Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 367 Joi, 16 Mai 2013 Lipsã de angajaþi la Primãria municipiului Petroºani U n singur serviciu din cadrul municipalitãþii Petroºani ar avea nevoie de încã 18 oameni doar pentru a fi întregitã schema de personal. >>> P >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A „Nu-i cãrbune ca huila, nici New-York-ul ca Petrila!” .... ªI CE DACÃ? C ei mai talentaþi arhitecþi ºi strategi au venit la Petrila ºi au vrut sã ne arate cum sã ne salvãm. Dar cui? Cã nici un respon- sabil cu închiderea minei, ori din administraþia localã nu a venit aici, deºi Ion Barbu a fãcut tot posibilul ca acei tineri sã lucreze ºi sã ne arate nouã, inclusiv prin proiecte financiare ºi proiecþii video cã ne-am salva. >>> P >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 Îngropat sub un mal de pãmânt A ccident cu repetiþie la Vulcan. Dupã ce în luna martie doi oameni au murit în timp ce lucrau la introdu- cerea unei conducte, miercuri un alt muncitor a fost prins sub un mal de pãmânt... >>> P >>> PAGINA AGINA 11 Demareazã Cina Creºtinã în Valea Jiului! L a începutul lunii mai, la Rãscoala, s-a nãscut ideea organizãrii Cinei Creºtine lunare, în localitãþile Vãii Jiului. >>> P >>> PAGINA AGINA 16 16 Î ntreg legislativul local din Petroºani ar putea da cu subsemnatul la Direcþia Naþionalã Anticorupþie, pentru un împrumut bancar cu care se finanþeazã lucrãrile în baza proiectului de dezvoltare a Staþiunii Parâng. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Consilierii de la Petroºani ar putea da cu subsemnatul la DNA
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 367
Joi, 16 Mai 2013
Lipsã de angajaþi laPrimãria
municipiuluiPetroºani
U n singur serviciu dincadrul municipalitãþii
Petroºani ar avea nevoie deîncã 18 oameni doar pentrua fi întregitã schema de personal.
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A
„Nu-i cãrbuneca huila,
nici New-York-ulca Petrila!”.... ªI CE DACÃ?
C ei mai talentaþiarhitecþi ºi strategi au
venit la Petrila ºi au vrut sãne arate cum sã ne salvãm.Dar cui? Cã nici un respon-sabil cu închiderea minei,ori din administraþia localãnu a venit aici, deºi IonBarbu a fãcut tot posibilulca acei tineri sã lucreze ºi sãne arate nouã, inclusiv prinproiecte financiare ºi proiecþiivideo cã ne-am salva.
>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9
Îngropat sub un mal de
pãmântA ccident cu repetiþie la
Vulcan. Dupã ce în lunamartie doi oameni au muritîn timp ce lucrau la introdu-cerea unei conducte, miercuriun alt muncitor a fost prinssub un mal de pãmânt...
>>> P>>> PAGINAAGINA 1111
DemareazãCina Creºtinãîn Valea Jiului!L a începutul lunii mai, la
Rãscoala, s-a nãscut ideeaorganizãrii Cinei Creºtinelunare, în localitãþile Vãii Jiului.
>>> P>>> PAGINAAGINA 1616
Î ntreg legislativul local din Petroºani ar putea da cu subsemnatul la DirecþiaNaþionalã Anticorupþie, pentru un împrumut bancar cu care se finanþeazã lucrãrile
în baza proiectului de dezvoltare a Staþiunii Parâng. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
Consilierii de la Petroºaniar putea da
cu subsemnatul la DNA
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 mai 20132 Utile
Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
VREMEA ÎN VALEA JIULUI
LLLLuuuuppppeeeennnniiii
VVVVuuuullllccccaaaannnn
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii
PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa
Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15:
ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ
ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL
Joi 10 – 12
DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM
ªef Departament Exploatare Florin DONISA
ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN
Director General, Costel AVRAM
APASERVINFORMEAZÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687
Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.
Î ntreg legislativullocal din Petroºani
ar putea da cu subsemnatul la DirecþiaNaþionalã Anticorupþie,pentru un împrumutbancar cu care sefinanþeazã lucrãrile înbaza proiectului de dezvoltare a StaþiuniiParâng.
Cei 19 consilieri locali dinmunicipiul Petroºani s-arputea vedea nevoiþi sã deadeclaraþii la DNA, dupã ce afost depusã o sesizare încare aleºii sunt învinovãþiþicã au aprobat un proiectprin care sã se acceseze unîmprumut bancar. Potrivitunor surse, plângerea ar fifost pe motivatã cum cã„municipalitatea s-a împru-
mutat pentru a finanþa oinvestiþie de pe urma cãreiabeneficiazã ºi o firmã pri-vatã”, fãcându-se referire laasocierea în participaþiunedintre Consiliul LocalPetroºani ºi constructoruldomeniului schiabil Parâng,Kranz Eurocenter.
Aleºii au aprobat recent ohotãrâre de Consiliu Localprin care va contracta uncredit în valoare de 15 mili-oane de lei noi. Banii suntutilizaþi atât pentru proiectulprivind dezvoltarea domeniu-lui schiabil în Parâng, cât ºipentru modernizarea ambu-latoriului de la Spitalul deUrgenþã Petroºani. Surse dinadministraþia localã susþin cãau auzit de o plângere darcare „din anumite motive afost formulatã dar încã neînregistratã” ea urmând sã
ajungã la DNA Alba astãzi-joi sau mâine -vineri.
L egea obligã partici-parea CL Petroºani
Administratorul public almunicipiului Petroºani,Marian Popescu, cel care seocupã direct de investiþia dinStaþiunea Parâng susþine cãaleºii nu au încãlcat legeacând au aprobat împrumu-tul. „Bugetul statului când dãun leu spune ”în com-pletarea bugetului local”.Suntem obligaþi prin lege sãcontribuim noi întâi ºi peurmã bugetul de stat. N-amfãcut vreodatã o platã dinbugetul de stat fãrã sãachitãm ºi noi o micã parte.Încã de la început aºa s-afinanþat proiectul. (…)Consiliul adoptat-o (n.r.HCL privind împrumutul) în
conformitate cu legea. An de an am alocat bani
ºi acum am hotãrât sã dãm mai mult, sã facem unîmprumut pentru cã nuavem atâþia bani. Banii suntpentru telescaunul TS3, casã-l terminãm ºi-i recuperãmdin încasãri dacã mergeTS3. Dacã aveam bani noiputeam termina toatãlucrarea din bugetul local.Cine a fãcut-o (n.r. sesizarea)înseamnã cã nu a ºtiut legeadeloc. Consilierii au votat în
unanimitate ºi a fost avizat ºide cãtre consilierii juridici.Nu se greºeºte în halul astãºi legea este foarte clarã. N-au avut de lucru ºi asta este.Probabil cã ºi DNA-ul o sãne contacteze ºi o sã necearã ceva dacã se confir-mã”, a declarat Popescu.
Proiectul din Parâng con-tinuã pe banii constructoru-lui ºi ai Primãriei, pentru cãde la Guvern nu s-a mai alocat nici un leu.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Mai 2013 Actualitate 3
În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25%
la produsele selectate. În limita stocului disponibil.
U na dintrelocuinþele
soþilor Arthur ºi Diana Csiki, cercetaþi pentrucomiterea mai multor fapte penale,este executatã silit de filiala uneiunitãþi bancare, pentru un creditneachitat. Creditulrestan cãtre CECBanck, cu tot cudobânzi neachitate,depãºeºte 3,6 milioane de lei,suma incluzând ºicheltuielile de executare silitã.
Cercetaþi penal depoliþiºti ºi procuroripentru comiterea maimultor infracþiunifinanciare, soþii Arthurºi Diana Csiki -reprezentanþii mai mul-tor societãþi comercialedin judeþul Hunedoara- sunt pe cale sãrãmânã fãrã proprie-
tãþi. Pentru un creditrevolving contractat ºineachitat, unitateabancarã creditoare aanunþat scoaterea lalicitaþie publicã a unuiapartament constituitdrept garanþie pentrulinia de credit.
Aparatmentul estevândut la licitaþie publicã de executoriijudecãtoreºti, în datade 10 iunie a.c., înbaza dosarului de executare 104/ 2012,pentru neachitarea
creditului ºi adobânzilor aferente.
Soþii Csiki suntacuzaþi de oameniilegii cã, în perioadaanilor 2005-2010, audeterminat mai mulþiangajaþi ai firmelor pecare le administreazã,sã ridice credite bancare folosind docu-mente false, iar prejudiciul ar depãºi2.500.000 de lei. Ceidoi oamnei de afacerisunt cercetaþi penalpentru comiterea
infracþiunilor de înºelãciune, fals înînscrisuri, fals îndeclaraþii ºi uz de fals,dupã cum au precizatpoliþiºtii hunedoreni.
Cercetarea în acestdosar a debutat înurmã cu mai multeluni ºi, potrivit datelorde pânã acum,administratorii celordouã firme ºi-ar fifolosit salariaþii pentrua obþine credite ban-care, folosindu-se dedocumente falsificate.
Practic, angajaþii arfi fost convinºi sãscoatã credite de ladiverse bãnci deadministratoriifirmelor, care deþineaulanþuri de magazine cuproduse electronice ºielectrocasnice, tele-fonie mobilã, materialede construcþii ºidesign.
Perioada în care s-ausãvârºit aceste fapte seîntinde pe câþiva ani,iar o parte dintre per-soanele înºelate au fost
nevoite sã achite sumeextrem de mari, decare nu s-au folositniciodatã.
Î ncrengãturiîntinse pe
mai mulþi ani
Problemele auînceput în momentul încare societatea HabitatXXI a luat decizia sã seextindã, datoritã succe-sului pe care îl avea înacel moment pe piaþã.Pentru asta, însã, eranevoie de bani. Aºa cã,patronii societãþii ar fideterminat oamenii dinsubordine sã scoatã ºicâte 3-4 credite/per-soanã de la diversebãnci pentru a le folosibanii în afacere, cupromisiunea cã ei vorachita creditele.Pãgubiþii povesteau cã,pentru a scoate sumemari de bani pentrunecesarul afacerii ºiextinderii ei, în cãrþilede muncã ar fi fostoperate salarii mult mai
mari decât cele reale,iar funcþiile deþinute deangajaþi ar fi fost ºi elefalsificate.
Din vânzãtori saugestionari, angajaþii aufost transformaþi, pehârtie, în administratorsau analist credite. ªi,pentru a nu plãti dãrileaferente cãtre stat laasemenea salarii, ceidoi administratori ar fiîntocmit un documentprin care sumele seacordau în funcþie devânzãri.
Foºtii angajaþi ºi-audat seama cã au fostpãcãliþi ca la carte înmomentul în carepatronii lor, ale cãrorfirme erau deja îndeclin financiar, nu aumai achitat creditelebancare, iar oamenii auajuns sã plãteascã sumemari prin executãrisilite. Ca sã nu îºipiardã ºi casele audecis sã sesizeze PoliþiaPetroºani, unde audepus plângeri penale.
