Tehnologia informatiei reprezinta normele si procedeele de colectare, memorare, transmitere si prelucrare a datelor

Suport curs - Operator calculator electronic i reele

Tehnologia informaiei (TI) reprezint normele i procedeele de colectare, memorare, transmitere i prelucrare a datelor, n vederea obinerii rezultatelor scontate, cu ajutorul calculatorului electronic. Ca urmare, tehnologia informaiei este compus din hardware, software i tehnologii de comunicaii ntre acestea.Prelucrarea datelor trebuie facuta in concordanta cu cerintele tehnologiei informationale. Data este reprezentarea informatiei in interiorul calculatorului.

Informatia este un mesaj care inlatura necunoasterea unui eveniment. Are caracter de noutate.

Arhitectura unui calculator defineste modul in care subansamblele hardware sunt conectate fizic, fara sa se tina cont de amplasarea lor. Calculatorul este o masina care prelucreaza automat informatia.

PC-ul , acronim de la Personal Computer reprezinta calculatorul personal. Provine de la numele dat de firma IBM primului microprocessor, construit in 1961, pe baza de microprocesor Intel 8088

Programele sunt ansambluri de comenzi de operatii numite instructiuni, care se dau calculatorului pentru a executa anumite prelucrari de informatii. Cativa factori care pot influenta performantele calculatorului:

Viteza procesorului

Dimensiunea memoriei RAM

Dimensiunea hard-disk-ului

Dimensiunea memoriei cache

Viteza de transmitere a datelor pe magistrala de date

Din punct de vedere structural, pornind de la diferenierea modulelor fizice i logice, calculatorul electronic (el nsui un sistem informatic) are dou componente:

hardware, (pe scurt hard): ansamblul elementelor fizice i tehnice cu ajutorul crora datele se pot culege, verifica, transmite, stoca i prelucra, suporturile de memorare a datelor, precum i echipamentele de redare a rezultatelor - reprezint componentele ce pot fi practic atinse (ex.: monitor, tastatur);

software, (pe scurt soft): ansamblul programelor, procedurilor, rutinelor care controleaz funcionarea corect i eficient a elementelor hard; exist sub form de concepte i simboluri, nu are substan (ex.: Microsoft Word).Structura unui calculator personalDin punct de vedere funcional , arhitectura unui sistem de calcul este redat n schia alturat , i anume:

Unitatea Central (UC), alctuit din:

Unitatea de memorie intern (UM);

memorie ROM;

memorie RAM; Unitatea Central de Prelucrare (UCP) ce este compus din:

Unitatea de Comand i Control (UCC):

Unitatea Aritmetic i Logic (UAL);

Dispozitive periferice, alctuite din:

Dispozitive periferice de intrare - in (DP II);

Dispozitive periferice de ieire - out- (DP 10);

Dispozitive periferice de intrare/ieire - in/out- (DP 110);

InterfeeMicroprocesorul (UCP Unitatea Centrala de Prelucrare)Microprocesorul este un circuit integrat (o component electronic complex, numit CIP) i reprezint creierul ntregului calculator, coordonatorul tuturor operaiilor ce sunt efectuate de ctre acesta i se afl montat pe placa de baz a calculatorului (mainboard) n interiorul carcasei.

Microprocesorul este conectat la celelalte componente ale calculatorului prin intermediul magistralei de date i magistralei de comenzi.

Microprocesorul este format din:

UCC (Unitatea de Comanda i Control) primete instruciunile de la memorie, le interpreteaz i emite comenzi ctre UAL i memoria intern, respectiv comenzi de transfer ctre disp. periferice i memoria extern.

UAL (Unitatea Aritmetic i Logic) are rolul de a executa operaii aritmetice i logice cu date furnizate de memorie i de a depune n memorie rezultatul obinut.

Dintre funciile procesorului pot fi amintite:

Execut instruciuni individuale pentru programe i controleaz operaiile efectuate de alte componente ale computerului;

Realizeaz calculele i operaiile logice.

Una din principalele caracteristici ale microprocesorului este reprezentat de viteza de lucru. Viteza de lucru a unui microprocesor este determinat de mai muli factori:

frecvena de tact;

tipul constructiv al microprocesorului;

dimensiunea memoriei cache.

Fiecare microprocesor este alctuit din mai multe micromodule interconectate prin intermediul unor cai de comunicaie numite magistrale interne, pe care circul date sau instruciuni, a cror vitez de deplasare depinde de doi factori:

limea benzii numrul benzilor de circulaie; deoarece pe fiecare band circul un bit se poate vorbi despre limi convenabile (de la 8, 16, 32, 64 sau 128 de bii transmii n paralel);

frecvena de tact numrul de pai de lucru (tacturi) pe care poate s i fac procesorul n fiecare secund

Unitatea de msur pentru frecven este Hertz-ul, mpreun cu multipli si:

1 KiloHertz (KHz) = 1.000 Hz

1 MegaHertz (MHz) = 1.000 KHz = 1.000.000 Hz

1 GigaHertz (GHz) = 1.000 MHz = 1.000.000 KHz = 1.000.000.000 HzCteva din valorile standard folosite n prezent sunt: 500 MHz, 600 MHz, 933 MHz, 1,4 GHz, 1,7 GHz, 2 GHzUn alt factor care influeneaz viteza de lucru este tipul de microprocesor. Datorit evoluiei microprocesoarelor de-a lungul timpului, performanele acestora s-au mbuntit foarte mult.

Tipuri de microprocesoare: 80386, 80486, 80586, Pentium I-IVO alt caracteristic este dimensiunea memoriei cache. Respectiva memorie este conceput pentru a fi legat mai direct de microprocesor dect memoria intern, pentru a evita toate operaiile intermediare.

Valori standard: 64 Kb, 128 Kb, 256 Kb, 512 Kb, 1 Mb.

MEMORIA INTERN (UM Unitatea de memorie)

Unitatea de Memorie (UM) sau memoria intern (principal) este componenta sistemului de calcul destinat pstrrii datelor i instruciunilor programelor n locaii bine definite prin adrese. Este format dintr-un sistem de circuite integrate alctuite, n principal, dintr-un numr mare de celule de memorie, fiecare celul fiind un circuit care poate stoca 1 bit de informaie.

Memoria intern este format din:

Memoria RAM (Random Access Memory). Caracteristicile acestei memorii:

poate fi citit sau scris;

este volatil;

Memoria RAM se msoar n Mb;

Variante constructive: SDRAM, DDRAM, RIMM.

BIT (Binary Digit) cea mai mic unitate de informaie reprezentabil ntr-un calculator. Poate lua doar valorile 0 i 1.

Multiplii bit-ului sunt puteri ale lui 2 iar sistemul de numeraie folosit se numete sistem binar.

1 byte = 23 bii = 8 bii

1 KiloByte (Kb) = 210 bytes = 1.024 bytes

1 MegaByte (Mb) = 220 bytes = 1.024 Kb

1 GigaByte (Gb) = 230 bytes = 1.024 Mb

1 TeraByte (Tb) = 240 bytes = 1.024 Gb

1 Petabyte (Pb) = 250 bytes = 1.024 Tb

1 Exabyte (Eb) = 260 bytes = 1.024 Gb

Memoria ROM (Read Only Memory). Reprezint acea parte din memoria intern care poate fi doar citit. Ea este scris o singur dat de ctre productor cu informaia necesar. Este nevolatil informaia pstrndu-se chiar i dup ce CIP-urile respective nu mai sunt alimentate cu energie. Are o capacitate redusa (pana la 2 Mb). Versiuni constructive: PROM, EPROM, EP2ROM. Memoria CMOS (Complementary Metal Oxid Semiconductor). Este o memorie de tip citire/scriere i nevolatil. Este alimentat permanent de un mic acumulator. Aceast memorie se folosete pentru memorarea unor informaii necesare BIOS-ului, informaii ce pot fi citite sau scrise.

BIOS-ul (Basic Input Output System) este format dintr-o serie de mici programe care asigur comunicarea cu perifericele calculatorului i prin intermediul crora se realizeaz diferite configurri ale componentelor interne.

Memoria extern

Memoria extern este alctuit, n principal, din:

Discuri fixe (Hard Disk-uri)

Au o capacitate foarte mare de stocare a informaiei i o vitez de lucru (scriere-citire) foarte ridicat. Ele sunt folosite pentru stocri masive de date sau pentru rularea rapid de programe. Hard Disk-urile sunt compuse din mai multe discuri, fiecare fiind dotat cu propriul cap de citire-scriere. Aceste discuri asigur o vitez de transfer a informaiei mrit fa de cea a floppy disk-urilor. De asemenea dispun de o capacitate mare de stocare de la 10 pn la 80 Gb precum si de un timp scurt de acces la date (65-85 ms).

