Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 417 Luni, 29 Iulie 2013 Alexandru Lãutaru, coordonatorul Miºcãrii Populare în judeþul Hunedoara F ostul inspector ºcolar general al judeþului Hunedoara, Alexandru Lãutaru, a fost desemnat coordonator pentru constituirea Filialei Hunedoara a Partidului Miºcarea Popularã. >>> >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A Monument în memoria partizanilor anticomuniºti L iberalii hunedoreni vor sã cinsteascã memoria luptãtorilor din zona Þãrii Haþegului, care s-au jertfit în încercarea de a salva þara de instaurarea regimului comunist. >>> >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 Fostul ºef al DSV Hunedoara - condamnat la închisoare F osta conducere a Direc- þiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimen- telor Hunedoara a fost gãsitã vinovatã în celebrul dosar de fraudã cu aparaturã medicalã achiziþionatã fictiv. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Aqualand la Livezeni A vem terenuri ecologizate la Petroºani, iar pe unul dintre ele va fi construit un parc acvatic. Asta spune acum Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani, care recunoaºte cã restul zonelor foste miniere le poate pune la dispoziþia investitorilor. >>> >>> PAGINA AGINA 16 16 Aberaþiile Legii ANI cerute imperativ a fi eliminate: „60% din primarii ºi preºedinþii de CJ-uri sunt în situaþia mea” „C red cã legile României ar trebui sã þinã cont una de alta, într-unele suntem obligaþi sã intrãm în AGA, altele ne considerã cã suntem incompatibili. Asociaþiile de dezvoltare intercomunitarã, unde suntem toþi preºedinþii, toþi primarii, ANI te considerã incompatibil, iar o altã lege spune cã trebuie sã faci parte din aceste Agenþii de Dezvoltare” –Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. >>> >>> PAGINA AGINA A 6-A 6-A
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 417
Luni, 29 Iulie 2013
AlexandruLãutaru,
coordonatorulMiºcãrii Populare
în judeþulHunedoara
F ostul inspector ºcolargeneral al judeþului
Hunedoara, AlexandruLãutaru, a fost desemnatcoordonator pentru constituirea FilialeiHunedoara a PartiduluiMiºcarea Popularã.
>>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A
Monument în memoria partizanilor
anticomuniºtiL iberalii hunedoreni vor
sã cinsteascã memorialuptãtorilor din zona ÞãriiHaþegului, care s-au jertfit în încercarea de a salva þarade instaurarea regimuluicomunist.
>>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9
Fostul ºef alDSV Hunedoara- condamnat la
închisoare F osta conducere a Direc-
þiei Sanitar Veterinareºi pentru Siguranþa Alimen-telor Hunedoara a fost gãsitãvinovatã în celebrul dosar de fraudã cu aparaturã medicalã achiziþionatã fictiv.
>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
Aqualand laLivezeni
A vem terenuri ecologizatela Petroºani, iar pe unul
dintre ele va fi construit unparc acvatic. Asta spuneacum Tiberiu Iacob Ridzi,primarul din Petroºani, carerecunoaºte cã restul zonelorfoste miniere le poate pune ladispoziþia investitorilor.
>>>>>> PPAGINAAGINA 1616
Aberaþiile Legii ANI cerute imperativ a fi eliminate:
„60% din primarii ºipreºedinþii de CJ-uri sunt
în situaþia mea”
„C red cã legile României ar trebui sã þinã cont una de alta, într-unele suntem obligaþi sãintrãm în AGA, altele ne considerã cã suntem incompatibili. Asociaþiile de dezvoltare
intercomunitarã, unde suntem toþi preºedinþii, toþi primarii, ANI te considerã incompatibil,iar o altã lege spune cã trebuie sã faci parte din aceste Agenþii de Dezvoltare” –Mircea IoanMoloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 6-A6-A
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 20132 Utile
Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi
de afaceri?Vrei sã faci bani?
Cronica Vãii Jiului
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
VREMEA ÎN VALEA JIULUI
LLLLuuuuppppeeeennnniiii
VVVVuuuullllccccaaaannnn
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii
PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa
Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15:
ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ
ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL
Joi 10 – 12
DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM
ªef Departament Exploatare Florin DONISA
ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN
Director General, Costel AVRAM
APASERVINFORMEAZÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687
Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.
SC DRUPO SRL, cu sediulin Calan, str. Furnalistului, nr.14, tel. 0734.779.423, fax.0254541720, produce si comercializeaza la Baza deProductie din Petrosani (fostCONPET ), str. Fabricii, nr.11 urmatoarele produse:pavele, borduri carosabile side trotuar; rigole carosabile;dale pentru rigole carosabile;betoane diferite clase, la pre-turi avantajoase.
F osta conduc-ere a Direcþiei
Sanitar Veterinareºi pentru SiguranþaAlimentelorHunedoara a fostgãsitã vinovatã încelebrul dosar defraudã cuaparaturã medicalãachiziþionatã fictiv.
Magistraþii dincadrul JudecãtorieiDeva unde s-a judecatdosarul celui mai maretun dat la DSVSAHunedoara, au decissã-l condamne la doiani de închisoare cususpendare pe fostuldirector executiv alinstituþiei, Marius
Lãzãrescu pentru falsintelectual. Aceeaºipedeapsã a primit-o ºiIoan Poenar, directoruleconomic al DSVSAHunedoara, iar cei doivor trebui sã plãteascã
în solidar cãtre instituþie prejudiciul de363.182,23, lei. Alþitrei angajaþi ai direcþieiau scãpat de rãspun-derea penalã pentru cãa intervenit prescpriþia.
Hotãrârea judecãtorilordin Deva nu este definitivã ºi poate fi atacatã cu recurs decãtre cei doi con-damnaþi. „Condamnãpe inculpaþii: LãzãrescuMarius Cornelius Petruºi Poenar Ioan la câte -2 ani închisoare cu suspendare ºi obligãinculpaþii la plata sumeide 363.182,23 leicãtre partea civilãAutoritatea NaþionalãSanitar Veterinarã pentru SiguranþaAlimentelor. Înceteazãprocesul penal pornitîmpotriva inculpaþilorPerian Aurel Octavian,Filip Dumitru ºi BarbuCostin, constatând cã aintervenit prescripþiarãspunderii penale”, se aratã în deciziapreºedintelui de ºedinþã.
A paraturãdoar pe
hârtie
Conducerea DSVHunedoara a fost tri-misã în judecatã dupãce a plãtit cãtre douãfirme bucureºtene, înanul 2005, suma de
3,8 miliarde de lei dinbani publici pentru utilarea unui laboratorveterinar, însã, a„uitat” sã ridice ºimarfa.
Cei doi directori,Lãzãrescu ºi Poenar aufãcut plata integralpentru aparaturãînainte ca marfa sãajungã la direcþie, iarfirmele au intrat lascurt timp în falimentfãrã a mai onora
contractul. O estimare a conducerii instituþieiarãta cã prejudiciul,actualizat cu ratainflaþiei, ar puteadepãºi cu mult valoarea stabilitã demagistraþi, pentru cãechipamentele, dacãajungeau în laborator,ar fi produs în toþiaceºti ani.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013 Actualitate 3
A ngajaþii de laSocietatea Naþionalã
de Închideri Mine ValeaJiului vor beneficia cuocazia Zilei Minerului.Sindicatele împreunã cuadministraþia au stabilitcuantumul adaosurilor cuocazia acestui eveniment.Angajaþii societãþilor huileidin Valea Jiului primescaceste adaosuri în baza con-tractului colectiv de muncã.
”La grupul neviabil primelese vor acorda sub formatichetelor cadou cu o valoarenetã de 290 de lei, aceeaºi valoare ca la grupul viabil ºi
probabil vor fi acordate înaceeaºi perioadã”, a declaratdirectorul Societãþii Naþionalede Închideri Mine Valea Jiului,Aurel Anghel.
Iniþial s-a stabilit cã ortacii dela grupul viabil vor beneficia deprime în valoare de 350 de lei,lucru infirmat de reprezentanþiisocietãþilor.
”Vorbind de 350 de lei s-arpãrea sã fi fost o confuzielegatã de suma brutã ºi netã.Este vorba de 350 de lei brut ºi290 de lei net”, a mai spussursa citatã.
ªi angajaþii de la partea
viabilã, respectiv de laSocietatea Naþionalã a Huileibeneficiazã prin contractulcolctiv de muncã de prime de ziua minerului. La fel ca ºicolegii lor de la grupul neviabil,angajaþii SNH vor beneficia de adaosuri în valoare de 290 de lei.
Monika BACIUMonika BACIU
Fostul ºef al DSV Hunedoara- condamnat la închisoare
Fostul director al DSVHunedoara Marius Lãzãrescu
Fostul director economic al DSV, Ioan Poenaru
Prime ºi la grupul neviabil
C abanele din staþiunea montanã
Parâng rãmân astãzi(luni-n.r.) fãrã curentelectric. Reprezentanþiisocietãþii de furnizare aenergiei electriceefectueazã lucrãrileanuale de reparaþii ºiîntreþinere instalaþii ºireþele electrice.
Acesta este motivul pentrucare mai multe unitãþi deprimire a turiºtilor dinParâng nu vor avea curent.
Astfel, în municipiulPetroºani fãrã iluminat publicvor rãmâne ”cabanele zonahotel Rusu, Vila Parâng,
energie electricã. Acest lucruînsã nu reprezintã o prob-lemã pentru cã instalaþia pecablu din Parâng nufuncþioneazã din cauza veri-ficãrilor care au loc aici.
Dat fiind faptul cã înmomentul de faþã nu suntturiºti în zona montanã dinParâng, profitul cabanierilornu va fi afectat de întreruper-ile de energie electricã.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 20134 Actualitate
C hiar dacã înultimii ani
autoritãþile localeale Vãii Jiului autot încercat sãatragã cât maimulte fonduri ºiinvestitori în domeniul turistic,oricâtã bunãvoinþãar exista lucrurilenu sunt foarteîmbucurãtoare.
