Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul III Nr. 679 Joi, 21 August 2014 Se încearcã extinderea cimitirului >>> PAGINILE 8-9 ªcoli neautorizate dar funcþionale >>> PAGINILE 8-9 Încet, dar sigur, la Petrila, lucrãrile la ambulatoriu continuã >>> PAGINA A 4-A Vom avea ceas stradal în Petroºani >>> PAGINA A 5-A Semnal de alarmã! Cartierele muncitoreºti din Valea Jiului se depopuleazã! >>> PAGINA A 7-A Senatorul Resturilor în spatele unui imens fals electoral? Haralambie Vochiþoiu îi compromite campania electoralã lui Victor Ponta A juns senator de Valea Jiului in extremis - printr-o regretabilã eroare a naturii, adicã a sistemului prost gândit de redistribuire - Haralambie Vochiþoiu a împânzit Valea Jiului cu zvonul cã va fi ministru, ministru delegat, secretar de stat sau ce-o mai visa mintea lui de politician perdant, numa’ bun de dat exemplu în manualele de istorie la capitolul „traseist politic”. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Licitaþie pentru termoficarea Vãii Jiului >>> PAGINA A 10-A Nu închideþi mina Petrila! Cer pãstrarea locurilor de muncã >>> PAGINA A 11-A Tiberiu Balint despre mineritul din Valea Jiului >>> PAGINA A 11-A Avram Iancu, de la înot la mountain bike >>> PAGINA A 16-A Denivelãri la trecerile de pietoni, cerute de poliþiºti >>> PAGINA A 13-A T
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU
Senatorul Resturilor în spatele unui imens fals electoral?
Haralambie Vochiþoiu îi compromite campania
electoralã lui Victor Ponta
A juns senator de Valea Jiului in extremis - printr-o regretabilã eroare a naturii,adicã a sistemului prost gândit de redistribuire - Haralambie Vochiþoiu a împânzit
Valea Jiului cu zvonul cã va fi ministru, ministru delegat, secretar de stat sau ce-o maivisa mintea lui de politician perdant, numa’ bun de dat exemplu în manualele de istoriela capitolul „traseist politic”. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
Licitaþie pentrutermoficarea
Vãii Jiului>>> PAGINAA10-A
Nu închideþi minaPetrila!
Cer pãstrarealocurilor de muncã
>>> PAGINAA11-A
Tiberiu Balintdespre minerituldin Valea Jiului
>>> PAGINAA11-A
Avram Iancu, de la înot la
mountain bike>>> PAGINAA16-A
Denivelãri la trecerile de pietoni,cerute de poliþiºti
>>> PAGINAA13-AT
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August20142 Utile
Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi
de afaceri?Vrei sã faci bani?
Cronica Vãii Jiului
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15:
ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ
ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL
Joi 10 – 12
DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM
ªef Departament Exploatare Florin DONISA
ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN
Director General, Costel AVRAM
APASERVINFORMEAZÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687
Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu
Radare în Hunedoara
VREMEA ÎN VALEA JIULUI
LLLLuuuuppppeeeennnniiii
VVVVuuuullllccccaaaannnn
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii
PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa
A juns senatorde Valea
Jiului in extremis -printr-o regretabilãeroare a naturii,adicã a sistemuluiprost gândit deredistribuire -HaralambieVochiþoiu aîmpânzit ValeaJiului cu zvonul cãva fi ministru, ministru delegat,secretar de stat sauce-o mai visamintea lui de politician perdant,numa’ bun de datexemplu în manualele de istorie la capitolul„traseist politic”.
ªi cum tot sperã cãîi va convinge peoameni de susþinereapoliticã la nivel înalt decare se bucurã ºi cãzvonul lansat de el,repetãm!, este cât sepoate de real, s-a fãcutpreº în faþa lui VictorViorel (Vivi) Ponta, liderul PSD cu careUNPR-ul de buzunardin care face parte ºiHaralambie „Harry”Vochiþoiu este înalianþã. Cã doar niciofuncþie nu se obþine peochi frumoºi ºi asta oºtie ºi Harry Vochiþoiu,dar ºi restul lumii de lacelebrul episod cuagenda pierdutã de
politicianul de buzunar. Când a dezertat din
PP-DD, care, chiar ºitâr⺠– grãpiº, l-apropulsat în senat,Vochiþoiu a promis cãva lua cu el în UNPRmajoritatea membrilorPP-DD. În contra-partidã ar fi primit,spera el, postul deministru al Muncii. Nui-a ieºit pasenþa, însã,ºi ºi-a fãcut cruce culimba în cerul gurii,mulþumind Celui deSus cã a scãpat doar
cu câteva cuvinte „dedulce” din partea celorpe care încerca sã-iconvingã sã-l lase peDomnu’ Dan ºi sã vinãla „General”.
Acu`, Vochiþoiu sevede din nou ministrudelegat (sau... „delegat”?!) pentru dialogsocial, tot în cadrulMinisterului Muncii,Familiei ºi ProtecþieiSociale, chiar dacãdeclarã cã nu se cadesã se laude singur. Iarpentru asta i-a propus
lui Vivi Ponta cã îi vaaduna un purcoi desemnãturi. Nu se ºtiecu exactitate câte,pentru cã suma vehiculatã variazã între10.000 ºi un milion desemnãturi. A dat fugala primãrie ºi a cerutamplasament pentrutrei corturi, undeoamenii sã vinã ºi sã-ºideclare susþinerea pen-tru Ponta. A primitdouã amplasamenteunde au fost montatedouã corturi, dar ce sãvezi: pe oameni în cotîi doare de HaryVochiþoiu ºi a lui cam-panie pentru Ponta.Fapt de aºteptat, dealtfel, având în vederenotorietatea de micþepar ºi lipsa deîncrederea de care sebucurã în Valea Jiului“Senatorul Resturilor”.Pe listele lui Vochiþoiuºi angajaþii firmelorcontrolate de el s-aueschivat sã le aparãnumele.
ª mecherii dedoi bani ºi-o
semnãturã
ªi ca sã îiprosteascã pe oameni,Vochiþoiu apeleazã latot felul de golãnii.
Astfel “SenatorulResturilor” a împânzitValea Jiului cu afiºeprin care încearcã sã-iprosteascã pe oamenicã îi duce, prin grija sade mare sponsor, darcontra sumei de 42 delei, în excursie pe lamãnãstiri. Doritorii tre-buie sã semneze însãanumite liste.... La fel,tot “sponsorul”Vochiþoiu, le oferãpensionarilor, o datãpe lunã, câte o masãla Casa Bobârcã.Bineînþeles cã “spon-sor” e doar din gurã, ºiprobabil tot ca sã facãrost de semnãturileoamenilor, pentru cã,cei care doresc sãmeargã, trebuie sãscoatã din buzunar 20 de lei.
P e Ponta îl paºte un
scandal imenslegat de infracþiunea de fals
Dar, cum nu puteasã-ºi declare impotenþapoliticã sau lipsa decredibilitate în faþaelectoratului, Vochiþoiua dat fuga la vechiul luipartener ºi strateg, denumele cãruia se leagãºi „scandalul agenda”,
sã-l ajute sã-ºi ducã labun sfârºit promisiu-nea aducãtoare descaun ministeriabil. ªi,cât ai bate din palme,listele cu semnãturi auºi apãrut, în formãcompletã, aºa încâttoatã lumea sã fiefericitã. Dar ce te facicând gurile rele ºiatotºtiutoare vorbesctot mai des despre falsuri perfecte peliste, care l-ar puteaarunca pe Vivi Pontaîntr-un nou scandal cuiz penal, dacã organeleabilitate ºi-ar bãgapuþin nasul, ceea ce leºi recomandãm cãl-duros. Se spune cã, pelângã numele inventatedintr-un condei, alþisusþinãtori ai lui Pontaar fi fost absolut realicândva, dar acum aravea domiciliul înCimitrul Central dinPetroºani. Ponta, înaceste condiþii, se riscãoare sã meargã pemâna „SenatoruluiResturilor”, care ademonstrat de-a lungulvremii cã este un per-dant perfect?! Rãmânede vãzut dacã PrimulMinistru al Românieiva vrea sã îºi legenumele de cel al luiVochiþoiu ºi, mai mult,sã-ºi completezeCabinetul cu un ministru puºcãriabil,care sã îl ajute sã ajungãmai repede la groapaistoriei chiar când se ºivede Preºedinte.
MariusMariusMITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August 2014 Actualitate 3Senatorul Resturilor în spatele unui imens fals electoral?
Haralambie Vochiþoiu îi compromitecampania electoralã lui Victor Ponta
“Am depus în urmãcu doi ani de zile laADR Vest un proiectpentru repararea,modernizarea ºidotarea cu aparaturã aambulatoriului dinPetrila. S-a aprobat ºile mulþumesc celorcare au avut un cuvîntde spus în ceea cepriveºte aceastã impor-tantã investiþie. Sereabiliteazã ambulato-riul, vor fi 15 cabinetemedicale cu aparaturãmodernã de ultima
generaþie ºi avemsarcina cã pînã în lunamartie a anului viitorsã finalizãm lucrãrile.
Încã nu am fãcutlicitaþia pentru aparaturã, ne-am gîndit cã prima datã sãfacem partea de con-strucþii iar dupã aceeasã ne ocupãm deaparaturã ºi nu înultimul rînd o sã inter-vin la DSP ºi la minis-
ter cu adrese pentru atrimite medici ºi spreoraºul Petrila pentru aputea asigura starea desãnãtate în oraºulPetrila”, a declarat Ilie
Pãducel, primaruloraºului Petrila.
Petrilenii vor benefi-cia de servicii medicalemai bune dupã ce vorfi reabilitate în jur de15 cabinete medicalede specialitate pentrucare administraþialocalã cautã ºi medici.
“Începînd de la car-diologie, oftalmologie,obstetricã-ginecologie,vor fi 15 cabinete despecialitate”, a maispus sursa citatã.
