CEH plãteºte un milion de euro, taxa pe stâlp >>> PAGINA A 3-A Au reuºit din „a doua” >>> PAGINA A 4-A Pregãtiþi de caniculã >>> PAGINA A 7-A Vizita delegaþiei din Macedonia la Petroºani >>> PAGINA A 12-A Baza de agrement de la Lupeni se deschide astãzi >>> PAGINA A 16-A Violatorii din Petrila rãmân dupã gratii >>> PAGINA A 5-A „Suntem nevoiþi sã minþim ca sã prescriem analize” >>> PAGINILE 8-9 Fãrã contract colectiv de muncã Decizia directorului CEH þine loc de act adiþional >>> PAGINA A 11-A Grevã japonezã la Termocentralele Mintia ºi Paroºeni >>> PAGINA A 10-A Ridzi cere angajãri la Mina Livezeni >>> PAGINA A 10-A Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul III Nr. 630 Joi, 12 Iunie 2014 P entru prima datã dupã ani de zile, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a intrat în mina Livezeni, minã în care, cândva, a lucrat. Vizita a fost una informativã, pentru cã primarul a vrut sã ºtie cum stau treburile în cel mai important agent economic al oraºului, dar nu lipsitã de evenimente ce l-au þinut mai mult decât plãnuia sub pãmânt. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Primar în subteran
Transcript
CEH plãteºte unmilion de euro, taxa pe stâlp
>>> PAGINAA3-A
Au reuºit din „a doua”>>> PAGINAA4-A
Pregãtiþi de caniculã>>> PAGINAA7-A
Vizita delegaþieidin Macedonia la
Petroºani>>> PAGINAA12-A
Baza de agrementde la Lupeni sedeschide astãzi
>>> PAGINAA16-A
Violatorii din Petrilarãmân dupã gratii
>>> PAGINAA5-A
„Suntem nevoiþisã minþim ca sã
prescriem analize”>>> PAGINILE 8-9
Fãrã contract colectivde muncã
Decizia directoruluiCEH þine loc de
act adiþional>>> PAGINAA11-A
Grevã japonezã laTermocentralele
Mintia ºi Paroºeni>>> PAGINAA10-A
Ridzi cere angajãrila Mina Livezeni
>>> PAGINAA10-A
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 630
Joi, 12 Iunie 2014
P entru prima datã dupã ani de zile, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a intrat înmina Livezeni, minã în care, cândva, a lucrat. Vizita a fost una informativã,
pentru cã primarul a vrut sã ºtie cum stau treburile în cel mai important agenteconomic al oraºului, dar nu lipsitã de evenimente ce l-au þinut mai mult decâtplãnuia sub pãmânt. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
Primar în subteran
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 20142 Utile
Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi
de afaceri?Vrei sã faci bani?
Cronica Vãii Jiului
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15:
ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ
ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL
Joi 10 – 12
DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM
ªef Departament Exploatare Florin DONISA
ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN
Director General, Costel AVRAM
APASERVINFORMEAZÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687
Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu
Radare în Hunedoara
VREMEA ÎN VALEA JIULUI
LLLLuuuuppppeeeennnniiii
VVVVuuuullllccccaaaannnn
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii
PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014 Actualitate 3
P entru primadatã dupã ani
de zile, primarulTiberiu Iacob Ridzia intrat în minaLivezeni, minã încare cândva alucrat. Vizita a fostuna informativã,pentru cã primarula vrut sã ºtie cumstau treburile în celmai importantagent economic aloraºului, dar nu lip-sitã de evenimentece l-au þinut maimult decât plãnuiasub pãmânt.
Murdar de praf ºiobosit, primarulTiberiu Iacob Ridzi aieºit dupã mai bine de6 ore din subteranulminei Livezeni la oraprânzului.
A vizitat mai multelocuri de muncã, ainspectat stratul decãrbune ºi locul în careva ajunge un utilaj cele va uºura muncaminerilor, dar a aflatcum stã acum cel maiimportant agent eco-nomic al municipiuluiPetroºani. „Am doritsã merg în stratul 13,ºi acolo am fost însoþitde cei de la minã.Stratul 13 este practiccel mai bun strat decãrbune de la minaLivezeni. Se pregãteºteun nou panou ºi chiaram vrut sã vãd ce seîntâmplã acolo, pentrucã ºi eu ºi specialiºtiide la Livezeni,considerãm cã de eldepinde viitorul acesteimine”, a spus laieºirea din subteran,Tiberiu Iacob Ridzi,primar Petroºani.
Primarul a aflat cãtotul este în regulã subpãmânt ºi cã pânã lafinele acestui anurmeazã sã fieexploatat ºi stratul 13,dar a avut parte ºi deneplãceri, dupã cechiar la locul de muncãunde cândva a activat
ca inginer, la trans-port, a avut loc odefecþiune tehnicã,motiv pentru care afãcut traseul pe jostimp de mai multe ore.„A fost o micã avarie,normalã în astfel deinstalaþii ºi am mersmai mult pe jos, dar cuocazia asta am ºi pututsã vãd mai mult, pe deo parte. Mina Livezenieste cel mai importantagent economic, arecei mai mulþi angajaþiºi o pondere importan-tã în economia comu-nitãþii, pe de o parte,iar în mod indirect,foarte mulþi oamenidepind de existenþaacestei mine”, a maiadãugat Tiberiu IacobRidzi.
Care a fost traseulprimarului în subteran,ne spun chiar cei carel-au însoþit subpãmânt. „Am coborâtcu puþul pânã la orizonutul 300, deacolo ne-am deplasatpe celãlalt puþ orb,pânã la orizontul 100,unde am avut un micdefect electric, care nua permis funcþionareapuþului ºi am fostobligaþi de împrejurãrisã alegem un alttraseu, sã ocolim pe o
rutã ocolitoare, pe unplan înclinat, petraseul benzilor ºi amajuns la orizontul 100.De acolo, dacã vãputeþi imagina, câmpulminier este peste Jiu,iar acolo este stratul13”, ne-a explicatGiani Baleia, inginerºef producþie la MinaLivezeni.
Pentru pregãtireastratului 13, lasuprafaþã a fost construitã deja staþiade inertizare, atât deimportantã pentru subteran. „Vã potprezenta o investiþiefãcutã pe fonduri pro-prii, care va deserviparte de securitate înminã. Aici avem staþiade înnãmolire în ve-derea asigurãrii sigu-ranþei zãcãmântului ºi,bineînþeles, a oame-nilor care vor lucra înacest strat. Avândaceastã staþie, în spaþiul exploatat puteminstrumenta cenuºa determocentralã în vede-rea acoperirii gãurilorcreate în urmaexploatãrii ºi, implicit,sã nu avem problemecu ceea ce înseamnãposibile emanaþii demetan”, a declaratGheorghe Giubalcã,inspector SSM.
Primarul TiberiuIacob Ridzi spune cã înminã a recunoscutlocurile de care îl leagãsentimantal primeleintrãri în subteran cainginer miner, dar aspus cã oamenii deacolo fac acum minunicu tehnologia pe careo au.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
CEH plãteºteun milion de euro, taxa pe stâlpU n milion de euro. Atâta
plãteºte ComplexulEnergetic Hunedoara pentrutaxa pe stâlp. La finele anuluitrecut, Guvernul a aprobatintroducerea unei noi taxe, ºianume tax ape stâlp. Societãþilemari sunt cele mai afectate deaceastã taxã, iar ComplexulEnergetic Hunedoara senumãrã printer acestea.
“Ne afecteazã, fiindcã nu estemicã. La nivelul Diviziei Miniereeste undeva la 4.300.000 de lei,
respectiv un milion de euro, iarredevenþa ne-a crescut de undevade la 26 de miliarde trimestrial la40 de miliarde, deci ne-au crescuttaxele ºi asta ne afecteazã”, adeclarat Nicolae Drãgoi, directorulgeneral adjunct al CEH.
În tot acest timp când birurilesunt mari, nimeni nu ajutã în vreunfel entitatea energeticã.
“Se încearcã un fel de resuscitare a ComplexuluiEnergetic Hunedoara, directorulgeneral lucreazã la un programpentru a revitaliza activitatea ºi dea o încerca sã o resuscitãm”, amai spus sursa citatã.
Impozitul pe proprietate pentruconstrucþiile speciale, cunoscut cataxa pe stâlp, este de 1,5% din valoarea construcþiei ºi a fost introdus la inceputul acestui an, iarnormele metodologice care clarificãmodul de achitare a taxei au fostaprobate la 20 mai, prima platãfiind programatã pentru 26 mai,
iar a doua pânã la 25septembrie.
MinisterulFinanþelor a înregis-trat, la sfârºitul luniimai, din declaraþiilecompanilor care trebuie sã plãteascãimpozitul pe cons-trucþii speciale sumade un miliard de lei,mai mult decât dublufaþã de estimãrileînscrise în bugetul peacest an. De precizateste faptul cã CEHîncã nu a achitataceastã taxã.
Monika BACIUMonika BACIU
Primar în subteran
N u le-a plãcutºcoala, nu au
putut sã meargã latimp din motivemedicale sau cãpãrinþii erau preasãraci, dar au acuma doua ºansã. Oºansã sã înveþechiar alãturi decopiii lor, iar pentruasta sunt acumfoarte fericiþi. Suntelevi de ºcoalãgeneralã, chiardacã au chiar ºi 45de ani.
Mai au puþin ºi ter-minã anul IV de studiu.Un soi de 8 clase, darsunt toþi trecuþi deprima tinereþe. Doarcâþiva sunt mai tineri ºila 12 ani au terminat4 ani de ºcoalã.
Recupereazã cumpoate fiecare ºi, abiaacum au constatat cãºcoala nu e o glumã.Pentru Iºtvan, boala afost cea care nu l-alãsat la ºcoalã, iaracum recunoaºte cã eun fericit. „Eu tot timpul mi-am dorit sãajung la ºcoalã, dar nuam avut posibilitatea.Pãrinþii mei au încercatfoarte mult sã meragãpe la minister sã nevinã cineva acasã. Euam stat foarte mult lapat ºi de asta nu amfãcut ºcoalã, dar nu avenit nimeni la mine lapat. Vârsta deja înaintaºi nu am putut sã maifac ºcoalã, însã, într-una
din din zile a venitdomnul profesorClaudiu Todeciu lamine ºi a auzit deproblemele mele ºi mi-azis de ªansa a doua,adicã sã merg la ºcoalãdin clasa I. Fireºte amînceput sã plâng debucurie, îmi doream,
dar mi-era ruºine ºi elmi-a zis doar sã ajungaici. Am fost foarteruºinat la început, daraici suntem în mediulnostru”, spune Karol
Iºtvan Nagy, elev la adoua ºansã.
