Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 269 Joi, 6 decembrie 2012 Fie ca Sfântul Nicolae sã vã aducã vouã, locuitorilor Vãii Jiului, clipele cele mai frumoase ºi fericite ºi sã vã bucuraþi alãturi de cei dragi de aceste zile minunate, care anunþã începerea Sãrbãtorilor de Iarnã. NICULA Vasile Cosmin, Senator de Valea Jiului Împreunã pentru o Vale mai bunã! Cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã vã doresc multã sãnãtate, dorinþele sã se împlineascã, iar Dumnezeu sã vã protejeze de tot rãul din lumea asta, iar Sfântul Nicolae sã vã aducã multe cadouri frumoase si dorite de voi, dar, mai presus de toate, multã sãnãtate, iubire ºi înþelepciune! Monica IACOB RIDZI Deputat de V alea Jiului Cum aratã Moº Nicolae? Nicolae este un nume pentru dãruire ºi generozitate, un nume care numai simpla-i rostire are darul de a împrãºtia necazul ºi ghinionul. Fie ca începutul sãrbãtorilor de iarnã sã vã aducã în viaþã o razã de luminã ºi sã vã ajute sã fiþi buni, mai ales acum în preajma sãrbãtorilor ºi sã vã aduceþi aminte cum era când abia aºteptaþi sã ningã ºi sã vinã moºul sã vã aducã ceva în ghetuþe Tiberiu IACOB RIDZI Primarul Municipiului Petr oºani Sãrbãtoarea Sfântului Nicolae sã vã aducã în case bucurie ºi belºug ! Celor ce îºi serbeazã onomastica le urez multã sãnãtate ºi "La mulþi ani!" Mircea Ioan MOLOÞ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara
Transcript
Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier13:45 Cuceritorul (r)15:00 Grupul Vouã (r)17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Cuplul perfect (r)0:30 Împãrãteasa de fier
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r)11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul
meu16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Top Model
7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 O vacanþã de aur (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Samantha învacanþã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:00 Fotbal: Copenhaga- Steaua22:00 Spitalul de demenþã 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Hannibal 1:30 Pro Motor (r)
9:30 Cartoforul, fata ºipistolarul 11:30 Teleshoping 12:00 Flavours, 3 bucãtari 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame(r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r)
17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport
9:15 Legendele palatului:doctorul Hur Jun 10:15 Aºa-i românul!10:25 Lumea modei10:30 Ora de business (r)11:20 Pe scurt despreorice (r)11:30 O datã-n viaþã 12:30 Oameni care auschimbat lumea12:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier (r)13:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier (r)14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 decembrie 2012 Politic 3
C u toþii am fostînvãþaþi încã de mici
copii ca orice problemã amavea sau orice lucru carene doare sã-l putem vorbifãrã nicio problemã cupreoþii care sunt tot tim-pul deschiºi pentru aasculta ºi a da sfaturituturor oamenilor.
Pânã la urmã acesta esterolul bisericii ºi mai ales a celorcare slujesc acest lãcaº sfânt.
Marea majoritate a oame-nilor care apeleazã la bisericãpentru a-ºi putea face auziteproblemele sunt cei care aufost greu încercaþi de soarta ºicare nu au altã alternativãdecât cea a bisericii. Pentruaceastã categorie de oameni sestrâng ºi bani pentru a fi ajutaþide cãtre cei care sunt mai cudâre de mâna dar de cele maimulte ori tot oamenii simplisunt aceia care sar în ajutorulsemenilor nãpãstuiþi de soartã.
Dar în ultima vreme putemvedea cu tristeþe cã nici în inte-riorul lãcaºului de cult, sau înincinta bisericii, cei nevoiaºi numai sunt bine primiþi. Au fost
montate tot mai multe afiºe încare putem vedea pe lângã”fumatul interzis” ºi ”cerºitulinterzis”.
Într-adevãr nu este un lucruplãcut pentrumarea majori-tate a oame-nilor caremerg la biser-icã cu scopulde-a se rugasã fie asaltaþide cerºetoridar totuºi nuputem sã leîntoarcemspatele nici
acestor oameni nevoiaºi careau nevoie de mâncare. Darproblema este ca ºi fetele bis-ericeºti au început sã întoarcãspatele nevoiaºilor, ne dãmseama dupã afiºele puse, ºi maimult decât atât aproape toateprodusele pe care le primescde la oameni prefera sã le deahranã animalelor decât sã ledistribuie celor care poate nuau ce mânca.
Dar sã nu uitãm cã ºi preoþiipânã la urmã sunt tot oamenicare se gândesc în primul rândla ei ºi doar dupã la cei delângã.
Monika BACIU
Cerºetorii, musafiri nedoriþi chiarºi în curþile bisericilor
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 decembrie 201244 Actualitate
Monika BACIU
”Am primit deciziaprin care ne indicã faptulcã în 10 decembrie cur-
surile universitare suntsuspendate în data de 10decembrie, urmând caacestea sã fie recuperatela o datã care va fi stabil-
itã de fiecare universi-tate”, a declarat AronPoanta, rectorulUniversitãþii Petroºani.
Mai mult decât atât,rectorul UniversitãþiiPetroºani considerã cã lainstituþia pe care oreprezintã nici nu estenevoie de o zi liberã, datfiind faptul cã studenþiicare sunt la cursuri aiciprovin din judeþ ºi dinjudeþele învecinate,respectiv Gorj.
”Din punctul meu devedere pentru noi, pentrucã stundeþii care îi avemdin afara Vãii Jiului suntdin judeþele limitrofe, decinu distanþe considerabile
sau care ar presupuneziua respectivã sã fieliberã se pot þine cursuri.Ba mai mult, pentru cãponderea nu este aºamare cei care trebuie sãse deplaseze la localitatea
de domiciliu pentru avota nu este niciun fel deproblemã, dar pondereacelorlalþi care sunt dinzone apropiate estefoarte mare ºi în con-secinþã eu zic cã se pot
þine cursurile nefiindnecesarã acea zi liberãcare oricum trebuie dupãaceea recuperatã”, a maiprecizat rectorulUniversitãþii Petroºani,Aron Poanta.
Guvernul a aprobatNota întocmitã deMinisterul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºiSportului, prin care sepropune suspendareacursurilor în instituþiile deînvãþãmânt superior, îndata de 10 decembrie2012, urmând ca în bazaautonomiei universitareaceste instituþii sã recu-pereze cursurile astfel sus-pendate.
10 decembrie, zi liberã pentru studenþi
L uni, 10 decembrie, studenþii scapã decursurile de la universitate, în aºa fel
încât, mai ales cei care au domiciliul în altelocalitãþi faþã de cele în care învaþã sã poatãavea timp sã voteze, duminicã ºi apoi sãrevinã la facultate, marþi. Guvernul a aprobat,marþi, o notã pentru suspendarea cursurilorpe 10 decembrie, a doua zi dupã alegerile par-lamentare. Universitãþile vor decide când vorfi recuperate cursurile de luni.
Monika BACIU
Spitalul municipal Vulcan figureazã pe lista celor 100 dedatornici la bugetul consolidat alstatului. Acesta se situeazã pepoziþia cu numãrul 86 avânddatorii în valoare de 182.923.Spitalul orãºenesc din Haþeg aredatorii mai mici decât spitaluldin Vulcan. Acesta are restanþela bugetul de stat în valoare de
171.369, fiind po poziþia 97 întopul celor mai mari datornicidin judeþ. Printr-un ordin comunal Ministerului Sãnãtãþii ºi alCasei Naþionale deAsigurãri deSãnãtate, au fostaprobate condiþiileºi modalitatea destingere a obligaþi-ilor de platã aleunitãþilor sanitare
publice cu paturi, ale cãror fac-turi au depãºit cu peste 90 dezile termenul contractual deplatã, la 29 octombrie a.c.Astfel, la nivel naþional a fostatribuitã suma de 150.000.000lei pentru acoperirea acestor ari-erate.
Potrivit directorului adjunct alDSP Hunedoara, Cecilia Birãu,în judeþul nostru, sunt trei spi-
tale care se încadreazã înprevederile respectivului ordin ºicare vor scãpa astfel de vechiledatorii. Cei mai mulþi bani vor fialocaþi Spitalului MunicipalVulcan (878.870 lei), în timp ceSpitalul Orãºenesc Haþeg vaprimi 446.097 lei, iar SpitalulMunicipal Orãºtie, 36.719,59lei. În urma atribuirii acestorfonduri spitalele executate silitde DGFP Hunedoara vor scãpade aceastã mãsurã fiscalã.
Monika BACIU
”Efectuãm controale deazi dimineaþã (miercuri-n.r.) pânã în prezent nuau fost identificaþi con-ducãtori auto care sã nuaibã echipate automo-bilele cu cauciucuri deiarnã. Amintim peaceastã cale cã înmomentul în care circulãpe drumuri acoperite cugheaþã, polei sau zãpadãconducãtorul auto trebuie
sã îºi echipeze autoturis-mul cu cauciucuri deiarnã”, a declarat PetreMârza, ºef Poliþia RutierãPetroºani.
Cei care vor fi identifi-caþi în trafic cã nu au cau-ciucuri de iarnã vor fisancþionaþi conformnormelor în vigoare.
”Amenda este destulde substanþialã de la 9 la20 de puncte amendã.Un punct de amendã este70 de lei ºi se reþine certi-
ficatul de înmatricularepânã când se face dovadacã ºi-a montat cauciucuride iarnã”, a mai precizatMârza.
Poliþiºtii vin cu o seriede recomandãri pentruconducãtorii auto pentruca traficul sã sedesfãºoare în condiþii desiguranþã în perioada încare carosabilul esteacoperit cu zãpadã saupolei.
”Sã circule cu vitezãredusã sau sã o adaptezela condiþiile de drum ºitrafic, iarîn condiþi-ile în caresuntambuteiajesã stea încoloanã casã îi poatãsã îi identi-fice cei dela drumuripentrudescon-gstionare”,
a conchis ºeful PoliþieiRutiere Petroºani.
ªoferii romani care cir-cula pe drumuri cu polei,inzapezite sau inghetatecu masini fara anvelopede iarna in dotare, vorplati iarna aceasta com-parativ cu anul precedent.
Amenzile pentru lipsacauciucurilor de iarna aucrescut cu 4,5%, pe fon-dul majorarii salariuluiminim pe economie de la670 la 700 lei, in functiede care este calculata val-oarea amenzii.
”Încãlþaþi” corespunzãtor
P entru prima datã în acest sezon pesteValea Jiului s-a aºternut un strat de
zãpadã. Acest lucru nu este o bucurie pen-tru toþi. Conducãtorii auto sunt cei care aufost în vizorul poliþiºtilor de la PoliþiaRutierã, care au efectuat controale în traficpentru a-i identifica pe cei care nu ºi-auîncãlþat autoturismele corespunzãtor. Înurma verificãrilor efectuate pânã înprezent, nu au fost identificat ºoferi care sãnu deþinã cauciucuri adecvate.
Douã spitale din Hunedoara, executate silit de DGFP
D ouã spitale din judeþul Hunedoara sunt exe-cutate silit de Direcþia Generalã a
Finanþelor Publice Hunedoara. Este vorba deSpitalul municipal Vulcan ºi de Spitalul orãºenescdin Haþeg.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 decembrie 2012 Actualitate 5
Gabriela RIZEA
Un exemplu caresusþine cele de mai suseste ºi cel al fostuluivicepreºedinte al PSDPetroºani, DorinaPleºcan, relatat pe largla vremea respectivã înpresa Vãii Jiului. Chiardacã Dorina Pleºcan l-aiertat pe Vochiþoiu ºi s-aînscris în PP-DD, faptele
rãmân cum rãmâne,suntem siguri, ºi doza deneîncredere a DorineiPleºcan în actualul eilider. Revenind, Pleºcana demisionat din PSDdupã ce a fost timp de 9ani membru. Vochiþoiu adeterminat-o sã plece iarPleºcan l-a acuzat degrave abateri de la reg-ulile impuse de partid.Fosta vicepreºedintã a
organizaþiei municipale aPSD Petroºani spuneacãVochiþoiu„confundãfirma par-ticularã cupartidul ºi apromovattoate anga-jatele lui înfuncþiipolitice deºinu au nici un merit”.„Timp de 9 ani am fostîn PSD ºi am fost, credeu, un pilon de bazã alorganizaþiei de laPetroºani. În ultimavreme am avut o seriede divergenþe cupreºedintele Vochiþoiu,
iar alegerea pe care amfãcut-o mi se pare unajustã, dupã ce mai mulþimembri importanþi auplecat la fel din cauza
divergenþelor”, a spusDorina Pleºcan lademisia partid.Haralambie Vochiþoiu s-a mulþumit atunci sãdeclare la adresa DorineiPleºcan cã: „ºobolaniiîntotdeauna pãrãsesccorabia aflatã în derivã”.