Odatã cu acestelucrãri, ambulatoriul arputea fi încãlzit cu
energie alternativãprodusã de panourilesolare. Administraþialocalã de la Petrila asemnat, anul trecut,contractul de finanþare
pentru proiectul”ModernizareaCabinetelor deSpecialite aleAmbulatoriului dincadrul Centrului deSãnãtateMultifuncþionalPetrila”. Proiectul are o valoare totalã de 9.765.881.25lei din care:7.480.278,14 leifinanþare neram-bursabilã de laUniunea Europeanãprin Fondul Europeande DezvoltareRegionalã.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August 20144 Actualitate
M ii de oameni sunt
aºteptaþi ºi în acest an sã iaparte, duminicã, 7 septembrie, laSerbãrile Naþionalede la Þebea, închinate memorieilui Avram Iancu.
Potrivit programuluioficial anunþat deConsiliul Judeþean ºiPrefectura Hunedoara,evenimentul va începela ora 11.00 cu unceremonial în care vorfi depuse coroane deflori la mormîntul luiAvram Iancu, din cimi-tirul de la Tebea. Va
urma o slujbã depomenire a celui pecare moþii îl numescCrãiºorul Munþilor. Unistoric va prezentaimportanþa lui AvramIancu în istoriaRomâniei, iarautoritãþile vor adresamesaje participanþilor.
Manifestãrile vor
continua cu un specta-col folcloric susþinut deformaþii ºi interpreþi demuzicã popularã, pe oscenã amenajatã în aerliber.
Mãsurile de ordinepublicã vor fi asiguratede efective aleJandarmerieiHunedoara, care vor
urmãri prevenirea ºicombaterea oricãrorincidente.
Avram Iancu s-anãscut la 1824, într-ofamilie de moþi înstãriþidin comunã Vidrã deSus. De profesie avo-cat, la Revoluþia de la1848 Avram Iancufãcea parte dintre frun-
taºii intelectualitãþiiromâneºti transil-vãnene luptãtoare pen-tru emancipare socialãºi naþionalã. A fostunul dintre iniþiatorii ºiorganizatorii adunãrilorpublice de la Blaj, din30 aprilie, 15-17 maiºi 15-23 septembrie1848, ºi conducãtorul
cetelor înarmate deþãrani ºi mineri dinMunþii Apuseni, în rîn-durile cãrora se bucurade o mare populari-tate.
Avram Iancu s-astins din viaþa la 10septembrie 1872, încomunã Baia de Cris,ºi a fost înmormîntatîn cimitirul de laTebea, la umbraGorunului lui Horea.
Serbãrile Naþionale de la Þebea 2014
Încet, dar sigur, la Petrila, lucrãrile la ambulatoriu continuã
A dministraþialocalã de la
Petroºani a decis sãmonteze un ceas înzona de la intrareaîn localitate, laintersecþia cu zonaturisticã Parâng.Consilierii au apro-bat suma de baninecesarã achiziþio-nãrii ºi, în scurttimp, Valea Jiuluiva avea primul ceasstradal funcþional.
Ani la rând, ideeamontãrii unui ceassimbolic în Petroºani afost tergiversatã ºi
amânatã sistematic.Asta pânã în aceastãsãptãmânã, când, înurma ºedinþei deîndatã ce a avut loc laprimãrie s-a alocatsuma necesarã
achiziþionãrii unui ceaselectric.
Ceasul va fiamplasat într-o inter-secþie intens circulatã,în sensul giratoriu întreDN 66A ºi drumul ce
duce spre zona turisticã din Parâng.
„Au fost expusecâteva modele încadrul ºedinþei deîndatã. A fost alesunul, care a fost agreat
de cãtre noi ºiurmeazã a fi montat”,a declarat Dorina Niþã,viceprimarul municipi-ului Petroºani.
Întreaga instalaþie vacosta 3.000 de lei, iarbanii au fost alocaþi totmarþi, în ºedinþa deconsiliu.
În Petroºani au maifost cel puþin douã ast-fel de ceasuri. Unulelectronic, cam în
aceeaºi zonã, de laintrarea în localitate ºiunul mecanic, care afuncþionat ani la rândîn faþa Casei deCulturã din localitate.Acum, în zona respectivã a rãmasdoar soclul careaºteaptã un monumentdedicat eroilor.
Ceasul împreunã cuavionul ºi locomotivaar urma sã fie câtevadintre simbolurilemunicipiului Petroºani.În momentul de faþã încapitala Vãii Jiului nuexistã niciun astfel deobiect care sã indiceora exactã.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August 2014 Actualitate 5
21,36 de lei/alegãtor,costul mediu al alegerilor europarlamentareA utoritatea Electoralã
Permanentã (AEP) a publicat,marþi, pe site-ul instituþiei, situaþiafondurilor alocate ºiutilizate laalegerile pentruParlamentulEuropean din 25mai.
Potrivit unui comunicat alAEP, totalul fondurilor aprobate pentrudesfãºurarea alegerilor din 25 mai a fost de125.774 mii lei, din care s-au cheltuit 111.583mii lei.
Sumele neutilizate, reprezentând 14.161 lei,au fost restituite în vederea reîntregirii Fonduluide rezervã la dispoziþia Guvernului, precizeazãAEP.
"Din calculele efectuate de AutoritateaElectoralã Permanentã, rezultã cã, pentrufiecare alegãtor înscris în listele electorale per-manente, suma medie cheltuitã a fost de 6,12lei, iar, pentru fiecare alegãtor care s-a prezen-tat la vot, costul mediu s-a ridicat la 21,36 lei",mai informeazã sursa citatã.
Vom avea ceas stradal în Petroºani
U NOPAreclamã lipsa
tratamentului pentru bolnavii cuHIV/SIDA laInstitutul "MateiBalº" din Capitalãºi în mai multejudeþe din þarã,MinisterulSãnãtãþii precizândcã a trasferat spi-talelor 19 milioanede lei pentru acesttratament.
"De peste o sãp-tãmânã, cei peste2.000 de pacienþi careîºi primesc tratamentulla Institutul Naþional deBoli Infecþioase «MateiBalº» trãiesc un ade-vãrat coºmar, pentrucã tratamentul de caredepinde viaþa lor numai este asigurat.Situaþia este una carese repetã. În luna iuliea mai fost o întreru-
pere de tratament laacelaºi spital,Ministerul Sãnãtãþiigãsind cu greu atuncibani pentru doar douãsãptãmâni de trata-ment. În aceeaºi situ-aþie se gãsesc acum ºipacienþii din Vrancea,iar în ultima lunã aufost întreruperi detratament ºi în judeþeleCluj, Galaþi, Sibiu,Olt", spune IulianPetre, director executiv
al Uniunii Naþionale aOrganizaþiilorPersoanelor Afectatede HIV/SIDA(UNOPA), într-uncomunicat remis,agenþiei MEDIAFAX.
cat programului s-aterminat în luna iulie,înainte de rectificare, amai spus Iulian Petre.
UNOPA solicitãtotodatã Guvernuluimutarea imediatã aProgramului HIV de laMinisterul Sãnãtãþii laCasa Naþionalã deAsigurãri de Sãnãtate,având în vedere cãpânã în 2013 lucrurileau mers mult mai bine,fiind gestionate deCNAS.
"În urma ultimei rec-tificãri bugetare, dintotalul fondurilorrepartizate domeniuluisanitar, Ministerul
Sãnãtãþii a alocat86.156.000 lei pentruderularea Programuluinaþional de prevenire,supraveghere ºi con-trol al infecþieiHIV/SIDA. Dinaceastã sumã, 19 mil-ioane de lei au fostdeja transferaþi cãtreunitãþile sanitare
descentralizate.Celelalte fonduri desti-nate tratamentuluipacienþilor în unitãþilesanitare aflate în sub-ordinea MS urmeazã firepartizate în aceastãsãptãmânã, dupãaprobãrile primite dinpartea Ministerului deFinanþe", se precizeazãîn comunicatulMinisterului Sãnãtãþii.
Mediafax.ro
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August 20146 Actualitate
Având în vederesesizãrile primite înultimele zile privinddeficitul de sânge ºiproduse de sânge dinunele unitãþi sanitare,Ministerul Sãnãtãþiiface un apel cãtrecetãþeni pentrudonarea voluntarã.
“În lunile de varã,pe perioada concedi-ilor ºi a muncilor agricole, sistemul seconfruntã frecvent cuscãderi ale colectei, lacentrele de transfuziiprezentându-se cu 20-25% mai puþinidonatori faþã de media
obiºnuitã. Pe de altãparte, tot în aceastãperioadã, existã ocerere mai mare dincauza numeroaseloraccidente rutiere sau aoperaþiilor planificate.Ca urmare, se creeazãun dezechilibru întrecerere ºi cantitãþile
La Petroºani,numãrul donatoriloreste relative constantpe parcursul anului.
“La noi nu s-auschimbat multe. Sunt
cam aceieaºi donatoricare vin lunã de lunã”,spun reprezentanþiiCentrului de Transfuziide la Petroºani.
Potrivit datelor centralizate de Direcþiade Sãnãtate PublicãHunedoara, în primeletrei luni ale acestui anpeste 3.300 de hune-doreni au donat sângeîn condiþiile în care, peîntreg anul trecut, aufost înregistraþi puþinpeste 6.500. În judeþexistã trei Centre deTansfuzie Sanguinã, în municipiile Deva,Hunedoara ºiPetroºani
Monika BACIUMonika BACIU
HoþulcerºetorU n bãrbat în vârstã de
37 de ani din oraºulHaþeg a fost arestat depoliþiºtii hunedoreni, dupã cea fost identificat ca fiindautorul a mai multor furturidin locuinþe.