Discuri externe

Floppy Disk-uri (dischete) - au o capacitate mic de stocare (1.44 Mb) a informaiei i sunt folosite pentru a transfera date ntre calculatoare sau pentru a pstra n siguran unele informaii cu caracter special.

Pentru a putea lucra cu o discheta, aceasta va trebui initial formatata. Formatatea unei dischete este necesara pentru ca discheta respectiva sa fie compatibila cu sistemul de operare folosit. Prin formatare sistemul de operare sterge toate informatiile legate de gestiunea suportului, testeaza si eventual marcheaza zonele defecte.

CD-ROM (Compact Disk Read Only Memory), dispozitiv ce permite citirea datelor prin mijloace optice ale unui suport (CD), care poate fi doar citit i are o capacitate de aproximativ 650 Mb.

CD-Rewritable (Reinscriptibil), are aceleai caracteristici ca i cele ale CD-ROM-ului cu deosebirea c poate fi inscripionat sau reinscripionat cu dispozitive special create pentru aceasta.

DVD-ul, fizic seamn cu CD-ROM-ul dar capacitatea de memorare a CD-urilor DVD este mult mai mare dect pe CD-urile clasice. Cu ajutorul DVD-urilor se pot viziona filme de o calitate superioar celor pe suport clasic deoarece viteza de citire a discurilor este foarte mare.

Disk ZIP dispozitiv cu o capacitate de memorare de 100 750 Mb.

Disk Jaz dispozitiv cu o capacitate de memorare de pana la 2 Gb.

Alte componente ale UCPlaca video

Subsistemul video al unui calculator personal este format din 2 componente principale:

monitorul

plac video (sau plac grafic)

O plac video furnizeaz semnalele care comand monitorul. Placa video poate avea propria sa memorie (msurat n Mb), cu ct aceast memorie este mai mare cu att placa video este mai performant.

Plac de sunet (multimedia)

Subsistemul multimedia al unui PC este format din:

plac de sunet

boxe active sau cti

Plac de reea

Este un dispozitiv ce permite conectarea calculatorului la o reea local (LAN). Viteza de lucru este mult mai mare dect n cazul conectrii prin modem. Conectarea la reea se face prin intermediul unui cablu de tip UTP sau a unui cablu cu fibre optice.

Dispozitive periferice

Sistemul de intrare-iesire. Asigura comunicatia calculatorului cu lumea inconjuratoare prin intermediul unor echipamente specializate numite dispozitive periferice. Aceste dispozitive sunt echipamanente specializate care asigura interfata dintre calculator si utilizator.

Dispozitive de intrare

Tastatura este cel mai utilizat, fiind principalul dispozitiv prin care introducem date, programe, comenzi, texte.

Mouse-ul, parte integrata a interfetei grafice, care controleaza miscarile cursorului. Exista 3 tipuri de baza pentru mouse: mecanic, optic, optomecanic.

Scanner ul dispozitiv care poate citi textul sau ilustratiile tiparite pe hartie si transforma informatiile intr-o forma pe care calculatorul o poate folosi. Dupa marime si posibilitatea de a fi utilizate, exista: scanner de birou si scanner de mana.

Microfon folosit pentru a inregistra diverse sunete pe calculator

Tastatura. Este un dispozitiv de intrare. Face parte obligatoriu din configuratia minima a unui calculator. Prin intermediul ei, utilizatorul poate sa transmita informatii calculatorului, sub forma unui sir de caractere. Fiecare caracter se genereaza prin apasarea unei taste electronice. Apasarea unei taste are ca efect inchiderea unui circuit electronic prin care se genereaza un cod unic. Contine 4 blocuri de taste: tastatura alfanumerica, tastatura de editare, tastatura numerica, grupul tastelor functionale.

Tastaturile se deosebesc intre ele prin numarul de taste si pozitia acestor taste pe tastatura.

In functie de modul in care sunt dispuse tastele alfanumerice, exista doua tastaturi standardizate:

tastatura anglo-saxona cu tastele dispuse astfel: Q, W, E, R, T, Y si

tastatura franceza cu tastele dispuse astfel: A, Z, E, R

Exista doua tipuri de taste: tasta calda si tasta rece

Tasta calda, prin actionare, genereaza un cod inteligibil pentru calculator, reprezentand un caracter sau o comanda. Exemple: tastele de la tastatura de editare si de la tastatura numerica

Tasta rece, prin actionare, nu genereaza un cod inteligibil pentru calculator. Ea se foloseste intotdeauna impreuna cu o tasta calda, pentru a schimba codul acesteia. Exemple: SHIFT, CTRL si ALT.

Combinatia dintre aceste taste se noteaza: tasta rece + tasta calda. Astfel, Shift+ c generati codul literei C.

Taste comutator sunt:

Tasta CapsLock comuta tastatura alfanumerica intre starea care genereaza litere mici si starea in care genereaza litere mari.

Tasta NumLock comuta tastatura numerica intre starea de tastatura numerica si starea de tastatura de editare.

Tasta Insert comuta modul de corectura in text, intre corectura cu suprascriere si corectura cu inserare.

Mouse-ul este cel mai raspandit dispozitiv de indicare. S-a impus o data cu aparitia interfetelor grafice.

Este un dispozitiv pentru care ecranul calculatorului devine o masa virtuala de lucru. Pe aceasta masa virtuala, pozitia mouse-ului este marcata printr-un semn grafic, numit cursor de mouse. Acest cursor este diferit de cursorul care arata pozitia in care va fi scris un caracter pe ecran, de la tastatura.

Cu ajutorul mouse-ului pot fi manipulate pe ecran diferite obiecte. Aceste obiecte ar putea fi manipulate si prin comenzi editate de la tastatura, dar este mult mai simplu prin comenzi date cu mouse-ul. Are mai multe butoane (doua sau trei). Se poate deplasa pe masa reala (pad). Deplasarea mouse-ului si actionarea butoanelor sunt transformate in semnale electrice care sunt transmise calculatorului. Operatia de deplasare a mouse-ului are ca efect deplasarea cursorului de mouse pe ecran. Cursorul de mouse urmareste pe ecran deplasarea mouse-ului pe masa reala.

Cu ajutorul mouse-ului se pot executa patru operatii:

Operatia de indicare (point) prin care cursorul de mouse este deplasat pe ecran pentru a indica un anumit obiect (deplasarea pe ecran se face prin deplasarea mouse-ului pe pad)

Operatia clic (click) prin care se actioneaza scurt un buton al nouse-ului (este folosit pentru confirmarea alegerii pozitie de pe ecran)

Operatia clic dublu (double click) prin care se actioneaza scurt, de doua ori succesiv, un buton al mouse-ului

Operatia de glisare sau tragere (dragging) prin care se deplaseaza mouse-ul pe pad, avand un buton actionat ( este folosita de obicei pentru a deplasa obiecte pe ecran).

Scannerul. Este un dispozitiv de intrare prin care pot fi citite imaginile grafice (fotografii, desene facute pe hartie). Imaginea pe care o citeste scannerul este o suprafata formata din puncte. Fiecare punct este definit printr-un cod de culoare, obtinandu-se versiunea digitala a imaginii. Dupa ce a fost citita cu scannerul, imaginea poate fi prelucrata cu ajutorul calculatorului: redimensionata, rotita, colorata, suprapusa cu alte imagini, etc. Este folosit in special in operatii de tehnoredactare a diferitelor carti sau publicatii, in care trebuie inserate in diferite desene.

Caracteristici:

Rezolutie. Reprezinta numarul de puncte pe inci pe care le poate citi scannerul. Cu cat rezolutia este mai mare, cu atat imaginea citita de scanner va fi apropiata de cea reala. Rezolutia poate fi de 300, 600 480, 9600 dpi. Numar de culori. Reprezinta setul de culori care sunt codificate de scanner. Cu cat numarul de culori este mai mare, cu atat imaginea scanata va fi mai apropiata de cea reala.

Viteza de scanare. Reprezinta viteza cu care un scanner citeste si prelucreaza o imagine. Daca se creste mult rezolutia unui scanner, scade viteza de citire, deoarece el trebuie sa citeasca mai multe puncte.

Cititorul de cod de bare. Este un dispozitiv de intrare prin care se baleiaza codurile de bare de pe diferite produse. Este util in magazine, pentru a transmite informatii despre produsele vandute.