Fiecare arepovestea lui, mai tristãsau mai altfel, dar toþivin aici sã înveþe carte.Petru are 12 ani, dar aaflat recent cã ºcoalanu e ceea ce ºtia el. „De ce nu am mersînainte la ºcoalã? Numi-a plãcut ºi acum m-a convins cineva sãvin cã ºcoala mã ajutãfoarte mult în viaþã.Aici m-am convins, laa doua ºansã ºi sã o sãvin pânã termin”, nepromite PetruLaurenþiu Fecioru, elevºi el, absolvent a 4 anide studiu intens, care,pentru a ne demons-tra, a rezolvat ºi unexerciþiu complex lamatematicã. Petrumerge cu caii pemunte, are vaci ºigospodãrie, dar vine ºila ºcoalã, cã a înþelesunde a greºit maidemult. Recupereazãrepede ºi este maimereu lãudat de profe-sori. La fel ºi Ciprian,
care ne explicã cum aajuns el aici, unde vineatunci când nu este laserviciu. „Nu am mersla ºcoalã o perioadã,când am avut un accident ºi apoi nu ammai putut sã merg ºi
apoi, când a mai trecut timpul, pãrinþiinu m-au mai pututajuta. Am zis cã poatereuºesc sã merg. Amlucrat pe unde amputut, am fost înprobe ºi apoi m-amrugat de cineva sã mãîndrume sã merg ºi eu
la o ºcoalã. Aºa amvenit la ºansa a II-a.Dar e mai greu cãlucrez”, nemãrturiseºte ºi Ciprian MihaiPopescu, elev ºi el.
Cea care îi învaþãcum e în viaþã dacã aiºcoalã este LucicaTeleleu, profesoara pecare toþi o ascultã ºi orespectã, pentru cã eai-a învãþat sã scrie, sãciteascã ºi chiar tablaînmulþirii. Asta ca sãfie ºi ei în ton cu copiiilor care învaþã laaceeaºi ºcoalã. „Auintervenit copiii ºimajoritatea cursanþilormei au copii aici. Deciau nevoie de ajutor.Cã voiau sau nu, trebuiau sã înveþe sãscrie sau sã citeascã. A intervenit INTERNE-TUL ºi vor ºi ei sã-lfoloseascã. Vor car-
nete de ºoferi, deci trebuie sã înveþe. Deci,aceasta este chiar adoua ºansã a lor ºisunt foarte mândrã cãaceºti copii mã iubesc,þin seama de ceea cespun eu ºi vin la cursuri cu problemelecu care le au”, ne
povesteºte LucicaTeleleu, cea care îiînvaþã sã-ºi facã prieteni, sã scrie ºi sã citeascã.
În Valea Jiului suntdoar 3 ºcoli de acestgen la Petroºani, laLupeni ºi Uricani, iarºansa a doua este unmod de a-i încuraja pecei care au ratat-o peprima. „Ei au posibili-tatea sã înceapã de laclasa I ºi sã termineinclusiv clasa a X-a deînvãþãmânt obligatoriu.Cred cã avem aici elevide toate vârstele, iar la34 de ani este cel maiîn vârstã elev al nostru”, a spusGabriela Rus, directorªcoala nr 2.
Cu poveºti nu tocmai fericite, fiecarevine la ºcoalã sã sealfabetizeze. Suntexemple vii cã în viaþã
poþi lua ºi al doileatren ºi fericirea lor estesã obþinã o diplomîã.Asta chiar dacã aucopii care deja i-auîntrecut, dar nu suntsingurii în situaþia asta.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 20144 Actualitate
Au reuºit din „a doua”
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014 Actualitate 5
C ei doi tineridin localitatea
Petrila care au violat la o minorãla o petrecererãmân dupã gratii.Aceºtia au încercatºi la termenul demarþi sã-i convingãpe judecãtori cã potfi judecaþi în libertate.
Nicuºor Pãduraru ºiAndrei SamuilPepelean sunt acuzaþi
de procurori cã laînceputul anului au vio-lat o minorã în vârstãde 13 ani dupã ce aumers la o petrecere.
Alãturi de cei doimai este judecat înstare de libertate ºi unalt tânãr care nu aabuzat de minorã, însãar fi încercat ºi el sãîntreþinã raporturi sexuale cu ea. Practic,cei doi s-au îmbãtat lapetrecere, la fel ºi fatade 13 ani care a adormit într-una din
camerele apartamentului.
Atunci cei doi auviolat-o, profitând defaptul cã minora numai ºtia ce se întâmplãcu ea. Tinerii au fostarestaþi ºi sunt acumjudecaþi la Petroºani,iar la termenul demarþi, aceºtia au cerutîncã o datã sã fie elibe-raþi din PenitenciarulAiud ºi Tg. Mureºunde sunt reþinuþi ºijudecaþi în libertate,sub control judiciar sau
mãcar sã fie arestaþi ladomiciliu.
Magistraþii au considerat încã o datãdrept nejustificatãsolicitarea celor doi ºipânã pe 24 iunie a.c.,cel puþin, vor rãmânedupã gratii. La ter-menul stabilit la fineleacestei luni este foarteprobabil ca magistraþiisã dea ºi sentinþa încazul celor trei tineri.
MaximilianGÂNJU
C hiar dacã nu sunttemperaturi extrem
de ridicate care sãîntruneascã toate condiþiile de a se declaracaniculã, multe persoane,mai ales vârstnici, ajungla Unitatea PrimireUrgenþe din Petroºanidupã ce sunt doborâþi de cãldurã.
O femeie de 65 de ani dinPetroºani (foto) a cãzut caseceratã, ieri în jurulprânzului, în PiaþaCentralã din localitatedupã ce i s-a fãcutrãu din cauza cãldurii.Trecãtorii au crezutcã a suferit un infarctdupã ce au spãlat-ope faþã cu apã rece ºiau vãzut cã nu-ºirevine ºi au chematambulanþa.
Un echipajSMURD a ajuns ime-diat la faþa locului, iarparamedicii au adus-ope femeie în simþiri ºiapoi au mers cu ea laurgenþa Spitalului de
Urgenþã Petroºani (SUP). ”Ne-a spus cã a ieºit sã-ºi
facã piaþa ºi a stat doar câtevaminute în soare, dar i s-a fãcutnegru în faþa ochilor ºi a cãzutdin picioare. A leºinat dincauza cãldurii, mai are ºi alteafecþiuni”, a spus unul dintreangajaþii din piaþã care a sãritîn ajutorul femeii.
Tot ieri, au mai ajuns la spital ºi alþi vârstnici cãrora li s-a fãcut rãu dupã ce au stat însoarele amiezii. În Petroºani, laorele prânzului se înregistrau
29 de grade Celsius la umbrãºi chiar dacã nu este temperaturã canicularã, maiales vârstnicii au de suferit.
Totuºi, potrivit directoruluiSpitalului de UrgenþãPetroºani, dr. Alin Vasilescu,numãrul persoanelor careajung în urgenþã nu s-a modificat faþã de restulperioadei. ”Nu s-a schimbatnimic în profilul pacienþilor, nuîn ultima perioadã. Camaceeaºi proporþie este ºi acum,însã în vreme de caniculãnumãrul de pacienþi este maimare, de acord. Acum însã nua fost caniculã”, a declaratmanagerul SUP.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Firmele de asigurarepregãtesc lista neagrã aºoferilor cu probleme
C inci dintre cele mai mari firme deasigurare din România au iniþiat
un proiect prin care vor sã creeze o bazãde date comune cu daunele înregistratede ºoferii care au poliþe CASCO.
Programul, care va deveni operaþional pînãla sfîrºitul acestui an, va ajuta firmele de asigurare sã analizeze mult mai bine profilul derisc al clienþilor. În acelaºi timp, scopul acestuiprogram este ºi descurajarea tentativelor defraudã.
În urma acestei analize, dacã se constatã cã unii ºoferi au fost implicaþi în mai multeaccidente cu daune sau ºi-au reparat maºina încondiþii dubioase, aceºtia vor plãti asigurãrimult mai mari. Existã ºi posibilitatea ca aceºtiºoferi sã fie refuzaþi de asiguratori dacã vor sãîºi facã o poliþã tip CASCO.
Specialiºtii în asigurãri spun cã acest sistemse inspirã din cele existente în þãrile cu sistemede asigurãri avansate.
Firmele de asigurãri estimeazã cã fraudelereprezintã aproximativ 10-15% din totaluldaunelor plãtite pentru poliþe CASCO. Acestnivel a crescut semnificativ în ultimii ani.
La sfîrºitul lui 2013, în România erau exis-tau în jur de 900.000 de poliþe de asiguraretip CASCO, cu prime brute subscrise de circa1,5 miliarde de lei. (ziare.com)Ajung la spital din
cauza cãldurii sufocante
Violatorii din Petrila rãmân dupã gratii
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 20146 Actualitate
„Intoxicaþiile cu ciuperci constituie unadintre marile urgenþemedicale, deoarecereprezintã o treime dinintoxicaþiile care se soldeazã cu deces atît laadulþi, cît ºi la copii.Deci atragem atenþiapopulaþiei asupra riscului la care se expunpersoanele care consumã ciuperci culesedin mediul natural saucumpãrate de la per-soane particulare. Avîndîn vedere cã este posi-bilã o evoluþie gravã,uneori letalã a bolii,intoxicaþia cu ciupercitrebuie consideratã ourgenþã medicalãmajorã, fiind obligatorieapelarea numãrului deurgenþã 112 ºiprezentarea imediatãîntr-un serviciu medicalde urgenþã”, spuneMariana Pâncotan,director executiv al DSPHunedoara.
Ciupercile cu pãlãrie,prin forma, culoarea,varietatea ºi frumuseþealor, au exercitat dintot-deauna o atracþieasupra omului, care le-aapreciat ºi datoritã gustului sãu aromei lor.Însã, pe lîngã ciupercilecomestibile, în naturacresc ºi specii detemut, cunoscute subtitulatura consacratãde ciuperci otrãvitoare,care dacã sînt consu-mate, provoacã intoxi-caþii uneori grave sau
chiar mortale.În România existã
aproximativ 50 despecii de ciuperci otrãvitoare (din celepeste 4000 de specii deciuperci cunoscute) .Cazurile de otrãviriinvoluntare cu ciupercisînt cauzate de igno-ranþa persoanelor carele culeg sau al celorcare le procura de lapersoane necunoscute.Simplã experienþã, fieea ºi îndelungatã, nuscuteºte de accidente.Toþi culegãtori cu ade-vãrat cunoscãtori, con-firma faptul cã în ciudaatenþiei, cunoºþintei ºi aexperienþei, au cules de-a lungul anilor ºispecii otrãvitoare, pecare le-au putut eliminadoar la o a doua verifi-care atentã. De aceeaeste obligatoriu sã semai execute cel puþinîncã o selecþie dupãrecoltare. Este foarteimportant, înainte detoate, ºi de asemeneaabsolut necesar, sã serenunþe la o serie desuperstiþii ºi prejudecãþicu privire la ciupercile
mari, deoarece credinþaîn "testele populare"este una dintre cauzelemajore ale mortalitãþiicauzate de ciupercileotrãvitoare dinRomânia.
Credinþele false, fiecã pot ucide, fie cã justifica sau încurajeazãatitudinea iresponsabilãal unor autonumiþi"culegãtori de ciuperci”:
• Ciupercile atacatede cãtre limacºi sau decãtre insecte nu sunttoxice – fals,chiar ºiunele mamiferereacþioneazã altfel decîtomul la ingerarea deciuperci. De exemplu,cea mai toxicã ciupercapentru om, bureteleviperei (amanitafaloides), este inofensivãpentru cobai.