Practic, bãrbatul ar fi pãtrunsîntr-o locuinþã din Sântuhalm,unde, fiind surprins de proprietari,a invocat cã a venit sã cerºeascã.Pânã sã fie prins, bãrbatul a reuºitsã sustragã din locuinþa unuidevean suma de 300 de lei.Poliþiºtii susþin cã sunt suspiciuni
rezonabile cã ar mai fi comis ºialte furturi din locuinþe situate peraza oraºului Simeria, dar ºi înzona oraºului Haþeg, infracþiunicare urmeazã a fi documentate.
Poliþiºtii l-au reþinut pe bãrbatpentru 24 de ore în baza uneiordonanþe, ºi a fost prezentat înfaþa magistraþilor cu propunere dearestare preventivã.
Numãrul donatorilor, la jumãtateD oar 3000 de hunedoreni au donat
sânge în acest an, faþã de cei peste6000 de anul trecut. Donatorii de sânge,din ce în ce mai puþini. Spitalele din þarãse confruntã cu o problemã în ceea cepriveºte lipsa acutã de sânge.
Bolnavii cu HIV, lãsaþi fãrã medicamente
L ipsa de per-spectivã îi
alungã pe locuitoriiVãii Jiului în altezone, unde, parcã,viitorul este puþinmai roz. Garsoniereºi apartamente sevând pe preþuri denimic cu toatebunurile din ele, iaroamenii sperã cãvor gãsi o viaþã maibunã în altã parte.
Valea Jiului stã subsemnul „transhumanþeiinverse”. Aºa cum auvenit aici, în aniiînfloritori ai mineritu-lui, lãsând în urmã totce au construit pânã
atunci, oamenii pleacãacum din Valea Jiuluispre zone unde viitorulnu mai pare atât desumbru ºi unde existão speranþã pentrucopii lor. Lasdã înurmã case ºi bunuri pecare le vând la preþuride nimic, iarfenomenul migraþieieste mult mai pregnant în cartierelemuncitoreºti, aflate înzonele periferice aleoraºului. Apartamentecare altãdatã se vin-deau cu 20 – 30.000de euro nu mai intere-seazã acum pe nimeni,deºi preþurile au scãzutdramatic. Este o situaþie similarã cu ceadin perioada imediat –urmãtoare primuluimare val de disponibi-
lizãri din minerit, dinanii ’96 – ’97, cândlocuinþele au ajuns sãfie vândute ºi pe oladã de bere. Preþulunei garsoniere încartierul Aeroport dinPetroºani a ajuns ºi la2.800 de euro, iar unapartament cu douãcamere, mobilat, sevinde ºi cu 8.000 –9.000 de euro ºi astaîn rate. Sumele potcoborî spectaculospentru cei care plãtesccash ºi cei mai multlocalnici spun cã vândpentru cã vor sã pleceîn altã parte. „Vreausã mã mut din ValeaJiului ºi am lãsat lapreþ pentru cã sper sã
îl vând. Nu mai am ceface aici”, spune unbãrbat care ºi-a scosapartamentul la vânzare. Nici în zonelecentrale preþurile numai sunt ca odinioarã,iar cei care þin lasumele cerute riscã sãnu încheie tranzacþianiciodatã.
A u crezut înpotenþialul
telegondolei
Cele multe dintrelocuinþele de pe piaþaimobiliarã, careabundã de oferte de vânzare, sunt laperiferie, acolo deunde ar fi trebuit, con-form proiectului, sãporneascã telegondolaspre Parâng. Iar astase vede ºi în ofertã,mulþi afãugând acestamãnunt pentru a facelocuinþa mai atractivã.Un proiect eºuat, însã,care a prãbuºit, odatãcu speranþa de revigo-rare a turismului, ºi
piaþa imobiliarã. Lamomentul demamãriiproiectului de dezvoltare a turismuluiîn Parâng, preþurilelocuinþelor dinAeroport au explodat,nejustificat spunagenþii imobiliari.Telegondola este doarun vis, proiectul de
dezvoltare a turismuluiîn Parâng s-a blocat, lafel ca ºi tranzacþiile depe piaþa imobiliarã.Mai grav, preþurilescad în continuare ºi chiar ºi aºa foartepuþini sunt cei carecumpãrã. „În zonarespectivã a fost ocreºtere explozivã,nejustificatã spun eu.De exemplu, peStrada Unirii nu ammai vândut o locuinþãde 7 ani. Nimeni nucumpãrã în acea zonã.Oricum, preþurile vormai scãdea în generalºi asta spun din 2009,când nimeni nu cre-dea. Scad preþurile încontinuare pentru cãsunt foarte puþinicumpãrãtori, extremde puþini, aproapeinexistenþi. Vomajunge sã nu maiputem sã ne vindemproprietãþile. Poate60% dintre cele pecare le-am vândut în
ultimii ani sunt aleunor oameni care auplecat din Petroºani.ªi acum am câtevaapartamente ale unoroameni care fie suntpe picior de plecare,fie au plecat în Cluj,Timiºoara, Bucureºti”,spune Cristian, agentimobiliar în Petroºani.
D ependenþide minerit
Zonã monoindistri-alã, Valea Jiului estedependentã de mine-rit, iar restructurarea
industriei miniere aadus declinul.Aninoasa, prima locali-tate din România careºi-a declarat falimentulîn instanþã, poate ficonsideratã „proiectul”pentru ce înseamnãoraºele zonei fãrã exploatarea cãr-bunelui: oraºe moarte,fãrã perspectivã, încare doar bãtrânii mairãmân sã aºteptesfârºitul. Cei care mailucreazã în minerit, fiecã sunt în „zona via-bilã” simt cã ziua încare peste Valea Jiuluise trage cortina estetot mai aproape.Minele neviabile autrasat parcursul, pânãcel mai târziu în anul2018, iar ComplexulEnergetic Hunedoaraeste la un pas de insolvenþã din cauzadatoriilor acumulate ºi a pierderilor dinexploatare.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August 2014 Actualitate 7
Semnal de alarmã!
Cartierele muncitoreºti dinValea Jiului se depopuleazã!
Î n prezent, înjudeþul
Hunedoara existã14 unitãþi ºcolarecare nu au obþinutautorizaþia sanitarãde funcþionare.Dintre acestea, 3sunt localizate înmunicipiulPetroºani.
Este vorba despreªcoala Gimnazialã Nr.2, grãdiniþia amplasatãîn corpul vechi al ªcoliiGenerale “IG Duca” ºiclãdirea în care îºi deru-la activitatea secþia delimba maghiarã a ªcoliiGenerale “AvramStanca”. “Nu au auto-rizaþie de funcþionaresanitarã de mai mulþiani dar vor funcþiona ºi
în viitorul an ºcolar, lafel ca ºi pânã acum.Dacã s-ar fi reuºitfinalizarea lucrãrilor dela grãdiniþa amplasatãlângã sediul vechi alºcolii “I.G. Duca” ar fifost foarte bine dar nuam mai primit bani.Secþia de limbamaghiarã am înþeles cãse va muta într-un alt
spaþiu iar ºcoala dinColonie îºi va deschideºi ea porþile la debutulnoului an ºcolar chiar ºi
în condiþiile în care nudeþine autorizaþie sani-tarã”, a precizat TiberiuIacob – Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.
Deºi nu deþine autorizaþie sanitarã defuncþionare ªcoala
Gimnazialã Nr. 2 vacontinua sã pregãteascãelevi din clasele I – VIII.“Vom funcþiona la felca ºi în anii anterioriadicã fãrã autorizaþiesanitarã. Problemeavem ºi la grãdinþaaflatã în subordineanoastrã, dar asta estesituaþia ºi, în lipsa banilor, nu avem ceface”, a declaratGabriela Rus, directorªcoala Gimnazialã Nr.2 Petroºani.
La celelalte unitãþiºcolare din Petroºanilucrãrile de modernizarese aflã pe ultima sutãde metri.
Bacalaureat dinaceastã toamnã autrecut, ieri, ºi deproba de evaluare acompetenþelorlingvistice de comu-nicare într-o limbãeuropeanã.
Joi, 21 august, examenul va continuacu proba de competenþedigitale. La Liceul deInformaticã dinPetroºani la “englezã”au fost prezenþi doarcâþiva elevi. “Am avutînscriºi la examen 15elevi care, consider eu,s-au prezentat destul debine. Joi este programatexamenul la informaticãiar de sãptãmânaviitoare vor începe probele scrise”, adeclarat ConstantinToroapã, preºedintele
comisiei de examinare. Deºi au fost
organizate, de-a lungulverii, sesiuni depregãtire destinateelevilor care au ratatprima sesiune a Bac-ului, puþini dintre aceºtias-au prezentat la medi-taþii. “Eu sper ca toþielevii înscriºi la aceastãa doua sesiune abacalaureatului din acestan sã obþinã rezultatebune, asta, în condiþiileîn care nu prea aubinevoit sã se prezintela programul depregãtire organizat înultimele luni. Poate s-au
pregãtit în particular,poate nu au avut timpde meditaþii, dar sper sãne îmbunãtãþim procen-tul de promovabilitatecare, în varã, a fost deaproape 70%”, a maiprecizat ConstantinToroapã.
De luni, 25 august,elevii participanþi la ceade-a doua sesiune aBacalaureatului dinacest an vor începesusþinerea examenelorscrise. Prima probã estecea la “Limba ºiLiteratura Românã”.
MirMircea cea NISTORNISTOR
E dilii dinPetroºani
intenþioneazã sãachiziþioneze o nouãparcelã de teren învederea extinderiiCimitirului Centraldin localitate.
În prezent, aceºtiapoartã tratative cu unproprietar de teren dinzona în care se aflãlocurile de veci. “Nedorim sã achiziþionãmteren în zona de sus acimitirului, purtãm discuþii în acest sens, sperãm sã
ºi reuºim în acest demers. Într-adevãr, este nevoie de onouã parcelã de teren, pentru
cã avem ºi solicitãrinumeroase pentru noilocuri de veci”, adeclarat primarul TiberiuIacob – Ridzi.
