Drum închis din cauza ploilor >>> PAGINA A 5-A Peste 170 de tablete cu cioco- latã retrase de la Lidl Petroºani >>> PAGINA A 3-A Primarul Ridzi, reporter pentru câteva zeci de minute >>> PAGINA A 4-A Vor sã nu mai fie confundaþi cu ”baronul de carton al pensionarilor” >>> PAGINILE 8-9 Salvamont, noi reguli de funcþionare >>> PAGINA A 11-A Neregulile de la Petrila, în atenþia procurorilor >>> PAGINA A 7-A Mineri, poliþiºti, actori, euro- parlamentar - în sprijinul micului pianist orfan >>> PAGINA A 4-A Consiliul Judeþean Hunedoara nu mai vrea complexul turistic de la Vaþa Bãi >>> PAGINA A 16-A Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul III Nr. 604 Marti, 6 Mai 2014 ”Pe Pãducel nu-l voi lãsa sã fure” S ãptãmâna trecutã a fost una foarte grea pentru primarul Petrilei, Ilie Pãducel. Dupã scandalul licitaþiei aiuritoare a pãºunilor, momârlanii l-au acuzat ca singur vinovat pentru situaþia în care trebuie sã plãteascã ºi 3.100 ron pe hectar. Apoi a venit ziua de joi, când s-a adoptat în Consiliul Local o hotãrâre care pune la dispoziþie 700 milioane lei pentru lucrãrile apei potabile din Cimpa... >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A
Transcript
Drum închis dincauza ploilor
>>> PAGINAA5-A
Peste 170 detablete cu cioco-latã retrase de la
Lidl Petroºani>>> PAGINAA3-A
Primarul Ridzi, reporter pentrucâteva zeci de
minute>>> PAGINAA4-A
Vor sã nu mai fieconfundaþi cu
”baronul de carton al
pensionarilor”>>> PAGINILE 8-9
Salvamont, noi reguli
de funcþionare>>> PAGINAA11-A
Neregulile de laPetrila, în atenþia
procurorilor>>> PAGINAA7-A
Mineri, poliþiºti,actori, euro-
parlamentar - în sprijinul micului
pianist orfan>>> PAGINAA4-A
Consiliul JudeþeanHunedoara nu
mai vrea complexul turistic
de la Vaþa Bãi>>> PAGINAA16-A
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 604
Marti, 6 Mai 2014
”Pe Pãducel nu-l voi lãsa sã fure”
S ãptãmâna trecutã a fost una foarte grea pentru primarul Petrilei, Ilie Pãducel. Dupã scandalul licitaþiei aiuritoare a pãºunilor, momârlanii l-au acuzat ca singur
vinovat pentru situaþia în care trebuie sã plãteascã ºi 3.100 ron pe hectar. Apoi a venitziua de joi, când s-a adoptat în Consiliul Local o hotãrâre care pune la dispoziþie 700 milioane lei pentru lucrãrile apei potabile din Cimpa... >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 20142 Utile
Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi
de afaceri?Vrei sã faci bani?
Cronica Vãii Jiului
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15:
ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ
ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL
Joi 10 – 12
DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM
ªef Departament Exploatare Florin DONISA
ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN
Director General, Costel AVRAM
APASERVINFORMEAZÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687
Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu
Radare în Hunedoara
VREMEA ÎN VALEA JIULUI
LLLLuuuuppppeeeennnniiii
VVVVuuuullllccccaaaannnn
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii
PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014 Actualitate 3
IleanaFIRÞULESCU
Opozantul luiPãducel ºi directorulApa Serv Valea Jiului,Costel Avram, l-aacuzat de inteþia defurt în condiþiile încare la Primãrie existaun deviz tehnic dincare reieºea un cost lajumãtate – 350 mil-ioane lei. Ilie Pãducelse apãrã ºi spune cãnu a fost plãtit încãnici un leu din sumaeliberatã...
Primarul oraºului
Petrila, Ilie Pãducel, aavut o sãptãmânãgrea, cea care a tre-cut, cu scandaluri înspaþiul public în careacuzaþiile au cursºuvoi, iar primarul afost nevoit sã expliceiar ºi iar cã lucrurilestau altfel.
L-au învinuitmomârlanii Petrilei cãi-a distrus odatã cuaiuritoarea licitaþie apãºunilor folosite dintatã în fiu. Scandalul aînceput chiar din tim-pul licitaþiei, care afost de fapt o luptã
între un localnic,Dorin Curtean, ºi unstrãin de loc –Constatin Jianu, dinGorj, pentru elim-inarea acestuia dinurmã. Aºa se face cãpreþurile pe un hectarde pãºune s-au ridicatla sume ce nu pot fiplãtite, ºi la 3.100ron. Pentru toateacestea a fost acuzat,de cãtre proprietariide animale din comu-nitãþile Petrilei, pri-marul Ilie Pãducelpentru cã a permis ºichiar ar fi protejat
”intrusul” care a bul-versat viaþa în munþiiPetrilei.
Dupã explicaþiidate la douã posturide televiziune locale,din care a reieºit cãvinovatul este DorinCurtean, a izbucnit alttãrãboi pe o hotãrârede Consiliu Local carepune la dispoziþie vreo700 milioane lei vechipentru ca locuitorii dinCimpa sã aibã apãpotabilã. Chiar în ziuaadoptãrii acesteia, înajun de 1 Mai,opozantul lui IliePãducel, liberalulCostel Avram, l-a ata-cat dur pe primarulPSD fost PDL,acuzându-l de furt dinbanii publici. Astapentru cã, spuneCostel Avram, laPrimãria Petrila se ºtiacât costã aceastãlucrare pentru cã Apa
Serv ar fi trimis oadresã cu un deviz delucrãri cu costuri între350-400 milioane leivechi. Adicã jumãtatedin suma pusã la dis-poziþie prin devizulîntocmit de city man-agerul Petrilei.
”Preda LaurenþiuCiprian a fãcut undeviz pentru primãriaPetrila de 700 de mil-ioane ºi de fapt acestecosturi sunt de 350 demilioane. La PrimãriaPetrila existã un devizînaintat de Apa Servde 350-400 milioanelei. Vã spun cã pePãducel nu-l voi lãsasã fure ºi voi atacaaceastã hotãrâre deconsiliu local. Sã le fieruºine cã-ºi bat joc debanii cetãþenilor!Pãducel zice mereu cãPrimãria nu are bani,dar scoate sume uriaºepentru firme de casã.Voi urmãri dacã SCMasa Adrigela va faceaceastã lucrare pentrucã nu ar fi primadatã” a spus liderul lib-eralilor din ValeaJiului, Costel Avram,în emisiunea ”Putereacuvântului”, de laKpital tv. Primarul IliePãducel a recunoscutsuma pusã la dispoz-iþie sub pretextul cã a
fost votatã de consiliullocal, dar cã nu a fostcheltuitã, deci Avramstrigã ºi îl jigneºtedegeaba. Atunci pen-tru ce a fost aprobatãaceastã sumã de 700de milioane lei?
”Devizul este votatîn Consiliul Local, darnu este plãtit nici unleu. Cea mai ieftinãofertã va fi adjudecatãºi lucrarea va mergecu acest ofertant. M-aºbucura sã o facã spe-cialiºtii domnuluiAvram de la ApaServ. Dar nu mã maijigniþi înainte de acunoaºte realitatea” –a spus primarul IliePãducel, în aceeaºiemisiune.
Coastel Avram aprecizat încã o datã cãnu poþi aproba chel-tuirea unei asemeneasume dacã nu existãintenþia de a o cheltuiºi asta o dovedeºtedevizul care a stat labaza HCL, care punela dispoziþie 700 mil-ioane lei...
”Voi merge ºi eu lalicitaþie, cu Apa Serv,pe un deviz real, voitrimite chiar luni altãadresã cãtre PrimãriaPetrila ºi voi contestaaceastã hotãrâre”- aprecizat Costel Avram.
CarmenCOSMAN - PREDA
Inspectorii sanitar– veterinari dinPetroºani au retras depe rafturile magazinu-lui Lild din Petroºani177 de bucãþi de cio-colatã cu nucã decocos suspectatã a ficontaminatã cu sal-monella. În toatãþara, lanþul d maga-zine Lidl a retras unlot de tablete de cio-colatã cu nucã decocos, dupã ce, înurma unei analize deautocontrol fãcute demagazin, una dinprobele prelevate dinacest lot a ieºit pozi-tivã pentru salmonel-la, fãrã a exista însãreclamaþii de lacumpãrãtori Clienþii
sunt anunþaþi cã potreturna tableta cufulgi de cocos asupracãreia existã suspiciu-ni de infestare cu sal-monella chiar fãrã aface dovada bonuluide casã ºi vor primicontravaloarea pro-dusului. "Lidl a decissã retragã în modpreventiv produsul.Pânã în momentul defaþã nu s-au înregis-trat reclamaþii referi-
toare la acest produs.Niciun alt produscomercializat de Lidlnu este afectat deaceastã rechemare",au arãtat reprezen-tanþii lanþului de mag-azine. Suspiciuneade contaminare cusalmonella a produsu-lui a apãrut dupã ce,în cadrul analizelor deautocontrol efectuatede magazin, au fostanalizate douã probe,
la un laborator dinGermania, dintrecare una a ieºit pozi-tivã pentru aceastãbacterie. Drepturmare, Lidl a retrastoate produsele dinacel lot ºi a fãcut ºirechemarea în rândulpopulaþiei.Salmonella este unadin cele mai rãspân-dite bacterii alimenta-re, are peste 2.500de serotipuri, dintrecare doar douã suntpatogene pentru om.
”Pe Pãducel nu-l voi lãsa sã fure”S ãptãmâna trecutã a fost una foarte grea pentru
primarul Petrilei, Ilie Pãducel. Dupã scandalul licitaþiei aiuritoare a pãºunilor, momârlanii l-au acuzatca singur vinovat pentru situaþia în care trebuie sãplãteascã ºi 3.100 ron pe hectar. Apoi a venit ziua dejoi, când s-a adoptat în Consiliul Local o hotãrâre carepune la dispoziþie 700 milioane lei pentru lucrãrile apeipotabile din Cimpa...
Peste 170 de tablete cu ciocolatã retrase de la Lidl Petroºani
A proape 200 de tablete de ciocolatã cu nucã decocos au fost retrase de la magazinul Lidl din
Petroºani, ca urmare a alertei privind posibila contaminare cu salmonella. Clienþii care au cumpãrataceastã ciocolatã sunt aºteptaþi sã returneze produsulºi vor primi banii înapoi.
IleanaFIRÞULESCU
Drama ”miculuigeniu” al pianului, dinPetroºani, elevul înclasa a IV-a, FabianiPrcsina, care ºi-a pier-dut mama, singurul luisprijin, într-un acci-dent, a fãcut caziariºtii sã se mobi-lizeze ºi sã cearã aju-tor pentru ca Fabianisã poatã sã-ºi continuestudiile la ºcoala demuzicã.
Primul pas l-a fãcutun inspector ºcolar,apoi conducerea ªcoliiI.G.Duca din Petroºania stat ºi stã mereu ladispoziþie pentru a da
informaþii, pentru cãbunicii lui Fabiani suntoameni simpli, carenu ar putea sã ges-tioneze asemenea situaþie ºtiind doar cãFabiani ºi sora sa, studentã, au nevoie dedragostea lor...
Reacþiile oamenilorºi a unor instituþii aufost impresionante.Colegii mamei luiFabiani, mineri de laLivezeni, au dat aju-torul imediat, apoi IPJHunedoara a reacþion-at, impresionaþi fiindde drama micului artistpoliþiºtii au fãcutchetã, iar BisericuþaSf. Mina, din curteaIPJ, va susþine lunar
cu o sumã de banifuncþie de cât se voraduna...
