CutremurDe la Wikipedia, enciclopedia liberă

Epicentrele cutremurelor de pe glob, 1963 - 1998

Cutremur sau seism sunt termenii folosiţi pentru mişcările pământului, ce constau în

vibraţii originate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci.

Aceste vibraţii rezultă din mişcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o

activitatevulcanică.

În unele ţări, cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mişcări ale plăcilor

tectonice care provoacă daune majore şi seismsau mişcări seismice pentru cele care

trec neobservate.

Scara seismologică a lui Richter este o scală logaritmică, care este folosită pentru a

evalua intensitatea cutremurelor.

Cuprins

[ascunde]

• 1 Cutremurul de pământ

• 2 Cauzele producerii cutremurelor

• 3 Distribuţia cutremurelor

• 4 Producerea cutremurelor

• 5 Cutremure cunoscute

o 5.1 Europa

o 5.2 America de Nord

o 5.3 America Centrală

o 5.4 America de Sud

o 5.5 Asia

o 5.6 Africa

o 5.7 Cele mai intense cutremure înregistrate

• 6 Măsurarea cutremurelor

• 7 Imagini

• 8 Vezi şi

• 9 Note

• 10 Legături externe

Panorama foto San Francisco după cutremurul din 1906

Cutremure puternice ce devin catastrofe naturale, pot distruge construcţii, clădiri, chiar

localităţi întregi, provoacă alunecări de teren, chiar catastrofe naturale. Cutremurele

submarine pot declanşa formarea de valuri uriaşe până la 30 de m înăţime atingând

viteze neaşteptate (800 km/h), astfel în Oceanul Pacific (Tsunami) a produs pagube

foarte mari materiale, cu pierderi de vieţi omeneşti. Ştiinţa care se ocupă cu studiul

cutremurului (mişcărilor seismice) se numeşte seismologie.

[modificare]Cutremurul de pământ

Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice răspândite pe glob, cu ajutorul

unui aparat de înregistrare a cutremurului s-a constatat că aceste mişcări ale scoarţei

pământului au un centru în adâncime de propagare circulară a undelor seismice. Punctul

de la suprafaţă, (situat deasupra hipocentrului), în care se măsoară intensitatea

cutremurului este numitepicentru. De aceea intensitatea cutremurului este definită nu

numai de intensitatea şi direcţia de propagare a undelor, ci şi de

profunzimea hipocentrului (adâncimi măsurate până la 700 km). Intensitatea

cutremurului, măsurată în epicentru, va fi cu atât mai mare cu cât hipocentrul este mai

aproape de suprafaţă. La un cutremur se pot deosebi mişcări orizontale, verticale şi de

torsiune. În funcţie de cauzele care le produc, se deosebesc: cutremure tectonice,

cutremure vulcanice şi cutremure de prăbuşire.

[modificare]Cauzele producerii cutremurelor

Cauzele producerii cutremurelor pot fi de două feluri:

1. Naturale:

deplasarea plăcilor tectonice

erupţii vulcanice

impactul cu meteoriţi

2. Antropice

mijloacele de transport(produc minicutremure)

explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear

subteran)

edificii care se surpă (mine abandonate de exemplu)

Anual se înregistrază circa 500.000 de mişcări seismice, însă doar 0,2% din ele pot

provoca pagube.

Urmări ale mişcărilor seismice: energia eliberată declanşază avalanşe şi valuri seismice,

produce modificări ale mediului natural şi antropic în funcţie de intensitatea şi de modul

de propagare a undelor, cu pierderi umane şi economice.

[modificare]Distribuţia cutremurelor

Harta seismicităţii evidenţiază teritoriile în care seismele se manifestă puternic şi

frecvent:

centura de foc a Pacificului, căreia îi revin circa 80% din

cutremurele puternice globale şi 90% din toată energia

seismică anuală

brâul Mediteranean-Himalaian, care cuprinde şi munţii

Carpaţi cu zona seismogenă Vrancea

Celelalte zone seismice, Oceanul Atlantic, partea interioară a Oceanului Pacific, Riftul

Est-African ş.a. au o activitate seismică mai redusă.