CarCarmenmenCOSMANCOSMAN
Apartament scos la licitaþie“Patronii – þepari” din Petroºani executaþi silit de bancã
Consilierii de la Petroºani ar putea da cu subsemnatul la DNA
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 mai 20134 Actualitate
16.00 Punctul pe I - cu Ionuþ Dragotescinvitat - Gheorghe Ile primarul municipiul Vulcan
17.30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu
PROGRAM TV - MIERCURI 15 mai 2013
Monika BACIU
Este vorba în princi-pal de proprietariicare îºi au domi-ciliile în zoneleînvecinate cu fon-durile forestiere.În urma expe-rienþei din anii tre-cuþi, pãdurariispun cã în aceastãperioadã ani-malele sunt în
cãutare de hranã.Astfel, dacã suntsesizate astfel de
cazuri, propri-etarii trebuie sãse adresezeprimãriilor.
”În primulrând trebuie sãmeargã laprimãrie ºi sã
anunþe pagubele caresunt, de exemplu laurs când se iese cuvitele sau cu oile seanunþã primãria iaraceasta va anunþaocolul silvic ºi se vaface o extragere a
ursului din aceazonã. Mai departese va valorificaursul respectiv,blana intra ca ºitrofeu iar carneadupã ce se vorface analizele seva comercializa ºiaceea”, spuneOtto Hebel,reprezentant alOcolului SilvicPetroºani.
Pânã acum laprimãria municipiuluiPetroºani nu a fostdepusã nicio sesizareîn acest sens.
”Nu au existat astfelde sesizãri nici pentrusuprafeþele de teren,nici pentru alte ani-
male domestice caresã fi avut de suferit depe urma vizitelor ani-malelor sãlbatice. Dacãcetãþenii de pe razamunicipiului Petroºaniau astfel de incidentesunt rugaþi sã seadreseze primãrieimunicipiului Petroºani.A existat un caz anultrecut”, a declarat NicuTaºcã, purtãtorul decuvânt al PrimãrieiPetroºani.
De precizat estefaptul cã anul trecut unbãrbat din Petroºani afost victima unui urs.Animalul se afla încãutare de hranã cândacesta l-a atacat pebãrbat.
Marius MITRACHE
“Am fost în audienþã lavicepremierul Liviu Dragnea, iaracesta mi-a promis cã se va rezolvaproblema legatã de finalizarea aces-tor lucrãri.
Pentru terminarealucrãrilor ar mai fi nevoie de16 miliarde de lei vechi”, ne-a declarant Ilie Pãducel.
Potrivit primarului oraºuluiPetrila, Ilie Pãducel, ieri lasediul primãriei a avut loc oanalizã a stadiului actual allucrãrilor la blocurile socialela care pe lângã autoritãþile
locale au participat reprezentanþi aifirmei care construieºte, respectiv aiproiectantului.
De menþionat cã, la Petrila suntzeci de familii care aºteaptã sãprimeascã o locuinþã socialã.
Diana MITRACHE
Mai multe firme începacum lucrãri în aproapetoate oraºele Vãii Jiului ºide la introducerea apei ºi
canalizãrii, pânã la asfaltãriºi subtraversãri, toatelucrãrile sunt inspectate decei care asigurã protecþiamuncii. În plus, marþi, lasediul ITM Petroºani au fost
chemaþi angajatorii, care aufost instruiþi ºi avertizaþi.„Noi am organizat o întâl-nire cu cei de pe ºantiere,antreprenori, constructori ºiangajatori, cãrora le-am
vorbit despre ceea ce au defãcut, le-am pus filme ºi le-am arãtat poze ºi filmuleþecu abateri ºi accidente graveºi chiar mortale. Vrem astfelsã-i sensibilizãm, aºa încât
sã nu avem evenimentenefericite, pentru cã suntmulte ºantiere ce vor fideschise acum”, a precizatIleana Bodea, ºefa SSM dinITM Valea Jiului.
Blocurile sociale din Petrila, inaugurate la sfârºitul anului
P rimarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel este optimistîn ce priveºte finalizarea lucrãrilor la blocurile
sociale din localitate. Edilul susþine cã la sfârºitul acestui an se vor inaugura cele patru blocuri socialecare se construiesc la Petrila.
Pãdurarii avertizeazã cã animalele sãlbatice sunt în cãutare de hranã
R eprezentanþii ocolului silvicdin Petroºani atrag atenþia
locuitorilor cu privire la faptul cã înperioada urmãtoare existã riscul caanimalele sãlbaatice sã le calcegospodãriile.
ITM cu ochii pe ºantierele Vãii Jiului
I nspectorii de muncã sunt cu ochii pe ºantierele care vor umpleaproape toate oraºele Vãii Jiului. Asta dupã ce la nivel naþio-
nala demarat o astfel de campanie de supraveghere a celor care îºi deschid acum ºantiere de lucru. Mai mult, inspectorii au posibilitatea ca, la cea mai micã neregulã constatatã, sã opreascãactivitatea pe ºantier.
Inspectorii demuncã au stabilit aba-terile ºi au dat sancþi-unile. Acum dosarul aajuns la organul decercetare penalã,respectiv Poliþiamunicipiului Vulcan.
Inspectorii demuncã susþin cã augãsit nu mai puþin de7 abateri pentru cares-a produs nefericitulaccident mortal ºiamenda este unausturãtoare. „Noi am
gãsit pe acel ºantier 7abateri de la prevede-rile legale. Trei dintreele s-au soldat cuamenzi contra-venþionale, iar altepatru cu avertismenteºi atenþionãri, fiindmai puþin grave. Întotal, firma a fostamendatã cu 34.000de lei”, a precizatIleana Bodea, ºefaServiciului Sãnãtate ºiSecuritate în Muncãdin Cadrul ITM Valea
Jiului. Inspectorii de
muncã spun cã prin-cipala cauzã a pro-ducerii accidentuluimortal a fost pãtrun-derea muncitorilor înspaþiul neasigurat cususþineri de protecþie.Prima amendã a fostaplicatã imediat dupãproducerea accidentu-lui ºi atunci angaja-torii au primit o
sancþiune de 8.000de lei ºi li s-a sistatactivitatea pe acelºantier, existândstarea de pericol. Înplus, muncitorii nu aufost supravegheaþicorespunzãtor, zonanu a fost semnalizatã,deºi exista pericol ºiangajatorii nu aveaudocumente necesare.
Întreg dosarul, careeste unul voluminos,
a ajuns la PoliþiaVulcan ºi acumîncepe faza deurmãrire penalã.Responsabilii de laHidroconstrucþia vorrãspunde pentru acci-dentul în care cei doimuncitori de laHidroconstrucþia aufost striviþi sub un malde pãmânt, în data de12 martie, la Vulcan.
Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Mai 2013 Actualitate 5
U n singur serviciudin cadrul muni-
cipalitãþii Petroºani aravea nevoie de încã 18oameni doar pentru a fiîntregitã schema depersonal.
Lipsa de personal nu vaputea fi suplinitã chiar dacãse va da drumul la angajãri.Bugetul local nu poatesuporta cheltuiala cu lefurilepentru o schemã idealã depersonal.
Serviciul Public Adminis-
trarea Domeniului PublicPrivat din cadrul municipa-litãþii Petroºani are nevoiede cel puþin încã 18 angajaþipentru a putea acoperilucrãrile zilnice cuîntreþinerea derulate în loca-litate. Oamenii ar fi direct
productivi pentru cã cele 18posturi se referã strict lamuncitorii de care ar finevoie ºi nu la persoane cufuncþii de conducere. Un altserviciu în care se lucreazãcu o schemã subdimensiona-tã este cel de poliþie localã.
Angajãrile pe posturiledisponibile nu se pot facedecât respectând schemaimpusã de guvern, la 7 plecaþi se poate face o angajare.
Primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi spune cã este îngre-unatã activitatea din cauzalipsei de personal ºi chiardacã ar fi permise angajãrile
nu s-ar putea ocupa toateposturile necesare pentru cãbugetul local nu ar puteaacoperi cheltuielile cu salari-ile. Nici în restul localitãþilorVãii Jiului lucrurile nu staumai bine, primãriile fiindnevoite sã se descurce cuangajaþii pe care-i au înprezent.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Tâlhãritã înplin centrulVulcanului
O bãtrânã de 71 de ani a fost
tâlhãritã ziua în amiazamare, chiar în centrulmunicipiului Vulcan.Femeia a mers la piaþãpentru a face cumpãrãturiºi n-a observat cã un individ o urmãreºte.
Când a prins momentul, tâlharul s-a apropiat de femeieºi i-a smuls de la gât un lãnþiºorde aur dupã care a încercat sã-ºi piardã urma fugind printre blocurile din apropiere.Bãtrâna nu s-a pierdut cu fireaºi a reuºit sã reþinã câteva semnalmente, iar poliþiºtii audat de tâlhar în scurt timp.
„În data de 14.05.2013, înjurul orei 13:30, PoliþiaMunicipiului Vulcan a fostsesizatã de cãtre o femeie de71 de ani, din localitate, cuprivire la faptul cã, în timp cese deplasa pe stradaPreparaþiei, în zona PieþeiAgroalimentare, o persoanãnecunoscutã, de sex masculin,i-a smuls de la gât lãnþiºoruldin aur. În urma activitãþilordesfãºurate, la scurt timp de laprimirea sesizãrii, poliþiºtii l-auidentificat pe IOSIF R., de 51de ani, din Vulcan, cu privire la care s-a stabilit cã esteprezumtivul autor al faptei”, adeclarat inspectorul BogdanNiþu, purtãtor de cuvânt IPJHunedoara. Individul esteacuzat de tâlhãrie ºi riscãînchisoarea pentru faptacomisã. (Maximilian GÂNJU)
Lipsã de angajaþi la Primãria municipiului Petroºani
Amenzi de peste 30.000 de lei la ºantierul morþii din Vulcan
F irma care a efectuat lucrãrilela ºantierul în care doi munci-
tori au fost înghiþiþi de vii de unmal de pãmânt la Vulcan a primitamenzi usturãtoare.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 mai 20136 Actualitate
Monika BACIU
În primele douã zile alevizitei oficiale în R.P.Chinezã, Ministrul delegatpentru Energie, ConstantinNiþã, a avut întâlniri cu:Ministrul adjunct alComerþului din China,Zhong Shan; conducerileunor importante companiidin industria energeticã -Sinohydro, Gezhouba ºiHuadian. Cuaceastã ocazie, MinistrulConstantin Niþã a prezentatMinistrului adjunct alComerþului din China(coordonatorul proiectelorde investiþii în energie)proiectele de interes pentruRomânia, exprimându-ºiîncrederea cã sprijinulGuvernului chinez poatecontribui la dezvoltareaunor parteneriate de succesîn domeniul energetic.Discuþiile de principiuprivind interesul compani-ilor chineze pentrudevoltarea de proiecte înRomânia au fost deschise
cu ocazia recentelor viziteefectuate de reprezentanþiiacestor companii în þaranoastrã. Cele treicompanii ºi-au exprimatintenþia de a intra pe piaþadin România. În perioadaurmãtoare vor avea loc dis-cuþii la nivel de experþi pen-tru identificarea soluþiiloradecvate pentru struc-turarea ºi finantareaproiectelor vizate.