Dispozitive de iesireSe folosesc pentru extragerea datelor

Monitorul (numit si VDU Video Display Unit) este dispozitivul standard de iesire. Constructiv exista:

Cu tub catodic (CRT Cathode Ray Tube) seamana cu ecranul unui televizor

Cu cristale lichide (LCD Liquid Crystal Display) au ecrane ce utilizeaza doua straturi de material polarizat, cu o solutie de cristale lichide intre ele care, la trecerea unui curent electric, se aseaza astfel incat sa opreasca trecerea luminii.

Imprimanta dispozitiv care afiseaza pe hartie textul sau ilustratia. Pot fi:

Cu pini sau matriciala crearea caracterelor se face din alaturarea unor puncte separate, obtinute prin lovirea pinilor (acelor mici) cu o banda tusata.

Cu jet de cerneala caracterele sunt formate din puncte obtinute prin stropirea cu cerneala prin duze speciale

Laser pentru imprimare foloseste hartie si toner.

Boxe (difuzoare) sunt folosite pentru iesire de sunete.

Monitorul. Ecranul (screen) este un suport de iesire pe care calculatorul scrie rezultatele prelucrarilor, mesajele pentru utilizator si informatiile despre starea sistemului. Face parte dintr-un dispozitiv numit monitor care, pe langa aceasta suprafata de afisare ecranul, mai contine si circuitele necesare realizarii imaginii pe ecran. Monitorul este legat la placa video (adaptorul video), care se gaseste in interiorul calculatorului si care prelucreaza semnalele primate de la procesor pentru a le transforma in imagini grafice. Imaginile de pe ecran sunt compuse din trei culori: rosu, verde si albastru (RGB).Ecranul reprezinta o suprafata de pete foarte mici de culoare numite pixeli. Caracteristici:

Diagonala. Cele mai raspandite sunt monitoarele cu diagonal de 15 si 17 inci, care este suficienta pentru activitatile obisnuite. Diagonalele mai mari, de 20 inci, se folosesc in aplicatii de grafica profesionala sau in proiectare.

Rezolutia. Reprezinta numarul de pixeli de pe ecran exprimat in numarul de pixeli pe linie inmultit cu numarul de pixeli pe coloana: nxm. Cu cat rezolutia este mai mare, cu atat imaginea este mai clara.

Numarul de culori. Reprezinta numarul de culori folosite pentru realizarea imaginii. Se pot folosi de la 256 de culori pana la 16.777216 culori. Fiecare culoare este codificata in binar. Fiecarui pixel i se atribuie un cod de culoare. Cu cat se folosesc mai multe culori, cu atat este nevoie de mai multi biti pentru construirea codului de culoare.

Dispozitive de intrare iesire

Modem-ul dispozitiv care permite calculatorului sa transmita date prin liniile telefonice. Transforma informatiile digitale in cele analogice si invers.

Touch-screen tip de ecran de afisare, acoperit de o folie transparenta, sensibila la atingere, punctarea elementelor de pe ecran facandu-se cu degetele.

Modemul. Este un echipament necesar deoarece in interiorul calculatorului semnalul este digital (sub forma de impulsuri electrice, care corespund cifrelor binare 0 si 1), iar pe linia de transmisie (care de obicei este o linie telefonica obisnuita) semnalul este analogic.(sub forma de curenti sinusoidali modulati in amplitudine sau faza). La calculatorul emitator, modemul realizeaza modularea semnalului, adica transformarea semnalului digital in semnal analogic, iar la calculatorul receptor modemul realizeaza demodularea semnalului, adica transformarea semnalului analogic in semnal digital. Modemurile mai asigura compresia datelor la emisie si decompresia lor la receptie.Prin compresia datelor se realizeaza codificarea lor astfel incat sa li se micsoreze volumul. Modemul poate fi extern sub forma unei cutii care se leaga prin cablu la calculator sau intern sub forma unei placi in interiorul calculatorului. Tipuri de software

Un sistem de calcul conine, pe lang toate componentele hardware, i programe de diverse tipuri care asigur funcionarea calculatorului.

Exist dou categorii de programe:

Programe de sistem coordoneaz modul n care lucreaz componentele sistemului i ofer asisten n funcionarea programelor de aplicaii. Aceste programe alctuiesc software de baza care interacioneaz cu calculatorul la nivelul su de baza. Sunt proiectate astfel ncat s faciliteze utilizarea eficient a resurselor sistemului de calcul i s ofere instrumente pentru dezvoltarea i execuia programelor de aplicaie.

Programe de aplicaii destinate rezolvarii unor probleme specifice unei aplicaii. Aceste programe efectueaz prelucrari ale datelor n concordan cu cerinele informaionale necesare.

Sistemul de operare (SO) reprezint ansambul de proceduri manuale i module de program de sistem prin care se administreaz resursele sistemului de calcul ce asigur utilizarea eficient, n comun, a acestor resurse i ofer utilizatorului o interfa ct mai comod pentru utilizarea sistemului de calcul.

Sistemul de operare poate fi considerat ca reprezentnd interfaa dintre componentele hardware i utilizator.

Pentru a rspunde rolului de interfa hardware utilizator, majoritatea sistemelor de operare sunt organizate pe dou nivele:

Fizic interfereaz cu componentele hardware printr-un sistem de ntreruperi;

Logic interfereaz cu utilizatorul printr-un sistem de comenzi, limbaje de programare, utilitare.

Funciile sistemului de operare

Principalele funcii ale unui sistem de operare sunt:

Gestiunea prelucrrilor ofer posibiliti de pregtire i lansare n execuie a programelor de aplicaie.

Gestiunea resurselor identificarea programelor ce se execut, a necesarului de memorie, a dispozitivelor periferice i a cerinelor privind protecia datelor.

Gestiunea fiierelor realizeaz separarea fiierelor ncarcate n memorie i grupeaz fiierele pe diferii utilizatori.

Faciliti puse la dispoziia utilizatorului referitor la compresia datelor, sortarea, interclasarea, catalogarea i ntreinerea bibliotecilor prin programele utilizator disponibile.

Coordonarea execuiei simultane a mai multor programe prin urmrirea modului de executare a instruciunilor, depistarea i tratarea erorilor, lansarea n execuie a operaiilor de intrare/ieire.

Asistarea execuiei programelor de ctre utilizator printr-o interfa prietenoas, att la nivel hardware, ct i la nivel software.

Exemple de sisteme de operare: Windows (95,98 ,Me ,NT ,2000 , XP), MAC Operating System, Linux, Unix, Novell.Aplicaii software

Aplicaiile informatice sunt reprezentate de acele programe ce sunt realizate pentru utilizatori cu scopul de a folosi calculatorul ntr-o problem specific i pentru a ndeplini o anumit sarcin.

Exemple:

Programe de comunicaii Microsoft Outlook, Yahoo Messenger etc.

Programe de manipulare i gestiune a fiierelor Windows Explorer

Programe de navigare pe WEB Internet Explorer, Netscape Navigator.

Programe de procesare text Microsoft Word, Star Office Document.

Programe de calcul tabelar Microsoft Excel, Lotus 1-2-3, Star Office Spreadsheet.

Programe de gestiune a bazelor de date Microsoft Access, Filemaker Pro.

Altele folosite n domenii diverse: Corel Draw, Adobe Photoshop.

Toate aceste programe utilizeaz o interfa grafic cu utilizatorul (GUI)

GUI (Graphical User Interface) totalitatea elementelor grafice de pe ecranul monitorului (meniuri, simboluri, suprafee de lucru, ferestre pentru aplicaii, pictograme, butoane, casete de dialog etc.).

Pictograma este reprezentarea grafica sugestiva a unor entitati cu care lucreaza Windows (aplicatie, dosar, fisier, unitate de disc).

My Computer este containerul calculator si contine toate componentele sistemului. El va arata ce puteti gasi in calculator.

Recycle Bin este containerul de reciclare. El contine fisierele pe care le-ati sters. Cand stergeti un fisier, el nu este sters efectiv, ci transferat in acest container, de unde il puteti recupera in orice moment. Atat timp cat fisierul se va gasi in acest container, spatiul de pe disc ocupat de el nu va fi eliberat. Ca sa-l stergeti efectiv va trebui sa goliti (empty) containerul.