Multe dintreproiectele care au fostaprobate de cãtre minister ºi chiar ºiîncepute au rãmas fãrãfinalitate din lipsa banilor. Nu mai vorbimde cele care au rãmasla în stadiul de priectpentru cã acelea aufost uitate de mult prinbirourile ministerului.
Pânã ºi investitoriidin turism din Valea
Jiului sunt dezamãgiþipentru cã oricât demulþi bani ar înveºti ºioricât de mult ar încerca sã-ºi pro-moveze hotelurile ºipensiunile câºtigurilepe care aceºtia le au lasfârºitul unui sezon nueste mare. Mai multdecât atât cei mai mulþibani sunt încasaþi înlunile de iarna pentrucã doar atunci existãmulþi turiºti care vin lamunte, care ºi aºa suntofarte nemulþumiþi deinfrastructurã pentru cãparoape toate drumurile care duc în staþiunile montaneale Vãii Jiului suntdeteriorate.
Dacã pe timp deiarnã aceste lucruripoate nu sunt aºa vizibile, în schimb varasituaþia este chiar tra-gicã. Drumul este
foarte prost, iar odatãajunºi turiºtii, care ºiaºa sunt foarte puþinipe timp de varã, constata cã de celemai multe ori nicitelescaunele ºi nicitelegondolele în care s-au investit foartemulþi bani nu
funcþioneazã pentru cãori sunt în revizie orisunt oprite din cauzafaptului cã ar consumamult ºi degeaba.
Dacã în staþiunilemontane din ValeaJiului lucrurile se prez-intã în aºa manierã, înrestul staþiunilor mon-
tane din þarã lucrurilesunt diferite. Drumurile sunt foarteaccesibile iar instalaþiilefuncþioneazã pentru aatrage cât mai mulþituriºti ºi în perioada de varã.
Mai mult decât atâtturiºtii, din þarã ºi nu
numai, sunt atraºi ºi cutot felul de suveniruridin zonele de legendacum ar fi CastelulBran.
Nu putem spune cãacele locuri nu au oistorie bogatã sau nusunt frumoase dar sãnu uitãm cã ºi judeþulHunedoara ºi implicitValea Jiului are peisajecare îþi taie respiraþia ºimaimult decât atât oistorie care are ovechime de mii de ani.
Poate cã ar trebui sãse gândeascã la acestelucruri aleºii þãrii atuncicând hotãrãsc unde sãaloce bani pentruinvestiþii ºi promovareaturismului pentru cã separe cã încep din ce înce mai mult sã uite cãValea Jiului existã peharta turisticã a þãrii.
Monika BACIUMonika BACIU
Încã o sãptãmânã depauzã la telescaunul
spre ParângT uriºtii care urcã la munte, în Parâng, tre-
buie sã meargã tot pe jos sau cu maºinile deteren. Lucrãrile de revizie a instalaþiei de trans-port pe cablu se executã ºi sãptãmâna aceasta.
Telescaunul care duce spre staþiunea Parâng va fi nefuncþional ºi sãptãmâna aceasta.Reprezentanþii primãrieiPetroºani spun cãlucrãrile de revizie ainstalaþiei ºi înlocuire aunei bucãþi de cablu, vorîncepe de astãzi. „Vom face douã matisãriºi vom înlocui o bucatãde cablu, care are firerupte. Luni vor începelucrãrile, iar acestea vordura pânã vineri, aproxi-mativ. Avem un certificatde la firma din Braºov,care atestã funcþionarea”, a afirmat Marian Popescu,city manager Primãria Petroºani
Reamintim faptul cã vizavi de autorizarea ISCIR ainstalaþiei de transport pe cablu au existat douã expertizecontradictorii, una fãcutã de o firmã din Sibiu, nefavora-bilã, ºi cea de-a doua, solicitatã de primãrie unei altefirme din Braºov, favorabilã. Pânã la finalizarea reviziei,acesul spre staþiunea Parâng se poate face doar cu omaºinã de teren sau pe jos.
Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE
Zona Parâng, fãrã curent electric
Locuri frumoase ºi pline de istorie uitate de guvernanþi
D ascãlii dinValea Jiului
au fost puºi lacurent cu noilemetode de predare, care trebuiesc aplicate la clasa zero.Pregãtireaprofesorilor va continua ºi în lunile urmãtoare.
Toatã sãptãmâna trecutã,la Petroºani a avut locinstruirea cadrelor didacticecare din anul ºcolar 2013-2014 vor lucra la casapregãtitoare, iar în aceastãsãptãmânã, va începe onouã serie de instruire. “LaPetroºani a avut loc instru-irea cadrelor didactice carevor preda din toamnã laclasa pregãtitoare. Avem unnumãr de 28 de profesoricare se pregãtesc pentrunoul curriculum ºi pentru
aplicarea lui la clasã. Amlucrat interdisciplinar, amînvãþat sã planificãm activi-tãþile integrate ºi am fostfoarte activi, colegii au intrat în rolul copiilor. Ne-am jucat ºi am pus lapunct activitatea pe care ovom desfãºura în anul urmã-tor”, ne-a declarat SimonaChiroºca, profesor formator.
Dascãlii au fost înºtiinþaþiºi instruiþi vizavi de noilemetode de predare care se
impun la acest ciclu deînvãþãmânt, afirmând cã astfel au învãþat ºi ei lucrurinoi. “Faþã de anul trecut amînvãþat multe elemente noilegat de predarea trans-dis-ciplinarã. Activitatea a fost foarte constructivã, peechipã ºi am lucrat totulpractic”, a afirmat CristinaJurj, prof. învãþãmânt primar Petroºani.
“Ceea ce se propune aicieste o nouã viziune a ceea
ce trebuie sã facem în viitorºi o nouã concepþie asupraproiectãrii didactice”, a spusºi Iulian Doda, prof.învãþãmânt primar Petrila.
Noile metode pedagogicespun cã predarea la casazero trebuie sã fie mai pliatãpe psihicul copilului. “Este opredare integratã, bazatã pejoc ºi aplicatã pe lucruripractice. Copiii vor porni de
la un lucru concret ºi vorînvãþa interactiv”, a mai afirmat profesorul formatorSimona Chiroºca.
Însuºi numele acesteiclase precizeazã rolul pecare trebuie sã îlîndeplineascã în cadrul parcursului educaþional alcopilului, acela de a-i pregãtiintrarea în mediul ºcolarîntr-un mod cât mai pri-etenos ºi mai apropiat decel obiºnuit la grãdiniþã.Centrarea pe competenþe,abordarea integratã aCurriculumului, modul special de amenajare a sãliide clasã, lipsa manualelor,neacordarea de calificativesunt doar câteva dintre par-ticularitãþile clasei pregãti-toare care vin în susþinereaideii de adaptare treptatã ºiprogresivã la specificul ºcolii,ca mediu educaþional formal.
LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013 Actualitate 5
F ostul inspectorºcolar general
al judeþului Hune-doara, AlexandruLãutaru, a fostdesemnat coordona-tor pentru constitu-irea Filialei Hune-doara a PartiduluiMiºcarea Popularã.
Decizia a fost luatãîn ºedinþa ComitetulNaþional de Iniþiativã alPartidului MiºcareaPopularã, când au fostdesemnaþi coordona-torii a 20 de filiale
judeþene sau municipaleale PMP. Potrivitreprezentanþilor acestuipartid, „în procesul deselecþie a preºedinþilorinterimari ai filialelorjudeþene ale PartiduluiMiºcarea Popularã,membrii fondatori aiFundaþiei MiºcareaPopularã au propusgrupului de iniþiativãnumirea unor reprezen-tanþi ai Fundaþiei, iar în judeþele în carepreºedinþii de filiale suntpersoane cu experienþãpoliticã ºi nu suntpropuºi de Fundaþie,
reprezentantulFundaþiei este de regulãprim-vicepreºedinte alrespectivei filialejudeþene a Partiduluisau preºedinte interi-mar al organizaþiei dinmunicipiul reºedinþã dejudeþ”. Pe lângã consti-tuirea filialelor lipsã,Fundaþia va organiza,în colaborare cu grupulde conducere alPartidului, întâlniriregionale cu membriiFundaþiei ºi Partiduluidin mai multe judeþe. În plus, Fundaþia vacontinua sã funcþioneze
Fundaþia MiºcareaPopularã s-a lansat înluna martie, anunþulfiind fãcut de consilierulprezidenþial CristianDiaconescu, fiind înesenþã un ONG cu pro-fil politic. Iar sãptãmânatrecutã a fost lansat ºiPartidul MiºcareaPopularã, care reuneºtemai ales nemulþumiþiice au pãrãsit PDL.
CarCarmenmenCOSMANCOSMAN
Dascãli instruiþi despre clasa zero, la Petroºani
Alexandru Lãutaru, coordonatorulMiºcãrii Populare în judeþul Hunedoara
Primarii, preºedinþiiºi vicepreºedinþii consili-ilor judeþene din þarãcer la modul imperativca Legea ANI sã fiemodificatã în sensularmonizãrii cu celelaltelegi, care o contrazic.Modificarea legii ANIeste cerutã cu insistenþãde liderii PNL ºi PSDdin teritoriu, mulþi dintre ei temându-se cãîºi vor pierde mandatuldin cauza aplicãrii legii.Mai mulþi ºefi deConsilii Judeþene, dar ºiprimari ai USL au fostdeclaraþi incompatibilide Agenþia Naþionalãde Integritate, deoareceau participat în consiliilede administraþie alesocietãþilor aflate în subordinea lor,relateazã Gândul.
