Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 760 Luni, 15 Decembrie 2014 Impact nimicitor. Doi ºoferi au murit pe DN66 I magini terifiante duminicã dimineaþã, pe DN66, pe raza localitãþii Bretea Streiului. Doi ºoferi au murit dupã ce maºinile pe care le conduceau s-au ciocnit frontal. Traficul rutier pe DN66 Haþeg – Cãlan a fost blocat pe ambele sensuri de mers la km 187, în zona localitãþii hunedorene Bretea Streiului, ca urmare a unui accident rutier soldat cu douã victime. “Un ºofer de 48 de ani, din Cãlan, care cir- cula pe Drumul Naþional 66, nu a adaptat viteza la condiþiile de drum, iar într-o curbã periculoasã din zona localitãþii Bretea Strei a intrat pe contrasens, unde a izbit un alt autoturims, con- dus regulamentar de un bãrbat de 46 de ani, din Oþelul Roºu. În urma accidentului rutier, ambii ºoferi au murit”, a declarat Laura Bradu, purtãtoarea de cuvânt a Inpectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara. Autoturismele s-au fãcut praf ºi a fost nevoie de intervenþia echipelor de descarcerare pentru a scoate victimele dintre fiarele contorsionate. Pentru cei doi ºoferi, însã, nu s-a mai putut face nimic. Car Car men men COSMAN-PREDA COSMAN-PREDA D irectorii “tractor”. Doi dintre conducãtorii Complexului Energetic Hunedoara lucreazã pãmântul, nu ÎN pãmânt precum subalternii lor. Din birourile de la complex, aceºtia “mânuiesc” tractoare cu care lucreazã terenurile pe care le deþin. >>> >>> PAGINA AGINA A 2-A 2-A Directorii CEH lucreazã pãmântul de deasupra galeriilor A cesta este acuzat cã a furat ºi vândut în strãinãtate tezaure dacice ºi a primit opt ani de închisoare, însã sentinþa instanþei hunedorene nu este definitivã. Magistraþii Tribunalului Hunedoara l-au con- damnat pe Adrian Stoicoi zis Adi Bocºeru, la opt ani de închisoare pentru patru infracþiuni de furt calificat, comise în perioada martie 1999 - mai 2013, bãrbatul fiind acuzat de traficarea a douã tezaure dacice descoperite în zona cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei. Totodatã acesta a fost la plata de despãgubiri de 2,54 milioane de euro cãtre statul român, prin Ministerul Culturii. Magistraþii au mai dispus ca de la inculpat sã fie confiscatã suma de 100.000 de lei, reprezen- tând valoarea pe care bãrbatul a obþinut-o prin traficarea unui tezaur dacic furat din zona cetãþilor dacice în martie 1999, dar ºi suma de 6.800 de euro pe care Stoicoi a dobândit-o prin valorifi- carea unor obiecte de tezaur furate din acelaºi loc, în iunie 2007. În timpul anchetei, în urma percheziþiilor la locuinþa bãrbatului, au fost confiscate un detector de metale, patru hãrþi militare cu situl Sarmizegetusa Regia ºi patru aparate de emisie-recepþie. Pentru recuperarea pagubelor, judecãtorii au menþinut sechestrul asigurãtor dispus în luna august 2013 pe bunurile bãrbatului, respec- tiv o casã de vacanþã în Munþii Orãºtiei ºi un apartament în Orãºtie. Sentinþa Tribunalului Hunedoara nu este defini- tivã ºi poate fi atacatã cu apel în zece zile de la comunicare. Bãrbatul era acuzat cã a fãcut parte, în perioada 1998 - 2013, dintr-o reþea infracþionalã specializatã în sustragerea de obiecte de patrimoniu din zona cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei ºi în valorificarea acestora pe piaþa neagrã internaþio- nalã. El ar fi vândut ºi spãlat peste hotare mai multe tezaure monetare formate din stateri Lysimach, kosoni ºi denari romani, precum ºi brãþãri dacice, sustrase din situl arheologic de la Sarmizegetusa Regia. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU Adi Bocºeru, condamnat pentru trafic de tezaure dacice
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 760
Luni, 15 Decembrie 2014
Impact nimicitor.
Doi ºoferiau murit peDN66I magini terifiante
duminicãdimineaþã, pe DN66,pe raza localitãþiiBretea Streiului. Doiºoferi au murit dupãce maºinile pe carele conduceau s-auciocnit frontal.
Traficul rutier peDN66 Haþeg – Cãlan afost blocat pe ambelesensuri de mers la km187, în zona localitãþiihunedorene BreteaStreiului, ca urmare a unui accident rutiersoldat cu douã victime.
“Un ºofer de 48 de
ani, din Cãlan, care cir-cula pe Drumul Naþional66, nu a adaptat vitezala condiþiile de drum, iarîntr-o curbã periculoasãdin zona localitãþiiBretea Strei a intrat pecontrasens, unde a izbitun alt autoturims, con-dus regulamentar de unbãrbat de 46 de ani, dinOþelul Roºu. În urmaaccidentului rutier, ambiiºoferi au murit”, adeclarat Laura Bradu,purtãtoarea de cuvânt aInpectoratului de PoliþieJudeþean Hunedoara.Autoturismele s-au fãcutpraf ºi a fost nevoie deintervenþia echipelor dedescarcerare pentru ascoate victimele dintrefiarele contorsionate.Pentru cei doi ºoferi,însã, nu s-a mai pututface nimic.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
D irectorii “tractor”. Doi dintre conducãtorii Complexului EnergeticHunedoara lucreazã pãmântul, nu ÎN pãmânt precum subalternii
lor. Din birourile de la complex, aceºtia “mânuiesc” tractoare cu carelucreazã terenurile pe care le deþin. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 2-A2-A
Directorii CEH lucreazã pãmântul de
deasupra galeriilor
A cesta este acuzatcã a furat ºi
vândut în strãinãtatetezaure dacice ºi aprimit opt ani deînchisoare, însãsentinþa instanþeihunedorene nu estedefinitivã.
Magistraþii TribunaluluiHunedoara l-au con-damnat pe Adrian Stoicoizis Adi Bocºeru, la opt anide închisoare pentru patruinfracþiuni de furt calificat,comise în perioada martie
1999 - mai 2013, bãrbatul fiind acuzat detraficarea a douã tezauredacice descoperite în zonacetãþilor dacice din MunþiiOrãºtiei. Totodatã acesta afost la plata de despãgubiride 2,54 milioane de eurocãtre statul român, prinMinisterul Culturii.
Magistraþii au mai dispusca de la inculpat sã fieconfiscatã suma de100.000 de lei, reprezen-tând valoarea pe care bãrbatul a obþinut-o printraficarea unui tezaur dacicfurat din zona cetãþilordacice în martie 1999, dar ºi suma de 6.800 deeuro pe care Stoicoi adobândit-o prin valorifi-
carea unor obiecte detezaur furate din acelaºiloc, în iunie 2007.
În timpul anchetei, înurma percheziþiilor lalocuinþa bãrbatului, au fostconfiscate un detector demetale, patru hãrþi militarecu situl SarmizegetusaRegia ºi patru aparate deemisie-recepþie. Pentrurecuperarea pagubelor,judecãtorii au menþinutsechestrul asigurãtor dispusîn luna august 2013 pebunurile bãrbatului, respec-tiv o casã de vacanþã înMunþii Orãºtiei ºi unapartament în Orãºtie.
Sentinþa TribunaluluiHunedoara nu este defini-tivã ºi poate fi atacatã cu
apel în zece zile de lacomunicare. Bãrbatul eraacuzat cã a fãcut parte, înperioada 1998 - 2013,dintr-o reþea infracþionalãspecializatã în sustragereade obiecte de patrimoniudin zona cetãþilor dacicedin Munþii Orãºtiei ºi învalorificarea acestora pepiaþa neagrã internaþio-nalã. El ar fi vândut ºispãlat peste hotare maimulte tezaure monetareformate din stateriLysimach, kosoni ºi denariromani, precum ºi brãþãridacice, sustrase din sitularheologic de laSarmizegetusa Regia.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Adi Bocºeru, condamnat pentru trafic de tezaure dacice
Veniturile directo-rilor de la ComplexulEnergetic Hunedoaraau fost mereu subiectde discuþie în rândulortacilor. În timp ceaceºtia câºtigã undevala 2000 de lei lunar,directorii lor câºtigãzeci de mii de lei lunarºi nu intrã în adânculpãmântului pentru ascârma dupã cãrbune.
