Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 962 Luni, 12 Octombrie 2015 T oate cele 4 grãdiniþe din Petroºani vor avea centrale pe gaz. Este o mãsurã de urgenþã impusã de problemele ce au apãrut în sistemul de termoficare ºi care sunt cauzate de faptul cã Termocentrala de la Paroºeni ºi-a suspendat deocamdatã activitatea. Investiþia va fi finali- zatã în cel mai scurt timp pentru ca micuþii din grãdiniþe sã nu îngheþe. Pentru restul ºcolilor, primarul din Petroºami a cerut bani în regim de urgenþã de la Guvern, singurul responsabil pentru situaþia creatã la Complexul Energetic Hunedoara. >>> >>> PAGINA AGINA A 2-A 2-A Completul de judecatã din Alba Iulia a hotãrât în urma apelului fãcut de Alina Nadia Ardeleanu cã pedeapsa de 3 ani ºi patru luni cu suspendare dictatã de prima instanþã este prea mare. Magistraþii i-au redus condamnarea de la 3 ani închisoare la 2 ani ºi 8 luni, pedeapsa aplicatã pentru infracþiunea de lipsire de libertate în mod ilegal ºi de la 1 an închisoare la 9 luni închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de lovire sau alte violenþe. Cele douã pedepse au fost contopite ºi i-a fost aplicat ºi un spor, astfel cã Alina Nadia Ardeleanu a rãmas cu o condamnare de 2 ani ºi 11 luni închisoare. Femeia nu va ajunge dupã gratii, magistraþii suspendându-i pedeapsa, dar fãrã a modifica pre- tenþiile financiare ºi daunele pe care le are de plãtit familiei minorului abuzat. Alina Ardeleanu este cercetatã în alt dosar aflat încã la Parchet, pentru cã ºi-a încuiat în locuinþã copiii ºi a plecat dupã bãuturã. Tragedia a avut loc în urmã cu câte- va luni, iar un incendiu devastator a cuprins imo- bilul ºi copilaºii au murit arºi de vii. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU Grãdiniþele, trecute pe gaz, din cauza frigului Poliþiºtii încearcã sã dea de urma mai multor hunedoreni, unii dintre ei dispãruþi, însã cei mai mulþi condamnaþi pentru fapte grave cum ar fi omor sau tentativã de omor. Celebrii sunt doi, Anca Maria Murg ºi Sorin Vasile Benegui, ambii din Orãºtie. Aceºtia au fost condamnaþi la închisoare pentru infracþiunea de omor, în urma unui scandal izbucnit într-o noapte din august 2007, la o discotecã din comuna Bãcia. Un tânãr de 18 ani a murit în urma scandalului, iar cei doi au fost gãsiþi vinovaþi. Benegui este arestat ºi îºi petrece 6 luni în celula de arest preventiv, însã instanþa hotãrãºte sã fie cercetat în stare de libertate. În 2012, este condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare pentru omor. La 10 zile de la pronunþarea sentinþei dispare, iar ºotia ºi rudele nu mai au nici un semn de la el. Rudele cred în nevinovãþia lui ºi angajeazã un avocat care sã-l apere în proces, însã în baza probelor magistraþii dovedesc implicarea sa în cazul în de omor. Sorin Vasile Benegui ar fi dispãrut din þarã, imediat dupã condamnare, dar este luatã în calcul ºi ipoteza cum cã n-ar mai fi în viaþã. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU Mama denaturatã din Uricani - pedeapsã mai micã în urma apelului M agistraþii Curþii de Apel Alba Iulia au decis sã schimbe sentinþa Judecãtoriei Petroºani, iar mama denaturatã din Uricani a primit o pedeapsã redusã. Femeia cercetatã pentru omor a fost condamnatã pentru cã a abuzat un minor. Cere revizuirea dosarului pentru omor C riminali, tâlhari ori traficanþi de carne vie, toþi din localitãþile judeþului Hunedoara, sunt cãutaþi de mai multã vreme de poliþiºti. Fie pentru a-ºi executa pedeapsa cu închisoarea la care au fost condamnaþi în lipsã, fie pentru a da explicaþii în dosarele penale în care sunt implicaþi.
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 962
Luni, 12 Octombrie 2015
T oate cele 4 grãdiniþe din Petroºani vor avea centrale pe gaz. Este omãsurã de urgenþã impusã de problemele ce au apãrut în sistemul
de termoficare ºi care sunt cauzate de faptul cã Termocentrala de laParoºeni ºi-a suspendat deocamdatã activitatea. Investiþia va fi finali-zatã în cel mai scurt timp pentru ca micuþii din grãdiniþe sã nu îngheþe.Pentru restul ºcolilor, primarul din Petroºami a cerut bani în regim deurgenþã de la Guvern, singurul responsabil pentru situaþia creatã laComplexul Energetic Hunedoara. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 2-A2-A
Completul de judecatãdin Alba Iulia a hotãrâtîn urma apelului fãcut deAlina Nadia Ardeleanucã pedeapsa de 3 ani ºipatru luni cu suspendaredictatã de prima instanþãeste prea mare.Magistraþii i-au reduscondamnarea de la 3 aniînchisoare la 2 ani ºi 8luni, pedeapsa aplicatãpentru infracþiunea delipsire de libertate înmod ilegal ºi de la 1 anînchisoare la 9 luniînchisoare pentrusãvârºirea infracþiunii de
lovire sau alte violenþe.Cele douã pedepse aufost contopite ºi i-a fostaplicat ºi un spor, astfelcã Alina NadiaArdeleanu a rãmas cu ocondamnare de 2 ani ºi11 luni închisoare.Femeia nu va ajungedupã gratii, magistraþiisuspendându-i pedeapsa,dar fãrã a modifica pre-tenþiile financiare ºidaunele pe care le are deplãtit familiei minoruluiabuzat.
Alina Ardeleanu estecercetatã în alt dosaraflat încã la Parchet,pentru cã ºi-a încuiat înlocuinþã copiii ºi a plecatdupã bãuturã. Tragedia aavut loc în urmã cu câte-va luni, iar un incendiudevastator a cuprins imo-bilul ºi copilaºii au muritarºi de vii.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
Grãdiniþele, trecute pe gaz, din
cauza frigului
Poliþiºtii încearcã sã dea de urma maimultor hunedoreni,unii dintre ei dispãruþi,însã cei mai mulþi condamnaþi pentrufapte grave cum ar fiomor sau tentativã deomor. Celebrii suntdoi, Anca Maria Murgºi Sorin VasileBenegui, ambii dinOrãºtie. Aceºtia aufost condamnaþi laînchisoare pentruinfracþiunea de omor,în urma unui scandalizbucnit într-o noapte
din august 2007, la odiscotecã din comunaBãcia.
Un tânãr de 18 ani a murit înurma scandalului, iarcei doi au fost gãsiþivinovaþi. Benegui este arestat ºi îºipetrece 6 luni în celulade arest preventiv,însã instanþa hotãrãºtesã fie cercetat în starede libertate. În 2012,este condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare pentru omor.
La 10 zile de lapronunþarea sentinþeidispare, iar ºotia ºirudele nu mai au niciun semn de la el.Rudele cred în nevinovãþia lui ºi angajeazã un avocatcare sã-l apere în proces, însã în bazaprobelor magistraþii
dovedesc implicarea saîn cazul în de omor.