,,Proiectele vizate –Tarniþa Lãpuºteºti, reac-toarele 3 ºi 4 de laCernavodã, modernizareatermocentralelor,reprezintã elemente cheiepentru sistemul energeticnaþional. Trebuie sã gândimpe termen lung, princi-palele obiective aleRomâniei fiind reprezentatede echilibrarea sistemului,asigurarea securitãþii ener-getice ºi dezvoltarea deproiecte care sã generezeoportunitãþi pentru noilocuri de muncã. Mizãm peatractivitatea acestorproiecte pentru care com-
paniile chineze ºi-au expri-mat deja interesul.Seriozitatea, detaliiletehnice ºi angajamentulnostru faþã de proiectecred cã sunt factori deter-minanþi pentru ca investi-torii sã vinã în România.Avem toate aceste ele-mente ºi sunt convins cãvor veni ºi rezultatele”, adeclarat Constantin Niþã,Ministrul delegat pentruEnergie.
Întâlnirile din China s-au
concentrat asupraaspectelor logistice alepotenþialelor parteneriatedintre companiile de profil
din ambele þãri, în vederearealizãrii proiectelor ener-getice prioritare pentruRomânia.
Diana MITRACHE
Potrivit premieruluiVictor Ponta, citat deagenþiile de presã, în urmaunei vizite la Slatina,proiectul actului normativva trebui lansat în dez-
batere publicã ºi trimis ulte-rior Parlamentului, care sãia cât mai rapid o decizie.‘E vorba de locuri demuncã pe care trebuie sã lecreãm în aceastã zonã ºi depotenþialul natural alRomâniei, care trebuie va-
lorificat, mai ales cã înacest an vom avea o nouãlege a redevenþelor. Expirãcei zece ani din contractulcu Petrom ºi în cursul anu-lui 2013 vom trimiteParlamentului ºiParlamentul va aproba unnou sistem de redevenþe’, aspus Ponta.
Cei 10.500 de salariaþicare urmeazã sã fie concedi-aþi vor beneficia de mãsuride protecþie, iar pe lângãindemnizaþia de ºomaj,angajaþii vor primi ºi unvenit complementar.
“Comisia pentru munca aavut în atenþie, în moddeosebit, proiectul de legepentru aprobarea ordo-nanþei de urgenþã aGuvernului nr.36/2013privind aplicarea în perioada2013-2018 a unor mãsuride protecþie socialã acordatãpersoanelor disponibilizateprin concedieri colectiveefectuate în baza planurilorde disponibilizare care sta-bileºte principalele mãsuri
de protecþie socialã de carebeneficiazã persoaneledisponibilizate prin con-cediere colective.
Astfel, s-a estimat cã, înurma aplicãrii planurilor dedisponibilizare din cadrulsocietãþilor naþionale, regi-
ilor autonome, companiilornaþionale ºi societãþilor co-merciale cu capital majoritarde stat, precum ºi a soci-etãþilor comerciale ºi a regi-ilor autonome subordonateautoritãþilor administraþieipublice locale, numãrul be-neficiarilor acestor mãsuride protecþie va fi în jur de10.500 de persoane”,menþioneazã un comunicatde presã remis de Comisiapentru munca din Senat.
Mii de bugetari vor fi disponibilizaþi înurmãtorii cinci ani
P este 10.000 de angajaþi din sistemul buge-tar urmeazã sã fie concediaþi în urmãtorii
cinci ani, potrivit unui document aflat în dezbaterea Comisiei de muncã din Senat.
Redeschiderea minelor, înºedinþa de Guvern
P roiectul de act normativ privindredeschiderea minelor a fost inclus, în
primã lecturã, pe ordinea de zi a ºedinþeide Guvern de miercuri. Acesta este unproiect promovat de Ministerul Economieiºi chiar de preºedintele Traian Bãsescu,care, încã de anul trecut, a vorbit despreaceastã posibilitate.
Niþã vrea investitori chinezi la termocentrale
M inistrul delegat pe probleme deenergie, Constantin Niþã a discutat
în primele zile ale întrevederilor din Chinacu mai mulþi investitori din domeniul energetic. Acesta are în vedere atragerea deinvestiþii pentru sistemul energetic dinRomânia.
D eputatul deValea Jiului
Monica Iacob-Ridzia iniþiat împreunãcu mai mulþi deputaþi ai PP-DD,un proiect de legereferitor la modifi-carea unor preve-deri legislativeprivind regimul decolectare a taxei deradio ºi televiziune.Documentul a fostdepus ieri laCamera Deputaþilor.
Iniþiatorii legii con-siderã cã prevederileHG977/2003 ºiHG978/2003 privindcolectarea obligatorie ataxei prin intermediulfurnizorului de energieelectricã, atât pentrupersoanele fizice, cât ºipentru cele juridice, numai este de actualitate.
Deputatul MonicaIacob Ridzi apreciazãcã atât contextul eco-nomic ºi social actual,cât ºi criza de credibili-tate ºi managementuldefectuos, cu puterniceingerinþe politice, alSRR ºi SRTV, dar ºialte motivaþii obiective,sunt tot atâtea ele-mente care susþinpropunerea iniþiatorilorprivind abrogarea textelor de lege careprevãd obligativitateaachitãrii acestui tip de taxe.
Astfel, în argu-mentarea necesitãþiiadoptãrii modificãrilorlegislative propuse,Monica Iacob-Ridziaratã cã:
- Obligativitatea de aachita taxa chiar dacãpotenþialul beneficiarrecepþioneazã posturilepublice în urmaîncheierii unui abona-ment cu un operatorde cablu. Astfel,aceºtia plãtesc dublutaxa radio-TV, atâtprin factura la curent,cât ºi prin contractulîncheiat cu un dis-tribuitor de programe.
- Obligativitatea de aachita taxa chiar dacãbeneficiarul nu aîncheiat un contract cuun operator de cablu-
TV. Utilizarea unuiaparat TV cu o antenãsimplã, de camerã, nupermite recepþionareatuturor canalelorSRTV, ci doar a pos-turilor TVR 1 ºi TVR2. Este inechitabil capersoana ce poatebeneficia doar parþialde serviciile SRTV sãachite aceeaºi taxã cucea care poate benefi-cia de emisia tuturorcanalelor.
- Obligativitatea de aachita taxa atât ca per-soanã fizicã, cât ºi capersoanã juridicã, însituaþia în care per-soana fizicã este unicasociat într-o societatecomercialã (persoanãjuridicã) care are sediulsocial la aceeaºi adresã
cu domiciliul acesteia.„TVR-ul ºi Radioul
Public au ajuns 2 insti-tuþii de stat ale cãrorpierderi ºi datorii seîncearcã a fi acoperitedoar din banii cetãþe-nilor, iar acest lucru numai poate continua.Situaþia financiarã aSRR ºi SRTV este o consecinþã a managementului defectuos. O profe-sionalizare a activitãþiiºi o politicã de management coerentã ar puteareprezenta soluþii maiviabile decâtimpunerea unor taxecetãþenilor ºi aºaîmpovãraþi de numãrulprea mare al acestora.Totodatã, apreciez cãeste injust ca cele douã
societãþi sã beneficiezede trei surse definanþare, respectivvenituri din sursebugetare, venituri dincontracte de publicitateºi venituri din taxaradio-TV, în timp ceoperatorii particularireuºesc sã fie perfor-manþi atât din punct devedere financiar cãt ºiîn ceea ce priveºtecota de piaþã, având caunicã sursã definanþare veniturilerealizate din difuzareaspoturilor publicitare”,precizeazã deputatulMonica Iacob-Ridzi.
Aceasta aratã cã,mai mult decât atât, pefondul scãderii puteriide cumpãrare, dar ºi aveniturilor reduse pecare le realizeazã o
parte însemnatã apopulaþiei, valoareataxei este în mod clarmult prea ridicatã, maiales pentru un serviciude care o persoanã nudoreºte sã beneficiezesau care, aºa cumaratã audienþele, numai satisface gusturiletelespectatorilor sauale ascultãtorilor.
Iniþiativa legislativãpropune abrogareatextelor de lege careprevãd obligativitateaachitãrii acestui tip detaxe, mãsurã aºteptatãcu interes nu doar decei cu venituri scãzute,dar în special de ceicare vãd în taxa radio-TV o mãsurã ine-chitabilã, fiind obligaþisã achite un serviciucare nu le satisface exigenþele ºi care, conform Constituþiei,reprezintã un drept cenu poate fi transformatîntr-o obligaþie.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Mai 2013 Actualitate 7
S ala de Marmurã aprimãriei din
Petroºani a gãzduit ieriun eveniment dedicat„Zilei Familiei”. Cuocazia manifestãrii aufost premiate ºicuplurile care în acestan au împlinit cel puþin50 de ani de cãsnicie.
„Vã mulþumim pentru totceea ce aþi fãcut de-a lungulanilor pentru comunitateanoastrã. Faptul cã existaþi nedã nouã, generaþiilor tinere,un sentiment de apreciere ºirecunoºtiinþã pentru cã v-aþilovit de greutãþi foarte mari,sociale ºi politice, dar aþigãsit puterea de a mergemai departe”, a precizat
În total, 19 cupluri auprimit câte 300 de lei, o sticlãde ºampanie ºi un buchet deflori. „Au fost 50 de ani greidar, în acelaºi timp, ºifrumoºi. Probleme amîntâmpinat destule dariubirea ne-a þinut alãturi”, adeclarat Ioan Junc.
„Îmi este greu sã rezum încâteva cuvinte 50 de ani deviaþã. Am avut amândoi, ºieu ºi soþia, o carierã univer-sitarã, am crescut doi copiifrumoºi ºi acum ne bucurãmde nepoþi”, a spus VasileZamfir.
„Anii au trecut prearepede, acum copiii au plecat ºi am rãmas doar noidoi. Totuºi, mã bucur cã am
participat împreunã la for-marea mai multor generaþiide specialiºti în minerit ºi cãam reuºit sã avem o viaþãplinã de satisfacþii”, a pre-cizat Ida Zamfir. „Mi-amcunoscut soþia în urmã cu50 de ani, la început demai, ºi ne-am însurat la doardouã sãptãmâni. De atunciam rãmas împreunã la bineºi la greu”, a declaratDumitru Þurnã.
Manifestarea a continuat
cu un moment artistic oferitde cãtre Andrei Ititesc ºiRaisa Bulf, doi copii carestudiazã muzica la Casa deCulturã a Studenþilor dinPetroºani. La încheiereaacþiunii dedicatã de cãtreprimãrie „Zilei Familiei” ºicelebrãrii cuplurilor semicen-tenare, primarul TiberiuIacob – Ridzi a ciocnit ocupã de ºampanie cu ceiinvitaþi la eveniment.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Monica Iacob Ridzi vrea anulareaobligativitãþii de platã a taxei radio-TV
Dar la prezentãri au fostdoar niºte oameni mai micidin primãrie, de pe laminã, niºte ingineri ºi niciurmã de cei care gândescacum închiderea minei ºitrasformarea oraºului într-unul similar Aninoasei.