• Schimbarea culoriiunei secþiunea ciuperciipoate indica toxicitateaei - fals este o reacþie deoxidare ce nu se pro-duce datoritã toxinei.
• Toate ciupercile cumiros ºi gust plãcut sîntcomestibile - fals, existaspecii de temut cu gustºi miros plãcut.
• La contactul dintreo ciupercã otrãvitoare ºiun obiect din argintacesta din urmã seînnegreºte –falsînnegrirea argintuluieste determinatã dedegajarea hidrogenuluisulfurat ºi nicidecum decompuºii toxici din ciupercã.
• Dacã se gãtesc sause þin ciupercile în oþet,acestea îºi pierd toxicitatea - fals acidulacetic nu neutralizeazãnicio toxinã izolatã pînãacum din vreo ciupercãtoxicã),
• Prin aruncarea apeiîn care s-au þinut saugãtit ciupercile, semicºoreazã toxicitateaacestora – fals toxinelede temut sînt insolubileîn apã
• Formarea de hibriziîntre speciile toxice ºicele comestibile, arexplica toxicitatea unorciuperci culese de cãtrepersoane cu experienþa- fals în naturã nu auloc hibridãri interspeci-fice, acele persoane"experimentate"
culegînd de fapt ciuperci toxice.
MariusMariusMITRACHEMITRACHE
Ciºmele contorizatede ApaServP atru ciºemele sunt pe
raza municipiuluiPetroºani. Toate acestea suntfuncþionale, însã apa de la elenu este gratuitã.
Cei care suportã aceste cheltuieli sunt administraþiile localepe raza cãrora existã ciºemelefuncþionale.
“Pe raza municipiului Petroºanisunt patru ciºmele care sunt înadministrarea primãriei municipiu-lui Petroºani, ele sunt contorizate,iar primãria plãteºte. Mai existãîncã una la Uricani care la unmoment dat a fost opritã, s-a contorizat, iar acum funcþioneazã.Având în vedere faptul cã suntemsocietate comercialã noi nu suntemdatori sã dãm gratuit, ci primãriileau obligaþia sã facã aceste lucrurimai ales acum vara când aparaceste cãlduri. Ele trebuie sãfuncþioneze, funcþioneazã dinpunctul nostru de vedere, iar înacelaºi timp ºi noi le contorizãm”,a declarat Costel Avram, directorulSC ApaServ Valea Jiului.
Una dintre ciºmelele dinmunicipiul Petroºani este cea dinparcul central Carol Schretter.Aceasta este de altfel ºi cea maiutilizatã pe timpul verii când tem-peraturile exterioare sunt ridicate.
Monika BACIU Monika BACIU
Poliþiºtii Serviciului Rutier dincadrul Inspectoratului de PoliþieJudeþean Hunedoara, împreunã cureprezentanþii SC Eurosport DHSSA Sântuhalm au organizat ieri oserie de activitãþi de preventive,dar ºi educative, destinate elevilordin clasele IV-VIII.
Astfel, între Casa de CulturãDrãgan Muntean ºi AJOFMHunedoara, în intervalul orar12:00-18:00,s-a amenajat unpoligon tehnicaplicativ, undecei mici aususþinut douãprobe de
concurs, una teoreticã ºi una practicã, prin care s-a urmãritînsuºirea corectã a regulilor de circulaþie, respectarea acestora ºiprevenirea accidentelor de circulaþie în rândul elevilor.
Potrivit organizatorilor, acesteactivitãþi s-au derulat în cadrul„Concursului naþional deîndemânare pe bicicletã ºi educaþierutierã”, ajuns la cea de-a cincea
ediþie, denumit CUPADHS, fiind o campaniede conºtientizare ºi promovare a unui mod deviaþã sãnãtos prinmiºcare.
Marius Marius MITRACHEMITRACHE
Atenþie la ciuperci!R eprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate
Publicã Hunedoara atrag atenþiaasupra consumului de ciuperci în aceastãperioadã ºi a intoxicaþiile cu ciuperci, cereprezintã o problemã medicalã importantã din cauza frecvenþei crescutea acestora în acest sezon.
Concurs naþional de îndemânarepe bicicletã ºi educaþie rutierã
Monika BACIU
“În unele zone s-auînregistrat ºi tempera-turi considerate a ficaniculare, laPetroºani încã temper-
aturi de peste 35 degrade nu au fost înreg-istrate, dar în momen-tul în care ne vomconfrunta ºi noi cusituaþii de canicula evi-dent cã vom þine cont
de prevederile legii ºivom instala acelepuncte prin care dori-torii pot sã serveascãapa în aceleaºi locaþiica ºi în anii prece-denþi, adicã la
primãrie, la piaþã, laspital”, a declaratDorina Nitã, vicepri-marul municipiuluiPetroºani.
Ca în fiecare an,punctele de distribuirea apei vor fiamplasate în aceleaºi
locuri, iar dacã situaþiao impune numãrulacestora vã fi supli-mentat. În tot acesttimp, medii recoman-da atenþie în special
din partea persoanelorvîrstnice.
Expunerea îndelun-gatã la razele soareluipoate provocaneplãceri.
Carmen COSMAN - PREDA
“Am luat decizia de acontinua acest program înscopul prevenirii si combat-erii cancerului de col uterinsi pentru reducerea inci-denþei formelor invazive deboalã si a mortalitãþiidatorate acestora. Foarteimportant pentru noi este ºicreºterea gradului de infor-mare a populaþiei pentruadoptarea unui stil de viaþãsãnãtos ºi utilizarea pro-gramelor de prevenþie”, adeclarat ministrul Sãnãtãþii,Nicolae BÃNICIOIU.
Prin implementareaunui astfel de programMinisterul Sãnãtãþiiurmãreºte în primul rând,depistarea bolii în stadii catmai precoce, vindecabile siîndrumarea pacientelor culeziuni precursoare sauincipiente pentru investi-gaþii suplimentare ºi trata-ment de specialitate.
De precizat cã progra-mul gratuit al MS seadreseazã tuturor femeilorcu vârste cuprinse între 25-64 de ani, indiferent destatutul de asigurat alfemeii, care nu au un diag-nostic confirmat de cancerde col uterin, iar în cadrulprogramului existã un
numãr 97 de reþele unde serecolteazã probe pentrutestarea Babeº-Papanicolau. Programul detestare gratuita a femeilor
este coordonat de nouãunitãþi regionale de man-agement organizate lanivelul InstitutelorOncologice ‘Prof. dr.Alexandru Trestioreanu’ dinBucuresti si ‘Prof. dr. I.Chiricuta’ din Cluj Napoca,Institutul RegionalOncologic Iasi, SpitalulClinic de Urgenta ”Sf.Pantelimon”, Institutul pen-tru Ocrotirea Mamei siCopilului ‘prof. dr. AlfredRusescu’, SpitalulUniversitar de UrgentaBucuresti, Spitalul ClinicJudetean de UrgentaCraiova, Spitalul ClinicJudetean de UrgentaTimisoara, Spitalul Clinic
Judetean de Urgenta Tg.Mures.
Pentru efectuarea testu-lui, o femeie care este eli-gibilã trebuie sã se prezintela medicul de familie undecere eliberarea formularuluipentru recoltare ºi pentru aobþine date despre centrulde recoltare.
Dupa recoltarea într-un
centru specializat,femeileprimesc rezultatuldupa 30 de zile, la mediculde familie. Daca acesta estepozitiv, vor fi indrumatepentru investigaþii supli-mentare, daca rezultatuleste negativ, vor fi repro-gramate la o noua testaredupã 5 ani.
Programul, care adebutat în iunie 2012,benefiaciazã anul acesta deun buget de peste13.000.000 de lei.
unitate care coordoneazãProgramul naþional, dinluna iunie 2012 ºi pânã lasfârºitul trimestrului I din2014 un numãr de 606132 femei au efectuat tes-tul Babeº-Papanicolau.
La peste 32 600 dintreacestea au rezultat testepozitive, iar la 1312 au fostdepistate leziuni maligne.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014 Actualitate 7
Pregãtiþi de canicula
M ai multe puncte de distribuþiea apei vor fi amenajate pe
raza municipiului Petroºani. În zi-lele cînd temperaturile externe voratinge pragul de 35 de grade, admi-nistraþiile locale vor fio obligate,conform legii, sã amenajeze punctede distribuire a apei. La Petroºaniacest lucru deja a fost discutat.
Continuã Programul Naþional gratuit dedepistare precoce a cancerului de col uterin
M inisterul Sãnãtãþii continuã ºi înacest an ºi în acest an Programul
Naþional gratuit de depistare activã precocea cancerului de col uterin.
Se spune cã româniiau legi ºi reguli min-unate, dar cu metodolo-gia de aplicare a acesto-ra o duc atât de rãuîncât se renunþã chiar laaplicarea respectiveilegi. Introducereapachetului de bazã aserviciilor medicale suntcuprinse acele consul-taþii ºi analize obligatoriipentru prevenirea înm-bolnãvirii populaþiei, darºi pentru protejareaasiguratului.
În timp ce conduc-erea Casei Naþionale aAsigurãrilor de Sãnãtatescoate în evidenþã ben-eficiile acestui pachet,specialiºtii din guvernau gãsit ºi scãpãri, chiardin faza de proiect,punând întrebarea dacãcele 23 de milioane deeuro, compesarea pen-tru expectorante, faceca asiguratul sã se simp-tã protejat, în timp celistele de aºteptare cucei cu boli foarte graveeste forte lungã, laacest nivel existând cos-turi mari, mai puþincompensate.
„Am avut în vedereprotejarea asiguratuluide costuri. Este prima
datã când aplicãm ºisancþiuni pentru situaþiaîn care asiguraþilor nu lise respectã drepturile.În obligaþiile pe care leau furnizorii care suntîn contract cu casele deasigurãri este specificatfoarte clar cã pacienþiinu trebuie sã mai achitenicio contribuþie supli-mentarã, dacã aceastanu este specificatã delege,'' a spus RaduÞibichi, preºedinteleCNAS, conformMediafax, la ForumulIndustriei Farmaceuticeîn parteneriat cuMinisterul Sãnãtãþii.
Consilierul premieru-lui pe probleme desãnãtate, Vasile Cepoi,a precizat cã definireapachetului de serviciimedicale de bazã tre-buie sã se facã pe prin-cipiul acoperirii risculuifinanciar determinat deboalã dând exemplulconcret al compensãriimasive a expectoran-telor în defavoareatratamentelor pe bolifoarte grave.
„ Pe listele demedicamente A ºi B,unde sunt cele maimulte medicamente, cu
cel mai redus nivel decompensare, casa deasigurãri suportã o chel-tuialã medie, trimestri-alã, între 22-30 lei petrimestru per persoanã.Dacã împãrþim la treiînseamnã, între 8 lei ºi10 lei pe persoanã.Constituie aceasta oprotecþie faþã de risculfinanciar determinat deboalã, simte asiguratulcã el a fost protejat, sejustificã o astfel de com-pensare? 23 milioanede euro pentru expecto-rante vi se pare puþin?Cu 23 de milioane deeuro nu cumva amputea reduce niºte listede aºteptare la trata-
mentele foarte costisi-toare pentru boli foartegrave?”, a spus Cepoila Forumul IndustrieiFarmaceutice, organizatîn parteneriat cuMinisterul Sãnãtãþii.