Sorin VasileBenegui ar fi dispãrutdin þarã, imediat dupãcondamnare, dar esteluatã în calcul ºiipoteza cum cã n-armai fi în viaþã.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
Mama denaturatã din Uricani - pedeapsã maimicã în urma apelului
M agistraþii Curþii de Apel Alba Iulia audecis sã schimbe sentinþa Judecãtoriei
Petroºani, iar mama denaturatã din Uricani aprimit o pedeapsã redusã. Femeia cercetatãpentru omor a fost condamnatã pentru cã aabuzat un minor.
Cere revizuirea dosarului pentru omorC riminali, tâlhari ori traficanþi de
carne vie, toþi din localitãþilejudeþului Hunedoara, sunt cãutaþi demai multã vreme de poliþiºti. Fie pentrua-ºi executa pedeapsa cu închisoarea lacare au fost condamnaþi în lipsã, fiepentru a da explicaþii în dosarele penaleîn care sunt implicaþi.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Octombrie 20152 Actualitate
Oferim salarii motivante, cazare, diurna,transport la domiciliu.
CV-urile pot fi depuse pânã în data de 15Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr.15, sau pot fi trimise prin email la adresa:[email protected] sau prin fax la nr.
0254.218.151 tel: 0254.215.770.
Viteza facevictime din nou laPetrosaniC onfundã
ºoseaua cupista de raliu.
Este vorba de tineriiteribiliºti din municipiulPetroºani care au pemânã bolizi cu sute decai putere ºi calcã preatare pedala de accelera-þie fãrã sã þinã cont deurmãrile acestor fapte.
Trei maºini avariateºi douã persoane inter-nate în spital. Acestaeste bilanþul unui accident rutier care aavut loc la sfârºitul sãp-tãmânii trecute pe razamunicipiului Petroºani.Viteza excesivã a fãcut
ca ºoferul unui autotu-rism sã piardã controlulvolanului ºi sã ricoºezeîn alte douã autove-hicule staþionate pemarginea drumului.Totul s-a petrecut înzona bibliotecii muni-cipale din Petroºani.Zona este cunoscutã cafiind una în care au locfrecvent astfel de evenimente rutiere.
Se pare cã toateaccidentele rutiere cares-au petrecut în ultimaperioadã de timp înmunicipiul Petroºani,mai ales cel de pe DN66 din urma cu aproxi-mativ o lunã de zile ºicare s-a soldat cu decesul unei persoane,nu i-a speriat pe ceicare uitã piciorul pepedala de acceleraþiefãrã sã se mai gân-deascã ºi la consecinþe.
Monika BACIUMonika BACIU
V aloarea totalãa subvenþiilor
acordate de la bugetul de stat partidelor politice în luna septembriese ridicã la 709.741lei, iar PartidulNaþional Liberal abeneficiat de celemai mari fonduri.
Potrivit unui comuni-cat al AutoritãþiiElectorale Permanente,remis AGERPRES,
Partidul NaþionalLiberal a avut alocatãîn septembrie de labugetul de stat suma de
306.948,55 lei,Partidul SocialDemocrat —256.302,72 lei, iar
Partidul Poporului-DanDiaconescu —107.700,49 lei. Deasemenea, PC a primitsuma de 24.911,20lei, UNPR —11.719,50 lei ºiPNÞCD — 2.158,54lei. Sumele au fostacordate în conformi-tate cu prevederileLegii nr. 334/2006 ºiale HotãrâriiGuvernului nr.749/2007, cu modi-ficãrile ºi completãrileulterioare.
Investiþia va fi finali-zatã în cel mai scurttimp, pentru ca micuþiidin grãdiniþe sã nuîngheþe. Pentru restulºcolilor, primarul dinPetroºami a cerut baniîn regim de urgenþã dela Guvern, singurulresponsabil pentrusituaþia creatã laComplexul EnergeticHunedoara.
ªcolile ºi grãdiniþelesunt acum o prioritatepentru Petroºani, dincauzã cã frigul impuneluarea unor mãsuri deurgenþã. Asta spune
primarul Tiberiu IacobRidzi care a alocatdeja suma de baninecesarã investiþiilormãcar pentru grãdiniþeºi lucrãrile vor fi gataîn cel mai scurt timp.
„Faptul cã se va
furniza agent termicpânã la 1 noiembrie,cel puþin asta este valabil pânã în acestmoment, ne obligã penoi sã gãsim soluþiialternative cel puþinpentru ºcoli ºi grã-diniþe. Asta înseamnão investiþie de aproxi-mativ 2 milioane de leiîn aceste instalaþii,bani pe care nu îiavem acum. Am gãsit300 de mii de lei, cucare sã dotãm cele 4grãdiniþe din Petroºanicu centrale pe gaz”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.
Mai este nevoie de
bani ºi pentru ºcoli,dar nu mai sunt baniîn buget, iar adreseletrimise cãtre MinisterulEconomiei nu au datrezultatul scontat. Dealtfel, primarul dinPetroºani spune cã vaface acum adrese casã primeascã baniinecesar pentru amonta centrale pe gazîn toate instituþiile deînvãþãmânt ºi asta câtmai urgent posibil.
„Vom face adresã la Consiliul Judeþean,la primul ministru, laMinisterul Dezvoltãriiºi la Ministerul deFinanþe sã ni seacorde aceste sume debani în regim deurgenþã, ca sã putemasigura cãldura înºcoli, în situaþia în carenu s-ar furniza agenttermic la parametrinormali, sau în situaþiide avarie”, a mai spusTiberiu Iacob Ridzi.
Situaþia fãrã prece-dent în Valea Jiului afost generatã deproasta gestionare aactivitãþii ComplexuluiEnergetic Hunedoara.În plus, de vineri, termocentrala de laParoºeni a fost opritãtotal ºi nici apã caldãnu va mai fi furnizatãîn sistem centralizat.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
AEP: Peste 700.000 de lei, subvenþii de la bugetacordate partidelor în luna septembrie
Grãdiniþele, trecute pe gaz, din cauza friguluiT oate cele 4 grãdiniþe din Petroºani vor avea centrale pe gaz.
Este o mãsurã de urgenþã impusã de problemele ce auapãrut în sistemul de termoficare ºi care sunt cauzate de faptulcã Termocentrala de la Paroºeni ºi-a suspendat deocamdatãactivitatea.
Echipamente deaproximativ 9 milioanede lei vor pleca de lamina Petrila spreminele viabile dincadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoara,iar unitatea din EstulVãii Jiului îºi opreºteactivitatea de pro-ducþie. Va fi un noumoment istoric, pentrucã de, aici în 3 sãp-tãmâni, se dã ultimalopatã de huilã.
„La acest momentacolo funcþioneazãabatajul 434 care dã oproducþie medie pe zi
de 250 de tone. La finele acestei luni,îºi înceteazã activitateaacest abataj. Putem spune cã pe
31 octombrie va fidatã ultima tonã decãrbune, urmând ca înnoimebrie ºi decem-brie sã fie luni în care
se for face activitãþispecifice pentruînchiderea activitãþiidin subteran, aºa încâtla 30 decembrie sã fie
închisã toatã activi-tatea din subteran,urmând ca anul 2016sã fie dedicat doarlucrãrilor de suprafaþã,demolãri, respectiv,ecologizare ”, a spusAurel Anghel, directorgeneral SNÎMVJ.
Mina Petrila esteprima unitate minierãcare se închide dupãdesprinderea în douã aactivitãþii miniere dinValea Jiului. Unitatea
din Petrila face partedin cadrul SocietãþiiNaþionale de Închideride Mine Valea Jiului,iar utilejele ºi echipa-mentele, ce vor fiscoase de acolo, vorajunge la minele dincadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoara,unitãþi care vor maifuncþiona câþiva ani.