ComplexulEnergetic Hunedoaraare zeci de directori.De la director general,la director generaladjunct sau ºef serviciu.
Aurel Niculescu ºiNicolae Drãgoi suntdoi dintre cei mai huliþiconducãtori ai com-paniei energetice. Nuo datã, minerii au
cerut demisiile acestorconducãtori. Însãdemisiile au întârziat.Poate ºi datoritã salariilor la care le estegreu sã renunþe.
L atifundiar deHunedoara
Directorul general alCEH poate fi conside-rat unul dintre latifun-diarii judeþului. Acestadeþine nu mai puþin deºase terenuri în comu-na Leºnic. Cele ºaseterenuri au fost achi-ziþionate de Niculescuîn perioada 1993-2013 ºi însumeazã27.386 de metripãtraþi. Trei dintre celeºase terenuri sunt înintravilanul localitãþiiLeºnic, iar 3 suntterenuri agricole. Tot
directorul general alCEH deþine un apartament în comunaLeºnic ºi o casã delocuit în suprafaþã de142 de metri pãtraþi înDeva. La capitolulbunuri mobile, direc-torul general al CEHare un autoturism fabricaþie 2008 ºi untractor. Niculescu aacordat un împrumutîn nume personal însumã de 21 de mii delei, însã are ºi o dato-rie la o unitate bancarãtot în sumã de 21 demii de lei. Conformdeclaraþiei de averecompletatã în data de29 aprilie 2014, direc-torul CEH a încasat înanul 2013 venituri însumã de 61.142 lacare se adaugã veni-
turile soþiei de 24.102de lei.
A lt director, alt tractor
Nicolae Drãgoi estedirectorul generaladjunct al CEH. ªiacesta deþine douãterenuri în municipiulVulcan, dintre careunul agricol. La fel caºi ºeful sãu, Drãgoi areºi el un tractor. ÎnVulcan, directorul general adjunct deþineo casã de locuit pecare a cumpãrat-o înanul 2000 ºi o casã pecare a moºtenit-o.Drãgoi are în conturi,economii în sumã de75.356 de lei, dar areºi un creditcontractat în2013 în
valoare de 70.000 delei. Directorul generaladjunct al CEH,Nicolae Drãgoi, a avut,anul trecut, venituri dinsalarii de aproape 130mii lei. Timp de vreo6-7 luni, NicolaeDrãgoi a ocupatfuncþia de directorgeneral al SocietãþiiNaþionale a Huilei. Dela SNH, Drãgoi aprimit un salariu de75.563 de lei. Dupãce SNH-ul a funzionatcu ComplexulEnergetic Hunedoara,Nicolae Drãgoi arãmas tot pe funcþiede conducere. Dinaceastã poziþie,Nicolae Drãgoi a mailuat anul trecut, de launitãþile miniere, încã53.081 de lei.Adunate, perioadaSNH plus perioadaCEH, rezultã cãDrãgoi a avut, pe2013, un venit de128.644 de lei. Adicão medie de peste10.700 lei lunar.
Monika BACIU Monika BACIU
Cosmin Niculanu se dã dusT receþi prin Petroºani ºi,
dacã ridicaþi puþin ochii,îl zãriþi pe senatorul VãiiJiului: Cosmin Nicula. Nu l-aþivãzut atât de des nici când era„de-adevãratelea” senator, iaracum, stã toatã ziua cu noi. ªinu oricum, ci zâmbind.
Cosmin Nicula ne zâmbeºte încãde pe stâlpii de curent, în zonaAeroport mai ales, pe la Iscroni, oriprin diverse cartiere, uitat de lume,pe niºte talbe bine detaliate. Niciploaia, nici frigul, dar nici soarele nuau reuºit sã-l doboare. CosminNicula ne invitã încã sã-l votãm, deºialegereile parlamentare au trecut denici ecoul lor nu se mai ºtie.
Nicula nici mãcar nu mai este elînsuºi senator. Dar, pentru cã o fiinvestit sume adevãrate în campaniaparlamentarã acum nu se mai dã dusde pe stâlpii de curent.
Cosmin Nicula a fost ales senatorîn circumscripþia electoralã nr. 22
Hunedoara, colegiul uninominal 1,pe listele Alianþei Politice PSD+PC,a fãcut parte, printre altele, dinComisia Economicã, Industrii ºiServicii ºi Comisia Pentru BugetFinanþe, Activitate Bancarã ºi Piaþãde Capital ºi a avut peste 40 deiniþiative legislative, însã a rãmas
cunoscut pentru cea legatã de activitatea fetelor de pe centurã, pecare le-a vizitat ca sã vadã cât degrea le este meseria.
Senatorul PSD Cosmin Nicula afost numit în funcþia devicepreºedinte al Curþii de conturi,în luna august a acestui an, înºedinþa comunã a celor douãcamere ale Parlamentului. Mandatulsenatorului PSD la Curte a începutdin noiembrie ºi are o duratã denouã ani.
Cu toate astea, el încã ne invitãla Petroºani, de pe stâlpii de curent,sã-l votãm în Parlament.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Decembrie 20142 Actualitate
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 TRADUCÃTOR
AUTORIZATLimbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Str. AVRAM IANCU 13/38Telefon 0728890014
Directorii CEH lucreazã pãmântul de deasupra galeriilorD irectorii “tractor”. Doi dintre
conducãtorii ComplexuluiEnergetic Hunedoara lucreazã pãmân-tul, nu ÎN pãmânt precum subaltenii lor.Din birourile de la complex, aceºtia“mânuiesc” tractoare cu care lucreazãterenurile pe care le deþin.
S indicatele ºiadministraþia
din minerit searatã, acuzator, cudegetul, reciproc ºise acuzã de mani-pularea minerilor.Acþiuni menite sã-i scoate pemineri în stradãpentru a-ºi atingeinteresele proprii.
În timp ce mineriidin Valea Jiului seplâng, de ani de zile,cã nu au cu ce lucra ºicã au ajuns sã îºicumpere pânã ºi cuielenecesare în subteran,sindicatele ºi adminis-traþia din minerit îºiurmãresc propriileinterese. Grav este cãîn aceastã ecuaþie abanilor, truditorii dinsubetran sunt manipu-laþi fãþiº ºi folosiþi camasã de manevrã. Nicipoliticul nu ar fi strãinde aceste acþiuni,urmãrind beneficiifinanciare orielectorale.
Protestul minerilorde zilele trecute a scosla ivealã încã o datãdiscrepanþa dintreminerul de rând ºiºeful lui, indiferentdacã vorbim desprelatura sindicalã, ori ceaadministrativã, dar ºiimplicarea directã apoliticului în aceastãactivitate profitabilãdoar pentru unii.Astfel, în timp ce unangajat din front abiadacã mai strânge2.000 de lei pe lunãpentru muncaprestatp, iar pierderileºi datoriileComplexului Energetic
Hunedoara sunturiaºe, directorul general al CEH, AurelNiculescu, ar încasa numai puþin de 20.000de lei salariu lunã delunã. O spun oameniicare suþin cã s-au sãturat sã-i mai þinã înspate pe cei care, înloc sã se ocupe debunul mers al activi-tãþii, se gândesc doarla bunãstarea lor.