Surpriza neplãcutãpentru ºefii din teritoriuo poate constituiprezenþa primarilor ºi apreºedinþilor de ConsiliiJudeþene în Asociaþiilede DezvoltareIntercomunitarã (ADI).Aceºtia se tem cã ANIva începe sã verifice ºiactivitatea lor în ADI ºi pot apãrea situaþii de conflicte de interese.În Asociaþiile deDezvoltareIntercomunitare suntprezenþi peste 90% dinprimarii ºi ºefii de CJdin þarã.
D ragnea apromis o
reglementare clarãLa ultimele ºedinþe
ale conducerii PNL ºi PSD, subiectul modificãrii legii ANI a fost intens dezbãtut,toþi ochii fiind pevicepremierul LiviuDragnea. Potrivit lide-rilor USL din teritoriu,Dragnea le-a promis cãîn aceastã toamnã,
Guvernul va veni cu omodificare la legeaANI, prin care situaþiilede incompatibilitate ºiconflict de interese sãfie mai clar reglemen-tate, conformpesurse.ro.
Potrivit legii161/2003 funcþia deprimar sau preºedinteal Consiliului Judeþeaneste incompatibilã cufuncþia de membru alConsiliului deAdministraþie sau oricefuncþie de conducere laregiile autonome deinteres local sau naþio-nal, la companiile ºi soci-etãþile naþionale precumºi la instituþiile publice.
De asemenea, la arti-colul 87, litera f), seprevede cã funcþia deprimar sau preºedintede CJ este incompati-bilã cu „funcþia dereprezentant al unitãþiiadministrativ-teritorialeîn adunãrile generaleale societãþilor comer-ciale de interes localsau de reprezentant alstatului în adunareageneralã a unei societãþicomerciale de interesnaþional”.
O variantã gãsitã decei gãsiþi incompatibili oreprezintã invocareaTratatului de la Nisa ºitrimiterea dosarelor lorla Curtea de laLuxemburg, eisusþinând cã legea euro-peanã primeazã în faþa
celei naþionale, iarprima obligã aleºiilocali, consilierii, pri-marii ºi preºedinþii deConsilii Judeþene sãreprezinte comunitãþileîn toate structurile ce aulegãturã cu comunitãþilecare i-au votat.
„M i se pare o enormitate
în înþelegerea legii”Preºedintele CJ
Hunedoara MirceaMoloþ este primulpreºedinte de ConsiliuJudeþean care pierde înfaþa ANI. El a pierdutprimul proces cu ANI,dupã ce a fost acuzat cãa deþinut simultanfuncþia de preºedinte alCJ ºi cea de reprezen-tat în AGA a soci-etãþilor comerciale deinteres local S.C.Drumuri si Poduri S.A.Deva.
Moloþ recunoaºte cãîn cadrul Biroului Political PNL s-a discutatdespre necesitateamodificãrii legii ANI.“Este adevãrat cã s-adiscutat în cadrul partidului, urmând caparlamentarii sã ia oiniþiativã. ªtiu cã domnulvicepremier Dragneaare un material în acestsens, ºtiu cã este pe laJustiþie. Aºteptãm sãvedem care sunt rezul-tatele. 60% din primariiºi preºedinþii de CJ-urisunt în situaþia mea”, adeclarat pentru gândulMoloþ.
ªeful CJ Hunedoaraconsiderã cã este „oenormitate” aceastãînþelegere a legii decãtre ANI.
„Acum dacã se con-siderã incompatibil cãun Consiliu Judeþean tedesemneazã pe tinepreºedinte,vicepreºedinte, consilier
sã faci parte din AGA ºiasta este o incompati-bilitate, mi se pare oenormitate înînþelegerea legii ºi înabordarea ei. Eu în situaþia mea am fost treiluni de zile membru înAGA la o societatecomercialã de drumurijudeþene, care era întotalitate în subordineaCJ. Am fost desemnatde Consiliul Judeþean,validat de prefect. Lasla o parte cã în perioa-da asta nu s-a întâmplatnimic fiindcã era dinseptembrie pânã în ianuarie. Dar pe cine sã pui în AGA careprezentant al tãu? Penenea Ion? Dupã cuminterpreteazã ANI, nicipe funcþionarii publici,pe nimeni din CJ.Chiar suntem între ciocan ºi nicovalã”, a spus pentru gândulpreºedintele CJ Moloþ.
ªefii de ConsiliiJudeþene ºi primarii setem cã ANI vor începesã verifice ºi activitatealor în Asociaþiile de DezvoltareIntercomunitarã. În 2009, guvernul Boc încuraja apariþiaasociaþiilor de dez-voltare intercomunitarãºi le recomanda ºefilorde CJ ºi primarilor sã
facã parte din ele, precizeazã pesurse.ro.
O lege te obligã,cealaltã te
condamnã!Potrivit ghidului ela-
borat de Ministerul deInterne, unitãþile admi-nistrativ teritoriale audreptul sã colaboreze ºisã coopereze în scopulrealizãri în comun aunor proiecte de dez-voltare de interes zonalsau regional ori alfurnizãrii în comun a
unor servicii publiceprin constituirea, încondiþiile legii ºi în limitele competenþelorautoritãþilor lor delibera-tive ºi executive, a unorasociaþii de dezvoltareintercomunitarã.
Preºedintele CJHunedoara, MirceaMoloþ, susþine cã ANIconsiderã incompatibili-tate ºi participarea înAsociaþiile de DezvoltareIntercomunitarã (ADI).
„Cred cã legileRomâniei ar trebui sãþinã cont una de alta,într-unele suntem obli-gaþi sã intrãm în AGA,altele ne considerã cãsuntem incompatibili.Asociaþiile de dezvoltareintercomunitarã, undesuntem toþi preºedinþii,toþi primarii, ANI teconsiderã incompatibil,iar o altã lege spune cãtrebuie sã faci parte dinaceste Agenþii deDezvoltare”, a spusMoloþ.
Cei prezenþi înAsociaþiile de DezvoltareIntercomunitarã pot fiacuzaþi de conflict deinterese, dacã anumitedecizii luate în ADI aufost aplicate ºi la nivelulConsiliilor Judeþene saua primãriilor.
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 20136 ActualitateAberaþiile Legii ANI cerute imperativ a fi eliminate:
„60% din primarii ºi preºedinþii de CJ-uri sunt în situaþia mea”„C red cã legile României ar trebui sã þinã cont una de
alta, într-unele suntem obligaþi sã intrãm în AGA,altele ne considerã cã suntem incompatibili. Asociaþiile dedezvoltare intercomunitarã, unde suntem toþi preºedinþii,toþi primarii, ANI te considerã incompatibil, iar o altã legespune cã trebuie sã faci parte din aceste Agenþii deDezvoltare” –Mircea Ioan Moloþ, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013 Actualitate 7
MirceaNISTOR
Aici, valoareaunei case sau unuiapartament cu 2camere este de,doar, circa 500 demilioane de leivechi.
„În centru pentruun apartament cudouã camere se cer700 de milioane delei vechi, iar pentruunul cu 3 camere,800 de milioanevechi. La polul opusse situeazã aparta-mentele din cartierul
Aeroport – zonaSaturn – Venus,acolo, întotdeaunapreþurile fiind cevamai scãzute. În priv-inþa caselor, celemai ieftine sunt celedin Colonie undepoþi sã achiziþionezicu 10.000 de euro
o casã cât de câtrezonabilã”, adeclarat SorinaMateevici, directoragenþie imobiliarãPetroºani.
În acest timp, încentrul municipiului,apartamentele sevând cu peste 1 mil-iard de lei vechi.
Preþurile cele maimari su]nt cerutepentru locuinþelecare beneficiazã ºide o serie de util-itãþi. Printre acestease aflã racordarea lareþeaua de gaz sauamenajãrile inte-rioare executate.
Mircea NISTOR
„În comparaþie cuanii trecuþi, cândaproape toþi turiºtiisolicitau bilete în
strãinãtate, acum secautã foarte multlitoralul românesc.
Nu de alta dar, s-auîmbunãtãþit condiþiile decazare ºi a fost introdus,
de vreo doi ani, concep-tul de all-inclusive. Pede altã parte am reuºitsã vindem foarte bileteleachiziþionate cu antici-paþie.
Mai exact, turistulcumpãrã în luna ianuar-ie, pentru a beneficia dereduceri, bilete de con-cediu pentru lunaaugust, de exemplu”, adeclarat Ioan Toacã,administrator agenþieturism Petroºani.
În ceea ce priveºtecroazierele sau petre-cerea concediilor în
strãinãtate numãrulturiºtilor care s-auînscris la astfel deacþiuni este extremde redus.
Astfel, pentru ovacanþã în China,de exemplu, careare un preþ de ple-care de aproape2.000 de euro s-aînscris doar uncuplu.
Locuinþe tot mai ieftine
C omparativ cu anii anteri-ori, preþurile locuinþelor
din Petroºani sunt tot maireduse. Astfel, dacã valorile celemai mari, pentru un aparta-ment, sunt înregistrate în cen-trul localitãþii, preþurile celemai scãzute sunt în cartiereleAeroport ºi Colonie.
Tot în þarã e mai bine!
T uriºtii din Valea Jiului au ales,în acest an, sã-ºi petreacã
vacanþele, în special, în þarã. Cei maimulþi au plecat sau vor pleca pelitoral, staþiunile de aici aflându-se lamare cãutare. Nu de alta, dar, pentrulitoralul românesc sunt în vigoare maimulte oferte extrem de atractive.