Apoi, a urmat ges-tul de ajutorare fãcutde actorii de la TeatrulDramatic ”I.D.Sîrbu”Petroºani, care, subconducerea directoru-lui general NicoletaLucreþia Bolcã, se
implicã de la an la antot mai mult în viaþacomunitãþii din Valea
Jiului. Mai precis,sâmbãtã, a avut loc oreprezentaþie a piesei”Hamlet” dedicatãstrângerii de fonduripentru micuþul geniual pianului rãmas fãrãmamã. Intrarea a fost
liberã pentru ca don-aþiile sã fie rãsplãtite.Acþiunea a purtatnumele sugestiv”Artiºti lângã artist”...
Directorul generalal Tetrului de laPetroºani, LucreþiaNicoleta Bolcã, spunecu emoþie cã ”da,sufletul a învins grã-tarul”, sâmbãtã, 3mai, ºi cã la finalul dis-cursului sãu emoþia afost atât de mare încâta podidit-o plânsul...S-au strâns bani dindonaþii, inclusiv dincheta fãcutã de actori,iar Nicoleta LucreþiaBolcã a mulþumit celorcare s-au implicat,cãrora le pasã... Maimult, se încearcãobþinerea unei bursepe un an de zile pen-tru Fabiani, printr-o
fundaþie din Sibiu, cuajutorul actoruluiCãtãlin Grigoraº.
Cu o zi înainteaacestui eveniment, seculegeau informaþiidin teritoriu despremicul Fabiani Prcsina,de cãtre un politician,ca urmare a apariþieireportajului despredrama pianistului, pefluxul Mediafax ºi deaici în toatã presanaþionalã.EuroparlamentarulDaciana Sârbu a cerutamãnunte cu intenþiade a-l sprijini peFabiani. Vom afladacã intenþia se vamaterializa... Unii auspus cã o va face pen-tru cã este campanieelectoralã chiar pentrueuroparlamentare lacare Daciana Sârbueste candidat. Nici nuare importanþã dacãscopul este dublu -câteva voturi în plus ºiajutorul dat lui Fabiani-, important rãmâneca micul orfan degeniu sã poatã continua...
De precizat cã aufost multe persoanecare au vrut ºi vor sã-lsprijine pe Fabianicerând un cont în caresã vireze bani...Pianistului de 11 ani,multiplu premiat lanivel naþional, i-arprinde bine ºi un ”aju-tor organizat” pe ter-men lung, cum ar fi obursã de studii pianis-tice pânã, cel puþin, lamajorat. Dar cine ºtie!Generozitatea oame-nilor ºi fundaþiilor esteimpresionantã când încauzã este vorba de oinvestiþie în creºtereaunei valori.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 20144 Actualitate
CarmenCOSMAN - PREDA
Jurnaliºtii dinValea Jiului au fostsãrbãtoriþi la PrimãriaPetroºani, în cadrulunei mese rotundeiniþiate de Asociaþia„Casa Pro Urbis” încolaborare cu admin-istraþia pub-licã localã. Oocazie numaibunã pentruca primarulTiberiu Iacob– Ridzi sãfacã unschimb cu jur-naliºtiiprezenþi lamanifestare,
cãrora le-a adresat,pe rând, câteva între-bãri. Ridzi a atinsmai puþin latura pro-fesionalã a celorintervievaþi de el ºi aales sã pãtrundãpuþin în sufleteleziariºtilor, sã ches-tioneze latura per-sonalã a acestora.
Manifestãrile dedi-cate Zilei Presei auavut loc, deºi cupuþinã întârziere, laprimãria Petroºani, lainiþiativa Asociaþiei„Casa Pro Urbis”, cucare administraþiapublicã are unparteneriat.Organizatorii au vor-
bit despre importanþapresei în lume ºi înRomânia ºi desprenecesitatea pãstrãriiechidistanþei în acestdomeniu, extrem deimportant în contex-tul actual.
În plus, s-a reliefatrolul acesteia deintermediar întreautoritãþi ºi publicullarg, fie cã vorbimdespre presã scrisãori audio – vizual,precum ºi necesitateaca jurnaliºtii sãrãmânã „câinii depazã ai democraþiei”.
Mineri, poliþiºti, actori, europarlamentar - în sprijinul micului pianist orfan
D rama micului pianist, multiplu medaliat la concur-suri naþionale de gen, Fabiani Gabriel Prcsina, a
fãcut încojurul þãrii, iar cei ce au vrut sã-l ajute au venitºi vin din medii diferite – de la mineri, la poliþiºti, actori,oameni ”din mulþime”, etc., a apãrut ºi un politician –europarlamentarul Daciana Sârbu, soþia premierului,care a cerut informaþii despre Fabiani pentru a-l ajuta.
Primarul Ridzi, reporter pentru câteva zeci de minuteP rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob –
Ridzi, s-a transformat în reporter pentru câtevaminute, în care a adresat întrebãri jurnaliºtilor dinValea Jiului. „Schimbul” a avut loc cu ocazia mani-festãrilor dedicate Zilei Presei, ce au fost organizate deAsociaþia „Casa Pro Urbis”, a societãþii civile dinPetroºani, în colaborare cu administraþia publicã localã.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014 Actualitate 5
D rumul Naþional ce
face legãtura întrePetroºani ºi Voineasa va fi închiscirculaþiei rutiereîntre Petroºani ºiJieþ. Drumarii s-autrezit cu o porþiunedin terasamentprãbuºitã dupã ploiledin ultimele zile, iaracum, dupã ce ºiDefileul Jiului esteînchis circulaþiei, singura rutã valabilãrãmâne prin Petrila.
Ploile torenþiale dinultima vreme auînmuiat solul ºi o partedin malul unui drumnaþional ce leagãmunicipiul Petroºanide Jieþ este pe punctulde a se surpa.Drumarii spun cãexistã oricând aceastãposibilitate, date fiindcraterele marice s-au formatsub calea derulare amaºinilor.Responsabiliiau venit ime-diat la faþalocului ºi lunila prânz ºi-auluat mãsuri desiguranþã. „Laprima verifi-care, am con-statat cã existão alunecare de terenpe sub drum, efectiv,pe sub placa de beton,destul de mare, cât amputut noi sã vedem dela suprafaþã. Observãmcã dealul a plecat, suntem aici cu poliþia,ISU ºi am informat laDistrictul de drumuri laCraiova. Mãsura este,în prima fazã, sã limi-tãm accesul traficuluigreu, urmând ca, înfuncþie de analiza pecare o fac specialiºtiide la Târgu Jiu, credcã vom închide drumul, pe o perioadãatât cât va fi nevoie”,a spus Ioan Tudor, ºefde Secþie la Drumurile
Naþionale.Primarul din Petrila,
de care aparþine acesttronson de drumspune cã au fost sem-nalate alunecãri încãdin week-endul care atrecut ºi cã acum situaþia este mult maigravã. „Am fost sesizatcu 4 zile în urmã,despre o alunecare deteren în zona PetrilaSud, în DN 7A. Am
verificat, nu era pericolla momentul respectiv,alunecarea, însã, s-aaccentuat. Am trimispoliþia localã ºi inter-zicem deocamdatã circulaþia pe zonarespectivã”, a precizatIlie Pãducel, primarPetrila.
Drumul face legãtu-ra Vãii Jiului cu sudulþãrii, dupã ce traseuldin Defileul Jiului a
fost închis pentrulucrãri, dar, chiar dacãva fi închis o vreme,acest tronson, spundrumarii, nu izoleazãzona. „Nu sunteþi izo-laþi. Se poate veni pePetrila. Se iese pe DN66 la intersecþie, laieºirea din Petroºani.Vom urgenta ca peSituaþii de Urgenþã sãfinalizãm cât mairepede reparaþiile”, a
mai adãugat IoanTudor, ºef al secþiei deDrumuri NaþionaleGorj.
În ultimele zile aplouat foarte mult ºi separe cã terasamentul acedat. Cel mai proba-bil, drumul va fi refãcutºi traficul deviat pânãla remedierea situaþiei.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Maluri sufocateL ucrãri de decolmatare a malurilor.
Malurile râurilor din Valea Jiuluinu sunt sufocate doar de gunoaie ci ºide vegetaþie ºi de nisip.
Pe alocuri, în mijlocul cursurilor de apã s-au format insuliþe, iar pentru îndepãrtareaacestora, responsabilii Apelor Române autrecut la lucrãrile de decolmatare. “Ne aflãm pe Jieþ, avem olucrare de decolmatare, de curãþire aalbiei, de tãiere ºi încercãm sã punem însiguraþã digul de pe malul drept al Jieþuluiîn aºa fel ca la inundaþii sã nu avem probleme aºa cum au fost în alte zone aleþãrii”, a declarat Sorin Corici, ºef SHApele Române.
Cei de la Apele Române spun cã astfelde lucrãri vor avea loc în mai multe zone
ale Vãii Jiului. Pentru acest an sunt programateºase lucrãri de acest gen.
“Avem anul acesta prevãzut la nivelul VãiiJiului 5+6 lucrãri cu asemenea specific ºi încer-cãm sã rezolvãm problemele pe care ni le+ampropus”, a mai spus sursa citatã. Astfel delucrãri se realizeazã pentru prevenirea inundaþiilor.
Monika BACIU Monika BACIU
DN7A BLOCAT DE PIETRE -DRUMUL SPRESTAÞIUNEAVOINEASA ESTEÎNCHIS DE DOUÃZILE
DN7A intre localitãþile vîlceneVoineasa ºi Brezoi este de douã zileblocat din cauza cãderilor de stînci.Un motel a fost îngropat de pietre,dar, din fericire nu au existat victime omeneºti. Lucrãtorii de ladrumuri nu reuºesc sã deblochezeºoseaua deoarece cad în continuarepietre pe versant. La intrarea peDN7A sînt filtre de poliþiºti care-iavertizeazã pe ºoferi sã foloseascãrutele ocolitoare. Alunecãrile deteren au început încã de acumdouã zile. Sute de tone de pietre,grohotiº ºi copaci au blocat drumulpe o distanþã de 50 de metri. Unmotel aflat în zona a fost distrus înîntregime, iar reþeaua electricã afost culcatã la pãmînt. ,,Muncitorii
taie cu drujba copacii cãzuþi. Astan-o fi avînd curent pe aici?'' ,,Avenit un bolovan mare, puternic ºise miºca clãdirea.'' ,,I-am chematpe oameni - ba veniþi sã vedeþi cã aplecat fagul ãla...bine cã i-amchemat ca în momentul ãla a ºivenit ...'' Proprietarii motelului nuau mai recuperat nimic din bunurileprinse sub pietre. ,,Ne-au rãmas ogrãmadã de lucruri acolo. Toatehainele, trei televizoare.''
Lucrãtorii de la AdministraþiaNaþionalã de Drumuri, districtulVîlcea încearcã sã consolideze versantul însã din cauza încãlziriivremii ºi a topirii zãpezii cad încontinuare pietre. EUGENMÃNESCU, dir. AND, DistrictulVîlcea ,,Într-o jumãtate de orã aucurs încã 2500 metri cubi de bolovani. Aici este o zonã în carecãdeau pietre, dar în cantitãþi mici,de la 20, 30 pînã la 100 metricubi. Acum tot muntele a luat-o la vale.'' Drumarii lucreazã la degajarea carosabilului de bolovanipentru a debloca circulaþia mãcarpe un singur fir.
Drum închis din cauza ploilor
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 20146 Actualitate
Monika BACIU
“Având în vederesolicitarea primitã dinpartea SC WindPower ExpertsDevelopment SRLpentru aprobarea doc-umentaþiei plan urban-istic zonal + parceolian în cadrul UATLupeni ºi UAT Uricani+ Staþii ºi linii elec-trice, drumuri ºianemomentre pentrumãsurarea vitezei vân-tului în vederea real-izãrii obiectivului (...)dupã analizarea aces-tuia consider oportunãaprobarea sa de cãtreconsiliul local almunicipiului Lupeni”,se aratã în nota defundamentare.