DianaDianaMITRACHE MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Octombrie 2015 Actualitate 3
R aport deexpertizã ºi
audiere de martori.Cu aceste etape vacontinua procesulfostului manager alSpitalului municipalLupeni, MarianaMateescu.
Magistraþii de laCurtea de Apel AlbaIulia au decis ca laurmãtorul termen sã fieprezentat raportul deexpertizã în vedereaaudierii martorilor.Dupã ce a fost con-damnatã la un an deînchisoare cu sus-pendare pentru abuz înserviciu, MarianaMateescu a fãcut contestaþie la deciziajudecãtorilor de laPetroºani. Dupã unrechizitoriu refãcut,recuzarea preºedinteluide ºedinþã ori solicitarea unor contra-expertize în cauzã,Mariana Mateescu afost gãsitã vinovatã demagistratul care a avutspre judecare dosarulfostului director al spitalului din Lupeni.Judecãtorul a apreciatcã Mariana Mateescuse face vinovatã deinfracþiunile imputate
de procurori ºiau condamnat-ola un anînchisoare pen-tru sãvârºireainfracþiunii deabuz în serviciucontra intere-selor publice.Totodatã, magis-tratul a mai con-damnat-o pe Mateescuºi la trei luni deînchisoare, pentru cãnu a recuperat prejudi-ciul indicat de Curteade Conturi. Pedepseleau fost contopite, dar ºisuspendate condiþionatpe o perioadã de treiani, termen de încer-care stabilit de magis-trat. Conform sentinþeiJudecãtoriei Petroºani,Mariana Mateescu esteobligatã sã achiteSpitalului MunicipalLupeni suma de45.987,65 lei cu titlude despãgubiri civile.Dosarul manageruluiSpitalului MunicipalLupeni a ajuns la jude-catã în anul 2013, iarmedicul a fost acuzat cãa folosit bani publici îninteres personal.Practic, managerulMariana Mateescuaproba sumele de banipentru servicii de avocaturã ºi, în unele
cazuri, chiar ea era ceacare ridica banii. Maimult, deºi unitateamedicalã nu avea banipentru medicamente,managerul nu þineacont de acest lucru ºidãdea directive clare sãse facã urgent plãþicãtre avocat. Pentrucontractele de asistenþãjuridicã nu au existatdocumente care sã steala baza deconturilor, iarde multe ori, sumelecerute de avocat (onorariu, plus diurnã,cazare ºi transport)pentru un proces laAlba Iulia, erau maimari decât cele pentruun proces la ÎnaltaCurte de Casaþie ºiJustiþie. În perioada2005-2009, SpitalulMunicipal Lupeni afãcut plãþi pentru servicii de avocaturã învaloare de peste200.000 de lei.
Monika BACIUMonika BACIU
P este 100 deprocese are
Primãria munici-piului Lupeni îndiferite instanþe.Pentru a fireprezentaþi în modcorespunzãtor edilii au decis cãeste oportunã achiziþiopnarea unor servicii de consultanþã juridicã.
Nu mai puþin de4000 de lei pe lunãpentru toate dosareleva încasa acel con-sultant care urmeazãa fi angajat de municipalitate.
“Având în vederenumãrul mare delitigii în careautoritãþile publicelocale sunt implicateprecum ºi numãrulmare de instanþe lacare acestea sunt perol consider oportunãangajarea unuia sau amai multor cabinetede avocaturã care sãreprezinte intereseleinstituþionale.Analizând bugetullocal consider cã dinacesta se poate asigu-ra plata sumei de
4000 de lei-lunã-întregul pachet dedosare”, se aratã înnota de fundamentareiniþiatã de primarulmunicipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã.
Potrivit aceluiaºidocument, înmomentul de faþã laadministraþia localãdin Lupeni se gãseºteun singur jurist acestafiind depãºit de situaþie.
“Precizez deasemenea cã activi-
tatea juridicã dincadrul aparatului despecialitate al pri-marului municipiuluiLupeni este restrânsãdesfãºurându-se înpresent cu un singurconsilier juridic,ceilalþi doi consilierijuridici pãrãsind insti-tuþia prin demisie ºirespective transfer”,se mai aratã în document.
Nu mai puþin de118 procese arePrimãria municipiuluiLupeni pe rolulinstanþelor de jude-catã din þarã. În uneleare calitatea de recla-mant, iar în altele ceade pârât. Doi con-silieri s-au abþinut laacest proiect dehotãrâre fiind vorbade Cristian Roºu ºiªtefan Pãscuþ.
Monika BACIU Monika BACIU
Mina Petrila – ultimul vagonM ai sunt doar câteva zile pânã când minerii de la Petrila vor da ultimul
vagonet de cãrbune. 31 octombrie este data la care activitatea extractivãva fi gata, o parte a minerilor, obiºnuiþi cu munca la front, vor pleca la alteunitãþi miniere ºi apoi încep lucrãrile de închidere.
bunã ºi momentetensionate, toate au fost prezente,sâmbãtã seara, la ceade a doua premierãde pe scena TeatruluiDramatic I. D. Sîrbudin Petroºani.
Actorii, regizorulRadu Nichifor,scenografa Vioara Bara,dar ºi publicul, atât deaproape de tot ceea ces-a întâmplat, au creato atmosferã în care ne-am simþit ca la petre-cerea datã de IzabelaBadovics, cea care ainterpretat rolul mameicu 3 fii, un soi desoacrã cu un umor acruºi macabru. Spectatorii,însã, au gustat replicileacide ºi dure ale aces-teia ºi au aplaudat
prestaþia celor 5 actori.Radu Tudosie, CorinaViºinescu, BiancaHolobuþ, Daniel Cergãºi Adelin Ilie ne-au purtat într-un ping –pong al replicilor dure adresate Izabelei Badovics, carea jucat impecabil, un rol ce a impus-o în postura de mamã.
„Aniversarea” a fostcea de a doua premierãa acestui sezon, iardirectorul teatrului dinPetroºani, Nicoleta
Bolcã a punctat faptulcã anul acesta vor fimaxim 8 premiere, dat fiind faptul cã se va lucra cu regizoriimomentului, iar aceºtiapregãtesc piesele maimult de o lunã, pânãaduc publicul la scenã.
Dacã nu aþi ajuns,însã, sã vedeþi aceastãcomedie neagrã, sâmbãta viitoare estemomentul, pentru cãpiesa se joacã din noula Petroºani.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
S ãrbãtorile bat lauºã. Chiar dacã
mai sunt câteva lunipânã la sãrbãtorilede iarnã magazineledeja ºi-au fãcutaprovizionarea cuornamente pentruCrãciun.
Toate acestea pelângã tradiþionaleleornamente ºi mãºtipentru sãrbãtoarea deHalloween care dupãcum bine se ºtie este osãrbãtoare preluatã dela americani.
Astfel marile magazinele sunt pline pânã la refuz deobiecte cât maiînfricoºãtoare de lacostume, mãºti, dinþide vampir, peruci ºialte accesorii pentruaceastã sãrbãtoare. Ceimai fericiþi de acestelucruri sunt copiii carear putea sta ore întregiîn fata raioanelor fãrãsã ºtie ce sã aleagã dinaceastã abundentã maiales cã preþurile nudiferã foarte mult faþãde anul trecut.