CarmenCOSMAN
Aproape 545.000de lei este valoareatotalã a lucrãrilor cevor fi executate înzona Staþiei CFRBãniþa. Lucrãrile pre-vãd înlocuireacablurilor cu rezistentade izolaþie necore-spunzãtoare, cucabluri de semnalizarecu izolaþie de PVC,manta din bandã deoþel ºi armãtura dealuminiu, pozarea lorîn sãpãturã, subtraver-sarea liniilor printuburi PVC de tipul
greu, introducerea înpostul de comandã ºiîn cutiile terminale,efectuarea capului de
cablu ºi mufarea aces-tora cu mufe termore-tractabile.
Practic, este vorbadespre execuþia delucrãri la sistemul desemnalizare feroviarã.
Licitaþia organizatãde CFR a fostcâºtigatã de SCConstrucþii FeroviareMureº, la preþul de544, 603 lei.
În ciuda fondurilorde investiþii alocate
anual, problemele depe calea feratã suntmulte, iar unele suntgenerate de magneþiicare furã tot ce poatefi valorificat, fãrã sã segândeascã la con-secinþe.
În plus, infrastruc-tura învechitã con-tribuie din plin lacreºterea gradului denesiguranþã pe caleaferatã.
Lucrãri de aproape 545.000 de lei înStaþia CFR Bãniþa
C alea feratã din zona Bãniþaintrã în reparaþii. Dupã ce nu
o datã magneþii au pus în pericoltraficul feroviar, furând inclusivpiese de la instalaþia de sem-nalizare, CFR SA alocã fonduriimportante pentru remedierea deficienþelor constatate.
Maximilian GÂNJU
Poveºtile de viaþã ale luiPetru Vitan ºi IosifNandra, doi luptãtori anti-comuniºti din zona Bãieºti-Þara Haþegului, care auluptat timp de trei ani dezile împotriva securiºtilorprin ªureanu ºi Retezat auatras atenþia liberalilor.„Accidental am dat pesteistorisirile tulburãtoare alecelor doi eroi din Bãieºti,Iosif Nandra ºi PetruVitan.
Am citit mãrturiileeroului Iosif, este opovestea de viaþã impre-sionantã care m-a marcat.Un adevãrat patriot caren-a ezitat nici o clipã sã-ºilase soþia singurã pentru a-ºi apãra þara de comu-niºti. Dacã-þi iubeºti þaranu poþi rãmâne indiferentcând afli despre aceºtioameni care meritã sã fie
amintiþi cât va exista acestpopor.
Eu ca liberal am considerat cã am o datoriemoralã faþã de sacrificiullui Iosif Nandra, PetruVitan ºi al celorlalþi parti-
zani din Þara Haþegului, ºiacelaºi lucru l-au simþit ºicolegii mei de partid”, adeclarat coordonatorulPNL Valea Jiului, CostelAvram. Acesta spune cã aînceput demersurile pentru
a ridica un monument însatul Bãieºti în memoriapartizanilor.
„Prin Asociaþia RosaMultiflora vom cãuta fon-durile pentru monumentulpe care vreau sã-l ridicãmla Bãieºti în ÞaraHaþegului. Sunt convins cãvoi fi sprijinit ºi de colegiimei liberali în acestdemers.
Aceºti oameni au fãcutistoria, iar gestul nostrueste unul mic în compara-
þie cu sacrificiul lor, darconsider cã avem o datorie imensã faþã de ei ºide aceea þin neapãrat sã-icinstim”, a mai declaratAvram.
C ine sunt cei doieroi din
Bãieºti?
Securiºtii au susþinut cãVitan Petru, poreclitGheberici, ar fi fost mem-bru al Miºcãrii Legionare,unde a deþinut funcþia deºef de cuib, variantã infirmatã de camaradulsãu, Iosif Nandra.
Cei doi au intrat în1948, alãturi de alte per-soane, în organizaþia derezistenþã numitã LigaPartizanilor Români dinHaþeg, condusã deinginerul Lazãr Caragea,care s-a opus instaurãriiregimului comunist înRomânia.
În acea perioadã, înMunþii Retezat se continuaacþiunea din Semenic decãtre Caragea cu un grup,urmaºi ai dacilor.
Trãdaþi, rând pe rândaveau sã fie împuºcaþi desecuriºti.
ª i-a întâlnitcãlãul ºi
l-a iertat
Iosif Nandra, nãscut la16 mai 1922, în satulBãieºti, comuna Pui–Hunedoara, partizan anticomunist, avea 24 deani când a plecat în munþica sã lupte împotrivacomuniºtilor. Au plecatºapte bãrbaþi pe „Mãgura”unde ºi-au fãcut bordeie înpãmânt.
„Nu-mi era fricã de ei(n.r. comuniºti) ºi nu-ivroiam cu niciun chip înþarã. Aveam armã dinrãzboi unde am luptat ºiam fost rãnit pe frontuldin Ungaria. Nu-mi erafricã de glonþ ºi mânuiampuºca foarte bine.
Mi-am lãsat soþia acasãºi am plecat la luptã. Treiani ºi trei luni am stat înmunþi pânã când am fosttrãdaþi ºi împuºcaþi”,povestea Iosif Nandra.
În cei trei ani cât a statprin ascunzãtorile dinmunþi, a fost o singurãdatã acasã sã-ºi vadã soþia.Avea sã fie descoperit ºiaproape omorât, însã unsecurist a oprit execuþia în
speranþa cã va scoate dela Nandra informaþiidespre ceilalþi partizanicare se ascund în munþi.„Era în jur de 10dimineaþa, când am ieºitafarã (n.r. groapa sãpatãdrept ascunzãtoare) sã-mifac nevoile.
La spatele meu a fluierat unu ºi doi inºi cuarmele îndreptate spremine au strigat: susmâinile banditule,Dumnezeu’ tãu! Nu le-amridicat ºi am vrut sã sarîntr-un pãrãu. Au tras cuarma de vânãtoare ºi m-auumplut de alice iar apoi cupuºca cu glonþ de a trecutprin mine.
Un securist a strigat laei, opriþi mã, nu-lomorârãþi cã noi de undemai aflãm. Aºa am scãpatîn viaþã.
Pe Vitan l-au împuºcatacolo în groapã, au tras cutoate armele în el ºi apoiau aruncat o grenadã sãnu scape”, îºi amintea IosifNandra. Pentru cã s-arãzvrãtit împotriva regimu-lui comunist a fost întem-niþat 12 ani în cele maigrele lagãre de torturã alecomuniºtilor.
A stat la Gherla, Aiud ºi
dus la muncã forþatã înBalta Mare a Brãilei.Coleg de celulã i-a fostTicu Dumitrescu sau generalul Bãdin.
Când a revenit acasã ºi-a întâlnit cãlãul, iar aces-ta fãrã regrete avea sã-l
priveascã în faþã. Putea sã-l frângã dintr-o miºcaredar l-a iertat.
„L-am iertat pentru tot.N-am vrut sã mã mânjescpe mâini cu sângele unuitrãdãtor de þarã!”, IosifNandra.
Monument în memoria partizanilor anticomuniºtiL iberalii hunedoreni vor sã cinsteascã memoria luptãtorilor
din zona Þãrii Haþegului, care s-au jertfit în încercarea de asalva þara de instaurarea regimului comunist. Faptele de vitejiea doi partizani din satul Bãieºti au atras atenþia liberalilor ºi vorsã ridice un monument care sã aminteascã de jertfa luptãtorilordin Liga Partizanilor Români din Haþeg.
Maximilian GÂNJU
Poveºtile de viaþã ale luiPetru Vitan ºi IosifNandra, doi luptãtori anti-comuniºti din zona Bãieºti-Þara Haþegului, care auluptat timp de trei ani dezile împotriva securiºtilorprin ªureanu ºi Retezat auatras atenþia liberalilor.„Accidental am dat pesteistorisirile tulburãtoare alecelor doi eroi din Bãieºti,Iosif Nandra ºi PetruVitan.
Am citit mãrturiileeroului Iosif, este opovestea de viaþã impre-sionantã care m-a marcat.Un adevãrat patriot caren-a ezitat nici o clipã sã-ºilase soþia singurã pentru a-ºi apãra þara de comu-niºti. Dacã-þi iubeºti þaranu poþi rãmâne indiferentcând afli despre aceºtioameni care meritã sã fie
amintiþi cât va exista acestpopor.
Eu ca liberal am considerat cã am o datoriemoralã faþã de sacrificiullui Iosif Nandra, PetruVitan ºi al celorlalþi parti-
zani din Þara Haþegului, ºiacelaºi lucru l-au simþit ºicolegii mei de partid”, adeclarat coordonatorulPNL Valea Jiului, CostelAvram. Acesta spune cã aînceput demersurile pentru
a ridica un monument însatul Bãieºti în memoriapartizanilor.
„Prin Asociaþia RosaMultiflora vom cãuta fon-durile pentru monumentulpe care vreau sã-l ridicãmla Bãieºti în ÞaraHaþegului. Sunt convins cãvoi fi sprijinit ºi de colegiimei liberali în acestdemers.
Aceºti oameni au fãcutistoria, iar gestul nostrueste unul mic în compara-
þie cu sacrificiul lor, darconsider cã avem o datorie imensã faþã de ei ºide aceea þin neapãrat sã-icinstim”, a mai declaratAvram.
C ine sunt cei doieroi din
Bãieºti?
Securiºtii au susþinut cãVitan Petru, poreclitGheberici, ar fi fost mem-bru al Miºcãrii Legionare,unde a deþinut funcþia deºef de cuib, variantã infirmatã de camaradulsãu, Iosif Nandra.
Cei doi au intrat în1948, alãturi de alte per-soane, în organizaþia derezistenþã numitã LigaPartizanilor Români dinHaþeg, condusã deinginerul Lazãr Caragea,care s-a opus instaurãriiregimului comunist înRomânia.
În acea perioadã, înMunþii Retezat se continuaacþiunea din Semenic decãtre Caragea cu un grup,urmaºi ai dacilor.