Bara de aplicatii (taskbar). Se gaseste in partea inferioara a ecranului. Ea contine:

Butoane de aplicatii (task buttons). Pe aceasta bara exista cate un buton pentru fiecare aplicatie activa. Pe buton sunt trecute pictograma aplicatiei si numele aplicatiei. Actionand aceste butoane cu mouse-ul puteti comuta dintr-o aplicatie in alta. Operatia se numeste comutare de aplicatii (task switching) si consta in trecerea de la o aplicatie la alta, fara sa se inchida aplicatia precedenta.

Zona de configurare (settings). Contine pictograme pentru configurarea unor elemente ale sistemului. Daca indicati cu mouse-ul o pictograma, se va deschide o caseta de informare (tooltip) in care este afisat numele parametrului controlat. Daca executati dublu clic pe pictograma se deschide o caseta de dialog care va permite sa modificati parametrii.

Butonul Start. Se foloseste pentru deschiderea meniului Start.

Meniul este o lista de operatii, numite optiuni de meniu, pe care calculatorul le poate executa.

Optiunile de meniu pot fi titlu de submeniu, o comanda de operatii sau o valoare a unui parametru.

Meniul Start contine urmatoarele optiuni:

Programs reprezinta aplicatii (programe) pe care le puteti lansa in executie.

Documents o lista a documentelor salvate recent.

Settings deschide un submeniu cu optiuni care va permit sa personalizati interfata sistemului de operare si modul de lucru cu echipamentele din configuratie.

Find deschide un submeniu care contine optiuni care va permit sa cautati dosare, fisiere, calculatoare din retea.

Help va asigura accesul la autodocumentare.

Run - va permite sa lansati in executie o aplicatie pentru care nu exista optiune in meniul Start sau o scurtatura sub forma de pictograma in spatiul de lucru al ecranului.

Fereastra (window). Este una din tehnicile de baza utilizate in interfata Windows. Ea este un dreptunghi afisat pe ecran, care dispune de elemente caracteristice pentru executarea unor operatii si pentru manipularea ei. Tehnica ferestrelor permite lucrul cu mai multe ferestre pe ecran. Fiecare aplicatie ruleaza intr-o fereastra proprie. Daca la un moment dat sunt deschise mai multe ferestre pe ecran, una singura este fereastra activa, celelalte sunt inactive.

Elementele ferestrei

Bara de titlu

Bara de meniuri

Bara de instrumente

Bara de stare

Bara de derulare verticala si orizontala

Suprafata de lucru

Punctul de inserare

Windows lucreaza cu:

ferestre de aplicatie contin aplicatii in curs de executie. Sub bara de titlu a ferestrei se afiseaza pe orizontala bara cu titluri de meniuri. Ferestrele de aplicatie pot fi afisate oriunde pe suprafata ecanului.

ferestre document sunt ferestre secundare situate in interiorul ferestrelor de aplicatie. Ele au o bara de titlu a ferestrei, dar nu o bara cu titluri de meniuri. Pentru acest tip de ferestre, actioneaza meniurile din lista de meniuri a ferestrei de aplicatie din care fac parte.

Retele de calculatoare La inceput, principalul avantaj al retelelor de calculatoare era partajarea resurselor, atat logice cat si fizice. Partajarea resurselor logice asigura accesul utilizatorilor retelei la programele si datele disponibile pe retea, indiferent de locul in care sunt stocate acestea. Prin partajarea resurselor fizice utilizatorii retelei pot avea acces in comun la acelasi echipament. Ulterior, odata cu dezvoltarea retelelor mari, principalul avantaj este reprezentat de posibilitatea de comunicare intre oameni aflati la mare departare unii de altii, de exemplu Internetul.O retea de calculatoare este formata dintr-un ansamblu de calculatoare conectate intre ele. Calculatoarele pot sa faca schimb de date si pot folosi in comun resursele(imprimante, discuri, aplicatii). Fiecare calculator isi pastreaza independenta de executie si de gestiune a propriilor resurse. La randul lor mai multe retele pot fi conectate intre ele permitand schimbul de informatii. Datele care se schimb intre calculatoare se mai numesc si documente electronice.

Functiile retelelor de calculatoare Comunicarea. Prin asigurarea comunicarii intre sistemele de calcul se pot transmite si receptiona date si mesaje. Conectivitatea. Prin asigurarea conectivitatii sistemelor de calcul se pot partaja: date distribuite in diferite locatii, aplicatii si ehipamente hardware.Protocolul de comunicare reprezinta un set de reguli prin care se asigura schimbul de date si de mesaje intre doua calculatoare intre care s-a stabilit o legatura fizica.

Pentru asigurarea functiilor de comunicare si conectivitate sunt necesare: Echipamente hardware Mediul prin care se asigura legatura fizica mediul prin care se asigura legatura poate fi: prin cablu(coaxial,torsadat, fibra optica) si fara cablu (unde radio, unde laser)

Software-ul prin care se asigura comunicarea si conectivitatea calculatoarelor, adica legatura logica

Clasificarea retelelorA.In functie de aria de raspandire a calculatoarelor: a.retele locale (LAN Local Area Networks) calculatoarele sunt raspandite pe o arie micab.retele metropolitane (MAN Metropolitan Area Networks) calculatoarele raspandite pe suprafata unui oras c.retele globale (WAN Wide Area Networks) calculatoarele au arie de raspandire geografica foarte mare (tara, continent)B. In functie de topologia aleasaTermenul de topologie (structura) sau mai exact de topologie de retea se refera la dispunerea fizica in teren a calculatoarelor, cablurilor si a celorlalte componente care alcatuiesc reteaua

a.retele liniare (magistrale - bus) sunt conectate la un singur mediu de comunicatie care are capetele libere

b.retele inel (ring) sunt conectate la un singur mediu de comunicatie care are capetele legate simuleaza o bucla inchisa

c.retele stea (star) exista un calculator central (dispecer) care este legat la celelalte calculatoare din retea

d.retele arborescente (ierarhizate) combinarea mai multor retele stea

e.retele mixte combinarea unor retele inel cu retea stea.

O noua tehnologie in domeniul retelelor incearca sa se impuna in momentul actual, cea a retelelor LAN in locul cablurilor, ca mediu de transmisie a datelor, este luat de undele radio sau infrarosii. O retea WLAN (Wireless Local Area Network ) este un sistem flexibil de comunicatii de date, folosit ca o extensie sau o alternativa la reteaua LAN prin cablu, intr-o cladire sau un grup de cladiri apropiate.

Securitatea datelor reprezinta un element foarte important atunci cand se lucreaza cu date confidentiale. Pentru ca acestea sa nu devina publice se recomanda existenta unor proceduri de raportare.

Exista diferite modalitati de protejare a datelor. Cateva dintre acestea sunt:

Accesul fizic la calculator este restrictionat;

Adoptarea unei politici de parolare corespunzatoare;

Stabilirea drepturilor pe care le are fiecare utilizator;

Copierea datelor n mod regulat;

Criptarea fisierelor la care se lucreaza;

Folosirea programelor antivirus;

Folosirea programelor de securitate tip firewall.

Parolele stabilite trebuie concepute astfel ncat sa fie foarte greu de descoperit de persoane neautorizate. Pentru aceasta se recomanda ca aceste parole sa nu contina date personale ale utilizatorului, ca si folosirea unor parole generate automat de catre calculator.

Virusi informaticiInternetul a devenit in ultimii ani mediul cel mai folosit pentru raspindirea de virusi informatici. Cele mai multe contaminari ale calculatoarelor personale au loc prin atasamente infectate ale unor mesaje de posta electronica si prin fisiere infectate descarcate de pe Internet.

Termenul de virus al calculatoarelor a fost folosit pentru prima data in literatura de specialitate in anul 1983 de cercetatorul american Frederick Cohen de la Universitatea Southern California in studiul Computer Viruses, Theory and Experiment. El definea virusul ca un program care are doua caracteristici: Este capabil sa execute o actiune bine definita, care uneori poate sa fie o actiune de distrugere a altor programe

Este capabil sa realizeze copii dupa el insusi si sa includa acest cod executabil obtinut in urma multiplicarii intr-un alt program, care devine gazda si pe care il infecteaza

Deci, virusul este un mic program executabil care imbolnaveste calculatorul, ii modifica parametrii de functionare.