“În fiecare an
trebuie sã le cumpãrãmcelor mici câte ceva. O mascã sau o perucãindiferent cât deînfricoºãtoare ni s-arpãrea nouã pentru eieste o plãcere. Maimult decât atât pelângã acestea mai trebuie sã cumpãrãmneapãrat ºi câte unbostan pe care sã îlscobim ºi în care sã punem câte olumânare aprinsã înseara de Halloween.Pentru noi singurullucru care ne duce cugândul la copilãrianoastrã este acelbostan pe care ºi când eram noi mici îlsculptam. Nici preþurilenu sunt foarte mari darºi aºa nu prea conteazãatunci când cei micisunt fericiþi”, ne spuneun pãrinte care a venit
cu cel mic pentrua-ºi
cumpãra o costumaþiepentru aceastã sãrbãtoare.
Mai mult decât atâtîn magazine pe lângãtoate aceste obiecte auapãrut chiar dacãpoate cam repedeornamentele pentruCrãciun. Acestea defiecare datã aducbucurie ºi ne duc cugândul la aceaperioadã frumoasã aanului când afarã ningeiar în casa împodobimbradul ºi pregãtimtoate bunãtãþile pentruCrãciun. Ca în fiecarean magazinele au prins culoare de latoate globurile, betealaºi toate accesorile pecare le vom pune înbrad.
Chiar ºi aºa lumeaîncã nu se preaîngrãmãdeºte pentru ale cumpãra pentru cãtotuºi mai sunt câtevaluni pânã la Crãciun ºiîntotdeauna înainte desãrbãtori având învedere cã oferta va fifoarte mare ºipreþurile vor fi maimici iar farmecul va fialtul.
Monika BACIUMonika BACIU
M icuþul pianistdin municipiul
Petroºani se va aflala Nisa, în Franþa lasfârºitul acestei luniunde va participa laun prestigios concursinternaþional de pian.
Municipalitatea de la Petroºani vine în sprijinul artistului cu osumã de bani care îi vaacoperi costurile decazare în Franþa.
“Pentru susþinereaunei pãrþi din cheltuielilenecesare acesteideplasãri propun alo-carea din bugetul local asumei de 2340 de lei.Suma reprezintã cheltu-ieli pentru cazare ºi va fidecontatã la întoarcereade la concurs pe bazadocumentelor justifica-tive”, se aratã în notade fundamentare aproiectului de hotãrâre.
Fabiani Prcsina aparticipat la numeroaseconcursuri naþionale ºiinternaþionale precumPiano Talents Milano ºiOlimpiadele Naþionalede Interpretare, mereuîntorcându-se cunumeroase premii. El va
reprezenta municipiulPetroºani, dar ºi ªcoalaGimnazialã IG Duca laprestigiosul concursinternaþional de la Nisa,ce va avea loc în perioa-da 19-23 octombrie.
A flã sentinþa
Mãturar Norocel carea spulberat-o pe mamalui Fabiani pe trecereade pietoni în JoiaPatimilor în urmã cu unan îºi va fla sentinþazilele acestea. Maiexact, magistraþii de laCurtea de Apel AlbaIulia au amânat pronunþarea sentinþeipentru data de 15octombrie. Judecãtoriide la Petroºani l-au condamnat în acest anpe Norocel Mãturar la opedeapsã de trei ani ºijumãtate de închisoarepentru ucidere de culpã.Fãptaºul a contestatsoluþia, iar acum aºteap-tã verdictul final. FabianiPrcsina a rãmas orfanîn 17 aprilie 2014,când mama sa a fostucisã de o maºinã întimp ce se îndreptacãtre gara din Petroºani
pentru a trimite unpachet surorii bãiatului,care este studentã înanul I la o facultate dematematicã dinTimiºoara.
Femeia, în vârstã de41 de ani, traversa pe otrecere de pietoni cândun ºofer în vârstã de 21de ani, care conduceacu vitezã un autoturismBMW, a lovit-o în plin.Pe trecerea de pietonise mai afla un bãrbatcare a fost ºi el lovit demaºinã. Victimele aufost transportate laSpitalul de Urgenþã dinPetroºani, însã eforturilemedicilor au fost inutile.Prima a murit femeia,apoi a decedat ºi bãrbatul.
Monika BACIU Monika BACIU Octogon – ultimeleretuºuriÎ n Vulcan existã un cartier denumit
Octogon, penttru modul în care suntdispuse blocurile, iar în acest loc, de labugetul local s-au investit nu mai puþinde 4,7 milioane de lei.
Lucrãrile sunt acum gata ºi se fac ultimeleretuºuri, pentru cã oricum nu mai estevreme de reparaþii.
Un cartier care nu avea alei ºi drumuri, areacum parcãri noi, strãzi asfaltate ºi circuitefuncþionale, plus un parc de relaxare cu o fân-tânã artezianã. Toate au fost investiþii majore,iar acest cartier mineresc de la Vulcan a renãs-cut pur ºi simplu în ultimul an în care acolo s-au fãcut lucrãri. „Suntem pe final cu lucãrileaici la Octogon ºi vom terminaaasfaltarea trotuarelor ºi aleilor care sunt în urmã, dincauza ploilor. Consider cã este una dintre celemai mari lucrãri din municipiul Vulcan, acestafiind un cartier în care nu fãcusem nimic dupãRevoluþie, pânã acum. Oamenii de aici meritau acest lucru”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.
Gheorghe Ile spune cã toatã investiþia deaici a costat 4,7 milioane de lei ºi în aceastãtoamnã se vor mai reabilita doar artera ceduce spre Cãpriºoara ºi spre Pasul Vâlcan.
Diana Diana MITRACHE MITRACHE
C entrul multi-funcþional de la
Petrila urmeazã a fipus în funcþiune.
Autoritãþile locale de laPetrila vor ca, cel târziu, lamijlocul lunii noiembrie, sã inaugureze centrul desãnãtate multifuncþionaldin localitate. Lucrãrile demodernizare ºi dotare acabinetelor medicale auluat sfârºit, iar acumurmeazã a fi tãiatã panglica.
“Încercãm ca la jumã-tatea lunii noiembrie sãpunem în funcþiune centrulmultifuncþional cu spirijinulmanagerului de la Spitalulde Uregnþã din Petroºani.Aici vor funcþiona maimulte cabinete cu diferitespecializãri, iar medicii vorveni de la spitalul dinPetroºani”, a declaratVasile Jurca, viceprimaruloraºului Petrila.
La Petrila va funcþiona
un tomograf nou-nouþ, deultimã generaþie.
“Deocamdatã mai trebuie sã autorizãm tomo-graful ºi abia apoi deschi-dem centrul multifuncþio-nal. Aparatura medicalã ede ultimã generaþie”, amai spus sursa citatã.
Proiectul pentru modernizarea ºi dotareaambulatoiului are o valoare totalã de9.765.881.25 lei dincare 7.480.278,14 leifinanþare nerambursabilãde la Uniunea Europeanãprin Fondul European deDezvoltare Regionalã.
Monika BACIU Monika BACIU
Potrivit proiectului,fapta sãvârºitã în publicprin care se exprimãdispreþ pentru însem-nele României se vapedepsi cu închisoareade la 1 an la 3 ani.
Fapta sãvârºitã în public prin care seexprimã dispreþ pentruemblemele sau semnelede care se folosescautoritãþile se va pedep-si cu închisoare de la 6
luni la 2 ani.Proiectul mai
prevede cã prin dispreþ pentru însem-nele României, pentruemblemele sau semnelede care se folosescautoritãþile se vaînþelege lipsa de consi-deraþie sau de stimã,sentimentul prin care sejudecã un lucru ca fiindnedemn de atenþie ºidefãimarea.