Trãdaþi, rând pe rândaveau sã fie împuºcaþi desecuriºti.
ª i-a întâlnitcãlãul ºi
l-a iertat
Iosif Nandra, nãscut la16 mai 1922, în satulBãieºti, comuna Pui–Hunedoara, partizan anticomunist, avea 24 deani când a plecat în munþica sã lupte împotrivacomuniºtilor. Au plecatºapte bãrbaþi pe „Mãgura”unde ºi-au fãcut bordeie înpãmânt.
„Nu-mi era fricã de ei(n.r. comuniºti) ºi nu-ivroiam cu niciun chip înþarã. Aveam armã dinrãzboi unde am luptat ºiam fost rãnit pe frontuldin Ungaria. Nu-mi erafricã de glonþ ºi mânuiampuºca foarte bine.
Mi-am lãsat soþia acasãºi am plecat la luptã. Treiani ºi trei luni am stat înmunþi pânã când am fosttrãdaþi ºi împuºcaþi”,povestea Iosif Nandra.
În cei trei ani cât a statprin ascunzãtorile dinmunþi, a fost o singurãdatã acasã sã-ºi vadã soþia.Avea sã fie descoperit ºiaproape omorât, însã unsecurist a oprit execuþia în
speranþa cã va scoate dela Nandra informaþiidespre ceilalþi partizanicare se ascund în munþi.„Era în jur de 10dimineaþa, când am ieºitafarã (n.r. groapa sãpatãdrept ascunzãtoare) sã-mifac nevoile.
La spatele meu a fluierat unu ºi doi inºi cuarmele îndreptate spremine au strigat: susmâinile banditule,Dumnezeu’ tãu! Nu le-amridicat ºi am vrut sã sarîntr-un pãrãu. Au tras cuarma de vânãtoare ºi m-auumplut de alice iar apoi cupuºca cu glonþ de a trecutprin mine.
Un securist a strigat laei, opriþi mã, nu-lomorârãþi cã noi de undemai aflãm. Aºa am scãpatîn viaþã.
Pe Vitan l-au împuºcatacolo în groapã, au tras cutoate armele în el ºi apoiau aruncat o grenadã sãnu scape”, îºi amintea IosifNandra. Pentru cã s-arãzvrãtit împotriva regimu-lui comunist a fost întem-niþat 12 ani în cele maigrele lagãre de torturã alecomuniºtilor.
A stat la Gherla, Aiud ºi
dus la muncã forþatã înBalta Mare a Brãilei.Coleg de celulã i-a fostTicu Dumitrescu sau generalul Bãdin.
Când a revenit acasã ºi-a întâlnit cãlãul, iar aces-ta fãrã regrete avea sã-l
priveascã în faþã. Putea sã-l frângã dintr-o miºcaredar l-a iertat.
„L-am iertat pentru tot.N-am vrut sã mã mânjescpe mâini cu sângele unuitrãdãtor de þarã!”, IosifNandra.
Monument în memoria partizanilor anticomuniºtiL iberalii hunedoreni vor sã cinsteascã memoria luptãtorilor
din zona Þãrii Haþegului, care s-au jertfit în încercarea de asalva þara de instaurarea regimului comunist. Faptele de vitejiea doi partizani din satul Bãieºti au atras atenþia liberalilor ºi vorsã ridice un monument care sã aminteascã de jertfa luptãtorilordin Liga Partizanilor Români din Haþeg.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 201310 Actualitate
Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii dePÂNÃ LA - 25% la produsele selectate.
În limita stocului disponibil.
Monika BACIU
”Am avansat dinpunctul devedere cãavem un con-tract semnat ºiîncheiat ºicare ºi careare oprevederedestul debunã, faptulcã acest con-tract îºi vaface simþitãprezenþa cu condiþiaca în primele 48 deluni de la semnare sãexiste finanþare din
partea ministerului.Solicitãrile definanþare pentru anul
în curs de aproximativ8 milioane de lei suntfãcute aºteptamrãspunsul celor de la
Bucureºti”, a declaratmanagerul SUP,medicul AlinVasilescu.
În ceea ce priveºteºansele pentru aobþine finanþare înacest an, speranþelesunt mici.
Spitalul de Urgentãdin Petrosani împre-unã cu administratiapublicã din localitateau în vedere modern-izarea si reabilitareatotalã a clãdirii care
deserveste uni-tatea medicalã.Pentru proiec-tul de reparatiicapitale laclãdirea spitalu-lui costurile vorfi de 10 ori maimari decât laambulatoriu,undeva la circa40 de milioanede euro.
Acesti bani nu vormai veni pe fondurieuropene, ci de laGuvern.
Monika BACIU
”Putem sã spunemcã sunt mai mult dedoi ani de când amînceput sã scriemproiectul, dar proiectulpentru reabilitarea,dotarea ºi modern-izarea ambulatoriului afost început sã îlscriem ºi sã îmtocmimcererea de finanþare înurmã cu aproximativtrei ani de zile. În datade 24 am semnat con-tractul de finanþare la
ADR Timiºoara pentrureabilitarea, modern-izarea ºi dotarea ambu-latoriului din Petrila.Contractul este în val-oare de aproximativ90 de miliarde de lei(vechi-n.r.)”, a spus pri-marul oraºului Petrila,Ilie Pãducel.
Potrivit edilului, sin-gura problemã înmomentul de faþã esteidentificare unei soluþiipentru a acoperipartea de cofinanþare aacestui proiect.
”Trebuie sã gãsimsoluþii pentru partea de2% acum la rectifi-carea de buget ºi ovom face. Lucrãm
acum la caietul desarcini pentruscoaterea la licitaþiea acestei lucrãri. Nucontractãm împru-mut pentru 2%. Esteexclus acest lucru”, amai precizat sursacitatã.
În urma proiectu-lui, ambulatoriul despecialitate din
Petrila va fi dotat cuaparaturã medicalã deultimã generaþie.
”Este vorba dedotarea modernã acabinetelor care sunt înacest ambulatoriu. Nuºtiu câte cabinete suntacolo, dar importanteste cã se va face mod-ernizarea ºi dotarea lastandardele ceruteacum a acestor cabi-nete medical”, a maispus edilul.
În momentul defaþã, clãdirea ambulato-riului de specialitatedin Petrila aratã ca oruinã. Pereþii scorojiþistau sã se dãrâme, iargrilajul cu lacãt de peuºã indicã faptul cã aicinu s-a mai umblat deani de zile.
mea va deveni canicu-larã în vestul, sudul ºilocal în centrul þãrii. Înaceste regiu-ni, tempera-turilemaxime vordepãºi 36-37 degrade, iar însud-vest,izolat, se vorsitua în jurulvalorii de 39
de grade.Disconfortul termic seva accentua, iarindicele temperaturã-umezealã va atinge ºidepãºi pragul critic de80 în zonele decâmpie ºi local în celede deal ºi podiº.
Contract de finanþare, semnat pentru ambulatoriul din Petrila
A dministraþia localã de la Petrila a semnat zilele tre-cute, contractul de finanþare pentru modernizarea ºi
dotarea ambulatoriului din localitate. Dupã mai bine dedoi ani de aºteptare, acum totul a intrat în linie dreaptã,iar reprezentanþii Primãriei Petrila întocmesc documen-taþia pentru a fi demaratã procedura de licitaþie.
Temperaturi caniculare înjudeþul Hunedoara
J udeþul Hunedoara a intrat subcod galben de caniculã, iar
temperaturile ridicate se menþinpânã miercuri.
În aºteptarea banilor...
R eprezentanþii Spitalului deUrgenþã din Petroºani aºteap-
tã ca ministerul de resort sã alocebanii pentru proiectul care prevedereparaþia totalã a unitãþii medicale.La sfârºitul anului trecutt a fostatribuit contractul, însã nici pânãacum nu au sosit banii.
Diana MITRACHE
Doar câþiva zeci deoameni au ajuns vineri laPetroºani pentru a luaparte la Bursa locurilor demuncã., Cei mai mulþiºomeri cautã un job de lunide zile, iar unii poate ºideaun. Le lipsesc calificãrilr ºinici oferta nu îi avanta-jeazã. „Nu am gãsit nimic.Din primãvarã înontinuuîmi caut de lucru. Ar fi binesã dea drumul la locuri demuncã guvernanþii ãºtia ºisã nu mai fie mafia deacum”, a declarat un partic-ipant la bursa de vineri.„Cam ce e de mine, lapregãtirea pe care o am,nu e nimic. Am doar liceul
terminat ºi nu am expe-rienþã ºi nu am nicio ºansãîn faþa celor cu experienþã.Momentan, lucrez ca ºicurier, dar nu e de ajuns.Am vãzut un anunþ înVulcan ca muncitor necalifi-cat ºi ,erg sã vãd daca mãîncadrez, pentru cã de vreodoi ani caut de lucru”,spune un alt ºomer. Alþii,însã, ar vrea tot mineri.„Ce sã gãsesc? Nimic. Îndomeniul mineritului, aducceva ãºtia? De un an cautde lucru, de când sunt înºomaj ºi nu e nimic. Nepare rãu, tot umblãm ºinimic”, afirmã un fostminer.
Printre ºomeri sunt chiarºi absolvenþi de universitate,
care nu îºi gãsesc nimic.„Îmi caut de muncã. Suntîn cãutarea unui job ºi spercã voi gãsi ceva. De luni dezile îmi caut de muncã ºisunt economist licenþiat.Nu voiam neapãrat studiisuperiore, dar...”, a spusabsolventul.