Carmen COSMAN
Mãsurã fãrã precedent laAsociaþia Pensionarilor dinPetroºani. Din cauza tean-cului tot mai mare decereri, conducerea insti-tuþiei a decis sã limitezeplafonul de creditare, aºaîncât banii sã poatã ajungela cât mai mulþi bãtrâni.„Au început sã vinã foartemulþi solicitanþi la noi pen-tru împrumuturi, motivpentru care Comitetul ahotãrât sã nu se dea maimult de suma de 30 de mil-ioane, ca sã poatã lua maimulte persoane. A venit ºifrigul, au nevoie de com-bustibil ºi, în plus, vin sãr-bãtorile de iarnã ºi oameniiau nevoie de bani”, adeclarat Iuliu Pavel,preºedintele AsociaþieiPensionarilor din Petroºani.Sunt sute de oameni careau lucrat o viaþã întreagã,iar acum se uitã neputin-
cioºi cã nu îºi pot asiguranici strictul necesar de sãr-bãtori. Trist, dar uniiîmprumutã ºi câte 200 delei ca sã îºi cumpere lemnesau sã plãteascã termofi-carea. Iar cei de alAsociaþia Pensionarilor,cred cã numãrul bãtrânilorcare le vor trece pragulacum, în decembrie vacreºte. „De obicei, în lunadecembrie, noi avem peste300 de împrumuturi. Suntîmprumuturi care nu suntmari, dar sunt foarte multe,de la 2 milioane ºi pânã la15 milioane pe careoamenii le solicitã pentrucombustibil ºi pentru sãrbã-torile de iarnã. Anul acestaa fost o sumã recordîmprumutatã, care deja aajuns la 35 de miliarde delei vechi, iar anul încã nu s-a terminat. AsociaþiaPensionarilor Petroºani areaproape 5.000 de membri.
Bãtrâneþe, haine grele
Pensionarii din Valea Jiului îºifac sãrbãtorile pe datorie
S unt atât de sãraci încât sãrbãtorile deiarnã le vor petrece pe datorie. Sute de
pensionarii iau câþiva bãnuþi de la casele deajutor reciproc doar ca sã aibã ce pune pemasã de Crãciun. Pentru alþi bãtrâni,încãlzirea locuinþelor reprezintã o corvoadã ºiiau credite ca sã nu îngheþe de frig în case.
Vochiþoiu n-are onoareA bãlãcãrit-o, a insultat-o ºi acum îi cere ajutorul
P P-DD-istul Haralambie Vochiþoiu adistrus PSD Petroºani în perioada
cât a fost preºedintele acestei organizaþii.Acum, Vochiþoiu se roagã exact deoamenii pe care i-a bãlãcãrit, sã-l ajutesã-i înºele pe alegãtorii din Vale, pentruca el sã-ºi obþinã un loc de senator.
Telegondolaspre Straja,
avizatã ISCIR
M ult a fost, puþin amai rãmas.
Turiºtii vor urca înStaþiunea Straja cutelegondola peste câtevazile, atunci telegondolade la Lupeni va fi pusã înfuncþiune spre bucuriaiubitorilor de munte.
Instalaþia care face accesuldintre Municipiul Lupeni ºiStaþiunea Straja este acum înprobe, pe ultima sutã de metria verificãrilor. “Telegondoladin Straja este gata. Acumeste aici ISCIR-ul de la Oradeaºi Sibiu ºi avizeazã telegondo-
la. Astfel ca în data de 13 sau14 va fi inaugurarea oficialã”,a declarat Corneliu Lungan,viceprimarul MunicipiuluiLupeni
Aceastã instalaþie face partedin proiectul ModernizareaStaþiunii Straja, un proiect
extrem de mare, iar telegon-dola are 46 de cabine cu câte8 locuri. De altfel, în proiectulgeneral este cuprinsã ºi con-strucþia a trei telescaune, unulde 6 locuri ºi douã de 4 locuri.
Luiza ANDRONACHE
Luiza ANDRONACHE
Pe Defileul Jiului, pe parteaadministrativã a judeþului Gorj,ieri dimineaþã, unele TIR-uri austaþionat câteva ore pe margineadrumului, din cauza circulaþieidificile. Pe partea de competenþãa judeþului Hunedoara, însã, nus-au înregistrat probleme, iardrumul a fost curãþat. Poliþiºtiiatrag atenþia ºoferilor sã circulecu prudenþã. “Recomandãmºoferilor sã respecte regulile decirculaþie ºi sã aibã maºinileechipate pentru sezonul rece. Îiasigurãm de tot sprijinul nostru,
iar o patrulãva fi înperma-nenþã înzona
Defileului”,a declaratNicolae Airinei,ºeful Poliþiei Aninoasa. Însã,dacã pentru ºoferi, zãpada esteo grijã în plus, pentru iubitoriisporturilor de munte este obucurie nespusã. În StaþiuneaStraja, spre exemplu, se poateschia încã de duminicã dupã-masa în condiþii foarte bune.
Iarna nu-i ca vara
Î ncepând din noapteade marþi spre mier-
curi, ninge în Valea Jiului,iar zãpada s-a aºternut înstrat de câþiva centimetri.ªi pentru cã iarna nu-i cavara, administraþiilelocale ºi societãþile care seocupã cu deszãpezirea auintrat cu utilajele pestrãzi încã de la cãdereaprimilor fulgi de zãpadã.
C a ºi în cazul altorsãrbãtori, în cazul
zilei de 6 decembrie avemdin nou suprapunereaunei sãrbãtori creºtine,Sfântul Nicolae, numit ºiSânnicoarã, peste sãrbãtorirea uneidivinitãþi populare mitologice, Moº Nicolae.
De altfel, deºi Sânnicoarã estetermenul popular pentru SfântulNicolae, tradiþia popularã i-amodificat încet-încet trãsãturileatât de mult, încât a ajuns sãsemene în povestiri mai mult cupersonajul mitologic decât cucel real din tradiþia creºtinã.Despre aceastã sãrbãtoare IonGhinoiu spune în Obiceiuripopulare de peste an. Dicþionar:„Moº Nicolae, divinitate popu-larã din generaþia Sfinþilor-Moºicare a preluat numele ºi data decelebrare a Sfântului Nicolae dincalendarul creºtin (6 decembrie),sinonim cu Sânnicoarã. Deºi înhageografia creºtinã SfântulNicolae, personaj real (episcopdin Myra, mort probabil în anul342) este apãrãtor al drepteicredinþe în Iisus, în CalendarulPopular are atribuþii neconformecu ale unui sfânt.”
De asemenea, pe www.cresti-nortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/sarbatorile-iarna-tradi-tia-populara se aratã: „Poporulare habar mai puþin de identi-tatea ºi biografia realã a , deºi îlþine foarte drag. Sân Nicoarã,cum era îndeobºte numit înlumea tradiþionalã, este maidegrabã un personaj mitologic,în jurul cãruia s-au þesut legendediverse ºi uneori nãstruºnice, cuvagi ecouri din . El ar fi al doileasfânt fãcut de Dumnezeu ºi arsta de-a stânga Acestuia (primulfãcut, Mihail, are cinstea sã steade-a dreapta). Sân Nicoarã (ajutat de Sân Toader) pãzeºteSoarele, care are adesea tendin-þa sã fugã, ca un cal nãrãvaº.Sân Nicoarã e acum bãtrân, darîn tinereþile lui unii zic cã ar fifost podar, iar alþii cã ar fi fostcorãbier ºi pescar (ca protectoral corãbierilor, Sf. Nicolae estecunoscut pe scarã largã, atât înRãsãrit cât ºi în Apus). El ar fioprit ºi apele Potopului pe vre-mea lui Noe. Se pare cãipostaza de Moº Niculae, cu obi-ceiul de a face daruri copiilor(dulciuri pentru cei cuminþi, însãnuieluºe pentru cei neastâm-
pãraþi) e o inovaþie orãºeneascã,prefigurând dãrnicia mai substanþialã a lui Moº Crãciun.”
Fiind o sãrbãtoare îndrãgitã,se vorbeºte mult despre divini-tatea / sfântul care opatroneazã. Astfel, în www.new-girl.ro/povestea-lui-mos-nicolaese aratã: „Adevãrata poveste alui Moº Crãciun începe cu MoºNicolae, care s-a nãscut în sec-olul al 3-lea în satul Patara, lanord de Bethleem. La aceavreme, regiunea era greceascã,în prezent fiind coasta de sud aTurciei. Înstãriþii pãrinþi ai luiNicolae, care l-au crescut pentrua fi un creºtin devotat, au muritdin cauza unei epidemii cândNicolae era încã tânãr.Ascultând cuvintele lui Iisus,Nicolae ºi-a folosit toatãmoºtenirea în scopuri umani-tare, ajutându-i pe cei nevoiaºi ºisuferinzi. ªi-a dedicat întreagaviaþã lui Dumnezeu ºi a fost unsepiscop de Myra când era încãtânãr. El a devenit cunoscut pentru generozitatea sa, pentru dragostea ce le-o purtacopiilor ºi ca protector al marinarilor ºi corãbiilor.
Sub împãratul romanDiocletian, care a persecutatcreºtinii fãrã milã, Nicolae asuferit pentru credinþa sa, fiindexilat ºi încarcerat. Închisorileerau pline de preoþi, diaconi ºiepiscopi, nemaifiind loc pentruadevaraþii criminali. Dupã eliberare, Nicolae s-a alãturatConsiliului de la Niceea în 325
d.H.. A murit la 6 Decembrie343 în Myra ºi a fost înmor-mântat în catedrala bisericii sale,unde se spune cã moaºtele saleemanã un miros dulceag ºi audus la formarea unei substanþelichide, despre care se spunea cãare puteri tãmãduitoare, ajutândastfel la adâncirea credinþei înNicolae. Aniversarea morþii salea devenit zi de sãrbãtoare,respectiv Ziua Sfântului Nicolae.
De-a lungul secolelor auapãrut poveºti ºi legende despreviaþa ºi binefacerile SfântuluiNicolae. Toate acestea au ajutatla înþelegerea caracterului extraordinar al acestuia ºi de cea fost atât de mult îndrãgit ºiconsiderat protector al celorneajutoraþi ºi neputincioºi.
Una dintre cele mai cunos-cute legende este a celor treisurori, fetele unui nobil sãrac,care datoritã situatiei financiareprecare nu le putea oferi zestrepentru a se putea mãrita. Sespune cã atunci când fata ceamare a ajuns la vremeamãritiºului, cel ajuns deja epis-cop, Nicolae, a lãsat noaptea, lauºa casei nobilului, un sãculeþ cuaur. Povestea s-a repetat întoc-mai ºi când a venit vremea demãritiº pentru cea de a douafatã. Când i-a venit vremea ºicelei de a treia fete, nobilul astat de pazã sã afle cine-i celcare le-a fãcut atâta bine fetelorlui. În noaptea cu pricina,nobilul a stat de pazã ºi l-a vãzutpe cardinal cum a lãsat saculetul
cu aur. Se spune cã SfântulNicolae s-a urcat pe acoperiº ºia dat drumul sãculeþului prinhornul casei, într-o ºosetã pusãla uscat ºi de aceea a apãrut obiceiul agãþãrii ºosetelor deºemineu. Când tatãl fetelor avãzut una ca asta, Nicolae l-arugat sã pãstreze secretul, darbineînþeles cã aceasta nu s-aîntâmplat. De atunci, oricineprimea un cadou neaºteptat îimulþumea lui Nicolae pentru el.Cei trei sãculeþi de aur facuþicadou fetelor de nobil au devenitsimbolul Sfântului Nicolae subforma a trei bile de aur. (…)
O altã poveste spune cã erauodatã trei studenþi teologi carecãlãtoreau spre Atena, undedoreau sã studieze. Ei au înnoptat la un han ºi au fost ata-caþi de proprietarul acestuia,jefuiþi, omorâþi ºi apoi rãmãºiþelelor ascunse. Cardinalul Nicolaecãlãtorea pe acelaºi drum ºi aînnoptat la acelaºi han. Noapteael a visat despre crima sãvârºitãºi l-a luat la rost pe proprietarululhanului, aflând astfel locul undecei trei tineri fuseserã îngropaþi.Nicolae i-a dezgropat ºi s-a rugatmult la Dumnezeu, iar cei treitineri au înviat. În Franþa, istoriase refera la rãpirea a trei copii decãtre un mãcelar. Sfântul Nicolaes-a rugat mult ºi i-a ajutat pepãrinþi sã-ºi recupereze copiiiîntregi. De atunci Sfântul Nicolaea devenit patronul copiilor ºi alºcolarilor.