Ţara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. Cele mai puternice cutremure

din România îşi au focarul în munţii Vrancei, fiind produse de mişcări ale scoarţei

terestre.

Există şi zone unde cutremurele nu se produc. Aceste zone, numite aseismice sunt

următoarele: scutul baltic, canadian, brazilian, african, australian, platforma

rusă, Groenlanda ş.a..

[modificare]Producerea cutremurelor

Undele P şi S

În momentul în care se declanşează cutremurul, din epicentru, adică din punctul situat

deasupra vatrei cutremurului, vor porni unde de şoc. Primele valuri care vor porni se

numesc unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propagă

asemănător cu undele sonore: produc mişcări în sens înainte – înapoi, în direcţia de

propagare. Undele primare sunt urmate de undele secundare, sau undele S. Sub efectul

acestora, rocile se vor zgudui perpendicular pe direcţia de mers. Al treilea tip de unde,

undele de suprafaţă, provoacă unduirea solului şi accentuează efectul distrugator al

undelor secundare.

1. Unda P :

este o undă longitudinală, de compresie

determină mişcarea particulelor solului paralel cu direcţia

de propagare

unda se deplasează prin compresie-dilatare în direcţia de

mers

amplitudinea acestei unde este direct proporţională cu

magnitudinea (energia cutremurului)

este percepută la suprafaţă de către oameni ca pe o

săltare, un mic şoc în plan vertical

nu este periculoasă pentru structuri (clădiri) deoarece

conţine (transportă) aproximativ 20% din energia totală a

cutremurului

2. Unda S :

este o undă transversală, de forfecare

determină mişcarea particulelor solului perpendicular

(transversal) faţă de direcţia de propagare

deplasarea acestei unde este similară cu înaintarea unui

şarpe (mişcări ondulatorii stânga-dreapta faţă de direcţia de

înaintare)

este resimţită la suprafaţă sub forma unei mişcări de

forfecare, de balans în plan orizontal

este periculoasă, deoarece transportă aproximativ 80% din

energia totală a cutremurului

determină distrugeri proporţionale cu magnitudinea

cutremurului şi cu durata de oscilatie

clădirile cad datorită intrării în rezonanţă a frecvenţei

proprii de oscilaţie a structurii clădirii cu frecvenţa undei

incidente, în acest caz efectul distructiv fiind puternic

amplificat .

Cele trei tipuri de margini

Munţii Himalaya, un exemplu de munţi formaţi prin încreţire

Suprafaţa globului este divizată în plăci tectonice. În timpul deplasării lor, acestea

inevitabil vor întâlni alte plăci tectonice în cale. Când două plăci se întâlnesc, îşi lovesc

şi îşi deformează marginile astfel:

1. Margini divergente

Dacă se întâlnesc două plăci a căror margini sunt formate din crustă oceanică şi care se

mişcă depărtându-se una de alta, în spaţiul care apare, iese la suprafaţă roca încinsă

din manta, formându-se vulcani. Această rocă încinsă se răceşte în apa oceanului, se

întăreşte şi duce la formarea unei noi cruste oceanice. Ea împinge cele două plăci

forţându-le să se depărteze ducând la apariţia cutremurelor în locul respectiv. Locul în

care acest fenomen apare se numeşte zonă de divergenţă.