În cazul în care “afacerea” va fiparafatã, cimitirul se vaextinde cu câteva zecide locuri. În prezent, înCimitirul Central dinPetroºani, numãrul celorînhumaþi este deaproape 40.000, maimulþi decât numãrulactual al locuitorilor “înviaþã”. Ce-i drept, ceimai mulþi dintre aceºtia
sunt îngropaþi unii peste alþii,datoritã spaþiului redus.
MirMircea cea NISTORNISTOR
ªcoli neautorizate dar funcþionale
A mai trecut o zi de “Bac”
Se încearcã extinderea cimitirului
ªi firma unde facpracticã are de câºtigat:primeºte lunã de lunã300 de lei pentrufiecare ucenic. Lafinalul anului depregãtire, însã, nimeninu garanteazã cã aceºtitineri vor fi angajaþi.
Uniunea Europeanã
oferã 10 milioane deeuro statutului românca sã integreze 5.000de tineri fãrã diplomãde bacalaureat. Ei poturma cursuri de califi-care ori pot face prac-ticã într-o firmã timp deun an. La Iaºi, douãtinere învaþã sã
croiascã rochii demireasã. Fetele primesclunar o mie de lei ºi osubvenþie din banieuropeni, de 350 delei. Tinerele au astfelun venit constant timpde un an. Cei care leoferã ocazia sã înveþe omeserie au de câºtigat.Primesc lunar 300 delei pentru fiecareucenic. „Atâta timp câtînveþi ºi esti ºi plãtit efoarte bun. Peste tot îþicere sã ai expe-rienþã, peste tot sãai vechime”, aspus maistrulMaria Cojocariu.Dupã terminareastagiului de prac-ticã, însã, tinerii nuau nicio garanþiecã vor fi angajaþi.„Scopul nostrueste sã scoatemacesti tineri dinzona gri, neagrã apieþei muncii pen-tru cã sunt foartemulþi care nu auîncredere în mãsuri
ºi nu se înscriu ºi îºicautã pe cont propriu”,ªtefania Andreescu,manager proiect,Ministerul Muncii.Totuºi existã ºi tinericare nu sunt interesaþinici de muncã, nici deînvãþãturã. Din ceipeste 80.000 deabsovenþi de liceu, carenu au trecut examenulmaturitãþii, doar 300urmeazã în prezentacest program.
Plãtiþi din bani europeni sã înveþe o meserie5000 de tineri care nu au luat bacul vor fi integraþi în muncã
T inerii care nu au luat bacul maiprimesc o ºansã. Ministerul Muncii
oferã 5.000 de locuri pentru cei care vorsã înveþe o meserie. Pe lângã salariu, eiprimesc ºi o subvenþie de 350 de lei, banidin fonduri europene.
Î n prezent, înjudeþul
Hunedoara existã14 unitãþi ºcolarecare nu au obþinutautorizaþia sanitarãde funcþionare.Dintre acestea, 3sunt localizate înmunicipiulPetroºani.
Este vorba despreªcoala Gimnazialã Nr.2, grãdiniþia amplasatãîn corpul vechi al ªcoliiGenerale “IG Duca” ºiclãdirea în care îºi deru-la activitatea secþia delimba maghiarã a ªcoliiGenerale “AvramStanca”. “Nu au auto-rizaþie de funcþionaresanitarã de mai mulþiani dar vor funcþiona ºi
în viitorul an ºcolar, lafel ca ºi pânã acum.Dacã s-ar fi reuºitfinalizarea lucrãrilor dela grãdiniþa amplasatãlângã sediul vechi alºcolii “I.G. Duca” ar fifost foarte bine dar nuam mai primit bani.Secþia de limbamaghiarã am înþeles cãse va muta într-un alt
spaþiu iar ºcoala dinColonie îºi va deschideºi ea porþile la debutulnoului an ºcolar chiar ºi
în condiþiile în care nudeþine autorizaþie sani-tarã”, a precizat TiberiuIacob – Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.
Deºi nu deþine autorizaþie sanitarã defuncþionare ªcoala
Gimnazialã Nr. 2 vacontinua sã pregãteascãelevi din clasele I – VIII.“Vom funcþiona la felca ºi în anii anterioriadicã fãrã autorizaþiesanitarã. Problemeavem ºi la grãdinþaaflatã în subordineanoastrã, dar asta estesituaþia ºi, în lipsa banilor, nu avem ceface”, a declaratGabriela Rus, directorªcoala Gimnazialã Nr.2 Petroºani.
La celelalte unitãþiºcolare din Petroºanilucrãrile de modernizarese aflã pe ultima sutãde metri.
Bacalaureat dinaceastã toamnã autrecut, ieri, ºi deproba de evaluare acompetenþelorlingvistice de comu-nicare într-o limbãeuropeanã.
Joi, 21 august, examenul va continuacu proba de competenþedigitale. La Liceul deInformaticã dinPetroºani la “englezã”au fost prezenþi doarcâþiva elevi. “Am avutînscriºi la examen 15elevi care, consider eu,s-au prezentat destul debine. Joi este programatexamenul la informaticãiar de sãptãmânaviitoare vor începe probele scrise”, adeclarat ConstantinToroapã, preºedintele
comisiei de examinare. Deºi au fost
organizate, de-a lungulverii, sesiuni depregãtire destinateelevilor care au ratatprima sesiune a Bac-ului, puþini dintre aceºtias-au prezentat la medi-taþii. “Eu sper ca toþielevii înscriºi la aceastãa doua sesiune abacalaureatului din acestan sã obþinã rezultatebune, asta, în condiþiileîn care nu prea aubinevoit sã se prezintela programul depregãtire organizat înultimele luni. Poate s-au
pregãtit în particular,poate nu au avut timpde meditaþii, dar sper sãne îmbunãtãþim procen-tul de promovabilitatecare, în varã, a fost deaproape 70%”, a maiprecizat ConstantinToroapã.
De luni, 25 august,elevii participanþi la ceade-a doua sesiune aBacalaureatului dinacest an vor începesusþinerea examenelorscrise. Prima probã estecea la “Limba ºiLiteratura Românã”.
MirMircea cea NISTORNISTOR
E dilii dinPetroºani
intenþioneazã sãachiziþioneze o nouãparcelã de teren învederea extinderiiCimitirului Centraldin localitate.
În prezent, aceºtiapoartã tratative cu unproprietar de teren dinzona în care se aflãlocurile de veci. “Nedorim sã achiziþionãmteren în zona de sus acimitirului, purtãm discuþii în acest sens, sperãm sã
ºi reuºim în acest demers. Într-adevãr, este nevoie de onouã parcelã de teren, pentru
cã avem ºi solicitãrinumeroase pentru noilocuri de veci”, adeclarat primarul TiberiuIacob – Ridzi.
În cazul în care “afacerea” va fiparafatã, cimitirul se vaextinde cu câteva zecide locuri. În prezent, înCimitirul Central dinPetroºani, numãrul celorînhumaþi este deaproape 40.000, maimulþi decât numãrulactual al locuitorilor “înviaþã”. Ce-i drept, ceimai mulþi dintre aceºtia
sunt îngropaþi unii peste alþii,datoritã spaþiului redus.
MirMircea cea NISTORNISTOR
ªcoli neautorizate dar funcþionale
A mai trecut o zi de “Bac”
Se încearcã extinderea cimitirului
ªi firma unde facpracticã are de câºtigat:primeºte lunã de lunã300 de lei pentrufiecare ucenic. Lafinalul anului depregãtire, însã, nimeninu garanteazã cã aceºtitineri vor fi angajaþi.
Uniunea Europeanã
oferã 10 milioane deeuro statutului românca sã integreze 5.000de tineri fãrã diplomãde bacalaureat. Ei poturma cursuri de califi-care ori pot face prac-ticã într-o firmã timp deun an. La Iaºi, douãtinere învaþã sã
croiascã rochii demireasã. Fetele primesclunar o mie de lei ºi osubvenþie din banieuropeni, de 350 delei. Tinerele au astfelun venit constant timpde un an. Cei care leoferã ocazia sã înveþe omeserie au de câºtigat.Primesc lunar 300 delei pentru fiecareucenic. „Atâta timp câtînveþi ºi esti ºi plãtit efoarte bun. Peste tot îþicere sã ai expe-rienþã, peste tot sãai vechime”, aspus maistrulMaria Cojocariu.Dupã terminareastagiului de prac-ticã, însã, tinerii nuau nicio garanþiecã vor fi angajaþi.„Scopul nostrueste sã scoatemacesti tineri dinzona gri, neagrã apieþei muncii pen-tru cã sunt foartemulþi care nu auîncredere în mãsuri
ºi nu se înscriu ºi îºicautã pe cont propriu”,ªtefania Andreescu,manager proiect,Ministerul Muncii.Totuºi existã ºi tinericare nu sunt interesaþinici de muncã, nici deînvãþãturã. Din ceipeste 80.000 deabsovenþi de liceu, carenu au trecut examenulmaturitãþii, doar 300urmeazã în prezentacest program.
Plãtiþi din bani europeni sã înveþe o meserie5000 de tineri care nu au luat bacul vor fi integraþi în muncã
T inerii care nu au luat bacul maiprimesc o ºansã. Ministerul Muncii
oferã 5.000 de locuri pentru cei care vorsã înveþe o meserie. Pe lângã salariu, eiprimesc ºi o subvenþie de 350 de lei, banidin fonduri europene.
Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
Programul de audienþe la biroul CJH
din Petroºani
Douã trimestreconsecutive descãdere economicãplaseazã þara în rece-siune. În cazul nostru,dupã ce InstitutulNaþional de Statisticãa revizuit datele petrimestrul al doilea,de la plus 0,2% laminus 0,2%, vedemo scãdere de unpunct procentual. Oevoluþie pe minuspentru economie,aºadar douã trimestreconsecutive. Dacã neuitãm ºi la tabloulevoluþiei Eurostat,noile date, modifi-cate, aduc Româniala cea mai marescãdere economicãdin UniuneaEuropeanã. Efectele
pentru populaþie nuse simt de pe o zi pealta. ªi oricum, nu artrebui sã se sperienimeni, pentru cã nusunt schimbãri lanivel de salarii sauposibilitãþi de cred-itare diferite. Esteadevãrat cã dacãacest trend descãdere economicãva continua sã semenþinã, acest lucruse va traduce princosturi de împrumutmai mari pentrubãnci ºi pentru stat.
Recesiunea, cu câtse va menþine operioadã mai îndelun-gatã, cu atât va aveaefecte în toate sec-toarele. Mai exact, osituaþie economicã
mai dificilã se traduceprin locuri de muncãmai puþine, iar dacãacum sunt 700.000de români care nu îºigãsesc un loc demuncã, numãrulacestora se vamenþine sau chiar vacreºte. Piaþa munciiva avea ºi ea desuferit, posibil ca maimulte firme sã seînchidã pentru cã nuau comenzi, ºi pentrucã vedem un consumtot mai redus acum.
Este a treia oarãcând România intrãîn recesiune de lavenirea crizei eco-nomice din 2008.Economia merge însãmult mai bine acumdecât în 2012. Deexemplu, exporturiledepãºesc 25 de mil-iarde de euro, iarinvestiþiile strãinesunt de aproximativ1,2 miliarde de euro.
DianaMITRACHE
Oraºele Vãii Jiului,mai puþin cele de laextremitãþi, respectivUricani ºi Petrila voravea un singur sistemde termoficare, unulcompetitiv, iar licitaþiapengtru atribuireaacestui serviciu uneisingure firme are locîn 15 septembrie. Cei
care sunt abonaþi, oricei ce se vor abona peviitor, trebuie sã ºtiecã energia termicã vafi livratã ca ºi pânãacum, dar primãriile ºiconsiliile locale vorgestiona printr-o aso-ciaþie ce a fost dejacreatã. „S-a constituitacea Asociaþie deDezvoltareIntracomunitarã (ADI),pe termoficare, unde
suntem împreunã cucelelalte primãrii:Aninoasa, Vulcan ºiLupeni, pentru ascoate la concesiuneacest sistem de ter-moficare, ca sã fie osingurã firmã ce facedistribuþia energiei ter-mice. Consumatoriivor avea cãldurã ºiapã caldã ca ºi pânãacum ºi e vorbadespre aceastã soci-etate care sã admin-istreze centralizatacest sistem, cu cos-turi mai reduse, decâtse face acum”, a spusTiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani, membruADI.
Mai mult, costurilear putea fi micºorate,
dacã la bugetele localese vor gãsi banii nece-sari. La Petroºani,spre exemplu, sub-venþia pentru GigaCalorie este acum de28% din valoarea inte-gralã, dar totul stã lamâna consilierilor.„Fiecare localitate vaavea libertatea ºi încontinuare sã sub-venþioneze energiatermicã cu cât doreºteConsiliul Local”, a maispus Tiberiu IacobRidzi.
Pânã acum, fiecare
oraº avea o societatede sine stãtãtoare, dar,din cauza datoriilor,mai toate au intrat îninsolvenþã. Din toam-nã, sistemul va devenifuncþional într-o altã
formã ºi pânã atunci,contractele firmelor determoficare vor fi pre-lungite lunar, pentruca populaþia sã benefi-cieze de apã caldã.
Dosarele pot fidepuse pânã la datade 30 septembrie2014 la sediul AFM,iar persoanele juridiceºi instituþiile publiceinteresate pot consul-ta Ghidul de finanþarepublicat pe site-ulinstituþiei în care suntprevãzute atât condiþi-ile de eligibilitate, câtºi documentaþia nece-sarã pentru înscriereaîn program.
Prin Programul''Rabla'' din acest an,AFM a emis 3.000 detichete pentru per-soanele juridice ºiinstituþiile publice.
În cele patru etapeanterioare de evaluareºi validare a dosarelordepuse de persoanelejuridice ºi instituþiilepublice au fost anal-izate în total 998dosare, dintre care
388 de dosare au fostacceptate pentru1.575 autovehicule,iar 610 dosare au fostrespinse.
Pentru stimulareaachiziþionãrii autove-hiculelor cât mai pri-etenoase cu mediul,se oferã posibilitateaacordãrii, pe lângãprima de casare, aunui eco-bonus în val-oare de 500 lei pen-
tru: achiziþionareaunui autovehicul nou,încadrat în norma depoluare Euro 6, achiz-iþionarea unui autove-hicul nou, al cãruimotor genereazã ocantitate de emisii deCO2 mai micã de100g/km, precum ºiachiziþionarea unuiautovehicul nou, cusistem de propulsiehibrid.
Potrivit AFM, laachiziþionarea unuiautovehicul de acesttip, se poate acorda,pe lângã prima decasare, o reducere încuantum de maximum1.000 lei, rezultatãprin cumulul a celmult douã eco-bonusuri.
Licitaþie pentru termoficarea Vãii Jiului
P atru oraºe din Valea Jiuluivor avea un sistem unic de ter-
moficare ce va fi gestionat de o sin-gurã firmã cu costuri reduse. Preþulde cost va sta oarecum ºi la mânaConsiliilor locale, care vor putea sãsubcvenþioneze costurile pentrufiecare oraº în parte.
Programul “Rabla 2014”, prelungit
A dministraþia Fondului pentruMediu /AFM/ a prelungit cu
30 de zile sesiunea de depunere ºivalidare a dosarelor pentru per-soanele juridice ºi instituþiile pub-lice în cadrul Programului ''Rabla2014'', a anunþat, miercuri, insti-tuþia într-un comunicat de presã.
Suntem în recesiune
Cum ne afecteazã?
E urostat a fãcut publice datele,dupã ce Institutul Naþional de
Statisticã le-a ajustat în secret,fãrã sã anunþe.
Monika BACIU
“Familiile care locuiescîn oraºul Petrila au nevoiede mina lor ... ! Fãrãlocurile de muncã pe carele oferã mina, multe familiiriscã sã moarã de foame”,spun iniþiatorii paginii.
În câteva zile de lalansarea paginii, sute depersoane s-au alãturat aces-tei miºcãri. Toþi sunt depãrere cã unitatea minierãcare a fost înfiinþatã acum155 de ani ar trebui salvatãde la închidere.
ª i primarul IliePãducel a
solicitat menþinereaunitãþii miniere
Autoritãþile locale de laPetrila au declarat cãîncearcã sã obþinã de laministerul de resort avizulde menþinere în funcþiune aminei Petrila pânã în anul2018. În tot acest timp, ceide la Societatea Naþionalãde Închideri Mine ValeaJiului, societate în subor-dinea cãreia funcþioneazãunitatea minierã spun cãeste imposibil acest lucru.Totul se datoreazã sub-venþiei pe care o primeºtemina pentru ca activitateaacesteia sã înceteze înprimul semestru al anuluiviitor.
“Dacã þinem cont desubvenþia care este încasatãºi decizia Uniunii Europenespune cã o minã poatetrece în segmentul viabildoar dacã va fi înapoitaãaceastã subvenþie, domnulprimar a discutat la minis-ter, îl înþeleg este minaoraºului dânsului. O sãavem discuþii cu privire lamina Petrila, dar din punctde vedere tehnic ºi eco-nomic al utilizãrii subvenþieilucrurile sunt destul deîntors înapoi”, a declarat,în urmã cu o lunã, AurelAnghel, directorul generalal SNÎMVJ.
Edilul petrilean, IliePãducel, spune cã a insistatla ministrul RãzvanNicolescu sã menþinã minaPetrila pânã în anul 2017.
“Am insistat pentru pre-lungirea programului deînchidere a Minei Petrila. I-am rugat sã nu se închidãaceastã minã în 2015, ci sãse mai amâne termenulpânã în 2017, argumentelemele fiind pãstrarealocurilor de muncã încã doiani – ar fi vreo 460 delocuri de muncã, dar ºiobþinerea unor cantitãþi decãrbune subvenþionate pen-tru Complexul EnergeticHunedoara. Deci, suntcâteva argumente care m-au fãcut sã-i rog pe cei doiminiºtri, pe domnulvicepremier Dragnea sã se
gândeascã la aceastã prop-unere. Îi rog ºi prin inter-mediul presei, precum ºi peconducerile SNÎMVJ ºiCEH, sã înþeleagã cã copiiifoºtilor mineri ºi copiiicetãþenilor din Petrila aunevoie de locuri de muncãºi este pãcat - dacãatâta timp nu s-aucreat alternative demuncã în oraºul nos-tru, disponibilizându-se peste 9.000 desuflete - sã seînchidã repede ºi ceîncã funcþioneazã ºiunde tinerii mai potsã munceascã,mãcar încã câþivaani. Ca pãrere per-sonalã ºi în atenþia
celor care fac criteriile deangajare, se poate pune nudoar zece clase obligatorii,ci ºi opt clase, în subteranse poate lucra ºi cu optclase, bineînþeles curespectarea normelor demuncã”, a declarat pri-marul Ilie Pãducel, în urmãcu o sãptãmânã
Mina Petrila, alãturi decea de la Uricani ºi
Paroºeni vor fi închise pânãîn anul 2018, conformacordului dintre ComisiaEuropeanã ºi statul român.