Medicii de familiesunt nemulþumiþi însãde actuala formã apachetului de bazã ºisusþin cã nu pot pre-scrie nici o investigaþiepe prevenþie, fiindnevoiþi sã mintã pentrua oferi bilete de trim-itere pacienþilor.
nevoie ºi de uneleinvestigaþii, ieftine, numari investigaþii, nudoar de examen clinic.În acest moment, nuexistã cod pentru pre-venþie, ceea ce înseam-nã cã nu pot trimitepacientul la niºte anal-ize strict în scop pre-ventiv. Trebuie sã mintcã suspicionez o anu-mitã boalã. ªi, da, îmiasum, eu voi minþi dacãtrebuie, ca sã depistezniºte riscuri”, a declaratºi dr. Rodica Tãnãsescu,preºedintele SocietãþiiNaþionale a Medicilorde Familie, conformevz.ro.
Autoritãþile au
promis cã vor îndreptaerorile ºi eventualelefraude din sistem.
Trei medici de familiedin Valea Jiului, pe carei-am abordat pe aceastãtemã, au spus cã încãnu pot declara cummerg lucrurile pentru cãorice legi noui îi trebuieun timp rezonabil pen-tru ajustãri în aplicabili-tate. Este vorba, în spe-cial, de armonizareaabordãrilor în cazurileconcrete, respectivaceeaºi interpretare aactului normativ.
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
Ieri, Cronica Vãii Jiului aredat statistica nou nãscuþilorpe luna aprilie a acestui an,care este, în continuare, îngrijorãtoare. Dar dezastrul s-aprodus anul trecut, conformInstitutului Naþional deStatisticã, al cãrui preºedinte adat explicaþii cuprinse în studiulrealizat în vederea determinãriicauzelor.
De ce dezastru? Pentru cãRomânia a înregistrat anul trecut sub 180.000 de nou-nãscuþi, record negativ dupã aldoilea rãzboi mondial. În 2013scãderea populaþiei a venit pre-ponderent din sporul negativ ºinu din imigraþie, ca în alþi ani.
"2013 a fost primul an încare numãrul de nãscuþi vii estemai mic de 180.000. Dupã revoluþie s-a înregistrat un trenddescrescãtor, au mai existat ºimici perioade de creºtere, dar2013 a marcat acest minim.Din seriile de date, este evidentcã am atins minimul din 1960,dar e aproape sigur cã reprezin-tã minimul de dupã al doilea
rãzboi mondial", a spus TudorelAndrei, preºedintele INS, con-form curentul.ro. El a explicatcã pe parcursul perioadei detranziþie, scãderea populaþiei afost cauzatã în principal de imigraþie, dar anul trecut pro-porþia s-a inversat, iar princi-pala cauzã a scãderii populaþieia fost sporul natural negativ.
Altfel spus, anul trecut diferenþa negativã dintre noii-nãscuþi ºi persoanele decedate afost mai mare decât numãrulromânilor care au plecat înstrãinãtate pentru perioade maimari de 12 luni.
Tudorel Andrei a precizat cãreducerea populaþiei a fost
cauzatã anul trecut în proporþiede 95% de sporul negativ alpopulaþiei. "Avem aproape unechilibru între migraþie ºi emigraþie, sub 10.000 de per-soane", a completat ºeful INS.
Dar se pare cã ºi comporta-mentul românilor cu privire lafamilie ºi copii s-a schimbatconsiderabil.
Directorul general al direcþiei
generale de demografie ºi statis-ticã socialã, Silvia Pisicã, aexplicat cã scãderea natalitãþiiare douã explicaþii, fiind rezultatul atât a emigraþiei, câtºi a modificãrilor de comporta-ment generaþionale.
"Sunt peste 2,3 milioane depersoane care au emigrat.Majoritatea covârºitoare din categoria de vârstã 25-64 ani,cu accent extrem de mare pe25-45 de ani, vârsta la care sefac copii. A crescut ºi vârsta decãsãtorie. Generaþia pãrinþilornoºtri se cãsãtorea puþin dupã20 de ani, iar astãzi cãsãtoriileºi naºterile se duc spre 30 deani", a explicat Pisicã.
ªi numãrul mediu de copii pecuplu este în scãdere, ceea ceafecteazã sporul natural.
"Dacã în generaþia ante-rioarã, a pãrinþilor noºtri,fiecare familie avea cel puþindoi copii, nu vorbim de buniciinoºtri, acum cuplurile se limiteazã la un copil. Când afost baby-boomul, dupã decretuldin 66, au fost 575.000 denãscuþi vii", a completat directorul din cadrul INS.
Reprezentanþii Institutului auprecizat cã pentru a avea spornatural zero, fiecare româncãfertilã ar trebui sã nascã 2,1copii, în timp ce rata actualã segãseºte în jur de 1,5.
Dacã vom continua aºa, vomdispãrea ca popor. ConformONU, care a fãcut un raport înacest sens, pe datele existentela noi, care spune cã în 90 deani România va avea cu 9 milioane de locuitori maipuþin. Dacã este aºa, peste 200de ani ne va pieri sãmânþa.
Ileana Ileana FIRÞULESCU FIRÞULESCU
Un noudeputat
hunedoreanD an Radu Ruºanu a
fost înlocuit înParlamentul României deMarica Petru Sorin.Începând din data de 11iunie, Marica Petru Sorineste deputat în locul luiDan Radu Ruºanu care afost arestat.
Petru-Sorin Marica a candidatla alegerile parþiale din data de25 mai din partea Aliantei PSD-UNPR-PC. În 25 aprilie, DNA aanunþat cã Dan Radu Ruºanu,
Laura Chiþoiu, soþia fostuluiministru al Finanþelor, fost director al Direcþiei Avizãri ASF,ºi SC Carpatica Asig SA, alãturide alþi 10 inculpaþi, au fosttrimiºi în judecatã în dosarulCarpatica - ASF.
Printre cei trimiºi în judecatãse aflã omul de afaceri IlieCarabulea ºi Marian Mîrzac, fostdirector general al Carpatica
Asig SA, la data faptelor membru neexecutiv al conducerii ASF, Radu Mustãþea,membru în Consiliul deAdministraþie al SC CarpaticaAsig iar ulterior ºi preºedinte alBiroului Asiguratorilor deAutovehicule din România,Corneliu Moldoveanu,vicepreºedintele ASF.
Monika BACIU Monika BACIU
„Suntem nevoiþi sã minþimca sã prescriem analize”
P achetul de servicii medicale de bazã,care se aplicã, obligatoriu, de la 1 iunie
2014, a început sã nascã deja controversedoatoritã modului de aplicare în teren.Pentru cã nu existã regulã/lege/cod în bazacãruia un medic de familie sã trimitã laanalize asiguratul conform noului pachet,chiar dacã nu este bolnav, ci pentru prevenþie, medicii de familie sunt puºi însituaþii în care sunt pe cont propriu. Adicã,„suntem nevoiþi sã minþim ca sã prescriemanalize”. Autoritãþile au promis cã îndreaptã erorile încã din faza de proiect.
”Record negativ de dupã aldoilea rãzboi mondial”
– ROMÂNII ΪI PIERDSÃMÂNÞA
R omânii sunt pe cale de dispariþie, conform unuiraport ONU, care spune cã peste 200 de ani ni se
pierde sãmânþa, iar acest lucru este confirmat deInstitutul Naþional de Statisticã. Anul trecut, a fost unrecord negativ de dupã al doilea rãzboi mondial lanumãrul de nou nãscuþi – sub 180.000. Cauzele suntimigraþia, 2,3 milioane de persoane, ºi schimbarea atitu-dinii faþã de familie ºi copii. Pentru a reveni, mãcar lapunctual zero, fiecare româncã fertilã ar trebui sã nascã2,1 copii, ºi nu 1,5 cât este sporul natural în prezent.
Se spune cã româniiau legi ºi reguli min-unate, dar cu metodolo-gia de aplicare a acesto-ra o duc atât de rãuîncât se renunþã chiar laaplicarea respectiveilegi. Introducereapachetului de bazã aserviciilor medicale suntcuprinse acele consul-taþii ºi analize obligatoriipentru prevenirea înm-bolnãvirii populaþiei, darºi pentru protejareaasiguratului.
În timp ce conduc-erea Casei Naþionale aAsigurãrilor de Sãnãtatescoate în evidenþã ben-eficiile acestui pachet,specialiºtii din guvernau gãsit ºi scãpãri, chiardin faza de proiect,punând întrebarea dacãcele 23 de milioane deeuro, compesarea pen-tru expectorante, faceca asiguratul sã se simp-tã protejat, în timp celistele de aºteptare cucei cu boli foarte graveeste forte lungã, laacest nivel existând cos-turi mari, mai puþincompensate.
„Am avut în vedereprotejarea asiguratuluide costuri. Este prima
datã când aplicãm ºisancþiuni pentru situaþiaîn care asiguraþilor nu lise respectã drepturile.În obligaþiile pe care leau furnizorii care suntîn contract cu casele deasigurãri este specificatfoarte clar cã pacienþiinu trebuie sã mai achitenicio contribuþie supli-mentarã, dacã aceastanu este specificatã delege,'' a spus RaduÞibichi, preºedinteleCNAS, conformMediafax, la ForumulIndustriei Farmaceuticeîn parteneriat cuMinisterul Sãnãtãþii.
Consilierul premieru-lui pe probleme desãnãtate, Vasile Cepoi,a precizat cã definireapachetului de serviciimedicale de bazã tre-buie sã se facã pe prin-cipiul acoperirii risculuifinanciar determinat deboalã dând exemplulconcret al compensãriimasive a expectoran-telor în defavoareatratamentelor pe bolifoarte grave.
„ Pe listele demedicamente A ºi B,unde sunt cele maimulte medicamente, cu
cel mai redus nivel decompensare, casa deasigurãri suportã o chel-tuialã medie, trimestri-alã, între 22-30 lei petrimestru per persoanã.Dacã împãrþim la treiînseamnã, între 8 lei ºi10 lei pe persoanã.Constituie aceasta oprotecþie faþã de risculfinanciar determinat deboalã, simte asiguratulcã el a fost protejat, sejustificã o astfel de com-pensare? 23 milioanede euro pentru expecto-rante vi se pare puþin?Cu 23 de milioane deeuro nu cumva amputea reduce niºte listede aºteptare la trata-
mentele foarte costisi-toare pentru boli foartegrave?”, a spus Cepoila Forumul IndustrieiFarmaceutice, organizatîn parteneriat cuMinisterul Sãnãtãþii.
Medicii de familiesunt nemulþumiþi însãde actuala formã apachetului de bazã ºisusþin cã nu pot pre-scrie nici o investigaþiepe prevenþie, fiindnevoiþi sã mintã pentrua oferi bilete de trim-itere pacienþilor.
nevoie ºi de uneleinvestigaþii, ieftine, numari investigaþii, nudoar de examen clinic.În acest moment, nuexistã cod pentru pre-venþie, ceea ce înseam-nã cã nu pot trimitepacientul la niºte anal-ize strict în scop pre-ventiv. Trebuie sã mintcã suspicionez o anu-mitã boalã. ªi, da, îmiasum, eu voi minþi dacãtrebuie, ca sã depistezniºte riscuri”, a declaratºi dr. Rodica Tãnãsescu,preºedintele SocietãþiiNaþionale a Medicilorde Familie, conformevz.ro.