Beneficiarulinvestiþiei ar urma sãfie SC Wind PowerExperts DevelopmentSRL.
Proiectul a fost iniþi-at de administraþiilelocale din Vulcan,Lupeni ºi Uricani înurmã cu cinci ani, maiexact în anul 2008.Proiectul este ambiþiosºi autoritãþile locale
sperã sã poatã sã asig-ure mãcar iluminatulpublic. Deocamdatã,totul este la nivel deintenþie ºi urmeazã sãfie fãcute mãsurãtoriîn zona munþilor din-tre cele douã localitãþi,pentru a stabili dacãinvestiþia este sau nupretabilã în acest loc.
Potrivit unor docu-mente ce dateazã din
anul 2011, publicatepe site-ul adminis-traþiei locale de laLupeni repartizareabeneficiilor între ceidoi asociaþi se va facepe baza de documentecontabile justificative.Pentru asociatul par-ticipant: anual, 3 %din profitul asociaÞiei,dar nu mai puÞin derezultatul
înmultirii a 2.000Euro/ an cu numãrul
de aerogeneratoareinstalate pânã la datadãrii în folosintã aso-ciatul participant vaprimi o suma de10.000 Euro/ an;pentru primul anaceastã sumã se vaplãti în termen de 30de zile de la data sem-nãrii contractului; iarpentru asociatul prin-cipal: diferenÞa pânãla 100 % din profitulasociatiei.Repartizarea efectivã a
beneficiilor cuveniteasociatului participantse va face în termen30 de zile de la datadepunerii laautoritãÞile compe-tente a documentelorprivind închidereaexercitiului financiar alanului pentru care aufost calculate benefici-ile. în cazul de faþãasociatul participanteste Primãria municip-iului Lupeni.
Adriana PAVEL
Statul se gândeºteastfel sã reducãnumãrul ºi suma aces-tor ajutoare chiar desãptãmâna care vine.Sunt vizate per-soanele care primescvenit minim garantat,alocatie de sustinere a
familiei sau indem-nizatie de crestere acopilului. In goanadupa fonduri vorramane fara paine pemasa si cei cinstiþi,dar foarte saraci, aºacum este cazul a zeci,poate sute de familiidin Valea Jiului.Primariile care trimit
listeledatornicilorcatreMinisterulMuncii nupot facediferentaintreoameniicare nu au
de unde sa plateascasi cei care nu vor.
ªi, autoritatile sepregatesc acum sasuspende platile sipentru cei care auacumulat restante in2013. Primariile auavut termen pana lasfarsitul lunii aprilie satrimita MinisteruluiMuncii listele cu rauplatnici. Cei carereusesc sa-si achitetaxele si impozitelerestante in termen de5 luni vor fi repusi inplata ºi vor primiinclusiv suma cuvenitaacestei perioade.Daca nu ajung cudatoriile la zi, vorramane definitiv faraajutorul de la stat.
Vor urma, asadar,alte mii de ajutoaretaiate. Statul faceexceptie doar in cazulpersoanelor singure,care au in intretinereunul sau mai multicopii.
Monika BACIU
“Pierderile nu suntla noi la SC ApaServ,pierderile sunt laoameni pe scarã,avem apometru laintrarea în scarã lalimita proprietãþii ºiacela este apometrulpe care noi îlîncasãm. Diferenþadintre apometrul lascarã ºi suma apome-trelor din scarã suntpierderi. În unele suntreglãri, în unele pãrþioamenii furã apã, iarîn unele pãrþi oameniinu dau exact ceea ce
cuiva” , adeclarat CostelAvram, directorulgeneral al SC ApaServ VAlea Jiului.
Nici controale din
partea angajaþilorApaServ nu pot fiefectuate în locuinþelebeneficiarilor. Legeanu permite accesulacestora pe propri-etatea privatã.Pierderile la apã carese înregistreazã la
immobile suntsupor-
tatede
locatari.Aceºtia
sunt cei careplãtesc diferenþa deconsum înregistrat deapometrul de la scarãºi cel din locuinþã.
Pierderi la apã
F ie nu declarã consumul real deapã, fie furã. Din acest motiv
mai mulþi abonaþi ai societãþii deapã din Valea Jiului sunt puºi înpostura de aplãti pierderile înregis-trate. Acest lucru aduce deserviciicelor care declarã consumul real ºiplãtesc la zi facturile curente.
Statul taie din ajutoarele sociale
V in vremuri grele pentruromânii care au nevoie de
ajutor din partea statului. Aceºtiaîl vor primi mai greu, pentru cãmai întâi de toate, pentru a primibani sub forma de ajutoare sociale,trebuie sã dea bani pentruachitarea taxelor ºi impozitelor.
Un prim pas pentru parcul eolian de la Lupeni
D upã consultarea populaþiei, administraþia localãde la Lupeni a dat undã verde realizãrii parcului
eolian. Un nou parc eolian va prinde contur în ValeaJiului. Dupã modelul celor de la Petrila, municipali-tatea de la Lupeni consultã populaþia cu privire larealizarea unui parc eolian. Ideea este una mai vechecare pânã acum nu s-a materializat.
MaximilianGÂNJU
Primarul localitãþiiPetrila, Ilie Pãducel,va trebui sã expliceprocurorilor de ce aachiziþionat aparatede fitness pentru unparc al localitãþii, deºiacestea nu puteau fiacoperite dinfinanþarea Fondului demediu. Cu toate aces-tea, reprezentanþiiPrimãriei OraºuluiPetrila au decis achiz-iþionarea unor aparatede fitness de exteriorîn condiþiile în carecheltuielile ocazionatede acestea nu erauprevãzute în categoriacheltuielilor eligibilecuprinse în Anexa nr.1 a contractului pen-tru finanþare neram-bursabilã în bazacãruia s/a amenjatparcul ºi pentru careau solicitat ºi obþinutrambursarea din buge-tul Fondului pentrumediu a unor cheltu-
ieli în sumã de40.903,14 lei. Corpulde control aratã cãastfel a fost prejudiciatbugetul Fondului pen-tru Mediu. Valoareatotalã a investiþiei laparcul din Petrila afost în cuantum de2.300.376,94 lei, dincare 1,5 milioane delei au fost asiguraþi dela bugetul de stat,pentru lucrãrile deconstruire iar suma de8de mii de lei, a fostutilizatã de la bugetullocal.
A lte probleme…
Nu doar banii alo-caþi la parcu au atrasatenþia inpsectorilorgurvernamentali. Unalt raport al Corpuluide control aratã cãPrimãria Petrila acheltuit 1,5 milioanede lei în plus faþã devaloare contractuluipentru staþia detratare a apelor mena-
jere din Cimpa. ªi înacest caaz Corpul decontrol al primului-ministru a sesizatorganele de urmãrirepenalã. La data efec-tuãrii controlului,obiectivul„Canalizarea apelormenajere Cimpa” nuera funcþional au maiarãtat inspectorii,
însã primarul local-itãþii Petrila spuneînsã cã lucrurile nustau aºa cum pretindcei de la Corpul decontrol. În legãturã cuinstalaþiile montate înstaþia de epurareCimpa, ºi care aucostat în plus aproape1,5 milioane de lei,„acestea îºiîndeplinesc în totali-tate funcþiile pentrucare au fost prevãzute
în fluxul tehnologic alstaþiei de epurare ºisunt instalaþii similarecu cele solicitate prinproiectul tehnic“ asusþintu edilul, dar ºicã staþia funcþioneazã.
C heltuielineclare
Tot inspectorii de lacabinetul premieruluiaratã cã la Petrila s-aucheltuit sume de banidin Fondul de rezervãbugetarã la dispoziþiaGuvernului, însã chel-tuielile sunt neclare.
Astfel, din Fondul derezervã bugetarã ladispoziþia Guvernului,prevãzut în bugetul destat pe anul 2011,Oraºului Petrila,judeþul Hunedoara i s-a alocat suma de100.000,00 RON,pentru finanþareaobiectivului deinvestiþii „Modernizareºi extindere Cãmincultural, sat Jieþ oraºulPetrila, judeþulHunedoara”, fãrã aavea la bazã criteriiclar definite cu privirela stabilirea cuantumu-lui sumei. Totodatã, în
perioada01.01.2009-31.12.2012,Primãriei OraºuluiPetrila i-a fost reparti-zatã din Fondul derezervã bugetarã ladispoziþia Guvernuluisuma totalã de1.550.000,00 RON,care a fost utilizatã întotalitate.
Alocarea sumelors-a efectuat fãrã a seprezenta criteriile careau stat la baza proce-durii de repartizaresusþin inspectoriiCorpului de control.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014 Actualitate 7
Adriana PAVEL
Se fac controale înspitalele din toatãþara. Verificãrile
vizeazã contracteleîncheiate de unitãþilesanitare, dar ºi corec-titudinea serviciilormedicale.
Corpul de Control
al ministrului Sãnãtãþiia ajuns deja la câtevaunitãþi medicale ºi nueste exclus sã dea ºiprin Valea Jiului în
urmãtoarea perioadã.Ministrul Sãnãtãþiispune cã estenemulþumit cãpacienþii cu boli gravesunt nevoiþi sã aºtepte
luni de zile ca sã ben-eficieze de tratament.În prima etapã vor fiverificate 77 de spi-tale, în special secþiilede chirurgie ale aces-tora.
Controalele se vorîncheia în 30 mai, iarconcluziile vor fiprezentate în primajumãtate a lunii iunie,de cãtre Direcþia gen-eralã de monitorizare,control ºi antifraudãdin cadrul CaseiNaþionale de Asigurãride Sãnãtate.
ªi, tot NicolaeBãnicioiu mai prop-une ca medicii din spi-talele de stat sã poatãopera contra cost întimpul lor liber.Aceast lucru vine înurma problemelordescoperite la Spitalulde Arºi din capitalã.Astfel, existã prop-uneri ca pacientul sãpoatã face cerere sãfie operat de mediculpe care îl preferã, înspitalul de stat, înafara orelor de pro-gram, contra cost.
Neregulile de la Petrila, în atenþia procurorilor
R aportul inspectorilor Corpului de control al premierului în urma controlului derulat la
Petrila ajunge la Parchet. Inspectorii au descoperit maimulte nereguli în chletuirea banului public, în cazulPetrila fiind vorba de câteva investiþii derulate deautoritãþile locale.
Controale în spitaleM inistrul Sãnãtãþii a anunþat o
serie de controale în spitaleledin toatã þara, care vor avea loc petot parcursul lunii mai. Sunt vizateîn principal secþiile de chirurgie.
Pe principiul celordin lumea ºmecherilor,din mai toate domeniilede activitate, cum cãdacã nu faci bani dininginerii financiare,chiar ºi unele grosolane,eºti prost, nu afuncþionat mult timp în cazul fostuluipreºedinte al AsociaþieiPensionarilor de laPetroºani, Iuliu Pavel.Acesta a fost demis deadunarea generalã, deºiscandalurile pe margineafaptelor preºedintelui aucurs în presã, ºi prinsesizãri din interior, deani de zile, dar pânã înprezent nu au reuºit sã-iconvingã pe apropiaþiilui Iuliu Pavel cã nu esteceea ce pare, ci unbaron de carton al pen-sionarilor Petroºaniului.
”Nu are nici olegãturã cu noi”
Vestea demiterii acestuia s-a propagatrapid în oraºele undeAsociaþia PensionarilorPetroºani avea filiale.Dar în localitãþi dinValea Jiului, mulþi pen-sionari au fãcut confuziicu case de pensionariexistente de multãvreme ºi care îºi vãd civilizat, ºi mai aleslegal, de treabã ferindu-se mereu de a fi asociaþi cu numele lui Iuliu Pavel.