EM Petrila a fostdeschisã în urmã cu 155ani ºi conform acordului cuComisia Europeanã privindajutorul de stat pentru sec-torul minier, ar trebui sãmai funcþioneze pânã în2015.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August 2014 Actualitate 11
Nu închideþi mina Petrila
Cer pãstrarea locurilor de muncã
Monika BACIU
“Huila din ValeaJiului ºi energiaprodusã de termo-centrale este oresursã strategicã ºide aceea trebuiemãsuri speciale, nubãgatã la un coº cuprivaþii, cu energiasolarã sau eolianã,ci tratatã ca oresursã strategicã,iar atunci când vomînþelege acest lucrunu mai punem înbalanþã preþul cãr-bunelui din ValeaJiului cu cel dinimport, sã spunemcã este mai ieftin.Huila din importeste astãzi mai ieft-inã, dar dacã dis-trugem minerituldin Valea Jiului nuvom mai avea nicio-datã aceastã resursãstrategicã”, adeclarat TiberiuBalint, vicepreºedin-
tele ConsiliuluiJudeþeanHunedoara.
Vicepreºedin-tele instituþieijudeþene s-a alã-turat ºi el mitin-gului organizatde sindicatulMuntele. Acestaatrage atenþiaasupra faptuluicã mineritul ºienergia reprez-intã industria debazã în judeþulHunedoara ºidacã acestea vor fidistruse mii deoameni vor rãmânefãrã locuri demuncã.
”M-am alãturatacestor oameni caredoresc binelejudeþului Hunedoaraºi sunt împotrivaacelora care nici înmomentul de faþãnu înþeleg cã dis-trugerea minerituluiînseamnã dis-
trugerea întreguluijudeþ, pentru cã nudoar cei angajaþi laComplexulEnergetic vor aveade suferit, ci pe ori-zontalã zeci de miide oameni din acestjudeþ. Oamenii careprotesteazã astãziau dreptate: guver-nanþii de toate culo-rile, nu vreau sã facpoliticã din asta, nuînþeleg nevoile ade-vãrate ale industriei
energetice ºiminiere din judeþulHunedoara. Acestaeste motivul pentrucare astãzi sunt aici,ºi sunt în calitate decetãþean al judeþului
Hunedoara ºide reprezen-tant alConsiliuluiJudeþeanHunedoara,nu al unuipartid politic,pentru cãjudeþulHunedoaradepinde deaceste indus-trii ºi nu aºvrea sã oluãm peurmele met-alurgiei carea fost dis-
trusã ºi nimeni nua fãcut nimic”, amai spus sursacitatã.
De nenumãrateori responsabiliiinstituþiei judeþeneau spus cã proastaadministrare aComplexuluiEnergeticHunedoara arputea distrugeviitorul ºi economiaacestei zone.
N u închideþi mina Petrila. Valea Jiuluiare nevoie de ea! Oraºul Petrila are
nevoie de ea! Pe reþelele de sociale a fostcreatã o paginã pentru salvarea unitãþiiminiere de la Petrila, care se aflã în progra-mul de închidere a societãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului.
Tiberiu Balint despre mineritul din Valea Jiului
M ineritul poate fi salvat. Cel puþin asta estepãrerea vicepreºedintelui CJH, Tiberiu
Balint. Huila ºi energia produsã de cele douã ter-mocentrale din cadrul Complexului EnergeticHunedoara este o resursã strategicã asupracãruia guvernanþii ar trebui sã se aplece cu maimult interes.
crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu
cartofi aurii/Mozzarella pane cucartofi natur
Salatã/Desert
Marþi: Supa minestrone/Ciorba de
burtã Valdostana din pui cu legume
mexicane/Piept de pui umplut cuciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert
Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili
con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi
prãjiþi/ªniþel pane de porc cucartofi sãseºti Salatã/Desert
Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtu-
ra/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de
brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Mazãre galbenã bãtutã cucîrnaþi Salatã/Desert
Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-
ra/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi
piure/Rulada de cotlet cu spanacºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert
Luna August
Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau
o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã
Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.
Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro
MaximilianGÂNJU
Episodul petrecutîn consiliul localdevean, când un con-silier local al UNPR avotat alãturi de liberalipentru schimbareaviceprimarului PSD, i-a determinat pe liderii UNPR sã facã oanalizã în organizaþiajudeþeanã ºi sã leatragã atenþia mem-brilor formaþiunii, cãîn momentul în careîºi vor trãda parteneriicu care sunt laguvernare, vor fiexcluºi fãrã drept deapel din partid.
Surse din UNPRHunedoara spun cãaleºii locali ai partidu-lui au sarcina de a-isusþine fãrã comen-
tarii pe social-democraþi, în toateconsiliile locale dinlocalitãþile judeþului.„Le-am solicitatcolegilor mei dinUNPR loialitate ca sãpot la rândul meu sãcer colegilor din PSDrespectarea angaja-mentelor. Noi suntemprincipalul aliat alPSD ºi vrem sã nemenþinem doza deîncredere pe care ne-o solicitã Gabriel
Oprea. Are o relaþie foarte
bunã cu Victor Pontabazatã pe încrederereciprocã, iar atunciîn teritoriu trebuie sãfacem ºi noi lucrulacesta. Sigur, suntcolegi din UNPR carespun: facem asta, dar
ºi PSD-ul trebuie sã secomporte, nu ca rudabogatã ci ca un aliat.Eu sunt preºedintedemocrat dar carelucrez cu statutul înmânã. Nu se acceptãnici o trãdare, maiales cã suntem, acum,în *stare de rãzboi*, înprecampanie elec-toralã ºi nu se poatesã nu þinem ritmul”, adeclarat preºedinteleUNPR Hunedoara.
Cei care trãdeazã riscã excludereadin UNPR Hunedoara
M embrii UNPR Hunedoara nuvor mai ieºi din linia trasatã
de partid dacã vor sã mai facãpoliticã în formaþiunea condusã deGabriel Oprea. Cei care calcãstrâmb vor fi aspru sancþionaþiafirmã preºedintele interimar alUNPR Hunedoara.
Î ncã o proprie-tate imobiliarã
deþinutã de unadintre firmele omu-lui de afaceri AlinSimota este scoasãla licitaþie publicãîn contul datoriilor.
Este vorba despreun apartament cudouã camere situat încentrul municipiuluiPetroºani, la parter,pentru care sumacerutã de lichidatorulSC SIMAR SRL estede 110.880 lei. Situatin Petrosani, str. 1Decembrie 1918, bl.103, parter, cu osuprafaþã de cca 50mp, apartamentul este complet mobilat.Interesant este, însã,
cã preþul a crescutspectaculos dinmomentul în careomul de afaceri l-aachiziþionat.
Astfel, locuinþa afost cumpãratã în anul1999 cu suma de 30 de milioane de leivechi (3.000 de leinoi), cam cât era ºi unaspirator performantla momentul respectiv,pentru ca acum acelaºi
apartament sã fie scosla licitaþie. Preþul depornire a licitaþiei estede 110. 880 lei, cu ogaranþie de 10% dinsumã.
SC Simar SRL, unadintre firmele omuluide afaceri Alin Simota,se aflã în lichidare dincauza datoriilor acu-mulate, iar în calitatede reprezentant legalal acestei firme Simota
a fost trimis în judecatã sub acuzaþiade evaziune fiscalã,prejudiciul fiind calculat fiind de440.972 de lei.
De asemenea,Simar mai figureazãîntr-un dosar, instru-
mentat deprocurorii DIICOTîn care au avut locºi 8 percheziþiiimobiliare. PotrivitDIICOT, începândcu anul 2007,Alin Simota,împreunã cu maimulte persoane din conducerea S.C.Atomis
InternaþionalProd S.R.L.,S.C. SimarS.R.L., S.C.Atomis EnergieS.R.L., S.C.Elco InvestConsult S.R.L.– toate firmecontrolate deSimota- , pre-cum ºi alte per-soane deîncredere, ainiþiat ºi consti-tuit un grupinfracþional
organizat în scopulcomiterii infracþiunilorde evaziune fiscalã,delapidare ºi alteinfracþiuni, pentru a obþine beneficii materiale.
Alin Simota se aflãîn arest la domiciliu,fiind judecat într-undosar în care esteacuzat cã a constituit ºi coordonat o grupare infracþionalãspecializatã în actecomise cu violenþã.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Scos la licitaþie de lichidator
Alin Simota mai rãmâne fãrã un apartament
"Atmosfera de lucrudin cadrul companieieste importantã pen-tru toþi potenþialiiangajaþi intervievaþi,rãspunsurile de 'foarteimportant' ocupând opondere de 63%-64%în toate oraºele vizate.Este 'foarte importan-tã' ºi siguranþa loculuide muncã — 54% din-tre sibieni, 63% dintrebraºoveni ºi ieºeni ºi66% dintre clujeni aunotat aceastã opþiuneîn chestionare', searatã într-un comuni-cat de presã.
P achetulsalarial
În funcþie de oraºulde provenienþã, existãînsã ºi diferenþieriîntre opþiunile candi-daþilor. "Calitateacondiþiilor de muncã(birou propriu, spaþiide recreere etc.) este
consideratã 'foarteimportantã' de 61%dintre respondenþii dinSibiu, faþã de 32%dintre ieºeni ºi 28%dintre clujeni. Pe dealtã parte, sibienii val-orizeazã mai puþinexistenþa programelorde dezvoltare a anga-jaþilor — traininguri ºiteam building-uri: 25%dintre respondenþii dinSibiu considerã cãacestea sunt 'foarteimportante', faþã de40% dintre braºoveni,
42% dintre ieºeni ºi52% dintre clujeni", seprecizeazã în comuni-cat.
S acrificii vscarierã
"La cealaltãextremã, sibienii val-orizeazã cel mai puþinposibilitatea de a pro-mova — doar 39%dintre ei considerã cãe 'foarte important',faþã de 63% dintreclujeni ºi 52% dintre
ieºeni. De asemenea,tot sibienii sunt celmai puþin interesaþi deantreprenoriat: 33%dintre repondenþideclarã cãintenþioneazã sã-ºideschidã propriaafacere în urmãtoriidoi ani, faþã de 83%dintre ieºeni. Clujeniiºi braºovenii sesitueazã la mijloc:44% în Cluj ºi 42% înBraºov", se subliniazãîn comunicatul citat.