Ne apropiem cu paºimari de colaps, iarbarometru sunt ortacii din Gorj, care acumpicheteazã Guvernul.
Tinerii aduºi de IonBarbu au gãsit un oraº frumos, idei de viitor ºi unmare zid al indiferenþeicelor care ar trebui sã seimplice. „Nu am reuºit sãvorbesc cu viceprimarul. Ela fost acolo ºi nu am reuºitpentru cã marþi dânsul afost la Deva, iar miercuri aavut altã treabã. Nu pot sãdezinformez ºi nici sã mãpronunþ”, a spus IliePãducel, primarul dinoraºul Petrila.
Totuºi, studenþii la arhi-tecturã ne-au arãtat cã ar fi
viabile 5 proiecte denumitede ei generic: “Steril –Fertil”, „Petrila be mine”,„co-Petrila”, „Undergroud
revival” ºi „Din centrulpãmântului în centruloraºului”.
Au fãcut prezentãri de
excepþie, dar se parecã mai mult au plictisit audienþaîntr-o zi de sâmbãtã, deºi,vorba inimosuluiIon Barbu, „au plecat miide mineri sãsalvezeBucureºtiul ºi peIon Iliescu ºi pemina, care ne-adat de mâncare,cine o salveazã?”.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
C ei mai talentaþi arhitecþi ºi strategi au venit la Petrila ºi au vrut sãne arate cum sã ne salvãm. Dar cui? Cã nici un responsabil cu
închiderea minei, ori din administraþia localã nu a venit aici, deºi IonBarbu a fãcut tot posibilul ca acei tineri sã lucreze ºi sã ne arate nouã,inclusiv prin proiecte financiare ºi proiecþii video ca ne-am salva.
Gara Petroºani,fãrã grup sanitarG ara din Petroºani nu are grup
sanitar. De-a lungul timpului auexistat mai multe promisiuni pentrureabilitarea gãrii din Petroºani.
Acestea au fost accentuate în timpuldiferitelor campanii electorale, însã acumau fost uitate total. În tot acest timp,reprezentanþii gãrii din Petroºani se con-fruntã cu probleme care afecteazã înprimul rând cãlãtorii.
”Erau foarte multe promisiuni ºi dinpartea Ministerului Transporturilor dartoate au cãzut. Din pãcate avem foartemulte contracte anulate, investitile sunt dince în ce mai puþine ºi nu am reuºit nicipânã în prezent nici grupul sanitar desprecare am vorbit foarte mult. În continuarestaþia Petroºani rãmâne fãrã grup sanitarpentru cãlãtorii care tranziteazã sau carepleacã din staþia noastrã. Despre reabili-tarea staþiei nu mai poate fi vorba”, adeclarat Ioan Aonofriesei, instructormiºcare Comericial Staþia CFR Petroºani.
În condiþiile încare în gara dinPetroºani nu existãgrup sanitar, cãlãtoriisunt puºi în posturade a-ºi face nevoilepe unde pot. Soluþiacelor de garã esteuna provizorie.
”Singura modali-tate este aceea sãasigurãm în clãdireade personal, sãlãsãm cãlãtorii sãfoloseascã acestegrupuri sanitare, iarîn rest doar dacãfolosesc toaleta pub-licã din oraº”, a maispus sursa citatã.
În tot acest timp,reprezentanþii gãriiprevãd un viitorsumbru pentru principala poartã deintrare în ValeaJiului prin intermedi-ul cãii ferate.
Monika BACIUMonika BACIU
„Nu-i cãrbune ca huila, nici New-York-ul ca Petrila!”.... ªI CE DACÃ?
„Steril Fertil”
- propune reutilizarea
bunurilor ºi perimetrelor
deja existente în vederea
dezvoltãrii comunitãþii,
folosind resurse locale,
procese de reciclare a
sterilului, apelând la memo-
ria socialã pentru a readuce
în actualitate tradiþia indus-
trialã ºi implicând tradiþiile
locale momârlãneºti.
„Petrila be mine”
- este un proiect derestructurare care are apli-
cabilitate pe toatã ValeaJiului, propunând dezvoltare
unilateralã pentru fiecare
localitate, ºi formând un
sistem de interdependenþã.
Pe scurt, dacã toate oraºele
se axeazã pe aceeaºi indus-
trie ºi nu se reinventezã, se
eliminã alternativele. Un
oraº, douã ar putea rãmâne
miniere, unul se poate axa pe prelucrarea ºiexploatarea lemnului, altul
pe industrie grea etc.
„coPetrila”
- face fuziunea între sis-
temele local ºi cel global ºi
ransformã conceptul de
minã a oraºului în oraº al
minei.
„U ndergroudrevival”
- propune o strategie în
patru paºi de refolosire a
bogãþiilor subsolului: ecolo-
gizare, atragere, dezvoltare,
oraºul mixt.
„D in centrul pãmântului
în centrul oraºului” – prevede conectarea
între perimetrul fostei minecu oraºul, în trei etape, în
funcþie de importanþaclãdirilor ce rãmân ºi denecesarul investiþiilor.
Vorbim de un proiect dereamenajare ºi conectare aperimetrului cu restuloraºului, dar ºi cu restul Vãii,
care ar putea fi realizat îndecursul a cel puþin 20 deani ºi, la final, am avea unparc cultural, cu spaþii publice, largi, ofertante, cupieþe, ori locuri destinatediferitelor activitãþi desocializare, un perimetrucare sã înglobeze ºi compo-
nenta educaþionalã, dar ºicea industrialã, prin crearea
unei micro-hidrocentrale ºi a
unei centrale de cogenerare.
L ucrãrile la bazasportivã a
Universitãþii dinPetroºani au demaratla începutul luniiaprilie ºi urmeazã a fi încheiate pe datade 1 iulie.
În principiu, lucrãrilevizeazã reabilitarea bazeisportive, mai exact a tri-bunei ºi vestiarelor.
„Aceastã reabilitare eramai mult decât necesarãþinând cont de faptul cãbaza sportivã este folositãnu numai de cãtre sportiviidin echipa de fotbal ºi ceade rugby ci ºi de cãtre stu-denþii care îºi desfãºoarãacolo orele de sport.
Sper ca lucrãrile sã fieîncheiate pânã la data de 1iulie, aºa cum este prevãzut
în contractul cu firma carese ocupã de aceste lucrãri”,a declarat Dacian Ciodaru,director general administra-tiv Universitatea dinPetroºani.
Pentru reamenajareavestiarelor ºi tribunei vor fiutilizate peste 3,6 miliardede lei vechi, baniiprovenind de la MinisterulEducaþiei Naþionale. În ceeace priveºte terenul pe careîºi disputã meciurile deacasã echipa de fotbal,respectiv cea de rugby,
acesta urmeazã a fi reabili-tat în viitor. „În ceea cepriveºte terenul respectiv vafi nevoie ºi de o refacere aacestuia, însã, acest lucruse va întâmpla pe viitor. Înplus, va fi nevoie de altesume de bani pentrulucrãrile ce vor fi necesare”,a mai spus Dacian Ciodaru.Tot în curs de amenajare,în Dealul Institutului, se aflãîn prezent ºi un teren detenis de câmp.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Baza sportivã a Universitãþii trece printr-o recosmetizare
Dar la prezentãri au fostdoar niºte oameni mai micidin primãrie, de pe laminã, niºte ingineri ºi niciurmã de cei care gândescacum închiderea minei ºitrasformarea oraºului într-unul similar Aninoasei.
Ne apropiem cu paºimari de colaps, iarbarometru sunt ortacii din Gorj, care acumpicheteazã Guvernul.
Tinerii aduºi de IonBarbu au gãsit un oraº frumos, idei de viitor ºi unmare zid al indiferenþeicelor care ar trebui sã seimplice. „Nu am reuºit sãvorbesc cu viceprimarul. Ela fost acolo ºi nu am reuºitpentru cã marþi dânsul afost la Deva, iar miercuri aavut altã treabã. Nu pot sãdezinformez ºi nici sã mãpronunþ”, a spus IliePãducel, primarul dinoraºul Petrila.
Totuºi, studenþii la arhi-tecturã ne-au arãtat cã ar fi
viabile 5 proiecte denumitede ei generic: “Steril –Fertil”, „Petrila be mine”,„co-Petrila”, „Undergroud
revival” ºi „Din centrulpãmântului în centruloraºului”.
Au fãcut prezentãri de
excepþie, dar se parecã mai mult au plictisit audienþaîntr-o zi de sâmbãtã, deºi,vorba inimosuluiIon Barbu, „au plecat miide mineri sãsalvezeBucureºtiul ºi peIon Iliescu ºi pemina, care ne-adat de mâncare,cine o salveazã?”.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
C ei mai talentaþi arhitecþi ºi strategi au venit la Petrila ºi au vrut sãne arate cum sã ne salvãm. Dar cui? Cã nici un responsabil cu
închiderea minei, ori din administraþia localã nu a venit aici, deºi IonBarbu a fãcut tot posibilul ca acei tineri sã lucreze ºi sã ne arate nouã,inclusiv prin proiecte financiare ºi proiecþii video ca ne-am salva.
Gara Petroºani,fãrã grup sanitarG ara din Petroºani nu are grup
sanitar. De-a lungul timpului auexistat mai multe promisiuni pentrureabilitarea gãrii din Petroºani.
Acestea au fost accentuate în timpuldiferitelor campanii electorale, însã acumau fost uitate total. În tot acest timp,reprezentanþii gãrii din Petroºani se con-fruntã cu probleme care afecteazã înprimul rând cãlãtorii.
”Erau foarte multe promisiuni ºi dinpartea Ministerului Transporturilor dartoate au cãzut. Din pãcate avem foartemulte contracte anulate, investitile sunt dince în ce mai puþine ºi nu am reuºit nicipânã în prezent nici grupul sanitar desprecare am vorbit foarte mult. În continuarestaþia Petroºani rãmâne fãrã grup sanitarpentru cãlãtorii care tranziteazã sau carepleacã din staþia noastrã. Despre reabili-tarea staþiei nu mai poate fi vorba”, adeclarat Ioan Aonofriesei, instructormiºcare Comericial Staþia CFR Petroºani.
În condiþiile încare în gara dinPetroºani nu existãgrup sanitar, cãlãtoriisunt puºi în posturade a-ºi face nevoilepe unde pot. Soluþiacelor de garã esteuna provizorie.
”Singura modali-tate este aceea sãasigurãm în clãdireade personal, sãlãsãm cãlãtorii sãfoloseascã acestegrupuri sanitare, iarîn rest doar dacãfolosesc toaleta pub-licã din oraº”, a maispus sursa citatã.
În tot acest timp,reprezentanþii gãriiprevãd un viitorsumbru pentru principala poartã deintrare în ValeaJiului prin intermedi-ul cãii ferate.
Monika BACIUMonika BACIU
„Nu-i cãrbune ca huila, nici New-York-ul ca Petrila!”.... ªI CE DACÃ?
„Steril Fertil”
- propune reutilizarea
bunurilor ºi perimetrelor
deja existente în vederea
dezvoltãrii comunitãþii,
folosind resurse locale,
procese de reciclare a
sterilului, apelând la memo-
ria socialã pentru a readuce
în actualitate tradiþia indus-
trialã ºi implicând tradiþiile
locale momârlãneºti.