Autoritãþile au
promis cã vor îndreptaerorile ºi eventualelefraude din sistem.
Trei medici de familiedin Valea Jiului, pe carei-am abordat pe aceastãtemã, au spus cã încãnu pot declara cummerg lucrurile pentru cãorice legi noui îi trebuieun timp rezonabil pen-tru ajustãri în aplicabili-tate. Este vorba, în spe-cial, de armonizareaabordãrilor în cazurileconcrete, respectivaceeaºi interpretare aactului normativ.
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
Ieri, Cronica Vãii Jiului aredat statistica nou nãscuþilorpe luna aprilie a acestui an,care este, în continuare, îngrijorãtoare. Dar dezastrul s-aprodus anul trecut, conformInstitutului Naþional deStatisticã, al cãrui preºedinte adat explicaþii cuprinse în studiulrealizat în vederea determinãriicauzelor.
De ce dezastru? Pentru cãRomânia a înregistrat anul trecut sub 180.000 de nou-nãscuþi, record negativ dupã aldoilea rãzboi mondial. În 2013scãderea populaþiei a venit pre-ponderent din sporul negativ ºinu din imigraþie, ca în alþi ani.
"2013 a fost primul an încare numãrul de nãscuþi vii estemai mic de 180.000. Dupã revoluþie s-a înregistrat un trenddescrescãtor, au mai existat ºimici perioade de creºtere, dar2013 a marcat acest minim.Din seriile de date, este evidentcã am atins minimul din 1960,dar e aproape sigur cã reprezin-tã minimul de dupã al doilea
rãzboi mondial", a spus TudorelAndrei, preºedintele INS, con-form curentul.ro. El a explicatcã pe parcursul perioadei detranziþie, scãderea populaþiei afost cauzatã în principal de imigraþie, dar anul trecut pro-porþia s-a inversat, iar princi-pala cauzã a scãderii populaþieia fost sporul natural negativ.
Altfel spus, anul trecut diferenþa negativã dintre noii-nãscuþi ºi persoanele decedate afost mai mare decât numãrulromânilor care au plecat înstrãinãtate pentru perioade maimari de 12 luni.
Tudorel Andrei a precizat cãreducerea populaþiei a fost
cauzatã anul trecut în proporþiede 95% de sporul negativ alpopulaþiei. "Avem aproape unechilibru între migraþie ºi emigraþie, sub 10.000 de per-soane", a completat ºeful INS.
Dar se pare cã ºi comporta-mentul românilor cu privire lafamilie ºi copii s-a schimbatconsiderabil.
Directorul general al direcþiei
generale de demografie ºi statis-ticã socialã, Silvia Pisicã, aexplicat cã scãderea natalitãþiiare douã explicaþii, fiind rezultatul atât a emigraþiei, câtºi a modificãrilor de comporta-ment generaþionale.
"Sunt peste 2,3 milioane depersoane care au emigrat.Majoritatea covârºitoare din categoria de vârstã 25-64 ani,cu accent extrem de mare pe25-45 de ani, vârsta la care sefac copii. A crescut ºi vârsta decãsãtorie. Generaþia pãrinþilornoºtri se cãsãtorea puþin dupã20 de ani, iar astãzi cãsãtoriileºi naºterile se duc spre 30 deani", a explicat Pisicã.
ªi numãrul mediu de copii pecuplu este în scãdere, ceea ceafecteazã sporul natural.
"Dacã în generaþia ante-rioarã, a pãrinþilor noºtri,fiecare familie avea cel puþindoi copii, nu vorbim de buniciinoºtri, acum cuplurile se limiteazã la un copil. Când afost baby-boomul, dupã decretuldin 66, au fost 575.000 denãscuþi vii", a completat directorul din cadrul INS.
Reprezentanþii Institutului auprecizat cã pentru a avea spornatural zero, fiecare româncãfertilã ar trebui sã nascã 2,1copii, în timp ce rata actualã segãseºte în jur de 1,5.
Dacã vom continua aºa, vomdispãrea ca popor. ConformONU, care a fãcut un raport înacest sens, pe datele existentela noi, care spune cã în 90 deani România va avea cu 9 milioane de locuitori maipuþin. Dacã este aºa, peste 200de ani ne va pieri sãmânþa.
Ileana Ileana FIRÞULESCU FIRÞULESCU
Un noudeputat
hunedoreanD an Radu Ruºanu a
fost înlocuit înParlamentul României deMarica Petru Sorin.Începând din data de 11iunie, Marica Petru Sorineste deputat în locul luiDan Radu Ruºanu care afost arestat.
Petru-Sorin Marica a candidatla alegerile parþiale din data de25 mai din partea Aliantei PSD-UNPR-PC. În 25 aprilie, DNA aanunþat cã Dan Radu Ruºanu,
Laura Chiþoiu, soþia fostuluiministru al Finanþelor, fost director al Direcþiei Avizãri ASF,ºi SC Carpatica Asig SA, alãturide alþi 10 inculpaþi, au fosttrimiºi în judecatã în dosarulCarpatica - ASF.
Printre cei trimiºi în judecatãse aflã omul de afaceri IlieCarabulea ºi Marian Mîrzac, fostdirector general al Carpatica
Asig SA, la data faptelor membru neexecutiv al conducerii ASF, Radu Mustãþea,membru în Consiliul deAdministraþie al SC CarpaticaAsig iar ulterior ºi preºedinte alBiroului Asiguratorilor deAutovehicule din România,Corneliu Moldoveanu,vicepreºedintele ASF.
Monika BACIU Monika BACIU
„Suntem nevoiþi sã minþimca sã prescriem analize”
P achetul de servicii medicale de bazã,care se aplicã, obligatoriu, de la 1 iunie
2014, a început sã nascã deja controversedoatoritã modului de aplicare în teren.Pentru cã nu existã regulã/lege/cod în bazacãruia un medic de familie sã trimitã laanalize asiguratul conform noului pachet,chiar dacã nu este bolnav, ci pentru prevenþie, medicii de familie sunt puºi însituaþii în care sunt pe cont propriu. Adicã,„suntem nevoiþi sã minþim ca sã prescriemanalize”. Autoritãþile au promis cã îndreaptã erorile încã din faza de proiect.
”Record negativ de dupã aldoilea rãzboi mondial”
– ROMÂNII ΪI PIERDSÃMÂNÞA
R omânii sunt pe cale de dispariþie, conform unuiraport ONU, care spune cã peste 200 de ani ni se
pierde sãmânþa, iar acest lucru este confirmat deInstitutul Naþional de Statisticã. Anul trecut, a fost unrecord negativ de dupã al doilea rãzboi mondial lanumãrul de nou nãscuþi – sub 180.000. Cauzele suntimigraþia, 2,3 milioane de persoane, ºi schimbarea atitu-dinii faþã de familie ºi copii. Pentru a reveni, mãcar lapunctual zero, fiecare româncã fertilã ar trebui sã nascã2,1 copii, ºi nu 1,5 cât este sporul natural în prezent.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 201410 Actualitate
Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
Programul de audienþe la biroul CJH
din Petroºani
CarmenCOSMAN - PREDA
În afarã de angajaþiidin subteran ori per-sonalul direct produc-tiv, toþi angajaþiiComplexului EnergeticHunedoara vor lucramai puþin, începândchiar de miercuri, 11iunie. Decizia a fostadoptatã de Consiliulde Administraþie al
CEH, pentru reduc-erea cheltuielilor.Practic, 25% din per-sonal va fi afectat deaceastã mãsurã careprevede reducereatimpului de lucru cu ozi pe sãptãmânã,respectiv 4 – 5 zilelunar, perioadã carenu va fi plãtitã. Numaicã aceastã hotãrâre i-anemulþumit pe anga-jaþii celor douã termo-
centrale care aparþinde Ceh, Mintia ºiParoºeni, unde anga-jaþii au intrat în grevãjaponezã. „Probabil,ar fi fost mai bine sãse solidarizeze grevei
de avertismentdesfãºuratã sãptãmânatrecutã, dar oricumsuntem alãturi de ei.Decizia de trimitere înºomaj tehnic a 25%din personal trebuia sãvinã ulterior unor altereduceri, vizavi de per-sonalul din conducere.Aceastã hotãrâre nua respectat nici
Acesta se referã lafaptul cã, sãptãmânatrecutã, MinistrulEnergiei a anunþat cãse vor face economiiprin restructurareacelor numiþi pe criteriipolitice. „Pentru casocietatea sã aibãviitor, este fundamen-tal sã reducem cos-
turile de producþie.Programul de modern-izare a minelor este ºiel foarte important. Înplus, am acceptatpropunerea sindi-catelor ca reducereafondului salarial sãînceapã cu restruc-turarea celor care aufost numiþi pe criteriipolitice, ºi nu pe cri-terii de merit profe-sional în diverse funcþiidin societate, în ultimiicinci-ºase ani", adeclarat RãzvanNicolescu, ministrulEnergiei.
La ora actualã,CEH traverseazã operioadã economicãextrem de dificilã, iarreducerea cheltuieliloreste impusã ºi de fap-tul cã Bugetul deVenituri ºi Cheltuieliaprobat de Guverneste unul negativ.
Monika BACIU
Edilul a discutat cuortacii, dar ºi cu con-ducerea unitãþiiminiere care este depãrere cã este nevoiede personal suplimen-tar pentru aceastãunitate minierã maiales în contextul încare în urmãtoareaperioadã vor ieºi lapensie peste 100 deangajaþi.
“Oamenii, dar ºiconducerea MineiLivezeni cu care amavut o discuþie mi-auspus cã e mai multdecât necesar înperioada urmãtoaresã se poatã angaja înjur de 40-50 de tinerianul acesta pentru cãdin informaþiile carele-am primit vor ieºi lapensie 120 deoameni ceea ce este
foarte mult, iar înlocul lor trebuie sãvinã altcineva pentrucã altfel nu se potasigura fluxurile deproducþie normale ºiaºa cum s-a întâmplat
la celelalte mine artrebui sã se întâmpleºi la Livezeni. Amînþeles oportunitateaangajãrii la celelatemine a acestoroameni pentru cã
erau într-un deficitmare de personaldecât mina Livezeniînsã pe viitor minaLivezeni are nevoie deaceºti oameni”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiuluiPetroºani.
76 de angajãri auavut loc chiar înaceastã perioadã laComplexul Energetic
Hunedoara. Începândcu data de 1 iulie,aceste persoane vor fiangajate pe operioadã determinatãde 6 luni.