Studiul mai aratã cãtinerii în cãutarea unuiloc de muncã sunt totmai puþin dispuºi sã îºisacrifice viaþa person-
alã pentru a face cari-erã — doar 28% din-tre clujeni considerãcã aceastã afirmaþie lise potriveºte, alãturide 34% dintre ieºeni,36% dintre braºoveniºi 38% dintre sibieni.
Orele suplimentareÎntrebaþi la ce dis-
tanþã de actualul domi-ciliu ar fi dispuºi sã semute pentru un loc demuncã ce ar oferi unsalariu mai mare,tinerii preferã fie dis-tanþele scurte, sub100 de kilometri, fie oaltã þarã. "48% dintrebraºoveni s-ar muta înstrãinãtate, în timp cesibienii sunt cel mailegaþi de oraº — 26%nu sunt dispuºi sã semute nici pentru veni-turi mai mari", mai
reiese din comunicat.La capitolul "ore
suplimentare", majori-tatea celor intervievaþisunt dispuºi sã ledesfãºoare doar dacãle aduc beneficii mate-riale plus dezvoltareprofesionalã.
Studiul se bazeazãpe 721 de chestionarecompletate de partici-panþii la ediþiile dinprimãvara acestui anale Târgului de Carieredin Iaºi, Cluj-Napoca,Sibiu ºi Braºov. Întotal, peste 17.000 detineri, majoritar cuvârsta cuprinsã între20 ºi 30 de ani, absol-venþi de facultate sauîn ultimii ani de studiu,au participat la eveni-ment.
Cel puþin cinci acci-dente dintre care douãmortale au avut loc înPetroºani, la trecerilede pietoni sau înapropierea acestora,de la începutul anuluiºi pânã în prezent.Totodatã, în zoneleintens circulate cumeste ºoseaua de cen-turã a Petroºaniului,traversarea drumului
este o adevãratã aven-turã chiar ºi prinzonele special amena-jate. Din acest motiv,poliþiºtii din cadrul ser-viciului rutier dinmunicipiu au cerutadministraþiei publicelocale sã reamplasezelimitatoare de vitezãpe DN 66, atât pentrureducerea accidentelordin zonele trecerilorde pietoni cât ºi pen-tru a le permite oame-nilor sã treacã strada
fãrã sã stea minute înºir pânã când ºoferiiau de gând sã leacorde prioritate.
„La Parângul este oadevãratã tragediedacã vrei sã treci stra-da pe trecerea depietoni. Este ºi staþiaCFR, este ºi mina în
apropiere, pompierii,mai multe instituþii ºicei care merg lamuncã trebuie sã fugãpe trecere pentru cãse circulã cu vitezãfoarte mare ºi puþini îidau prioritate sãtreci”, spune un local-nic mulþumit de
amplasarea„poliþiºtilor culcaþi”.„Poliþia Petroºani ne-atransmis o sesizare ºine-a cerut sã punem odenivelare la trecereade pietoni de laParângul. Poliþia acerut acest lucruavând în vedere cã se
produc evenimente întrafic în zona respec-tivã, iar noi am mon-tat denivelarea respec-tivã. Pe interiorullocalitãþii nu vom punepentru cã toþi ºoferiiºtiu cã este localitateºi limitã de vitezã, însãmai avem pusã una latârgul de la stadionpentru cã ºi acolo semai circulã cu vitezã ”,a declarat directorulexecutiv al SPADPPPetroºani, DanielViºan. Limitatoarelede vitezã au mai fostmontate în anii trecuþi,însã au fost luate demunicipalitate când s-a reparat ºoseaua decenturã pentru cã erauuzate ºi provocaustricãciuni autoturis-melor.
Denivelãri la trecerile de pietoni, cerute de poliþiºti
N umãrul mare de accidente decirculaþie mortale în care sunt
implicaþi pietonii i-a determinat pepoliþiºtii din Petroºani sã cearã am-plasarea unor limitatoare de vitezãpe DN 66, în cartierul Aeroport.
Tinerii români nu sunt dispuºi sã-ºi sacrificeviaþa personalã pentru a face carierã
T inerii români în cãutarea unui loc de muncã suntinteresaþi mai mult de atmosfera de lucru ºi de
siguranþa locului de muncã decât de banii pe care i-arputea câºtiga. În plus, generaþia tânãrã nu este dispusãsã renunþe la viaþa personalã în favoarea carierei,reiese dintr-un studiu realizat de Târgul de Cariere laIaºi, Cluj-Napoca, Sibiu ºi Braºov.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August 201414 Program & Horoscop
21 martie* * *20
aprilie
21
aprile
* * *21 mai
22
iunie
* * *22 iulie
22
mai
* * *22 iunie
23 iulie* * *22
august
23 august
* * *22
septembrie
23octombrie
* * *22
noiembrie
23septembrie
* * *22
octombrie
23 noiembrie
* * *20
decembrie
21
decembrie
* * *20 ianuarie
21
februarie
* * *20 martie
21ianuarie
* * *20
februarie
Este momentul sã vã concen-traþi asupra treburilor casnice,chiar dacã aþi prefera o ieºirecu prietenii. Intuiþia vã ajutãsã rezolvaþi probleme dificile,dar þineþi cont ºi de sfaturilepartenerului de viaþã.
Sunteþi într-o excelentãformã intelectualã. Relaþiilecu cei din jur sunt foartebune. Sunteþi dispus sã leascultaþi problemele ºi sã ledaþi sfaturi. Nu faceþi promisi-uni.
Puteþi sã începeþi o afaceresau sã vã faceþi planuri cuprivire la o investiþie pe ter-men lung. Prietenii ºipartenerul de viaþã vã susþin.Evitaþi speculaþiile. Aveþi rãb-dare!
Dimineaþa, persoana iubitãvã admirã pentru ideile dum-neavoastrã originale. Aveþiun randament foarte bun ºiputeþi sã terminaþi tot ce aþiînceput. S-ar putea sãîntâmpinaþi mici probleme.
Zi bunã pentru a începe activ-itãþi noi, mai ales în casã. Esterecomandabil sã teminaþi maiîntâi ce aþi început. Capaci-tatea de comunicare esteexcelentã ºi vã ajutã sã legaþicu uºurinþã noi prieteni.
S-ar putea ca dificultãþile dinrelaþiile parteneriale sã vãafecteze randamentul intelec-tual. Dacã reuºiþi sã vã con-centraþi, aveþi ocazia sãobþineþi mici câºtiguri financia-re. Fiþi prudent.
Zi favorabilã schimbãrilorimportante. Aveþi ºansa sã vãafirmaþi pe plan social. Deasemenea, sunt favorizatestudiile ºi cãlãtoriile.
Aveþi un simþ practic laînãlþime ºi puteþi sã demaraþio afacere profitabilã. S-arputea ca un prieten sã vãpropunã o colaborare pe ter-men lung.
Este o zi favorabilã realizãrilordeosebite pe plan social ºifinanciar. Profitaþi de acestcontext favorabil! S-ar puteaivi ocazia sã plecaþi într-ocãlãtorie. Nu refuzaþi.
Parcurgeþi o perioadã favora-bilã din toate punctele devedere ºi vã simþiþi în formã.Aveþi ocazia sã obþineþicâºtiguri financiare nesperate.
Sunteþi în formã ºi vã adap-taþi cu uºurinþã la situaþiilenoi. Aveþi ocazia sã rezolvaþiprobleme ce þin de viaþa par-ticularã. Mai mult, reuºiþi sã îiajutaþi ºi pe cei din jur.
Dimineaþa puteþi rezolva prob-lemele financiare de care nuaþi avut timp în cursul sãp-tãmânii. Dupã-amiazã s-arputea sã vi se propunã colab-orarea într-o afacere.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
10:00 Trandafirii sãlbatici10:50 Discover România11:00 Teleshopping 11:30 Exclusiv în România 12:20 Discover România12:30 Lumea ºi noi 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung17:30 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung18:10 Lozul cel mare 18:45 Trandafirii sãlbatici19:35 Discover România 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:10 Naºii - o istorie amafiei italiene
10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Rãpirea: douã zile deteroare13:00 ªtirile Pro TV13:45 Tânãr ºi neliniºtit 14:45 Nimic în comun17:00 ªtirile Pro TV17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV20:15 Fotbal Europa League:Petrolul – Zagreb
10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens15:00 Ape adânci17:00 Walker, poliþist texan18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort20:30 S.O.S., sãnãtatea mea! 21:30 Ajutor! Vreau sãslãbesc! 22:30 Trãsniþii23:00 Click!
10:00 Pastila de râs - 10:30 Totul se plãteºte12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize15:45 Teleshopping 16:30 Iancu Jianu, zapciul18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la primavedere22:15 O iubire de-o varã
10:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 România, acum 20:00 Bunã seara, România 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu
10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Legãturi riscante15:30 Minciuna16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi
10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFAChampions League11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Lille - Porto12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Lille - Porto13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 EuroFotbal14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Arena Digi Sport15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Arena Digi Sport15:30 Rezumat CopaLibertadores16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Rezumat UEFAChampions League17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special
10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Poftiþi pe la noi! 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Burlãciþa 23:30 Premoniþia
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August 2014 Actualitate 15
VÂNZÃRI Vând teren intravilan în
suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.
Astfel, faþã de primeletrei luni, în trimestrul aldoilea încrederea con-sumatorilor români a urcatcu 6 puncte la 73 depuncte, situându-se dupãþãri precum Cehia, Letoniaºi Estonia ºi înainteaSlovaciei, Poloniei ºiBulgariei.
Potrivit rezultatelorstudiului, cei mai optimiºticonsumatori se regãsesc înDanemarca, Elveþia,Germania, Norvegia,Marea Britanie ºi Israel.