Virusul contine: Un mecanism de contaminare prin care virusul imbolnaveste calculatorul gazda

Un mecanism de declansare prin care virusul incepe actiunea distructiva

Un mecanism de distrugere care reprezinta scopul pentru care a fost creat virusul

Un mecanism de autorecunoastere prin care virusul se autoidentifica

De regula, virusii se infiltreaza in fisiere executabile si de aici in memoria interna. Orice informatie care trece printr-o zona infectata va fi si ea contaminata. Mecanismul de contaminare este diferit in functie de modul de lucru: pe un calculator individual sau intr-o retea de calculatoare. In cazul unui calculator individual purtatorul de virusi este discul flexibil.Virusii mai pot sa patrunda inntr-un calculator in urma unei transmisii de date prin intermediul unei linii telefonice, daca celalalt calculator este bolnav. Virusul nu se memoreaza intr-un fisier propriu, ci se agata de un alt program executabil care se memoreaza pe discul flexibil.Prin copierea fisierului bolnav de pe discul flexibil pe hard-disc sau prin lansarea in executie a fisierului bolnav de pe discul flexibil, virusul patrunde in memoria calculatorului gazda si de acolo mai departe pe hard-disc. Principalele sfaturi pentru a asigura securitatea calculatorului sunt: Actualizati mereu sistemul de operare

Instalati un program antivirus bun

Folositi un Firewall

Descarcati programe numai din surse sigure

Nu deschideti atasamentele suspecte ale e-mail-urilor

Parolati conturile, schimbati parolele si nu folositi aceeasi parola pentru toate conturile

Faceti Backup pentru datele importante

Pentru a trata un calculator virusat este nevoie de: programul de diagnosticare sau de scanare (scan) care depisteaza virusul si stabileste tipul

programul de tratament (clean) care curata sistemul incercand sa recupereze cat mai mult din informatie

Programele antivirus contin trei module: un modul care asigura recunoasterea virusului

un modul care selecteaza fisierele contaminate si le curata

un modul care supravegheaza functionarea calculatoarului si transmite mesaje de avetizare atunci cand un virus incearca sa patrunda in sistem

In general, programele antivirus identifica virusii dupa semnatura. Ele cauta semnaturile virusilor in anumite fisiere sau pe tot discul. Lista cu semnaturile virusilor este memorata intr-un fisier de tip text care poate fi actualizat in permanenta. Exemple de programe antivirus: Kaspersky Anti-Virus, McAfee Anti-Virus, Norton Anti-Virus sau BitDefender Anti-Virus, RAV.

Internetul

Internet-ul este o retea foarte mare de calculatoare care conecteaza intre ele milioane de retele mai mici din lumea intreaga. La reteaua Internet pot fi conectate toate tipurile de calculatoare. Toate calculatoarele conectate la Internet pot face schimb de informatii intre ele. Termenul de biblioteca digitala a fost folosit pentru a caracteriza un mare depozit de informatii la care se poate obtine acces prin intermediul calculatoarelor. La baza tuturor serviciilor din reteaua Internet sta comunicarea mesajelor de la sursa la destinatie. Informatia circula prin aceasta retea sub forma de pachete.

In aceasta retea functioneaza tehnologia World Wide Web (www), o retea de informatii si un serviciu prin care se acceseaza o mare varietate de informatii digitale. Folosind un software de navigare, denumit browser Web, este facilitat accesul la text, grafica, sunet si la alte informatii digitale ce se regasesc pe orice server de pe Internet.

Intranet. Retelele Intranet sunt retele private, construite in cadrul unei companii sau organizatii, care folosesc acelasi protocol ca si reteaua Internet (TCP/IP) si care asigura integrarea prezentarii informatiilor intr-o forma accesibila si unitara pentru toti utilizatorii. Prin Intranet se distribuie documente(pagini web), se asigura accesul la baza de date, se asigura instruirea personalului si comunicarea intre angajati si se distruibuie software(situri ftp).

Extranet. Este o extensie a retelei Intranet care foloseste tehnologia www si care asigura legatura intre reteaua publica Internet si retelele private Intranet ale unor organizatii si companii care doresc sa colaboreze intre ele.In acest mod mai multe organizatii isi pot partaja o resursa importanta: informatia. Extranetul asigura structurarea informatiilor pe trei niveluri: publice, private si mixte.

Calculatoare de retea(Network Computers NC).Sunt echipamente hardware mai ieftine decat un calculator obisnuit, deoarece au o configuratie minima, necesara numai pentru conectarea la o retea de calculatoare si deschiderea unei sesiuni de lucru.Ele isi pot incarca toate aplicatiile de care au nevoie din reteaua de calculatoare.In acest mod un calculator ieftin va putea fi folosit ca un calculator de resurse complexe, reducandu-se foarte mult cheltuielile pentru prelucrarea informatiilor in cadrul unei organizatii.

Pentru conectarea la reteaua Internet sunt necesare: Un calculator.Pentru conectare este necesar un calculator compatibil IBM sau un calculator Macintosh care trebuie sa aiba cel putin 4Mo de memorie interna.

Un modem.Acesta trebuie sa aiba o viteza de cel putin 28.800 bps.Viteza modemului folosit de furnizorul de servicii nu trebuie sa fie mai mica decat viteza modemului folosit de calculator.

Software pentru Internet.Aceasta contine programul pentru lucrul cu modemul si conectarea la furnizorul de servicii Internet si programe client pentru acces la serviciile puse la dispozitie de reteaua Internet.

Abonarea la un furnizor de servicii Internet.

World Wide Web (pe scurt www) inseamna ad-litteram panza de paianjen intinsa in lumea intreaga. Denumirea evidentiaza caracterul planetar al schimbului de informatii prin intermediul retelei Internet. Pentru a comunica intre ele, doua calculatoare folosesc un sistem de reguli ce formeaza un protocol. Serviciul www utilizeaza ca protocol de comunicare intre client si server HTTP (HyperText Transfer Protocol), adica Protocolul de Transfer al hipertextului. Hipertextul este un text imbogatit care contine text obisnuit si etichete pentru formatarea textului si incapsularea altor tipuri de informatii (salturi rapide catre alte resurse de informatii, sunete, imagini, filme). Hipetextul este stocat in fisiere avand o extensie speciala: .htm sau .html. Un fisier ce contine hipetext este scris intr-un limbaj specific numit HiperText Markup Language(HTML), adica Limbajul de Marcare a Hipertextului.

Un serviciu de cautare permite gasirea rapida a informatiei in reteaua Internet.El intretine baza de date ale URL-urilor din reteaua Web, indexate dupa deferite criterii.Utilizatorul scrie cuvantul care descrie subiectul ce il intereseaza, iar serviciul de cautare ii ofera rapid o lista de legaturi catre documente Web care contin informatii despre subiect.Cautarea informatiei se face: Dupa adresa URL a paginii Web in care se gaseste informatiea Dupa cuvinte-cheie care descriu subiectul cautat Dupa un sistem ierarhizat de meniuri care imparte informatia in arii de subiecte si care reduce treptat marimea ariei unui subiect(este asigurat de un serviciu de cautare Web) Dupa semne de carteCele mai cunoscute servicii de cautare sunt Yahoo si Google. Un serviciu de informare asigura localizarea si citirea informatiei. Cele mai cunoscute servicii de informare sunt Gopher, Archie, Wide Area Information Servers (WAIS) si World Wide Web (www).Google http://www.google.com Creat in septembrie 1998, este considerat la acest moment cel mai bun motor de cautare. Este unul dintre cele mai rapide motoare de cautare, care intretine cea mai mare baza de date. Ordinea de afisare in lista este in functie de popuparitatea paginii.Intretine un catalog de categorii de subiecte, permitand redefinirea unei arii particulare de cautare prin restrangerea cautarii la un domeniu, si in cadrul domeniului, la o categorie. Singurele dezavantaje pe care le are sunt: nu cauta dupa familii de cuvinte, nu face diferenta intre literele mari si mici si nu este sensibil la diacritice.Posta electronica a devenit o modalitate foarte folosita de comunicare si trimitere a mesajelor. Acestea pot fi trimise in format electronic de la un calculator la alt calculator folosind o retea de conectare cum ar fi Ethernet sau Internet sau prin sisteme pe linie telefonica. Posta electronica este utilizata foarte mult datorita: costului redus, vitezei si accesibilitatii

Avantaje:

Transmitere rapida catre orice loc din lume;

Un mijloc ieftin si eficient de comunicare;

Permite folosirea de liste de distributie a mesajelor;

Dezavantaje:

Un fisier atasat poate contine un virus de computer;

Poate avea loc o superincarcare a cutiei postale;

Se pot produce erori si neglijente in folosirea e-mail-ului;

Se obtin foarte multe mesaje nefolositoare (Junk Mail).

