D3103 Dreptul familiei

7/25/2019 D3103 Dreptul familiei

1/45

Universitatea Bogdan-Voda Cluj-Napoca

Facultatea de Drept

DDRREEPPTTUULLFFAAMMIILLIIEEII

Aurelia Gidro

Cluj-Napoca

- 2012 -


2/45

CUPRINS

Introducere ........................................................................................................... 1

Capitolul 1 Notiuni introductive ...................................................................... 3

1.1.Noiunile de familie i de dreptul familiei............................................ 31.2.Funciile familiei.......................................................................................... 41.3.Logodna, concubinajul i contractul de curtaj marital................................. 4Test de autoevaluare nr.1 ................................................................................... 5

Bibliografie capitol 1 .......................................................................................... 5

Capitolul 2 Casatoria ....................................................................................... 6

2.1. Condiiile de fond ale ncheierii cstoriei................................................. 62.2.Condiiile de form ale cstorie................................................................. 62.3.Formalitile premergtoare cstoriei........................................................ 82.4. Formaliti privind nsi ncheierea actului juridic al cstoriei............... 8Test de autoevaluare nr.2 ................................................................................... 8

Bibliografie capitol 2 .......................................................................................... 8

Capitolulul 3 Efectele casatoriei ...................................................................... 9

3.1.Relaiile personale dintre soti....................................................................... 9

3.2.Relaiile patrimoniale dintre soi................................................................ 11Test de autoevaluare nr.3 ................................................................................. 12Bibliografie capitol 3 ........................................................................................ 13

Capitolul 4 Bunurile sotilor ............................................................................. 14

4.1.Comunitatea matrimonial de bunuri a soilor........................................... 144.2. Bunurile comune ....................................................................................... 14

4.3. Bunurile proprii ......................................................................................... 15

4.4. Regimul separaiei de bunuri.................................................................... 154.5. Regimul comunitii convenionale.......................................................... 16Test de autoevaluare nr.4 ................................................................................. 17

Bibliografie capitol 4 ........................................................................................ 17

Capitolul 5 Desfiintarea Casatoriei ............................................................... 18

5.1. Nulitatea absolut...................................................................................... 185.2. Nulitatea relativ....................................................................................... 195.3. Regimul juridic al nulitilor..................................................................... 205.4. Efectele nulitii cstoriei........................................................................ 215.5. Cstoria putativ...................................................................................... 21

Test de autoevaluare nr.5 ................................................................................. 22Bibliografie capitol 5 ........................................................................................ 22


3/45

Capitolul 6 Desfacerea, Incetarea casatoriei ............................................... 23

6.1. ncetarea cstoriei.................................................................................... 236.2. Desfacerea cstoriei................................................................................. 23Test de autoevaluare nr.6 ................................................................................. 24


Capitolul 7 Filiatia fata de mama ................................................................... 25Test de autoevaluare nr.7 ................................................................................. 25


Capitolul 8 Filiatia fata de tata ........................................................................ 26

Test de autoevaluare nr.8 ................................................................................. 28


Capitolul 9 Situatia legala a copilului.............................................................. 299.1.Reglementare .............................................................................................. 29

9.2.Numele copilului ........................................................................................ 29Test de autoevaluare nr.9 ................................................................................. 29


Capitolul 10 Adpotia ........................................................................................ 30

10.1. Noiune i caractere juridice................................................................... 3010.2.Condiiile de fond ale adopiei................................................................. 30

10.3.Condiiile de form.................................................................................. 3110.4. Efectele adopiei...................................................................................... 3110.5.Desfiinarea i desfacerea adopiei........................................................... 31Test de autoevaluare nr.10 ............................................................................... 32Bibliografie capitol 10 ...................................................................................... 32

Capitolul 11 Obligatia legala de intretinere................................................... 33

11.1.Caracterele juridice ale obligaiei legale de ntreinere........................... 3311.2..Persoanele ntre care exist obligaia de ntreinere................................ 33

11.3. Ordinea n care se datoreaz ntreinerea................................................ 3311.4.Executarea obligaiei................................................................................ 34Test de autoevaluare nr.11 ............................................................................... 34

Bibliografie capitol 11 ...................................................................................... 34

Capitolul 12 Obligatia legala de intretinere................................................... 35

12.1. Condiiile generale ale obligaiei legale de ntreinere........................... 3512.2. Condiii privitoare la creditorul obligaiei de ntreinere........................ 3512.3. Condiii privitoare la creditorul obligaiei de ntreinere........................ 35

12.4. Particulariti ale obligaiei de ntreinere ntre anumite categorii depersoane. ........................................................................................................... 36


4/45

12.5.Obligaia legal de ntreinere ntre soi................................................... 3612.6.Obligaia legal de ntreinere ntre fotii soi.......................................... 3612.7. Obligaia legal de ntreinere ntre prini i copii................................ 36Test de autoevaluare nr.12 ............................................................................... 37


Capitolul 13 Protectia copilului aflat in dificultate ...................................... 38Test de autoevaluare nr.13 ............................................................................... 38


Raspunsuri teste de autoevaluare .................................................................... 39

Bibliografie final.............................................................................................. 41


5/45

1

Cursul de Dreptul Familiei face parte din pachetul de discipline de

specialitate ale Facultatii de Drept, nivel licenta, din cadrul Universitatii

Bogdan-Voda din Cluj-Napoca.

Cursul doreste sa faca lumina asupra unuia dintre cei mai important poli ai

vietii sociale,familia, nu doar din prisma sociala, ci si din punct de vedere

legal,juridic.

Obiectivele acestui curs sunt urmatoarele:

- dobandirea de cunotine n domeniul dreptului familiei;

- formarea i dezvoltarea unei culturi juridice n specialitatea

dreptului familiei

- dobndirea limbajului, a terminologiei de specialitate

Cursul este structurat pe 13 capitole divizate in subcapitole unde se vor gasi

toate notiunile necesare pentru dobandirea unui pachet minim de cunostiinte cu

privire la dreptul familiei.

Limbajul folosit este predominant de specialitate dar si

un limbaj quotidian menit sa faca din aces curs un curs

accesbibil tuturor persoanelor, in principal studentilor.

Parcurgerea materiei se va realiza,fata de studenti, prin

intalniri fata in fata-cursuri, seminarii- cat si prin studiu

individual din partea acestora.

INTRODUCERE


6/45

2

La sfarsitul fiecarui capitol se vor gasi teste de

autoevaluare prin care studentul va putea sa isi analizeze

gradul de asimilare al cunostiintelor si ,daca va fii nevoit, sase autocorecteze.


7/45

3

Capitolul 1 Notiuni introductive

1.1.Noiunile de familie i de dreptul familiei.1.2.Funciile familiei1.3.Logodna, concubinajul i contractul de curtaj marital.

Obiective capitol 1

Asimilarea notiunilor de baza: FAMILIE si DREPTUL

FAMILIEICunoasterea functiilor familiei si rolul acesteia

Recunoasterea institutiilor de : logodna, concubinaj, curtaj

1.1.Noiunile de familie i de dreptul familiei.

Familia: este un grup social realizat prin casatorie,

alcatuit din persoane care traiesc impreuna, au o

gospodarie casnica comuna sunt legati prin anumite

relatii natural biologice psihologice morale juridice sicare raspund unul fata de altul in fata societatii. In sens

restrans familia cuprinde sotii si copii necasatoriti, in

sens larg familia cuprinde si alte persone, rude cu sotii

si descendentii lor fiind o familie extinsa. Exista situatii cand familia poate fi

incompleta: sotii nu au copii, exista doar un parinte si un copil, exista mai multifrati fara parinti.

Din punct de vedere juridic familia este un grup de persoane intre care

exista drepturi si obligatii ce rezulta din casatorie, rudenie, infiere si din alte

raporturi asimilate celor din familie. Potrivit noului cod civil familia seintemeiaza pe casatoria liber consimtit intre soti pe egalitatea acestora precum si

pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea si educarea copiilor lor.

Familia are dreptul la ocrotirea din partea societatii si a statului. Statul esteobligat sa sprijine prin masuri economce si sociale incheierea casatoriei precum

si dezvoltarea si consolidarea familiei.

Dreptul familiei: acea ramura a dreptului care reglementeaza relatii care

rezulta din casatorie, relatii care rezulta din rudenie si adoptie, relatiile care

rezulta din ocrotirea parinteasca, alte relatii asimilate celor de familie (obligatia

de intretinere dintre fostii soti, obligatia de intretinere dintre copil vitreg-parintevitreg).