În schimb, agenþii eco-nomici care au venit, aufãcut câteva selecþii. „Amgãsit 5 persoane. Mã vãdcu ei la biroul meu ºi dincei 5 am sã gãsesc doi treipotriviþi pentru acest job”,a declarat vineri laPetroºaniConstantin Ciudai, angaja-
tor, care cãuta un agent devânzãri. „Am gãsit câþivaºomeri. Acum sã vedem cene oferã pe viitor.Deocamdatã, ei promitmulte, dar sã vedem. Nusunt calificaþi majoritatea,dar încercãm sã îi formãm,cã altfel nu se poate. Leoferim o ºansã”, a spusCristina Conca, un altangajator, care cãuta con-fecþioneri.
Bursa locurilor de muncãs-a þinut în toate agenþiilelocale, iar la Petroºani ofer-ta a fost cam aceeaºi cucea de la ultimele burse.„La bursã, s-au ptezentat 7angajatori. Avem 54 delocuri de muncã vacante,locuri de muncã în doemni-ul construcþiilor, confecþi-ilor, comerþ ºi servicii”, adeclarat Iudith Babþan, ºefaALOFM Petroºani.
Cei mai mulþi, însã, s-auplâns cã nu au calificare,dar agenþia localã le poateoferi gratuit cursuri derecalificare. Problema este,însã, ca ºomerii sã fie de
acord ºi sã le urmeze.„Noi îi putem ajuta ºicu calificare ºiîncepem cursuri decalificare, dar dinpãcate, ºi acoloîntâmpinãm probleme.Când venim cu o ofer-tã, cu un curs, eidoresc altceva. Deci,cei care doresc sã îºischimbe calificarea,trebuie doar sã neinformeze ºi,în
momentul când începe cur-sul,îi trimitem ºi la cursuride calificare”, a completatIudith Babþan, ºefa ALOFMPetroºani.
În Valea Jiului suntaproximativ 3.000 deºomeri, iar o bunã partedintre ei sunt tineri absol-venþi de liceu, fãrã cali-ficãri, ori mineri disponibi-lizaþi.
La nivelul judeþuluiHunedoara, au fost contac-taþi un numãr de 227 anga-jatori în vederea participãriila bursã ºi au participatefectiv un numãr de 75agenþi economici. Ofertade locuri de muncã anumãrat 336 de posturi,cele mai multe fiind laHunedoara, unde au fostscoasela concurs aproape90 de locuri de muncã.
La finalul bursei, au fostselectate 193 persoane învederea încadrãrii ºi au fostîncadrate în muncã 118persoane, dintre care 14persoane cu studii supe-rioare.
CarmenCOSMAN
Acum, Româniase aflã sub mediaeuropeanã în ceeace priveºte ºomajultinerilor, þara noas-trã înregistrând unindicator de circa23,8 la sutã. Darlucrurile s-ar puteaschimba ºi asta dincauza numãruluimare de absolvenþi,care nu au luatexamenul debacalaureat ºi careau început deja sãsolicite ajutor deºomaj. “Probabilcã, pe mãsurã cetinerii absolvenþiicare nu au luatbacalaureatul se
vor înscrie, aceastãcifrã care a fost de23,7 la sutã, apoia ajuns la 23,8 lasutã, ar puteaajunge la 25 lasutã, ceea ce estepragul de alarmã înceea ce priveºteºomajul în rândultinerilor. Chiardacã la nivel deþarã suntem submedia europeanã,în þarã sunt judeþeunde ºomajul tiner-ilor este mare, ºimã refer la zonaMoldovei ºi zonade sud a þãrii”, aspus ministrulMuncii. Pentrucontracararea aces-tui fenomen îngri-jorãtor, la nivelul
Ministerului Munciise încercã elabo-rarea unor pro-grame menite sãreducã ºomajul lapersoanele tinere,inclusiv pentruaccesarea a cât maimultor fondurieuropene prin pro-gramul “Garanþiapentru tineri”, cese va aplica dinianuarie 2014 ºicare are un bugetde opt miliarde deeuro, la nivelulîntregii UniuniEuropene.“Programul euro-pean «Garanþiapentru tineri»prevede ca în ter-men de patru luni,dupã ce un tânãr aabsolvit o formã de
învãþãmânt, sã i segãseascã o formãde ocupare: fie sãcontinue studiile,fie sã participe lacursuri de recalifi-care, fie sã fieangajaþi. În acestfel se încearcãreducerea posibil-itãþilor ca tinerii sãdevinã ºomeri delungã duratã”, amai adãugat min-istrul Muncii.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013 Actualitate 11
Îngrijorare: ªomajul în rândul tinerilor ar putea ajunge la 2 la sutã
ª omajul în rândul tinerilorar putea sã creascã
vertiginos, a anunþat ministrulMuncii Mariana Câmpeanu,care s-a aflat la sfârºitul sãptãmânii trecute în judeþulHunedoara.
Bursã slabã la Petroºani
N u sunt locuri de muncã, dar niciºomeri calificaþi. Aceasta este prima
concluzie a bursei din luna iulie, unde, deºisunt mii de oameni ºomeri, prezenþa lor afost slabã.
MaximilianGÂNJU
Primarul municipiu-lui, Tiberiu Iacob Ridzisusþine cã proiectul dehotãrâre privind sta-bilirea valorilor depornire a licitaþiilorpentru concesionareaºi închiriereaterenurilor ce aparþindomeniului privat ºipublic al municipiuluiPetroºani prevede cal-culul în monedanaþionalã ºi nu în europentru cã, nu înpuþine cazuri, munici-palitatea ieºea înpierdere.
Ultima modificareîn privinþa valorilor depornire a licitaþiilorpentru concesionarea
ºi închiriereaterenurilor ce aparþindomeniului privat ºipublic al municipiuluiPetroºani, au fost sta-bilite prin HotãrâreaConsiliului Local alMunicipiului Petroºanidin ianuarie 2011.„Când hotãrârea nr.29/2011 a fostsupusã aprobãriiconsiliului local s-aavut în vedere, înprincipal, transfor-marea valorilor depornire a licitaþiilorpentru concesion-area ºi închiriereaterenurilor domeni-ului privat ºi publicdin moneda euroîn moneda naþion-alã.
S-a constatat cã,
pentru anumite desti-naþii, valorile carerezultã din calcululredevenþei sau chiriei,sunt foarte mici, încâtnu acoperã minimulde cheltuieli, motivpentru care apreciemcã se impun anumitemodificãri”, explicã
secretarul PrimãrieiPetroºani, AdrianNegoe. Dacã va fiadoptat noul proiect,cei care conce-sioneazã sau închiriazãsuprafeþe de teren vorplãti în funcþie dezonã metrul pãtrat.
Astfel, au fost delimi-tate patru zone:
Zona de agrementpentru care se va plãti
7,15 lei-mp, zona Acentralã 7.03, zona Bintermediarã 6,49 lei,zona C marginalã5,95 ºi zona D mar-ginalã cu 5,42 leimetru pãtrat.
Pentru închirieri,valorile de pornire lalicitaþie sau negocieredirectã sunt ºi de treiori mai mici fiind sta-bilite tot pe aceleaºicategorii de zone.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 201312 Actualitate
DianaMITRACHE
Certificatulenergetic esteabsolut necesarîn tranzacþiileimobiliare ºi aºaparalizate decriza economicã.Acum, oricevânzãtor e nevoitsã îºi scoatã unastfel de act, iaragenþii imobiliarispun cã deja alt-fel nu se poate.„Bineînþeles cãexistã costurisuplimentare ºide aici apare ºinemulþumireapopulaþiei cã tre-
buie sã le facã pebanii lor. Acumface lumeaºi cer-tificat energetic,pentru cã altfelnotarii nu facacte de vânzare-cumpãrare, pen-
tru cã eabsolutobligato-
riu”, a
spus CristianFilipovici, agentimobiliar.
E scurt timpul,pentru cã doardin 20 iulie certi-ficatul energeticeste obligatoriu,iar pânã acum nus-au fãcut tranza-cþii cu astfel deacte. Dar
nici nu vor mai fivânzãri fãrã.
„Nu am avutpânã acum tran-zacþii în ultimelezile, pentru cãpiaþa imobiliarãeste aºa cumeste, însã, ºtiu,discutând lanotariat, cãoamenii îºi facpentru cãe abso-lut obligatoriu ºialtfel nu se poateface vânzarea”, amai adãugatCristianFilipovici, agent
imobiliar.În Valea Jiului
sunt cel mult 5operatori careelibereazã astfelde certificate.Preþul unui certi-ficat energeticîncepe de la200 euro +Tva, pentruapartamente ºivile cu suprafaþãpânã în 200mp. Cel carecere auditul, tre-buie sã punã ladispoziþia audi-torului informaþiicu privire lamaterialele dincare este realiza-tã casa, date cuprivire la perio-da în care a fostconstruitã, pla-nurile imobiluluicu precizareaorientãrii cardi-nale sau date aleconsumului deapã, gaze saucurent electric.
Calcul în lei pentru concesionarea ºi închirierea terenurilor
M unicipalitatea Petroºani vrea calculareasuprafeþelor de teren din domeniul public-privat
care sunt concesionate sau închiriate în lei ºi nu îneuro cum a fost pânã acum. Pe masa aleºilor locali seaflã un proiect, aflat acum în dezbatere publicã, iardupã finalizarea lui cu toate amendamentele, ar puteaintra în vigoare.
E musai cu certificate la casãN imeni nu mai vinde sau nu mai
cumpãrã locuinþe, dacã nu scoate uncertificat energetic al locuinþei. Asta costãbani în plus pentru vânzotor, iar de aproapeo sãptãmânã este obligatoriu acest act.
Monika BACIU
Un studiu fãcut înjudeþul Hunedoara,a scos la ivealã fap-tul cã cel puþin unsfert din totalul ado-lescenþilor cu vârstaîntre 12 ºi 14 aniau avut deja cel unraport sexual.Studiul a fost efectu-at pe mai mulþitineri din judeþulHunedoara.