MICROSOFT WORDWord este un program al pachetului Office si este specializat in introducerea textelor si a obiectelor grafice. Word poate lucra cu mai multe ferestre de introducere a datelor. Astfel, putem deschide mai multe ferestre simultan si in fiecare sa vizualizam un anumit fisier.

Procesorul de texte Word va ajuta sa creati si sa administrati fisiere document care pot contine, pe langa texte formatate, tabele, formule matematice, si diferite obiecte: imagini statice sau animate, grafice, sunete, etc.

Fisierele Word se numesc documente si au extensia .docx.

Aplicatia Word va pune la dispozitie pentru lucrul cu fisiere document urmatoarele operatii:

Crearea unui document

Salvarea unui document intr-un fisier pe disc

Deschiderea si inchiderea unui document

Obtinerea informatiilor despre un document

Protejarea unui document impotiva unui acces neautorizat

Cautarea unui document pe disc

Administrarea mai multor documente deschise

Lansarea aplicaiei Microsoft Word 2010

Click pe butonul Start All Programs Microsoft Office Microsoft Word 2010.

Crearea unui document nou

La lansarea aplicaiei se deschide fereastra specific acesteia, care conine un document necompletat i pre-formatat pe baza unui ablon de document predefinit. Aici se poate edita documentul dorit, dup care se salveaz n structura de fiiere a calculatorului. Alternativ, se poate crea un alt document nou, utiliznd comenzile File (Fiier) New (Nou) se alege un document pre-formatat dup tipurile de abloane predefinite Create(Creare).

Salvarea unui document

Folosind meniul principal al aplicaiei, se alege suita de comenzi: File (Fiier) Save (Salvare) se specific numele documentului n seciunea File name (Nume fiier) i locaia n care va fi salvat Save (Salvare). Alternativ, se poate folosi opiunea Save as (Salvare) ca, similar cu Save (Salvare), cu posibilitatea de a salva un document existent (pre-salvat) sub un alt nume sau folosind unul din multele alte formate de fiiere oferite de aplicaie (versiuni anterioare ale tipului de document Word, PDF etc.).

Deschiderea unui document existent

n cadrul aplicaiei Word se folosesc comenzile: File (Fiier) Open (Deschidere) se caut documentul n locaia n care a fost salvat se selecteaz fiierul Open (Deschidere). Alternativ se poate folosi unul din multele aplicaii Windows existente pentru navigaia n structura arborescent a stocrii fiierelor pe discul fix (sau pe un dispozitiv extern) se localizeaz i se deschide fiierul dorit.

nchiderea unui document

Dup salvarea documentului, acesta poate fi nchis folosind butonul X din meniul superior drept al aplicaiei , sau prin comenzile: File (Fiier) Close (Ieire).

Selectarea textului

a) cu mouse-ul: click n faa textului ce va fi selectat innd butonul mouse-ului apsat se deplaseaz cursorul la sfritul testului care se dorete selectat se elibereaz butonul mouse-ului;

b) folosind tastatura: se poziioneaz cursorul la nceputul textului innd tasta Shift apsat se deplaseaz cursorul folosind tastele de navigaie pn cnd este selectat tot textul dorit; pentru a selecta pn la sfritul sau nceputul rndului sau documentului ntreg, din poziia curent a cursorului se aleg combinaiile de taste, respectiv: Shift + End, Shift + Home, Shift + Ctrl + End, Shift + Ctrl + Home.

Copierea (copy), tierea/mutarea (cut) i lipirea (paste) textului

a) se selecteaz textul click dreapta pe textul selectat comanda Copy (Copiere) / Cut (Decupare) se poziioneaz cursorul n locul n care va fi copiat/mutat textul click dreapta se selecteaz una dintre cele trei opiuni de lipire: cu pstrare formatare surs, cu mbinare formatare sau cu pstrare doar text.

b) se selecteaz textul se apas combinaia de taste Ctrl + C / Ctrl + X se poziioneaz cursorul n locul n care va fi copiat/mutat textul se apas combinaia de taste Ctrl + V.

c) se selecteaz textul din fila Home a meniului principal se apas butonul (copiere) sau (decupare/mutare) se poziioneaz cursorul n locul n care va fi copiat/mutat textul se apas butonul Paste (Lipire).

tergerea textului

Se selecteaz textul se apas tasta Delete. Alternativ, se poziioneaz cursorul n locaia dorit i prin apsarea continu a tastei Delete/Backspace se terge dup/nainte de poziia cursorului, pn la eliberarea tastei.

Inserarea caracterelor speciale

Caracterele speciale (simbolurile) pot fi introduse cu ajutorul meniului Insert Symbol se selecteaz simbolul dorit din lista curent sau din lista extins (More Symbols...).

Cutarea i nlocuirea caracterelor

- se alege fila Home (Pornire) meniul Editing (Editare) Find (Gsire) n panoul aprut se scrie termenul cutat, iar editorul va afia automat n lista de mai jos toate locurile unde s-au gsit ocurene; se poate folosi i scurttura Ctrl + F.

- se alege fila Home (Pornire) meniul Editing (Editare) Replace (nlocuire) n fereastra afiat se introduce termenul de nlocuit n primul cmp, iar n al doilea se introduce termenul cu care se va nlocui se folosesc n continuare opiunile nlocuire i Urmtorul gsit pentru nlocuirea numai a anumitor ocurene ale termenului de nlocuit, sau nlocuire peste tot pentru nlocuirea n tot documentul; se poate folosi i scurttura Ctrl + H.

Utilizarea stilurilor n Microsoft Word. Formatarea textului i a paragrafelor

Formatarea textului se poate aplica ntregului document (prin selecie total), sau doar anumitor seciuni, paragrafe, cuvinte sau caractere ale acestuia, dup selectarea lor prealabil. n paralel se pot utiliza stiluri predefinite de formatare a textului grupate n seturi, care dup aplicare se pot particulariza. Acestea sunt structurate i ierarhizate n funcie de direciile curente de formatare general a documentelor; avem astfel stiluri pentru: titluri, subtitluri (i oricte alte subniveluri de titlu), text normal, text accentuat, citat etc. Odat formatat un segment de text, acesta poate fi selectat i salvat ca stil personalizat prin intermediul filei Home (Pornire) meniul Styles (Stiluri) se extinde lista predefinit prin acionarea butonului More (Mai multe) Save Selection as a New Quick Style (Salvare selecie ca stil rapid nou.)

Diverse metode de formatare a unei selecii de text (caractere, cuvinte, paragrafe, mai multe paragrafe, ntreg documentul):

- utiliznd fila Home (Pornire) meniul Font se poate alege fontul, dimensiunea i cazul caracterelor (, transformare text majuscule, litere mici, inversare caz), precum i diverse efecte aplicabile asupra acestora: bold (ngroat), italic (cursiv), underline, strikethrough (tiat), subscript (indice) sau superscript (exponent) i culoare caractere; - prin extinderea meniului Font din fila Home (Pornire )(sgeat col dreapta jos), sau prin click pe butonul drept al mouse-ului asupra unei selecii i alegerea opiunii Font, se pot aplica setri avansate de formatare a caracterelor seleciei (scalare, spaiere, poziie, tip subliniere, efecte text: umbre, accenturi, borduri etc.);

- utiliznd fila Home (Pornire) meniul Paragraph (Paragraf) se poate stabili alinierea acestora (stnga, centru, dreapta, stnga-dreapta), spaiul dintre paragrafe i spaiul dintre rnduri , spaiul indentare stnga i dreapta (limite nceput i sfrit rnd), culoarea de fundal a acestora.

- Prin extinderea meniului Paragraph (Paragraf) din fila Home (Pornire) ( sgeat col dreapta jos), sau prin click pe butonul drept al mouse-ului asupra unei selecii i alegerea opiunii Paragraph (Paragraf), se pot aplica setri avansate de formatare a paragrafelor cu valori numerice exacte introduse pentru multiplele setri de aspect al acestora;

Liste marcate i liste numerotate

Listele marcate se utilizeaz pentru prezentarea de niruiri de informaii legate ntre ele, dar care nu au o ordine prestabilite. Listele numerotate sunt utilizate pentru informaii care trebuie parcurse ntr-o anumit ordine. Aceste liste pot fi create dintr-un numr de paragrafe introduse anterior (a), sau pot fi create din textul ce urmeaz s fie introdus (b):

a) Se selecteaz paragrafele ce vor aprea n list click pe butonul Bullets (Marcatori) din bara de instrumente (pentru lista marcat), sau pe butonul Numbering (pentru lista numerotat);

b) Se poziioneaz cursorul n locaia unde va fi generat lista click pe butonul din bara de instrumente (pentru lista marcat), sau pe butonul Numbering (pentru lista numerotat) se introduce primul element al listei se apas tasta Enter se introduce al doilea element la terminarea listei se apas din nou butonul sau butonul , sau se apas de dou ori tasta Enter.