8/45

4

1.2.Funciile familieia. functia de reproducere a populatiei si perpetuare a speciei

b. functia economica

c. functia educativa

1.3.Logodna, concubinajul i contractul de curtaj marital

Logodna: este reglementata de codul civil. Potrivit art.

266 logodna este definita ca fiind promisiunea reciproca de a

incheia casatoria, putandu-se incheia doar intre barbat si

femeie. Logodna se incheie respectand conditiile de fond

pentru incheierea casatoriei cu exceptia avizului medical si

autorizarii organului administrativ competent. Spre deosebirede incheierea casatoriei incheierea logodnei nu este supusa

nici unei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de

proba. Incheierea casatoriei nu este conditionata de

incheierea logodnei.

Codul civil prevede ca logodnicul care rupe logodna nupoate fi constrans sa incheie casatoria. Ruperea logodnei nu este supusa nici

unei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba. In cazul ruperii

logodnei logodnicii trebuie sa restituie darurile pe care le-au primit in

considerarea logodnei pe durata acesteia in vederea casatoriei. Darurile se

restituie in natura sau daca acest lucru nu este cu putinta in masura imbogatirii.Obligatia de restituire nu exista daca logodna a incetat prin moartea unuia dinlogodnici. Partea care rupe logodna in mod abuziv poate fi obligata la

despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractate in vederea casatoriei in

masura in care au fost potrivite cu imprejurarile precum si pentru orice alte

prejudicii cauzate. Partea in care in mod culpabil la determinat pe celalalt sa

rupa logodna poate fi obligata la despagubiri asa cum am mentionat anterior.Actiunea in cazul ruperii logodnei si restituirii darurilor se prescrie intr-un an de

la ruperea logodnei.

Concubinajul Este o uniune libera, o uniune de fapt

dintre barbat si femeie care presupune convietuirea acestora

si o anumita continuitate si comunitate de viata materiala sispirituala. Concubinajul mai este numit si casatorie

nelegitima. Bunurile dobandite in timpul concubinajului

sunt bunuri proprii sau bunuri pe cote parti.


9/45

5

Contractul de curtaj marital Este contractul pe

care o persoana il incheie cu un agent matrimonial care se

obliga sa faca oficiul de a media cunoasterea reciproca a

viitorilor soti, in schimbul acestui serviciu solicitantul se

obliga sa plateasca agentului matrimonial o anumita sumade bani fie sub forma unei sume fixe fie sub forma unui

procent din dota viitoarei sotii.

Test de autoevaluare nr.1

Enumerati functiile familiei.

Bibliografie capitol 1

1. I Reghini, Introducere in dreptul civil, Sfera juridica, Cluj-

Napoca 2008

2.

P. Murrat, Droit de la famille, Dalloz, 20073. T. Bodoasca, Dreprul familiei, All Beck, Bucuresti, 2005


10/45

6

Capitolul 2 Casatoria

2.1. Condiiile de fond ale ncheierii cstoriei2.2.Condiiile de form ale cstorie2.3.Formalitile premergtoare cstoriei2.4.Formaliti privind nsi ncheierea actului juridic al cstoriei

Obiective capitol 2

Cunoasterea notiunii de casatorie.

Individuarea conditiilor de validitateIntelegerea importantei institutiei casatoriei

Casatoria este un act juridic prin care un barbat si o femeieconsimt public sa devina soti si sa li se aplice statutul legal de

persoana casatorita.

2.1. Condiiile de fond ale ncheierii cstorieiConditiile de fond se clasifica in dirimante

(adica nerespectarea lor atrage nulitatea absoluta acasatoriei) si prohibitive (acestea atrag doar sanctiuni

pentru ofiterul de stare civila care nu a observat

neindeplinirea lor.

Conditiile de fond dirimante sunt:

1. diferenta de sex

2. varsta matrimoniala3. consimtamantul la casatorie

Conditiile de fond prohibitive: comunicarea reciproca a starii de sanatate .

2.2.Condiiile de form ale cstorie

Exista 3 tipuri de conditii: prealabile celebrarii casatoriei, conditii

referitoare la incheierea casatoriei si conditii ulterioare.


11/45

7

Prealabile: Declaratia de casatorie: se va face in scris, personal la primaria la

care urmeaza sa se incheie casatoria. Daca unul dintre viitorii soti

nu se afla in localitatea in care urmeaza a se incheia casatoria ei

pot face declaratia de casatorie la primaria in a carei raza

teritoriala isi au domiciliul sau resedinta, care o transmite in

termen de 48 h la primaria la urmeaza sa se incheie casatoria.

Concomitente: viitori soti sunt obligati sa se prezinte impreuna la sediul

primariei pentru a-si da consimtamantul la casatorie in mod public,

in prezenta a doi martori in fata ofiterului de stare civila. Celebrarea

casatoriei se face in limba romana dar persoanele care apartin

minoritatilor nationale pot solicita incheierea casatoriei in limba lor

materna cu conditia ca ofiterul de stare civila sau cel care oficiazasa cunoasca aceasta limba. Daca una dintre persoane nu cunoaste

limba respectiva sau in cazul in care ambii soti sau numai unul

dintre ei sunt surdo-muti se va folosi un interpret autorizat

incheindu-se in acest sens un proces verbal. Viitori soti vor fi prezenti in fata

ofiterului de stare civila care ii va intreba succesiv pe barbat si pe femeie daca se

casatoresc impreuna de buna voie si nesiliti de nimeni, daca raspunsurile lor sunt

afirmative constata ca au fost indeplinite cerintele legale, apoi rosteste fraza

finala "in urma consimtamantului dv. liber exprimat va declar casatoriti".Aceasta fraza este esentiala din punct de vedere juridic deoarece acesta este

momentul incheierii casatoriei.

Ulterioare: ofiterul de stare civila intocmeste in registrul actelor de stare civila

actul de casatorie care se semneaza de catre soti cu

numele stabilit in declaratia de casatorie de cei doi

martori si de ofiterul de stare civila, ofiterul face

mentiune pe actul de casatorie despre regimul

matrimonial ales de catre soti, urmat de indata de a

transmite la registrul national notarial al regimurilor matrimoniale o copie a

actului de casatorie precum si notarului public care au autentificat conventia

matrimoniala o copie de pe actul de casatorie. Casatoria se dovedeste cu actul de

casatorie si prin certificatul de casatorie elberat pe baza acestuia, cu toate

acestea in situatii prevazute de lege casatoria se poate dovedi cu orice mijloc de

proba.


12/45

8

2.3.Formalitile premergtoare cstorieiCoincid cu conditiile prealabile

2.4. Formaliti privind nsi ncheierea actului juridic al cstorieiCoincid cu conditiile concomitente


Precizati conditiile de fond necesare incheierii casatoriei.


1.

N. C. Anitei, The regulation of the institution of

matrimonial engagement in the new Romanian civil code,

Jurnalul de stiinte juridice, nr.1-2, 2011

2.

Al Bacaci, p.203.

N. C. Dariescu, Thoughts concerning the formal conditions

needed for the in the new civil code, 2010


13/45

9

Capitolulul 3 Efectele casatoriei

3.1.Relaiile personale dintre soti3.2.Relaiile patrimoniale dintre soi

Obiective capitol 3

Recunoasterea diferentei dintre relatiile patrimoniale si

personale

Incheierea casatoriei da nastere pentru cei care o incheie unor raporturi

multiple, complexe, de naturi diferite, unele dintre ele facand obiectul unor

regelementari juridice. Relatiile ce se nasc intre soti in urma incheierii casatoriei

au la baza principiul egalitatii intre sexe. Codul Civil stabilind ca familia se

intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora, precum

si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea si educarea copiilor.

Codul Civil reglementeaza atat drepturile personale ale sotilor cat si drepturile si

obligatiile patrimoniale ale acestora.