2.Margini convergente

Când două plăci se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul acestor

distrugeri depinde de tipul de cruste de la marginea plăcilor care se ciocnesc. Astfel: -

daca se ciocneşte o placă oceanică de una continentală, cea oceanică, fiind mai subţire

şi mai densă va fi forţată să intre sub cea continentală care este mai uşoară şi mai

groasă. Aici apare fenomenul de subducţie . Crăpătura scoarţei pe unde placa pătrunde

în manta se numeşte fosă. -când se ciocnesc 2 plăci oceanice, de asemenea una poate

fi împinsă sub cealaltă. -când se ciocnesc două plăci continentale, se creează arii de

munţi pentru că marginile care se ciocnesc se vor încreţi, se vor compresa şi vor fi

împinse la suprafaţă. Acesta este procesul formării munţilor prin încreţire (ex.:

Himalaya). Zona în care două plăci se ciocnesc se numeşte zonă de convergenţă.

3.Când plăcile tectonice trec unele pe lângă altele ele vor

aluneca, se vor lipi, se vor freca una de alta ducând la

apariţia unei presiuni care va face ca plăcile să se

zdruncine, să se smucească formând cutremure.

[modificare]Cutremure cunoscute

[modificare]Europa

464 î.Hr., Cutremur Sparta, 20.000 morţi

1107, 5 noiembrie, Cutremur de gradul 6,2 în România

1126, 8 august, Cutremur de gradul 6,2 în România

1170, 1 aprilie, Cutremur de gradul 7 în România

1196, 13 februarie, Cutremur de gradul 7 în România

1230, 10 mai, Cutremur de gradul 7,1 în România

1268, Cutremur în CiliciaTurcia, 60.000 de morţi

1276, Cutremur în România

1327, Cutremur de gradul 7 în România

1356, 18 octombrie, Cutremur la Basel, Elveţia, până azi

cel mai puternic cutremur Europa centrală

1446, 10 octombrie, Cutremur de gradul 7,3 în România

1456, 5 decembrie, Cutremur distruge oraşul Napoli,

30.000 până la 40.000 morţi

1471, 29 august, Cutremur de gradul 7,1 în România

1516, 24 noiembrie, Cutremur de gradul 7,2 în România

1523, 19 noiembrie, Cutremur de gradul 5,3 în România

1530, Cutremur de gradul 4,7 în România

1545, 19 iulie, Cutremur de gradul 6,7 în România

1550, 26 octombrie, Cutremur de gradul 5,3 în România

1558, 2 noiembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România

1569, 17 august, Cutremur de gradul 6,7 în România

1571, 10 mai, Cutremur de gradul 6,5 în România

1590, 10 august, Cutremur de gradul 6,8 în România

1599, 4 august, Cutremur de gradul 6,1 în România

1604, 3 mai, Cutremur de gradul 6,7 în România

1605, 24 noiembrie, Cutremur de gradul 6,7 în România

1606, 13 ianuarie, Cutremur de gradul 6,4 în România

1620, 8 octombrie, Cutremur în România

1637, 1 februarie, Cutremur de gradul 6,6 în România

1679, 9 august, Cutremur de gradul 6,8 în România

1681, 8 august, Cutremur de gradul 6,7 în România

1693, 11 ianuarie, Cutremur în Sicilia(Italia), 60.000 de

morţi

1701, 12 iunie, Cutremur de gradul 6,9 în România

1711, 11 octombrie, Cutremur de gradul 6,1 în România

1738, 31 mai, Cutremur de gradul 7 în România

1746, 7 decembrie, Cutremur de gradul 6,5 în România

1750, Cutremur în România

1755, 1 noiembrie, (8,7 grade) Cutremurul din Lisabona,

circa 60.000 morţi, Cutremurul cel mai intens din

istorie Tsunami

1756, 18 februarie, Cutremur pe

Valea Rinului, Germania cu Epicentru în Düren, Cutremur

cel mai puternic din Germania de gradul VIII apreciat

pe Merc alli. Studii geologice ulterioare 6,2 grade Richter.

