se va deta[a tot maimult de o realitate concret\ [i veri-ficabil\, la care lectorul poate aveaacces, astfel c\ acesta va `n]elegetot mai greu ce vrea s\ spun\ poe-tul. Da, eu cred c\ abstractul esteo component\ a realului: iat\ o de-clara]ie de inten]ie. Foarte ra pid,poetul [aizecistintr\ n faza de com-bustie [i epuizare a modernismu-lui, construind prin excep]ionalul

volum 11 elegii (1966) o cosmogoniemodern\, personal\. Universul ie se,aici, dintr-un punct al eului expan-siv, `ntr-o mi[care enorm-amplifi-catoare [i ascensional\ c\ tre Alef:orizontul maximei cu prin deri.

Volumul `nsu[i este unul demaxim\ cuprindere; nu se poatemerge mai departe pe acest f\ga[ alpoeziei de cunoa[tere, astfel c\ Oul[i sfera (1967) [i Laus Ptolemaei(1968), c\r]ile urm\toare, sunt de-rivate ale unei demonstra]ii dejaf\cute, varia]iuni pe o tem\ dejaclasat\. Accentul pus pe ce se spu -ne s-a deplasat, `nc\ din aceast\faz\, pe cum se spune. Actul con-figur\rii genezei universului princuvnt, prin Logos, a fost l\sat `nurm\; acum, va fi urm\rit actulgenezei poemului [i al cuvntuluicare-l compune. Nichita St\nescu,poeta faber, ca mai to]i moder -nii, imagineaz\ totu[i ca un ro-mantic, doar c\ substituie cosmo-sului natural o lume a cuvintelor,care se comport\ `ns\, `n multeprivin]e, ca natur\. Poetul rea -lizeaz\ un fel de pedagogie a cuvin-telor, care se naturalizeaz\, cap\t\valen]e materiale [i devin surse deenergie, substituind naturii dateuna inventat\. (Ion Pop).

Necuvintele (1969) e un volum

definitoriu pentru aceast\ etap\din evolu]ia poetului. O evolu]ie dela poezia cu o form\ ce acoper\ [iintermediaz\ un con]inut orictde greu inteligibil , la poezia cu oform\ ce nu mai vrea s\ acopere [is\ comunice nimic, `n afara pro-priei frumuse]i [i exuberan]e ver-bale. Odat\ cu ~n dulcele stil clasic,poezia de cunoa[tere [i de maxim\deplasare a limitelor acestei cu -noa[teri `ncepe s\ lase loc uneiatradi]ionale `n figura]ie [i post-modern\, avant la lettre, `n atitu-dine. Nichita St\nescu se stre-coar\ `n hainele vechi ale pre-ro-manticilor, imitndu-le gesturile [iticurile. Iar cititorul respir\ maiu[or `n acest aer familiar, un aermai pu]in rarefiat, f\r\ puritateaconceptelor [i a demonstra]iilorfilozofice din poezia anterioar\.

Atitudinea postmodern\ a luiNichita St\nescu const\ exact `naceast\ ntoarcere a lui c\tre trecu-tul sedimentat `n c\r]i, cu suflareaprafului de pe ele [i deghizareasen sibilit\]ii proprii `n ni[te hainede mult demodate. Dup\ ce a`mpins poezia romneasc\, ntr-unenorm elan ascensional, c\tre liris-mul pur [i auster, c\tre esen]ele lu-mii [i ale cuvntului ce caut\ s\

exprime inexprimabilul, moder nis -tul Nichita St\nescu zboar\ acuminvers, spre dulcele stil clasic,adic\ spre vrsta de aur a copi -l\riei poeziei: a lipsei de compli ca -]ii, dileme [i drame ale spiritului.Tehnica lui de reinterpretare lu-dic\ [i tandr\ recondi]ionare liric\se asociaz\ cu o uimitoare capaci-tate de a admira. Pe autorii minori[i pe cei majori, deopotriv\.