Campania dedisponibilizãri vol-untare se adreseazãangajaþilor carelucreazã în domeniilede servicii, transpor-turi, producþie ener-geticã ºi în filialaMecanica Sider,aceºtia putând sãopteze pentru ple-carea din combinatpânã pe data de 15iunie."Este o schemãde plecãri voluntare.Nu vor putea plecadin combinatul
siderurgic salariaþiicare lucreazã înOþelãrie ºi Laminoare,pentru cã acolo estenevoie de oameni", adeclarat miercuri,pentru AGERPRES,preºedinteleSindicatului"Siderurgistul", PetruVaidoº. Potrivit aces-tuia, salariaþii care vorpleca voluntar dinArcelorMittalHunedoara vor bene-ficia de salarii com-pensatorii, dacã au o
vechime în muncãmai mare de cinci ani.Astfel, persoanelecare au lucrat între 5ºi 10 ani vor primi 6salarii compensatorii,în timp ce salariaþiicare au o vechimecuprinsã între 10 ºi15 ani vor lua 9salarii compensatorii.În cazul angajaþilor cumai mult de 15 ani încombinat, schema deplãþi compensatoriiprevede plata a 12salarii ºi o indemniza-þie fixã cuprinsã între15.000 ºi 19.000 delei. Pe de altã parte,combinatul siderurgicdin Hunedoara cautãpersonal specializatpe anumite domeniidirect productive. Înprezent, laArcelorMittalHunedoara lucreazãcirca 700 de angajaþi.
Grevã japonezã la Termocentralele Mintia ºi Paroºeni
N emulþumiþi de faptul cã suntobligaþi sã intre, prin rotaþie,
în stad-by, angajaþii de la Termo-centralele Mintia ºi Paroºeni audeclanºat, miercuri, greva japonezã.
S alariaþii de la combinatulsiderurgic ArcelorMittal
Hunedoara, care nu fac parte dinsectorul direct productiv, se potînscrie pe listele de plecãri voluntare din întreprindere, persoanele cu o vechime mai marede cinci ani urmând sã beneficiezede plãþi compensatorii.
Ridzi cere angajãri la Mina Livezeni
40-50 de angajãri la MinaLivezeni. Asta solicitã pri-
“Este o intenþie reluatã aSindicatului Muntele, ammai avut astfel de demersuri cãtre cei caresunt responsabili de soartamineritului din Valea Jiuluiºi a soarta ComplexuluiEnergetic.
De cele mai multe orirãspunsul a lipsit în primulrînd din partea factorilorpolitici sau s-a rezulmatdoar un rezumat aºternutpe o coalã de hîrtie. poatecã pînã în acest momentproblemele nu au fost atîtde grave ºi atît de arzãtoare, motiv pentrucare cred cã de data aceas-ta sã lase orgoliile la oparte ºi simpatiile ºi sã vinãla aceeaºi masã la care noiîi invitãm ºi sã vedem carece poate sã facã pentru agãsi soluþii ºi a sprijini
împreunã supravieþuireaComplexului EnergeticHunedoara. nu am stabilito datã pentru acest lucru,dar în cursul acestei sãp-tãmîni vor primi invitaþiiledin partea noastrã ºi aºtep-tam un rãspuns la privirecu participarea la aceastãîntîlnire dupã care vom sta-
bili modul de desfãºurare”,a declarat Petre Nica,preºedintele SindicatuluiMuntele.
Liderii minerilor spun cãtoate persoanele care auputere de decizie, dar ºiceilalþi lideri de sindicat artrebui sã participle la o astfel de întîlnire care este
vitalã pentru soarta VãiiJiului.
“În primul rînd parla-mentarii judeþuluiHunedoara, a reprezen-tanþilor Complexului ºi aedililor sînt edilii localitãþilorîn care funcþioneazã ter-moce tralele Mintia,Paroseni ºi unitãþile minieredin Valea Jiului, sînt direc-torii care coordoneazãactivitatea ºi nu în ultimulrînd vom înmîna ºi vomadresa invitaþie cãtre toþipreºedinþii organizaþilorsindicale care sunt constitu-ite la nivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoara pen-
tru cã dacã legea dialoguluisocial spune cã contractulcolectiv de muncã se nego-ciazã cu sindicatulreprezentativ de data aceas-ta nu înseamnã cã respons-abilitatea pentru ceea ceînseamnã funcþionareaComplexului nu revine ºicolegilor noºtri de la altesindicate pentru cã esteuºor sã stai pe tuºã”, a maispus sursa citatã.
Nu este pentru primadatã cînd cei de la sindicatsolicita o astfel de întîlnire.De fiecare datã însã puþinisînt politicienii carerãspund prezent la astfel dereuniuni care au ca obiectprincipal mineritul din Vale.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014 Actualitate 11
Monika BACIUCarmen
COSMAN - PREDA
Începând de mier-curi, 11 iunie, mineriide la Divizia Minierãdin cadrulComplexului EnergeticHunedoara au rãmasfãrã contract colectivde muncã. Astfel,plãþile salariale cãtreortaci se realizeazã ile-gal. ReprezentanþiiSindicatului Muntele,sindicat reprezentantivla nivelul CEH ausolicitat încheiereaunui acord.“Contractul colectivde munca a expiratastazi si avem adresata
solicitarea catre con-ducerea ComplexuluiEnergetic Hunedoarade a incheia un acord
comun pentru ener-geticieni si pentrumineri prin care sa lepoata fi garantatedrepturile si facilitatilesalariatilor pana inmomentul in care vom
negocia si vom inreg-istra un nou contractcolectiv de munca”, a
declarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.
Acordul va fiîncheia pe perioadelimitate de timp, nefi-ind posibilã semnareaunui acord valabilpânã la finele anului.
“Acest acord se vorface pe perioadescurte de timp, nuvom face un acord asacum am vazut intentiaunora dintre liderii desindicat care nu suntastazi la masa dialogu-lui, dar incearca sainduca fals ca se poateface acest lucru panala sfarsitul anui pentruca este o himera, esteaproape imposibil sagarantezi niste drep-turi pe un acird si maimt decat atat noi sun-tem intr-un conflictcolectiv de muna pecare trebuie sa il ges-tionam in conditilelegii dialogului social si
nu ne putem permitesa incheiem un acordcare sa substituie uncontract colectiv demunca”, a mai spussursa citatã.
D repturi stabilite
prin decizie
Potrivit conduceriiCEH, dar ºi a sindi-caliºtilor se încearcãmenþinerea drepturilorde care beneficiauortacii ºi pânã înprezent, asta chiardacã bugetul entitãþiieste unul aprobat pepierdere. Deciziaemisã de directorulgeneral al CEH facereferire la anumitedrepturi de care bene-ficiazã în continuareangajaþii, respectivasigurarea transportu-lui, a adaosurilor salar-iale de vacanþã, zilelibere plãtite, etc.
De precizat cã pânãmarþi a fost valabilvechiul CCM încheiatde sindicate cu admin-istraþia ComplexuluiEnergetic Hunedoara,iar un nou CCM estedeparte de a putea fisemnat. Negocieriledintre cele douã pãrþisunt abia la începutpentru cã, în lipsaunui buget de venituriºi cheltuieli pentru2014, conducereacomplexului nu avea obazã financiarã de dis-cuþie cu partenerii dedialog. LideriiSindicatului „Muntele”au solicitat conduceriiComplexului EnergeticHunedoara încheiereaunui acord care sã fievalabil pânã înmomentul în care va fiîncheiat ºi negociat unnou CCM, dar nu auprimit pânã acum niciun rãspuns. Emitereaunei decizie în loculunui act adiþionalreprezintã o premierãabsolutã în mineritulVãii Jiului.
Fãrã contract colectiv de muncã
Decizia directorului CEH þine loc de act adiþional
Î n premierã absolutã pentrupartea de minerit ºi energie,
angajaþii Complexului EnergeticHunedoara merg pe o decizie sem-natã de directorul general, în lipsaunui contract colectiv de muncã.
Soarta mineritului, în mîinile factorilor de decizie
L a masa discuþiilor. Reprezentanþii Sindicatului Muntele solicit parlamentarilor judeþului Hunedoara, priamrilor, dar ºi repre-
zentanþilor Complexului Energetic Hunedoara participarea la o întîlnirede lucru pe tema entitãþii energetice. Cei de la Sindicat vor astfel sãatragã atenþia asupra problemelor cu care se confrunta Complexul.
Cu aceastã ocazie,o delegaþie a comitetu-lui de organizare din
Macedonia în compo-nenþa:
Jovcevski Sasho -preºedintele comitetu-lui de organizare
Georgievski Blagoj -vicepreºedinte
Profesor RistoDambo - UniversitateaGoce Delchev
Trajkovski Ljupcho- fostul preºedinte alAsociaþiei InginerilorMinieri ºi Geologi dinMacedonia ZRGIM, aefectuat o vizitã laPetroºani în zilele de15 - 17 mai 2014.
Vizita a fost organi-zatã la nivel înalt de
gazde ºi organizatoriicelui de-al ºaseleaCongres Balkanmine
2015. Prima întâlnire a
fost la RectoratulUniversitãþii dinPetroºani în calitate deorganizator principalal Congresului din2015, unde am avut oîntâlnire de coor-donare cu rectorulUniversitãþii prof. dr.Aron Poantã, ºi maimulþi profesori ºi invi-taþi, ºi un schimb deopinii cu privire laviitoarea organizare.
A doua ºedinþã afost la companiaGEROM, (companiecare produce echipa-
ment minier pentruindustria minierã),unde am fost primiþi
de dr. ing.AurelianSerafinceanu ºiechipa sa demanageri.GEROM pelângã calitateade organizatorva fi ºi sponsorprincipal alCongresului. Încadrul întâlnirii afost prezentat undraft al PrimeiCirculare pentru
Congres ºi am discutatdespre acesta.
De asemenea noiam predat oficialpreºedinþiaCongresului, de lapreºedinteleComitetului deOrganizare dinMacedonia dr.Jovcevski Sašo cãtrepreºedintele românal viitorului CongresBalkanmine 2015 -profesorul dr. Nicolae Iliaº.
Am avut un schimbde opinii cu privire laorganizare, tematicã,expoziþie ºi alte
aspecte tehnice.Congresul Balkanmineva avea loc în data de20-23 septembrie2013.
A doua zi a începutcu o scurtã întâlnire laprimãria MunicipiuluiPetroºani unde s-a dis-cutat despre organi-zarea congresului ºidespre implicareamunicipalitãþii înaceastã organizare.
Dupã aceastã întâl-nire la invitaþia direc-torului general dr.Artur Gãman, am vizitat Institutul INSEMEX din
Petroºani care, alãturide Universitatea dinPetroºani, Primãriadin Petroºani ºiGEROM INTERNATIONAL va
fi co-organizator alCongresuluiBalkanmine 2015th.
La întâlnirea de laINSEMEX cu direc-
torul general ºiingineri am constatatcã acesta este unic deacest gen dinRomânia.
Dupã întâlnire, am
vizitat toate departa-mentele din INSEMEX(laboratoarele acesto-ra) ºi am fost surprinºide nivelul de dotare custanduri ºi aparaturãde ultimã generaþie.Am apreciat deosebitîncercãrile de exploziviºi prezentarea instruiriide salvatori.
Ne-am simþit foartebine în Petroºani ºivom reveni cu plãcere.
Dr. JovchevskiSasho
Makedonija
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 201412 Actualitate
Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema
de þelinã Pui Shanghai în crusta de
susan/Ceafa de porc la grãtar cucartofi aurii Salatã & Desert
Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema
de legume Mozzarella pane în crusta de
susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Cotlet de porc cupiure de cartofi Salatã & Desert
Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa
gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de
brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã
Salatã & Desert
Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con
carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi
brînzã cu garniturã de orezsîrbesc/ªniþel pane de pui cucartofi prãjiþi Salatã & Desert
Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-
ra/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîr-
naþi afumaþi/Ficãþei de pui cucartofi piure Salatã & Desert
Preþ meniul zilei: 15.00 lei (includefelul 1+ felul 2 + salata + desert, laalegere din variantele din meniul pen-tru ziua respectivã).