Editorul are anumite valori implicite pentru listele marcate i cele numerotate. Pentru a schimba aceste valori: se selecteaz elementele listei click dreapta Bullets / Numbering (Marcatori / Numerotare) se alege stilul dorit, de unde ncepe numerotarea (n cazul listelor numerotate), se pot particulariza marcajele listei etc.

Tabele

Vom descrie mai jos o serie de operaii elementare necesare lucrului eficient cu tabele n Microsoft Word:

- Crearea tabelelor: fila Insert (Inserare) meniul Table (Tabel) Table (Tabel) se specific numrul de rnduri i de coloane prin derularea nspre jos-dreapta a cursorului asupra celulelor afiate.

- Formatarea tabelelor: click pe butonul drept al mouse-ului n cadrul tabelului se alege opiunea Table Properties (Proprieti tabel) se seteaz: dimensiunile tabelului, celulelor, rndurilor i ale coloanelor, aliniamentul tabelului, spaierea celulelor, textul alternativ pn la afiarea integral a tabelului.

- Selectarea de rnduri / coloane din tabel: click cu mouse-ul n faa / deasupra primei celule din coloana respectiv.

- Selectarea unui grup de celule: click cu mouse-ul pe prima celul din grup innd butonul mouse-ului apsat se deplaseaz cursorul acestuia pn la ultima celul din grup se elibereaz butonul mouse-ului.

- Inserarea unui rnd ntr-un tabel:

a) Se selecteaz rndul din tabel n jurul creia va fi inserat noul rnd fila Layout (Aspect ) meniul Rows&Columns (Rnduri i coloane) Insert Above (Inserare deasupra) sau Insert Bellow (Inserare dedesubt).

b) Se selecteaz linia din tabel n jurul creia va fi inserat noua linie click dreapta pe linia selectat Insert (Inserare) Insert Rows Above (Inserare rnduri deasupra) sau Insert Rows Bellow (Inserare rnduri dedesubt).

- Inserarea unei coloane ntr-un tabel:

c) Se selecteaz coloana din tabel n jurul creia va fi inserat noua coloan fila Layout (Aspect) meniul Rows&Columns (Rnduri i coloane) Insert Left (Inserare la stnga) sau Insert Right (Inserare la dreapta).

d) Se selecteaz linia din tabel n jurul creia va fi inserat noua linie click dreapta pe linia selectat Insert (Inserare) Insert Columns to the Left (Inserare coloane la stnga) sau Insert Columns to the Right (Inserare coloane la dreapta).

- tergerea unei celule, linii sau coloane:

a) Se selecteaz celula, linia sau coloana care va fi tears fila Layout (Aspect) meniul Rows&Columns (Rnduri i coloane) Delete (tergere) Delete Cells (tergere celule...), Delete Rows (tergere rnduri), Delete Columns (tergere coloane).

b) Se selecteaz celula, linia sau coloana care va fi tears click dreapta pe selecie Delete Cells (tergere celule...), Delete Rows (tergere rnduri), Delete Columns (tergere coloane).

- mbinarea celulelor: se selecteaz celulele care vor fi mbinate click dreapta pe selecie Merge Cells (mbinare celule).

- Scindarea sau mprirea celulelor n dou sau mai multe celule: se efectueaz click dreapta n interiorul celulei Split Cells (Scindare celule...) se introduce numrul de rnduri i de coloane ce vor rezulta OK.

- Schimbarea aliniamentului textului n celulele: se selecteaz celulele, liniile sau coloanele dorite din fila Layout (Aspect) meniul Alignment (Aliniere) se alege dintre opiunile: (sus-stnga), (sus-centru), (sus-dreapta), (mijloc-stnga), (mijloc-centru), (mijloc-dreapta), (jos-stnga), (jos-centru), (jos-dreapta).

- Schimbarea direciei de scriere a textului: se selecteaz celulele, liniile sau coloanele dorite din fila Layout (Aspect) meniul Alignment (Aliniere) se alege opiunea Text Direction (Orientare text).

- Ordonarea valorilor dintr-o coloan: se selecteaz coloana n fila Layout (Aspect) meniul Data (Date) se efectueaz click pe butonul Sort (Sortare).

- nsumarea automat a valorilor din coloanele numerice: se adaug o nou linie sub selecia de nsumat dorit, i, n dreptul coloanei respective de poziioneaz cursorul text se alege opiunea nsumare.

Inserarea imaginilor i a graficelor

Se alege din fila Insert (Inserare) meniul Illustrations (Ilustraii) Picture (Imagine), Clip Art (Miniatur), Shapes (Forme), SmartArt (blocuri de informaii), Chart (Diagram).

Formatarea imaginilor i a graficelor

Prin selectarea cu mouse-ul a unei imagini sau a unui grafic, n meniul principal al aplicaiei va fi pus la dispoziie utilizatorului fila Format. Aceast fil a meniului principal este dependent de context i astfel nu va fi afiat dect dup selectarea n prealabil a elementului formatabil. Aici se regsesc opiuni pentru redimensionarea lor, aranjarea n pagin i n raport cu textul, ajustarea lor din punct de vedere grafic (rotire, trunchiere i tergere fundal), corectare luminozitate i contrast i aplicarea de efecte artistice, posibilitatea de a comprima imaginea importat la dimensiuni mari n raport cu dimensiunea din document etc.

Inserare/tergere sfrit de pagin

Trecerea de la o pagin la alta la introducerea textului se face n mod automat n Microsoft Word, atunci cnd s-a ajuns la sfritul paginilor. Uneori ns, este necesar trecerea la o nou pagin, chiar dac n pagina curent nu s-a ajuns nc la sfritul acesteia; n astfel de situaii se folosesc ntreruperile de pagin, astfel:

- Se poziioneaz cursorul n locaia n care se dorete ntreruperea fila Insert (Inserare) meniul Pages (Pagini) opiunea Page Break (Sfrit de pagin).

- Alternativ, se poate folosi combinaia de taste Ctrl + Enter.

- tergerea ntreruperilor: se selecteaz ntreruperea sau se poziioneaz cursorul nainte/dup marcajul acesteia (afiat prin activarea opiunii Show/Hide (Afiare total) din fila Home (Pornire), meniul Paragraph (Paragraf) - afiarea tuturor marcajelor de formatare document) se apas una din tastele Delete sau Backspace.

Antet i subsol

Antetul conine informaii prezente n fiecare pagin a documentului sau a unei seciuni din document delimitate corespunztor; aceste informaii se situeaz n partea de sus a documentului, n zona dintre marginea superioar a formatului tipic al paginii i marginea de sus presetat a documentului. Subsolul are o implementare similar, acesta gsindu-se ns n partea de jos a paginii.

Pentru editare anteturi / subsoluri:

- Se alege din fila Insert (Inserare) meniul Header&Footer (Antet i subsol) opiunile Header (Antet )/ Footer (Subsol); n sub-meniurile respective afiate prin alegerea unei opiuni din cele dou, se ofer o multitudine de stiluri predefinite de afiare pentru acestea, mpreun cu opiunile pentru editare sau tergere complet a acestora: Edit Header (Editare antet), Edit Footer (Editare subsol), Remove Header/Footer (Eliminare antet / subsol).

- Alternativ, se poate executa dublu-click cu mouse-ul n zonele dedicate pentru antet (margine sus) i subsol (margine jos) pentru a intra n modul de editare a acestora; n acest mod de editare informaiile din corpul documentului vor fi afiate estompat, iar zona antet / subsol n curs de editare este delimitat de restul documentului printr-un marcaj tip linie ntrerupt.

Numerotarea paginilor

n fila Insert (Inserare) meniul Header&Footer (Antet i subsol) se alege opiunea Page Number (Numr de pagin). Aici se stabilesc: poziia n care va fi afiat numerotarea n pagin (n partea de sus sau n partea de jos a acesteia), alinierea (stnga, centru, dreapta), se stabilete dac prima pagin va fi numerotat sau nu (n cazul n care este pagin de titlu), se seteaz formatul afirii numerelor i cu ce numr ncepe numerotarea.