O altã legendã spune cã,dupã cãlãtoria pe care a fãcut-oîn Þara Sfântã, încercând sãmeargã pe urmele lui Isus,Nicolae s-a întors în þara lui pemare. O furtunã teribilã s-a abãtut pe mare ºi corabia stãteagata sã se rupã. Nicolae a stat ºis-a rugat la Dumnezeu, iar marinarii au rãmas surprinºi deoprirea neaºteptatã a furtunii.De atunci, Sfântul Nicolae adevenit patronul marinarilor ºi al cãlãtorilor.
Nenumarate alte poveºtispun despre Nicolae cã ar fi salvat oamenii de la foamete,acuzaþii pe nedrept, de lapedepse ºi multe altele. El asãvârºit multe fapte bune ºi generoase în secret, fãrã sãaºtepte nimic înschimb. La maipuþin de un secolde la moartea sa,
Nicolae era sãrbãtorit ca ºi sfânt.Astãzi el este venerat în Orientca un fãcãtor de minuni, iar înOccident este patronul a uneimari varietãþi de persoane:copii, marinari, bancheri, orfani,bucãtari, muncitori, cãlãtori,comercianþi, judecãtori, fete demãritat, studenþi, ºcolari, al celoracuzaþi pe nedrept, captivi, etc.Sfântul Nicolae este cunoscut caprietenul ºi protectorul celornevoiaºi sau aflaþi în impas.Marinarii, care îl considerã sfân-tul lor, au împrãºtiat legendeledespre faptele sale bune în toatecolþurile lumii. ”
Alte informaþii sunt date pewww.calendar-ortodox.ro: „Cel între sfinþi Pãrintele nostruNicolae a trãit pe vremeaîmpãraþilor Diocleþian ºiMaximian. Mai întâi a strãlucitprin vieþuire cãlugãreascã; iarpentru viaþa lui îmbunãtãþitã afost fãcut arhiereu. Dar pentrucã sfântul propovãduia cuîndrãznealã credinþa în Hristos afost prins de mai-marii cetãþii, afost bãtut ºi chinuit, apoi aruncatîn temniþã, împreunã cu alþicreºtini. Când marele ºi bine-
credinciosul împãrat Constantina ajuns, cu voia lui Dumnezeu,împãrat al romanilor, au fosteliberaþi din legãturi toþi ceiînchiºi ºi, odatã cu aceºtia, ºiSfântul Nicolae, care s-a dus înMira. Nu dupã multã vreme afost adunat de mareleConstantin cel dintâi sinod de laNiceea, la care a luat parte ºi
minunatul Nicolae.Sfântul Nicolae a fãcut multe
minuni aºa cum aratã Istoriavieþii sale. A izbãvit de la moartepe trei bãrbaþi nãpãstuiþi penedrept. Pe când aceºtia erau înînchisoare au aflat de timpulcând aveau sã fie omorâþi ºi auchemat pe sfânt în ajutor; i-aupomenit ºi de binefacerile ce lefãcuse cu alþii, cum izbãvise demoarte pe alþi trei bãrbaþi dinLichia. Iar Sfântul Nicolae, celgrabnic spre ajutor ºi gata spreapãrare, s-a arãtat în visîmpãratului ºi eparhului; peeparh l-a mustrat pentru cã adefãimat împãratului pe cei treibãrbaþi, iar împãratului i-a arãtatºi i-a dovedit ca bãrbaþii aceiasunt nevinovaþi ºi cã din pizmãau fost pârâþi cã au uneltitîmpotriva lui. ªi aºa i-a izbãvitSfântul Nicolae de la moarte.
Pe lângã acestea a fãcut încãºi alte minuni. A pãstorit dum-nezeieºte poporul ortodox ºiajungând la adânci bãtrâneþi, s-amutat cãtre Domnul.
Dar Sfântul Nicolae nici dupãmoarte nu ºi-a uitat turma sa.Cã în fiecare zi face cuîmbelºugare bine celor ce aunevoie ºi-i izbãveºte de tot felulde primejdii ºi nevoi, Cãci ºiacum, ca ºi atunci, Acelaºi
Dumnezeu lucreazã prin sfântulSãu minunile Sale cele fãrã denumãr.”
Momârlanii cinstesc ºi eiaceastã sãrbãtoare, ca ºi în altepãrþi, ferindu-se sã lucreze,ascultând sfânta slujbã ºi fãcânddaruri.
Din cei 817.066 deromâni a cãror onomas-ticã este legatã de sãrbã-toarea Sfântului Nicolae,534.639 sunt bãrbaþi, iar282.427 sunt femei.Etimologia numelui îºiare origine în cuvântul"victorie" (nika=victorie).
Majoritatearomâncelor aflate subprotecþia acestui sfântpoartã prenumele deNicolleta sau Nicoletta(194.147 de persoane),
urmate de cele carepoartã prenumele deNiculina sau Nicolina(58.246 de persoane).
Semnificativ este ºinumãrul celor carerãspund la familiarulNeculiþã/ Niculiþa/Nicoliþa/ Necoliþa(18.216). În acelaºi timp,4.234 de româncerãspund la prenume exo-tice, cum ar fi Nicola,Nikola, Nicole sauNikole. Nicuþã suntstrigate 1.488 defemei, iar 1.068Nicula sau Necula.
Între bãrbaþii sãr-bãtoriþi, pestejumãtate suntNicolae sauNicolaie (351.386).
Prenumele deNiculai/Neculai este pur-tat de 68.181 de români,43.069 rãspund ladiminutivul de Nicuºor,iar 26.297 sunt, simplu,Nicu. În acelaºi timp,37.535 de bãrbaþi poartãnumele de Niculae sauNiculaie, iar 5.477cetãþeni români suntMiklos.
Marius MITRACHEMarius MITRACHE
Peste 800.000 de româniîºi serbeazã onomastica
Cu ocazia Sfântului Nicolaedoresc tuturor angajaþilor
INCD INSEMEX sã aibã parte de un Moº Nicolae
generos ºi momente pline debucurie cu cei dragi. Sper ca
aceastã zi, care anunþã începereaSãrbãtorilor de Iarnã, sã sã vã
aducã în viaþã o razã de luminã.
La mulþi ani!Constantin Lupu,
director general INCD INSEMEX Petroºani
Sfântul Nicolae este unul dintre numele cele mai îndrãgite ºi mai rãspândite.
El este format din cuvintele greceºti: nike - victorie ºi laos – popor... Doresc locuitorilor Vãii Jiului
sã aibã parte de victorie în fiecare zi, cu pace în suflet, sãnãtate ºi viaþãîmbelºugatã alãturi de cei dragi!
Celor care îi poartã numele le doresc numai bucurii, iar bucuria lor sã fie ca o
binecuvântare pentru ceilalþi!
La mulþi ani! Sãrbãtori fericite!
Ioan RUS,Preºedinte Organizaþia PSD Petroºani
Sãrbãtoarea Sfântului Ierarh Nicolae
îmi oferã fericitul prilej dea ura tuturor angajaþilorCNH ºi celor ce poartã
acest nume, multã sãnãtate, încredere,
speranþã ºi tradiþionalul
"La mulþi ani!"Nicolae DRÃGOI - director general
CNH SA Petroºani
În fiecare an, începând cu 6 decembrie,
sufletele noastre încep sã simtã cum ceva parcã în atmsoferã e schimbat -
se apropie o perioadã frumoasã a anului
"Sãrbãtorile de iarnã" -când oamenii sunt mai
buni, mai frumoºi, mai înþelepþi
ºi fac gesturi minunate faþã de cei dragi ºi nu
numai. În aceastã zi sfântãun gând bun tuturor
hunedorenilor ºi fie ca toate
dorinþele sã vi se împlineascã!
Costel AVRAM - director general APASERV Valea Jiului
Sper ca sãrbãtoarea Sfântului Nicolae sã fie semnalul unui nou început pentru toþi locuitorii
municipiului Vulcan, sã aveþi parte de un drumpresãrat cu bucurii, împliniri, sãnãtate ºi fericire!
La mulþi ani ºi fie ca Domnul sã vã lumineze calea!
Gheorghe ILE Primarul Municipiului Vulcan
Moº Nicolae / Sfântul Nicolae
C a ºi în cazul altorsãrbãtori, în cazul
zilei de 6 decembrie avemdin nou suprapunereaunei sãrbãtori creºtine,Sfântul Nicolae, numit ºiSânnicoarã, peste sãrbãtorirea uneidivinitãþi populare mitologice, Moº Nicolae.
De altfel, deºi Sânnicoarã estetermenul popular pentru SfântulNicolae, tradiþia popularã i-amodificat încet-încet trãsãturileatât de mult, încât a ajuns sãsemene în povestiri mai mult cupersonajul mitologic decât cucel real din tradiþia creºtinã.Despre aceastã sãrbãtoare IonGhinoiu spune în Obiceiuripopulare de peste an. Dicþionar:„Moº Nicolae, divinitate popu-larã din generaþia Sfinþilor-Moºicare a preluat numele ºi data decelebrare a Sfântului Nicolae dincalendarul creºtin (6 decembrie),sinonim cu Sânnicoarã. Deºi înhageografia creºtinã SfântulNicolae, personaj real (episcopdin Myra, mort probabil în anul342) este apãrãtor al drepteicredinþe în Iisus, în CalendarulPopular are atribuþii neconformecu ale unui sfânt.”
De asemenea, pe www.cresti-nortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/sarbatorile-iarna-tradi-tia-populara se aratã: „Poporulare habar mai puþin de identi-tatea ºi biografia realã a , deºi îlþine foarte drag. Sân Nicoarã,cum era îndeobºte numit înlumea tradiþionalã, este maidegrabã un personaj mitologic,în jurul cãruia s-au þesut legendediverse ºi uneori nãstruºnice, cuvagi ecouri din . El ar fi al doileasfânt fãcut de Dumnezeu ºi arsta de-a stânga Acestuia (primulfãcut, Mihail, are cinstea sã steade-a dreapta). Sân Nicoarã (ajutat de Sân Toader) pãzeºteSoarele, care are adesea tendin-þa sã fugã, ca un cal nãrãvaº.Sân Nicoarã e acum bãtrân, darîn tinereþile lui unii zic cã ar fifost podar, iar alþii cã ar fi fostcorãbier ºi pescar (ca protectoral corãbierilor, Sf. Nicolae estecunoscut pe scarã largã, atât înRãsãrit cât ºi în Apus). El ar fioprit ºi apele Potopului pe vre-mea lui Noe. Se pare cãipostaza de Moº Niculae, cu obi-ceiul de a face daruri copiilor(dulciuri pentru cei cuminþi, însãnuieluºe pentru cei neastâm-
pãraþi) e o inovaþie orãºeneascã,prefigurând dãrnicia mai substanþialã a lui Moº Crãciun.”