Cei 36 de parlamen-tari PSD ºi UNPR careau iniþiat proiectul pre-cizeazã, în expunereade motive, cã în CodulPenal aflat în vigoarenu se aflã ºi prevederide condamnare a per-soanelor care manifestãdispreþ faþã de însem-nele României sau faþãde emblemele sau sem-nele de care se folosescautoritãþile de stat, aºacum era stipulat învechiul Cod Penal, înarticolul 236.
"Conform proiectuluide lege propus, prinincriminarea mani-
festãrilor cu dispreþ faþãde însemnele României,legea apãrã autoritateade drept a statuluiromân, stat care estereprezentat la niveleuropean ºi internaþio-nal prin toate însem-nele României care,conform Constituþiei(...), sunt: drapelulRomâniei, Ziua naþio-nalã a României, stemaþãrii ºi sigiliul statului",se aratã în expunereade motive a proiectului.
Iniþiatorii mai consi-derã cã "dezincrimina-rea manifestãrilor cudispreþ faþã de însem-nele naþionale menitesã descurajeze ºi sãpedepseascã acþiuni cuun asemnea caracterpoate conduce la exa-cerbarea acestor mani-festãri de dispreþ, nudoar ca ºi numãr, ci ºica mijloace de realizare,ce merg de la formeverbale (cuvinte, discur-suri, lozinci injurioase laadresa însemnelor sauemblemelor statului sau
ale autoritãþilor), la celescrise (articole cuconþinut ofesator,desene) sau îmbracãaspectul unor fapte(gesturi obscene, mim-icã dispreþuitoare) sauacte materiale (dis-trugere, degradare,alterare) sau prin neîn-deplinirea unor semnede respect sau omitereaarborãrii drapeluluiRomâniei în cazurileprevãzute imperativ delege".
"Proiectul de legepropus vine sã ofere osoluþie care corecteazãacest vid legislativ, reintroducând în noulCod Penal vechileprevederi ale art 236care stipuleazã clarpedepsele pentru ofensa adusã însemnelor statului",mai menþioneazã iniþiatorii. Proiectul se aflã în consultarepublicã la Senat din 6 octombrie.
Aplauze la „Aniversarea”
Vrãjitoare alãturi de îngeraºipentru bradul de Crãciun
Fabiani pleacã în FranþaÎntre timp, Norocel aºteaptã sentinþa de la Curtea de Apel alba Iulia
S alvamontiºtiidin Straja
pleacã în Maramureºunde se vor întâlnicu colegii lor din þarã,dar ºi cei din Austria.
Este vorba de ocolaborare pe care salvatorii montani dinStraja o au cu cei dinAustria de ani de zile.La întâlnirea care vaavea loc sãptãmânaaceasta se va face unbilanþ ºi se va stabilidacã salvatorii montanise încadreazã în regle-mentãrile europene.“Este vorba de o delegaþie a GuvernuluiLandului Austriei deJos ºi reprezintã cen-trul de formare. Acumla vizita lor se va facebilanþul protocolului decolaborare, iar la finalva avea loc un exer-
ciþiu de salvare mon-tanã la care vor partici-pa toþi salvamontiºtiidin þarã. Undeva laaproximativ 80 de per-soane vor lua parte laacest exerciþiu”, adeclarat GeorgeResiga, ºef SalvamontStraja.
ªi municipalitatea dela Lupeni a contribuitcu suma de 1500 delei pentru susþinereasalvamontiºtilor. Baniisunt necesari pentrudeplasarea salvamon-tiºtilor din Straja laCreasta Cocoºului dinMaramureº.
Administraþia localãde la Lupeni a colabo-rat de-a lungul anilorcu austriecii din LandulNiederosterreich. Ceide aici au întocmitplanul de dezvoltare alocalitãþii.
Monika BACIU
Proiect de lege: Pedepse cu închisoareapentru ofensã adusã însemnelor naþionaleP arlamentari PSD ºi UNPR propun,
într-un proiect de modificare a Codului Penal, reintroducerea pedepselor cuînchisoare de la 1 an la 3 ani pentruinfracþiunea de dispreþ pentru însemnelenaþionale, considerând cã dezincriminareaacestor fapte poate duce ºi la omitereaarborãrii drapelului României.
Tomograf de ultimã generaþie la Petrila
Salvamontiºtii din Strajase întâlnesc cu austriecii
bunã ºi momentetensionate, toate au fost prezente,sâmbãtã seara, la ceade a doua premierãde pe scena TeatruluiDramatic I. D. Sîrbudin Petroºani.
Actorii, regizorulRadu Nichifor,scenografa Vioara Bara,dar ºi publicul, atât deaproape de tot ceea ces-a întâmplat, au creato atmosferã în care ne-am simþit ca la petre-cerea datã de IzabelaBadovics, cea care ainterpretat rolul mameicu 3 fii, un soi desoacrã cu un umor acruºi macabru. Spectatorii,însã, au gustat replicileacide ºi dure ale aces-teia ºi au aplaudat
prestaþia celor 5 actori.Radu Tudosie, CorinaViºinescu, BiancaHolobuþ, Daniel Cergãºi Adelin Ilie ne-au purtat într-un ping –pong al replicilor dure adresate Izabelei Badovics, carea jucat impecabil, un rol ce a impus-o în postura de mamã.
„Aniversarea” a fostcea de a doua premierãa acestui sezon, iardirectorul teatrului dinPetroºani, Nicoleta
Bolcã a punctat faptulcã anul acesta vor fimaxim 8 premiere, dat fiind faptul cã se va lucra cu regizoriimomentului, iar aceºtiapregãtesc piesele maimult de o lunã, pânãaduc publicul la scenã.
Dacã nu aþi ajuns,însã, sã vedeþi aceastãcomedie neagrã, sâmbãta viitoare estemomentul, pentru cãpiesa se joacã din noula Petroºani.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
S ãrbãtorile bat lauºã. Chiar dacã
mai sunt câteva lunipânã la sãrbãtorilede iarnã magazineledeja ºi-au fãcutaprovizionarea cuornamente pentruCrãciun.
Toate acestea pelângã tradiþionaleleornamente ºi mãºtipentru sãrbãtoarea deHalloween care dupãcum bine se ºtie este osãrbãtoare preluatã dela americani.
Astfel marile magazinele sunt pline pânã la refuz deobiecte cât maiînfricoºãtoare de lacostume, mãºti, dinþide vampir, peruci ºialte accesorii pentruaceastã sãrbãtoare. Ceimai fericiþi de acestelucruri sunt copiii carear putea sta ore întregiîn fata raioanelor fãrãsã ºtie ce sã aleagã dinaceastã abundentã maiales cã preþurile nudiferã foarte mult faþãde anul trecut.
“În fiecare an
trebuie sã le cumpãrãmcelor mici câte ceva. O mascã sau o perucãindiferent cât deînfricoºãtoare ni s-arpãrea nouã pentru eieste o plãcere. Maimult decât atât pelângã acestea mai trebuie sã cumpãrãmneapãrat ºi câte unbostan pe care sã îlscobim ºi în care sã punem câte olumânare aprinsã înseara de Halloween.Pentru noi singurullucru care ne duce cugândul la copilãrianoastrã este acelbostan pe care ºi când eram noi mici îlsculptam. Nici preþurilenu sunt foarte mari darºi aºa nu prea conteazãatunci când cei micisunt fericiþi”, ne spuneun pãrinte care a venit
cu cel mic pentrua-ºi
cumpãra o costumaþiepentru aceastã sãrbãtoare.