Un grup de pensio-nari de la Petrila-Loneaau crezut cã este vorbade preºedintele CARPensionari Petrila, drept pentru care ne-auîntrebat ºi l-au întrebatpe preºedintele CARPensionari Petrila,Martin Borºa, dacã îºiînchide punctul de lucruºi magazinul de profildin Lonea.
”M-au întrebat dacãeste vorba despre noi ºi
am încercat sã infor-mãm, pe cei care nuºtiu, cã preºedinteleAsociaþiei Pensionarilordin Petroºani nu arenici o legãturã cu noi.Ei au un punct de lucruîn Lonea, în vecheaclãdire cunoscutã a luiªomlo, unde lucreazã odomanã, angajataAsociaþiei Petroºani.Noi suntem Casa deAjutor Reciproc aPensionarilor Petrila.Pentru a îndepãrta oriceconfuzie, repet, nuexistã legãturã între noiºi ei, noi avem condu-cerea noastrã, ei pe alor, suntem entitãþi totalseparate. ªi noi avemun punct de lucru laPetroºani, dar este con-curent, ca sã zic aºa, cuei” – a declarat MartinBorºa, preºedinteleCAR Pensionari Petrila.
La ultima adunaregeneralã a Casei deAjutor Reciproc aPensionarilor, raportulde activitate a fost unultransparent, interactiv,
cu întrebãri venite dinpartea reprezentanþilorpensionarilor, curãspunsuri pe docu-mente. De precizat cãprofitul realizat de CARPetrila a fost ”rein-vestit”, cu acorduladunãrii generale, înajutorarea membrilorsãi, crescând astfelsumele pentru decon-tarea diverselor inter-venþii chirurgicale, dar ºia ajutoarelor sociale îngeneral. Aici, membriiau acces liber la statutulinstituþiei, lacunoaºterea drepturilorºi a obligaþiilor lor. Înplus, CAR PensionariPetrila organizeazã zile onomastice, Ziua naþionalã, Ziua persoanelor învârstã, 8 Martie, revelioane etc., dar ºiexcursii în toatã þara.
”Cât îi Maramureºu’,
nu-i fecior ca eu ºi tu!”
ªi cum a fost 1 Mai,nu s-a ratat ocazia orga-
nizãrii unei excursii înMaramureº, vorbaºugubãþului preºedinteMartin Borºa: cât îiMaramureºu’, nu-ifecior ca eu ºi tu! 50de persoane de laPetrila s-au plimbat cumocãniþa pânã, hãt,aproape de Ucraina.Apoi, la Sighet, nu auratat sã viziteze vestitaînchisoare, MuzeulMemorialului VictimelorComunismului ºi alRezistenþei, dupã care a urmat Sãpânþa, iardrumul a continuat. ”Îndrumul nostru, puteamprivi în ”ograda”Ucrainei, dar sã ºtiþi cãnu se trãgea cu tunul, ci se trãgea pãlincã” –
povesteºte râzândpreºedintele Borºa.
Petrilenii nu au ratatMãnãstirea Sf. Ana, dinRohia, care se aflã îninima Þãrii Lãpuºului.De precizat cã mânãstirea l-a gãzdiutpe vremuri pe NicolaeSteinhardt, critic literar,eseist, jurist, publicist,doctor în drept constituþional ºi scriitorromân de origineevreiascã, s-a convertitla religia creºtinã ortodoxã înînchisoarea de la Jilava,ºi-a luat numele defratele Nicolae, ºi s-acãlugãrit. Este autorulunei opere unice în literatura românã,
Jurnalul fericirii.Preotul ctitor,
Gherasim, a zidit mãnãstirea în memoriafiicei sale, Anuþa, pecare a pierdut-o la vârsta de 10 ani.
”Dupã ce am vizitatcomplexul de la Rohia,la pensiunea unde am
rezervat cele 50 delocuri pentru bunici,bunicuþe, tãþici, nepoþietc. am fost primiþi caniºte regi, cu gazdeîmbrãcate în costumepopulare, cu pâine ºipãlincã. Apoi, pentrubucatele oferite excur-sioniºtilor noºtri, stomacsã fi avut! Au degustatdin toate, cã altfel treizile nu ne-am fi miºcatde acolo. La HotelulSalina, din Ocnaªugatag, oamenii noºtriau fãcut tratament, bãiîn apa termalã. Au fostmulþumiþi ºi acest lucrumã mulþumeºte ºi pemine, cã le-am pututoferi câteva zile debucurie ºi relaxare ”-povesteºte MartinBorºa, preºedinte CARPensionari Petrila.
de vacanþe ºi zilelibere, elevii s-au reîntorsastãzi în bãnci. De aceastãdatã cursurile vor dura 7sãptãmâni, fãrã niciopauzã, pânã la încheiereaanului ºcolar.
“Urmeazã cea mai greaperioadã a anului ºcolar, ceafinalã, una plinã de examene”, a declarat Nicoleta Demeter,director ªcoala Generalã “I. G. Duca” Petroºani.
În luna mai încep tezele ºisunt programate, în premierã, ºisimulãrile la care vor lua parteelevii din clasele a II-a, a IV-a ºi
a VI-a. „Am demarat deja unprogram de pregãtire a elevilorpentru aceste simulãri care,cred, sunt binevenite. Sper carezultatele pe care le vor obþineelevii noºtri sã fie bune chiardacã notele nu vor fi trecute în catalog”, a mai spus directorul ºcolii.
Joi, la unitatea ºcolarã din
Petroºani, va avea loc o masãrotundã la care au fost invitaþielevii ºi profesorii. Tema discu-þiilor va fi axatã pe rezultateleobþinute la olimpiadele ºcolaredin acest an. „Urmeazã ca laaceastã masã rotundã sã par-ticipe profesorii ºi copiii care auobþinut rezultate foarte bune laolimpiade. Intenþia noastrã este
ca sã analizãm ºi sã vorbim despre rezultateleobþinute, unele deosebite,care reprezintã muncadascãlilor ºi elevilor dinºcoala noastrã”, a precizatNicoleta Demeter.
Urmãtoarea vacanþã,cea de varã, este progra-matã a începe în data de21 iunie. Pânã atunci,însã, urmeazã câteva sãptãmâni de foc pentrutoþi ºcolarii.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Vor sã nu mai fie confundaþi cu ”baronul de carton al pensionarilor”
D emiterea recentã a mult criticatuluiIuliu Pavel din funcþia de preºedinte al
Asociaþiei Pensionarilor Petroºani a creatconfuzii, parte dintre pensionari necunoscândcui a aparþinut ”baronul de carton al pension-arilor” din Petroºani, pentru cã Asoaciaþiaare puncte de lucru în mai multe localitãþi.Confuzia, ”care nu poate fi în nici un caz oonoare”, ci dimpotrivã, a adus mare supãrareºi dorinþa de a face precizãri a preºedinþilorde CAR-uri ale pensionarilor. Mai mult,aceºtia au dorit, cu ”spirit tânãr” sã arate ceîi diferenþiazã. Un exemplu – excursia de 1Mai a pensionarilor Petrila în Maramureº, pe care au numit-o cu umor ”Cât îiMaramureºu, nu-i fecior ca eu ºi tu!”
Pe principiul celordin lumea ºmecherilor,din mai toate domeniilede activitate, cum cãdacã nu faci bani dininginerii financiare,chiar ºi unele grosolane,eºti prost, nu afuncþionat mult timp în cazul fostuluipreºedinte al AsociaþieiPensionarilor de laPetroºani, Iuliu Pavel.Acesta a fost demis deadunarea generalã, deºiscandalurile pe margineafaptelor preºedintelui aucurs în presã, ºi prinsesizãri din interior, deani de zile, dar pânã înprezent nu au reuºit sã-iconvingã pe apropiaþiilui Iuliu Pavel cã nu esteceea ce pare, ci unbaron de carton al pen-sionarilor Petroºaniului.
”Nu are nici olegãturã cu noi”
Vestea demiterii acestuia s-a propagatrapid în oraºele undeAsociaþia PensionarilorPetroºani avea filiale.Dar în localitãþi dinValea Jiului, mulþi pen-sionari au fãcut confuziicu case de pensionariexistente de multãvreme ºi care îºi vãd civilizat, ºi mai aleslegal, de treabã ferindu-se mereu de a fi asociaþi cu numele lui Iuliu Pavel.
Un grup de pensio-nari de la Petrila-Loneaau crezut cã este vorbade preºedintele CARPensionari Petrila, drept pentru care ne-auîntrebat ºi l-au întrebatpe preºedintele CARPensionari Petrila,Martin Borºa, dacã îºiînchide punctul de lucruºi magazinul de profildin Lonea.
”M-au întrebat dacãeste vorba despre noi ºi
am încercat sã infor-mãm, pe cei care nuºtiu, cã preºedinteleAsociaþiei Pensionarilordin Petroºani nu arenici o legãturã cu noi.Ei au un punct de lucruîn Lonea, în vecheaclãdire cunoscutã a luiªomlo, unde lucreazã odomanã, angajataAsociaþiei Petroºani.Noi suntem Casa deAjutor Reciproc aPensionarilor Petrila.Pentru a îndepãrta oriceconfuzie, repet, nuexistã legãturã între noiºi ei, noi avem condu-cerea noastrã, ei pe alor, suntem entitãþi totalseparate. ªi noi avemun punct de lucru laPetroºani, dar este con-curent, ca sã zic aºa, cuei” – a declarat MartinBorºa, preºedinteleCAR Pensionari Petrila.
La ultima adunaregeneralã a Casei deAjutor Reciproc aPensionarilor, raportulde activitate a fost unultransparent, interactiv,
cu întrebãri venite dinpartea reprezentanþilorpensionarilor, curãspunsuri pe docu-mente. De precizat cãprofitul realizat de CARPetrila a fost ”rein-vestit”, cu acorduladunãrii generale, înajutorarea membrilorsãi, crescând astfelsumele pentru decon-tarea diverselor inter-venþii chirurgicale, dar ºia ajutoarelor sociale îngeneral. Aici, membriiau acces liber la statutulinstituþiei, lacunoaºterea drepturilorºi a obligaþiilor lor. Înplus, CAR PensionariPetrila organizeazã zile onomastice, Ziua naþionalã, Ziua persoanelor învârstã, 8 Martie, revelioane etc., dar ºiexcursii în toatã þara.
”Cât îi Maramureºu’,
nu-i fecior ca eu ºi tu!”
ªi cum a fost 1 Mai,nu s-a ratat ocazia orga-
nizãrii unei excursii înMaramureº, vorbaºugubãþului preºedinteMartin Borºa: cât îiMaramureºu’, nu-ifecior ca eu ºi tu! 50de persoane de laPetrila s-au plimbat cumocãniþa pânã, hãt,aproape de Ucraina.Apoi, la Sighet, nu auratat sã viziteze vestitaînchisoare, MuzeulMemorialului VictimelorComunismului ºi alRezistenþei, dupã care a urmat Sãpânþa, iardrumul a continuat. ”Îndrumul nostru, puteamprivi în ”ograda”Ucrainei, dar sã ºtiþi cãnu se trãgea cu tunul, ci se trãgea pãlincã” –
povesteºte râzândpreºedintele Borºa.
Petrilenii nu au ratatMãnãstirea Sf. Ana, dinRohia, care se aflã îninima Þãrii Lãpuºului.De precizat cã mânãstirea l-a gãzdiutpe vremuri pe NicolaeSteinhardt, critic literar,eseist, jurist, publicist,doctor în drept constituþional ºi scriitorromân de origineevreiascã, s-a convertitla religia creºtinã ortodoxã înînchisoarea de la Jilava,ºi-a luat numele defratele Nicolae, ºi s-acãlugãrit. Este autorulunei opere unice în literatura românã,
Jurnalul fericirii.Preotul ctitor,
Gherasim, a zidit mãnãstirea în memoriafiicei sale, Anuþa, pecare a pierdut-o la vârsta de 10 ani.