Fiind o sãrbãtoare îndrãgitã,se vorbeºte mult despre divini-tatea / sfântul care opatroneazã. Astfel, în www.new-girl.ro/povestea-lui-mos-nicolaese aratã: „Adevãrata poveste alui Moº Crãciun începe cu MoºNicolae, care s-a nãscut în sec-olul al 3-lea în satul Patara, lanord de Bethleem. La aceavreme, regiunea era greceascã,în prezent fiind coasta de sud aTurciei. Înstãriþii pãrinþi ai luiNicolae, care l-au crescut pentrua fi un creºtin devotat, au muritdin cauza unei epidemii cândNicolae era încã tânãr.Ascultând cuvintele lui Iisus,Nicolae ºi-a folosit toatãmoºtenirea în scopuri umani-tare, ajutându-i pe cei nevoiaºi ºisuferinzi. ªi-a dedicat întreagaviaþã lui Dumnezeu ºi a fost unsepiscop de Myra când era încãtânãr. El a devenit cunoscut pentru generozitatea sa, pentru dragostea ce le-o purtacopiilor ºi ca protector al marinarilor ºi corãbiilor.
Sub împãratul romanDiocletian, care a persecutatcreºtinii fãrã milã, Nicolae asuferit pentru credinþa sa, fiindexilat ºi încarcerat. Închisorileerau pline de preoþi, diaconi ºiepiscopi, nemaifiind loc pentruadevaraþii criminali. Dupã eliberare, Nicolae s-a alãturatConsiliului de la Niceea în 325
d.H.. A murit la 6 Decembrie343 în Myra ºi a fost înmor-mântat în catedrala bisericii sale,unde se spune cã moaºtele saleemanã un miros dulceag ºi audus la formarea unei substanþelichide, despre care se spunea cãare puteri tãmãduitoare, ajutândastfel la adâncirea credinþei înNicolae. Aniversarea morþii salea devenit zi de sãrbãtoare,respectiv Ziua Sfântului Nicolae.
De-a lungul secolelor auapãrut poveºti ºi legende despreviaþa ºi binefacerile SfântuluiNicolae. Toate acestea au ajutatla înþelegerea caracterului extraordinar al acestuia ºi de cea fost atât de mult îndrãgit ºiconsiderat protector al celorneajutoraþi ºi neputincioºi.
Una dintre cele mai cunos-cute legende este a celor treisurori, fetele unui nobil sãrac,care datoritã situatiei financiareprecare nu le putea oferi zestrepentru a se putea mãrita. Sespune cã atunci când fata ceamare a ajuns la vremeamãritiºului, cel ajuns deja epis-cop, Nicolae, a lãsat noaptea, lauºa casei nobilului, un sãculeþ cuaur. Povestea s-a repetat întoc-mai ºi când a venit vremea demãritiº pentru cea de a douafatã. Când i-a venit vremea ºicelei de a treia fete, nobilul astat de pazã sã afle cine-i celcare le-a fãcut atâta bine fetelorlui. În noaptea cu pricina,nobilul a stat de pazã ºi l-a vãzutpe cardinal cum a lãsat saculetul
cu aur. Se spune cã SfântulNicolae s-a urcat pe acoperiº ºia dat drumul sãculeþului prinhornul casei, într-o ºosetã pusãla uscat ºi de aceea a apãrut obiceiul agãþãrii ºosetelor deºemineu. Când tatãl fetelor avãzut una ca asta, Nicolae l-arugat sã pãstreze secretul, darbineînþeles cã aceasta nu s-aîntâmplat. De atunci, oricineprimea un cadou neaºteptat îimulþumea lui Nicolae pentru el.Cei trei sãculeþi de aur facuþicadou fetelor de nobil au devenitsimbolul Sfântului Nicolae subforma a trei bile de aur. (…)
O altã poveste spune cã erauodatã trei studenþi teologi carecãlãtoreau spre Atena, undedoreau sã studieze. Ei au înnoptat la un han ºi au fost ata-caþi de proprietarul acestuia,jefuiþi, omorâþi ºi apoi rãmãºiþelelor ascunse. Cardinalul Nicolaecãlãtorea pe acelaºi drum ºi aînnoptat la acelaºi han. Noapteael a visat despre crima sãvârºitãºi l-a luat la rost pe proprietarululhanului, aflând astfel locul undecei trei tineri fuseserã îngropaþi.Nicolae i-a dezgropat ºi s-a rugatmult la Dumnezeu, iar cei treitineri au înviat. În Franþa, istoriase refera la rãpirea a trei copii decãtre un mãcelar. Sfântul Nicolaes-a rugat mult ºi i-a ajutat pepãrinþi sã-ºi recupereze copiiiîntregi. De atunci Sfântul Nicolaea devenit patronul copiilor ºi alºcolarilor.
O altã legendã spune cã,dupã cãlãtoria pe care a fãcut-oîn Þara Sfântã, încercând sãmeargã pe urmele lui Isus,Nicolae s-a întors în þara lui pemare. O furtunã teribilã s-a abãtut pe mare ºi corabia stãteagata sã se rupã. Nicolae a stat ºis-a rugat la Dumnezeu, iar marinarii au rãmas surprinºi deoprirea neaºteptatã a furtunii.De atunci, Sfântul Nicolae adevenit patronul marinarilor ºi al cãlãtorilor.
Nenumarate alte poveºtispun despre Nicolae cã ar fi salvat oamenii de la foamete,acuzaþii pe nedrept, de lapedepse ºi multe altele. El asãvârºit multe fapte bune ºi generoase în secret, fãrã sãaºtepte nimic înschimb. La maipuþin de un secolde la moartea sa,
Nicolae era sãrbãtorit ca ºi sfânt.Astãzi el este venerat în Orientca un fãcãtor de minuni, iar înOccident este patronul a uneimari varietãþi de persoane:copii, marinari, bancheri, orfani,bucãtari, muncitori, cãlãtori,comercianþi, judecãtori, fete demãritat, studenþi, ºcolari, al celoracuzaþi pe nedrept, captivi, etc.Sfântul Nicolae este cunoscut caprietenul ºi protectorul celornevoiaºi sau aflaþi în impas.Marinarii, care îl considerã sfân-tul lor, au împrãºtiat legendeledespre faptele sale bune în toatecolþurile lumii. ”
Alte informaþii sunt date pewww.calendar-ortodox.ro: „Cel între sfinþi Pãrintele nostruNicolae a trãit pe vremeaîmpãraþilor Diocleþian ºiMaximian. Mai întâi a strãlucitprin vieþuire cãlugãreascã; iarpentru viaþa lui îmbunãtãþitã afost fãcut arhiereu. Dar pentrucã sfântul propovãduia cuîndrãznealã credinþa în Hristos afost prins de mai-marii cetãþii, afost bãtut ºi chinuit, apoi aruncatîn temniþã, împreunã cu alþicreºtini. Când marele ºi bine-
credinciosul împãrat Constantina ajuns, cu voia lui Dumnezeu,împãrat al romanilor, au fosteliberaþi din legãturi toþi ceiînchiºi ºi, odatã cu aceºtia, ºiSfântul Nicolae, care s-a dus înMira. Nu dupã multã vreme afost adunat de mareleConstantin cel dintâi sinod de laNiceea, la care a luat parte ºi
minunatul Nicolae.Sfântul Nicolae a fãcut multe
minuni aºa cum aratã Istoriavieþii sale. A izbãvit de la moartepe trei bãrbaþi nãpãstuiþi penedrept. Pe când aceºtia erau înînchisoare au aflat de timpulcând aveau sã fie omorâþi ºi auchemat pe sfânt în ajutor; i-aupomenit ºi de binefacerile ce lefãcuse cu alþii, cum izbãvise demoarte pe alþi trei bãrbaþi dinLichia. Iar Sfântul Nicolae, celgrabnic spre ajutor ºi gata spreapãrare, s-a arãtat în visîmpãratului ºi eparhului; peeparh l-a mustrat pentru cã adefãimat împãratului pe cei treibãrbaþi, iar împãratului i-a arãtatºi i-a dovedit ca bãrbaþii aceiasunt nevinovaþi ºi cã din pizmãau fost pârâþi cã au uneltitîmpotriva lui. ªi aºa i-a izbãvitSfântul Nicolae de la moarte.
Pe lângã acestea a fãcut încãºi alte minuni. A pãstorit dum-nezeieºte poporul ortodox ºiajungând la adânci bãtrâneþi, s-amutat cãtre Domnul.
Dar Sfântul Nicolae nici dupãmoarte nu ºi-a uitat turma sa.Cã în fiecare zi face cuîmbelºugare bine celor ce aunevoie ºi-i izbãveºte de tot felulde primejdii ºi nevoi, Cãci ºiacum, ca ºi atunci, Acelaºi
Dumnezeu lucreazã prin sfântulSãu minunile Sale cele fãrã denumãr.”
Momârlanii cinstesc ºi eiaceastã sãrbãtoare, ca ºi în altepãrþi, ferindu-se sã lucreze,ascultând sfânta slujbã ºi fãcânddaruri.
Din cei 817.066 deromâni a cãror onomas-ticã este legatã de sãrbã-toarea Sfântului Nicolae,534.639 sunt bãrbaþi, iar282.427 sunt femei.Etimologia numelui îºiare origine în cuvântul"victorie" (nika=victorie).
Majoritatearomâncelor aflate subprotecþia acestui sfântpoartã prenumele deNicolleta sau Nicoletta(194.147 de persoane),
urmate de cele carepoartã prenumele deNiculina sau Nicolina(58.246 de persoane).
Semnificativ este ºinumãrul celor carerãspund la familiarulNeculiþã/ Niculiþa/Nicoliþa/ Necoliþa(18.216). În acelaºi timp,4.234 de româncerãspund la prenume exo-tice, cum ar fi Nicola,Nikola, Nicole sauNikole. Nicuþã suntstrigate 1.488 defemei, iar 1.068Nicula sau Necula.
Între bãrbaþii sãr-bãtoriþi, pestejumãtate suntNicolae sauNicolaie (351.386).
Prenumele deNiculai/Neculai este pur-tat de 68.181 de români,43.069 rãspund ladiminutivul de Nicuºor,iar 26.297 sunt, simplu,Nicu. În acelaºi timp,37.535 de bãrbaþi poartãnumele de Niculae sauNiculaie, iar 5.477cetãþeni români suntMiklos.
Marius MITRACHEMarius MITRACHE
Peste 800.000 de româniîºi serbeazã onomastica
Cu ocazia Sfântului Nicolaedoresc tuturor angajaþilor
INCD INSEMEX sã aibã parte de un Moº Nicolae
generos ºi momente pline debucurie cu cei dragi. Sper ca
aceastã zi, care anunþã începereaSãrbãtorilor de Iarnã, sã sã vã
aducã în viaþã o razã de luminã.
La mulþi ani!Constantin Lupu,
director general INCD INSEMEX Petroºani
Sfântul Nicolae este unul dintre numele cele mai îndrãgite ºi mai rãspândite.
El este format din cuvintele greceºti: nike - victorie ºi laos – popor... Doresc locuitorilor Vãii Jiului
sã aibã parte de victorie în fiecare zi, cu pace în suflet, sãnãtate ºi viaþãîmbelºugatã alãturi de cei dragi!
Celor care îi poartã numele le doresc numai bucurii, iar bucuria lor sã fie ca o
binecuvântare pentru ceilalþi!
La mulþi ani! Sãrbãtori fericite!
Ioan RUS,Preºedinte Organizaþia PSD Petroºani
Sãrbãtoarea Sfântului Ierarh Nicolae
îmi oferã fericitul prilej dea ura tuturor angajaþilorCNH ºi celor ce poartã
acest nume, multã sãnãtate, încredere,
speranþã ºi tradiþionalul
"La mulþi ani!"Nicolae DRÃGOI - director general
CNH SA Petroºani
În fiecare an, începând cu 6 decembrie,
sufletele noastre încep sã simtã cum ceva parcã în atmsoferã e schimbat -
se apropie o perioadã frumoasã a anului
"Sãrbãtorile de iarnã" -când oamenii sunt mai
buni, mai frumoºi, mai înþelepþi
ºi fac gesturi minunate faþã de cei dragi ºi nu
numai. În aceastã zi sfântãun gând bun tuturor
hunedorenilor ºi fie ca toate
dorinþele sã vi se împlineascã!