Mai mult decât atâtîn magazine pe lângãtoate aceste obiecte auapãrut chiar dacãpoate cam repedeornamentele pentruCrãciun. Acestea defiecare datã aducbucurie ºi ne duc cugândul la aceaperioadã frumoasã aanului când afarã ningeiar în casa împodobimbradul ºi pregãtimtoate bunãtãþile pentruCrãciun. Ca în fiecarean magazinele au prins culoare de latoate globurile, betealaºi toate accesorile pecare le vom pune înbrad.
Chiar ºi aºa lumeaîncã nu se preaîngrãmãdeºte pentru ale cumpãra pentru cãtotuºi mai sunt câtevaluni pânã la Crãciun ºiîntotdeauna înainte desãrbãtori având învedere cã oferta va fifoarte mare ºipreþurile vor fi maimici iar farmecul va fialtul.
Monika BACIUMonika BACIU
M icuþul pianistdin municipiul
Petroºani se va aflala Nisa, în Franþa lasfârºitul acestei luniunde va participa laun prestigios concursinternaþional de pian.
Municipalitatea de la Petroºani vine în sprijinul artistului cu osumã de bani care îi vaacoperi costurile decazare în Franþa.
“Pentru susþinereaunei pãrþi din cheltuielilenecesare acesteideplasãri propun alo-carea din bugetul local asumei de 2340 de lei.Suma reprezintã cheltu-ieli pentru cazare ºi va fidecontatã la întoarcereade la concurs pe bazadocumentelor justifica-tive”, se aratã în notade fundamentare aproiectului de hotãrâre.
Fabiani Prcsina aparticipat la numeroaseconcursuri naþionale ºiinternaþionale precumPiano Talents Milano ºiOlimpiadele Naþionalede Interpretare, mereuîntorcându-se cunumeroase premii. El va
reprezenta municipiulPetroºani, dar ºi ªcoalaGimnazialã IG Duca laprestigiosul concursinternaþional de la Nisa,ce va avea loc în perioa-da 19-23 octombrie.
A flã sentinþa
Mãturar Norocel carea spulberat-o pe mamalui Fabiani pe trecereade pietoni în JoiaPatimilor în urmã cu unan îºi va fla sentinþazilele acestea. Maiexact, magistraþii de laCurtea de Apel AlbaIulia au amânat pronunþarea sentinþeipentru data de 15octombrie. Judecãtoriide la Petroºani l-au condamnat în acest anpe Norocel Mãturar la opedeapsã de trei ani ºijumãtate de închisoarepentru ucidere de culpã.Fãptaºul a contestatsoluþia, iar acum aºteap-tã verdictul final. FabianiPrcsina a rãmas orfanîn 17 aprilie 2014,când mama sa a fostucisã de o maºinã întimp ce se îndreptacãtre gara din Petroºani
pentru a trimite unpachet surorii bãiatului,care este studentã înanul I la o facultate dematematicã dinTimiºoara.
Femeia, în vârstã de41 de ani, traversa pe otrecere de pietoni cândun ºofer în vârstã de 21de ani, care conduceacu vitezã un autoturismBMW, a lovit-o în plin.Pe trecerea de pietonise mai afla un bãrbatcare a fost ºi el lovit demaºinã. Victimele aufost transportate laSpitalul de Urgenþã dinPetroºani, însã eforturilemedicilor au fost inutile.Prima a murit femeia,apoi a decedat ºi bãrbatul.
Monika BACIU Monika BACIU Octogon – ultimeleretuºuriÎ n Vulcan existã un cartier denumit
Octogon, penttru modul în care suntdispuse blocurile, iar în acest loc, de labugetul local s-au investit nu mai puþinde 4,7 milioane de lei.
Lucrãrile sunt acum gata ºi se fac ultimeleretuºuri, pentru cã oricum nu mai estevreme de reparaþii.
Un cartier care nu avea alei ºi drumuri, areacum parcãri noi, strãzi asfaltate ºi circuitefuncþionale, plus un parc de relaxare cu o fân-tânã artezianã. Toate au fost investiþii majore,iar acest cartier mineresc de la Vulcan a renãs-cut pur ºi simplu în ultimul an în care acolo s-au fãcut lucrãri. „Suntem pe final cu lucãrileaici la Octogon ºi vom terminaaasfaltarea trotuarelor ºi aleilor care sunt în urmã, dincauza ploilor. Consider cã este una dintre celemai mari lucrãri din municipiul Vulcan, acestafiind un cartier în care nu fãcusem nimic dupãRevoluþie, pânã acum. Oamenii de aici meritau acest lucru”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.
Gheorghe Ile spune cã toatã investiþia deaici a costat 4,7 milioane de lei ºi în aceastãtoamnã se vor mai reabilita doar artera ceduce spre Cãpriºoara ºi spre Pasul Vâlcan.
Diana Diana MITRACHE MITRACHE
C entrul multi-funcþional de la
Petrila urmeazã a fipus în funcþiune.
Autoritãþile locale de laPetrila vor ca, cel târziu, lamijlocul lunii noiembrie, sã inaugureze centrul desãnãtate multifuncþionaldin localitate. Lucrãrile demodernizare ºi dotare acabinetelor medicale auluat sfârºit, iar acumurmeazã a fi tãiatã panglica.
“Încercãm ca la jumã-tatea lunii noiembrie sãpunem în funcþiune centrulmultifuncþional cu spirijinulmanagerului de la Spitalulde Uregnþã din Petroºani.Aici vor funcþiona maimulte cabinete cu diferitespecializãri, iar medicii vorveni de la spitalul dinPetroºani”, a declaratVasile Jurca, viceprimaruloraºului Petrila.
La Petrila va funcþiona
un tomograf nou-nouþ, deultimã generaþie.
“Deocamdatã mai trebuie sã autorizãm tomo-graful ºi abia apoi deschi-dem centrul multifuncþio-nal. Aparatura medicalã ede ultimã generaþie”, amai spus sursa citatã.
Proiectul pentru modernizarea ºi dotareaambulatoiului are o valoare totalã de9.765.881.25 lei dincare 7.480.278,14 leifinanþare nerambursabilãde la Uniunea Europeanãprin Fondul European deDezvoltare Regionalã.
Monika BACIU Monika BACIU
Potrivit proiectului,fapta sãvârºitã în publicprin care se exprimãdispreþ pentru însem-nele României se vapedepsi cu închisoareade la 1 an la 3 ani.
Fapta sãvârºitã în public prin care seexprimã dispreþ pentruemblemele sau semnelede care se folosescautoritãþile se va pedep-si cu închisoare de la 6
luni la 2 ani.Proiectul mai
prevede cã prin dispreþ pentru însem-nele României, pentruemblemele sau semnelede care se folosescautoritãþile se vaînþelege lipsa de consi-deraþie sau de stimã,sentimentul prin care sejudecã un lucru ca fiindnedemn de atenþie ºidefãimarea.
Cei 36 de parlamen-tari PSD ºi UNPR careau iniþiat proiectul pre-cizeazã, în expunereade motive, cã în CodulPenal aflat în vigoarenu se aflã ºi prevederide condamnare a per-soanelor care manifestãdispreþ faþã de însem-nele României sau faþãde emblemele sau sem-nele de care se folosescautoritãþile de stat, aºacum era stipulat învechiul Cod Penal, înarticolul 236.
"Conform proiectuluide lege propus, prinincriminarea mani-
festãrilor cu dispreþ faþãde însemnele României,legea apãrã autoritateade drept a statuluiromân, stat care estereprezentat la niveleuropean ºi internaþio-nal prin toate însem-nele României care,conform Constituþiei(...), sunt: drapelulRomâniei, Ziua naþio-nalã a României, stemaþãrii ºi sigiliul statului",se aratã în expunereade motive a proiectului.