3.1.Relaiile personale dintre sotiDrepturile si obligatiile personale ale sotilor:

1. Obligatia de nume

Potrivit Art.311 Cod Civil, sotii sunt obligati sa poarte numele declarat la

incheierea casatoriei. Numele sotilor se declara o data cu depunerea declaratieide casatorie fiind una dintre urmatoarele variante:

fie sa isi pastreze numele avut pana la data incheierii

casatoriei;

fie sa aleaga un nume comun, numele unuia dintre soti

sau numele reunite;

unul isi poate pastra numele avut inainte de casatorie

iar celalalt sot sa poarte numele reunite ;

Sotii fiind obligati sa poarte numele declarat la

incheierea casatoriei si in situatia in care au ales sapoarte un nume comun, unul dintre soti nu poate cere


14/45

10

schimbarea acestui numei pe cale administrativa decat cu consimtamantul

celuilalt sot. Trebuie sa mentionam faptul ca aceasta reglementare este

aplicabila doar celor care au ales un nume comun pentru ca in varianta in

care unul dintre soti si-a pastrat numele avut inaintea casatoriei,el va putea

sa isi schimbe numele pe cale adminsitrativa fara consimtamantul celuilaltsot deoarece schimbarea nu produce asupra numelui celuilalt sot nici un

efect. Sotii vor putea cere si impreuna schimbarea numelui comun dar din

aceasta varianta fiecare v-a trebui sa faca solicitarea de schimbare a

numelui printr-o cerere separata.

In legatura cu numele viitorilor soti, in literatura de specialitate se

vorbeste despre situati i de exceptie.

Se pune intrebarea daca sotul supravietuitor care are ca nume de familie

numele sotului predecedat incheind o noua casatorie va putea sa convina sau nu

ca acest nume sa devina comun cu al noului sot . Raspunsul este da din doua

considerente : dreptul la nume nu poate fi ingradit decat in mod expres ori o

asemenea dispozitie legala nu exista si legiuitorul nu face distinctie asupramodului in care viitorul sot au dobandit numele ca efect al filiatiei, adoptiei, sau

casatoriei. Aceeasi solutie s-a preconizat si in situatia in care unul dintre soti a

mai fost casatorit si a pastrat in urma divortului numele sotului din prima

casatorie.

2.Obligatia de sprijin moral

Legea vizeaza toate indatoririle reciproce deasistenta afectiva si spirituala pe care sotii sunt obligati

sa le indeplineasca pentru a convietui in conditii normale

si pentru a putea depasi momentele de nevoie , suferintafizica, si psihica. Neindeplinirea acestei obligatii poate

constitui motiv de divort.

3. Obligatia de fidelitate

Sotii sunt datori dupa incheierea casatoriei saintretina impreuna relatii sexuale si in acelasi timp sa nu

intretina astfel de relatii in afara familiei. Considerand ca

aceasta obligatie rezulta din principiul monogamiei, si

tine de moralitatea relatiilor de familie iar indeplinirea

acestei obligatii de catre femeie si realizarea obligatiei de

coabitare (de a locui impreuna) de catre barbat consituietemeiul prezumtiilor de paternitate.

Un drept al sotilor este independenta sotilor: potrivit Codului Civil un

sot nu are dreptul sa cenzureze corespondenta , relatiile sociale sau alegereaprofesiei celuilalt sot.


15/45

11

4.Sotii au indatorirea de a locui impreuna, avand in vedere ca obligatia

sotilor de a coabita este de esenta casatoriei. Numai pentru motive temeinice

sotii pot hotari sa louiasca separat.

5.Sotii sunt obligati sa isi acorde respect reciproc.

3.2.Relaiile patrimoniale dintre soiDrepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor

Viitorii soti pot alege ca regim matrimonial:

comunitatea legala,

separatia de bunuri

comunitatea conventionala.

Intre soti, regimul matrimonial produce efecte numaidin ziua incheierii casatoriei. Fata de terti, regimul

matrimonial este opozabil de la data indeplinirii

formalitatilor de publicitate afara de cazul in care acestia

l-au cunoscut pe alta cale (mentiune in Registrul

National al Regimurilor Matrimoniale).

Neindeplinirea formalitatilor de publicitate face ca sotii sa fie considerati in

raport cu tertii de buna credinta ca fiind casatoriti sub regimul matrimonial al

comunitatii legale.

Un sot poate sa dea mandate celuilalt sot, sa-l reprezinte regimului

matrimonial. In cazul in care unul dintre soti se afla in imposibilitate de a-simanifesta vointa, celalalt sot poate cere instantei de tutela, incuviintarea de a-l

reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului

matrimonial. Prin hotararea pronuntata se stabilesc conditiile, limitele si

perioada de valabililitate ale acestui mandat. Mandatul inceteaza atunci cand

sotul reprezentat nu se mai afla in situatia mentionata anterior sau cand estenumit un tutore sau un curator.

Daca unul dinte soti incheie acte juridice prin care pune in pericol gravinteresele familiei, celalalt sot poate cere instantei de tutela ca pentru o durata

determinate, dreptul de a dispune pentru anumite bunuri sa poata fi exercitat

numai cu consimtamantul sau expres.Durata acestei masuri poate fi prelungita fara insa a se depasi in total 2

ani. Hotararea de incuviintare a masurii se comunica in vederea efectuarii

formalitatilor de publicitate imobiliara sau mobiliara dupa caz. Actele incheiate

cu nerespectarea hotararii juridice sunt anulabile. Dreptul la actiune se prescrie

in termen de un an care incepe sa curga de la data cand sotul vatamat a luat

cunostinta de existenta actului.


16/45

12

Fiecare sot poate sa incheie acte jurice cu

celalalt sot sau cu terte persoane. Fiecare sot

poate sa faca singur fara consimtamantul celuilalt

depozite bancare precum si alte operatiuni in

legatatura cu acestea. In raport cu institutia decredit, sotul titular al contului are chiar si dupa

desfacerea sau incetarea casatoriei dreptul de a

dispune de fondurile depuse daca prin hotararea juridical executorie nu s-a decis

altfel. Fiecare sot poate sa ii ceara celuilalt sa il informeze cu privire la bunurile,

veniturile si datoriile sale iar in caz de refuz nejustificat se poate adresa instanteide tutela. Instanta poate sa il oblige pe sotul celei care a sesizat-o, sau pe orice

tert sa furnizeze informatiile cerute si sa depuna probele necesare in acest sens.

Tertii pot sa refuze furnizarea informatiilor cerute , atunci cand potrivit

legii refuzul este justificat de pastrarea secretului profesional.

Cand informatiile solicitate de un sot, pot fi obtinute numai la cererea

celuilalt sot, refuzul acestuia de a le solicita naste prezumtia relativa ca

sustinerile fostului sot sunt adevarate.Regimul matrimonial inceteaza prin constatarea

nulitatii, anularea, desfacerea sau incetarea

casatoriei. In timpul casatoriei, regimul matrimonial

poate fi modificat in conditiile legii (in mod normal

dupa cel putin un an).In caz de incetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichideaza.

Potrivit legii prin buna invoiala sau in caz de neintelegere pe cale judiciara.Hotararea juridica definitiva sau inscrisul notarial intocmit in forma autentica

constituie act de lichidare.


Enumerati drepturile si obligatiile personale ce le revin

sotilor.


17/45

13


1. E. Florian , op. cit.20102.

M. Avram, C. Nicolescu, Regimuri matrimonial,

Hamangiu, Bucuresti,20103.

N. C. Dariescu, Relatiile patrimoniale dintre soti in

dreptul international privat


18/45

14

Capitolul 4 Bunurile sotilor

4.1.Comunitatea matrimonial de bunuri a soilor4.2. Bunurile comune4.3. Bunurile proprii

4.4. Regimul separaiei de bunuri4.5. Regimul comunitii convenionale

Obiective capitol 4

Cunoasterea notiunii de comunitate de bunuriRecunoasterea bunurilor comune de bunurile proprii

4.1.Comunitatea matrimonial de bunuri a soilorComunitatea de bunuri a soilor rezultat din

cstorie. Obiect al acestui drept de proprietate lconstituie bunurile dobndite de oricare din soi, n

timpul cstoriei, n proprietate. Comunitatea debunuri a soilor este prevzut de art.30 C.familiei ieste constituit dintr-o universalitate de drepturi i

obligaii . Din textul legal artat se desprinde c proprietatea n devlmie asoilor are ca obiect numai acele bunuri care au fost dobndite de ctre ei sau deoricare din ei n timpul cstoriei.

4.2. Bunurile comune

Sunt bunurile dobandite in timpul regimuluicomunitatii legale de catre oricare dintre soti. De la data

dobandirii lor acestea sunt bunuri comune in devalmasie.

Veniturile din munca, sumele de bani cuvenite cu titlu de

pensie in cadrul asigurarilor sociale si altele asemenea

precum si veniturile cuvenite in temeiul unui drept de

proprietate intelectuala sunt bunuri comune indiferent de

data dobandirii lor insa numai in cazul in care creanta privind incasarea lor

devine scadenta in timpul comunitatii.