Costel AVRAM - director general APASERV Valea Jiului
Sper ca sãrbãtoarea Sfântului Nicolae sã fie semnalul unui nou început pentru toþi locuitorii
municipiului Vulcan, sã aveþi parte de un drumpresãrat cu bucurii, împliniri, sãnãtate ºi fericire!
La mulþi ani ºi fie ca Domnul sã vã lumineze calea!
Gheorghe ILE Primarul Municipiului Vulcan
Moº Nicolae / Sfântul Nicolae
Î n aceastã zi pieþele dinoraº dar ºi marea
majoritate a strãzilor auprins viaþã ºi culoare. Toatãlumea cauta un cadou spe-cial pentru sãrbãtoarea deSfântul Nicolae.
Spunem culoare pentru cã pelângã cadourile obiºnuite care seoferã copiilor ºi nu numai putemvedea la orice colþ de stradã comercianþi care au de vânzare totfelul de nuieluºe viu colorate, acesteafiind un simbol al acestei sãrbãtorimult aºteptate de cei mici.
Legenda lui Moº Nicolae estecunoscutã în întreaga lume creºtinã.Moº Nicolae aduce, în unele regiuniunde este sãrbãtorit, dulciuri, dar ºiun mãnunchi de nuieluºe firave, colorate sau îmbrãcate într-un material strãlucitor. Asta dacã per-soana în cauzã a fost cuminte tot tim-pul anului. În caz contrar, Moº Nicolaele va oferi celor neastâmpãraþi o nuiaîn adevãratul sens al cuvântului.
Dar spre deosebire de alþi anipânã ºi nuieluºele au devenit totmai sofisticate ºi mai viu col-orate. Astfel dacã în trecut aces-tea erau confecþionate simpludin crenguþe ºi poate puþin stro-pite cu o vopsea argintie acumputem vedea o multitudine demodele fãcute din materialeplastice ºi cu tot felul de orna-mente care sã atragã privirea ºisã-i facã pe oameni sã lecumpere.
Binenteles ca ºi preþuldiferã. Cele clasice fãcutedin crenguþe costã doar unleu iar cele moderne ºi maisofisticate pot ajunge ºi lacinci lei bucatã.
Pânã la urmã de oricarear fi ele ºi din orice materialar fi confecþionate elereprezintã o sãrbãtoare multaºteptatã de cãtre cei mici.
Monika BACIUMonika BACIU
”A cest program de guvernare
se pliazã cã omãnuºã pe proble-mele Vãii Jiului însensul cã vor puteafi rezolvate fãrãexcepþie”.
REPORTER: De ce artrebui sã voteze cetãþeniidin Petrila, Petroºani ºiAninoasa cu USL, cu IoanRus, candidat la CameraDeputaþilor?
IOAN RUS: Dupã patruani, în care o guvernaredistrugãtoare a slãbitRomânia din punct devedere economic ºi social,patru partide s-au alãturatpentru a stopa acestfenomen. Era de aºteptat ouniune politicã de anver-gurã, solidã, ca efect alsãrãcirii unei þãri întregi ºi apopulaþiei. În orice þarã dinlume deciziile politice, polit-ica în sine, trebuie sã aibãîn vedere interesul naþional,interesul populaþiei ºiviitorul unei naþiuni. USLeste soluþia acestui momentºi spun asta pentru cã pro-gramul de guvernare esterealist, cu efecte imediateasupra oamenilor, cu soluþiieconomice ºi sociale, curelaxãri fiscale pentru întreprinderi cu scop dedezvoltare ºi implicit deabsorbþia forþei de muncã.Învãþãmântul, sãnãtatea ausoluþii agreate de profe-sioniºtii acestora, care trebuie doar implementateimediat. Acest program deguvernare se pliazã cã omãnuºã pe problemele VãiiJiului în sensul cã vor puteafi rezolvate fãrã excepþie.Am experienþa ºi politicã ºiîn plan economic, dar ºi înplan social pentru asta.Sunt un om care gândeºtede douã ori înainte de atãia ºi actualul program deguvernare USL cuprindemulte soluþii de care m-amocupat, ca deputat, înperioada 2000-2004. ªtiucã pot rezolva multe prob-leme de aici ºi pot contribui
substanþial la redarea demnitãþii locuitorilor Vãii Jiului.
IOAN RUS: Respectul ºiconsideraþia pentruoamenii în vârstã se afla pecale de dispariþie, dupãaceºti ultimi patru ani.Astfel, pensionarii cu veni-turi mici, sub 1000 ron,vor primi medicamentecompensate în proporþiede 90 la sutã. Pensiile vorfi indexate cu rata inflaþieiºi se vor multiplica resurse-le de venit pentru bãtrâneþeºi cei cu venituri minimevor primi ajutor suplimen-tar pentru plata facturii laenergie. Apoi tinerilor li sevor asigura subvenþiiparþiale pentru cãrþi-manu-ale, elevii din ciclul primarvor beneficia de o masãcaldã. Sunt avute învedere, toate palierelesocio-economice. Acesteasunt doar câteva exem-ple…
REP.: Toþi politicieniide pânã acum au vorbitde dezvoltarea Vãii Jiului.
Dumneavoastrã aveþiargumente credibile pentru acestã… ”vorbã”?
IOAN RUS: Argumentesunt ºi Valea Jiului clar se
poate dezvolta pentru cãideea este verificatã ºi apli-catã cu succes de multãvreme, de exemplu înBelfort-Strasbourg, Franþa.Este vorba de o Agenþie dedezvoltare care sã atragãforþe administrative, profe-sionale, competeþe îndomenii, cercetare,învãþãmânt superior, bãnci,agenþi economici, institutede cercetare etc. Toþiaceºtia formeazã un con-sorþiu în cadrul agenþiei.
Care este scopul: oricecetãþean cu idei novatoare,de inventicã, economice,din orice domeniu, vine cuideea la acest consorþiucare o analizeazã, studiazãºi dacã este viabilã i seatribuie girul folosirii ei. Înbaza acestui gir, agenþia vamaterializa ideea într-oafacere profitabilã. Aceastãagenþie se va finanþa dinprocentele care i se cuvindin afacerea astfel nãscutã,respectiv 5-6 la sutã dincifra de afaceri, ceea ceînseamnã ºi o cointeresaretotalã, ºi în timp poatedeveni o forþã tehnicã ºiuna financiarã. Practic va filocomotiva dezvoltãrii. Oastfel de agenþie din Franþaa dezvolatat 100-125 deproiecte de anvergurã pean, materializate în între-prinderi ºi locuri de muncã.Dacã voi primi girul alegã-
torilor ca deputat, asta voiface ºi dacã nu voi reuºimã voi gândi la demisie…
REP.: Cum v-aþi gânditsã-i faceþi pe medicii sãnu mai plece pestehotare?
IOAN RUS: Trebuie castatul sã reînceapã sãfuncþioneze ºi sã-ºi meritetaxele pe care le încaseazã.Ca urmare, fiecare regiuneva avea sistem de urgenþã,cu pompieri, ambulanþã ºipoliþie, un sistem naþionalintegrat de urgenþã puternic. Pânã la finalulanului 2014 se vor maideschide 3 baze aeriene desalvare SMURD, astfelacoperind fiecare regiunede dezvoltare cu un elicopter SMURD. Se vorconstrui ºi dota la stan-darde europene 8 spitale
ºi se vor dezvolta spitalelejudeþene de urgenþã deinteres strategic ºi creºtereacompetenþei lor. Se va apli-ca un sistem de deducerifiscale pentru medici ºicadre didactice, în vedereastimularii ramânerii în sistem a resursei umane.
REP.: La momârlaniinostri v-aþi gândit?
IOAN RUS: Da, ei suntcei care pãstreazã tradiþiileºi identitatea specificã acestor locuri ºi sub nici oformã nu au fost uitaþi.Pentru ei existã un set destimulente pentru a se asocia câte 2-3 familii pentru a forma microfermefamiliale, apoi lãptãreasanoastrã va fi inclusã într-unsistem de lucrãtori familialipentru a beneficia pensie ºiasigurãri de sãnãtate. În
Valea Jiului se va crea uncentru de colectare a pro-duselor acestora, începândde la legume ºi fructe,pânã la lapte ºi lânã.
REP.: Pe oamenii deafaceri, mulþ,i puþini,buni, rãi, ai Vãii Jiului, îiaveþi în vedere?
IOAN RUS: Obligatoriu!În ultima vreme oamenii deafaceri au fost sufocaþi,omorâþi de taxe ºiimpozite, de controalepeste controale pentru a sestoarce ultimul leu la buge-tul de stat. În acest sens vaexista o relaxare fiscalãpentru a se putea revigora,pentru cã la noi, aici, alter-nativa locurilor de muncãeste în sectorul privat. Înprogramul de guvernareeste prevãzutã reducereageneralã a impozitãrii ºi lãr-
girea bazei de impozitare.CAS-ul datorat de angaja-tor va fi redus cu 5 la sutã,concomitent cu creºtereaprogresivã a cresterii salari-ului minim pe economiepânã la 1200 ron. Sereduce TVA de la 24 la 9la sutã la producãtorii agri-coli, iar în decursul celorpatru ani de mandat, TVA-ul general va reveni la 19la sutã. Se vor reduce lajumãtate taxele parafiscaleºi va creºte deductibilitateacheltuielilor pânã la 50 lasutã. Acestea sunt doar oparte din mãsuri.
REP.: Mineritul varãmâne încã mult timpactivitatea de bazã înValea Jiului. Cum vaarãta acest secor în urmãtorii ani?
IOAN RUS: Complexulenergetic Hunedoara, cuminele cuprinse în organi-zarea sa, este o soluþieimportantã pentru consoli-darea mineritului. Celelaltemine, care vor fi sub-
venþionate o vreme, potdovedi, ºi eu sunt convinscã o vor face, cã sunt via-bile ºi absolut necesare.Cine spune cã energiaviitorului este cea datã devânt, sau resurse regenera-bile a greºit. Ele pot ficomplementare doar. Ospun acum cu argumentecercetãtorii lumii. Energia ova da ºi în viitor pãmântul,cãrbunele. Eu sunt optimist! Cât priveºteminerii, aceºtia trebuie sã-ºi recâºtige statutul deoameni rari, munca sã lefie plãtitã la justa valoare,drepturile obþinute cusânge vor fi pãstrate, iarcondiþiile de muncã trebuie sã le diminueze lamaxim riscurile meseriei.
Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet
CASA DE CULTURà A SINDICATELOR“ION DULÃMIÞÔ PETROªANI
Soluþiile USL pentru Valea Jiului vorfi aplicate imediat dupã alegeri
Carte deCrãciun
pentru pãrinþiiocupaþi
L ucia Muntean a lansat, înprag de Moº Nicolae, o
carte special dedicatãCrãciunului. ªi astanu e tot, cãrticica,intitulatã „Sania luiMoº Crãciun” seadreseazã,aºa cumspune autoarea,pãrinþilor ocupaþi.
„Sania lui Moº Crãciun” e o povesteinteractivã, ce îi pune pe pãrinþi ºi pecopii în postura de personaje ºi totulse desfãºoarã sub forma unei sceneterimate. „În aceastã carte, pãrinþii ºicopiii sunt invitaþi sãse distreze într-unspectacolpe care îl pot organiza, fieacasã, fie sã participe la grãdiniþã. Esteopiesã de teatru pe care am scris-opentru pãrinþii ocupaþi ºi copiii lor, înaºa fel încât sã se instaleze de pe acumspiritul Crãciunului”, a declarat prof.Lucia Muntean, institutor.
Personajul principal este o vulpehoaþã, care încearcã sã fure bucuriaCrãciunului, pentru cã nu a fost invi-
tatã la serbare. Dar astaface ºi mai mult deliciulcopiilor, care au posibilitatea sã vinã cu
idei de salvare a situaþiei.„Copiii nu au invitat-o la
serbarea lui Moº Crãciun dinpãdure ºi atunci ea s-a gândit sã furesanialui Moº Crãciun, ca acesta sã numai poatã sã vinã cu cadouri la copii.Toatã povestea se învârte în jurul acestei întâmplãri, unde fiecare participant are dreptul sã aibã o soluþieºi sã comenteze”, a mai spus LuciaMuntean.