A spus-o ºi FlorinMârza, fost director alTermoelectrica ºi celcare s-a ocupat de înfiinþareaComplexului EnergeticHunedoara. “Am þinutlucrurile în frâu înperioada în care amfost la conducereaTermoelectrica. Laacel moment, pon-derea salariilor întotalul costurilor era de8%, acum este de12%”, explicã FlorinMârza. Iar problemarealã este fix la salariilecelor care ar trebui sãse ocupe în primulrând de bunul mers alCEH, manageri ºimembrii ai CA numiþi,pe criterii politice,membri de vazã aialianþei de laguvernare, în frunte cu
PSD. „Ca director general
al Termoelectrica, euaveam salariu de 4400RON, ori acum direc-torul general are unsalariu, din câte amînþeles de 20.000 deRON. În plus, unmembru din CA avea1% din salariul meu ºise plãtea un singurCA, chiar dacã seþineau mai multe.Acum bãieþii iau de 5ori mai mult ºi seplãteºte fiecare CA”.Clar ºi concis.Suficient de concisîncât sã explice de ceNiculescu nu vrea sãplece de la conduc-erea, oricât i-ar cereoamenii acest lucru ºinici ceilalþi din subor-dinea lui. În context,liderul sindicatuluiMuntele, petre Nica,spune cã, de fapt,protestul minerilor desãptãmâna trecutã ar fifost provocat chiar dedirectorul general alCEH, pentru a-ºiascunde managemen-tul defectuos. În datade 15 decembrie, conducerea unitãþiieconomice ar trebui sãprezinte un programrealist de redresare aCEH, cu date, cifre ºiresurse financiare. Unprogram care sã fieagreat de minister, darºi de UniuneaEuropeanã. “Termenulnu l-a impus UniuneaEuropeanã, ci min-istrul, e drept cã laîntoarcerea de l dis-cuþiile cu cei de al CE.Ultimatumul este dat,însã, de minsiter. Esteposibil sã fi fãcut
aceastã mârºãvie (n.r.de neacordare atichetelor de masã)tocmai pentru a genera o stare de tensiune, pentru aputea apoi motiva cãnu poate lucra în aceste condiþii, cã nuse poate colabora cuoamenii de aici”, adeclarat Nica,referindu-se la direc-torul general al CEH,cãruia îi cere demisia.În plus, un posibil scenariu mai vorbeºtedespre faptul cã AurelNiculescu ar putea sã-ºi depunã mandatul,invocând tocmai pre-siunile din teritoriu,lãsând în urma sa“potopul”, adicãdatorii, pierderi ºi unprogram nefinalizat.
A djunctul,impus de
grupuri de interesepolitice
Petre Nica aratã,însã, cu degetul ºicãtre directorul generaladjunct al CEH,Nicolae Drãgoi ºigrupurile de interesedin spatele lui, care aravea ramificaþii adânciîn sfera politicã.Nicolae Drãgoi, spuneNica, a fost nu numaisusþinut pentrunumirea în funcþie, cichiar impus, de PSD.Drãgoi a ajuns direc-tor, mai întâi la SNH ºiapoi în CEH în 2012,pe timpul fostului ministru al Economiei,Daniel Chiþoiu.Directorul de pânãatunci, ConstantinJujan, considerat unbun specialist, a fost
dat la o parte fãrãnicio explicaþie, ca sãfie înscãunat Drãgoi.“Chiþoiu este primulvinovat pentru situaþiadezastruoasã în care segãseºte acum mineritul.L-a schimbat pe Jujanfãrã mãcar sã-l întrebecare este situaþia ºi l-anumit pe Drãgoi lapresiunea unui grup de interese condus,într-adevãr, de un deputat. Dupã aceea,a început dezastrul”,a subliniat Petre Nica.În replicã, NicolaeDrãgoi neagã acesteacuzaþii ºi spune cã nu este vorba despreniciun grup deinterese.
P entru ce (cine)luptã sindicatele
Dar nici sindicaliºtiinu ar fi mânaþi înluptã de grija pentruangajaþi.
Unul dintre cei maiaprigi contestatari aiactualului director gen-eral este Petre Nica,liderul SindicatuluiMuntele. Truditorii dinsubteran i-au dat girulºi încã mai cred cã lereprezintã interesele.Dar, acelaºi Nica este,pe lângã lider de sindicat, ºi inspectorsocial. Angajat deCEH, cu un contractbine secretizat. Aremaºinã de teren pusãla dispoziþie tot deCEH – ºi nu este singura – ºi, mai multdecât atât, mai are ºivreo 5.500 de leisalariu! Ce trebuie sãfacã pentru aceºtibani? Nu foarte multe.În plus, surse din interiorul CEH spuncã, de fapt, acelaºilider al SindicatuluiMuntele ar viza fixpostul de “general” alCEH. Ar fi spus-orãspicat chiar actualuldirector, AurelNiculescu, în plinãºedinþã, explicând înacest fel de ce au fostscoºi minerii în stradãdin nou. I-ar fi fostpromis postul chiar deministrul Energiei,Rãzvan Niculescu,
numai cã încercareade doborâre a actualeiconduceri fost urgen-tatã de o posibilã ºianunþatã remaniereguvernamentalã. Dacã ministrulNiculescu picã, picã sãpromisiunea ºi dinacest motiv ar grãbiNica demiterea luiNiculescu prin convocarea de urgenþãa Consiliului deAdministraþie. Numaicã toate calculele i-aufost date peste capsâmbãtã, dupã oreleamiezii, când ministrulRãzvan Niculescu ºi-aanunþat demisia!
I ndicatorii deperformanþã,
realizaþiEste interesant de
vãzut, însã, ce motivese vor invoca la o discuþie în CA deschimbare a echipeimanageriale de alCEH. PreºedinteleConsiliului deAdministraþie al CEH,Ioan Stamin Purcaru-cel care a condus câþi-va ani buni CompaniaNaþionalã a HuileiPetroºani - susþine cãAurel Niculescu ºi-aîndeplinit indicatorii deperformanþã din contractul de manage-ment, asta dupã ce aþinut sã sublinieze cã:„Eu, personal, nu potsã vã rãspund. Nu pot sã emit o pãrerepersonalã”. Totuºi, învirtutea calitãþii depreºedinte al CA de laCEH, Ioan StaminPurcaru a precizat cã„indicatorii de perfor-manþã, la 9 luni, con-form bugetului ºi cri-teriilor stabilite, suntîndepliniþi”. E drept cãvorbim despre unbuget negativ, primul,probabil, din istoriamineritului care a fostaprobat pe minus! „Nus-a fãcut mineritul efi-cient peste noapte”,susþine Purcaru, ºi aredreptate, dar, la cummerg lucrurile, nici nus-a mai preocupatcineva cu adevãrat, înultimii ani, de soarta ºiviitorul minelor viabiledin Valea Jiului.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Decembrie 2014 Actualitate 3Cine i-a scos pe ortaci în stradã?!
Minerii, prinºi în vârtejul intereselor politice ºi financiare
Consorþiul Regionalpentru Învãþare ºiOcupare Vest (CRIOVest) a realizat, înperioada mai-noiembrie2014, un exerciþiu demonitorizare a oferteide formare profesionalãa unitãþilor ºcolare princare ºcolile candidate aufost auditate dereprezentanþi aipartenerilor sociali cuexperienþã pe piaþamuncii din RegiuneaVest.
Colegiul Economic„Hermes”, alãturi dealte 29 unitãþi ºcolare (8 din judeþul CaraºSeverin, 6 din judeþulArad, 11 din judeþulHunedoara ºi 4 dinjudeþul Timiº) s-a înscrisºi în cea de a doua
ediþie a acestui exerciþiude monitorizare, reuºindsã obþinã 2 titluri:
Titlul de excelenþãpentru Dezvoltarea ºiutilizarea resurselor
S-a apreciat cã eleviisecolului XXI pot deveniºi rãmâne competitivi ºiactivi pe piaþa munciieuropeanã numaisusþinuþi de profesori ai
secolului XXI, ei, larândul lor creativi, pro-activi, conectaþi la soci-etate ºi tehnologie,deschiºi spre interacþi-
une ºi experiment,antrenaþi ºi cu timppentru reflecþie, care sesimt valorizaþi ºipregãtiþi sã dialoghezecu elevii ºi parteneriisociali.
Titlul de excelenþãpentru Relevanþa oferteide formare a ºcolii
S-au apreciat efor-turile unitãþii ºcolare dea asigura relevanþa ofer-tei de formare care afost raportatã atât lacererea ACTUALÃ (pe
termen scurt), cât ºi lacererea VIITOARE (petermen mediu ºi lung) apieþei.
Joi, 4 decembrie2014, la Teatrul de artãdin Deva am participatla evenimentul dedecernare a Titlurilor deexcelenþã. Meritul pen-tru excelenþa obþinutãeste al tuturor cadrelordidactice ale ColegiuluiEconomic “Hermes”, alelevilor, al parteneriloragenþi economici ºi, nuîn ultimul rând, alPrimãriei ºi ConsiliuluiLocal al MunicipiuluiPetroºani.
Doresc sãmulþumesc, pe aceastãcale, pentru muncasusþinutã, pentru efortuldepus, colegelor meledin echipã: RodicaPascal, Margareta Trif,Gabriela Dumitraºcu,Leonica Popescu,Liliana Gãicea,Charlotte Irimie, ClaraIanc, Mihaela Tetileanu.
la Colegiul Tehnic“Dimitrie Leonida” dinPetroºani a fost recompen-satã cu mai multe diplome.