„Petrila be mine”
- este un proiect derestructurare care are apli-
cabilitate pe toatã ValeaJiului, propunând dezvoltare
unilateralã pentru fiecare
localitate, ºi formând un
sistem de interdependenþã.
Pe scurt, dacã toate oraºele
se axeazã pe aceeaºi indus-
trie ºi nu se reinventezã, se
eliminã alternativele. Un
oraº, douã ar putea rãmâne
miniere, unul se poate axa pe prelucrarea ºiexploatarea lemnului, altul
pe industrie grea etc.
„coPetrila”
- face fuziunea între sis-
temele local ºi cel global ºi
ransformã conceptul de
minã a oraºului în oraº al
minei.
„U ndergroudrevival”
- propune o strategie în
patru paºi de refolosire a
bogãþiilor subsolului: ecolo-
gizare, atragere, dezvoltare,
oraºul mixt.
„D in centrul pãmântului
în centrul oraºului” – prevede conectarea
între perimetrul fostei minecu oraºul, în trei etape, în
funcþie de importanþaclãdirilor ce rãmân ºi denecesarul investiþiilor.
Vorbim de un proiect dereamenajare ºi conectare aperimetrului cu restuloraºului, dar ºi cu restul Vãii,
care ar putea fi realizat îndecursul a cel puþin 20 deani ºi, la final, am avea unparc cultural, cu spaþii publice, largi, ofertante, cupieþe, ori locuri destinatediferitelor activitãþi desocializare, un perimetrucare sã înglobeze ºi compo-
nenta educaþionalã, dar ºicea industrialã, prin crearea
unei micro-hidrocentrale ºi a
unei centrale de cogenerare.
L ucrãrile la bazasportivã a
Universitãþii dinPetroºani au demaratla începutul luniiaprilie ºi urmeazã a fi încheiate pe datade 1 iulie.
În principiu, lucrãrilevizeazã reabilitarea bazeisportive, mai exact a tri-bunei ºi vestiarelor.
„Aceastã reabilitare eramai mult decât necesarãþinând cont de faptul cãbaza sportivã este folositãnu numai de cãtre sportiviidin echipa de fotbal ºi ceade rugby ci ºi de cãtre stu-denþii care îºi desfãºoarãacolo orele de sport.
Sper ca lucrãrile sã fieîncheiate pânã la data de 1iulie, aºa cum este prevãzut
în contractul cu firma carese ocupã de aceste lucrãri”,a declarat Dacian Ciodaru,director general administra-tiv Universitatea dinPetroºani.
Pentru reamenajareavestiarelor ºi tribunei vor fiutilizate peste 3,6 miliardede lei vechi, baniiprovenind de la MinisterulEducaþiei Naþionale. În ceeace priveºte terenul pe careîºi disputã meciurile deacasã echipa de fotbal,respectiv cea de rugby,
acesta urmeazã a fi reabili-tat în viitor. „În ceea cepriveºte terenul respectiv vafi nevoie ºi de o refacere aacestuia, însã, acest lucruse va întâmpla pe viitor. Înplus, va fi nevoie de altesume de bani pentrulucrãrile ce vor fi necesare”,a mai spus Dacian Ciodaru.Tot în curs de amenajare,în Dealul Institutului, se aflãîn prezent ºi un teren detenis de câmp.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Baza sportivã a Universitãþii trece printr-o recosmetizare
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 mai 201310 Administratie
Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
Programul de audienþe la biroul CJH
din Petroºani
Mircea NISTOR
„Avem ceva maipuþini ºomeri, înaprilie, comparativcu cea înregistratã lafinele lunii martie.Astfel, dacã în urmã
cu o lunã numãrulºomerilor era de3.600, acum aceºtiaau scãzut pânã la3.440”, a declaratJudith Babþan, ºefAgenþia Localã pen-tru Ocuparea Forþei
de Muncã Petroºani. Dintre cei 160 de
oameni care au ieºitluna trecutã din evi-denþele agenþiilorlocale din ValeaJiului, doar o parteºi-au gãsit un loc de
muncã. „Unii, ce-idrept puþini, s-auangajat iar ceilalþiau ieºit din evi-denþele noastre.Adicã nu maiprimesc nici in-demnizaþia deºomaj”, a spusJudith Babþan.
În ceea cepriveºte oferta de
locuri de muncã dinValea Jiului, în con-tinuare, aceasta esteuna extrem de „sub-þire”. „Nu prea avemce sã le oferimºomerilor.
Locurile demuncã sunt foartepuþine ºi în aceleaºidomenii de activitateîn care sunt scoasejoburi, de ani bunide zile.
Din pãcate nici înconstrucþii, un sectorîn care primãvaraapãreau locuri demuncã, nu maiavem nimic disponi-bil”, a precizatJudith Babþan.
În prezent,numãrul ºomerilordin judeþulHunedoara este de12.425, dintreaceºtia, 3.440 fiinddin Valea Jiului.
Monika BACIU
”Situaþiile statisticecuprind date ºi infor-maþii cetralizate lanivelul judeþelor de laprimãriile carerãspund solicitãrilorDirecþiei Generale deAsistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului.Potrivit informaþilorastfel centralizate, lasfârºitul anului 2012numãrul copiilor cupãrinþi plecaþi lamuncã în strãinãtate a
fost de 79901 decopii, în timp ce lanivelul judeþuluiHunedoara acesta afost de 2266 decopii”, se aratã în do-cumentele MinisteruluiMuncii, Familiei ºiProtecþiei Sociale.
În ceea ce priveºtemonitorizarea acestorcopii, responsabili-tatea cade în sarcinaautoritãþilor locale.
tatea monitorizãriisituaþiei acestorarevine autoritãþilor dela nivel local, respectivServiciului Public deAsistenþã Socialã, carefuncþioneazã la nivelulprimãriilor din fiecareunitate administrativteritorialã. Rolul aces-tora este de a asiguraprevenirea separãriicopiilor de mediulfamilial, cât ºi oferireaacelor servicii menitesã sprijine familia saupersoanele în grijã
cãrora au fost lãsaþiaceºti copii înîndeplinirea obligaþilorºi responsabilitãþilor cele revin”, se maiaratã în document.
În tot acest timpºi pãrinþii au anu-mite responsabi-litãþi. Cei care vorsã plece încãutarea unui traimai bun trebuie sãnotifice autoritãþilelocale. Regula seaplicã doar încazul celor carelucreazã în strãinã-tate cu contracte demuncã. În cazul celorcare pleacã la muncãla negru situaþia nupoate fi controlatã.
”Astfel, se intro-duce obligativitateapãrinþilor sau tutoreluicare au copii înîntreþinere ºi care
intenþioneazã sã plecela muncã în strãinãtatede a notifica aceastãintenþie SPAS de ladomiciliu, cu 40 dezile înainte de a pãrasiþarã. O astfel de
mãsurã de naturã sãcontribuie la o maimare responsabilizarea pãrinþilor ºi la asigu-rarea unui grad maimare de transparentãcu privire la per-soanele care poartãresponsabilitateacreºteri ºi educãrii
copilului”, se maiaratã în acelaºi docu-ment.
Scopul introduceriiacestei mãsuri a fostacela de a permite deo manierã clarã ºi
transparentã monitor-izarea la nivelulautoritãþilor locale ºicentrale a situaþieiexacte a numãrului decopii rãmaºi în þarã înîngrijirea unor rudesau persoane dupãplecarea la muncã înstrainatae a pãrinþilor.
Legislaþie existã, nu ºi soluþii concrete
A u date, dar paseazã rezolvãrile în ograda altora.Este vorba de reprezentanþii Ministerului Muncii,
Familie ºi Protecþiei Sociale care au centralizat dateleprivind numãrul copiilor lãsaþi în grija rudelor în timpce pãrinþii au plecat la muncã peste hotare. La sfârºitulanului 2012, în evidenþele serviciilor de asistenþãsocialã figura aproape 100 de mii de copii care eraulãsaþi în grija rudelor sau a altor persoane.
ªomeri mai puþini, locuri de muncã ºi mai puþine
C omparativ cu luna martie, în aprilie, numãrulºomerilor din judeþul Hunedoara a scãzut cu
câteva sute. O scãdere a fost înregistratã ºi printreºomerii din Valea Jiului, ce-i drept de doar 160. Înprezent, pe ansamblul judeþului, rata ºomajului estede 6,63%, comparativ cu 6,94%, cât se înregistra lafinele lunii martie.
Carmen COSMAN
Atenþie turiºti, peTransalpina ninge caiarna, iar drumul esteînchis. Centrul INFO-TRAFIC din InspectoratulGeneral al PoliþieiRomâne informeazã cã înzona amintitã ninge abun-dent, iar drumul esteînchis, restricþia fiind sem-nalizatã cu indicatoare.“Le recomandãm con-ducãtorilor auto sã nuîncalce prevederile legale,pãtrunzând pe sectoare dedrum cu circulaþiainterzisã”, atenþioneazãpoliþiºtii. Din cauzã cã nua respectat indicatoarele,un microbuz în care seaflã ºase persoane ºi unautoturism cu trei per-soane la bord au rãmas
înzãpezite pe DN67C(Transalpina), în zonaObârºia Lotrului.
Transalpina este consi-deratã cea mai înaltãºosea din România, fiindapreciatã mai ales pentruspectaculozitateapeisajelor, ºi depãºeºtealtitudinea de 2.100 demetri în Pasul Urdele ºiMuntinu. Drumul strãbatepatru judeþe - Gorj,Vâlcea, Sibiu, Alba - ,porneºte din oraºul Novaci– Gorj ºi se terminã înoraºul Sebeº din judeþulAlba. Traverseazã MunþiiParâng de la sud la nord,altitudinea cea mai mareavând-o pe o porþiune deaproximativ 20 de kilo-metri în judeþul Vâlcea,unde se prezintã ca o“ºosea de creastã”.
Ninge pe Transalpina. Drumul e închis!
C ei care doresc sã vizitezeTransalpina, cea mai înaltã ºosea din
România, trebuie sã fie extrem de atenþi.În zonã ninge, iar drumul este închis.
Peste 1,2 miliardede lei pentrureabilitarea cãii ferate dintreSimeria ºi Vinþu de Jos
L ucrãrile de reabilitarea tronsonului de cale
feratã Simeria – Vinþu deJos vor începe în scurt timp.
Ministerul Transporturilor aanunþat cã a fost semnat contractulde execuþie, iar lucrarea trebuie sã fiegata în 30 de luni. Proiectulurmãreºte reducerea timpului decãlãtorie pe acest segment feroviar.
Contractul a fost semnat întreCNCF “CFR” SA, în calitate de be-neficiar, ºi FCC CONSTRUCCIONS.A., lider al asocierii de firme FCCCONSTRUCCION S.A - ALPINEBAU GmbH - AZVI S.A. - S.C.STRACO GRUP S.R.L, care acâºtigat licitaþia. În valoare de peste1,2 miliarde de leu, contractulprevede execuþia lucrãrilor de construcþii ºi instalaþii pe tronsonulVINÞU DE JOS - SIMERIA, parteintegrantã a tronsonului Coºlariu -Simeria.