19/45

15

Calitatea de bun comun nu trebuie dovedita, oricare dintre soti poate cere

sa se faca mentiune in cartea funciara sau dupa caz in alte registre de publicitate

prevazute de lege despre apartenenta unui bun la comunitate.

4.3. Bunurile propriia) bunurile dobandite prin mostenire legala, legat

sau donatie cu exceptia cazului in care dispunatorula prevazut in mod expres ca ele vor fi comune;

b) bunurile de uz personal;

c) bunurile destinate execitarii profesiei unuia

dintre soti daca nu sunt elemente ale unui fond de

comert care face parte din comunitatea de bunuri;

d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor

sale si asupra semnelor distinctive pe care lea inregistrat;e) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele

stiintifice sau schitele literale, proiecte artistice, proiectele de

inventii si alte asemenea bunuri;

f) indemnizatia de asigurare si despagubirile pentru orice prejudiciu

material sau moral adus unuia dintre soti;g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care inlocuiesc un bun

propriu precum si bunul dobandit in schimbul acestora;

h) fructele bunurilor proprii: bunurile proprii pot fi dobandite prin

orice mijloc de proba cu exceptia cazurilor in care dovada se facein conditiile legii.

4.4. Regimul separaiei de bunuri

Fiecare dintre soti este proprietar exclusiv, in

privinta bunurilor dobandite inainte de incheierea

casatoriei precum si a celor pe care le dobandeste in

nume propriu dupa aceasta data .Prin conventie matrimoniala, partile pot stipula

clauze privind lichidarea acestui regim in functie de

masa de bunuri achizitionate de fiecare dintre soti in timpul casatoriei in bazacareia se va calcula creanta de participare. La adoptarea acestui regim , notarul

public intocmeste un inventar al bunurilor mobile proprii indiferent de modul de

dobandire. Se poate intocmi un inventar si pentru bunurile mobile dobandite in

timpul speratiei de bunuri. In lipsa inventarului se prezuma pana la proba

contrara ca dreptul de proprietate exclusiva apartine sotului posesor.

Daca bunul a fost dobandit printr-un act juridic supus unei conditii deforma pentru validitate sau unor cerinte de publicitate, dreptul de proprietate


20/45

16

exclusiva nu se poate dovedi decat prin inscrisul care indeplineste formele

cerute de lege.

Inventarul se anexeaza la conventia matrimoniala supunandu-se

acelorasi formalitati de publicitate ca si conventia matrimoniala. Bunurile

dobandite impreuna de soti apartin acestora in proprietate comuna pe cote-parti .Dovada co-proprietatii se face tot printr-un inventar .

Sotul care se foloseste de bunurile celuilalt sot fara impotrivirea acestuia

din urma are obligatiile unui UZUFRUCTUAR. El este dator sa restituie numai

fructele existente la data solicitarii lor de catre celalalt sot sau dupa caz la data

incetarii sau schimbarii regimului matrimonial.Daca unul dintre soti incheie singur un act prin care dobandeste un bun ,

folosindu-se in tot sau in parte de bunuri apartinand celuilalt sot acesta din urma

poate alege in proportia bunurilor folosite fara acordul sau intre a reclama pentru

sine proprietatea bunului achizitionat si a pretinde daune interese de la sotul

dobanditor. Proprietatea nu poate fi insa reclamata decat inainte ca sotul

dobanditor sa dispuna de bunul dobandit cu exceptia cazului in care tertul

dobanditor a cunoscut ca bunul a fost achizitionat de catre sotul vanzator prinvalorificarea bunurilor celuilalt sot .

Nici unul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile nascute din acte

savarsite de celalat sot , cu toate acestea sotii raspund solidar pentru obligatiile

asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale

casatoriei si a celor legate de cresterea si educarea copiilor.La incetarea regimului separatiei de bunuri fiecare dintre soti are un

drept de retentie asupra bunurilor celuilalt pana la acoperirea integrala adatoriilor pe care le au unul fata de celalalt .

4.5. Regimul comunitii convenionale

Regimul comunitatii conventionale se aplica atunci

cand se deroga de la dispozitiile privind regimulcomunitatii legale . In cazul in care se adopta comunitatea

conventionala, conventia se poate referi:

Includerea in comunitate in tot sau in parte a bunurilor dobandite sau a

datoriilor innascute inainte sau dupa incheierea casatoriei cu exceptia

bunurilor de uz personal si a celor destinate exercitarii profesiei unuia

dintre soti daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte

din comunitatea de bunuri;

Restrangerea comunitatii la bunurile sau datoriile anume determinate inconventia matrimoniala indiferent daca sunt dobandite sau dupa caz

nascute inainte sau in timpul casatoriei cu exceptia obligatiilor prevazute


21/45

17

la Art. 351 lit.c) ( este vorba despre obligatiile asumate de oricare dintre

soti pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei) ;

Obligativitatea acordului ambilor soti pentru incheierea anumitor acte de

administrare, in acest caz daca unul dintre soti se afla in imposibilitate dea-si exprima vointa sau se opune in mod abuziv celalat sot poate saincheie singur actul insa numai cu incuviintarea prealabila a instantei de

tutela ;

Includerea clauzei de preciput. Executarea clauzei de preciput se face in

natura sau daca acest lucru nu este posibil, prin echivalent din valoarea

activului net al comunitatii;


Enumerati care sunt bunurile comune ale sotilor.


1.

J. Flour, Les regimes matrimoniaux, Dalloz, Paris, 2001

2. C. M. Craciunescu , Regimuri matrimonial, All Beck,Bucuresti 2000


22/45

18

Capitolul 5 Desfiintarea Casatoriei

5.1. Nulitatea absolut5.2. Nulitatea relativ5.3. Regimul juridic al nulitilor5.4. Efectele nulitii cstoriei5.5. Cstoria putativ

Obiectiv capitol 5Cunoasterea nulitatilor in cadrul dreptului familiei

Cunoasterea criteriilor de clasificare a nulitatilorCunoasterea notiunii de casatorie putativa

5.1. Nulitatea absolut

Principalele cazuri de nulitate absoluta:

1. Lipsa de diferentiere sexuala: este un caz virtual de

nulitate absoluta dar in unanimitate admis deoarece lipsa de

diferentiere sexuala este o cerinta care tine de esenta casatoriei. In

acest caz s-ar putea ivi doua ipoteze:

- ipoteza teoretica in care viitori soti ar avea acelasi sex;

- ipoteza practica in care au existat defecte de conformatie care au

facut imposibila consumarea casatoriei.

2. Impubertatea: se refera la neimplinirea varstei legale la casatorie.

Casatoria incheiata de minorul care nu a implinit varsta de 16 ani este lovita de

nulitate absoluta, cu toate acestea nulitatea casatoriei se acopera daca pana la

ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti ambii soti au implinit varsta de 18ani, sau daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata.

3. Lipsa de consimtamant: o lipsa materiala care consta in faptul caunul dintre viitori soti nu este prezent la incheierea casatoriei ori desi este

prezent nu isi exprima expres consimtamantul, cu toate acestea ofiterul de stare

civila ii declara pe cei doi casatoriti.

4. Bigamia: termenul desemneaza atat situatia de poligamie cat si

situatia de poliandrie (o femeie cu mai multi barbati). Pentru a fi retinuta situatia

de bigamie sunt necesare urmatoarele conditii:

a) casatoria anterioara trebuie sa fie valabila, adica sa nu fie nula;

b) prima casatorie trebuie sa fie in fiinta, sa nu fi fost desfacuta prin

divort sau sa fi incetat prin moartea unui sot;


23/45

19

c) a doua casatorie trebuie sa fie efectiv incheiata: in cazul in care sotul

unei persoane declarata moarta s-a recasatorit si dupa aceasta

hotararea declarativa de moarte este anulata, casatoria cea noua

ramane valabila.

Prima casatorie este desfacuta pe data incheierii noii casatorii, deci dacasotul recasatorit este de buna credinta este considerata valabila cea de a doua

casatorie, dar daca unul dintre soti sau amandoi din casatoria noua sunt de rea

credinta va fi cosiderata valabila prima casatorie si va fi declarata nula noua

casatorie.

5.Incestul: casatoria incheiata intre rude in linie dreapta la infinit sau inlinie colaterala pana la gradul 4 inclusiv este nula, doar prin exceptie legea

accepta cu autorizarea instantei de tutela casatoria intre rudele de gradul 4.

6. Adoptia

7. Alienatia si debilitatea mintala: orice casatorie incheiata de un

alienat sau debil mintal este nula.