Acestea au venit din parteaAsociaþiei CRIO Vest Timiºoara,respectiv Inspectoratul ªcolarJudeþean Hunedoara. “Dinpartea CRIO Vest am primitdouã diplome, în cadrul uneicompetiþii derulate între maimulte colegii tehnice, la douãsecþiuni. Este vorba despreRelevanþa ofertei educaþionale,respectiv Dezvoltare instituþion-alã. Diploma pe care am primit-o din partea inspectoratului afost acordatã pentru promovareavalorilor europene în cadrul pro-
gramului comunitar Învãþare petot parcursul vieþii”, a declaratGabriela Rus, director ColegiulTehnic “Dimitrie Leonida”Petroºani.
Potrivit conducãtorilor unitãþiiºcolare atribuirea celor 3diplome reprezintã orecunoaºtere a activitãþii derulateatât de cãtre cadrele didactice,cât ºi de cãtre elevi. “Îi felicit pecolegii mei pentru efortul depuspentru cã altfel nu puteamajunge la aceste performanþe. Afost o muncã de furnicã, de zi cuzi, pentru a face ore atractive ºi
a-i atrage pe elevi spre alte spe-cializãri (pe filiera tehnologicã)decât cele pentru care au optatîn ultimii ani, respectiv servicii”,a mai spus Gabriela Rus.
Pe de altã parte, recent, a fostaprobat ºi un proiect careprevede asigurarea finanþãriinecesare în vederea reabilitãriigrãdiniþei “centenare” dincartierul Colonie. Aceasta vafuncþiona pe lângã ªcoalaGeneralã Nr. 2, structurã com-ponentã a liceului “DimitrieLeonida”.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Revoluþionariise întâlnesc laPrimãriaPetroºaniC a în fiecare an,
revoluþionarii dinPetroºani sunt invitaþi laPrimãria MunicipiuluiPetroºani, unde vor rememora întâmplãrile dinacele vremuri tulburi aleistoriei noastre ºi vor ciocni ocupã de ºampanie.
Cei care, în 1989, au strigat„Jos Comunismul” pe strãziledin Petroºani în timpul revoluþieidin luna Decembrue sunt invitaþiºi anul acesta la primãriaPetroºani sã depene amintiri, la
o cupã de ºampanie, ºi sãmarcheze, astfel, acel importantmoment din istoria noastrãrecentã. „Întâlnirea este progra-matã pentru data de 22 decem-brie, la ora 12.00”, a declaratprimarul municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob – Ridzi. De la anla an, numãrul celor care auþinut sã fie prezenþi la acestemanifestãri a fost parcã tot maimic, iar întâlnirile au tot maipuþin din emoþionantelemomente din acel decembrieînsângerat. La Petroºani nu s-atras ºi nu a curs sânge, dar
totuºi a fost revoluþie, oameniiau ieºit pe strãzi în numãr destulde mare, aºa cã existã ºi rev-oluþionari. O mânã de oamenicare nici acum nu s-au împãcat,parcã, cu trecutul ºi care nu aureuºit, de-a lugul timpului, sãdea uitãrii animozitãþile dintre ei.Este, practic, aceeaºi situaþie pecare o regãsim în întreaga þarã,unde revoluþionarii suntfãrâmiþaþi în diverse asociaþii.Potrivit datelor oficiale, înPetroºani cel mult 10 persoaneau certificat de revoluþionar.
clasamentul încrederii dinzona instituþiilor politice, întopul instituþiilor executivepe primul loc se afla Armatã,în ierarhia instituþiilorsociale sau private conduceBiserica, în timp ce UniuneaEuropeanã se bucura de ceamai multã încredere din zonainstituþiilor internaþionale,potrivit unui sondaj realizatde Inscop Research.
Barometrul releva faptul cãalegerile prezidenþiale au avut unimpact puternic asupra încrederiiromanilor în instituþii, o mareparte dintre acestea cunoscândevoluþii sau involuþii semnificativecomparativ cu mãsurãtoarea dinluna octombrie.
Cifrele încrederii pentru lunadecembrie 2014 indicã faptul cãîn categoria instituþiilor politicePreºedinþia se afla pe primapoziþie, cu 43,9% încredere multãºi foarte multã, comparativ cu17,8% la mãsurãtoarea dinoctombrie 2014. Urmeazã, înordine, primãriile - 37,9% (42,7%în octombrie 2014), CurteaConstituþionalã - 36,4% (33,5%în octombrie), consiliile judeþene -26% (29,7% în octombrie),Guvernul - 25,5% (27% în
Armata conduce în ierarhiaîncrederii privind instituþiile execu-tive cu 76,1% (faþã de 69,2% înoctombrie). Pe urmãtoarele locurise afla Jandarmeria - cu 65,3%încredere multã ºi foarte multã(60,3% în octombrie), DirecþiaNaþionalã Anticorupþie - cu55,8% (faþã de 48,3% înoctombrie), SRI - 52,6% (faþã de48,2% în octombrie), Poliþia -51,4% (faþã de 47% înoctombrie), BNR - 51,3% (faþã de49,6% în octombrie), SIE -46,8% (faþã de 45,9% înoctombrie) ºi Agenþia deIntegritate, cu 39,2% faþã de 37%în octombrie 2014.
Biserica domina topul încrederiiîn instituþiile sociale sau private dinluna decembrie 2014 cu 60,6%încredere multã ºi foarte multãfaþã de 62,4% în octombrie.Urmãtoarele locuri în acelaºi topsunt ocupate de universitãþi cu43,8% faþã de 40,3% înoctombrie 2014, presa - 32,5%(faþã de 37,4% în octombrie),organizaþiile societãþii civile -28,6% (faþã de 27,4% în
octombrie), patronate - 21,8%(faþã de 20% în octombrie 2014),sindicate - 18,7% (faþã de 22,4%în octombrie) ºi bãnci - 17% faþãde 18,7% în octombrie.
În ceea ce priveºte instituþiileinternaþionale, pe prima poziþie întopul încrederii se afla UniuneaEuropeanã cu 56,6% (48,8% înoctombrie 2014). UrmeazãNATO - 54,6% (51,7% înoctombrie), ONU - 51,6%(49,2% în octombrie), ComisiaEuropeanã - 50,8% (45,2% înoctombrie 2014), ParlamentulEuropean - 50,8% (faþã de 45,1%în octombrie), Banca Mondialã -39,8% (36,1% în octombrie) ºiFMI - 30% faþã de 28,7% înoctombrie.
Analiza INSCOP aratã cãschimbarea semnificativã faþã demãsurãtoarea din octombrie tinede trecerea UE de pe locul 3 pelocul 1 în ierarhie, cu o creºtererecord de aproape opt procentefaþã de mãsurãtoarea dinoctombrie ºi remarcã, totodatã,creºterile semnificative ale cotelorde încredere în ComisiaEuropeanã ºi ParlamentulEuropean.
"Barometrul Insop - Adevãruldespre România" a fost realizat înperioada 27 noiembrie - 2decembrie 2014 pe un eºantionde 1.076 persoane s reprezenta-tiv pentru populaþia României de18 ani ºi peste 18 ani.
Eroarea maximã admisã adatelor este de pluº/minus 3%, laun grad de încredere de 95%, iarmetoda folositã a fost cea a son-dajului de opinie pe baza unuichestionar aplicat de operatorii deinterviu la domiciliul respon-denþilor.
Ziare.com
O nouã avarie
N ici nu a început bine iarna cãsistemul de termoficare din
Valea Jiului a dat deja douã rateuri. Prima datã,
livrarea agentului ter-mic pentru încãlzirealocuinþelor a fost sistatã în urma înregistrãrii unor furturi la magistralã,iar în urmã cu câtevazile din cauza unordefecþiuni apãrute laGrupul 4 de la termocentrala Paroºeni. Prinurmare, abonaþii din toatã Valea au fost nevoiþisã stea timp de 2 zile ºi o noapte în frig. Ultimadefecþiune a fost înregistratã, sãptãmâna trecutã,miercuri seara ºi a fost remediatã în cursuldimineþii de vineri. Dacã agentul termic a revenitîn calorifere, dar nu chiar la parametri optimi,reluarea livrãrii apei calde menajere, în Petroºani,a mai întârziat puþin. (Mir(Mircea cea NISTORNISTOR))
Dupã vacanþã vinexamenele
D upã vacanþa deiarnã elevii vor
intra în focurileexamenelor.