“Valoarea contractului este de1.255.756.000 lei, fãrã TVA, iartermenul de execuþie a lucrãrilor estede 30 de luni, la care se adaugãperioada de garanþie a lucrãrii de 24de luni”, precizeazã oficialiiMinisterului Transporturilor.
Potrivit acestora, reabilitarea tron-sonului Vinþu de Jos - Simeria, careasigurã legãtura feroviarã între centrulºi vestul þãrii, va avea un impact po-zitiv asupra dezvoltãrii economice peplan regional pentru judeþele Alba ºiHunedoara, prin legãturi directe ºirapide pe cale feratã. Proiectulcuprinde lucrãri de reabilitare/mo-dernizare a infrastructurii feroviare,care sã asigure viteze maxime de160 km/h pentru trenurile de cãlã-tori ºi 120 km/h pentru cele demarfã. Astfel, vor fi executate lucrãrila infrastructurã ºi suprastructurã,lucrãri de electrificare ºi energoali-mentare (inclusiv reabilitarea/moder-nizarea a doua substaþii de tracþiuneelectricã); lucrãri de telecomunicaþiiferoviare (exclusiv GSM-R); lucrãri deconstrucþii civile (reabilitare clãdiri ºispaþii aferente instalaþiilor tehnologiceºi publicului cãlãtor, peroane, coper-tine, amenajãri/dotãri acces persoanecu dizabilitãþi) dar ºi lucrãri de pro-tecþie a mediului. (C.C)(C.C)
S ãptãmâna viitoare se reiaulucrãrile la Palatul
Cultural Minerul de la Lupeni.Muncitorii vor intra din nou înteren pentru reconstrucþiaclãdirii în cel mai mic detaliu.
“În zilele urmãtoare, muncitorii se ºiapucã de lucru, luni sau marþi. Chiaracum dãm constructorului niºtefotografii cu Palatul, pentru a vedeacum arãta înainte, în perioada de glorie”, a declarat Cornel Resmeriþã,primarul Municipiului Lupeni.
Pânã acum, plata cãtre firma con-structoare nu s-a putut face, însã pri-marul Resmeriþã afirmã cã în câtevazile, societatea îºi va primi deconturile.“ Cotele ce reveneau primãriei s-auplãtit, dar cât priveºte proiectul, îngeneral, nu s-a plãtit nimic. Dar, ieri(marþi) ne-au intrat în cont niºte sumede bani, cu care vom plãti construc-torului”, a mai spus edilul.
Palatul Cultural Lupeni, numit înperioada interbelicã Teatrul Miner, afost construit la iniþiativa Regelui
Ferdinand I, de cãtre SocietateaAnonimã Românã „Lupeni”.
Din anul dãrii în folosinþã, 1927 ºipânã în 1948 , aici au concertatdiferite orchestre camerale ºi simfoni-ce, atât din þarã cât ºi din strãinãtate,iar pe scenã au jucat mari maeºtri aidramaturgiei româneºti.
Dupã 1948 a funcþionat ca ºi cine-matograf, geamurile sãlii de spectacolefiind zidite cu cãrãmidã, iar la balcon s-au fãcut modificãri de-a lungul timpu-lui pentru amenajarea unui aparat devideo-proiecþie. Deºi proiectatã dupãSala de aur a Filarmonicii din Viena,sala de spectacole a fost modificatã,scaunele fiind ridicate, dând aspectulunui amfiteatru. De-a lungul vremii i s-au dat mai multe denumiri dupãregimurile politice care s-au perindat laconducerea þãrii, de la denumireainiþialã de Teatru Minier, trecând în1948 la numele de Palat alMuncitorilor, iar prin anii 70 fiindnumit Palatul Cultural “Minerul”.Dupã 1990 nu a mai existat niciuninteres al conducerii minei Lupeni, înposesia cãreia se afla din 1948, de a-lmai îngriji. Astfel, s-a degradat în anul1999, când a fost dat ca locaþie deîntâlnire ºi manifestare disponi-bilizaþilor. În câþiva ani, întrea-ga clãdire a ajuns într-o starede degradare avansatã, iaracum, aproape cã stã sã seprãbuºeascã.
Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Mai 2013 Actualitate 11
A ccident curepetiþie la Vul-
can. Dupã ce în lunamartie doi oameni aumurit în timp celucrau la introducereaunei conducte, mier-curi un alt muncitor afost prins sub un malde pãmânt ºi a fost laun pas de o nouãtragedie.
Potrivit datelor prelimi-nare, bãrbatul lucra la sis-temul de canalizare, pestrada Crividia dinVulcan, când s-a surpatun mal de pãmânt pesteel. Din fericire, de aceastãdatã bãrbatul nu a fostacoperit de tot depãmânt, iar asta i-a salvatviaþa. „Imediat, a fostalertat SMURD Vulcan,precum ºi Detaºamentul
de Pompieri Petroºani,care a trimis o autospe-cialã cu echipament dedescarcerare”, a declaratAnemona Doda, purtãtorde cuvânt al ISUHunedoara. Aceasta amai precizat cã, pânã lasosirea pompierilor, paramedicii au reuºit sã-lscoatã pe muncitor desub malul de pãmânt ºi l-au transportat de urgenþã
la Spitalul MunicipalVulcan. Bãrbatul prezentasemne vitale, dar eraleºinat ºi în stare de ºoc.
Poliþiºtii din Vulcan audeschis o ancehtã în acestcaz pentru a stabili împre-jurãrile în care a avut locevenimentul. De aseme-nea, inspectorii ITM audeclanºat verificãrile despecialitate.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Încã mai circulãP rima zi a lunii mai a adus
retragerea din circulaþie aunui tren care se forma înStaþia CFR Petroºani.
Din 15 mai, însã, urmau sã sarã dinschemã ºi alte garnituri care circulaupe ruta Petroºani – Simeria ºi retur.Totuºi, deocamdatã nu a fost luatãvreo decizie în acest sens. „Într-adevãr,din 15 mai, urmau sã fie fie scoasecâteva trenuri care se formeazã înStaþia CFR Petroºani. Deocamdatã,însã, nu a fost luatã aceastã mãsurã. Înzilele urmãtoare va avea loc o întâlnirea factorilor responsabili ºi atunci se vadecide suspendarea, sau nu, a respec-tivelor trenuri de cãlãtori”, a precizatIoan Aonofriesei, instructor Miºcare /Comercial Staþia CFR Petroºani.
În prezent, prin staþia CFR dinPetroºani mai circulã doar 10 trenuride cãlãtori. Este vorba despre 4perechi pe ruta Petroºani – Simeria,alte 4 perechi pe traseul Petroºani –Craiova ºi 2 trenuri inter – regio petraseul Bucureºti – Arad, respectivBucureºti – Deva. O eventualã reduce-re a numãrului de trenuri ar atragedupã sine ºi noi disponibilizãri de per-sonal din rândul celor care activeazã înStaþia CFR din Petroºani. În plus, înlipsã de activitate, ºi gara din localitateîºi va pierde din importanþã, reparareaacesteia nemaipãrând a fi un subiectde actualitate.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Îngropatsub
un mal depãmânt
Sãptãmânaviitoare se reiau
lucrãrile laPalatul Cultural
Minerul
Monika BACIU
”Mâine avem Clubul SportivVulcan care dacã nu va plãtitoatã suma va fi debranºat de
la apã. În mare parte institutilepublice au plãtit. ApeleRomane au crescut preþul apeicu aproape 50%, DSP a mãritservicile, dacã pânã acum
plãteam undeva la 3000 delei, de luna trecutã plãtim10.000 de lei pe lunã, dar noivom rãmâne cu preþul apei lafel. Este foarte greu dar încer-cãm sã trecem peste”, adeclarat Costel Avram, direc-torul SC ApaServ Valea Jiului.
Potrivit lui Costel Avram,datoriileînregistratede ClubulSportivVulcan suntde peste 10mii de lei.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 mai 201312 Actualitate
IleanaFIRÞULESCU
A înnebunit lupul!Nici nu mai ºtii ce sãcrezi atunci când vezidin ce în ce mai mulþioameni de la care aipretenþii, oameni cufuncþii ºi un anumestatut în societate,cãnu se poartã cât de câtcivilizat, respectându-ºimãcar funcþia, chiar
dacã existã situ-aþii neplãcutepentru ei ºi chiardacã au dreptatesau nu.
Este vorba deunul dintre direc-toriiElectrocentraleParoºeni,respectiv de ing.Eduard Schmidt,care s-a prezen-
tat, marþi, dupã ora16,00, la E.ON GazPetroºani pentru anu-mite clarificãri cerândexplicaþii. Explicaþiilecare i s-au dat nu au
fost pe placul direc-torului, spun martoriiaflaþi în sediul insti-tuþiei, ºi au stârnit furiaacestuia care a începutsã strige, sã vorbescãurât cu o salariatã aE.On Gaz, a dat cupumnii în biroul aces-teia, strigându-i în faþã,aplecat ameninþãtorasupra ei.
Coordonatorulsucursalei a intervenit,moment în care furiadirectorului s-a îndrep-tat asupra acestuia, cuinjurii ºi cuvinteobscene. Cineva dinincintã a sunat la 112,pentru a detensionasituaþia, ”energia”directorului fiind greude prevãzut cum ºispre cine va fi cana-lizatã.
La faþa locului a
sosit un echipaj dePoliþie de la Petroºani.
”Da, ieri (marþi –n.n.), s-a deplasat unechipaj de poliþie lafaþa locului, dar înfinal, nu a fost nevoiede intervenþia lor” – aconfirmat solicitareacomandantul Poliþieimunicipiului Petroºani,Titel Brãgaru.
Asemenea derapajede comportament,chiar în condiþiile încare respectabilulclient al E.ON Gaz aravea dreptate, nu faccinste nimãnui, cu atâtmai mult unui director.
O martorã la inci-dent a pus o întrebare:dacã în public, aici, sepoartã aºa, cum sepoartã cu salariaþii dinsubordine? Bunã între-bare!
A înnebunit lupul! Un director al SE Paroºenicu atitudine violentã ºi limbaj obscen
”Da, ieri (marþi n.n.), s-a deplasat un echipaj depoliþie la faþa locului, dar în final, nu a fost
nevoie de intervenþia lor” – a confirmat solicitarea, dela E.ON Gaz Petroºani, comandantul Poliþiei municipi-ului Petroºani, Titel Brãgaru.
Monika BACIU
”Am avut o discuþiecu primarul ºi dacãdimineaþa doreºte sãbea o cafea ºi nu are
apã îl invit laApaServ ºi îidau ºicafeaua ºiapã”, aspus Costel
Avram.De precizat este
faptul cã pânã laaceastã orã, reprezen-tanþii administraþieilocale din Aninoasanu au încheiat unangajament de platãcu cei de la ApaServ.
”Dacã
oamenii pentru 300-400 de lei vin pentruangajamente de platã,cei de primãriaAninoasa nu auvenit”, a mai spussursa citatã.