Copiii au maispus un lucru intere-sant, ºi anume ca58% dintre ei auprimit informaþiidespre ce înseamnãviaþa sexualã chiarde la pãrinþi.
Mai mult decâtatât chiar dacã auîmplinit vârsta majo-ratului dar din cauzaunei educaþii înacest sens jumãtate
dintre femeile dinþara noastrã nufolosesc niciometodã contracep-tivã, pentru cã nuºtiu ce înseamnã.Aºa cã nu e demirare cã un milionde români suferã deinfecþii cu trans-mitere sexualã, însã,cifra este de zeceori mai mare. Înplus, statisticilearatã cã o treimedintre românce aufãcut cel puþin unavort de-a lungulvieþii.
România se
numãrã printreprimele zece þãrieuropene la inci-denþa bolilor cutransmitere sexualã.Asta pentru cã mulþiromâni nu ºtiu cesunt pilulele anti-concepþionale saucât de sigur e prez-ervativul.
Numãrul per-soanelor diagnosti-cate cu infecþii cutransmitere sexualãeste foarte mare înþara noastrã.
Odatã contrac-tatã, boala cu trans-mitere sexualã
ajunge foarte uºor latoþi partenerii cucare bolnavul intrãîn contact.
Studiile aratã cãdoar o treime dintreromâni ºtiu cã niciometodã contracep-tivã nu este 100%sigurã.
La nivel mondialsunt estimateaproape 340 demilioane de cazuride sifilis, gonoreesau clamidia.
Toate acestelucruri nu pot decâtsã denote faptul cãla acest capitol nicitinerii dar nici omare parte a popu-laþie nu au avut oeducaþie necesarãpentru cã de celemai multe oriacest subiecta fost unultabu în princi-pal din vinapãrinþilor carenu pot vorbideschis cupropri copiidespre viaþasexualã ºidespreriscurilemajore lacare aceºtiase expun.
Diana MITRACHE
Peste 20 de copii ºi pro-fesorii lor care îi însoþesc învizita la Petroºani au venit,lasfârºitul sãptãmânii tre-cute, la primãrie. Ei suntdintre cei cu cele mai bunerezultate la învãþãturã, iarpentru asta au fost primiþide primarul municipiuluiPretroºani, care le-a oferit,la final ºi ciocolatã. „Eucred cã sunt foarte impor-tante schimburile între copiidin þãri diferite, pe lângãpartea distractivã ºi devacanþã, cu siguranþã, ei
vor rãmâne cu amintiri plã-cute legate de oraº, zonã ºioamenii de aici, de modulcum trãim noi ºi pot sãfacã acestã comparaþie cuceea ce existã la ei. Astanu înseamnã decât cã vor fimai bogaþi spiritual ºi cu oexperienþã de viaþã care îiva ajuta pe viitor”, a spusTiberiu Iacob Ridzi, pri-marul din Petroºani, lafinalul vizitei.
Profesorii, dar ºi copiii s-au arãtat încântaþi de pro-gramul pe care l-au avut înValea Jiului, iar unii dintrecopii sunt chiar la a doua
vizitã la Petroºani. „Îmiplace foarte mult aici, cã eo zonã foarte frumoasã ºiaceºti munþi frumoºi neîncântã. Am fost înRetezat, la parcul de aven-turi ºi la Geoagiu la ºtrandºila Castel în Hunedoara”,a povestit o fetiþã dinVarpalota. „Eu sunt a douaoarã în Petroºani ºi dejasunt familiarizatã cu aceste
locuri frumoase ºi mi-a plã-cut foarte mult parcul deaventuri, cu toate cã laînceput mi-a fost fricã, darpânã la urmã am reuºit sãmerg pe traseu”, spune unalt copil. „Se ºtie cã întrecele douã oraºe înfrãþite,aceastã tabãrã este deja o
tradiþie veche ºi reciprocã.Câþiva copii din Petroºanisunt la Varpalota ºi cei deacolo sunt aici. Acestetabere sunt organizate deconsiliile locale ºi elevii suntselectaþi dupã învãþãturã,rezultate. Dupã câte amobservat eu, le place foartemult la Petroºani ºi ValeaJiului, cã au fost ºi în altelocuri de aici”, a declaratHoldosine Varga Zsuzsa,coordonatoarea taberei.
Copiii din Varpalota vorface diverse excursii ºi vorvedea toate locurile fru-moase din Valea Jiului, iar,la rândul lor, cei dinPetroºani viziteazã oraºulînfrãþit din Ungaria. Toþisunt foarte buni la ºcoalã ºidatoritã rezultatelorobþinute, au ajuns gratuit înacest proiect.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013 Actualitate 13
Copiii din Varpalota, în vizitã la Petroºani
D elegaþia de copii din oraºul înfrãþitVarpalota a venit în vizitã la primarul
din Petroºani. Tiberiu Iacob Ridzi le-a oferitciocolatã ºi le-a urat o vacanþã frumoasã înzona noastrã.
Tabu pentru multã lumeÎ n ultimii ani în þara noastrã adolescenþii ºi
chiar ºi copii în vârstã de pânã în 14 ani audevenit din ce în ce mai emancipaþi. La primavedere nu este un lucru rãu dar emanciparea nuaduce numai lucruri bune. Din toate lucrurile”bune” pe care tinerii le descoperã cu ajutorulinternetului sau prin simple convesatii un subiectsara cel mai mult în evidenþã, relaþia sexualã.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 201314 Program & Horoscop
21 martie* * *20
aprilie
21
aprile
* * *21 mai
22
iunie
* * *22 iulie
22
mai
* * *22 iunie
23 iulie* * *22
august
23 august
* * *22
septembrie
23octombrie
* * *22
noiembrie
23septembrie
* * *22
octombrie
23 noiembrie
* * *20
decembrie
21
decembrie
* * *20 ianuarie
21
februarie
* * *20 martie
21ianuarie
* * *20
februarie
S-ar putea sã pierdeþi o afacereprofitabilã, din cauza prudenþeiexagerate. Nu sunteþi preasociabil ºi riscaþi sã vã izolaþi decei din jur. Când vã veþi daseama, ar putea fi prea târziu.Dupã-amiazã puteþi sã vã gândiþila planuri de viitor ºi sã vã bucu-raþi de armonia din familie.
Dimineaþa sunteþi de nerecunos-cut ºi cei din jur încearcã sã vãscoatã din starea de apatie încare aþi cãzut. De vinã pot fioboseala acumulatã ºi prob-lemele financiare, care vã pre-ocupã serios. Nu luaþi decizii deunul singur. Evitaþi sã vã impli-caþi în activitãþi importante!
Se pare cã vã concentraþi maigreu, din cauza neînþelegerilor cupersoana iubitã. De aceea, ºi difi-cultãþile de la serviciu vi se parmai mari decât de obicei. Puteþicâºtiga bani cu uºurinþã, cucondiþia sã nu vã forþaþi norocul.Fiþi mai atent cu cei din jur.
Astãzi aveþi succes în afaceri. Oriîncheiaþi un contract, ori vãgãsiþi un al doilea serviciu.Evitaþi discuþiile în contradictoriu.Nu refuzaþi sfaturile unei per-soane cu mai multã experienþã!
Dimineaþa s-ar putea sã amânaþio cãlãtorie în interes de familie,din cauza banilor. Este momen-tul sã vã concentraþi asupraproiectelor ambiþioase, pe ter-men lung. Spre searã, s-ar puteasã fiþi invitat la o petrecere.
Dimineaþa sunteþi inhibat ºi nuvã exprimaþi prea clar. Evitaþiîntâlnirile cu prietenii, pentru cãs-ar putea sã fiþi înþeles greºit,din cauza problemelor de comu-nicare. Nu faceþi investiþii ºi nucumpãraþi obiecte de valoare!
În cursul dimineþii, vã indispune oproblemã minorã de sãnãtate. Nusunteþi prea sociabil ºi preferaþisã fiþi singur. Nu refuzaþi dialogulcu prietenii sau cu partenerul deviaþã.
Astãzi nu vã recomandãm sãcãlãtoriþi ºi nici sã urmãriþicâºtiguri financiare. Sunteþi preapuþin sociabil ºi puteþi pierde înafaceri. Nu sunt excluse nicideziluziile pe plan social.
Se pare cã sunteþi inhibat ºi iras-cibil. Fiþi prudent ºi evitaþi ceartacu colegii de seviciu! Puteþi sã vãascultaþi intuiþia. Implicaþi-vã maimult în problemele casei!
Dimineaþa nu aveþi chef sã discu-taþi cu nimeni ºi nici mãcar sãrezolvaþi problemele care vãprivesc în mod direct. Fiþi atent,pentru cã vã puteþi izola la servi-ciu! Fiþi mai sociabil.
La serviciu, sunteþi foarte binedispus ºi munciþi cu tragere deinimã. Aveþi însã grijã, pentru cãsunt colegi care vã sapã! Astãzinu aveþi cum sã câºtigaþi mulþibani. Acordaþi mai multã atenþiepartenerului de viaþã.
Dimineaþa simþiþi nevoia sã vorbiþicu cineva despre problemele sen-timentale. Aveþi impresia cã sun-teþi neglijat. Nu vã lãsaþi pradãsentimentelor, întrucât riscaþi sãdeveniþi melancolic.
Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
9:50 Legendele palatului: con-cubina regelui 10:30 Legendele palatului:concubina regelui 11:10 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã (r)11:50 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã (r)12:30 Vara pe val (r)13:00 Germana...la 114:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Vara pe val 17:30 O9atitudine - Protecþiaconsumatorilor17:40 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã 19:00 Dosarele secolului XX
10:00 În gura presei 11:10 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Studio sportiv20:45 Fotbal Liga 122:45 În puii mei0:15 Nikita
7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Cum sã deviinewyorkez (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Fã ce zice mama17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Misiune în linia întâi22:30 ªtirile Pro TV23:00 Þintã umanã
9:30 ªi eu m-am nãscut înRomânia (r)10:30 NCIS: L. A. (r)11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond16:00 Iubiri secrete (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18
9:45 Taxi Driver (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Grupul Vouã (r)13:45 Suflete pereche (r)14:45 Specialiºti în sãnãtate15:15 Taxi Driver (r)16:15 Substituire cu bucluc 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite20:15 Misiune în Paradis
10:00 Cei 7 ani de acasã (r)11:30 ªatra (r)12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Dragostepunctro (r)16:45 Dragoste ºi pedeapsã18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet22:15 Voinþã de femeie23:15 Vacanþa Mare
10:15 Que bonito amor (r)11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Intrigi ºi seducþie (r)12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r)13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Eva Luna16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor
9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport10:15 Fotbal: Dinamo - Vaslui11:00 ªtirile Digi Sport11:15 Fotbal: Dinamo - Vaslui12:00 ªtirile Digi Sport12:15 Fotbal: Corinthians -Sao Paulo13:00 ªtirile Digi Sport13:15 Fotbal: Corinthians -Sao Paulo14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Rezumat JocurileMondiale15:00 WTC IronMan 201315:30 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Digi Sport Special 19:00 Fotbal: Braºov -Sãgeata Nãvodari 20:45 Digi Sport Special 22:00 Fotbal European
T oma Coconeava lua startul
uneia dintre celemai frumoase competiþii cu caracter umanitardin lume. Acestarecunoaºte cã vedeta TV MihaelaRãdulescu este cea care i-a lansatprovocarea ºi l-aconvins sã seînscrie la cea de a 14-a ediþie amaratonului „No finish line!”.
Toma Coconea s-aînscris deja în competiþiace va avea loc între 16 ºi24 noiembrie ºi la careparticipã ultramaratoniºtidin toatã lumea. Potrivitdatelor oficiale, super-maratonul “No finishline” adunã anual mii deoameni care vor sã alergespre a fi de folos seme-nilor lor. Practic, fiecarekilometru parcurs deoricine se transformã într-un euro donat pentrudiverse cauze umanitare.“Cursa e deschisã oricui.E un spectacol uman cumn-am mai vãzut, de latineri, copii, bãtrâni, per-soane cu handicap sau în
fotolii rulante..., toþivin ºi aleargã cât pot (sause deplaseazã cum pot),spre a dona efortul lor,dar existã ºi o secþiunepentru profesioniºti, undevin cei mai buni 50 desportivi de ultramaraton.Se aleargã 7 zile, zi ºinoapte, dupã cum rezistãfiecare, iar în a 8-a zi maiexistã o competiþie - cinealeargã mai mulþi kilo-metri în 24 de ore. Tomaa vrut sã-l înscriu la
amândouã cursele, deciva alerga 8 zile”, a expli-cat Mihaela Rãdulescu pepagina sa de pe o reþeade socializare. Anul aces-ta, Toma Coconea arvrea sã batã douã recor-duri. Astfel, în cursa de 7zile, recordul la bãrbaþieste de 1.041 kilometri.În cursa de 24 de ore,recordul este de 248 kilo-metri. E un maratonextrem de greu. Se
aleargã într-o buclã de1,3 kilometri, între 2borne care contorizeazãelectronic trecereafiecãruia. Camionul nos-tru, Toma Coconea, esteaºteptat cu braþeledeschise de organizatoriicompetiþiei. “Anul trecuts-au strâns 275.795Euro, pentru ºcoli ºi cabi-nete medicale necesarecopiilor din Senegal ºiNepal. 275.795 euroînseamnã numãrul dekilometri parcurºi de toþiparticipanþii, la un loc.Pentru 2013, organiza-torii din Monaco sperã sãajungã la 300 000 dekilometri ºi mi-au spus cãsunt onoraþi sã aibã încursa un vicecampionmondial RedBull X Alps -motiv pentru care i-aupus la dispoziþie, gratis, orulotã super-modernãpentru acea sãptãmânã”,a mai spus MihaelaRãdulescu.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Producãtorii agricolisunt nemulþumiþi depreþurile de achiziþie a produselor agricole
L iga Asociaþiilor ProducãtorilorAgricoli este nemulþumitã de
preþurile de achiziþie a produseloragricole în 2013 practicate de mariiangrosiºti ºi roagã reprezentanþiiGuvernului sã intervinã pe piaþã.
Într-o scrisoare adresatã ministruluiAgriculturii, Daniel Constantin, pre-mierului Victor Ponta ºi preºedinteluiTraian Bãsescu, LAPAR semnaleazãcã producãtorii agricoli vin dupã unan greu, în are seceta i-a decapitali-
zat, iar în 2013, când situaþia producþi-ilor este ceva mai bunã, preþurile prac-ticate pe piaþã acoperã cheltuielile deproducþie în proporþie de 70-80%,angrosiºtii profitând de faptul cã pro-ducãtorii agricoli nu au spaþii de depozi-tare sau sunt decapitalizaþi. “Aºadar, vãrugãm ca Guvernul României sã intervi-nã pe piaþã, dupã modelul celorlaltestate europene, atunci când angrosiºtiideþin monopolul în achiziþia de produseagricole’, se spune în scrisoare.(AGERPRES)(AGERPRES)
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 2013
Vânzãri Vând teren intravilan în
suprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264.Preþ negociabil.
Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã. Relaþiila 0734.543.820
Actualitate 15
ANGAJARESC LAURA CONSTRUCT
CONSULT SRL Vulcanangajeazã
BARMANRelaþii la telefon
0766068282S.C. Apa Serv ValeaJiului S.A. Petroºanianunþa restricþii înfurnizarea apei potabilepentru luni, 29 iulie 2013 înoraºul Vulcan, întreorele 10,00 - 14,00.Zona afectatã: Cartier Crividia. Motivulrestricþiei - remedierepierderi pe str. Crividianr. 68.
Mulþumim pentru înþelegere.
Cu deosebitã stimã,Director General,Costel AVRAM
Restricþii apã
Aleargã la ultramaraton
„ªoimul din Parâng”, intrã din nou în cursã
Diana MITRACHE
Locul pe care cândva afost preparaþia de cãrbunide la mina Livezeni vadeveni un loc de agrement,Planul e gândit deautoritãþile locale ºi celejudeþene, care vor sã valori-fice terenul în speranþa cãvor atrage turiºtii ºi nunumai. Terenul de Dâlja,însã, mai aºtepatã proiecte.
„La Livezeni, noi, împre-unã cu CJ vrem sã constru-im un aqualand într-o
parte a zonei ecologizate ºicealaltã zonã e deschis pen-tru orice investitor”, a spusTiberiu Iacob Ridzi, primarul din municipiulPetroºani.
Preºedintele CJHunedoara, Mircea IoanMoloþ confirmã aceastãinvestiþie.
”Proiectul continuã, vom
fi primi care vom pune peaxele respective în exerciþi-ul financiar european2014-2020 adicã încercamsã le facem pe plan euro-
pean”, a declarat MirceaIoan Moloþ.
Fosta minã Dâlja a fostecologizatã de ani buni, darnici pânã acum nu au fostprea multe oferte de lainvestitori.
Totuºi, zona are acces lacalea feratã ºi ar puteadeveni interesantã, însã,deocamdatã criza financiarãîmpiedicã investitorii sãvinã aici cu vreo propunereconcretã.
Pânã atunci, însã, nebazãm pe promisiunea cã la Livezeni vom aveaaqualand.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Iulie 201316 Actualitate
DianaMITRACHE
Reprezentanþiidepoului de laPetroºani pregãtescun nou eveniment înacest loc. În primalunã din toamnã vor ficeremonii legate de
prima linie de cale feratã construitã prinmunþii din DefileulJiului.
„Am discutat cudirectorul CFR. Existão acþiune pe care eivor sã o facã în sep-tembrie, legatã de liniaBumbeºti - Livezeni,
dupã care lucrurilemerg mai departe”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi primarulmunicipiului Petroºani.
Pentru a realiza unmuzeu în zonadepoului e nevoie debani, iar primarul dinPetroºani spune cã seva baza pe fondurileeuropene „Muzeul artrebui fãcut pe fondurieuropene ºi atuncilucrurile le pregãtimdin timp.
Dupã ce se va dadrumul la programul2014 - 2020, cei de
la CFR vor putea sãîncerce sã accesezeaceste proiecte”, maispune primarul dinPetroºani.
Dacã proiectelepentru depou mai o
ºansã, revigorareagãrii din Petroºanipare tot mai imposibilã.
Asta pentru cã nusunt bani, iar laBucureºti nu a fost
posibil niciundemers.
„Nu mai am cedemersuri sã mai fac.Am fãcut la toþiminiºtrii, la toþi con-ducãtorii responsabilicu acestã chestiune,dar, din pãcate nu s-aluat nicio mãsurã ºinu vãd ca în perioadaurmãtoare sã serezolve ceva”, a maiadãugat primarul.
Evenimentul dinstaþia CFR de la
Petroºani va prindeviaþã în septembrie,acesta fiind al doileaca amploare, dupã ceanul trecut aici a popsit trenul regal.
Depoul va fi în sãrbãtoareD epoul de vagoane din
Petroºani va fi din nou în sãrbãtoare, în tomanã. Cât priveºtemuzeul dedicat istoriei depoului,acesta aºteaptã fonduri europene, lafel ca ºi gara ponositã.
Aqualand la Livezeni
A vem terenuri ecologizate la Petroºani,iar pe unul dintre ele va fi construit
un parc acvatic. Asta spune acum TiberiuIacob Ridzi, primarul din Petroºani, carerecunoaºte cã restul zonelor foste miniere lepoate pune la dispoziþia investitorilor.