Pe de altã parte,
Portugalia are cei mai pesi-miºti consumatori, prece-datã de Slovenia, Croaþia,Italia, Serbia, Grecia ºiUngaria.
ªi la nivel global seremarcã o creºtere aîncrederii consumatorilor,la un Indice de 97 în aldoilea trimestru din 2014,cel mai mare scor de dupãprimul trimestru din 2007.Nielsen noteazã cã jumã-tate dintre respondenþii lanivel global sunt de pãrerecã piaþa muncii va prezen-ta condiþii bune sau exce-
lente în urmãtorul an, ocreºtere faþã de primultrimestru ºi un nivelneatins din 2007.
La nivelul zonelor anal-izate, încrederea consuma-torilor a crescut, compara-
tiv cu primul trimestru, cutrei ºi, respectiv, douãpuncte în America deNord (103) ºi Europa (77).Scorul cel mai ridicat a fostînregistrat în regiuneaAsia-Pacific, rãmânând laaceeaºi valoare de 106 din
primul trimestru. În plus,nivelul încrederii a scãzutfaþã de trimestrul anteriorîn America Latinã (90) ºiîn Orientul Mijlociu/Africa(93), pierzând trei puncteºi, respectiv, un punct.
Sondajul global Nielsen,iniþiat în 2005, mãsoarãnivelul de încredere a con-sumatorilor, principalele
îngrijorãri ale acestora ºiintenþia de cumpãrare înrândul a peste 30.000 derespondenþi cu acces lainternet din 60 de þãri.
Mediafax.ro
Mai exact, desfacereacontractelor individuale demuncã se va putea realizaîn urmã concedierii colec-tive, lucru care nu era pre-vãzut în vechea legislaþie.În ceea ce priveºte ordineade plata a creanþelor, celesalariale ocupã acum poz-iþia a treia ºi nu a douã,
însã acest lucru nu înseam-nã cã salariaþii vor avea unstatut mai puþin privilegiat,susþin specialiºtii.
Noul Cod al insolvenþeiintroduce noutãþi în ceeace priveºte concediereasalariaþilor debitorului aflatîn insolvenþã. Potrivit spe-cialiºtilor, noile dispoziþii
nu limiteazã dreptul anga-jatorilor de a concedia,însã aduce garanþii supli-mentare salariaþilor.
Potrivit art. 123 alin. 1din Legea nr, 85/2014,toate contractele în deru-lare ale angajatorului faþãde care s-a deschis proce-dura se menþin, situaþievalabilã ºi în cazul con-tractelor de muncã, amenþionat AlexandruIorgulescu, avocat colabo-rator Zamfirescu Racoþi &Partners.
Aceastã prevedere nuîmpiedicã angajatorul sãprocedeze, potrivit avocat-ului, la desfacerea con-tractelor de muncã ulteriordeschiderii proceduriiinsolvenþei, decizia demanagement aparþinândfie angajatorului debitor,dacã nu a fost ridicatdreptul de administrare,fie administratorului judi-ciar.
Pe lângã acest aspect,mai existã ºi alte noutãþiîn ceea ce priveºte situaþiaraporturilor de muncã alepersoanelor angajate încadrul unei societãþiîmpotriva cãreia a fostdeschisã procedura insol-
venþei, a atras atenþiaDana Maria Petroi de laIonescu ºi Sava.
SursaRealitatea.net
Speranþa moare ultimaRomânii - tot mai optimiºti
Î ncrederea românilor a urcat în aprilie-iunie pentru al treilea trimestru con-
secutiv ºi se apropie de valoarea medieeuropeanã, România ocupând locul 18 din32 de þãri dupã acest indicator, caremãsoarã aºteptãrile despre piaþa muncii,situaþia financiarã ºi posibilitatea de acheltui, potrivit sondajului efectuat de TheNielsen Company, citat de Mediafax.
Concediere colectivã pentru firmele în insolvenþã
C oncedierea colectivã este o condiþieobligatorie pentru desfacerea con-
tractelor de muncã ale salariaþilor dinfirmele în insolvenþã, potrivit noului Codal insolvenþei. Salariaþii firmelor aflate îninsolvenþã vor fi concediaþi în baza NouluiCod al insolvenþei numai dupã parcurgerea obligatorie a unei proceduri,potrivit realitatea.net.
16 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 August 2014
Monika BACIU
Evenimentul esteorganizat de AsociaþiaCorporeanima, încolaborare cu ConsiliulJudeþean Hunedoara,Serviciul Public deAdministrare aMonumentelor Istoriceºi Primãria Orãºtioarade Sus. Organizatorii
estimeazã cã la eveni-ment vor participa înjur de 160 de sportivi.Aceºtia vor alerga peculmile dealurilor ºimunþilor, trecând pe lacetãþile daciceCosteºti-Cetãþuie,Blidaru ºiSarmizegetusa Regia.
Participanþii laMaratonul Dacilor vor
primi un tricou oficial,medalie, diplomã,numãr de concurs,
puncte de hidratare petraseu ºi asistenþãmedicalã. Fiecare
alergãtor care terminãîn timpul limitã pro-bele de maraton vaprimi o medalie auritã.Organizatorii consid-
erã cã cea mai marerãsplatã pentru partici-panþi rãmâne, însã,aceea de a contribui lapromovarea, prin
sport, a cetãþilor daci-ce din Munþii Orãºtieica parte importantã aistoriei românilor.
Pentru proba de
maraton startul se vada la ora 7 pe traseulArsenal Park,Orãºtie,– ÞâþeleGorganului – Costeºti
Cetãþuie – Costeºti –Costeºti Blidaru –Târsa- Prihodiºte, iarsosirea va avea loc laSarmisegetusa Regia.
La semi-maratonstartul va fi la ora 9pe traseele Costeºti –Costeºti Blidaru –Târsa- Prihodiºte iarsosirea va fi tot laSarmisegetusa Regia.Duratele maxime aleprobelor difera astfelca la maraton duratamaxima este de 10ore iar la semi-mara-ton va fi de 7 ore.
Astfel prin acestmaraton toti con-curentii vor puteaimbina utilul cu placu-tul, adica vor practicasportul preferat dar inacelasi timp vor puteaadmira si invatadespre istoria si fru-musetile zonei.
CarmenCOSMAN - PREDA
Este cea de aXXIV-a ediºie a con-cursului de turismmontan TrofeuluiKogaion, iar anulacesta se vadesfãºura în perioada5-7 septembrie 2014, înzona Cheilor Cerneidin Munþii PoianaRuscã.
Potrivitorganizatorilor,tabãra va fiamplasatã înzona numitã delocalnici "LaTunel", în avalde confluenþavãii Cernei cuValea Bîlii, iartraseul, deaproximativ 7ore, va ajungeºi în satulMeria.
Ca în fiecare an,competiþia presupuneo probã teoreticã,una de alpinism, darºi un concurs de ori-entare turisticã.
MaximilianGÂNJU
Petroºani BikeChallenge este la adoua ediþie ºi faceparte din calendaruloficial al FederaþieiRomâne de Ciclism,ceea ce face ca mulþi
cicliºti experimentaþisã participe la etapadin Valea Jiului. Lastart se va afla ºipetroºãneanul AvramIancu, sportivul care afost la un pas de arealiza o performanþãpentru România, laînceputul acestei luni.Iancu a încercat sãtreacã înot CanalulMânecii dar a fostoprit de organizatori
când se afla aproapede finish, din cauzavremii extrem de reacare l-ar fi pus în peri-col. Concursul demaraton MTB estedestinat tuturor iubito-rilor acestui sport ºiare un traseu de 30de kilometri prin
inima munþilorParâng. Înainte cuzece zile de start,organizatorii anunþãînscrierea la concurs acâtorva zeci de „rid-eri”, însã pânã înultime zi se aºteaptãca numãrul lor sãcreascã vertiginos.Competiþia organiyatãde Asociaþia SportivãBike & Run Petroºaniare patru categorii de
vârstã ºi este deschisãoricãrui iubitor alsportului ºi al miºcãriiîn naturã, iar singuracondiþie este ca par-ticipanþii sã aibã vârs-ta minimã de 18 ani.Cei care sunt sub 18ani se vor puteaînscrie doar cu ocopie dupã cartea deidentitate ºi acordulscris al unui pãrinteprezent la data con-cursului sau pe bazaunei declaraþii notari-ale pe propria rãspun-dere. Traseul esteneamenajat ºi nepro-tejat, iar sportiviifolosesc drumuriforestiere, poteci mar-cate ºi nemarcate,pante cu înclinaremare ºi zone acciden-tate, iar din acestmotiv organizatorii ledau câteva ponturituriºtilor, încât sã seevite accidentele. Petraseu sunt amplasatepuncte de controlobligatorii, iar partici-panþii care nu trecprintr-un punct decontrol (indiferent demotiv) vor fi descalifi-caþi. Câºtigãtorii vor firecompensaþi cudiplome ºi medalii darºi premii cuprinseîntre 100 ºi 1000 delei.
Avram Iancu, de la înot la mountain bike
B ibilotecarul care a încercat sãtreacã înot Canalul Mânecii,
Avram Iancu, este unul dintre arti-zanii unei competiþii de ciclismextrem care se va derula în Parâng.
Cheile Cernei, decorul pentru Trofeul Kogaion
A nul acesta, Trofeul Kogaion,organizat de Asociaþia de
Turism Montan Kogaion Orãºtie, seva desfãºura în zona Cheilor Cerneidin Munþii Poiana Ruscã.
Fac sport ºi învaþã istorie
E veniment sportiv cu tentãistoricã în munþii Orãºtiei.
Maratonul Dacilor, aºa cum a fostnumit ºi care se aflã la prima ediþie,va avea loc sâmbãtã 23 august ºi vacuprinde douã probesi anume, unmaraton pe traseu Orãºtie - Sarmi-zegetusa Regia ºi un semi-maratonCosteºti - Sarmizegetusa Regia.