Este vorba despre cei din clasa a VIII-a,respectiv a XII-a, aceºtiafiind invitaþi la simulareaEvaluãrii Naþionale,respectiv aBacalaureatului.Examenele sunt programate pentru perioada 19 – 22 ianuarie 2015.
“Este o iniþiativã foarte bunã care aparþineInspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara.Simulãrile vor începe în 19 ianuarie cu Limba ºiliteratura românã, vor continua pe 21 cuMatematica ºi se vor încheia pe 22 ianuarie cuproba la alegere din profilul liceului”, a precizatGabriela Rus, director Colegiul Tehnic “DimitrieLeonida” Petroºani. Notele obþinute la simulãrinu vor fi trecute în catalog.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Încã douã titluri de excelenþã pentruColegiul Economic “Hermes” din PetroºaniT ITLUL DE EXCELENÞÃ CRIO
VEST este o distincþie acordatãunitãþilor ºcolare din Regiunea Vest, distincþie care marcheazã validarea decãtre mediul economic a bunelor practiciale acestor unitãþi ºcolare în dezvoltarea ºi promovarea unor oferte de formare strategice, corelate cu nevoile angajatorilorºi ancorate în aspiraþiile beneficiarilor.
Consorþiul Regionalpentru Învãþare ºiOcupare Vest (CRIOVest) a realizat, înperioada mai-noiembrie2014, un exerciþiu demonitorizare a oferteide formare profesionalãa unitãþilor ºcolare princare ºcolile candidate aufost auditate dereprezentanþi aipartenerilor sociali cuexperienþã pe piaþamuncii din RegiuneaVest.
Colegiul Economic„Hermes”, alãturi dealte 29 unitãþi ºcolare (8 din judeþul CaraºSeverin, 6 din judeþulArad, 11 din judeþulHunedoara ºi 4 dinjudeþul Timiº) s-a înscrisºi în cea de a doua
ediþie a acestui exerciþiude monitorizare, reuºindsã obþinã 2 titluri:
Titlul de excelenþãpentru Dezvoltarea ºiutilizarea resurselor
S-a apreciat cã eleviisecolului XXI pot deveniºi rãmâne competitivi ºiactivi pe piaþa munciieuropeanã numaisusþinuþi de profesori ai
secolului XXI, ei, larândul lor creativi, pro-activi, conectaþi la soci-etate ºi tehnologie,deschiºi spre interacþi-
une ºi experiment,antrenaþi ºi cu timppentru reflecþie, care sesimt valorizaþi ºipregãtiþi sã dialoghezecu elevii ºi parteneriisociali.
Titlul de excelenþãpentru Relevanþa oferteide formare a ºcolii
S-au apreciat efor-turile unitãþii ºcolare dea asigura relevanþa ofer-tei de formare care afost raportatã atât lacererea ACTUALÃ (pe
termen scurt), cât ºi lacererea VIITOARE (petermen mediu ºi lung) apieþei.
Joi, 4 decembrie2014, la Teatrul de artãdin Deva am participatla evenimentul dedecernare a Titlurilor deexcelenþã. Meritul pen-tru excelenþa obþinutãeste al tuturor cadrelordidactice ale ColegiuluiEconomic “Hermes”, alelevilor, al parteneriloragenþi economici ºi, nuîn ultimul rând, alPrimãriei ºi ConsiliuluiLocal al MunicipiuluiPetroºani.
Doresc sãmulþumesc, pe aceastãcale, pentru muncasusþinutã, pentru efortuldepus, colegelor meledin echipã: RodicaPascal, Margareta Trif,Gabriela Dumitraºcu,Leonica Popescu,Liliana Gãicea,Charlotte Irimie, ClaraIanc, Mihaela Tetileanu.
la Colegiul Tehnic“Dimitrie Leonida” dinPetroºani a fost recompen-satã cu mai multe diplome.
Acestea au venit din parteaAsociaþiei CRIO Vest Timiºoara,respectiv Inspectoratul ªcolarJudeþean Hunedoara. “Dinpartea CRIO Vest am primitdouã diplome, în cadrul uneicompetiþii derulate între maimulte colegii tehnice, la douãsecþiuni. Este vorba despreRelevanþa ofertei educaþionale,respectiv Dezvoltare instituþion-alã. Diploma pe care am primit-o din partea inspectoratului afost acordatã pentru promovareavalorilor europene în cadrul pro-
gramului comunitar Învãþare petot parcursul vieþii”, a declaratGabriela Rus, director ColegiulTehnic “Dimitrie Leonida”Petroºani.
Potrivit conducãtorilor unitãþiiºcolare atribuirea celor 3diplome reprezintã orecunoaºtere a activitãþii derulateatât de cãtre cadrele didactice,cât ºi de cãtre elevi. “Îi felicit pecolegii mei pentru efortul depuspentru cã altfel nu puteamajunge la aceste performanþe. Afost o muncã de furnicã, de zi cuzi, pentru a face ore atractive ºi
a-i atrage pe elevi spre alte spe-cializãri (pe filiera tehnologicã)decât cele pentru care au optatîn ultimii ani, respectiv servicii”,a mai spus Gabriela Rus.
Pe de altã parte, recent, a fostaprobat ºi un proiect careprevede asigurarea finanþãriinecesare în vederea reabilitãriigrãdiniþei “centenare” dincartierul Colonie. Aceasta vafuncþiona pe lângã ªcoalaGeneralã Nr. 2, structurã com-ponentã a liceului “DimitrieLeonida”.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Revoluþionariise întâlnesc laPrimãriaPetroºaniC a în fiecare an,
revoluþionarii dinPetroºani sunt invitaþi laPrimãria MunicipiuluiPetroºani, unde vor rememora întâmplãrile dinacele vremuri tulburi aleistoriei noastre ºi vor ciocni ocupã de ºampanie.
Cei care, în 1989, au strigat„Jos Comunismul” pe strãziledin Petroºani în timpul revoluþieidin luna Decembrue sunt invitaþiºi anul acesta la primãriaPetroºani sã depene amintiri, la
o cupã de ºampanie, ºi sãmarcheze, astfel, acel importantmoment din istoria noastrãrecentã. „Întâlnirea este progra-matã pentru data de 22 decem-brie, la ora 12.00”, a declaratprimarul municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob – Ridzi. De la anla an, numãrul celor care auþinut sã fie prezenþi la acestemanifestãri a fost parcã tot maimic, iar întâlnirile au tot maipuþin din emoþionantelemomente din acel decembrieînsângerat. La Petroºani nu s-atras ºi nu a curs sânge, dar
totuºi a fost revoluþie, oameniiau ieºit pe strãzi în numãr destulde mare, aºa cã existã ºi rev-oluþionari. O mânã de oamenicare nici acum nu s-au împãcat,parcã, cu trecutul ºi care nu aureuºit, de-a lugul timpului, sãdea uitãrii animozitãþile dintre ei.Este, practic, aceeaºi situaþie pecare o regãsim în întreaga þarã,unde revoluþionarii suntfãrâmiþaþi în diverse asociaþii.Potrivit datelor oficiale, înPetroºani cel mult 10 persoaneau certificat de revoluþionar.
clasamentul încrederii dinzona instituþiilor politice, întopul instituþiilor executivepe primul loc se afla Armatã,în ierarhia instituþiilorsociale sau private conduceBiserica, în timp ce UniuneaEuropeanã se bucura de ceamai multã încredere din zonainstituþiilor internaþionale,potrivit unui sondaj realizatde Inscop Research.
Barometrul releva faptul cãalegerile prezidenþiale au avut unimpact puternic asupra încrederiiromanilor în instituþii, o mareparte dintre acestea cunoscândevoluþii sau involuþii semnificativecomparativ cu mãsurãtoarea dinluna octombrie.