Iniþiatorii mai consi-derã cã "dezincrimina-rea manifestãrilor cudispreþ faþã de însem-nele naþionale menitesã descurajeze ºi sãpedepseascã acþiuni cuun asemnea caracterpoate conduce la exa-cerbarea acestor mani-festãri de dispreþ, nudoar ca ºi numãr, ci ºica mijloace de realizare,ce merg de la formeverbale (cuvinte, discur-suri, lozinci injurioase laadresa însemnelor sauemblemelor statului sau
ale autoritãþilor), la celescrise (articole cuconþinut ofesator,desene) sau îmbracãaspectul unor fapte(gesturi obscene, mim-icã dispreþuitoare) sauacte materiale (dis-trugere, degradare,alterare) sau prin neîn-deplinirea unor semnede respect sau omitereaarborãrii drapeluluiRomâniei în cazurileprevãzute imperativ delege".
"Proiectul de legepropus vine sã ofere osoluþie care corecteazãacest vid legislativ, reintroducând în noulCod Penal vechileprevederi ale art 236care stipuleazã clarpedepsele pentru ofensa adusã însemnelor statului",mai menþioneazã iniþiatorii. Proiectul se aflã în consultarepublicã la Senat din 6 octombrie.
Aplauze la „Aniversarea”
Vrãjitoare alãturi de îngeraºipentru bradul de Crãciun
Fabiani pleacã în FranþaÎntre timp, Norocel aºteaptã sentinþa de la Curtea de Apel alba Iulia
S alvamontiºtiidin Straja
pleacã în Maramureºunde se vor întâlnicu colegii lor din þarã,dar ºi cei din Austria.
Este vorba de ocolaborare pe care salvatorii montani dinStraja o au cu cei dinAustria de ani de zile.La întâlnirea care vaavea loc sãptãmânaaceasta se va face unbilanþ ºi se va stabilidacã salvatorii montanise încadreazã în regle-mentãrile europene.“Este vorba de o delegaþie a GuvernuluiLandului Austriei deJos ºi reprezintã cen-trul de formare. Acumla vizita lor se va facebilanþul protocolului decolaborare, iar la finalva avea loc un exer-
ciþiu de salvare mon-tanã la care vor partici-pa toþi salvamontiºtiidin þarã. Undeva laaproximativ 80 de per-soane vor lua parte laacest exerciþiu”, adeclarat GeorgeResiga, ºef SalvamontStraja.
ªi municipalitatea dela Lupeni a contribuitcu suma de 1500 delei pentru susþinereasalvamontiºtilor. Baniisunt necesari pentrudeplasarea salvamon-tiºtilor din Straja laCreasta Cocoºului dinMaramureº.
Administraþia localãde la Lupeni a colabo-rat de-a lungul anilorcu austriecii din LandulNiederosterreich. Ceide aici au întocmitplanul de dezvoltare alocalitãþii.
Monika BACIU
Proiect de lege: Pedepse cu închisoareapentru ofensã adusã însemnelor naþionaleP arlamentari PSD ºi UNPR propun,
într-un proiect de modificare a Codului Penal, reintroducerea pedepselor cuînchisoare de la 1 an la 3 ani pentruinfracþiunea de dispreþ pentru însemnelenaþionale, considerând cã dezincriminareaacestor fapte poate duce ºi la omitereaarborãrii drapelului României.
Tomograf de ultimã generaþie la Petrila
Salvamontiºtii din Strajase întâlnesc cu austriecii
Potrivit sursei citate,ultimele informaþii oficiale aratã cã înRomânia, la sfârºitullunii iunie, trãiau peste210.000 de persoanecu probleme de sãnãtate mintalã, iar22.000 dintre acesteasunt copii.
"Comparativ cu anultrecut, numãrul acestorpersoane a crescut cuaproape 3.000, la 30iunie 2014, înreg-istrându-se aproximativ207.000 persoane cuprobleme de sãnãtatemintalã. În ultimele 12 luni, în medie 8români au fost diagnosticaþi zilnic cuprobleme de sãnãtatemintalã. Peste unu lasutã din populaþia
României suferã deprobleme diagnosticatede sãnãtate mintalã,asta înseamnã cã lafiecare 100 de româniexistã cel puþin o persoanã care suferãde astfel de probleme",se aratã în comunica-tul transmis agenþieiMEDIAFAX.
Fundaþia Estuar alansat, de ZiuaMondialã a SãnãtãþiiMintale, prima hartãinteractivã din domeniul sãnãtãþiimintale din România.
Practic, cu ajutorul voluntarilor ºispecialiºtilor din domeniu, organizaþianeguvernamentalã acartografiat pânã înprezent peste 600 de
instituþii de stat ºiONG-uri din domeniulsãnãtãþii mintale pentru a facilita accesul persoanelor cuprobleme de sãnãtatemintalã la serviciispecifice.
Ziua Mondialã aSãnãtãþii Mintale areanul acesta ca temãrespectarea demnitãþiipersoanelor cu probleme de sãnãtatemintalã, iar, pe lângãcartografierea actorilordin domeniul sãnãtãþiimintale din România,Fundaþia Estuar oferãconsiliere gratuitãtinerilor între 19 ºi 29 de ani.
"Mai mult de otreime dintre tineriiromâni se aflã în risc
de sãrãcie sau excluzi-une socialã (respectiv40,3 la sutã, faþã de24,3 la sutã cât seînregistreazã la nivelulUE - conformEurostat). Ei au accesmai târziu ºi în mãsuramai micã la piaþamuncii, iar veniturilepe care le obþin suntmai mici decât mediaeuropeanã.Confruntaþi cu greutãþiîn gãsirea unui loc demuncã la începutulvieþii, tinerii sunt maipredispuºi depresiilorsau anxietãþilor", searatã în comunicat.
Un raport recent alOrganizaþiei Mondialea Sãnãtãþii (OMS)aratã cã tulburãrile psi-hice sunt o importantã
sursã de dizabilitãþi,cinci din primele 10poziþii ale ierarhieibolilor în funcþie decapacitatea de a genera dizabilitãþi fiindocupate de tulburãripsihice. Prevalenþa peviaþã a acestor bolieste de aproximativ 33 la sutã, ceea ceînseamnã cã unul din
trei oameni va avea, la un moment dat, peparcursul vieþii, o tulburare psihicã diagnosticabilã princriterii internaþionalacceptate.
Ziua Mondialã aSãnãtãþii Mintale estesãrbãtoritã începândcu anul 1992 la nivelmondial.
Începe vaccinareaîmpotrivagripeiD irecþia de Sãnãtate
Publicã a JudeþuluiHunedoara a solicitat peste 40 de mii de doze devaccin antigripal.
Campania de vaccinare antigripalã gratuitã demareazãde astãzi-luni în judetulHunedoara, medicii de familiefiind aºteptaþi sã ridice dozelede vaccin antigripal sezonier.
DSP Hunedoara a primit dela Ministerul Sãnãtãþii 6210doze vaccin antigripal sezonierdin care 150 doze cerute deDirecþia Medicalã a M.A.I.
Acesta este un prim lot datfiind faptul cã DSP Hunedoaraa cerut, în baza raportului fãcutde unitãþile sanitare ºi mediciide familie, un numãr de 43600 de doze de vaccin antigripal. Specialiºtii Direcþieispun cã vaccinarea se poate realiza pe toatã duratasezonului gripal, pentru cei carenu s-au vaccinat la începutul
toamnei, iar imunitatea dureazãcel mult 1 an.