8. Lipsa totala de solemnitate: nerespectarea conditiilor privind

celebrarea casatoriei (lipsa martorilor, lipsa unuia dintre soti, nedeclarareaofiterului de stare civila a celor doi ca si casatoriti).

9.Casatoria fictiva: casatoria incheiata in alte scopuri decat acela de a

intemeia o familie. Nulitatea casatoriei se acopera daca pana la ramanerea

definitiva a casatoriei judecatoresti a intervenit convetuirea sotilor, sotia a nascut

sau a ramas insarcinata, ori au trecut doi ani de la incheierea casatoriei.

5.2. Nulitatea relativ1. Viciile de consimtamant: eroarea, dolul si

violenta. In ceea ce priveste eroarea, sfera aplicarii

acesteia in dreptul familiei este restransa la eroarea

asupra indentitatii fizice a celuilalt sot. In

ceea ce priveste dolul acesta poate duce la desfiintarea

casatoriei ori de cate ori comisiv sau omisiv unii dintreviitori soti l-a determinat pe celalalt sa incheie casatoria

prin mijloace frauduloase. Violenta poate sa fie si fizicasi psihica.

2. Lipsa discernamantului: este anulabila casatoria incheiata de

persoana lipsita vremelnic de discernamant.

3. Existenta tutelei: casatoria incheiata intre tutore si persoana minora

aflata sub tutela sa este anulabila.4. Lipsa incuviintarilor cerute de lege


24/45

20

5.3. Regimul juridic al nulitilor

1. Nulitate absoluta

poate fi invocata de catre orice

persoana interesata (sot, terti care

justifica un interes)

cu toate acestea procurorul nu

poate introduce actiunea dupa

incetarea sau desfacerea casatoriei

cu exceptia cazului in care ar

actiona pentru apararea drepturilor

minorilor sau a persoanelor pusesub interdictie

actiunea in nulitate a casatoriei este

imprescriptibila

casatoria nula poate fi confirmata

doar in situatia prevazuta de lege

(ambii soti au implinit 18 ani, sau

sotia a nascut ori a ramasinsarcinata)

2. Nulitate relativa

anularea casatoriei poate fi

invocata numai de catre sotul al

carui consimtamant la casatorie a

fost viciat si in toate celelaltecazuri deoarece este o nulitate de

protectie.

dreptul la actiunea in anulare nu se

transmite mostenitorilor,cu toate

acestea daca actiunea a fost pornitade catre unii dintre soti ea poate fi

continuata de catre oricare dintre

mostenitorii sai.

anularea casatoriei poate fi ceruta

in termen de 6 luni. In cazul incuv

cerute de lege termenul curge de la

data la care cei a caror autorizareera necesara pentru incheierea

casatoriei. in cazul viciilor de

consimt sau pt lipsa discer.

termenul curge de la data incetariiviolentei sau dupa caz de la data la

care cel interesat a cunoscut dolul,

eroarea sau lipsa vremelnica a

discernamantului.

anulabilitatea casatoriei se acopera

daca pana la ramanerea definitiva a

hotararilor judecatoresti s-auobtinut incuviintarile si autorizarea

ceruta de lege casatoria nu poate fi

anulata daca sotii au convietuit

timp de 6 luni de la data incetarii

violentei sau de la data descoperiri

dolului, erorii sau a lipseivremelnice a facultatilor mintale.


25/45

21

5.4. Efectele nulitii cstoriei

Intre cele doua categorii de nulitati nu

exista deosebiri in privinta efectelor, ceea ce

inseamna ca si intr-un caz si in celalaltconstatarea nulitatii casatoriei desfiinteaza

retroactiv starea juridica de casatorit. Ca atare

fostii soti sunt considerati ca nu au avut

niciodata aceasta considerare intre ei disparandpentru viitor si in masura in care este posibil si pentru trecut orice efect

matrimonial sau nematrimonial specific casatoriei. De la regula retroactivitatii

consecintelor nulitatii codul familiei consacra oderogaresi o exceptie.

Derogare: nulitatea casatoriei nu produce niciun efect asupra copiilor

care pastreaza situatia de copii din casatorie. In ceea ce priveste drepturile si

obligatiile dintre parinti si copii se aplica prin asemanare prevederile de ladivort.

Exceptia: este casatoria putativa.

5.5. Cstoria putativCasatoria putativa -sotul de buna

credinta la incheierea unei casatorii nule sau

anulate pastreaza pana la data cand hotararea

judecatoreasca ramane definitiva situatia unuisot dintr-o casatorie valabila, cu alte cuvinte estevorba de mentinerea pentru trecut a efectelor

produse de casatorie, a nu lasa anulata in

favoarea sotului de buna credinta la incheierea casatoriei. In aceasta situatie

raporturile patrimoniale dintre soti supuse prin asemanare dispozitiilor

referitoare la divort, astfel: in cazul in care sotul sau sotii au fost de bunacredinta avem ca efecte:

-

minorul de buna credinta isi pastreaza calitatea de exercitiu

dobandita ca urmare a casatoriei;- pana la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti sotii au

vocatie succesorala reciproca;

- obligatia de intretinere intre fostii soti dintr-o casatorie putativa inaceleasi conditii in care ea exista intre sotii divortati;

-

sotii nu pot sa-si pastreze numele dobandit prin casatorie.

Efectele casatoriei putative: in care unul dintre soti a fost de buna

credinte iar celalalt a fost de rea credinta. Numai minorul de buna credinta isi

pastreaza capacitatea de exercitiu de buna credinta, sotul supravetuitor de rea

credinta nu este chemat la succesiunea consortului decedat, daca sotul de reacredinta pretinde ca a contribuit la dobandirea bunurilor celuilalt sot el trebuie sa


26/45

22

faca dovada dreptului sau, drept care va fi dupa imprejurari o proprietate

comuna pe cote parti sau o creanta impotriva celuilalt sot in masura in care cu

mijloacele sale a sporit patrimoniul acestuia.


Enumerati cauzele care determina nulitatea relative a

casatoriei.


1.

E. Florian, Considerations on the relative nullity of

marriage under the provision of the civil code, Jurnalul de

studii juridice, nr. 3-4, 2010

2. I. Apetrei, R.O, And one


27/45

23

Capitolul 6 Desfacerea, Incetarea casatoriei

6.1. ncetarea cstoriei6.2. Desfacerea cstoriei

Obiective capitol 6

Cunoasterea notiunilor de incetaresi desfacere a casatoriei

6.1. ncetarea cstorieiIncetarea casatoriei intervine in cazurile limitativ

prevazute de lege.Acestea sunt:

-moartea unuia dintre soti

-declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti

Incetarea casatoriei se prodece de drept si are

efecte doar pt viitor (ex nunc)

6.2. Desfacerea cstorieiDesfacerea casatoriei intervine prin DIVORT.

Divortul poate avea loc:

1. prin acordul sotilor, la cererea a ambilor sau la

cererea unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;

2. atunci cand din cauza unor motive temeinice

raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuareacasatoriei nu mai este posibila;

3. la cererea unuia dintre soti dupa o separare in fapt care a durat cel

putin 2 ani;4. la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila

continuarea casatoriei

Casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea prin care sa pronuntat

divortul a ramas definitiva. Prin exceptie daca actiunea de divort este continuatade mostenitorii sotului reclamant, casatoria se socoteste desfacuta la data

decesului.

In cazul divortului prin acordul sotilor pe calea administrativa sau prin

procedura notariala, casatoria este desfacuta pe data eliberarii certificatului de

divort.


28/45

24

Efectele divortului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre soti

Numele: la desfacerea casatoriei prin divort sotii pot convenii sa pastreze

numele pastrat in timpul casatoriei, instanta ia act de aceasta intelegere prin

hotararea de divort. Pentru motive temeinice justificate de interesul unuia dintre

soti sau de interesul superior al copilului instanta poate sa incuvinteze ca sotii sapastreze numele purtat in timpul casatoriei chiar in lipsa unei intelegeri intre ei.

Daca nu a intervenit o intelegere, sau daca instanta nu a dat incuvintarea fiecare

dintre fostii soti poarta numele de dinaintea casatoriei.

Divortul este considerat pronuntat impotriva sotului din carui vina

exclusiva sa desfacut casatoria. Sotul impotriva caruia a fost pronuntat divortulpierde drepturile pe care legea sau conventiile anterior cu tertii pe care le

atribuie acestuia. Aceste drepturi nu sunt pierdute in cazul culpei comune sau al

divortului prin acordul sotilor.