1778, 18 ianuarie, Cutremur în România

1783, 4 februarie, Cutremur în (Calabria) Italia, 50.000 de

morţi

1784, 18 martie, Cutremur de gradul 5,8 în România

1790, 6 aprilie, Cutremur de gradul 6,9 în România

1793, 8 decembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România

1802, 26 octombrie, Cutremur de gradul 7,9 în România

1812, 5 martie, Cutremur de gradul 6,5 în România

1823, 5 ianuarie, Cutremur în România

1829, 26 noiembrie, Cutremur de gradul 7,3 în România

1832, 19 februarie, Cutremur de gradul 5,9 în România

1834, 15 octombrie, Cutremur de gradul 6,8 în România

1838, 23 ianuarie, Cutremur de gradul 7,5 în România

1847, 15 octombrie, Cutremur în România

1859, 17 octombrie, Cutremur în România

1865, 27 aprilie, Cutremur de gradul 6,4 în România

1868, 13 noiembrie, Cutremur în România

1868, 23 noiembrie, Cutremur de gradul 6,4 în România

1868, 27 noiembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România

1879, 10 octombrie, Cutremur în România

1880, 3 octombrie, Cutremur de gradul 5,3 în România

1892, 14 octombrie, Cutremur în România

1894, 31 august, Cutremur de gradul 6,5 în România

1894, 2 septembrie, Cutremur în România

1908, 6 octombrie, Cutremur de gradul 7,1 în România

1908, 28 decembrie, (7,5 grade) Cutremurul

distruge Messina (Sicilia) şi Reggio Calabria (pe

peninsula Italiei) circa 84.000 morţi (70.000 in Messina,

15.000 in Reggio Calabria).

1912, 25 mai, Cutremur de gradul 6,3 în România

1915, 13 ianuarie, Cutremur în Avezzano Italia

1915, 9 octombrie, Cutremur de gradul 4,5 în România

1915, 19 octombrie, Cutremur de gradul 4,8 în România

1916, 26 ianuarie, Cutremur de gradul 6,4 în România

1923, 3 februarie, Cutremur de gradul 8,5 în Rusia

1934, 29 martie, Cutremur de gradul 6,9 în România

1940, 10 noiembrie, Cutremur de gradul 7,4 în România,

circa 1.000 de morţi (vezi şi Cutremurul din 1940)

1945, 7 septembrie, Cutremur de gradul 6,5 în România

1952, 4 noiembrie, Cutremur de gradul 9 în Rusia

1959, 27 mai, Cutremur de gradul 5 în România

1977, 4 martie, Cutremur de gradul 7,2 în România (vezi

şi Cutremurul din 1977)

1978, 3 septembrie, Cutremur de gradul 5,7

in Albstadt, Schwäbische Alb, Germania Pagube în valoare

de milioane de mărci.

1986, 30 august, Cutremur de gradul 7,1 în România

1990, 30 mai, Cutremur de gradul 6,9 în România

1990, 31 mai, Cutremur de gradul 6,4 în România

1991, 12 iulie, Cutremur de gradul 5,7 în România

1991, 18 iulie, Cutremur de gradul 5,5 în România

1991, 2 decembrie, Cutremur de gradul 5,6 în România

1992, 13 aprilie, Cutremur de gradul 5,9

in Roermond graniţă cu Olanda şi Germania, 1 mort

1999, 17 august, Cutremur de gradul 7,4 în nord-

vestul Turciei, peste 20.000 de morţi

2004, 27 octombrie, Cutremur de gradul 6 în România

2006, 8 ianuarie, Cutremur de gradul 6,9

în Grecia , Epicentru circa 200 km sud-vest de Atena

2007, 21 februarie, Cutremur de gradul 6,2 în Norvegia;

este cel mai puternic seism înregistrat vreodată în această

ţară

2008, 16 decembrie, Cutremur de gradul 4,7 în Suedia; Nu

s-au inregistrat victime; este cel mai puternic cutremur din

Suedia din ultimii 100 de ani.

2009, 6 aprilie 2009, cutremur de gradul 6,3 în Italia.