Totuºi, interesulpopulaþiei pentruvaccinare este într-un trenddescrescãtor, înciuda campaniilor efectuate decãtre medici sau chiar de asociaþiile de pacienþi, careîncurajeazã aceasta mãsurã deprofilaxie.
„Sunt trei motive pentru care interesul pentru vaccinareeste în scãdere, iar primul ar filegat de dispariþia multor boli(pe teritoriul României) caresunt prevenite prin vaccinare.În lipsa bolii, oamenii renunþãla vaccinare.
Pe de altã parte, exista uncurent care afecteazã nu numaiRomânia, ci este un curent lanivel global prin care vac-cinarea este atacatã de diversegrupuri mai puþin informate saumai puþin binevoitoare în ceeace priveºte acest tip de pre-venþie, singurul demonstrat caeficient.
A treia cauzã este legatã deo informare insuficientã /aprovizionare cu sincope”,aratã reprezentanþii DSPHunedoara.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Octombrie 2015 Actualitate 7
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în
Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
0735.183175
vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINESORTIMENTE
DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
S.C APA SERV VALEA JIULUIS.A PETROªANI
anunþã restricþii în furnizarea apei potabilepentru: Luni 12.10.2015 în oraºul:
Vulcan - între orele 09.00 - 13.00.Zona afectatã: Str. Morii, Micro 3B (Dalas), V. Alecsandri - parþial, Brazilor ºi casele depe str. Pinului. Motivul restricþiei: Remedierepierdere str. Morii în zona imobilului 74;
Mulþumim pentru înþelegere,Birou Presa S.C Apa Serv Valea Jiului
S.A Petroºani
Câþi români cu probleme de sãnãtate mintalãau fost diagnosticaþi ZILNIC în ultimul anP este 210.000 de români au probleme de sãnãtate mintalã, în creºtere
faþã de anul trecut, precizeazã Fundaþia Estuar, care a lansat, sâmbãtã, deZiua Mondialã a Sãnãtãþii Mintale, prima hartã interactivã din domeniul sãnãtãþii mintale din România.
Nãscut pe 7 oct.1911 (decedat la 81de ani, în 3 dec.1992), în judeþulMaramureº, a fostlegitimat la 11 ani laSãtmãreana Satu Mareca portar, apoi din1927 la Olimpia SatuMare, perioada de vârfa activitãþii sale cajucãtor final la„U” Cluj, întreanii 1932-1937. Calitãþilesale – reflexe,plasament – l-au dus înechipaNaþionalã aRomâniei undea apãrat depatru ori, cuscorul generalde 13-0! A maijucat pânã în1940 laTricolor BaiaMare ºiVictoria Cluj,devenind ulte-rior antrenor.Va antrena laTricolorul ºiMinerul BaiaMare (1940-1946),ExplozivFãgãraº (1946-1947),Concordia
Ploieºti (1948-1949).
C ea mai lungãperioadã,
la JiulÎn anul 1952, la
vârsta de 46 de ani,Andrei Sepci ajunge înValea Jiului. Ajunge laJiul Petroºani, echipãde mijlocul clasamen-
tului, începând oserioasã acþiune depromovare a tinerilorjucãtori, începând cuportarul Gh. Cosma ºiterminând cu atacantulVictor Gabor.
Va rãmâne la Jiul(care se va mai numiîn acea perioadãMinerul), ocupând
locuri în partea adoua a clasamen-tului, deºi existauo serie de valoriîn echipele din acei ani, precum Crâsnic,Romoºan, Vasiu, Guþã,Tãnase, Turcuº,Paraschiva, IuliuFarkas (I), V.Gabor, Coidum,Licã Panait,Farkas II, I.Moldovan.
S pecta-torul...
arbitrul!În anul 1956,
la un meci dinetapa a 8-a Jiul –LovomotivaTimiºoara (2-1),unul dintre tuºieria arbitrat mereuanapoda, faptreproºat mereuarbitrilor de cen-
tru Imre Astyalos decãtre Andrei Sepci.Atunci centralul a luato decizie incredibilã,scoþându-l de pe terenpe tuºier ºi înlocuindu-lcu... un spectator, careculmea, ºi-a fãcutexcelent datoria!
În vara anului 1957,Andrei Sepci pleacãpentru o scurtãperioadã la Bacãu,dupã care la
Universitatea Cluj, lacare va rãmâne zeceani, pânã în 1967 (în1965 va câºtiga cu„U” Cluj CupaRomâniei). Se varetrage la Centrul dejuniori „U” Cluj cucare va câºtiga patrutitluri naþionale (1967,1969, 1972, 1974).
Numele lui AndreiSepci va rãmâne însãlegat de longevitatea
sa la Petroºani,menþinând echipa Jiul vreme de cincicampionate consecutivîn Divizia „A”, în acest sens, la nivelulprimei divizii, fiind unrecordmen absolut. Pe 7 octombrie a.c. s-au împlinit 104 anide la naºterea sa.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 12 Octombrie 20158 Sport
POVEªTILE
SPORTULUI
Echipa JiulPetroºani mereu aavut un sponsor puter-nic ºi reprezentativ,odatã cu înfiinþarea eiîn 1919. Societãþileminiere, indiferentcum s-or fi numit ele,
pânã la „CombinatulMinier” din anii `90 ºimai apoi pânã lamomentul sucombãriisub mandatul IoanSavu în anii `97-`98,liderul L.S.M.V.J.,mereu Jiul a fost sub o
umbrelã protectoare,fãrã griji ºi cu mulþibani. Apoi a mai dus-o Alin Simota vreozece ani, dupã care s-a ales praful. Erau vre-murile când tot felulde samsari, subdiferite denumiri pom-poase, se ocupau deconducerea Jiul –directori tehnici,sportivi, conducãtori,preparatori fizici,
preºedinþi,vicepreºedinþi – ausupt ani de zile dinfântâna fotbaluluipetroºenean. Acum cãa secat, cu toþii au datbir cu fugiþii, echipazbãtându-se într-ocruntã mizerie finan-ciarã ºi lipsã de identi-tate. MarinTudorache, SorinGhiþan sau DamianMilitaru care ºi-au
bãtãtorit zeci deani tãlpile pe toatepalierele echipei –jucãtori, antrenorietc. – trag acumsinguri la cãruþã, în speranþa cãaceasta va ieºidintr-un drum încare s-a împot-molit. Greu decrezut, dacã nuvine, cineva urgentsã „toarne asfalt”.
Henþ cu mâna Când erau bani, toþi roiau pe la Jiul...
Paginã realizatã deGenu TUÞU
- MEMORIA FOTOGRAFIEI -În fiecare zi de luni ºi marþi vom publica în cotidianul nostru o fotografie cu un
moment semnificativ din sportul Vãii Jiului. Un motiv în plus pentru a ne împrospãta memoria despre faptul cã au existat performanþe sportive ºi în Valea Jiului.
GOL... ÎN DIRECT!O fazã spectaculoasã pe vremea Diviziei „A” acum patru
decenii. Sub privirile piteºtenilor Cârstea, Ivan, Stocker (Jiul), R.Vlad, Libardi (nr. 10), V. Stan, Rozsnyai (nr. 11), Gigi Mulþescu
(Jiul) ºi Musteþea, se înscrie un gol spectaculos de cãtre Stocker.
Un exemplu de longevitate ca antrenor
Andrei Sepci, 5 ani la Jiul
Î ntr-o perioadã în care antrenorii sunt vânturaþi de la o echipãla alta, descoperim în istoria sportului Vãii Jiului ºi nume
care au fost serios legate de o echipã. Aºa este Andrei Sepci.