”Dupã ce am vizitatcomplexul de la Rohia,la pensiunea unde am
rezervat cele 50 delocuri pentru bunici,bunicuþe, tãþici, nepoþietc. am fost primiþi caniºte regi, cu gazdeîmbrãcate în costumepopulare, cu pâine ºipãlincã. Apoi, pentrubucatele oferite excur-sioniºtilor noºtri, stomacsã fi avut! Au degustatdin toate, cã altfel treizile nu ne-am fi miºcatde acolo. La HotelulSalina, din Ocnaªugatag, oamenii noºtriau fãcut tratament, bãiîn apa termalã. Au fostmulþumiþi ºi acest lucrumã mulþumeºte ºi pemine, cã le-am pututoferi câteva zile debucurie ºi relaxare ”-povesteºte MartinBorºa, preºedinte CARPensionari Petrila.
de vacanþe ºi zilelibere, elevii s-au reîntorsastãzi în bãnci. De aceastãdatã cursurile vor dura 7sãptãmâni, fãrã niciopauzã, pânã la încheiereaanului ºcolar.
“Urmeazã cea mai greaperioadã a anului ºcolar, ceafinalã, una plinã de examene”, a declarat Nicoleta Demeter,director ªcoala Generalã “I. G. Duca” Petroºani.
În luna mai încep tezele ºisunt programate, în premierã, ºisimulãrile la care vor lua parteelevii din clasele a II-a, a IV-a ºi
a VI-a. „Am demarat deja unprogram de pregãtire a elevilorpentru aceste simulãri care,cred, sunt binevenite. Sper carezultatele pe care le vor obþineelevii noºtri sã fie bune chiardacã notele nu vor fi trecute în catalog”, a mai spus directorul ºcolii.
Joi, la unitatea ºcolarã din
Petroºani, va avea loc o masãrotundã la care au fost invitaþielevii ºi profesorii. Tema discu-þiilor va fi axatã pe rezultateleobþinute la olimpiadele ºcolaredin acest an. „Urmeazã ca laaceastã masã rotundã sã par-ticipe profesorii ºi copiii care auobþinut rezultate foarte bune laolimpiade. Intenþia noastrã este
ca sã analizãm ºi sã vorbim despre rezultateleobþinute, unele deosebite,care reprezintã muncadascãlilor ºi elevilor dinºcoala noastrã”, a precizatNicoleta Demeter.
Urmãtoarea vacanþã,cea de varã, este progra-matã a începe în data de21 iunie. Pânã atunci,însã, urmeazã câteva sãptãmâni de foc pentrutoþi ºcolarii.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Vor sã nu mai fie confundaþi cu ”baronul de carton al pensionarilor”
D emiterea recentã a mult criticatuluiIuliu Pavel din funcþia de preºedinte al
Asociaþiei Pensionarilor Petroºani a creatconfuzii, parte dintre pensionari necunoscândcui a aparþinut ”baronul de carton al pension-arilor” din Petroºani, pentru cã Asoaciaþiaare puncte de lucru în mai multe localitãþi.Confuzia, ”care nu poate fi în nici un caz oonoare”, ci dimpotrivã, a adus mare supãrareºi dorinþa de a face precizãri a preºedinþilorde CAR-uri ale pensionarilor. Mai mult,aceºtia au dorit, cu ”spirit tânãr” sã arate ceîi diferenþiazã. Un exemplu – excursia de 1Mai a pensionarilor Petrila în Maramureº, pe care au numit-o cu umor ”Cât îiMaramureºu, nu-i fecior ca eu ºi tu!”
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 201410 Actualitate
Monika BACIU
“Analiza de riscrealizatã la nivelul CEHunedoara în cea de-a doua parte a anului2013, dupã data fuzi-unii a relevat faptul cãexistã un risc deneprelungire a autor-izaþiei integrate demediu. Majoritatea ter-mocentralelorromâneºti au fost con-struite într-o perioadãcând impactulfuncþionãrii lor asupramediului înconjurãtorera subevaluat, iarconstrângerile referi-toare la protecþiamediului reau relativpuþine.Amplasamentul ter-
mocentralelor era ales,de cele mai multe ori,dupã criterii arbitrareºi niciodatã dupã cel alimpactului asupramediului înconjurãtor.Majoritatea centralelordateazã din perioadaîn care, dispersiagazelor de ardere princoºuri de fum înalte,era consideratã unmijloc eficient ºi sufi-cient pentru protecþiacalitãþii vieþii ºi a medi-ului înconjurãtor.Fenomenul de poluareprodus de termocen-trale a fost accentuatde calitatea slabã acãrbunelui, a echipa-mentelor de ardere ºia celor de purificare agazelor de ardere.
Termocentralele pecãrbune snt poluatoriimportanþi, deosebitde complecºi. Coºurilede evacuare a gazelorde ardere reprezintãsursele înalte de polu-are a mediului în timpce haldele de cenusãsunt sursele joase.Sursele înalte evac-ueazã în atmosferãcantitãþi mari de polu-anþi gazoºi, pulberimetalice ºi cenuºizburãtoare. Lunând înconsidderare aceastãproblemã ºicoroborând-o cuprevederile legislaþieiprivind mediul, a fostidentificat riscul legatde imposibilitateafuncþionãrii capac-
itãþilor de producþiefãrã investiþii majore,care cresc costul pro-ducþiei pe MW ºiimplicit creazã un riscpotenþial ca autorizaþiade mediu sã nu fieprelungitã, în aceastãsituaþie cele douã cen-trale deþinute de CEHunedoara fiind înimposibilitatea de a-ºicontinua activitatea”,se aratã în rãspunsuloferit de ministrulEnergiei, deputatuluiBogan Þîmpãu.
Pentru ca termo-centrala Mintia sãprimeascã avizul demediu trebuie imple-mentate o serie deinvestiþii care nu aufost demarate dincauza fondurilor.
“În legãturã curevizuirea AutorizaþieiIntegrate de Mediu înscopul continuãriiactivitãþii, CEHunedoara trebuie sãrealizeze o serie deinvestiþii de mediu laSucursalaElectrocentrale Deva-Termocentrala Midiacare au fost dejademarate: invetsiþiile
de mediu privinddesulfurarea umedãpentru grupurile nr. 3ºi 4 deþin documen-taþia tehnicã de achiz-iþie cu credit furnizor,reducerea emisiilor deNox la grupul nr. 3 seasigurã prin lucrãri dedotaþii cu echipamentede denoxare, iar lagrupul nr. 4denoxarea este partecomponentã a docu-mentaþiei de retehnol-ogizare, evacuarea ºidepozitarea zgurii ºicenuºii este oinvestiþie în curs definalizare, cu tehnolo-gie acceptatã ca BAT,emisiile de pulberi vorfi limitate prin lucrãride reabilitare la elec-trofiltre, asociate cuinstalaþiile de desulfu-rare umedã”, se mai
aratã în rãspuns.Dupã realizarea
investiþiilor privind“Lucrãri la termocen-trala Deva privindreabilitarea grupuluinr. 4 ºi instalaþii dedesulfurare pentrugrupurile nr. 3 ºi nr.4” ºi de “Reabilitareelectrofiltre la grupenergetic nr. 3 ºi 4”valorile limitã deemisie se vor încadraîncepând cu01.01.2017.Mãsurile ºi termeneleprevãzute pentru con-formarea la condiþiilede mediu ipuse de UEîn cazul SucursaleiElectrocentrale Deva -Termocentrala Mintianu au fost realizate,pânã la aceastã datã,datoritã lipseiresurselor financiare.
Delegaþia hune-doreana a fost con-dusã de preºedinteleLSSD Hunedoara,Vlad Cãpraru, dele-gaþia fiind compusãdin 200 de tineri dinjudeþ. Potrivitpreºedintelui TSDHunedoara, DacianCiodaru, tinerii hune-doreni ºi-au manifes-tat astfel sprijinulpentru candidaþiiAlianþei ElectoralePSD-UNPR-PC laalegerile din 25 mai
2014, pentruParlamentulEuropean. „Am par-ticipat în numãr marela acest evenimentimportant pentrutinerii din PSD ºi mãbucur cã tinerii dinHunedoara au suntdin ce în ce mai activipe scena politicã”, adeclarat DacianCiodaru, preºedinteleTSD Hunedoara.
turi de noi! În urmãcu 10 ani, împreunãcu mulþi dintre tineriicare astãzi sunt lângãmine ca miniºtri, par-lamentari ºi europar-lamentari, am organi-zat pentru prima datãPrimãvara SocialDemocratã.
Acea generaþie dela TSD are un maremerit pentru cã areuºit sã modernizezePSD.
Astãzi avem dato-ria sã ne luptãm pânãla capãt ºi sã arãtãmcã România este oþarã mândrã!”, adeclarat premierulVictor Ponta la eveni-mentul TSD RULZ –Primãvara SocialDemocratã.
MaximilianGÂNJU
Au fost nevoiþi lunide zile sã rãzbeascãprin noroiul pânã laglezne din cauzalucrãrilor de introduc-ere a reþelei decanalizare, însãcoºmarul locuitorilorstrãzilor din nordulPetroºaniului s-asfârºit.
Firma care acãºtigat licitaþia cuoperatorul de apã,SC Apa Serv ValeaJiului, pentruintruducerea reþelelorde apã ºi canal în
Petroºani a trecut larefacerea strãzilorafectate de lucrãri,iar în aceastã sãp-tãmânã, în funcþie ºide vreme, angajaþii dela „Zona D” vorreface asfaltul pe stra-da 1 Mai.
Lucrãrile pregãti-toare au început deieri-luni ºi suntcuprinse în programulde refacere toatestrãzile unde asfaltul afost spart. Totodatã ºistrãzile pietruite dinPetroºani unde aufost efectuate lucrãrivor fi readuse laforma iniþialã.
Risc de neprelungire a autorizaþiei de mediu la Mintia
R iscã sã rãmânã fãrã autorizaþie de mediu. Dincauza instalaþiilor învechite, Termocentrala
Mintia ar putea sã rãmânã fãrã autorizaþie de mediu.Acesta este rãspunsul pe care îl oferã responsabiliiDepartamentului pentru Energie în legãturã cuinvestiþiile ce ar urma sã fie realizate la Mintia.Potrivit ministerului, Rãzvan Nicolãescu, termocen-tralele au fost construite într-o perioadã când nu seerau condiþiile de mediu atât de stricte, iar acum, aces-te lucruri cauzeazã probleme termocentralelor.
Veºti bune pentru locuitoriidin nordul Petroºaniului
A ngajaþii firmei care efectueazãlucrãrile de introducere a reþelelor
de apã ºi canal în Petroºani au începutpregãtirile pentru turnarea asfaltuluipe strãzile din nordul localitãþii.
Vocile tinerilor social democraþi hunedoreni s-au fãcut auzite la
“TSD RULZ - Primãvara Social Democratã”
T inerii social-democraþi hunedoreni au participat lasfârºitul sãptãmânii trecute, la Bucureºti, la
evenimentul “TSD RULZ – Primãvara SocialDemocratã”, organizat la Amfiteatrul Mihai Eminescudin Bulevardul Basarabia, acþiune la care au luat partenu mai puþin de 5.000 de tineri sociali-democraþi.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014 Actualitate 11
Monika BACIU
Serviciul PublicJudeþean SalvamontHunedoara are urmã-toarele atribuþii, ºianume coordoneazãdin punct de vedereadministrativ ºi organi-zatoric activitatea desalvare montanã înjudeþ, propuneomologarea sau des-finþarea unor traseemontane, coor-doneazã ºi supraveg-heazã activitatea deamenajare, întreþinereºi reabilitare atraseelor montane dinjudeþ. Totodatã, servi-ciul Salvamont asigurãpreluarea apelurilor deurgenþã prinvid acci-dentele montane ºitransmiterea acestorala ºefii de formaþieSalvamont sauînlocuitorii acestora,asigurã permanenþa lapunctele ºi refugiile
Salvamont, verificãîdeplinirea obligaþiilorpersoanelor fizice saujuridice care admin-istreazã cabane mon-tane nominalizate,potrivit prederilorlegale ºi organizeazãactivitatea de pregãtireprofesionalã a salvato-rilor montani în judeþ.Din cadrul ServiciuluiPublic JudeþeanSalvamont Hunedoarafac parte ºi formaþiiledin Valea Jiului.