Cifrele încrederii pentru lunadecembrie 2014 indicã faptul cãîn categoria instituþiilor politicePreºedinþia se afla pe primapoziþie, cu 43,9% încredere multãºi foarte multã, comparativ cu17,8% la mãsurãtoarea dinoctombrie 2014. Urmeazã, înordine, primãriile - 37,9% (42,7%în octombrie 2014), CurteaConstituþionalã - 36,4% (33,5%în octombrie), consiliile judeþene -26% (29,7% în octombrie),Guvernul - 25,5% (27% în
Armata conduce în ierarhiaîncrederii privind instituþiile execu-tive cu 76,1% (faþã de 69,2% înoctombrie). Pe urmãtoarele locurise afla Jandarmeria - cu 65,3%încredere multã ºi foarte multã(60,3% în octombrie), DirecþiaNaþionalã Anticorupþie - cu55,8% (faþã de 48,3% înoctombrie), SRI - 52,6% (faþã de48,2% în octombrie), Poliþia -51,4% (faþã de 47% înoctombrie), BNR - 51,3% (faþã de49,6% în octombrie), SIE -46,8% (faþã de 45,9% înoctombrie) ºi Agenþia deIntegritate, cu 39,2% faþã de 37%în octombrie 2014.
Biserica domina topul încrederiiîn instituþiile sociale sau private dinluna decembrie 2014 cu 60,6%încredere multã ºi foarte multãfaþã de 62,4% în octombrie.Urmãtoarele locuri în acelaºi topsunt ocupate de universitãþi cu43,8% faþã de 40,3% înoctombrie 2014, presa - 32,5%(faþã de 37,4% în octombrie),organizaþiile societãþii civile -28,6% (faþã de 27,4% în
octombrie), patronate - 21,8%(faþã de 20% în octombrie 2014),sindicate - 18,7% (faþã de 22,4%în octombrie) ºi bãnci - 17% faþãde 18,7% în octombrie.
În ceea ce priveºte instituþiileinternaþionale, pe prima poziþie întopul încrederii se afla UniuneaEuropeanã cu 56,6% (48,8% înoctombrie 2014). UrmeazãNATO - 54,6% (51,7% înoctombrie), ONU - 51,6%(49,2% în octombrie), ComisiaEuropeanã - 50,8% (45,2% înoctombrie 2014), ParlamentulEuropean - 50,8% (faþã de 45,1%în octombrie), Banca Mondialã -39,8% (36,1% în octombrie) ºiFMI - 30% faþã de 28,7% înoctombrie.
Analiza INSCOP aratã cãschimbarea semnificativã faþã demãsurãtoarea din octombrie tinede trecerea UE de pe locul 3 pelocul 1 în ierarhie, cu o creºtererecord de aproape opt procentefaþã de mãsurãtoarea dinoctombrie ºi remarcã, totodatã,creºterile semnificative ale cotelorde încredere în ComisiaEuropeanã ºi ParlamentulEuropean.
"Barometrul Insop - Adevãruldespre România" a fost realizat înperioada 27 noiembrie - 2decembrie 2014 pe un eºantionde 1.076 persoane s reprezenta-tiv pentru populaþia României de18 ani ºi peste 18 ani.
Eroarea maximã admisã adatelor este de pluº/minus 3%, laun grad de încredere de 95%, iarmetoda folositã a fost cea a son-dajului de opinie pe baza unuichestionar aplicat de operatorii deinterviu la domiciliul respon-denþilor.
Ziare.com
O nouã avarie
N ici nu a început bine iarna cãsistemul de termoficare din
Valea Jiului a dat deja douã rateuri. Prima datã,
livrarea agentului ter-mic pentru încãlzirealocuinþelor a fost sistatã în urma înregistrãrii unor furturi la magistralã,iar în urmã cu câtevazile din cauza unordefecþiuni apãrute laGrupul 4 de la termocentrala Paroºeni. Prinurmare, abonaþii din toatã Valea au fost nevoiþisã stea timp de 2 zile ºi o noapte în frig. Ultimadefecþiune a fost înregistratã, sãptãmâna trecutã,miercuri seara ºi a fost remediatã în cursuldimineþii de vineri. Dacã agentul termic a revenitîn calorifere, dar nu chiar la parametri optimi,reluarea livrãrii apei calde menajere, în Petroºani,a mai întârziat puþin. (Mir(Mircea cea NISTORNISTOR))
Dupã vacanþã vinexamenele
D upã vacanþa deiarnã elevii vor
intra în focurileexamenelor.
Este vorba despre cei din clasa a VIII-a,respectiv a XII-a, aceºtiafiind invitaþi la simulareaEvaluãrii Naþionale,respectiv aBacalaureatului.Examenele sunt programate pentru perioada 19 – 22 ianuarie 2015.
“Este o iniþiativã foarte bunã care aparþineInspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara.Simulãrile vor începe în 19 ianuarie cu Limba ºiliteratura românã, vor continua pe 21 cuMatematica ºi se vor încheia pe 22 ianuarie cuproba la alegere din profilul liceului”, a precizatGabriela Rus, director Colegiul Tehnic “DimitrieLeonida” Petroºani. Notele obþinute la simulãrinu vor fi trecute în catalog.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Încã douã titluri de excelenþã pentruColegiul Economic “Hermes” din PetroºaniT ITLUL DE EXCELENÞÃ CRIO
VEST este o distincþie acordatãunitãþilor ºcolare din Regiunea Vest, distincþie care marcheazã validarea decãtre mediul economic a bunelor practiciale acestor unitãþi ºcolare în dezvoltarea ºi promovarea unor oferte de formare strategice, corelate cu nevoile angajatorilorºi ancorate în aspiraþiile beneficiarilor.
Guvernulîngheaþãdin nousalariilebugetarilor
S alariile bugetarilor
de anul viitor vor fiîngheþate la nivelulde la finele acestui an.
Vor fi exceptaþi profesorii, ale cãrorsalarii vor fi majorate îndouã tranºe, cu "pânã la 5%" din martie ºi tot cu "pânã la5%" din septembrie,dar în anumite condiþii,
ºi angajaþii din sãnãtate.Valoarea de referinþã din Legea salarizãriibugetarilor, pe bazacãrora sunt calculateacestora, va fi îngheþatãºi anul viitor la 600 lei,relevã un proiect deordonanþã de urgenþãobþinut de MEDIAFAX.
"Se impune pro-movarea unor mãsuri legislative prin care sãse prevadã modalitateade stabilire a salariilorpersonalului din sec-torul bugetar în anul2015, precum ºi pre-lungirea în anul 2015 aunor mãsuri bugetarecare sã conducã la utilizarea fondurilorpublice de o manierãechilibratã ºi în concor-danþã cu plafoanele decheltuieli prevãzute în
Strategia fiscal-buge-tarã. Din totalul personalului plãtit din fonduri publice,personalul didactic din învãþãmântul preuniver-sitar ºi universitar reprezintã circa 28%.
Având în vedereimportanþa deosebitã aacestui sector în dez-voltarea generalã a societãþii româneºti, se impune asigurareaunei remuneraþii maiatractive pentru aceastãcategorie de personal.Astfel, o mai bunãmotivare a acestora arputea conduce lacreºterea perfor-manþelor profesionaleºi implicit la o mai bunãpregãtire a elevilor ºi studenþilor", afirmãGuvenul în document.
Astfel, ca mãsuri depoliticã salarialã pentruanul viitor, este pregãtit ca, pentrusalariile de bazã, soldelesau indemnizaþiilor de încadrare de carebeneficiazã personalulplãtit din fonduri publice, cuantumul brutsã fie þinut laacelaºi nivelcu cel acordat pentru lunadecembrie2014, înmãsura încare person-alul îºidesfãºoarã activitatea înaceleaºicondiþii.
(Mediafax)(Mediafax)
Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Decembrie 20146 Actualitate
“În baza prevede-rilor Ordonanþei deUrgenþã a Guvernului
cu privire la rectifi-carea bugetului de statpe anul 2014 ºi unelemãsuri bugetare,nr.74/2014, se recti-ficã bugetul propriu aljudeþului Hunedoarape anul 2014, cusuma de + 960,00mii lei, reprezentândsume defalcate dintaxa pe valoarea adãugatã destinateplãþii sumelor pre-vãzute prin hotãrârijudecãtoreºti având caobiect acordarea unor
drepturi de naturãsalarialã stabilite înfavoarea personaluluidin unitãþile deînvãþãmânt special ºidin centrele de resurseºi asistenþã educaþio-nalã” se aratã înraportul de specialitateprivind aprobarea rectificãrii ºi virãrilorde credite în cadrulbugetului propriu alJudeþului Hunedoara,pe anul 2014.