~n numai zece ani, c]i sunt`ntre volumele Sensul iubirii (1960)[i ~n dulcele stil clasic (1970), Nichi-ta St\nescu ofer\ poeziei rom -ne[ti un traseu fabulos. Mai `nti,un vizionarism ridicat ca un turn`n [esul realismului socialist. Apoi,o maxim\ esen]ializare conceptu-al\, pur modernist\. ~n fine, o recu-perare postmodern\ a deja-spusu-lui [i o desfacere ludic\ [i lucid\,gratuit\ [i demonstrativ\ a ana -tomiei poemului, pentru a l\sa s\ ise vad\ principiul de organizare.Dezvoltnd premisa libert\]ii pn\la ultimele concluzii posibile, aceast\poezie nu mai caut\ s\ comunice,vizionar, ceva ce este dincolo de ea,ci tinde pur [i simplu s\ se comu-nice.

Cu Nichita St\nescu, aventuralimbajului se `ntoarce, `n cerc,asupra limbajului `nsu[i.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 474 7 13 martie 2015

opinii 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Revolu]ia lui Nichita St\nescu (II)

Pasul 1: am admisproblema

S\pt\mna trecut\ am descoperitce probleme pot ap\rea de la ma-ratoanele TV. Obiceiul de a urm\ -ri un serial episod dup\ episod,aproape compulsiv, poate avea con -secin]e dramatice, cum ar fi de-presia, sedentaritatea [i incapaci-tatea de a socializa. A fost ct sepoate de firesc s\ m\ `ntreb: oarecititul excesiv nu d\uneaz\ [i elgrav s\n\t\]ii?

~ntrebarea s-a n\scut dintr-unimpuls ct se poate de altruist. Pa-gina mea de Facebook este inun-dat\ permanent de cele mai noiispr\vi literare ale prietenilormei. Goodreads, o platform\ de so-cializare prin lectur\, m\ anun]\prompt, la fiecare sfr[it de an, c-te c\r]i au citit ace[ti prieteni ai

mei: recordul este de 150 (una sut\cinci zeci). Media pentru Romniaeste de 4 c\r]i pe an. Una dintre ce-le dou\ statistici cu siguran]\ este`ngrijor\toare.

Pasul 2: am studiatchestiunea

~n fiecare diminea]\, timp de 19 zi-le, la Universitatea Emroy dinStatele Unite ale Americii, 21 decititori `[i `ncepeau ziua cu unRMN. Subiec]ii avuseser\ tem\de citit pentru acas\ cte 30 depagini pe zi dintr-un roman deac]iune [i istoric. Neurologii le-aucercetat creierul `nainte, `n tim-pul [i dup\ ce s-a `ncheiat perioa-da activ\ de lectur\ a romanului.Un alt studiu, publicat `n Jour-nal of Applied Social Psychology,a investigat cum lectura lui Harry

Potter influen]eaz\ spiritul de to-leran]\ al elevilor din clasa a cin-cea. Doi cercet\tori din New Yorkau urm\rit 1.000 de cititori cu gus-turi diverse, pentru a vedea `n cefel este afectat\ empatia de lec-tur\.

Pasul 3: am formulatconcluziile

Rezultatele au fost, `n mod previ -zibil, pozitive. RMN-urile au ar\ -tat faptul c\ cititorii devin multmai receptivi la limbajul scris [ivorbit, iar aceast\ stare se men -]ine [i cteva zile dup\ `ncheiereaunei c\r]i. Harry Potter, al\turide discu]iile ghidate despre repre-zent\rile metaforice ale diverselorcategorii sociale, i-a f\cut pe copiiide clasa a cincea mai aten]i la in-toleran]\. Studiul din New York a

relatat faptul c\ literatura, maiales cea bine scris\ [i `ntr-o maimic\ m\sur\ cea popular\, necreeaz\ mecanismele de a n]elegemai bine emo]iile celorlal]i.

Pasul 4: monitorizarecontinu\

Descoperirea unui nou tip de citi-tor i-a mobilizat pe editori. Nu estevorba despre cei care citesc mult,ci mai degrab\ despre cititorii ne -r\bd\tori. Pe modelul urm\ritu-lui serialelor `n maraton, a ap\rut[i un tip de consum de carte mara-ton. Sunt la mare c\utare subiec-tele [i personajele care pot fi ntin-se `n mai multe volume mini-mum o trilogie. Dac\ pn\ acumc\r]ile dintr-o serie se publicau ladistan]\ de c]iva ani (Harry Pot-ter, Jocurile Foamei, saga Cntecde ghea]\ [i foc), e