Cutremurul este considerat cel mai grav înregistrat

în Italia în ultimii zece ani. După cutremur au fost

înregistrate circa 280 de replici, unele cu magnitudinea de

moment 6,2 şi al căror hipocentru a fost localizat în

zona L'Aquila.

2009, 25 aprilie, Cutremur de gradul 5,02 (scara Richter)

cu epicentru la 95,80 km adâncime, în zona

Vrancea, România. Nu s-au înregistrat victime; a fost

resimţit în puţine localităţi.

2009, 5 august, Cutremur de gradul 5,5 (scara Richter) cu

epicentru la 6 km adâncime, în zona

Shabla, Bulgaria, Marea Neagră.

2009, 6 septembrie, Cutremur de gradul 5,2 (scara

Richter) în Peshkopia, nord-estul Albaniei. Seismul a produs

pagube materiale, dar nu şi victime.

[modificare]America de Nord

1957, 9 martie, cutremur de gradul 8,6 în Alaska

1964, 28 martie, cutremur de gradul 9,2 în Alaska

1965, 4 februarie, cutremur de gradul 8,7 în Alaska

1985, 19 septembrie, cutremur de gradul 8,1 în Ciudad de

Mexico

2007, 9 ianuarie, cutremur de gradul 5,6 în

provincia Columbia Britanică din Canada

[modificare]America Centrală

2010, 12 ianuarie, cutremur de gradul 7,0 în Haiti

[modificare]America de Sud

1906, 31 ianuarie, Cutremur de gradul 8,8 în Ecuador

1960, 22 mai, Cutremur de gradul 9,5 în Chile, cel mai

puternic seism înregistrat

1970, Cutremur în Peru, 66000 de morţi

2006, 13 noiembrie, Cutremur de gradul 6,7 în provincia

Santiago del Estero din Argentina

2010, 27 februarie, Cutremur de gradul 8,8 in Oceanul

Pacific cu efecte devastatoare pentru Chile

[modificare]Asia

856 î.Hr., 22 decembrie, Cutremur în Damghan (Iran),

circa 200.000 de morţi

893 î.Hr., 23 martie, Cutremur în Ardabil (Iran), circa

150.000 de morţi

1138, 9 august, Cutremur în Aleppo (Siria), circa 230.000

de morţi

1290, septembrie, Cutremur în Chihli (China), circa 100000

de morţi

1556, 23 ianuarie, Cutremur în (Shansi) China, circa

830.000 de morţi

1667, Cutremur în Shamakha Azerbaijan, circa 80.000 de

morţi

1727, 18 noiembrie, Cutremur în (Tabriz) Iran, circa 77.000

de morţi

1737, 11 octombrie, Cutremur în Calcutta India, circa

300.000 de morţi

1923, 1 septembrie, Cutremur de gradul 8,3 în Regiunea

Kantō (Japonia), circa 143.000 de morţi

1927, 22 mai, Cutremur de gradul 8,3 în China, circa

200.000 de morţi

1929, 16 decembrie, Cutremur de gradul 8,6 în Gansu

(China), circa 200.000 de morţi

1932, 25 decembrie, Cutremur de gradul 7,6 în China,

circa 70.000 de morţi

1935, 30 mai, Cutremur de gradul 7,5 în Quetta (Pakistan),

între 30.000 şi 60.000 de morţi

1938, 1 februarie, Cutremur de gradul 8,5 în Indonezia

1948, 5 octombrie, Cutremur de gradul 7,3 în Ashgabat

(Turkmenistan), circa 110.000 de morţi

1950, 15 august, Cutremur de gradul 8,6 în India

1976, 27 iulie, Cutremur în Tangshan (China), circa

255.000 de morţi

1990, 20 iunie, Cutremur de gradul 7,7 în Iran, circa

50.000 de morţi