Lucia Muntean dãruieºte aceastãcarte cititorilor fideli, copiilor ºipãrinþilor lor, care iubesc poezia. Suntpeste 30 de cãrþi dedicate copiilor ºi încolecþia „Ora de copilãrie”, cãrticica„Sania lui Moº Crãciun” este volumulcu numãrul 12.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Banalele nuieluºe de Sfântul Nicolae pierdteren în faþa celor moderne viu colorate
C u toþii ºtim cã înnoaptea de cinci
spre ºase decembrie îlaºteptãm pe Moº Nicolaesã vinã ºi sã ne lase uncadou în ghetuþe.
Însã cei care sunt cei maietuziasmati ºi aºteaptã cu nerãbdare aceastã sãrbãtoare sunt cei micicare se pregãtesc cuemoþie pentruaceastã noapte ºiabia aºteaptã sã setrezeascãdimineaþa ºi sãfugã la geam sãvadã ce cadouri le-alãsat moºul înghetuþe.
Dar pentru a primi uncadou binenteles ca ºi ei trebuie sã fie cuminþi, sã-ºiasculte pãrinþii, sã-ºi cureþeghetuþele dar în primul rândca sã primeascã un cadoutrebuie neapãrat sã-i scrie oscrisoare moºului pentru cãacesta sã ºtie ce-ºi dorescmicuþii iar dacã moºul considera cã cei mici au fostcuminþi le va aduce
cadourile mult dorite.Astfel întrebându-i pe cei
mici care sunt metodele princare ei astapta un cadou dela Moº Nicolae ne spun ”m-am pregãtit din timp, cuo sãptãmânã sau douãînainte i-am scris o scrisoarela moºu unde i-am cerut sã-mi aducã jucãria pe care
de multã vreme ovreau, iar acum
sunt foartecuminte oascult pemama ºi petata. Abiaaºtept sãajung acasãpentru a-mi
Dar sã nu uitãm cãtehnologia este tot maiavansatã ºi mulþi dintreaceºti micuþi au renunþat sã-imai scrie scrisori moºuluipreferând sã-i trimitã unmesaj de pe telefonul mobilsau mai mult decât atât sãtrimitã mail-uri de pe calculatorul de acasã.
Oricare ar fi modalitateapânã la urmã pentru noi celmai important lucru este sã-ivedem pe cei mici fericiþi ºine bucurãm de naivitatea decare dau dovadã ºi desufletele curate pe care le au.
Monika BACIUMonika BACIU
Scrisorile cãtre Moº Nicolaeînlocuite de SMS-uri sau mail-uri
Î n aceastã zi pieþele dinoraº dar ºi marea
majoritate a strãzilor auprins viaþã ºi culoare. Toatãlumea cauta un cadou spe-cial pentru sãrbãtoarea deSfântul Nicolae.
Spunem culoare pentru cã pelângã cadourile obiºnuite care seoferã copiilor ºi nu numai putemvedea la orice colþ de stradã comercianþi care au de vânzare totfelul de nuieluºe viu colorate, acesteafiind un simbol al acestei sãrbãtorimult aºteptate de cei mici.
Legenda lui Moº Nicolae estecunoscutã în întreaga lume creºtinã.Moº Nicolae aduce, în unele regiuniunde este sãrbãtorit, dulciuri, dar ºiun mãnunchi de nuieluºe firave, colorate sau îmbrãcate într-un material strãlucitor. Asta dacã per-soana în cauzã a fost cuminte tot tim-pul anului. În caz contrar, Moº Nicolaele va oferi celor neastâmpãraþi o nuiaîn adevãratul sens al cuvântului.
Dar spre deosebire de alþi anipânã ºi nuieluºele au devenit totmai sofisticate ºi mai viu col-orate. Astfel dacã în trecut aces-tea erau confecþionate simpludin crenguþe ºi poate puþin stro-pite cu o vopsea argintie acumputem vedea o multitudine demodele fãcute din materialeplastice ºi cu tot felul de orna-mente care sã atragã privirea ºisã-i facã pe oameni sã lecumpere.
Binenteles ca ºi preþuldiferã. Cele clasice fãcutedin crenguþe costã doar unleu iar cele moderne ºi maisofisticate pot ajunge ºi lacinci lei bucatã.
Pânã la urmã de oricarear fi ele ºi din orice materialar fi confecþionate elereprezintã o sãrbãtoare multaºteptatã de cãtre cei mici.
Monika BACIUMonika BACIU
”A cest program de guvernare
se pliazã cã omãnuºã pe proble-mele Vãii Jiului însensul cã vor puteafi rezolvate fãrãexcepþie”.
REPORTER: De ce artrebui sã voteze cetãþeniidin Petrila, Petroºani ºiAninoasa cu USL, cu IoanRus, candidat la CameraDeputaþilor?
IOAN RUS: Dupã patruani, în care o guvernaredistrugãtoare a slãbitRomânia din punct devedere economic ºi social,patru partide s-au alãturatpentru a stopa acestfenomen. Era de aºteptat ouniune politicã de anver-gurã, solidã, ca efect alsãrãcirii unei þãri întregi ºi apopulaþiei. În orice þarã dinlume deciziile politice, polit-ica în sine, trebuie sã aibãîn vedere interesul naþional,interesul populaþiei ºiviitorul unei naþiuni. USLeste soluþia acestui momentºi spun asta pentru cã pro-gramul de guvernare esterealist, cu efecte imediateasupra oamenilor, cu soluþiieconomice ºi sociale, curelaxãri fiscale pentru întreprinderi cu scop dedezvoltare ºi implicit deabsorbþia forþei de muncã.Învãþãmântul, sãnãtatea ausoluþii agreate de profe-sioniºtii acestora, care trebuie doar implementateimediat. Acest program deguvernare se pliazã cã omãnuºã pe problemele VãiiJiului în sensul cã vor puteafi rezolvate fãrã excepþie.Am experienþa ºi politicã ºiîn plan economic, dar ºi înplan social pentru asta.Sunt un om care gândeºtede douã ori înainte de atãia ºi actualul program deguvernare USL cuprindemulte soluþii de care m-amocupat, ca deputat, înperioada 2000-2004. ªtiucã pot rezolva multe prob-leme de aici ºi pot contribui
substanþial la redarea demnitãþii locuitorilor Vãii Jiului.
IOAN RUS: Respectul ºiconsideraþia pentruoamenii în vârstã se afla pecale de dispariþie, dupãaceºti ultimi patru ani.Astfel, pensionarii cu veni-turi mici, sub 1000 ron,vor primi medicamentecompensate în proporþiede 90 la sutã. Pensiile vorfi indexate cu rata inflaþieiºi se vor multiplica resurse-le de venit pentru bãtrâneþeºi cei cu venituri minimevor primi ajutor suplimen-tar pentru plata facturii laenergie. Apoi tinerilor li sevor asigura subvenþiiparþiale pentru cãrþi-manu-ale, elevii din ciclul primarvor beneficia de o masãcaldã. Sunt avute învedere, toate palierelesocio-economice. Acesteasunt doar câteva exem-ple…
REP.: Toþi politicieniide pânã acum au vorbitde dezvoltarea Vãii Jiului.
Dumneavoastrã aveþiargumente credibile pentru acestã… ”vorbã”?
IOAN RUS: Argumentesunt ºi Valea Jiului clar se
poate dezvolta pentru cãideea este verificatã ºi apli-catã cu succes de multãvreme, de exemplu înBelfort-Strasbourg, Franþa.Este vorba de o Agenþie dedezvoltare care sã atragãforþe administrative, profe-sionale, competeþe îndomenii, cercetare,învãþãmânt superior, bãnci,agenþi economici, institutede cercetare etc. Toþiaceºtia formeazã un con-sorþiu în cadrul agenþiei.
Care este scopul: oricecetãþean cu idei novatoare,de inventicã, economice,din orice domeniu, vine cuideea la acest consorþiucare o analizeazã, studiazãºi dacã este viabilã i seatribuie girul folosirii ei. Înbaza acestui gir, agenþia vamaterializa ideea într-oafacere profitabilã. Aceastãagenþie se va finanþa dinprocentele care i se cuvindin afacerea astfel nãscutã,respectiv 5-6 la sutã dincifra de afaceri, ceea ceînseamnã ºi o cointeresaretotalã, ºi în timp poatedeveni o forþã tehnicã ºiuna financiarã. Practic va filocomotiva dezvoltãrii. Oastfel de agenþie din Franþaa dezvolatat 100-125 deproiecte de anvergurã pean, materializate în între-prinderi ºi locuri de muncã.Dacã voi primi girul alegã-
torilor ca deputat, asta voiface ºi dacã nu voi reuºimã voi gândi la demisie…
REP.: Cum v-aþi gânditsã-i faceþi pe medicii sãnu mai plece pestehotare?
IOAN RUS: Trebuie castatul sã reînceapã sãfuncþioneze ºi sã-ºi meritetaxele pe care le încaseazã.Ca urmare, fiecare regiuneva avea sistem de urgenþã,cu pompieri, ambulanþã ºipoliþie, un sistem naþionalintegrat de urgenþã puternic. Pânã la finalulanului 2014 se vor maideschide 3 baze aeriene desalvare SMURD, astfelacoperind fiecare regiunede dezvoltare cu un elicopter SMURD. Se vorconstrui ºi dota la stan-darde europene 8 spitale
ºi se vor dezvolta spitalelejudeþene de urgenþã deinteres strategic ºi creºtereacompetenþei lor. Se va apli-ca un sistem de deducerifiscale pentru medici ºicadre didactice, în vedereastimularii ramânerii în sistem a resursei umane.
REP.: La momârlaniinostri v-aþi gândit?
IOAN RUS: Da, ei suntcei care pãstreazã tradiþiileºi identitatea specificã acestor locuri ºi sub nici oformã nu au fost uitaþi.Pentru ei existã un set destimulente pentru a se asocia câte 2-3 familii pentru a forma microfermefamiliale, apoi lãptãreasanoastrã va fi inclusã într-unsistem de lucrãtori familialipentru a beneficia pensie ºiasigurãri de sãnãtate. În
Valea Jiului se va crea uncentru de colectare a pro-duselor acestora, începândde la legume ºi fructe,pânã la lapte ºi lânã.
REP.: Pe oamenii deafaceri, mulþ,i puþini,buni, rãi, ai Vãii Jiului, îiaveþi în vedere?
IOAN RUS: Obligatoriu!În ultima vreme oamenii deafaceri au fost sufocaþi,omorâþi de taxe ºiimpozite, de controalepeste controale pentru a sestoarce ultimul leu la buge-tul de stat. În acest sens vaexista o relaxare fiscalãpentru a se putea revigora,pentru cã la noi, aici, alter-nativa locurilor de muncãeste în sectorul privat. Înprogramul de guvernareeste prevãzutã reducereageneralã a impozitãrii ºi lãr-
girea bazei de impozitare.CAS-ul datorat de angaja-tor va fi redus cu 5 la sutã,concomitent cu creºtereaprogresivã a cresterii salari-ului minim pe economiepânã la 1200 ron. Sereduce TVA de la 24 la 9la sutã la producãtorii agri-coli, iar în decursul celorpatru ani de mandat, TVA-ul general va reveni la 19la sutã. Se vor reduce lajumãtate taxele parafiscaleºi va creºte deductibilitateacheltuielilor pânã la 50 lasutã. Acestea sunt doar oparte din mãsuri.
REP.: Mineritul varãmâne încã mult timpactivitatea de bazã înValea Jiului. Cum vaarãta acest secor în urmãtorii ani?
IOAN RUS: Complexulenergetic Hunedoara, cuminele cuprinse în organi-zarea sa, este o soluþieimportantã pentru consoli-darea mineritului. Celelaltemine, care vor fi sub-
venþionate o vreme, potdovedi, ºi eu sunt convinscã o vor face, cã sunt via-bile ºi absolut necesare.Cine spune cã energiaviitorului este cea datã devânt, sau resurse regenera-bile a greºit. Ele pot ficomplementare doar. Ospun acum cu argumentecercetãtorii lumii. Energia ova da ºi în viitor pãmântul,cãrbunele. Eu sunt optimist! Cât priveºteminerii, aceºtia trebuie sã-ºi recâºtige statutul deoameni rari, munca sã lefie plãtitã la justa valoare,drepturile obþinute cusânge vor fi pãstrate, iarcondiþiile de muncã trebuie sã le diminueze lamaxim riscurile meseriei.
Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet
CASA DE CULTURà A SINDICATELOR“ION DULÃMIÞÔ PETROªANI
Soluþiile USL pentru Valea Jiului vorfi aplicate imediat dupã alegeri
Carte deCrãciun
pentru pãrinþiiocupaþi
L ucia Muntean a lansat, înprag de Moº Nicolae, o
carte special dedicatãCrãciunului. ªi astanu e tot, cãrticica,intitulatã „Sania luiMoº Crãciun” seadreseazã,aºa cumspune autoarea,pãrinþilor ocupaþi.
„Sania lui Moº Crãciun” e o povesteinteractivã, ce îi pune pe pãrinþi ºi pecopii în postura de personaje ºi totulse desfãºoarã sub forma unei sceneterimate. „În aceastã carte, pãrinþii ºicopiii sunt invitaþi sãse distreze într-unspectacolpe care îl pot organiza, fieacasã, fie sã participe la grãdiniþã. Esteopiesã de teatru pe care am scris-opentru pãrinþii ocupaþi ºi copiii lor, înaºa fel încât sã se instaleze de pe acumspiritul Crãciunului”, a declarat prof.Lucia Muntean, institutor.
Personajul principal este o vulpehoaþã, care încearcã sã fure bucuriaCrãciunului, pentru cã nu a fost invi-
tatã la serbare. Dar astaface ºi mai mult deliciulcopiilor, care au posibilitatea sã vinã cu
idei de salvare a situaþiei.„Copiii nu au invitat-o la
serbarea lui Moº Crãciun dinpãdure ºi atunci ea s-a gândit sã furesanialui Moº Crãciun, ca acesta sã numai poatã sã vinã cu cadouri la copii.Toatã povestea se învârte în jurul acestei întâmplãri, unde fiecare participant are dreptul sã aibã o soluþieºi sã comenteze”, a mai spus LuciaMuntean.
Lucia Muntean dãruieºte aceastãcarte cititorilor fideli, copiilor ºipãrinþilor lor, care iubesc poezia. Suntpeste 30 de cãrþi dedicate copiilor ºi încolecþia „Ora de copilãrie”, cãrticica„Sania lui Moº Crãciun” este volumulcu numãrul 12.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Banalele nuieluºe de Sfântul Nicolae pierdteren în faþa celor moderne viu colorate
C u toþii ºtim cã înnoaptea de cinci
spre ºase decembrie îlaºteptãm pe Moº Nicolaesã vinã ºi sã ne lase uncadou în ghetuþe.
Însã cei care sunt cei maietuziasmati ºi aºteaptã cu nerãbdare aceastã sãrbãtoare sunt cei micicare se pregãtesc cuemoþie pentruaceastã noapte ºiabia aºteaptã sã setrezeascãdimineaþa ºi sãfugã la geam sãvadã ce cadouri le-alãsat moºul înghetuþe.
Dar pentru a primi uncadou binenteles ca ºi ei trebuie sã fie cuminþi, sã-ºiasculte pãrinþii, sã-ºi cureþeghetuþele dar în primul rândca sã primeascã un cadoutrebuie neapãrat sã-i scrie oscrisoare moºului pentru cãacesta sã ºtie ce-ºi dorescmicuþii iar dacã moºul considera cã cei mici au fostcuminþi le va aduce
cadourile mult dorite.Astfel întrebându-i pe cei
mici care sunt metodele princare ei astapta un cadou dela Moº Nicolae ne spun ”m-am pregãtit din timp, cuo sãptãmânã sau douãînainte i-am scris o scrisoarela moºu unde i-am cerut sã-mi aducã jucãria pe care
de multã vreme ovreau, iar acum
sunt foartecuminte oascult pemama ºi petata. Abiaaºtept sãajung acasãpentru a-mi
Dar sã nu uitãm cãtehnologia este tot maiavansatã ºi mulþi dintreaceºti micuþi au renunþat sã-imai scrie scrisori moºuluipreferând sã-i trimitã unmesaj de pe telefonul mobilsau mai mult decât atât sãtrimitã mail-uri de pe calculatorul de acasã.
Oricare ar fi modalitateapânã la urmã pentru noi celmai important lucru este sã-ivedem pe cei mici fericiþi ºine bucurãm de naivitatea decare dau dovadã ºi desufletele curate pe care le au.
Monika BACIUMonika BACIU
Scrisorile cãtre Moº Nicolaeînlocuite de SMS-uri sau mail-uri
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 decembrie 20121100 Actualitate
H O R O S C O P 6 d e c e m b r i e 2 0 1 2
Entuziasmul sentimental va fi lalimita superioarã. Vei comunicabine cu fiinþa iubitã ºi veþi reuºisã vã puneþi de acord asupraunor proiecte de interes comun.Timpul liber petrecut în compa-nia partenerului va fi un prilej derelaxare.
Vei avea parte de o mulþime deevenimente care te vor þine cusufletul la gurã. Relaþia ta desuflet se poate îmbunãtãþi.Oricum vei trãi clipe plãcute încompania partenerului, ceea cete face sã priveºti spre viitor cumai multã încredere.
O lucrare pe care ai considerat-ofinalizatã se va dovedi a nu fichiar aºa, deci va trebui sã mairevii asupra ei. Unul dintre pri-eteni îþi va da un sfat de care arfi bine sã þii cont. Dacã doreºtisã iniþiezi ceva nou, nu trebuie sãaºtepþi rezultate imediate.
Vei fi mai agitat, mai irascibil,dar cu un efort constant vei reuºisã-þi canalizezi energia sprechestiuni concrete. Vei avea sen-timentul cã munceºti în zadar, cãeforturile tale nu sunt judecatebine. Este important sã adopþipolitica paºilor mãrunþi.
Vei fi mai deschis, mai optimist,ceea ce va avea efecte beneficeasupra relaþiei tale cu anturajul.Puterea de muncã de care bene-ficiezi în aceastã perioadã îþi vapermite sã rezolvi o mulþime desituaþii. În felul acesta cercul tãude prieteni s-ar putea lãrgi.
O lucrare mai veche ar putea fiîncheiatã, ceea ce îþi va atrageaprecierea tuturor celor ce tecunosc. Este foarte posibil sã aiparte de unele reuºite în plansocial. Deºi existã unele nemulþu-miri, se poate spune cã relaþia tade dragoste funcþioneazã bine.
Nu eºti în forma ta cea maibunã, aºa cã ar fi bine sã nu teimplici în activitãþi care sã tesuprasolicite, deoarece riºti sã teepuizezi fãrã a realiza marelucru. Nici din punct de vederemintal nu vei funcþiona la nivelulobiºnuit.
Deºi de o bunã bucatã de vremelucrurile evolueazã mai încetdecât ai dori, în aceastã perioadãte vei putea bucura de rezultateleeforturilor depuse. Dacã doreºtio schimbare în situaþia ta profe-sionalã ai putea sã primeºti oofertã în aceastã direcþie.
Este posibil sã cheltuieºti o sumãde bani pentru îmbunãtãþireasãnãtãþii, dar nu trebuie sã fiisupãrat, cãci rezultatele te vorsatisface. Încearcã sã fii mai pon-derat, altfel existã riscul de a facegreºeli. Ai tendinþa de a-þi asumariscuri inutile.
Iniþiativele tale se vor bucura desucces, ceea ce îþi va îmbunãtãþi,într-o bunã mãsurã, starea despirit. Vei reuºi sã-þi canalizezienergia spre scopuri practice,ceea ce-þi va aduce în afarã desatisfacþii ºi ceva relaxare.
Nu eºti într-o formãnemaipomenitã, aºa cã ar fi dedorit sã nu te implici în activitãþicare sã te oboseascã. Contrar obi-ceiului, ai tendinþa de a fi maipuþin tolerant, mai puþin diplomatcu partenerul de suflet ºi din acestmotiv ai putea avea beneficii.
Unele neînþelegeri mai vechi pecare le-ai avut cu colaboratorii s-ar putea accentua în aceastãperioadã. Nu este cazul sãiniþiezi o activitate nouã decâtdacã eºti dispus sã dai dovadã derãbdare. O ai unele neplãceri înceea ce priveºte sãnãtatea.
Joi, 6.12.2012Aninoasa
9:00 - 11:00. Zonã: str. GheorgheDoja. Motiv: reconfigurare reþea str.Gheorghe Doja - complex ANENA.13:00 - 15:00. Zonã: str. Dãnuþonizona cuprinsã între Motel Gambrinus ºi
Înfiinþatã pentru a administragrupul de mine neviabile –Petrila, Paroºeni ºi Uricani –Societatea Naþionalã deÎnchideri de Mine (SNIM) estenevoitã sã se descurce cumpoate cã sã supravieþuiascãpânã în 2018, termenul limitãpânã la care cele trei mine vor
fi închise. În luna august aacestui an, cel puþin teoretic,Compania Naþionalã a HuileiPetroºani a scãpat de o datoriede peste 273 milioane de lei,dupã ce activele neviabile -minele Petrila, Paroºeni ºiUricani - au fost date în platãcãtre ANAF. Conform cal-culelor oficiale, mijloacele fixeale celor trei mine neviabile au
totalizat suma de peste 273 demilioane de lei, sumã stabilitãîn urma unor rapoarte de eval-uare întocmite de un evaluatorindependent.
Asta s-a întâmplat pe hârtie,însã practic minele neviabile aurãmas pânã la urmã fix cuclãdire. Nu au maºini, nu autehnicã de calcul ºi, mai gravdecât atât, chiar ºi calea feratãindustrialã din incinta unitãþilorminiere a rãmas tot la firma –mamã, adicã la CNH. Iarunitãþile miniere, pe lângã cãau costuri de producþie multmai mari decât cele cu care
vând huila extrasã se mai vãdnevoite ºi sã plãteascã chiriecãtre CNH, o sumã pe careoficialii SNIM nu au dezvãluit-odar care, spun sursele noastre,este de naturã sã descurajezepe oricine. De menþionat cãnumai pentru închirierea uneimaºini SNIM cheltuieºte 50 de
lei/ zi ºi sã nu uitãm cã nece-sitãþile sunt multe, iar firma nuare nici mãcar sediu. Din feri-cire, cele trei mine neviabilesunt în continuare beneficiareale subvenþiei acordate de labugetul de stat cu acceptulUniunii Europene.
Minele neviabile, lãsate în pielea goalã
Le-au luat pânã ºi calea feratã industrialã
A re doar un buget, calculat pânã la sfârºitulanului, ºi cam atât. Societatea Naþionalã
de Închideri de Mine Valea Jiului pleacã ladrum în pielea goalã.
Monika BACIU
”Proiectul a fost incluspe ordinea de zi, însã a
fost retras urmând a fiinclus în 12 decembrie.Nu ºtim motivele, ºtimdoar cã va trebui sã
facem o deplasare laBucureºti în acest sens”,a declarat pentru CronicaVãii Jiului, PetreDrãgoescu.
În ceea ce priveºte
bugetul rectificat alCompaniei Naþionale aHuilei acesta a fost peordinea de zi.
”Din câte ºtiu eu,proiectul a fost inclus pe
ordinea de zi. Mai multeamãnunte nu cunosc”, adeclarat pentru CronicaVãii Jiului preºedinteleConsiliului deAdministraþie al CNH,
Sorin Gãman.Directorul societãþii
huilei, Nicolae Drãgoi nua putut fi contactat pen-tru a oferi informaþiisuplimentare.
Joaca de-a bugetele
B ugetul Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului a fost
retras de pe ordinea de zi a ºedinþei deGuvern. Potrivit directorului SocietãþiiNaþionale de Închideri Mine ValeaJiului, Petru Drãgoescu, bugetul de veni-turi ºi cheltuieli al societãþii a fost incluspe ordinea de zi, însã apoi a fost retras.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 decembrie 2012 Actualitate 11
P entru cãn-au mai
putut sã-ºiachite rateleunor împrumu-turi, vârstnicii s-au trezit cã lise reþine datoria din pensie.