Efectele divortului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soti

In cazul divortului, regimul matrimonial inceteaza intre soti la data

introducerii cererii de divort, cu toate acestea oricare dintre soti sau amandoiimpreuna, in cazul divortului prin acordul lor pot cere instantei de divort sa

constate ca regimul matrimonial a incetat de la data separatiei in fapt. Actele

incheiate in frauda celuilalt sot dupa data introducerii cererii de divort sunt

anulabile.


Precizati de cand incepe sa produca efecte,incetarea

casatoriei.


1.N.C Dariescu, Dreptul familiei, Lumen, Iasi, 20092.

D. Lupascu, Dreptul familiei

3.

R.A Petraru, Dreptul familiei, Lumen,Iasi,2009


29/45

25

Capitolul 7 Filiatia fata de mama

Obiective capitol 7

Cunoasterea notiunii de filiatie. Filiatia fata de mama

Filiatia fata de mama

Rezulta din faptul nasterii, dar ea se poate stabili

si prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca.

Nicio persoana nu poate reclama o alta filiatie fata de

mama decat aceea ce rezulta din actul sau de nastere siposesia de stat conforma cu acesta. Posesia de stat este

starea de fapt care indica legaturile de filiatie si rudenie

dintre copil si familia din care se pretinde ca face parte.

Filiatia se dovedeste prin actul de nastere

intocmit in registrul de stare civila precum si cu certificatul de nastere eliberat

pe baza acestuia. In cazul copilului din casatorie dovada se face prin actul de

nastere si prin actul de casatorie al parintilor trecute in registrele de stare civila

precum si prin certificatele de stare civila corespunzatoare.


Precizati de unde rezulta filiatia fata de mama.


1. E. Florian, Dreptul familiei, 2006

2.

Al. Bacaci, Dreptil familiei, 2009


30/45

26

Capitolul 8 Filiatia fata de tata

Obiective capitol 8

Cunoasterea notiunii de filiatie.Filiatia fata de tata

Filiatia fata de tata

Filiatia fata de tata din casatorie se stabileste prin

efectul prezumtiei de paternitate, potrivit careia copilul nascut

sau conceput in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei.

Paternitatea poate fi tagaduita daca este cu neputinta ca sotulmamei sa fie tatal copilului. Cand avem in vedere neputinta

sotului mamei de a fi tatal copilului trebuie sa avem in vedere

timpul legal al conceptiunii, acesta fiind intervalul de timp

cuprins intre a 300 si a 180 zi de dinaintea nasterii copilului,

el se calculeaza zi cu zi.

Actiunea in tagada paternitatiiActiunea in tagada paternitatii poate fi pornita de

sotul mamei, de mama, de tatal biologic dar si de catre

copil. Actiunea se introduce de catre sotul mamei

impotriva copilului, de catre mama sau copil impotriva

sotului si de catre tatal biologic impotriva mamei sicopilului. Sotul mamei poate introduce actiunea in

termen de 3 ani care curge fie de la data la care sotul a

cunoscut ca este prezumat tata al copilului, fie de la o

data ulterioara cand a aflat ca prezumtia nu corespunde

realitatii.

Actiunea pornita de mama trebuie realizata in termen de 3 ani de la data

nasterii copilului. Actiunea in tagada paternitatii introdusa de cel care se

pretinde tata biologic poate fi admisa numai daca acesta face dovada peternitatii

sale fata de copil, dreptul la actiune nu se prescrie in timpul vietii tatalui

biologic, actiunea putand fi formulata si de mostenitorii sai in termen de cel mult

1 an de la data decesului. Actiunea in tagada peternitatii se porneste si de catrecopil in timpul minoritatii sale prin reprezentantul sau legal, dreptul la actiune

nu se prescrie in timpul vietii copilului.


31/45

27

Orice persoana interesata poate cere oricand instantei sa constate ca

nu sunt intrunite conditiile pentru ca prezumtia de paternitate sa se aplice

unui copil inregistrat in actele de stare civila ca fiind nascut din casatorie.

Recunoastereapoate fi facuta prin declaratie la serviciul de stare civilaprin inscris autentic sau prin testament. Daca

recunoasterea este facuta prin inscris autentic o copie

a acestuia este trimisa din oficiu serviciului de stare

civila competent pentru a se face mentiunea

corespunzatoare in registrele de stare civila.Recunoasterea este irevocabila, recunoasterea

opereaza asupra copilului nascut si conceput in afara casatoriei, sau daca

nasterea nu a fost inregistrata in registrul de stare civila, sau copilul a fost trecut

in registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti.

Minorul necasatorit il poate recunoaste singur pe copilul sau daca are

discernamant la momentul recunoasterii.Recunoasterea este lovita de nulitate absoluta daca:- a fost recunoscut un copil ai carei filiatie stabilita potrivit legii nu a fost

inlaturata, cu toate acestea daca filiatia anterioara a fost inlaturata prin hotarare

judecatoreasca recunoasterea este valabila; -

a fost facuta dupa decesul copilului iar acesta nu a lasat descendenti firesti;

- a fost facuta in alte forme decat cele prevazute de lege.Recunoasterea poate fi anulata pentru eroare, dol sau violenta (nulitatea

relativa). Prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data incetariiviolentei sau dupa caz a descoperirii violentei sau a dolului. Recunoasterea care

nu corespunde adevarului poate fi contestata oricand si de orice persoana

interesata. Daca recunoasterea este contestata de celalalt parinte, de copilulrecunoscut sau de catre descendentii acestuia, dovada filiatiei este in sarcina

autorului recunoasterii sau a mostenitorilor sai.

Actiunea in stabilirea paternitatii

Daca dovada filiatiei fata de mama nu se poate

face prin certificatul constatator al nasterii sau in cazul incare se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul

constatator al nasterii, filiatia fata de mama se poate

stabili printr-o actiune in stabilirea paternitatii in care pot

fi administrate orice mijloace de proba. Dreptul la actiune

ii revine copilului si este imprescriptibil.

Actiune in stabilirea paternitatii din afara casatorieiDaca tatal din afara casatoriei nu il recunoaste pe copil, paternitatea

acestuia se poate stabili prin hotarare judecatoreasca, dreptul la actiune ii


32/45

28

apartine copilului si se porneste in numele lui de catre mama sau reprezentantul

legal.

Paternitatea se prezuma daca se dovedeste ca pretinsul tata a convetuit cu

mama copilului in perioada timpului legal al conceptiunii, prezumtia este

inlaturata daca pretinsul tata dovedeste ca este exclus ca el sa il fi conceput pecopil. Dreptul la actiune este imprescriptibil in timpul vietii copilului. Daca

mama a formulat si actiune pentru stabilirea paternitatii ea poate sa ceara

pretinsului tata sa-i plateasca:

- jumatate din cheltuielile nasterii si lauzirei

- jumatate din cheltuielile facute cu intretinerea ei in timpul sarcinii si inperioada de lauzire

Mama poate solicita despagubiri si daca copilul s-a nascut mort sau a

murit inainte de pronuntarea hotararii privind stabilirea paternitatii. Dreptul la

actiune al mamei se prescrie in timp de 3 ani de la nasterea copilului.

Copilul din afara casatoriei este egal in drepturi cu copilul din

casatorie. Copilul din afara casatoriei ia numele de familie a celuia dintre

parinti fata de care filiatia a fost mai intai stabilita. Daca ulterior sa stabilit

filiatia si fata de celalalt parinte, stabilirea numelui copilului se va face ca si

in cazul copilului din casatorie.


Care este principal actiune civila in stabilirea filiatiei fata de

tata?

Bibliografie capitol 81.

D. Lupascu, Dreptul familiei, 2009

2.

Art. 429 alin. 3

3. Art. 423 alin. 59

4.

I. P. Filipescu, Dreptul Familiei, 2006


33/45

29

Capitolul 9 Situatia legala a copilului

9.1.Reglementare

9.2.Numele copilului

Obiectice capitol 9Cunoasterea conditiilor si modalitatilor de atribuire al

numelui copilului nascut in timpul casatorie sau in afara

casatoriei

9.1.Reglementare Noul Cod Civil reglementeaza situatia legala acopilului in Sectiunea a-3-a , art.448-450, din Capitolul 2 al

Titlului 3 din Cartea a-2-a.

Aceste dispozitii se complecteaza cu cele din Legea

nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor

copilului.

9.2.Numele copiluluiPentru copilul din casatorie se aplica prevederile art. 449 alin. 1-2

Pentru copilul din afara casatoriei se vor aplica prevederile art.450

alin.1-3


Care sunt reglementarile prevazute in Codul Civil cu privire

la numele copilului din afara casatoriei?