Formaþiile de sal-vare montanã dinHunedoara, Petroºani,Lupeni ºi Uricani auurmãtoarele atribuþii.Deplasarea de urgenþãla locul solicitat, sal-varea accidentatuluisau a bolnavului, acor-darea primului ajutormedical ºi trans-portarea acestuia lalocul stabilit, pentru afi preluat de person-
alul medical de spe-cialitate, patrulareapreventivã în zonelemontane cu flux turis-tic mare, grad de per-
iculozitate ridicat ºi înstaþiunile turisticemontane de practicareintensivã a sporturilorde iarnã.
Salvatorii montanisupravegheazã,întreþin ºi reabiliteazãtraseele turistice mon-tane din judeþ, aflateîn domeniul public aljudeþului Hunedoara ºiîn administrareaConsiliului JudeþeanHunedoara sau asig-urã preluareaapelurilor de urgenþã
privind accidentelemontane din zonaarondatã formaþiei.Tot salvatorilor mon-tani le revine obligaþiade a asigura în per-mamenþã punctele ºirefugiile Salvamont; ºi
de a întreþineîntreþine ºi reparapunctele de salvare ºirefugiile existente;construieºte noipuncte ºi refugii înzonele cu risc marede accidente.
Monika BACIU
Acest obiectiv va firealizat cu titlu gratuitºi nu implicã nici ocheltuialã financiarãdin partea ConsiliuluiJudeþean Hunedoarasau a AsociaþieiSALVITALHunedoara. Pentrurealizarea obiectivelora fost necesarã apro-
barea parteneriatuluidintre ConsiliulJudeþean Hunedoaracu Asociaþia SALVI-TAL Hunedoara ºiAsociaþia CORNELIU-GROUP Deva.Asociaþia CORNELIU-GROUP estereprezentatã deCorneliu Birtok-Bãneasã, în calitate depreºedinte.
A vantajelefiltrelor
supraaspirante
Potrivit informaþiilorde pe site-ul firmei, înurma cercetãrilor efec-tuate ºi a urmãririicomportãrii acestoracu ocazia montãrii lorpe diferite tipuri de
motoare s-a ajuns laconcluzia cã aceste fil-tre prezintã o serie deavantaje, ca de exem-plu, aflându-se încontact direct cuaerul, elementul de fil-trare asigurã o rezis-tenãã gazo-dinamicãminimã aerului
absorbit, ridicând ast-fel gradul de absorbãieºi de captare; posibili-tatea de autocurããirea elementului de fil-trare; vizualizareaelementului de filtrare,fãrã demontarea înprealabil a filtrului,pentru verificarea
gradului de încãrcarecu impuritãþi a acestu-ia;
capacitatea filtrelorde aer de a creãteconsiderabil vitezaaerului absorbit, atât laintrarea cât ãi laieãirea din filtru;capacitatea filtrelor deaer de a prerãcii aerulabsorbit în interiorulacestuia; capacitateafiltrelor de aer de acrea un uºor efect desupraalimentare carecreate proporþional cuviteza deplasãriiautovehiculului; permitmultiplicarea funcþiilorºi anume: pe lângãfuncþia principalã defiltrare a aerului, fil-trele mãresc gradul deabsorbþie ºi captare,viteza aerului absorbit.
Monika BACIU
La polul opus seaflã persoanele fizicecare an de an îºiachitã la zi taxele ºiimpozitele locale.Existã ºi excepþii, însãsumele datorate depersoanele fizice sunt
mult mai mici decâtcele ale persoanelorjuridice.
“Pânã în acestmoment au fostîncasate sume de 2,4milioane de lei de lapersoanele fizice ºi deaproape douã mil-ioane de lei pentru
persoane juridice, înce priveºte debitelerestante, cele maimari sume sunt derecuperat de la per-soanele juridice multedintre acestea aflate înfaliment sau într+osituaþie neclarã ºi mãrefer la FundaþiaGeorge Becali caredeþine un bloc pe razamunicipiuluiPetroºani”, a declaratNicu Taºcã, purtãtorulde cuvânt al PrimãrieiPetroºani.
Celor de laServiciul de Taxe ºiImpozite le este mai
greu sã recuperezedatoriile de la per-soanele juridice.
“E mai greu derecuperat debitele dela persoanele juridice,sunt paºi elaboraþi ºidebitele sunt maimari. O persoanã fiz-icã chiar dacã înreg-istreazã debite acestesunt foarte mici pen-tru cã nu deþin imo-bile foartenumeroase”, a maispus sursa citatã.
De cele mai multeori, persoanelorjuridice care înreg-istreazã datorii la platataxelor ºi aimpozitelor locale li sepune sechestru peconturi.
Autospecialele SMURD dotate cu tehnicã “rapidã”
A sociere pentru cetãþeni. Consiliul Judeþean Hunedoaras-a asociat cu douã asociaþii care au ca rol demarararea
unor investiþii pentru sãnãtatea cetãþenilor. Asociaþia COR-NELIUGROUP doreºte sã realizeze parteneriatul cuConsiliul Judeþean Hunedoara prin care sã doteze autospe-cialele SMURD achiziþionate prin Asociaþia SALVITALHunedoara cu filtre Supraaspirante Inversate SDTA (SistemDinamic de Transfer al Aerului), filtre premiate ºi recunos-cute la Saloanele Internaþionale de Inventicã.
P ersoanele juridice au cele maimulte restanþe la plata tax-
elor ºi a impozitelor locale. De laînceputul anului ºi pânã acum dela aceastã categorie de contribua-bili au fost încasate nici douã mil-ioane de lei.
Salvamont, noi reguli de funcþionare
N oi reguli de funcþionare a Serviciului Salvamont.Consilierii judeþeni au aprobat regulamentul de
funcþionare a Serviciului Public Judeþean SalvamontHunedoara. Serviciul Public Judeþean SalvamontHunedoara, este organizat ºi funcþioneazã ca instituþiecu personalitate juridicã, în subordinea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, având ca atribuþii principaleactivitatea de salvare în munþi precum ºi amenajarea,întreþinerea ºi reabilitarea traseelor montane din judeþ.
DianaMITRACHE
Week-endul care atrecut a fost unul
extrem de ploios, darnu au fost inundaþii.Responsabilii sistemu-lui hidrotehnic al VãiiJiului spun cã precipi-
taþiile au fost abun-dente ºi cel mai mult a
plouat în Vestla Uricani ºi laBarajul de laValea de Peºti,dar nu au fostprobleme. „Aufost precipitaþiide sâmbãtãnoapte, pânãluni. În jur de55 de litri pemetru pãtrat,în zona deVest. În Est nuau fost precipi-taþii însemnatecantitativ, ca
atare au crescut maipuþin aici nivelurilerâului Jiu. Am ajuns lacota 139 cm. Maiaveam 70 de cm pânãla cota de atenþie. Ammonitorizat foarteatent nivelurile ºi nu s-au înregistratrevãrsãri, depãºiri ºiapa nu a ieºit dinmatcã. Valea Jiului,pot sã spun cã a fostferitã de inundaþii”, aspus Sorin Corici, ºefSistemul HidrotehnicValea Jiului
Nici la Valea dePeºti nu au fost prob-
leme mari la baraj,deºi acolo s-au înregis-trat cele mai mari can-titãþi de precipitaþii, iarvremea se îmbuneazã.„Într-adevãr, acolo aucãzut peste 55 de litripe metru pãtrat.Avem o lamã dever-santã de 30 cm, pestedeversor. Asta înseam-nã un debit de 7 m pesecundã. Nu s-auînregistrat probleme,în senul cã inflitraþiilela baraj au fost în lim-itele admisibile. Ammonitorizat foarteatent din 3 în 3 ore ºibarajul s-a comportat
foarte bine. Luni laora 9,00 , am ieºit dincodul galben de pre-cipitaþii, vor mai fiprecipitaþii rãzleþe, iarde marþi vremea seîmbunãtãþeºte ºi, pen-tru câteva zile o sãavem soare ºi vremefrumoasã”, a maiadãugat Corici.
Totuºi, în zona demunte vor mai fi pre-cipiaþii ºi acolo vacãdea chiar lapoviþã ºininsoare, la peste1500 de metri, iarnivelurile apelor perâuri au început sãscadã.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 201412 Actualitate
Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de
cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla
ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cucartofi prãjiþi Salatã & Desert
Marþi: Ciorba de periºoare/Supã
minestrone Mozzarela pane în crustã de
susan cu sos tartar/Cotlet de porccu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert
Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de
varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de
susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cot-let cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert
Joi: Ciorbaã de pui a la
greq/Ciorba de burtã
Piept de pui cu cremã debrînzã ºi garniturã de cartofi încrustã de muºtar/Ceafã la grãtar cuorez sîrbesc Salatã & Desert
Vineri: Ciorbã de fasole cu afumã-
turã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi
garniturã de cartofi aurii/Gulaºunguresc cu gãluºte Salatã &Desert
Luna MaiDiana
MITRACHE
Zilele oraºuluiPetrila vin în iunie ºideja se fac pregãtiri.Primarul Ilie Pãducelrecunoaºte cã vaaloca un buget maimic în acest an, darconsiderã cã petrileniiau nevoie de astfel despectacole, aºa cãmai sperã ca pânãatunci sã gãseascã ºisponsori, gata sã dea
o mânã de ajutor.„Avem în gândire sãorganizãm ºi în acestan Zilele OraºuluiPetrila, pentru cãmeritã cetãþenii sãfacem ºi acest lucrupentru ei. În perioada14 – 15 iunie, vomorganiza zileleoraºului ºi, timp decel puþin douã zile,vom avea manifestãricultural –sportive,educative, de dis-tracþie, muzicã
uºoarã, popularã, cuformaþii locale ºiantrenând cât maimulþi elevi, pentru cãe la sfârºitul anuluiºcolar”, a spus IliePãducel, primarPetrila.
Zilele oraºuluiPetrila audevenit tradiþie ºila manifestãrilece au loc în cen-trul oraºului arputea sã vinã ºitrupe renumite,doar dacã ediliilocali vor gãsisponsori gata sãle sarã în ajutor.
Zilele Petrilei, în luna iunie
V a fi spectacol, voie bunã,muzicã uºoarã, popularã ºi
târg ca de sãrbãtoare. Asta neasigurã primarul din Petrila, careîntr-o lunã ne va chema la sãrbãtoarea oraºului.
A plouat mult, dar nu-s inundaþii
A plouat cu peste 50 de litri pemetru pãtrat în Valea Jiului ºi
cele mai mari debite au fost în zona de Vest. Acolo chiar ºi barajula fost solicitat, dar nu am avutinundaþii. Jiul nu a ajuns decât lacota de atenþie.
Promoþii & oferte:
5+1 gratis: pentru 5 meniuricomandate primeºti 1 meniugratis Preþul pentru meniul zilei
care include ciorba/supa, feluldoi, salatã ºi desert este de 15 leiºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pînãvineri.
Comenzi la telefon:0726669060
AdministraþiaNaþionalã deMeteorologie a realizato estimare a evoluþieivalorilor termice ºi aprecipitaþiilor în inter-valul 5 - 18 mai.
Estimarea este real-izatã folosind produse-le numerice aleCentrului europeanpentru prognoze pemedie duratã(ECMWF) de laReading, Anglia. Suntprognozate tempera-turile maxime ºi min-ime, mediate pentrufiecare regiune a þãriiºi adaptate local cumodele statistice ºisunt indicate perioad-ele cu probabilitateacea mai ridicatã deapariþie a precipitaþi-ilor.