1993, 30 septembrie, Cutremur de gradul 6,4 în

Maharastra (India), circa 7.600 de morţi

1995, 17 ianuarie, Cutremur de gradul 7,2 în Kobe-Osaka

(Japonia), circa 6.500 de morţi

1998, 22 mai, Cutremur de gradul 7,1 în Afganistan, circa

5.000 de morţi

2001, 26 ianuarie, Cutremur de gradul 7,9 în Gujarat India,

peste 20.000 de morţi

2003, 22 mai, Cutremur în Bam (Iran), circa 31.000 de

morţi

2004, 26 decembrie, Cutremur de gradul 9,1

în Sumatra (Indonezia), peste 220.000 de morţi

2005, 28 martie, Cutremur de gradul 8,7

în Sumatra (Indonezia), circa 1.000 de morţi

2007, 21 ianuarie, Cutremur de gradul 7,2 în Indonezia

2008, 12 mai, Cutremur de gradul 7,5 în China, circa

55.000 morti

2011, 11 martie, Cutremur de gradul 8.9, (urmat

de tsunami), pe coasta de est a Japoniei, în apropierea

oraşului Sendai. [1] [2] [3] [4]

[modificare]Africa

236, Cutremur în Algeria

1856, 22 august, Cutremur de gradul 7,3 în Algeria

1910, 24 iunie, Cutremur de gradul 6,6 în Algeria

[modificare]Cele mai intense cutremure înregistrate

După datele furnizate de USGS; Gradul de intensitate pe scara Richter.

Nr.crt. denumire locul data intensitate menţiuni

1. Cutremur în Chile Chile22.05.1960

9,51655 de morţi, 3000 de răniţi şi 2 milioane fără adăpost

2.Prince William Sund

Alaska28.03.1964

9,2

3.Cutremur în Oceanul Indian

Sumatra26.12.2004

9,1După noile interpretări a avut intensitatea de 10,1-11.3

4. Kamciatka Rusia04.11.1952

9,0

5.Cutremurul din Sendai (2011)

Japonia11.03.2011

9,0

6. Oceanul Pacific Chile27.02.2010

8,8

7.Cutremur în Ecuador

Ecuador31.01.1906

8,8

8. Rat Islands Alaska04.02.1965

8,7

9.Cutremur în Nord-Sumatra

Nord-Sumatra

28.03.2005

8,6

10. Assam Tibet15.08.1950

8,6

11. Andreanof Islands Alaska09.03.1957

8,6După noi aprecieri mai puţin de 13

12.Cutremur în Bandasee

Indonezia01.02.1938

8,5

13. Kamciatka Rusia03.02.1923

8,5

14. Chile-Argentina Chile11.11.1922

8,5După noi aprecieri mai mult de 8,3

15. Kuril IslandsInsulele Kurile

13.10.1963

8,5

16. Ningxia-Gansu China16.12.1920

7,8După noi aprecieri mai puţin de 8,6

[modificare]Măsurarea cutremurelor

Există diferite aparate pentru măsurarea caracteristicelor cutremurelor. Dintre acestea

cele mai importante sunt accelerografele şi seismografele.

Cele mai cunoscute scări de măsurare sunt Scara Richter şi Scara Mercalli.

[modificare]Imagini

Cutremurul din Peru(2007)

Cutremurul din Northridge(1994)

Cutremurul din Haiti (2010)

Cutremurul din Chile (2010)

Cutremurul din provinciaSichuan (2008)

[modificare]Vezi şi

Scara Mercalli

Scara Richter

Vulcanism

Straturile pământului

Dinamica scoarţei terestre

[modificare]Note

1. ^ Prima zi a catastrofei din Japonia

2. ^ GFZ Magnitude: 8.8 (Mw) - Near East Coast of

Honshu, Japan Potsdam - Earthquake Bulletin

(geofon.gfz-potsdam.de/)

3. ^ Magnitude 8.9 - Near East Coast of Honshu,

Japan (earthquake.usgs.gov/)