Astfel mai multeunitãþi de învãþãmânt
din judeþul Hunedoaravor beneficia de banide la ConsiliulJudeþean prin aceastarectificare bugetarã.Aceste unitãþi deînvãþãmânt suntCentrului dePedagogie CurativãSimeria care a primitsuma de 667,00 miilei, Centrului deEducaþie Incluzivã “
Rudolf Steiner “Hunedoara cu sumade 20,00 mii lei, ªcoliiGimnaziale “ Dr. AurelVlad “ Orãºtie care auprimit suma de 32,00mii lei, LiceuluiTehnologic “OvidDensuºianu “Cãlan cusuma de 61,00 mii lei,Liceului Tehnologic“D. Hurmuzescu“Deva a primit sumade 47,00 mii lei,Centrului Judeþean deResurse ºi AsistenþãEducaþionalãHunedoara suma de23,00 mii lei.
Nici Valea Jiului nua fost uitatã ºi a primitsuma de 110 mii leipentru ªcoalaGimnaziala I G Ducadin Petroºani.
Pentru profesorieste o veste foartebunã, titlurile execu-torii pentru anul viitoraferente profesorilorcare au obþinuthotãrâri judecãtoreºtidefinitive pentru drep-turi salariale restantevor fi achitate în avanspânã la 19 decembrie.
Monika BACIUMonika BACIU
Bani pentruspitaleD ouã spitale din
judeþul Hunedoaraau primit bani dupãrectificarea bugetarã.
Este vorba de SpitalulJudeþean de Urgenþã dinDeva ºi de Sanatoriului dePneumoftiziologie Brad.Fiecare dintre aceste douãunitãþi sanitare au primit sume de bani, astfel SpitalulJudeþean de Urgenþã Deva aprimit 2.065,35 mii lei iarSanatoriului dePneumoftiziologie Brad a primit 1,86 mii lei.
“Se aprobã rectificarea cusuma de 2.065,35 mii lei ,provenitã din venituri proprii,
a bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014 alSpitalului Judeþean de UrgenþãDeva, precum ºi virãrile decredite bugetare în cadrul aces-tuia. Se aprobã rectificarea cusuma de 1,86 mii lei proveni-tã din venituri proprii, a buge-tului de venituri ºi cheltuieli peanul 2014 al Sanatoriului dePneumoftiziologie Brad, precum ºi virãrile de creditebugetare”, se aratã în proiectulde hotãrâre privind aprobarea
rectificãrii ºi virãrilor de crediteîn cadrul bugetelor de venituriºi cheltuieli pe anul 2014, alespitalelor de interes judeþean.
Proiectul bugetului spitalelorpublice, precum ºi bugetelesecþiilor ºi compartimentelorspitalelor se prezintã, pentruavizare, consiliului de adminis-traþie al spitalului. Bugetul devenituri ºi cheltuieli se aprobãde consiliul judeþean, la propu-nerea managerului; el esteînsoþit de o notã de prezentarea bugetului spitalului, care vacuprinde enumerarea surselorde venituri ºi a sumelor corespunzãtoare fiecãrei sursede venit, precum ºi mãsurilepreconizate de spital pentruîncadrarea cheltuielilor înprevederile bugetare de cheltuieli ºi în nivelul veniturilorestimate a fi realizate.
PREMIERÃ LA TEATRUSâmbãtã,
20 decembrie 2014, ora 18.00Preþul biletului este de 20 lei
R ectificarea bugetarã de 960 mii lei la Consiliul JudeþeanHunedoara. Aceastã rectificare pe anul 2014 se adreseazã
personalului din unitãþile de învãþãmânt care au câºtigataceºti bani în urma hotãrârilor judecãtoreºti.
111100 mmii ii llee ii ppeennttrruu ªªccooaallaa GGiimmnnaazziiaallãã II ..GG.. DDuuccaa
Sedii noi pentruinstanþele ºi parchetele hunedorene
P rogramul privindreabilitarea, modernizarea
ori construcþia unor noi sedii aleinstaneþelor ori parchetelor afost parafat printr-un memoran-dum aprobat de guvern.
Astfel, începând de anul viitor ºipânã în 2020, de acest program „vorbeneficia majoritatea instanþelor dinþarã (toate curþile de apel, tribunalele ºijudecãtoriile aflate în municipiilereºedinþã de judeþ)în plus, în acestesedii vor funcþiona ºi serviciile deprobaþiune, fiind astfel realizate pe termen lung economii prin renunþareala sediile închiriate în acest moment”,se aratã într-un comunicat al ministru-lui Justiþiei.
În judeþul Hunedoara, potrivit pro-gramului naþional de investiþii, pentrureabilitarea sediilor instanþelor, va firealizat un nou sediu la Deva. În ceeace priveºte parchetele, programul deinvestiþii se va derula în perioada2015-2019 ºi presupune finalizarealucrãrilor de investiþii aflate în curs deexecuþie sau construirea unor noi sediipentru parchetele de pe lângãinstanþele din Hunedoara, dar ºi altelocalitãþi din þarã. Acest program afost prezentat ºi unei echipe de
experþi din cadrul Agenþiei Publicepentru Patrimoniu Imobiliar al Justiþieidin Franþa, aceºtia efectuând o vizitãîn România.
„În cadrul întâlnirilor cu ministrulfrancez al Justiþiei am discutat ºidespre proiectele de investiþii în infrastructura instanþelor ºi, în special,despre proiectul viitorului Cartier dejustiþie. Omologul francez ne-a oferitîntregul sãu sprijin, þinând cont ºi defaptul cã în cadrul ministerului francezal justiþiei funcþioneazã o agenþie specializatã în proiectarea, construireaºi administrarea sediilor instanþelor,parchetelor ºi penitenciarelor. Amconvenit ca, în mãsura timpuluidisponibil, o echipã de experþi francezisã facã o vizitã la Bucureºti pentru adiscuta cu colegii din MinisterulJustiþiei ºi, mai ales, pentru a încercasã învãþãm din experienþa acestora”, aexplicat ministrul Justiþiei.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Luni 15 Decembrie 2014 Actualitate 7
0735.183175
ANUNÞProgramul de relaþii cu
publicul al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara esteurmãtorul:
LUNI – JOI,
ÎNTRE ORELE 07.30 – 16.00;
VINERI,
ÎNTRE ORELE 07.30 – 13.30.
Conform acestui orar,informaþiile de interespublic pot fi obþinute laadresa instituþiei: Deva,Bld. 1 Decembrie 1918,nr.28, sau la tel. 0254215 055.
COMUNICAT DE PRESÃConsiliul Judeþean Hunedoara face cunoscut publicului interesat cã „Planul
operativ de acþiune pe timpul iernii 2014-2015” a fost aprobat prin HCJ nr.178/2014 ºi anunþã numerele de telefon la care se pot face sesizãri privitoarela starea drumurilor judeþene, dupã cum urmeazã:
De asemenea, precizãm cã existã numãrul de telefon de permanenþã alC.J.Hunedoara, 0254 212 832 apelabil din orice reþea, la tarif normal, 24 ore din 24.
I. Sector Deva-Brad-PãuliºBaza Brad: 0785 202 531 – ing.
IV. Sector Valea Jiului: Baza Lupeni: 0730 024 248 – Viºki
Ianoº
Preºedintele CAR Pensionari Petrila, inginer Martin Borºa, alãturide întreg colectivul CAR PensionariPetrila, transmit sincere con-doleanþe familiei îndoliate ºi regretãdispariþia celui care a fost
CÃRARE CORNELDumnezeu sã îl odihneascã!
OlteniireclamãCEH laConsiliulConcurenþeiS indicaliºtii din
cadrulComplexului EnergeticOltenia a trimis o scrisoaredeschisã cãtre ConsiliulConcurenþei prin caresesizeazã forul asupra faptului cã termocentralelehunedorene din CEH, nurespectã legislaþia de mediu.
Sã moarã ºi capra vecinului.Preºedintele Sindicatului MineEnergie Oltenia, Gabriel Cãldãruºe,în calitate de preºedinte, a avutacestã reacþie dupã ce au fostfãcute mai multe sesizãri de cãtreorganizaþiile non-guvernamentaleîmpotriva Complexului EnergeticOltenia. Cãldãruºe susþine cãONG-urile au avut singurul scop dea denigra activitatea ºi imagineaCEO, „deºi existã centrale similarecare nu ºi-au realizat angaja-mentele, ºi care nu constituie þintepentru aceste organizaþii”.