Bibliografie capitol 91.

T. Bodoasca, Dreptul familiei

2.

V. C Dumitrache, Dreptul familiei, 20093.

Codul Civil


34/45

30

Capitolul 10 Adpotia

10.1. Noiune i caractere juridice

10.2.Condiiile de fond ale adopiei10.3.Condiiile de form10.4. Efectele adopiei10.5.Desfiinarea i desfacerea adopiei

Obiective capitol 10

Cunoasterea notiunii de adoptie

Cunoasterea conditiilor si efectelor adoptiei

10.1. Noiune i caractere juridice

Adoptia este operatiunea juridica prin care se creeazalegatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si

legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.

10.2.Condiiile de fond ale adopieiPersoanele care pot fi adoptateCopilul poate fi adoptat pana la dobandirea capacitatii depline de

exercitiu. Prin exceptie poate fi adoptata si persoana care a dobandit capacitate

deplina de exercitiu, daca a fost crescuta in timpul minoritatii de catre cel care

doreste sa o adopte. Este interzisa adoptia intre frati indiferent de sex, adoptia a2 soti sau fosti soti de catre acelasi adoptator, precum si adoptia intre soti sau

fosti soti.

Adoptia fratilor de catre persoane sau familii diferite se poate face numaidaca acest lucru este in interesul superior al copilului.

Persoanele care pot adoptaAdoptatorul trebuie sa fie cu cel putin 18 ani mai invarsta decat

adoptatul, pentru motive temeinice instanta de tutela poate incuviinta adoptia

chiar daca diferenta de varsta dintre adoptat si adoptator este mai mica decat 18

ani, dar nu mai putin de 16 ani.

Adoptatorul sau familia adoptatorului trebuie sa indeplineasca garantiile

morale si conditiile materiale necesare cresterii, educarii si dezvoltarii


35/45

31

armonioase a copilului. Nu pot adopta persoanele care nu au capacitate deplina

de exercitiu si persoanele cu boli psihice si handicap mintal.

Doua persoane nu pot adopta impreuna nici simultan nici succesiv cu

exceptia cazului in care sunt sot si sotie, totodata nu pot adopta 2 persoane de

acelasi sex.O noua adoptie poate fi incuviintata:

- daca adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat, in acest caz adoptia anterioara

se considera desfacuta pe data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de

incuviintare a noii adoptii - adoptia anterioara a incetat din orice alt

motiv

Consimtamantul la adoptie

10.3.Condiiile de form

Forma ceruta de lege

10.4. Efectele adopieiAdoptia produce efecte de la data ramanerii definitive

a hotararii judecatoresti care a fost incuviintata. Prin adoptie

se stabilesc filiatia dintre adoptat si cel care adopta, precum silegaturile de rudenie dintre adoptat si rudele adoptatorului.Legaturile de rudenie inceteaza intre adoptat si descendentii

sai pe de-o parte si parintii firesti si rudele acestora pe de alta

parte.

Adoptatorul are fata de copilul adoptat drepturile si

indatoririle parintelui fata de copilul sau firesc. In cazul in care cel care adoptaeste sotul parintelui firesc al adoptatului, drepturile si indatoririle parintesti se

exercita de catre adoptator si parintele firesc casatorit cu acesta. Daca

adoptatorul este decazut din drepturile parintesti instanta de tutela tinand seamade interesul superior al copilului poate sa instituie tutela sau una dintre masurile

prevazute de lege.

10.5.Desfiinarea i desfacerea adopiei

Adoptia poate fi desfacuta de drept in cazurile prevazute la art. 472 al. 2

lit. a (adoptatorul sau familia adoptatoare a decedat).

Adoptia poate fi desfacuta la cererea adoptatorului sau a familiei

adoptatoare daca adoptatul a atentat la viata lor sau a ascendentilor sau adescendentiilor sau cand adoptatul sa facut vinovat fata de adoptatori de


36/45

32

fapte penale pedepsite cu o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 2

ani.

Daca adoptatorul a decedat ca urmare a faptelor a adoptatului, adoptia

poate fi desfacuta la cererea acelora care ar fi venit la mostenire impreuna

cu adoptatul sau in lipsa acestuia. Adoptia poate fi desfacuta la cererea adoptatorului numai dupa ce

adoptatul a dobandit capacitate deplina de exercitiu chiar daca faptele aufost savarsite anterior acestei date.

La randul sau adoptatul poate cere desfacerea adoptiei in aceleiasi conditiica si adoptatorul.


Cauze de desfacere a adoptiei.


1.

Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei

2. Legea nr. 7/2011

3.

Legea nr. 233/2011


37/45

33

Capitolul 11 Obligatia legala de intretinere

11.1.Caracterele juridice ale obligaiei legale de ntreinere.

11.2..Persoanele ntre care exist obligaia de ntreinere.11.3. Ordinea n care se datoreaz ntreinerea.11.4.Executarea obligaiei.


Intelegerea notiunii de obligatie legala de intretinere

11.1.Caracterele juridice ale obligaiei legale de ntreinere.Obligatia legala de intretinere are un caracter obligatoriu, personal si

inalienabil.

11.2..Persoanele ntre care exist obligaia de ntreinere

Obligatia de intretinere exista intre:

a) sot si sotie, rudele in linie dreapta, frati si

surori, alte persoane prevazute de lege.b) cazuri speciale

11.3. Ordinea n care se datoreaz ntreinerea.Intretinerea se datoreaza in urmatoarea ordine:

- sotii si fostii soti isi datoreaza intretinere inaintea celorlalti obligati

- descendentul este obligat la intretinere inaintea ascendentului- fratii si surorile isi datoreaza intretinere dupa parinti insa inaintea

bunicilor.In cazul in care cel obligat in primul rand nu dispune de mijloace

suficiente pentru acoperirea nevoilor beneficiarului instanta de tutela va putea sa

le oblige pe celelalte persoane indatorate la intretinere sa completeze prestatia

lor, in ordinea mentionata mai sus.


38/45

34

11.4.Executarea obligaiei.Principiul este cel al executarii in natura si de buna voie a obligatiei de

intretinere, daca aceasta nu se executa de bunavoie instanta de tutela va dispune

executarea ei prin plata unei pensii de intretinere stabilita in bani in cuantumul

aratat mai sus. In situatia in care pe parcursu executarii obl de intretinereintervin modificari in starea financiara a debitorului sau cu privire la nevoile

creditorului obligatiei instantei de tutela va putea sa stabileasca fie majorarea

pensiei de intretinere, fie reducerea sau incetarea ei.


Care este ordinea in care se datoreaza intretinerea legala?


1. I. Dogaru, Intretinere, drept si obligatie legala, Scrisul

Romanesc, Craiova, 1978

2. I. Albu, Dreptul familiei, Ed. Stiintifica si Enciclopedica,

Bucuresti, 19753.

Fr. Deak, Mostenirea legala, Ed. Academica, Bucuresti, 1996


39/45

35

Capitolul 12 Obligatia legala de intretinere

12.1. Condiiile generale ale obligaiei legale de ntreinere.

12.2. Condiii privitoare la creditorul obligaiei de ntreinere.12.3. Condiii privitoare la debitorul obligaiei de ntreinere.12.4. Particulariti ale obligaiei de ntreinere ntre anumite categorii de

persoane.

12.5.Obligaia legal de ntreinere ntre soi.12.6.Obligaia legal de ntreinere ntre fotii soi.12.7. Obligaia legal de ntreinere ntre prini i copii.


Recunoasterea obligatiei legale de intretinere intre

diferitele categorii de membrii ai familiei

12.1. Condiiile generale ale obligaiei legale de ntreinereSotul divortat are dreptul la intretinere daca se afla

in nevoie din pricina unei incapacitati de munca survenite

inainte de casatorie sau in timpul casatoriei. Aceasta

intretinere impreuna cu intretinerea datorata copiilor nu va

putea depasi jumatate din venitul net al celui obligat la

plata.

12.2. Condiii privitoare la creditorul obligaiei de ntreinere.Debitorul obligat sa aiba mijloacele necesare pentru a o plati sau

posibilitatea de a le dobandi.