4. ^ Magnitude Mw 8.9 - Near East Coast of Honshu,

Japan (emsc-csem.org/)

[modificare]Legături externe

Institutul Naţional pentru Fizica Pământului

Informaţii despre seismele care au loc în România, ce

trebuie făcut în caz de cutremur

Principiile unui cutremur şi sisteme de avertizare

Harta ultimelor cutremure din România

Cutremure în ultimele 24 de ore

Lista cutremurelor din lume pe ultimele 7 zile, cu

magnitudine mai mare de 4 grade pe scara Richter.

Localizare pe harta

[ascunde]v • d • m

Dezastre naturale

Pământ Avalanşă • Cutremur • Lahar • Erupţie vulcanică

Apă Inundaţie • Erupţie limnică • Tsunami

Meteo Viscol • Ciclon • Secetă • Grindină • Val de căldură • Tornadă

Foc Incendiu de pădure

În medicină Epidemie • Foamete

Spaţiul cosmic Erupţie solară • Furtună stelară • Impact astronomic • Supernovă • Hipernovă • Explozie de raze gamma

Categorie: Cutremure

• Creare cont / Autentificare• Articol• Discuţie• Lectură• Modificare• Istoric

• Pagina principală• Portaluri tematice• Cafenea• Articol aleatoriu

Participare

• Schimbări recente• Proiectul săptămânii• Ajutor• Portalul comunităţii• Donaţii

Trusa de unelteÎn alte limbi

• Afrikaans• Alemannisch• አማርኛ• Aragonés• العربية• Asturianu• Azərbaycanca• Žemaitėška• Bikol Central• Беларуская• Беларуская (тарашкевіца)• Български• Bahasa Banjar• বাংলা• Brezhoneg• Bosanski• Català• Česky• Чӑвашла• Cymraeg• Dansk• Deutsch• Zazaki• Ελληνικά• English• Esperanto• Español• Eesti• Euskara• Estremeñu• فارسی• Suomi• Võro• Føroyskt• Français• Frysk• Gaeilge• 贛語• Gàidhlig• Galego• ગુજરાતી

• עברית• िहनदी• Hrvatski• Kreyòl ayisyen• Magyar• Հայերեն• Bahasa Indonesia• Ido• Íslenska• Italiano• /inuktitutᐃᓄᒃᑎᑐᑦ• 日本語• Basa Jawa• ქართული• Қазақша• ಕನನ ಡ• 한국어• Ripoarisch• Kurdî• Latina• Lëtzebuergesch• Limburgs• Lietuvių• Latviešu• Македонски• മലയാളം• Монгол• मराठी• Bahasa Melayu• Mirandés• မမမမမမမမမမ• Nāhuatl• Plattdüütsch• नेपाली• Nederlands• Norsk (nynorsk)• Norsk (bokmål)• Diné bizaad• Occitan• Oromoo• Polski• پنجابی• Português• Runa Simi• Rumantsch• Русский• Sicilianu• Srpskohrvatski / Српскохрватски

• සිංහල• Simple English• Slovenčina• Slovenščina• Soomaaliga• Shqip• Српски / Srpski• Sranantongo• Basa Sunda• Svenska• Kiswahili• Ślůnski• தமிழ்• తలుగు• Тоҷикӣ• ไทย• Tagalog• Türkçe• Татарча/Tatarça• رچە يغ ۇئ ۇ / Uyghurche• Українська• اردو• O'zbek• Vèneto• Tiếng Việt• West-Vlams• Walon• Winaray• יִידיש• 中文• Bân-lâm-gú• 粵語

• Ultima modificare efectuată la 06:24, 26 martie 2011.

• Acest text este disponibil sub licenţa Creative Commons cu

atribuire şi distribuire în condiţii identice; pot exista şi clauze

suplimentare. Vedeţi detalii la Termenii de utilizare.