Circa 300 de pensionari din ValeaJiului care au luat împrumuturi sunt înaceastã situaþie ºi lunã de lunã li sereþine o parte din pensie.
Oamenii au luat împrumuturi de lacasele de ajutor reciproc de pe lângãasociaþiile de pensionari, pentru a-ºiputea face pregãtirile de iarnã. Bãtrâniiîºi duc traiul de pe o zi pe alta cu pensii
mici, iar singura lor posibilitate de aavea cãldurã în case ori ceva pe masade sãrbãtori, a fost sã se angajeze la uncredit. Chiar dacã au luat doar 200 delei împrumut, bãtrânii au ajuns în situ-aþia de a nu-ºi mai putea plãti ratele.Mulþi au apelat la ajutorul AsociaþieiPensionarilor din Petroºani, care înacest moment, are peste 5.000 demembri cotizanþi.
„Avem peste 300 de persoane aflateîn aceastã situaþie. Mulþi s-au împrumu-tat pentru nevoile zilnice, pentru
aprovizionarea cu lemnepentru iarnã ori masa desãrbãtori”, spuneGheorghe Pavel,preºedintele AsociaþieiPensionarilor dinPetroºani. Asociaþia s-avãzut obligatã sã recurgãla recuperarearestanþelor de la per-soanele care au luatîmprumuturi ºi nu s-auachitat la timp de ele, iarsingura soluþie este sã lise reþinã din pensie lunãde lunã pânã la stingereacreditului.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
C uantumul bonificaþiei de
sãrbãtori pentrufiecare angajat al ApaServ Valea Jiului nuva depãºi 300 de lei,însã nu toþi vor primiaceºti bani.
Conducerea operatoru-lui de apã ºi canal dinValea Jiului a decis sãacorde prime salariaþilorcu ocazia sãrbãtorilor deiarnã, însã aceste bonifi-caþii vor fi date fiecãruiangajat în funcþie de cât amuncit în anul 2012.Potrivit directorului gene-ral al societãþii, cuantumulprimei va fi stabilit în bazaunei metode de calcul ceare la bazã numãrul dezile lucrate efectiv desalariat. „Prima nu vadepãºi 300 de lei însãpentru a lua maximul,adicã 300 de lei se va luaîn calcul cât a muncitfiecare în anul 2012. Celcare nu a lipsit de lamuncã va avea primaîntreagã. Cel care amuncit mai puþin va primiatât cât a muncit în anul2012. Nu mi s-a pãrutcorect sã primeascã toatãlumea la fel, ºi cel care amuncit un an de zile dar ºicel care a chiulit”, adeclarat, Costel Avram,director general SC ApaServ Valea Jiului.
Conducerea societãþiipregãteºte însã o surprizãpentru angajaþi ºi pentruprima datã de când s-aînfiinþat societatea, le vapregãti o petrecere desfârºit de an. „Conformînþelegerii cu sindicatulvom da cadouri copiilorangajaþilor. Vreau însã sã-iaduc pe oameni împreunãcu copiii ºi sã le dau
cadourile sub bradulîmpodobit în curtea soci-etãþii. Apoi sã ciocnim unpahar de vin fiert ºi sãluãm masa împreunã.Vreau sã fim toþi la unloc, indiferent dacã estevorba de muncitorul caretrage la cheie ori ºef”,mai spune Avram. Pe dealtã parte, pentru cã vinsãrbãtorile, ºeful opera-
torului de apã ºi canal dinValea Jiului a decis sã-imai pãsuiascã pe datorni-ci, însã dupã sãrbãtori seva trece iarãºi ladebranºãri dacã datoriilenu vor fi stinse.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Prime diferenþiate pentru angajaþiiApa Serv Valea Jiului
C opiii cu dizabili-tãþi din Valea
Jiului au demarat unproiect inedit ºi unicpânã acum. Dinaluat, ca în vremuridemult uitate, aucreat mai întâi ococã, apoi mici formepe care le vor usca ºiapoi le vor coace, special pentru bradulde Crãciun.
Vor sã fie utili, chiardacã sãnãtatea lor nu ledã voie. Sunt copii cudizabilitãþi din toatã ValeaJiului, care vin la centrulde zi Pollicino, acolounde sunt ajutaþi sãînfrunte viaþa. Fie cã vorbim despre cei cuSindrom Down, oridespre cei cu dizabilitãþimotorii, toþi au creat figurine din aluat. Auamestecat în ligheanemari fãinã, apã ºi sare ºiau creat forme Le vorvopsi ºi fiecare vaîmpodobi un brad. Nu euºor, pentru cã fiecareare câte o problemã, darbucuria li se poate citi înochi. „Fac un brãduþverde cu globuri în el dincocã”, ne mãrturiseºte ofetiþã care încerca sãpicteze mica figurinã.„Amestec coca ºi apoi oîntind”, ne-a arãtat un altbãieþel. Toþi au muncit ºiau încercat sã fie utili.
Ideea este una ineditãºi le-a aparþinut celorcare îi au în grijã, iar la
final, vor dãrui ei înºiºicadouri altori copii, sauvor duce acasã câte omicã piesã creatã de ei.
„Este pentru noimodul în care fiecarecopil întâmpinã cea maiaºteptatã sãrbãtoare dinan: Crãciunul. Am gânditacþiunea de azi în modspecial, ca sã îi putemcuprinde pe toþi copiii încâte o activitate ºi eunicã. La final, vomîmpodobi un brad pecare îi vom oferi uneifamilii nevoiaºe, iar fig-urinele ce ne rãmân,vorajunge în casele fiecãruicopil de aici, în brãduþullui”, a spus FlorentinaPresecan, directorul cen-trului Pollicino.
La acþiune a venit ºiprimarul Tiberiu IacobRidzi, care a dat o mânã
de ajutor celor mici ºi i-aîndrumat în proiectul lor.
„Copiii au avut azi oactivitate specialã. Auconfecþionattradiþionalele ornamentede Crãciun. Au vopsit ºila Paºti ouã, iar azi facgloburi ºi eu am venit aicisã îi încurajez în muncalor”, a spus Tiberiu IacobRidzi, primarul dinPetroºani.
Copiii din centrulPollicino sunt mereuîndrumaþi sã creezelucruri ºi astfel devin ºi eiutili ºi fac câte ceva pentru Crãciun. Cei cudizabilitãþi motorii, aufost puºi sã frãmântecoca, în timp ce alþii,care se descurcã, au pic-tat micile decoraþiuni deCrãciun.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Podoabe din cocã pentrubradul de Crãciun
Sute de pensionariau poprire pe pensie
Carmen COSMAN
Chiar dacã pânã acumnimeni nu a solicitat acestlucru, trenul regal, construit înanul 1928, poate fi închiriatpentru nunþi sau logodne. Edrept cã ºi tarifele sunt pemãsurã ºi ajung pânã la 90 deeuro/ kilometrul parcurs degarnitura de lux. Totul se nego-ciazã, însã, în funcþie de ce îºidoreºte solicitantul. « Fiecarecerere se analizeazã în parte,iar tarifele diferã în funcþie deunde se deplaseazã trenul, laºes, la deal, dacã e varã, dacã e
iarnã. Sunt mai multe aspecte,dar tariful maximal campe acolo ajunge, la 90de euro/ kilometru,pentru locomotivã ºigarniturã, plus TVA”,a explicat MihaiCireaºã, inginer laSocietatea Feroviarã deTurism, care are în grijãpreþiosul tren regal.Acesta spune cã trenul amai fost închiriat, darpânã acum nimeni nu ºi-amanifestat interesul de ase cãsãtori în garnituracare face parte din patri-
moniul naþional, însã acestlucru este posibil, dar curespectarea unor condiþiistricte, la fel ca ºi la monu-mentele istorice. Trenul regal afost construit în anul 1928, lacomanda Statului Român pen-tru Casa Regalã. Primul regecare l-a folosit a fost Carol, iarapoi de Regele Mihai, iar isto-ria spune cã aici ultimul suver-an al României a luat ºi ultimulmic dejun înainte de a pleca
din þarã, alungat deregimul comunist.
Dupã schimbarea
regimului politic a fost folosit ºide preºedinþii RomânieiComuniste, începând cuGheorghe Cheorghiu-Dej ºi ter-minând cu Nicolae Ceauºescu.Vorbim despre un tren cu fi-nisaje de lux, demne de o CasãRegalã, care s-au pãstrat ºi laora actualã, respectiv furnir demahon, lãmpi cu cristal deBohemia ºi sticlã de Murano,fotolii tapiþate cu piele deCordoba ºi piele cu puf de pin-guin. Vazele, scrumierele ºi sta-tuetele din toate vagoaneleTrenului Regal sunt din alabas-
tru de Grecia.Garnitura se aflã pe o linie
din incinta Remizei CFRMogoºoaia, într-un hangar spe-cial amenajat, destinatvagoanelor speciale, înconjuratde pãdure, cu asigurareacondiþiilor optime de conser-vare, feritã de soare, ploaie ºizãpadã. Remiza Specialã dinMogoºoaia este proprietateaSNCFR “CFR” SA ºi, fiind ounitate aparte, este asiguratãpaza ºi protecþia strictã alocaþiei. Garnitura este com-pusã din cinci vagoane tip salonºi de dormit.
Diana MITRACHE
Unii zic cã e roz, alþiicã e roºu. Unii zic cã aravea o cruce galbenã, întimp ce alþii spun cã everde. Toþi vorbescdespre Moº Nicolae, celpe care l-au aºteptat cughetuþele curate în geam.„E roz, are o pelerinã ºi ocruce care eu am pictat-ocu galben. Are ºi un toiagauriu. Vine cu sacul ºi
vreau sã îmi aducã opãpuºã”, spune o fetiþãde la grupa mare. „Esteînger, vine din cer ºi neaduce dulciuri, iar lafetiþele rele le aduce ojordiþã. Cred cã e verde ºivreau sã îmi aducã omaºinuþã care scoatefum”, spune un altbãieþel. „E bun MoºNicolae, dacã ºi noi amfost cuminþi. Am fostcuminte ºi vreau o loco-
motivã cumotor,pentru cãamtrenuleþe,dar nici-unul nuaremotor”,spune unalt bãieþel. El va venidin cer cusãnuiþa cãtot a ninsºi fiecarepitic degrãdiniþã,ni-l descrieîn felul lui. Ei au creatmici ghetuþe din hârtie, l-au pictat ºi asamblat peMoº Nicolae din bucãþi dehârtie glasatã ºi singuralor grijã va fi cadimineaþã sã-ºi gãseascãghetuþele cu cadouri.
Conform tradiþiei, înnoaptea de 5 spre 6decembrie se spune cãMoº Nicolae vine la gea-muri ºi vede copiii caredorm ºi sunt cuminþi,lãsându-le în ghete dulci-uri ºi alte daruri, însã totel este acela care-i
pedepseºtepe ceileneºi ºi neascultãtori. Îndimineaþa de Sf. Nicolae,copiii cuminþi gãsescdaruri în ghetuþe. E unobicei vechi, nu numai laromâni, de a face cadouriîn aceastã zi. Spre deose-
bire de Moº Crãciun, MoºNicolae nu se aratã nicio-datã. De altfel, povesteadarurilor împãrþite pefuriº noaptea începe dinvechime.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 decembrie 201212 Actualitate
Cum aratã Moº Nicolae?
C um aratã Moº Nicolae? De undevine el? Ce ne aduce? Ce vrem sã
ne aducã? Nimic mai simplu. Asta ºtiucel mai bine cei mici, care s-au pregãtitcu desene, machete ºi ºi-au lustruitghetuþele.
Cãsãtorie în trenul regal
C ei cu dare de mânã pot sãrbãtoriimomentele festive din viaþa lor într-un
cadru de-a dreptul regal. Dacã nunta sau logod-na la castel nu mai reprezintã chiar o noutate ºimulþi au ales Castelul Corvinilor, de exemplu,pentru acest eveniment unic în viaþa lor, o alter-nativã ineditã este reprezentatã de trenul regal.