Acesta mai susþine cã înprezent, existã instalaþii mari deardere care funcþioneazã încãlcândTratatul de Aderare ºi art. 4, alin.1 ºi 3 din Directiva 2001/80/CE,având în vedere depãºirile valorilorlimitã de emisie la SO2 ºi pulberi,precum ºi lipsa de mãsuri adecvateîn aceastã privinþã. „Mai multeinstalaþii, precum ComplexulEnergetic Hunedoara, cu cele douã
termocentrale: Mintia ºi Paroºeni(termen: Mintia, IMA231.12.2011, IMA3: 31.12.2013;Paroºeni, IMA2: 31.12.2010),RAAN — Sucursala Romag Termo(IMA2: 31.12.2010), CET Govora(IMA2: 31.12.2013, IMA3:31.12.2011), sunt neconforme ºifuncþioneazã fãrã a deþineAutorizaþii Integrate de Mediu.
Conform legislaþiei în vigoare,funcþionarea fãrã autorizaþie inte-gratã de mediu constituie sancþiuneºi duce la suspendarea activitãþii”,afirmã preºedintele SindicatuluiMine Energie Oltenia în scrisoareatrimisã cãtre Consiliul Concurenþei.Acesta se plânge cã realizareainvestiþiilor de mediu are influenþãasupra costului de producere aunui MWh ºi acuzã implicitComplexul Energetic Hunedoarade concurenþã neloialã.
„Cerem Consiliului Concurenteisã se pronunþe cu privire lafuncþionarea neconformã cuprevederile Tratatului de aderare,cu privire la capitolul 22 Mediu,prin care producãtorii au avutobligaþia de conformare ºi ale cãrortermene sunt mult depãºite.Considerãm ca activitatea acestorape piaþa de energie reprezintã concurenþã neloialã”, afirmãCãldãruºe.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Decembrie 2014
V reme bunã, cusoare ºi tem-
peraturi excelente,un strat numai bunde zãpadã ºi sute deschiori. Acestea aufost ingredienteleweek-end-ului carea trecut la Straja,unde cei care auales muntele, nu auavut decât decâºtigat.
A fost primul week-end cu zãpadãdin plin, pârtii bãtãtorite ºi schiori lamunte, la Straja. Ceicare au ales sã urce în
staþiunea din Lupeninu au regretat. Vremeade la sfârºitul sãp-tãmânii trecute a fostexcelentã, a fost soare,iar stratul de zãpadãexcelent. „E foarte
bine. Zãpada este bunãºi în afarã de pârtia desub telegondolã, toatesunt bãtãtorite. Soareleface toþi banii”, ne-amãrturisit un turist dinTimiºoara. De altfel,parcãrile au fost pline-ochi de maºinileturiºtilor veniþi dintoate colþurile þãrii pentru o porþie de aercurat, schi ºi soare.
Aproape toate pârti-ile au fost bãtãtorite ºiamenajate, iar primiituriºti au furat dejastartul distracþiei,furând puþin începutulsezonului, care va fideclarat abia la fineleacestei sãptãmâni.Telegondola are toateavizele necesare, darva porni, dupã cumspun cei care adminis-treazã instalaþia abiasãptãmâna aceasta,când va fi dat startulnoului sezon de schi ºi la Straja ºi laTransalpina. „Ne-amgândit sã pornim totul
din week-endul careurmeazã. ªi la Vidra ºila Straja de vineri vorporni telegondolele ºiatunci pornim cu toateinstalaþiile ºi pârtiileposibile”, ne-a explicatDan Faur, reprezen-tant al firmei care amontat cele douãtelegondole din Strajaºi Transalpina.
Pânã atunci, însã,turiºtii, care au aflat cã
pârtiile sunt amenajatela Straja au urcat ºi nuau regretat. Toateinstalaþiile de transportde tip teleschi aufuncþionat ºi sute detineri au pus pentruprima datã în acestsezon clãparii înpicioare. Cine nu aschiat, a stat la terasã,la soare, s-a bronzat ºia bãut ceai fierbinte,ori vin fiert. Cabanierii
care au deschis dinweek-end-ul trecut auspus cã au plecat înnoul, sezon cumotoarele turate lamaxim, pentru cãtoate locurile au fostocupate din primulweek-end
Oficial, sezonul vaîncepe de la sfârºitulacestei sãptãmâni.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Povestede Crãciun,la Vulcan
Î ntr-o atmosferãde basm, în cen-
trul municipiuluiVulcan, a fost inaugu-rat Orãºelul Copiilor.Un brad imens a fostîmpodobit, iar cavaleri, prinþese, crai ºi per-sonaje biblice au participat laparada costumelor de carnaval,în deschiderea evenimentului,care a culminat cu aprindereailuminatului ornamental.
Gheorghe Ile., primarulmunicipiului Vulcan, însoþit de câþiva membri ai administraþieilocale, au deschis oficial, la finelesãptãmânii trecute, târgul deCrãciun. Totul a fost amenajat pebulevardul central, unde circulaþiarutierã a fost întreruptã ºi pe aicinu se va mai circula pânã dupãAnul Nou. Asta pentru cã scenamontatã în imediata vecinãtate aprimãriei va rãmâne acolo ºi pentruspectacolul din noaptea dintre ani.
Prinþese îmbrãcate ca de carnaval, prinþi, crai ºi personajebiblice care înfãþiºau personajele
din noaptea de Crãciun au venitvineri dupã amiazã la Vulcan. Aufost tinerii din trupa Theatron dinoraº, dar ºi liceeni, care l-au însoþitpe primar la parada costumelor.Gheorghe Ile a deschis oficial târgul de Crãciun ºi acum toþioamenii pot cumpãra produsetradiþionale, colaci sãseºti, fructede sezon ºi îºi pot achiziþionacadouri din cele câteva chioºcuricare au fost amplasate pe bulevar-dul Mihai Viteazul. În plus, laVulcan a fost plantat un bradimens, care a fost împodobit pentru sãrbãtoarea Crãciunului ºiacesta va rãmâne acolo ºi dupãsãrbãtori.
În 2014 locaþia pentru acesteveniment a fost schimbatã, pentru cã, în parcul în care erapânã acum Orãºelul Copiilor, auloc reamenajãri.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Week-end de vis la Straja
Sensul giratoriu este binevenit,spun ºoferii, pentru cã fluidizeazãtraficul, dar ideea constructoruluinu a fost tocmai cea mai fericitã,sunt de pãrere tot participanþii latrafic. Dupã ce, efectiv pestenoapte, a apãrut construcþia celpuþin ciudat ornamentatã, oameniispun cã ne-ar mai trebui, poate,niºte ... maneliºti ca sã fie tabloculcorect. Nici primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, nua fost prea încântat de ornamentelegândite de constructor în mijloculsencului giratoriu, însã, pânã laurmã intenþia conteazã. „Sensulgiratoriu a fost construit noapteapentru a nu încurca circulaþia”, aexplicat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi.
Potrivit datelor oficiale, oferitede directorul SPADPP Petroºani,Daniel Viºan, sensulgiratoriu, împreunãcu indicatoarele depresemnalizare ºisemnalizare a aces-tuia, a costat aproxi-mativ 40.000 de leivechi. ªi tot pestenoapte a mai fostamenajat încã unsens giratoriu, înzoan BCR, la inter-secþia dintre strãzileMihai Viteazul ºi
Carol Schreter. De dimensiuniaproximativ asemãnãtoare, acestaa costat circa 42.000 de lei, totdin bani de la bugetul local.Amenajarea celor douã sensurigiratorii a fost aprobatã prinhotãrârea Consiliului LocalPetroºani.
Locuitorii municipiului Petroºani sunt, însã, deja obiºnuiþica sensurile giratorii din Petroºanisã fie „ornate” cu cele mai ciudate obiecte.
În 2007, municipalitatea dinPetroºani a surprins pe toatãlumea când a adus un avion de tipAN2 ºi l-a plasat în mijlocul uneiintersecþii, la intrarea în cartierulmuncitoresc Aeroport. Acum,avionul a devenit un punct dereper al localitãþii.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Un pocal cu nimfe pentru giratoriulde la Spitalul de Urgenþã Petroºani
M unicipiul Petroºani are, de la sfârºitul sãptãmânii tre-cute, un nou sens giratoriu controversat, care înlocuieºte
semafoarele din intersecþie. Ornamentele din centrul sensuluigiratoriu - un pocal cu pahare ºi niºte nimfe pe jumãtatedezbrãcate – sunt cele care au stârnit vii dispute.