B anat
În prima zi a sãp-tãmânii, temperaturase va situa sub mediileclimatologice, cu valori
maxime în jur de 18grade ºi minime de4...5 grade. În inter-valul 7...12 mai, vre-mea se va încãlzi, ast-fel cã, la nivelul regiu-nii, vor fi maxime cevor oscila între 20 ºi24 de grade, iar min-imele vor tinde spre omedie regionalã de 11grade. În a doua sãp-tãmânã a intervalului,regimul termic va fiapropiat de cel specif-ic perioadei, cu omedie a valorilormaxime de 22...24 degrade ºi a tempera-turilor minime de 11grade.
În primele 3 zile aleintervalului ploile vor fiposibile doar izolat,dar în data de 8 mai,trecãtor, vor fi averseslabe. Probabilitateapentru ploi locale,posibil însemnate can-titativ, va creºte dupãdata de 12 mai ºi seva menþine ridicatãpânã la sfârºitul inter-
valului.
T ransilvania
În primele douã zileale acestei sãptãmânivremea va fi mai recedecât în mod obiºnuitla aceastã datã, cu omedie a maximelor de14...16 grade ºi omedie regionalã aminimelor de 2...3grade. În zoneledepresionare din estulregiunii sunt posibilevalori uºor negative ºiizolat se va producebrumã. Intervalul7...18 mai va fi carac-terizat de un regim ter-mic apropiat de celnormal pentru aceastãperioadã din luna mai,astfel mediamaximelor va ajungela 19…21 de grade,iar pe parcursulnopþilor temperaturase va situa, în general,între 6 ºi 8 grade.
Probabilitatea deploaie va fi scãzutã
pânã pe data de 11mai, dar va creºte în adoua sãptãmânã, cândmai ales în timpuldupã-amiezelor vor fiploi sub formã deaversã ºi izolat can-titãþi de apã maiînsemnate.
O ltenia
În primele douã zile,regimul termic se vasitua sub cel normalspecific primei decadea lunii mai, însã, ulteri-or, valorile de temper-aturã vor fi în creºtereuºoarã ºi treptatã pânãîn data de 10 mai,când media regionalãa maximelor va tindespre 22...23 de grade,iar media minimelorva fi de 10...12 grade.În a doua sãptãmânã aintervalului, temperatu-ra nu va avea variaþiisemnificative de la o zila alta, astfel cã medi-ile maximelor vor ficuprinse între 21 ºi 23
de grade, în timp ceminimele vor fi înmedie de 11... 12grade.
În cursul zilei de 5mai, temporar vaploua, iar cantitãþile deapã mai pot fi însem-nate. În intervalul6...10 mai doar izolatºi trecãtor mai suntposibile ploi de scurtãduratã. Dupã data de11 mai probabilitateapentru ploi locale subformã de aversã vacreºte ºi, mai ales înzonele de deal, can-titãþile de apã pot fiînsemnate.
L a munte
Vremea va firãcoroasã în primeledouã zile ale intervalu-lui, cu o medie amaximelor de 6…8grade ºi minime ce voravea o medie de 0grade, chiar uºor neg-ativã marþi dimineaþa,
când va fi de -2 grade.Ulterior, temperaturava creºte, astfel încâtpe 10 mai se vaajunge la media tem-peraturilor maxime de12 grade ºi cea a tem-peraturilor minime de5 grade.
Între 11 ºi 13 mai,pe fondul accentuãriiinstabilitãþii atmos-ferice, valorile diurnevor marca o scãderede 2...3 grade, iar petimpul nopþilor se vaînregistra o medie aminimelor de 5...6grade.
În data de 5 mai vamai ploua, iar înCarpaþii Meridionali ºiMunþii Banatului izolatse mai pot cumulacantitãþi de apã însem-nate.
În intervalul 6...8mai vremea se vaameliora sub aspectulprecipitaþiilor, dar ulte-rior instabilitateaatmosfericã va fi tem-porar accentuatã.Cantitãþi de apãînsemnate sunt posi-bile în special în zilelede 11 ºi 12 mai ºidupã data de 14 mai.
Mircea NISTOR
“În cadrul unuiproiect Comeniusdepus de ªcoala
Gimnazialã Nr. 2,structurã a colegiuluinostru, se deruleazão acþiune de mobili-tate în Finlanda unde
ne-am întâlnit cucolegii parteneri dinalte 6 þãri europeneparticipante la acestproiect. În principal,cu aceastã ocazie,reprezentanþii noºtriau avut ocazia sãvadã tradiþiile, cul-tura ºi modul în carefuncþioneazã insti-tuþiile de învãþãmântdin Finlanda”, adeclarat Zina Galeº,director ColegiulTehnic “Dimitrie
Leonida” PetroºaniPe de altã parte,
în aceste zile contin-uã înscrierile de laºcoala postlicealã,respectiv de la clase-le de maiºtri.Înscrierile în cele 6clase care vor reuni180 de elevi se vorîncheia în luna sep-tembrie.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014 Actualitate 13
Vizitã în Finlanda
R eprezentanþii Colegiului Tehnic“Dimitrie Leonida” din Petroºani
se aflã în aceste zile la un seminar pro-gramat în Finlanda. Manifestarea, carese deruleazã în cadrul unui proiectComenius, reuneºte elevi ºi profesoridin mai multe þãri europene printrecare se numãrã Turcia, Estonia, Spania,Italia, Polonia, România ºi Finlanda.
VREMEA pânã pe 18 mai
Ce temperaturi vor fi ºi cât va ploua în urmãtoareledouã sãptãmâni în fiecare regiune a þãri
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 201414 Program & Horoscop
21 martie* * *20
aprilie
21
aprile
* * *21 mai
22
iunie
* * *22 iulie
22
mai
* * *22 iunie
23 iulie* * *22
august
23 august
* * *22
septembrie
23octombrie
* * *22
noiembrie
23septembrie
* * *22
octombrie
23 noiembrie
* * *20
decembrie
21
decembrie
* * *20 ianuarie
21
februarie
* * *20 martie
21ianuarie
* * *20
februarie
La o întâlnire cu prietenii, faceþicunoºtinþã cu o persoanã mai învârstã, care vã va ajuta în afaceri.Puteþi obþine beneficiile materialescontate, dacã evitaþi speculaþiilede orice fel, mai ales cele finan-ciare.
Un prieten vã propune sã vãasociaþi într-o afacere ce pareprofitabilã. Nu vã grãbiþi sã luaþio decizie! Analizaþi cu atenþiepropunerea, împreunã cupartenerul de viaþã. De aseme-nea, ar fi bine sã þineþi cont desfaturile unei rude mai în vârstã.
Aveþi rezultate deosebite pe plansocial ºi în afaceri. Daþi dovadãde rãbdare ºi nu forþaþi lucrurile.Spre searã primiþi o veste bunãde la persoana iubitã, în urmacãreia viaþa dumneavoastrã seschimbã complet.
Este posibil sã plecaþi într-o cãlã-torie în interes de serviciu, careva prilejui mari schimbãri peplan financiar. O persoanãimportantã vã destãinuie câtevasecrete în domeniul afacerilor.Fiþi prudent ºi nu vã grãbiþi înluarea unei decizii.
Relaþiile cu anturajul suntfavorizate astãzi. În cursuldimineþii vã întâlniþi cu o vechecunoºtinþã. Este o zi bunã pen-tru rezolvarea problemelor senti-mentale care vã frãmântã de maimult timp. Puteþi sã vã bazaþi peintuiþie.
Zi favorabilã schimbãrilor majore,mai ales pe plan social ºi senti-mental. Sunt favorizate întâlnirilecu persoane importante, consoli-darea relaþiilor de prietenie ºisentimentale. Este favorizatãmunca în echipã. Acceptaþi iniþia-tivele colegilor de serviciu.
Partenerul de viaþã vã oferã uncadou de care vã bucuraþi foartemult. Un prieten de familie vãinvitã sã petreceþi dupã-amiazaîmpreunã. Capacitatea de comu-nicare este excelentã.
Aveþi posibilitatea sã faceþischimbãri importante pe plansocial ºi în privinþa relaþiilor sen-timentale. Este un moment bunpentru a încheia contracte, iarinvestiþiile pe care le faceþi sevor dovedi rentabile.
În cursul dimineþii primiþi banidintr-o activitate extraprofesion-alã. De asemenea, o persoanãmai în vârstã vã propune o nouãcolaborare. Împreunã cu per-soana iubitã, faceþi planuri.
Sunteþi hotãrât sã începeþi onouã etapã în viaþa dumneavoas-trã socialã ºi profesionalã. Azisunt favorizate comunicarea,relaþiile cu persoanele tinere ºicãlãtoriile în interes personal.
Zi bunã pentru a începe noiactivitãþi ºi pentru a face planuride viitor. Dupã-amiazã sunteþitentat sã cheltuiþi mai mult decâtvã permite bugetul familiei. Fiþicumpãtat ºi consultaþi-vã cupartenerul de viaþã!
Capacitatea de comunicare esteexcelentã ºi vã ajutã sã vã afir-maþi în societate. Puteþi sãîncepeþi o nouã afacere, cucondiþia sã finalizaþi mai întâilucrãrile deja începute.
Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
10:30 Biziday (r)11:20 Pe scurt despre orice11:30 Nocturne (r)12:20 Opinii fiscale 12:30 Alegeri europarla-mentare 2014 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Interes general 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România 21:00 Dr. House
7:00 ªtirile Pro TV10:05 Suflete pereche (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Pe fugã17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV23:05 CSI: New York
10:30 ªtirile Times NewRoman (r)11:00 Cireaºa de pe tort (r)12:00 Teleshopping 12:30 Levintza prezintã (r)13:00 Secrete de Stil (r)13:30 Teleshopping 14:00 Râzi ºi câºtigi (r)14:30 Trãsniþii (r)15:00 Trãsniþii din Queens 15:30 Trãsniþii din Queens 16:00 9021017:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii
10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)
10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu0:00 ªtirile B1
10:45 Cununa de lacrimi (r)11:45 Santa Diabla (r)12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea 14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Poveºtiri de noapte22:30 Cancan.ro23:00 Însãrcinatã la 16 ani
10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport14:15 Fotbal Club15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Digi Sport Special15:45 Rezumat Italia16:30 ªtirile Digi Sport 17:00 Fotbal Club 18:30 Fotbal: ConcordiaChiajna - Gaz Metan Mediaº 19:15 ªtirile Digi Sport 19:30 Fotbal: ConcordiaChiajna - Gaz Metan Mediaº 20:15 Digi Sport Special 21:00 Fotbal: Dinamo
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Gorila Joe23:00 Un show pãcãtos
Adriana PAVEL
Vizavi de aceastã situ-aþie, Ministerul ApãrãriiNaþionale a luat poziþie ºi înurma unui comunicat depresã transmis la sfârºitulsãptãmânii trecute, "infirmãcategoric" faptul cã existãun proces de mobilizare arezerviºtilor sau derecrutare a tinerilor.Precizarea MApN estefãcutã în legãturã ºi cuinformaþii apãrute recent înpresa centralã."Documentul la care se facereferire, ordinul comun
publicat în MonitorulOficial, Partea I, nr. 312,din 28 aprilie 2014, actua-lizeazã modelul certificatuluimedical eliberat de mediculde familie ce urmeazã sã fieprezentat de tineri lacomisia localã de recrutare-încorporare, pentru efectu-area vizitei medicale. Acestdemers este unul legal, înconformitate cu articolul 27din Legea nr. 446/2006privind pregãtirea popu-laþiei pentru apãrare, cumodificãrile ºi completãrileulterioare, care prevede înmod expres obligativitatea
stabilirii unui model unicpentru acest tip de docu-ment. Acest certificat esteunul similar cu cel al sol-daþilor ºi gradaþilor profe-sioniºti", se aratã în comu-nicat. De asemenea, MapNmai menþioneazã cãmãsura legislativã nu arenicio legãturã cu eventualeevoluþii în mediul de securi-tate, în vecinãtateaRomâniei. "Referitor laaprecierile privind capaci-tatea operaþionalã aArmatei sau implicarea
României în vreun act mili-tar pe teritoriulUcrainei, MinisterulApãrãrii Naþionaleprecizeazã cã aces-tea sunt speculaþiiºi trebuie evitatãcãderea în capcanaunui rãzboi psiho-logic. ArmataRomâniei este înmãsurã sã-ºiîndeplineascã înda-toririle stabilite prinConstituþie, pentruasigurarea secu-
ritãþii naþionale ºiîndeplinirea obligaþiilorinternaþionale asumate deRomânia în plan militar. Camembrã a NATO, Româniaia toate mãsurile, conformdeciziilor stabilite la nivelulConsiliului Nord-Atlantic,pentru a fi pregãtitã sã con-tribuie la realizarea obiec-tivului fundamental alNATO, apãrarea spaþiuluicomun aliat", se mai aratãîn comunicatul cu pricina.