Primãria Aninoasaare datorii ºi la credi-tori. Aceasta are derambursat un împru-mut de 4 milioane delei unei unitãþi ban-care. Administraþialocalã este executatãsilit, în acest momentavând conturile blo-cate.
Urmeazã noi debranºãri
C ostel Avram continuã seria debransãrilor.Directorul general al societãþii de apã din
Valea Jiului a declarat cã astãzi (joi) ClubulSportiv de la Vulcan va fi debranºat de la reþeauade apã potabilã dacã nu va plãti facturile restante.
Haz de necaz
C ostel Avram îl invitã pe pri-marul din Aninoasa la cafea.
Dupã ce primãria Aninoasa a rãmasfãrã apã potabilã, Costel Avram,directorul SC ApaServ Valea Jiuluiîi întinde o mânã de ajutoruluiedilului ºi îl invitã la cafea.
Diana MITRACHE
Un os omoplat ceprovine de la o speciede dinozaur uriaº, ce atrãit în urmã cu 65 demilioane de ani, înzona oraºului Haþeg,reprezintã una dintre‘piesele de rezistenþã’ce vor fi expuse sâm-bãtã, 18 mai, laMuzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane(MCDR) Deva, cuocazia NopþiiMuzeelor.
Fosila a intratrecent în patrimoniulmuzeului din Deva,specialiºtii apreciindcã dinozaurul de lacare provine mãsuraaproape 20 de metrilungime ºi cântãrea15 tone. ‘Aceastã nouã specieface parte din grupuldinozaurilor sauropozi,adicã a celor mai maridinozauri, careajungeau ºi la 100 detone greutate ºi olungime de 40 m.
Rezultatele preli-minare aratã cã acestaar fi cel mai maredinozaur descoperitpânã acum înCretacicul European ºicã a trãit la sfârºitulerei Mezozoice, înperioada Cretacicã,într-o vârstã geologicãdenumitãMaastrichtian, peInsula Haþeg’, a expli-cat managerul muzeu-lui, Liliana Þolaº.
Programul pregãtitpentru acest eveni-
ment marcant în viaþamuzeograficã mondi-alã este deosebit devariat, acestaincluzând urmãtoareleactivitãþi: paradã decostume medievale,prezentarea dom-niþelor ºi nobililor,dansuri medievale ºirenascentiste, recon-stituire de luptemedievale, concursurimedievale (alergatul însaci, tir cu arcul, oulîn lingurã), organi-zarea de atelieremeºteºugãreºti (þesã-turi, obiecte din lemn,ceramicã, podoabe),pregãtirea unei mesetradiþionale cupreparate la ceaun ºila proþap, numere deiluzionism, concerte
de muzicã susþinute deformaþiile Foc viu ºiTempo, precum ºi unspectacol pirotehnicsusþinut de formaþiaStrop de foc. Acesteactivitãþi se vordesfãºura cu aportulpublicului, acesta fiindcooptat permanent.
Cu aceastã ocaziepublicul vizitator sepoate delecta ºi cuexpoziþiile existente înclãdirea muzeului –expoziþia de bazã deºtiinþele naturii ºi 3expoziþii temporare:de artã, de arheologieºi una de minerale ºipãsãri, vernisatã cuaceastã ocazie.
Ultima expoziþie,intitulatã Culoarea înnaturã, urmãreºte caprin exponatele salesã reflecte mareadiversitate de culori anaturii ºi atrageatenþia vizitatorilorasupra frumuseþiidesãvârºite a naturiicare ne înconjoarã ºipe care, nu de puþineori, nu o observãm. Înlumea mineralelor ºi arocilor, culoarea indicãcompoziþia chimicã,mediul de formare ºide multe ori deter-minã valoarea comer-cialã a acestora.Alãturi de minerale, înexpoziþie pot fi admi-rate ºi diverse speciide pãsãri ºi insecte.
Cu aceastã ocazieeste expus omoplatulunei noi specii dedinozaur, piesã intratãrecent în patrimoniulmuzeului devean.Aceasta a fostdescoperitã de geo-logul Mihai Dumbravãîn vara anului 2011 înapropierea oraºuluiHaþeg.
Rezultatele prelim-inare aratã cã acestaar fi cel mai maredinozaur descoperitpânã acum înCretacicul European ºicã a trãit la sfârºitulerei Mezozoice înperioada Cretacicãîntr-o vârstã geologicãdenumitãMaastrichtian, peInsula Haþeg, ale cãrei
rãmãºiþe pot fi vãzuteastãzi ca depozite deargile roºii pretutin-deni în zona ÞãriiHaþegului.
Datoritã modului încare s-a îngropat ºifosilizat, acest speci-men nu a fost pãstratîn întregime, lipsindmai mult de jumãtatedin fosilã. Estimativ,dinozaurul atingeaaproximativ 20 mlungime ºi o greutatede 15 tone.
Tot în cadrul mani-festãrilor dedicatenopþii muzeelor,Muzeul CivilizaþieiDacice ºi RomaneDeva în colaborare cuConsiliul JudeþeanHunedoara ºi Muzeulde Etnografie ºi ArtãPopularã Orãºtie orga-nizeazã sâmbãtã, 18mai 2013, între orele19,00 – 03,00, lasediul muzeului, eveni-mentul cultural,Noaptea Muzeelor.Parteneri ai evenimen-tului orãºtian vor fiParohia EvanghelicãOrãºtie, ParohiaReformatã Orãºtie ºiCasa de Culturã.
Oferta culturalã aNopþii Muzeelor laOrãºtie cuprinde,începând cu ora19,00, un recital demuzicã clasicã în in-cinta BisericiiEvanghelice, spaþiu încare se va face ºi pre-mierea câºtigãtorilorconcursului de graficã,picturã ºi fotografie cutema „Orãºtia mile-narã – imagine ºiimaginaþie”, iar de laora 20,30 va fivernisatã expoziþiatemporarã „Povesteapâinii”.
Publicul vizitator seva putea delecta este-tic ºi cu expoziþia tem-porarã „Cetãþiledacilor”. Pentru o maibunã informare a vi-zitatorilor despre mon-umentele istorice alejudeþului vor avea locproiecþii cu acestea,precum ºi cu celelaltesecþii ale MuzeuluiCivilizaþiei Dacice ºiRomane din judeþ.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Mai 2013 Actualitate 13
COLÞUL LUI DENIS
Noaptea Muzeelor...
Fosila unui dinozaur uriaº va fi expusã în premierã
M uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva încolaborare cu Consiliul Judeþean Hunedoara ºi
Asociaþia „Castelul din Carpaþi” organizeazã sâmbãtã,18 mai 2013, între orele 16,00 – 06,00, la sediul muzeu-lui – Palatul Magna Curia, evenimentul sãrbãtorit lanivel internaþional, Noaptea Muzeelor.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 mai 201314 Program & Horoscop
21 martie* * *20
aprilie
21
aprile
* * *21 mai
22
iunie
* * *22 iulie
22
mai
* * *22 iunie
23 iulie* * *22
august
23 august
* * *22
septembrie
23octombrie
* * *22
noiembrie
23septembrie
* * *22
octombrie
23 noiembrie
* * *20
decembrie
21
decembrie
* * *20 ianuarie
21
februarie
* * *20 martie
21ianuarie
* * *20
februarie
Fiþi atent la serviciu ºi cupartenerii de afaceri, pentru cã s-ar putea sã aveþi probleme decomunicare. Nu este cazul sã vãîngrijoraþi din cauza dificultãþilorfinanciare de moment. Vã ajutã opersoanã mai în vârstã din fami-lie. Dupã-amiazã este posibil sãprimiþi o veste proastã.
Treceþi printr-o perioadã difi-cilã, din cauza neînþelegerilor cuun partener de afaceri. Pãstraþi-vã calmul ºi apelaþi la ajutorulunui prieten. Ca sã depãºiþitoate obstacolele, este indicat sãaveþi rãbdare ºi sã nu fiþi impul-siv.
Este posibil sã aveþi un eºec înafaceri ºi sã fiþi dezamãgit. Nu vãîntristaþi, pentru cã vor apãrea ºialte oportunitãþi. S-ar putea sãvã loviþi de mai multe obstacole,din cauza unor probleme decomunicare. Fiþi mai rãbdãtor ºievitaþi speculaþiile.
S-ar putea ca un prieten defamilie sã vã propunã o colabo-rare. Acceptaþi-o, chiar dacã nusunteþi prea încântat de câºtig.Consultaþi-vã ºi cu partenerul deviaþã! Ar fi bine sã vã odihniþimai mult.
Dimineaþa resimþiþi o stare deconfuzie care vã poate face sãîntârziaþi lucrãrile de serviciu. Nuprovocaþi discuþii aprinse cu ºefii!Totul va reveni la normal ºi veþirecupera terenul pierdut. Spresearã, vã regãsiþi buna dispoziþieîntr-o vizitã la prieteni.
S-ar putea sã plecaþi într-odelegaþie în care puteþi aveamari satisfacþii profesionale.Aveþi grijã de bagaje, ca sã nupierdeþi ceva important.Relaþiile cu colegii sunt exce-lente. Din punct de vedere finan-ciar, nu aveþi nici o problemã.
Se anunþã o zi încãrcatã, aºacã stabiliþi-vã clar lista de prior-itãþi. Dupã-amiazã este posibil sãvã schimbaþi programul ºi sã vãocupaþi de problemele parteneru-lui de viaþã. Sunteþi nevoit sãcheltuiþi o sumã importantã.
La serviciu, sunteþi predispussã faceþi greþºeli din cauza cãroraacumulaþi întârzieri. Nu vã agitaþiºi acceptaþi ajutorul colegilor.Ieºiþi în lume! Aveþi ºanse sãîntâlniþi persoane care v-ar puteaajuta mult în viitor.
S-ar putea sã vã confruntaþi cuprobleme financiare. Fiþi maioptimist. Dacã sunteþi prea încor-dat, riscaþi sã vã compromiteþirelaþiile sociale. Nu este o zibunã pentru examene.
Dimineaþa s-ar putea sã vãloviþi de o serie întreagã de difi-cultãþi ºi sã aveþi impresia cãmunciþi degeaba. Cei din jur suntdispuºi sã vã ajute. Partenerulde viaþã vã susþine.
Este posibil sã renunþaþi la ocãlãtorie, din cauza sãnãtãþii.Sunteþi predispus la mici prob-leme digestive, care se pot rezol-va rapid, cu un regim adecvat.Se pare cã relaþiile cu partenerulde viaþã sunt tensionate.
V-aþi propus sã începeþi oactivitate nouã, dar sunteþi preanerãbdãtor. Din cauza agitaþiei,riscaþi sã pierdeþi timp preþios.Evitaþi discuþiile în contradictoriucu colegii.
Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
9:40 Legendele palatului: con-cubina regelui 10:20 Ora de business (r)11:10 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi (r)11:50 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi (r)12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 De joi pânã joi14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star
7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Bãieþii de la fermã (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Misterul din Caraibe 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi 21:30 Spitalul de demenþã 22:00 ªtirile Pro TV22:30 Lupul
9:30 Râul 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Dupã faptã ºi rãsplatã 21:45 Mondenii 22:15 Trãsniþii23:00 Gazeta de perete 23:30 Focus Monden 0:00 Dragul de Raymond
9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Profetul (r)15:00 Copii contra pãrinþi (r)16:40 Aventurile lui Sinbad 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete
9:15 Teleshopping 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)
9:45 Que bonito amor (r)10:45 Teleshopping 11:00 Intrigi ºi seducþie (r)12:00 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste 12:35 Rosa Diamante (r)13:30 Teleshopping 13:45 Inimã de þigan (r)15:15 Reþeta de Acasã 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Intrigi ºi seducþie 19:30 Rosa Diamante 20:30 Inimã de þigan 22:00 Poveºtiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Teresa 0:00 Doamne de poveste
9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digisport Show12:30 La Liga World13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Benfica -Chelsea14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Benfica -Chelsea15:00 ªtirile Digi Sport15:15 EuroFotbal16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Mai 2013 Diverse 15
Societatea Naþionalã a Huilei-SA, cu sediul în Petroºani, str.Timiºoarei nr.2, anunþã organizareaconcursului pentru ocuparea a 60 deposturi de muncitor necalificat pentruabatajele frontale ºi lucrãrile de pregãtireaferente acestora, de la EH Lupeni, peo perioadã determinatã de 6 (ºase) luni,cu o perioadã de probã de 30 (treizeci)de zile.
I. Condiþii de participare:- Vârsta minimã 18 ani;- Sã fie apt, din punct de vedere al
sãnãtãþii, pentru muncã - în baza adever-inþei medicale eliberate de medicul defamilie;
- Studii – minim 8 clase;- Fãrã antecedente penale.II. Acte necesare participãrii la
selecþie. Depunerea dosaruluiÎn vederea participãrii la selecþie,
fiecare candidat va prezenta un dosarplic, ce va conþine urmãtoarele docu-mente:
1. Cerere tip de participare laselecþie, adresatã Directorului general alSNH SA;
2. Copie act de identitate;3. Copie documente de studii;4. Adeverinþã medicalã eliberatã de
medicul de familie, din care sã rezulte cãeste apt de muncã pentru efort susþinut.
5. Declaraþie pe propria rãspunderecã nu a suferit condamnãri penale.
Dosarul cu documentele necesareselectiei, se va depune la sediul EHLupeni, din Lupeni, str. Vitoº Gavrilã,nr.1, la secretariatul comisiei de selecþie,în perioada 24,27 ºi 28 mai 2013, întreorele 8.00-14.00.
III. ConcursulConcursul se va desfãºura începând
cu data de 29 mai 2013, la sediul E.H.Lupeni, din municipiul Lupeni, str. VitoºGavrilã, nr.1. ºi va consta în:
- Analiza dosarelor, - Proba practicão încãrcare materiale, prin lopãtare,
peste un obstacol cu înãlþimea de 1,5 m.Participanþii se vor prezenta la
proba practicã în þinutã sport ºi voravea asupra lor buletinul/cartea deidentitate.
IV. Validarea rezultatelor.Afiºarea rezultatelor
Nota finalã a concursului are la bazãdouã elemente, care se vor nota de la 1la 10, dupã cum urmeazã:
1. Analiza dosarului 50% în notafinalã;
2. Proba practicã, cu pondere de50% în nota finalã;
Ocuparea posturilor se va face înordinea descrescãtoare a notelor finaleobþinute, nota minimã fiind 6 (ºase), cal-culatã cu douã zecimale.
Contestaþiile asupra rezultatelor vali-date, cu privire la notarea candidaþilor, sepot depune în termen de 3 zile de la dataafiºãrii.
Regulamentul de desfãºurare a con-cursului va fi fãcut public prin afiºare lasediul E.H. Lupeni, din municipiulLupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, paginaSNH-SA: www.snh.ro ºi la sediul SNH-SA
Relaþii suplimentare la SNH SA –Direcþia Resurse Umane – ServiculResurse Umane, telefon 0254/541461interior 710, 720, EH Lupeni, ServiciulResurse Umane, telefon 0254/561500.
Anunþ
Ingrediente:4 pulpe de pui6 linguri de oþet bal-
samicUn cãþel de usturoi4 linguri de ulei de
mãsline4 lãmâi
Sare-piper
Mod de preparare:Porniþi grilul cuptoru-
lui. Se amestecã oþetul,uleiul, usturoiul zdrobit,sarea ºi piperul. Semarineazã pulpele depui ºi se lasã 10minute. Se taie lãmâileîn jumãtate. Se scotpulpele de pui de lamarinat ºi se pun la
cuptor împreunã cujumãtãþile de lãmâi. Selasã câte 9 minute pefiecare parte.
Pulpele se servescstropite cu câteva picã-turi de oþet balsamic.
Hainy te învaþã sãgãteºti
Pulpe de pui cu lãmâie ºi oþet balsamic
Poftã bunã!
Chef de cuisineRestaurant 3D Aqua
Hainalka Miclea
Petroºani, între orele9,00 - 16,00.
Zona afectatã str. 22Decembrie, St. O. Iosif, 1Decembrie 1918 - zonaPrimãrie - Spitalul deUrgenþã (inclusiv), NicolaeTitulescu, Rovinei. Motivulrestricþiei - anulare reþeaveche str. 22 Decembrie ºirefacerea branºamentelor lareþeaua nouã,
- Aninoasa, între orele8,00 - 11,00.
Zona afectatã str.Cãtãneºti, Dãnuþoni, DN 66A, utilizatorii din zona inter-secþiei str. Livezeni cu DN 66A. Motivul restricþiei - anularereþea veche pe str. Cãtãneºti.
Mulþumim pentruînþelegere,
ConducereaS.C. Apa Serv Valea
Jiului S.A.Petroºani
Mircea NISTOR
„Nu i-am dat drumullaboratorului, la dataanunþatã, deoarece dele-gaþia de la Bucureºticare urma sã dea OK-ulpentru pornirea acestuianu a mai venit”, a pre-cizat Costel Avram,director general SC ApaServ Valea Jiului SAPetroºani.
Laboratorul deMetrologie din Petroºanial Apa Serv a funcþio-nat, în vechea locaþiedin cartierul Colonie,pânã în data de 8aprilie. Dupã aceastãdatã, verificarea apome-trelor a fost sistatã pânãla inaugurarea nouluispaþiu. Acesta esteamplasat în centrul loca-litãþii, mai exact în
cadrul unitãþii din sec-torul Petroºani Nord,strada Ion Creangã Nr.16. „Am fost nevoiþi sãmutãm laboratorul pen-tru cã vechiul spaþiu, sit-uat într-o clãdire foarteveche, risca sã seprãbuºeascã în oricemoment. Acesta ar fi unmotiv iar celãlalt estelegat de faptul cã aveamnevoie de un spaþiuamplasat în centrul loca-litãþii, nu la periferiaacesteia”, a mai spusCostel Avram. Înprezent, verificarea unuiapometru folosit decãtre consumatorii casni-ci de apã potabilã costã26,05 lei, cu TVA.
Restricþii apãJoi, 16 mai 2013
Inaugurarea a fost amânatãR edeschiderea Laboratorului de
Metrologie din Petroºani al Apa Serv a fost amânatã. Tãierea panglicii inaugurale,eveniment programat pentru ziua de 15 mai, nu a mai avut loc întrucât specialiºtiidin Bucureºti care urmau sã acorde autoriza-þia de funcþionare ºi-au amânat vizita în Valea Jiului.
Ileana FIRÞULESCU
La începutul lunii mai, laRãscoala, s-a nãscut ideeaorganizãrii Cinei Creºtinelunare, în localitãþile VãiiJiului. Aflat în fruntea libe-ralilor, preºedintele PNLPetrila, Costel Avram,impresionat de senzaþia pecare þi-o oferã actele deomenie, de generozitate în
prejma sãrbãtorilor pascale,a declarat cã vrea sã oferelunar, sub sigla partidului,câte o masã persoanelordefavorizate din ValeaJiului.
În momentul de efuziunede la Rãscoala-Petrila, dupãce a vizitat familiaRãscolean, cãreia i-a arscasa în vara anului trecut,
Avram a motivat ideeaCinei Creºtine dincolo degestul de ajutorare. ”Cina
creºtinã nu înseamnã doarmilostenie, ci înseamnã maiales altruism, îngãduinþã,întelegere, compasiune ºicaritate. Vom face aceste
cine lunar, pe grupuri,pe localitãti din toatãValea Jiului, prinrotaþie” – a spusCostel Avram, coor-donator PNL ValeaJiului.
Destul de grãbit îna-ºi pune în aplicareplanul, sãptãmânaviitoare, va avea locprima dintre acesteCine Creºtine.
”Prima Cinã Creºtinã vafi la Petrila, cel mai proba-bil joi, sãptãmâna viitoare,
la care parnener va fiAsociaþia Rosa MultifloraHunedoara. Urmezã,lunar, ºi celelalte localitãþidin Valea Jiului, iar eveni-
mentul va fi anunþatdin timp” – adeclarat CostelAvram.
De precizat cãpersoanele care vorparticipa la CinaCreºtinã vor fiselectate pe bazã de
anchete sociale, persoanedefavorizate bine cunoscutede liberalii care le-au identi-ficat de-a lungul timpului.
Diana MITRACHE
Cineastul vine laPetroºani, locul în carea activat cândva, ºiunde va primi titlul deCetãþean de Onoare alMunicipiului Petroºani.„În data de 16 mai va fiprezent la Petroºanidomnul Cãlin Netzer cufilmul Poziþia Copilului,film care a fost premiatla Berlin ºi care acâºtigat Ursul de Aur.Cu aceastã ocazie îivom decerna titlul decetãþean de onoare”, a
declarat primarul municipi-ului Petroºani, TiberiuIacob Ridzi.
Comunitatea dinPetroºani ºi din întreagaVale a Jiului îl aºteaptã cunerãbdare, iar mulþi suntcurioºi sã-i vadã întreagaechipã cu care a lucrat laacest film de excepþie.
Cãlin Peter Netzer s-anãscut în data de 1 mai1975, dar a emigrat cufamilia în Gemania în1983. În 1994 s-a întors,ca student la Academia deTeatru ºi Film Bucureºti,secþia Regie – Film.
Filmul “PoziþiaCopilului”, premiat la Berlincu trofeul “Ursul de aur”,nu este primul de succes alregizorului roman, dar pen-tru el regizorul aprimit ceamai mare distincþie de pânãacum.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 mai 201316 Actualitate
Cãlin Peter Netzer, aºteptat la Petroºani
D eþinãtorii trofeului Ursul de Aur vin laPetroºani. Joi, începând cu ora 18,00,
admiratorii unuia dintre cei mai mari regizoriromâni au ocazia sã-l întâlneascã la TeatrulDramatic I.D. Sîrbu din capitala Vãii Jiului.
Demareazã Cina Creºtinã în Valea Jiului !
”Prima Cinã Creºtinã va fi la Petrila,cel mai probabil joi, sãptãmâna
viitoare, la care parnener va fi AsociaþiaRosa Multiflora Hunedoara” – CostelAvram, preºedinte PNL Petrila.