Luna Iunie
Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã deapã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!
Telefon comenzi: 0726 669 060
Vizita delegaþiei din Macedonia la Petroºani
C omitetul de organizare al celui de al Cincilea Con-gres Balkanmine 2013 organizat în septembrie
2013 în Ohrid-Macedonia a decis sã facã o vizitã în Ro-mânia ca sã predea preºedinþia viitorului Congres Ro-mâniei - urmãtorul organizator al Congresului Balka-nmine din 2015 care va avea loc în 2015 în Petroºani.
Proiectul "Bun venitpe lume!" al celor dela Salvaþi CopiiiRomânia a fostcâºtigãtor ºi la secþi-unea Sãnãtate. Prin"Bun venit pe lume!"s-a reuºit strângereade fonduri pentrudotarea cu incuba-
toare ºi echipamenteperformante a mater-nitãþilor din România,pentru salvareabebeluºilor nãscuþiprematur.
Festivitatea de pre-miere s-a desfãºuratsub sloganul cam-paniei de anul acesta:
"Cei pe care poþiconta, chiar dacã nuvor candida. Meritãsã-i cunoºti!".
Câºtigãtorii au fostaleºi dintr-un total de147 de proiecteînscrise în competiþiede un juriu format dinspecialiºti în imple-mentarea ºi evaluareaproiectelor, cercetã-tori, sociologi, jur-naliºti, lideri ºi forma-tori de opinie ai soci-etãþii civile ºi ai sec-torului non-profit ºidin consultanþi înCSR, comunicare saucorporate affairs.
Organizaþia Salvaþi Copiii a primitMarele Premiu al Galei Societãþii Civile
O rganizaþia Salvaþi Copiii aprimit Marele Premiu la Gala
Societãþii Civile care s-a desfãºuratmarþi seara la Ateneul Român ºi apremiat cele mai bune proiecte ºiprograme ale sectorului non-profitºi neguvernamental din România.
MariusMITRACHE
Potrivit reprezen-tanþilor DSPHunedoara, aceastamãsurã a fost instituitaîn urma ºedinþeicomune a Comitetuluide Urgenþã OMS,ComitetuluiInternaþional deCertificare a EradicãriiPoliomielitei ºi areprezentanþilorstatelor în care circulãvirusul sãlbatic poliorespectiv: Afganistan,Camerun, GuineeaEcuatorialã, Etiopia,Irak, Israel, Nigeria,Pakistan, Somalia ºiSiria. “Þara noastrãtrebuie sã elaboreze ºisã adopte un plan demãsuri cu urmãtoareleobiective: asigurareavaccinãrii antipo-liomielitice de rutinã ºipentru recuperarearestanþierilor; Întãrireasupravegherii paralizieiacute flasce ºi a circu-laþiei virale la om ºi în
mediu; Revizuireaplanului de mãsuripentru eventualitateaapariþiei unui caz depoliomielitã, izolareade virus poliomieliticsãlbatic la subiecþisãnãtoºi ºi/sau izo-larea de virus poliosãlbatic din apelereziduale;Comunicarea eveni-mentului cãtre minis-terele implicate (MAE,MAPN, MAI,MinisterulTransporturilor) , per-sonalul medical ºipopulaþia generalã;Revizuirea planului demãsuri pentru eventu-alitatea apariþiei unuicaz de poliomielitã,izolarea de viruspoliomielitic sãlbatic lasubiecþi sãnãtoºi ºi/sau izolarea de viruspolio sãlbatic dinapele reziduale. DSPDeva va retransmitemetodología desupraveghere a paral-iziei acute flasce latoate unitãþile sanitare
ºi medicii de familie.De asemenea vomtransmite medicilor defamilia, modul derealizare a obiectivului:
asigurarea vaccinãriantipoliomielitice derutinã ºi pentru recu-perarea restanþierilor”,spune MarianaPâncotan, directorexecutiv DSPHunedoara.
Reprezentanþii DSPHunedoara susþin cãmedicii de familieasigura efectuareaimunizãrilor conformcalendarului de vac-cinãri obligatorii atuturor copiilor înscriºipe listele proprii, atuturor copiilor neasig-uraþi care se prezintãla consultaþii, precumºi a copiilor de vîrstaºcolarã în unitãþile deînvãþãmînt fãrã asis-
tenþa de medicinãºcolarã asiguratã, înconformitate cu Legeanr. 649/2001 pentruaprobarea Ordonanþei
Vaccinarea antipo-lio conform calendaru-lui de vaccinãri obliga-torii constã în adminis-trarea de 4 doze VPIpînã la vîrsta de un an( respectiv la 2 luni; 4
luni; 6 luni;12 luni) ºiun rapel lavîrsta de 6ani. Pentrurecuperarearestanþierilorse va orga-niza o cam-panie de tip“CATCH –UP” (aceas-ta este ovaccinareselectivã alcãrei scop
este completareanumãrului de vaccinuriconform vîrstei).
Pentu prevenirea
apariþie poliomieliteicu virus sãlbatec pop-ulaþia judeþuluiHunedoara este sfãtui-ta :
- sã nu refuze vac-cinarea antipolio acopiilor conform cal-endarului de vaccinãriobligatorii ºi dacã estenevoie recuperarearestanþierilor princampania de tip“CATCH – UP”
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014 Actualitate 13
MariusMITRACHE
Astfel, în data de13.06.2014,reprezentanþii DSPvor fi la PenitenciarulBârcea MareHunedoara, unde levor prezenta deþin-uþilor de ce esteimportant sã donezesînge, încercînd astfelsã schimbe mental-
itãþile actuale, negativedespre donareabenevolã.
“Donarea de sîngeeste un act voluntar,anonim ºi neremuner-at, iar obiectivele cam-paniei sînt: schim-barea mentalitãþiiactuale negativedespre donare ºibenevolat; informareaunui numãr cît maimare de persoane din
jud. Hunedoara,despre donarea desînge benevola ºineremunerata; sensibi-lizarea opiniei publicecu privire la criza actu-alã de sînge cu care seconfrunta România;respectiv informarea ºiconºtientizarea popu-laþiei asupra crizeiactuale de sînge,subiect de interes gen-eral pentru societatearomâneascã ºi asupranecesitãþii donãrii”,afirma MarianaPâncotan, directorexecutiv al DSPHunedoara.
Petroºani laborator-Strada 1 Decembrie1918 Nr.137, iarnumãrul de donatori a
fost în anul 2012 de6204, în 2013 de6530, iar în primultrimestru al anului2014, 3314 de per-soane.
Potrivit statisticilor,în UniuneaEuropeanã, în medie7% din populaþie
doneazã sînge. ÎnRomânia, exista unnumãr mic de dona-tori raportat la cei dincelelalte þãri ale U.E.numai 1,7% dintre
români doneazãsînge (în 2012),sub jumãtate dincît este necesar.Totuºi, în ultimiiani s-a observato uºoarãcreºtere anumãruluidonãrilor desînge, fapt expli-cat, poate, prinmai bunã infor-mare ºi mediati-zare care s-a
realizat cu ocazia cam-paniilor desfãºurîte de-a lungul anilor.
"Sînge sigur pentru salvarea mamelor"
L a nivel mondial în ziua de 14iunie se celebreazã “Ziua
Mondialã a Donatorului de Sînge”.Pentru a marca acest eveniment ºiîn judeþul Hunedoara, Direcþia deSãnãtate Publicã a pregãtit maimulte acþiuni.
Vaccinare împotriva virusului polio sãlbatic
O rganizaþia Mondialã aSãnãtãþii a decretat la
începutul lunii mai Urgentã înSãnãtate Publicã de importanþãinternaþionalã (USPII) a riscului derãspîndire a virusului polio sãlbatic.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 201414 Program & Horoscop
21 martie* * *20
aprilie
21
aprile
* * *21 mai
22
iunie
* * *22 iulie
22
mai
* * *22 iunie
23 iulie* * *22
august
23 august
* * *22
septembrie
23octombrie
* * *22
noiembrie
23septembrie
* * *22
octombrie
23 noiembrie
* * *20
decembrie
21
decembrie
* * *20 ianuarie
21
februarie
* * *20 martie
21ianuarie
* * *20
februarie
Dupã o perioadã dificilã pe plansentimental ºi financiar, aveþi unsucces nesperat. Climatul generalvã este favorabil. Nu încercaþi sãvã impuneþi punctul de vedere!Riscaþi sã vã dezamãgiþi partener-ii. Dupã-amiazã aflaþi cãurmeazã sã plecaþi.
Sunteþi într-o formã intelectualãdeosebitã. Aveþi un spirit deiniþiativã cu care reuºiþi sã vãimpresionaþi colaboratorii. Aveþisucces pe toate planurile ºi suntºanse sã câºtigaþi bine. Faceþiun program riguros, ca sã nu vãrisipiþi energia.
Aveþi parte de schimbãri impor-tante pe plan profesional ºi înrelaþiile sociale. La serviciu gãsiþisoluþii originale, acceptate de ºefiºi colegi. Dupã-amiazã vã vin învizitã câþiva prieteni. Fiþi cumpã-tat, ca sã nu aveþi probleme cusãnãtatea.
Dimineaþa descoperiþi cã oafacere în care nu v-aþi pus preamari speranþe urmeazã sã vãaducã beneficii importante. Esteposibil sã vi se propunã o colab-orare. V-ar lua prea mult timp,iar partenerul de viaþã v-arreproºa mai multe.
Se iveºte ocazia sã vã asociaþiîntr-o afacere sau vi se propuneun nou loc de muncã. Nu luaþi ohotãrâre definitivã fãrã sãcunoaºteþi toate avantajele ºidezavantajele. Ar fi bine sã vãconsultaþi ºi cu o persoanã învârstã, cu mai multã experienþã.
Aveþi succes la o întâlnire cu per-soane importante, iar cei din jurvã apreciazã ideile. Este o zibunã pentru consolidarea relaþi-ilor ºi aveþi ocazia sã vã faceþi noiprieteni.
Dimineaþa sunteþi obligat sãfaceþi cheltuieli neprevãzute, darapreciate de familie. Dupã-ami-azã s-ar putea sã vã schimbaþiprogramul în ultimul moment. Separe cã trebuie sã vã ocupaþi deo rudã bolnavã.
Dacã vi se propune o colabo-rare, nu refuzaþi. Sunt ºanse sãvã îmbunãtãþiþi sensibil situaþiafinanciarã. Vã puteþi ocupa deafaceri. Aveþi ºanse mari sãobþineþi venituri suplimentare.
Dimineaþa survin evenimenteneaºteptate, care vã dau pestecap toate planurile. Este posibilsã fiþi luat prin surprindere deniºte musafiri din altã localitate.Pãstraþi-vã calmul.