Casa de Culturã aSindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de
calificare, la cel mai micpreþ - cu plata în rate
Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 leiOspãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei
Bucãtar - 5 luni - 450 leiMaseur - 2,5 luni - 700 lei
Zidar pietar tencuitor- 5 luni - 450 lei
Dulgher tîmplar parchetar- 5 luni - 450 lei
Îngrijitor bãtrâni la domiciliu -2,5 luni - 400 lei
Relaþii la Casa de Culturã aSindicatelor vis-a vis de Primãrie
Telefon: 0254/541483;0731254100.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 2014 Actualitate 15
Adriana PAVEL
V-aþi întrebat vreodatãde unde vine litera E, ceinseamna cifrele de dupasi cum se decide ceajunge in farfuriile sipaharele noastre?! Eibine, acum cateva secole,oamenii foloseau sarea sifumul pentru a conservaalimentele, iar unelecondimente pentru a lecolora. Aditivii alimenta-ri, cunoscuti ca E-uri, pe
care ii regasim astazi inmulte dintre alimentele sibauturile pe care le con-sumam zilnic, fac insasubiectul multor contro-verse. Aditivii alimentarisunt folositi pentru aoferi sau mentineculoarea, pentru a con-serva gustul si textura ali-mentului sau a bauturii,pentru a pastra sigurantaacestora pentru consumsau pentru a da gustuldulce cu un numar scazut
Conform normelor, aces-tea sunt folosite numaidupa ce siguranta esteevaluata si confirmata deAutoritatea Europeanapentru SigurantaAlimentara, organismcare stabileste nivelulacceptabil de E-uri dinfiecare aliment si bautu-ra. Ulterior, ComisiaEuropeana ii aprobapentru utilizare, iar aiciprimesc un cod, pentru afi clasificati usor.
Litera „E” inseamna„Europa”, iar numarulcare urmeaza identificacei 319 aditivi aprobatipe continent. Totusi,bine de ºtiut este ºi faptulcã anumiþi aditivi alimen-tari sunt artificiali, deexemplu E300 sau acidulascorbic, cunoscut ca vit-amina C. ªi, un alt ingre-
dient creat de oameni sisigur pentru consum esteaspartamul, rezultat dinamestecul a doua tipuride aminoacizi, carereprezinta structura debaza a proteinelor .
Organismul nostrucreeaza, in mod natural,cel putin 20 de E-uri. Cutoate acestea, chiar dacãcele mai multe au originenaturalã, nu însemna cãnu ne pot afecta sãnã-tatea, mai ales dupã unconsum îndelungat alproduselor cu astfel deconþinut.
Nu de puþin ori,medicii au pus ºi peseama alimentaþiei multeboli, prima ºi cea maicumplitã fiind cancerul.De altfel, un medic spe-cialist din judeþulHunedoara afirma înurmã cu puþin timp cã ºinumãrul pacienþilor culeucemie din judeþ a cres-cut îngrijorãtor în ultimiiani, iar una din prici-palele cauze o reprezintãalimentaþia tot mainesãnãtoasã.
E-urile din alimente, inofensive sau periculoase?
D e-a lungul ultimilor ani, deºi dezbaterile ºi pãrerile con-tra sunt tot mai multe vizavi de aditivii alimentari,
firmele de produse de consum folosesc tot mai mult substanþelepentru o rezistenþã mai mare în timp a produsului nealterat,pentu o culoare mai frumoasã, ori pentru un gust mai puter-nic. Medicii ne spun, însã cã aceste substanþe nu ne fac bine.
Ministerul Apãrãrii Naþionale infirmã zvonul conform cãruia ar urma sã facã recrutãri din rândul populaþiei civile
D e mai bine de o sãptãmânã, pe o reþeade socializare circulã o informaþie con-
form cãreia, statul ar urma sã facã recru-tãri masive în armatã, din cauza crizei dinUcraina. S-au postat inclusiv actele me-dicale pe care fiecare din “viitorii soldaþi” artrebui sã le întocmeascã, dar ºi metode princare se poate scãpa de o recrutare în cazulunei situaþii de forþã majorã.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Mai 201416 Actualitate
Complexul turisticde la Vaþa Bãi, altãdatã perla turismuluihunedorean, este la unpas de a ajunge oruinã. ConsiliulJudeþean Hunedoara avrut sã investeascã aici,pentru a revigora staþi-unea ºi a înfiinþat chiarºi o companie de
turism în acest scop.Oficialii CJ Hunedoaraau renunþat, însã, laaceastã idee ºi ºi-auretras oferta. În plus,preºedintele CJHunedoara, MirceaIoan Moloþ, nu maicrede nici în ºanseleacesteia de a fi salvatã.„Nu cred cã mai poate
fi salvatã aceastã staþi-une. Pe dinafarã aratãbine dar, în interior amînþeles cã totul estepraf. A cãzut tavanul,este igrasie…Cred eucã nu va veni nimeni sãmai investeascã
acolo”, spune MirceaMoloþ. Acesta este depãrere cã, de la începuts-a mers pe o ideegreºitã. „Vaþa a fostgânditã prost de laînceput. Am încercat sãsalvãm staþiunea, prinCompania de Turism,ca fiind forma prin caresã o putem achiziþiona,încã din 2005 – 2006,însã din cele 46 deprocente pe care leavea statul român, amaflat cã 20 de procentesunt date la FondulProprietatea. Deci maierau 26 rãmase ºigrecii care erau proprietari atunci nu auvrut sã o scoatã dinindiviziune pentru a ficumpãratã, din diversemotive. ªi cheltuielilesunt exagerate ºi, fãrãsã deþin pachetul decontrol, doar sãinvestesc, nu am fãcutnimic. Acum nu maivreau eu sã cumpãrãm,ca preºedinte, ºi nu amsupus-o atenþieiConsiliului Judeþeanfiindcã este într-oparaginã totalã”, aexplicat preºedintele
CJ Hunedoara motivulpentru care nu maisunt interesaþi deaceastã staþiune. Înplus, nici terenul pecare este construitcomplexul nu aparþinecelor care deþin imobilul, ci este conce-sionat de la primãrie.
S coasã lamezat
Dupã ce s-a încercatînchirierea lui, însã fãrãsucces, Complexul turistic al Romtelecomde la Vaþa Bãi este scosacum la vânzare pentrusuma de 2 milioane deeuro, la care se adaugãºi TVA. Criza financia-rã, care ºi-a pus puter-nic amprenta ºi în tu-rism, a pus lacãtul peluxosul complex turisticcare, oricum, de ladarea în funcþiune, atrecut prin mâinile maimultor administratori.De la Romtelecom aajuns, în 2008, laMinisterul Apãrãrii,care intenþiona sã otransforme în bazã detratament pentru sol-
daþii întorºi din teatrelede operaþiuni din Iraksau Afganistan. Astfel,ministrul apãrãrii deatunci, TeodorMeleºcanu, a bãtutpalma cu Romtelecom,care a permis ca noulchiriaº sã funcþioneze,fãrã a plãti vreun ban,timp de mai bine deºase luni. În 2010,însã, MinisterulApãrãrii, prin ministrulGabriel Oprea, a decissã renunþe la contract,motivând, într-uncomunicat de presã, cã bugetul nu are banipentru a plãti chiria stabilitã aproximativ300.000 de euro pe an, iar complexulturistic a fost închis.Ulterior, s-a gãsit uninvestitor privat, numaicã ºi firma în cauzã s-a
retras dupã doar câtevaluni de administrare, pemotiv cã, în ciudainvestiþiilor, profitul selãsa aºteptat. În 2011,Romtelecom a cãutatun nou investitor dispussã îl închirieze, dar cumofertele nu au curs,complexul este scosacum la mezat.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Programul"Litoralul pentru toþi" adebutatP rogramul "Litoralul pen-
tru Toþi", ediþia de primã-varã 2014, a debutat ieri, 5mai, ºi se va încheia pe 15iunie. În program sînt înscrise38 de hoteluri din staþiunile depe litoral, care pun la dispoz-iþie 5.408 de locuri pe serie.
Programul este derulat deAsociaþia Litoral-Delta Dunãrii(ALDD), Federaþia Patronatelor dinTurismul Românesc (FPTR) ºiAsociaþia Naþionalã a Agenþiilor de Turism (ANAT).
Locurile vor fi vîndute în peste 70 de agenþii din toatã þara, ceea ceînseamnã cã la sfîrºitul ediþiei deprimãvarã 2014 a programului, cel puþin 32.000 de turiºti vor puteabeneficia de vacanþe pe litoral la tarife reduse, estimeazã patronatelecare au demarat programul.
Pentru zona Mamaia-Constanþa,tarifele maximale pentru aceastã
ediþie, pentru ºase nopþi de per-soanã, încep de la 205 lei la un hotelde o stea, fãrã mic dejun, 235 de leila douã stele, 265 de lei la trei stele,315 lei la un hotel de douã stele cumic dejun, 425 de lei la trei stele cumic dejun, 485 de lei la patru stelecu mic dejun ºi 605 lei la cinci stelecu mic dejun. De asemenea, la treistele, all inclusive, tarifele sunt de765 de lei pentru cinci nopþi de per-soanã, 875 de lei la patru stele, iar,pentru hotelurile de cinci stele, tre-buie sã plãtiþi 985 de lei pentru cincinopþi all inclusive. Pentru staþiuniledin sudul litoralului, respectivCostineºti, Olimp, Neptun, Jupiter,Cap Aurora, Venus, Saturn,Mangalia, 2 Mai, Vama Veche, tar-ifele maximale pentru aceastã ediþieajung pînã la 159 de lei la o stea,fãrã mic dejun, pentru ºase nopþi,179 lei la douã stele fãrã mic dejun,199 lei la hotel de trei stele fãrã micdejun, 269 lei la douã stele cu micdejun, 329 lei la trei stele cu micdejun, 379 la patru stele cu micdejun, 469 la cinci stele cu micdejun.
"'Litoralul pentru toti' a devenitunul dintre programele favorite alepublicului consumator de vacanþe înextrasezon datoritã preþurilor extremde atractive pe care le oferã.
Consiliul Judeþean Hunedoara nu mai vreacomplexul turistic de la Vaþa Bãi
D upã ce au încercat sã revigorezeturismul în staþiunea Vaþa Bãi,
oficialii Consiliului Judeþean Hunedoaranu mai sunt interesaþi de complexul turistic ce aparþine de Romtelecom. Dacã din afarã fosta perlã a turismuluihunedorean aratã impecabil, în interiorlucrurile se schimbã, spune preºedinteleCJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Înplus, nu se poate achiziþiona pachetulmajoritar de acþiuni.