12.3. Condiii privitoare la creditorul obligaiei de ntreinere beneficiarul sa se afle in stare de nevoie in sensul ca nu se poate intretine

din munca sa ori din bunurile sale. In cazul minorilor legea instituie oprezumtie potrivit careia acestia sunt persoane in nevoie, ca urmare ei vor

trebui sa beneficieze de intretinere fara sa isi demonstreze starea de

nevoie chiar daca ar avea diverse bunuri. Cu toate acestea daca parintele

are obligatia de intretinere a unui minor si-ar pune in primejdie existenta

sa pin executarea cestei obligatiiinstnata de tutela poate incuviinta ca

intretinerea sa se asugure prin valorificarea bunurilor pe care minorul le-ar avea.


40/45

36

12.4. Particulariti ale obligaiei de ntreinere ntre anumitecategorii de persoane.

I. Intretinerea copilului de sotul parintelui sau ( C copil aflat din prima

casatorie a lui A si S cel de al doilea sot a lui A ). Daca sotul din a doua castorie

a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot, el este obligat sa prestezeintretinerea copilului in toata perioada in care acesta este minor. Aceste

obligatii exista numai daca parintii firesti ai copilului au murit, sunt disparuti,

sau sunt in nevoie. Si copilul poate fi obligat sai plateasca acestuia intretinereain conditiile in care sotul parintelui sau a prestat intretinerea timp de 10 ani.

II. Obligatia de intretinere apartinand mostenitorului - mostenitorii

persoanei care a fost obligata la intretinerea unui minor sau care ia datorat

intretinere minorului fara a avea obligatia legala in acest sens sunt tinuti in

raport cu valoarea mostenirii sa continue intretinerea. In cazul in care sunt mai

multi mostenitori obligatia lor este solidara

12.5.Obligaia legal de ntreinerentre soi.

In timpul casatoriei sotii au obligatia de

intretinere si intrajutorare reciproca.

12.6.Obligaia legal de ntreinere ntre fotii soiSotul divortat are dreptul la intretinere daca se afla in nevoie din pricina

unei incapacitati de munca survenite inainte de casatorie sau in timpul casatoriei.

El are drept la intretinere si atunci cand incapacitatea se iveste in decurs de 1 an

de la desfacerea casatoriei insa numai daca incapacitatea este cauzata de o

imprejurare in legatura cu casatoria

12.7. Obligaia legal de ntreinere ntre prini i copii.- descendentul este obligat la intretinere inaintea ascendentului


41/45

37


Precizati ordinea de prioritate la plata intretinerii legale intre

parinti si copii.


1.

I. Dogaru, Intretinere, drept si obligatie legala, Scrisul

Romanesc, Craiova, 1978

2. I. Albu, Dreptul familiei, Ed. Stiintifica si Enciclopedica,

Bucuresti, 1975

3. Fr. Deak, Mostenirea legala, Ed. Academica, Bucuresti,1996


42/45

38

Capitolul 13 Protectia copilului aflat in dificultate


Cunoasterea modalitatilor de ajutor si de protectie a

copiilor aflari in reale dificultati

Protectia speciala a copilului reprezinta ansamblul masurilor, prestatiilor

si serviciilor destinate ngrijirii si dezvoltarii copilului lipsit, temporar sau

definitiv, de ocrotirea parintilor sai sau a celui care, n vederea protejariiintereselor sale, nu poate fi lasat n grija acestora.Copilul beneficiaza de protectia speciala prevazuta de Legea nr.272/2004

pna la dobndirea capacitatii depline de exercitiu.Masurile de protectie speciala a copilului sunt:

a)plasamentul;

b)plasamentul n regim de urgenta;c)supravegherea specializata.

Tipurile de servicii specializate au fost aprobate prin Hotarreanr.1439/2004 [8], urmand ca standardele referitoare la modalitatea de asigurare a

acestor servicii sa se aprobe prin hotarare a Guvernului.


Numiti masurile de protectie pentru copilul aflat in

dificultate.


1. Consiliul Superior al magistraturii, Noul cod civil pe

intelesul tuturor, 2011

2.

D. Lupascu, Dreprul familiei, 2009


43/45

39

Raspunsuri teste de autoevaluare

Test de autoevaluare nr. 1

a. functia de reproducere a populatiei si perpetuare a specieib. functia economica

c. functia educativa


1.diferenta de sex

2. varsta matrimoniala

3. consimtamantul la casatorie

Test de autoevaluare nr. 3-obligatia de nume, de sprijin moral, de fidelitate, indatorirea de a locui

impreuna, obligatia de respect reciproc.


Sunt bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de catre oricaredintre soti.


- Viciile de consimtamant: eroarea, dolul si violent

-Lipsa discernamantului:

- Existenta tutelei:-Lipsa incuviintarilor cerute de lege


Incetarea casatoriei efecte doar pt viitor (ex nunc)

Test de autoevaluare nr. 7Rezulta din faptul nasterii


Actiunea in tagada paternitatii

Test de autoevaluare nr. 9Pentru copilul din casatorie se aplica prevederile art. 449 alin. 1-2


Adoptia poate fi desfacuta de drept in cazurile prevazute la art. 472 al. 2

lit. a (adoptatorul sau familia adoptatoare a decedat).


44/45

40

Adoptia poate fi desfacuta la cererea adoptatorului sau a familiei

adoptatoare daca adoptatul a atentat la viata lor sau a ascendentilor sau a

descendentiilor sau cand adoptatul sa facut vinovat fata de adoptatori de

fapte penale pedepsite cu o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 2

ani. Daca adoptatorul a decedat ca urmare a faptelor a adoptatului, adoptia

poate fi desfacuta la cererea acelora care ar fi venit la mostenire impreunacu adoptatul sau in lipsa acestuia.

Adoptia poate fi desfacuta la cererea adoptatorului numai dupa ceadoptatul a dobandit capacitate deplina de exercitiu chiar daca faptele au

fost savarsite anterior acestei date.

La randul sau adoptatul poate cere desfacerea adoptiei in aceleiasi conditii

ca si adoptatorul.


- sotii si fostii soti isi datoreaza intretinere inaintea celorlalti obligati- descendentul este obligat la intretinere inaintea ascendentului

- fratii si surorile isi datoreaza intretinere dupa parinti insa inaintea bunicilor.

Test de autoevaluare nr. 12descendentul este obligat la intretinere inaintea ascendentului


-plasamentul, plasamentul in regim de urgenta,supravegherea specializata.


45/45

Bibliografie final

1.

I Reghini, Introducere in dreptul civil, Sfera juridica, Cluj-Napoca 2008

2. P. Murrat, Droit de la famille, Dalloz, 2007

3.

T. Bodoasca, Dreprul familiei, All Beck, Bucuresti, 20094.

N. C. Anitei, The regulation of the institution of matrimonial

engagement in the new Romanian civil code, Jurnalul de stiinte juridice,

nr.1-2, 2011

5. Al Bacaci, p.20

6.N. C. Dariescu, Thoughts concerning the formal conditions needed for the

in the new civil code, 20107.

E. Florian , op. cit.2010

8.

M. Avram, C. Nicolescu, Regimuri matrimonial, Hamangiu,

Bucuresti,20109.N. C. Dariescu, Relatiile patrimoniale dintre soti in dreptul international

privat

10.J. Flour, Les regimes matrimoniaux, Dalloz, Paris, 2001

11.

C. M. Craciunescu , Regimuri matrimonial, All Beck, Bucuresti 2000

12.

E. Florian, Considerations on the relative nullity of marriage under the

provision of the civil code, Jurnalul de studii juridice, nr. 3-4, 2010

13.I. Apetrei, R.O, And one

14.N.C Dariescu, Dreptul familiei, Lumen, Iasi, 200915.

D. Lupascu, Dreptul familiei

16.

R.A Petraru, Dreptul familiei, Lumen,Iasi,2009

17.

E. Florian, Dreptul familiei, 2006

18.Al. Bacaci, Dreptil familiei, 2009

19.D. Lupascu, Dreptul familiei, 200920.

Art. 429 alin. 3

21.

Art. 423 alin. 59

22.

I. P. Filipescu, Dreptul Familiei, 2006

23.T. Bodoasca, Dreptul familiei

24.V. C Dumitrache, Dreptul familiei, 2009

25.

Codul Civil26.

Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei

27.

Legea nr. 7/2011

28.

Legea nr. 233/2011

29.I. Dogaru, Intretinere, drept si obligatie legala, Scrisul Romanesc,

Craiova, 1978

30.I. Albu, Dreptul familiei, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 197531.

Fr. Deak, Mostenirea legala, Ed. Academica, Bucuresti, 1996

32 Consiliul Superior al magistraturii Noul cod civil pe intelesul tuturor

Date post:	26-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	vlad-sima
View:	251 times
Download:	0 times

D3103 Dreptul familiei

Documents