Dimineaþa înregistraþi un succescare vã întãreºte convingerea cãparcurgeþi o perioadã favorabilã.Aveþi ocazia sã începeþi oafacere profitabilã. Ca sã nuriscaþi nimic, acceptaþi ajutorul.
S-ar putea sã ajungeþi la unpunct de cotiturã în viaþã, caresã vã aducã multe bucurii.Sociabilitatea ºi forma intelectu-alã în care vã aflaþi vã asigurãsuccesul pe plan profesional ºisocial.
Aveþi un succes remarcabil peplan social ºi material. Profitaþide ºansele care vi se oferã, daraveþi grijã sã nu forþaþi norocul!Dupã-amiazã, s-ar putea sã ple-caþi într-o cãlãtorie neprevãzutã,în care puteþi obþine câºtiguri.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
10:30 România la CupaMondialã 12:25 Opinii fiscale 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:30 Akzente 16:50 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Exclusiv în România 19:30 Oameni care auschimbat Lumea20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România
7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Masca de argint 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Pãcate de familie17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Capcana viitorului22:15 ªtirile Pro TV
10:30 Râzi ºi câºtigi 11:00 Cireaºa de pe tort12:00 Teleshopping 12:30 Nimeni nu-i perfect13:00 Nimeni nu-i perfect13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 O familie pentru Hollis17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Mondenii20:30 La frontierã22:30 Click! 23:30 Cireaºa de pe tort
10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 WOWbiz
13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Butonul de panicã 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu
10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Forþa destinului15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante17:30 Chemarea inimii18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Forþa destinului23:00 16 & Pregnant
10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Tim Cup Special10:45 Digisport Show11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Serie A Show SeasonReview11:45 Digisport Show12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 UCL Magazin SeasonReview12:45 Digisport Show13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Tenis ziua 4 21:00 Fotbal Mondial
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Burlãciþa 23:00 Un show pãcãtos
Marius MITRACHE
Poliþiºtii au întocmit undosar de cercetare penalãsub aspectul sãvârºiriiinfracþiunii de înºelãciune ºiefectueazã cercetãri în ve-derea identificãrii autorului.
Poliþiºtii recomandãcetãþenilor sã nu deacrezare poveºtilor spuse denecunoscuþi, care se prezin-tã la uºa lor sub pretextulcã sunt angajaþi ai unorinstituþii publice sau private,vânzãtori sau cetãþeni strãi-
ni ºi sã nu le permitã acce-sul în imobil. Este impor-tant sã cunoaºteþi metodeleprin care persoanele cer-tate cu legea reuºesc de
cele mai multe ori sã facãvictime în rândul oamenilorde bunã credinþã: - metodaprin care infractorii pretindca sunt reprezentanþi ai
unor companii de gaz, apãsau electricitate;
- metoda „Deratizare”care presupune oferireaunor servicii de acest gende cãtre falºi angajaþi aiunor firme cu acest profil;
- metoda „Strãinul” uti-lizatã de regulã de infrac-torii care motiveazã cã nusunt din localitate, folosindca pretext faptul cã au ourgenþã medicalã ºi nuau bani româneºtiasupra lor, solicitând înacest mod victimelorsã le schimbe sumelede bani în valutã.Astfel, reuºesc sã iabanii, lãsând dreptgaranþie o geantã încare afirmã cã se aflãvalutã sau bunuri devaloare, promiþând cã
se vor întoarce.Astfe, poliþiºtii reco-
mandã sã cetãþenilor sã nupermitã accesul în locuinþãpersoanelor care oferã sãpresteze diferite servicii; sã-ºi înveþe copiii ca atuncicând sunt singuri acasã sãnu deschidã sub nici unmotiv uºa de acces înlocuinþã persoanelorstrãine; ºi sã nu facã publicã plecarea de ladomiciliu.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 2014 Actualitate 15
Marius MITRACHE
Potrivit inspectoruluiºef ISU Viorel Demean,pompierii DetaºamentuluiHunedoara au acþionat pestrãzile Siretului ºi Eroilorpentru îndepãrtarea de pe
carosabil a mai multorcopaci dislocaþi de vânt.
„Acoperiºul, cu osuprafaþã de aproximativ80 metri patraþi, al unuibloc situat pe stradaIndependenþei, smuls de
vânt a fost aruncat pecarosabil unde a avariatdouã autoturisme parcate.Pompierii au acþionat cumotofierastraie pentrudesprinderea tablei de pescheletul din lemn ºi au
evacuat elementele com-ponente ale acoperiºului”,spune Viorel Demean.
De asemenea, un altbloc aflat pe bulevardulDacia a rãmas fãrãacoperiº în urma furtunii
puternice, pompieriifiind nevoiþi sãacþioneze pentrudegajarea ele-mentelor de con-strucþie de pe altedouã autoturisme.
MariusMITRACHE
Pe numele bãrbatului,JudecãtoriaPetroºani a emis îndata de04.06.2014 unmandat de executare a pedep-sei cu închisoarea,
fiind condamnat laun an deînchisoare pentrucomiterea infracþiunii de furtcalificat.
Bãrbatul a fostescortat laPenitenciarulBîrcea Mare, învederea executãriipedepsei.
S.C Apa ServValea Jiului S.APetroºani comu-nicã beneficiarilorsãi din municipiulVulcan cã joi,12 iunie 2014se va sistafurnizarea apeipotabile între orele8.00 - 18.00,pentru lucrãrile dedezafectare areþelei vechi de pestrada Brazilor ºicuplarea reþelei noide distribuþie la sis-temul public de ali-mentare cu apã
potabilã.Lucrãrile nu vor
afecta alimentareacu apã a utilizato-rilor din CartierulMicro 3 B ºi dinSohodol.
Mulþumim pentru înþelegere,
Birou PresaS.C Apa Serv
Valea Jiului S.APetroºani
Restricþii apãA ajuns dupã gratii
P oliþiºtii Biroului deInvestigaþii Criminale
Petroºani l-au identificat ieri peun bãrbat în vârstã de 41 anidin municipiul Petroºani.
Dat în urmãrire dupã ce a înºelat o bãtrãtrânã de 96 de ani
P oliþiºtii hunedoreni sunt pe urmele unui bãrbat care a înºelato bãtrânã de 96 de ani. Profitând de naivitatea femeii,
bãrbatul, sub pretextul cã este reprezentant al furnizorului de gazenaturale, i-a solicitat acesteia sã plãteascã suma de 930 lei pentru abeneficia în continuare de serviciile acestora.
Fenomene meteo periculoase în Hunedoara
F enomenelemeteo
periculoase ce s-auabãtut marþi searaasupra zonei decentru a judeþuluiau produs pagubeîn municipiulHunedoara.
De asemenea, înintervalele orare celemai solicitate, turiºtiiau la dispoziþie legã-turi frecvente întreConstanþa ºi staþiuni.Durata cãlãtoriei, cutoate trenurileInterRegio, pe rutaBucureºti - Constanþaeste de 2 ore ºi 50 deminute. Pentru a facili-ta accesul turiºtilor laDelta Dunãrii, un tren
direct InterRegio vacircula suplimentar peruta Bucureºti Nord –Tulcea Oraº ºi retur.Pasagerii vor avea ast-fel la dispoziþie, înfiecare zi, 4 trenuri (2dus, 2 intors) care vorasigura legãtura cuDelta.
Pasagerii CFRCãlãtori au posibili-tatea de a cãlãtori latarife reduse, preþurile
biletelor fiind accesi-bile tuturor prin gamavariatã de reduceridisponibile. De exem-plu, pentru achiziþiabiletului dus-întorsobþineþi o reducere de10%, iar lacumpãrarea cu antici-paþie beneficiaþi dereduceri între 10% ºi25%. În plus, latrenurile cu regim derezervare, pentru
biletele cumpãrateonline se acordãreducerea suplimenta-rã de 5%.
Pasagerii au laîndemânã ºi altereduceri importantepentru destinaþiiinterne:
25% reducere prinCardul Tren Plus;
între 10% ºi 25 %reducere cu ofertaMinigrup 2 – 5;
între 15% ºi 35%
reducere cu ofertaBiletul de weekend;
între 25% ºi 60%reducere cu oferta
Cartea VSD;între 31% ºi 56%
reduceri de weekend(în zilele de vineripânã duminicã inclu-siv) la trenurile IR care
între10% ºi20% reduc-ere la cãlã-toria cutrenuri suc-
cesive;reduceri de pânã la
35 % pentru Grupuride peste 20 persoane.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Iunie 201416 Actualitate
Marius MITRACHE
Anul acesta ofertaeste extrem de gen-eroasã ºi diversificatãpe parcursul unei zile,cu reduceri pe par-cursul zilei pentru cãzona este una sãracãºi oamenii sã îºi poatãpermite sã vinã cucopiii la ºtrand.
“ Avem cele maimici preþuri atât laintrare cât ºi la mân-care ºi bãuturã.Tarifele sunt stabiliteîn funcþie de zona în
care trãim, pentru caoamenii de aici sãpoatã sã vinã ºi ãs sesimtã bine. Pot sã vãspun cã am reuºit aici,la Lupeni, sã facem obazã de agrement caresã ofere condiþii la felca ºi în afaraRomâniei, dar cupreþuri mici pentrutoate buzunarele”,spune Emil Pãrãu,proprietarul bazei deagrement.
Baza de agrementse intinde pe catevahectare cuprinde doua
bazine de inot, unteren de volei, un locde joaca pentru copii,dusuri, dar si un locunde se pot organizaspectacole, douaterase suspendate decateva sute de locuri,50 de cabine, un cabi-net de masaj si unaltul medical.
Dimensiunile bazin-ului mare sunt
50m/20m si oadancime ce pornestede la 1, 40m pana la1, 90m, in timp cebazinul pentru copiieste de 8m/20m si oadancime de la 80cmla 1, 20m.
Intrarea in baza deagrement se face pebaza de cartele elec-tronice, dar si cubilete, iar încã de la
inaugurare adevenit un locextrem de cãutat ºiiubit de miile delocuitori ai VãiiJiului, care au gãsit
aici un loc de relaxareºi de petrecerea tim-pului liber într-un modfoarte plãcut.
Baza de agrementde la Lupeni a fost
inaugurata in anul2009, este deservitade 20 de persoane,este deschisa pananoaptea fiind dotata ºicu nocturna si vine cao alternativa pentrupromovarea turismului
în zonã, pe lângã ofer-tele generoase pe careturiºtii le gãsesc în sta-tiunea montana Straja,ori la PensiuneaRetezat.
Trenurile Soarelui: spre Mare ºi Deltã!
P rogramul estival de transport feroviar 2014Trenurile Soarelui (14 iunie – 15 septembrie)
cuprinde peste 40 de trenuri spre ºi dinspre litoral ºiDelta Dunãrii, dupã ce CFR Cãlãtori a introdus supli-mentar în circulaþie 20 de trenuri InterRegio ºi Regio,care asigurã zilnic legãtura directã dintre toate regiu-nile þãrii ºi staþiunile de la Marea Neagrã.
Baza de agrement de la Lupeni se deschide astãzi
B aza de agrement de la Lupeni,cel mai mare ºi mai modern loc
de relaxare ºi de distracþie din ValeaJiului se deschide astãzi, iar cei carese ocupã de acest loc susþin cã aupregãtit multe promoþii ºi surprize.