Utilizarea referinelor

n cadrul filei References (Referine) aplicaia Microsoft Word 2010 pune la dispoziie opiuni avansate de automatizare a introducerii i formatrii textelor, prin utilizarea de: cuprinsuri, note de subsol i de final, referine bibliografice, legende etc.

Cuprinsurile ce pot fi adugate documentului prin intermediul filei References (Referine), sunt cuprinsuri generate automat prin extragerea i ierarhizarea pe nivele a titlurilor, subtitlurilor i a oricte alte sub-niveluri de astfel de referine structurate i predefinite corespunztor ca atare n text. Aceste referine vor fi automat ierarhizate i pre-formatate pe stiluri predefinite mpreun cu numrul paginii din document n care se regsesc. Prin activarea unei intrri din cuprins folosind combinaia: Ctrl + click cu butonul stng al mouse-ului asupra acesteia, aplicaia va repoziiona cursorul din pagin n locaia n care se gsete intrarea n document.

Pentru introducerea unui cuprins: se poziioneaz cursorul n locaia dorit n fila References (Referine) din grupul Table of Contents (Cuprins) se alege opiunea Table of Contents (Cuprins) din caseta afiat se alege un stil de cuprins predefinit, sau se continu ctre un stil personalizat prin apelarea opiuni Insert Table of Contents (Inserare cuprins.)

Formatarea general a documentelor Microsoft Word 2010

Multiple informaii pentru formatarea general a documentelor se regsesc n fila Page Layout (Aspect pagin) a meniului principal. Aici se pot defini teme care modific aspectul de ansamblu al ntregului document, inclusiv fonturi, culori i efecte, fundaluri pentru pagin, indentarea i spaierea general a paragrafelor i anumite aspecte de aranjare elemente.

Prin extinderea meniului Page Setup (Iniializare pagin) din fila Page Layout (Aspect pagin)( sgeat col dreapta jos) se va deschide o nou fereastr cu setri concentrate pentru paginaie n care se pot defini n detaliu toate aspectele legate de formatul final al documentului editat: format hrtie, orientare (tip portret i tip vedere), margini laterale i pentru ndoire, pagini multiple, alinierea vertical a elementelor n pagin, distanele de la muchia paginii pn la antet i subsol etc.

MICROSOFT EXCEL

Aplicaia Microsoft Excel 2010 este un program specializat pentru prelucrarea datelor n cadrul unor foi de calcul organizate sub form de tabele, cu utilizare de adrese fixe de tip coloan/rnd pentru fiecare celul n parte, lucru care permite prelucrarea coninutului acestora n relaie una cu alta utiliznd formule de calcul i cmpuri calculate automat.

Dintre facilitile de baz enumerm: introducerea datelor manual sau automat (cu preluare dintr-un fiier extern), calcule matematice (chiar de complexitate ridicat), grafice i diagrame n multiple forme de afiare (particularizabile) generate pe baza datelor introduse i calculate n document.

O foaie de calcul permite introducerea i manipularea datelor de natur diferit: text, valori numerice, date calendaristice, formule matematice, reprezentri grafice etc. ntr-o foaie de calcul, fiecare coloan este identificat prin litere (ncepnd cu A), iar fiecare rnd prin numere (ncepnd cu 1). La intersecia unui rnd cu o coloan se gsete o celul, a crei adres este dat de litera coloanei i numrul rndului (de ex: B7).

Lansarea aplicaiei Microsoft Excel 2010 Click pe butonul Start All Programs Microsoft Office Microsoft Excel 2010.

Introducerea datelor Click asupra celulei n care se vor introduce datele (text, date sau valori numerice) se introduc datele se apas tasta Enter sau se efectueaz navigheaz cu ajutorul tastelor sau a mouse-ului ctre alt celul pentru salvarea acestora.Salvarea unui document Folosind meniul principal al aplicaiei, se alege suita de comenzi: File (Fiier) Save (Salvare) se specific numele registrului de lucru n seciunea File name (Nume fiier) i locaia n care va fi salvat Save (Salvare). Alternativ, se poate folosi opiunea Save As (Salvare ca), similar cu Save (Salvare), cu posibilitatea de a salva un document existent (ante-salvat) sub un alt nume sau folosind unul din multele alte de tipuri de fiiere oferite de aplicaie (versiuni anterioare ale tipului de registru de calul Excel, XML, CSV, PDF, text etc.).Deschiderea unui document existentSe folosesc comenzile: File (Fiier) Deschidere se caut registrul de lucru n locaia n care a fost salvat se selecteaz fiierul Open (Deschidere). Alternativ se poate folosi unul din multele aplicaii Windows existente pentru navigaia n structura arborescent a stocrii fiierelor pe discul fix (sau pe un dispozitiv extern) se localizeaz i se deschide fiierul dorit.Crearea, copierea, mutarea i tergerea registrelor i a foilor de calcul Pentru operaiile de baz asupra unui document Excel (registru de lucru) se folosesc aceleai modaliti de lucru ca i n cazul altor tipuri de documente (Microsoft Office i altele).

Foile de calcul din cadrul unui registru Excel se pot insera, terge, copia i muta folosind meniul de selecie al foilor din partea de jos a ferestrei aplicaiei, mpreun cu opiunile oferite prin activarea meniului contextual ataat acestora (prin efectuare click cu butonul drept al mouse-ului asupra lor). Astfel datele registrelor pot fi segmentate i organizate mai eficient n oricte astfel de entiti de tip foaie de calcul.Selectarea datelor - Selectarea unui grup de celule: click asupra primei celule din grup se ine butonul mouse-ului apsat i se deplaseaz cursorul spre ultima celul din grup (att pe orizontal ct i pe vertical) se elibereaz butonul mouse-ului;

- Selectarea unei coloane: click pe litera coloanei (sus);

- Selectarea unui rnd: click pe numrul liniei (stnga);

- Selectarea unei foi de calcul: click n colul din stnga sus, la intersecia numerotrii rndurilor i a coloanelor, pe simbolul .

Copierea/mutarea coninutului unui grup de celule n alte celule din aceiai foaie de calcul sau n alt foaie de calcul a) se selecteaz grupul de celule click dreapta pe selecie comanda Copy (Copiere) / Cut (Decupare) se selecteaz grupul de celule destinaie sau se poziioneaz cursorul n celula de la care ncepnd, nspre dreapta-jos va fi lipit coninutul, din aceiai foaie de lucru sau din alt foaie de lucru (din acelai document sau din altul) click dreapta se selecteaz una dintre cele cinci opiuni de lipire: lipire total, lipire doar valori, lipire formule, transpunere, lipire formatare, lipire link; tot aici exist, prin apelul opiunii Paste Special (Lipire special), opiuni avansate de lipire;

b) se selecteaz grupul de celule se apas combinaia de taste Ctrl + C / Ctrl + X se poziioneaz cursorul n locul n care vor fi copiate/mutate celulele se apas combinaia de taste Ctrl + V;

c) se selecteaz textul din fila Home a meniului principal se apas butonul (copiere) sau (decupare/mutare) se poziioneaz cursorul n locul n care va fi copiat/mutat textul se apas butonul Paste (Lipire). tergerea unei celule Click dreapta pe celul Delete (tergere) se alege modalitatea nlocuiri n structura tabelar a celulei terse prin: deplasare celule la stnga, deplasare celule n sus, precum i opiunea tergerii din acelai meniu a ntregului rnd / ntregii coloane la intersecia crora se afl celula.

tergerea unui rnd / a unei coloane Click dreapta pe numrul rndului / litera coloanei Delete (tergere.) Inserarea unui rnd nou / a unei coloane noi Click dreapta pe numrul rndului / litera coloanei una se dorete inserarea Insert (Inserare).Modificarea dimensiunilor unui rnd / a unei coloane Click pe marginea de jos a rndului / marginea dreapt a coloanei innd butonul mouse-ului apsat se deplaseaz cursorul n jos / spre dreapta pentru mrire, sau n sus / spre stnga pentru micorare, pn se ajunge la dimensiunea dorit se elibereaz butonul mouse-ului.Sortarea (ordonarea) datelor dup unul sau mai multe criterii Se selecteaz datele care vor fi sortate n fila Data (Date) meniul Sort&Filter (Sortare i filtrare) opiunea Sort (Sortare) n fereastra de dialog afiat se pot aduga oricte niveluri de sortare, prin completarea pentru fiecare nivel a coloanei din selecie dup care se va face sortarea, a bazei de sortare i a ordinii sortrii se apas butonul OK.Filtrarea datelor (afiarea numai a datelor care ndeplinesc anumite condiii) Se selecteaz datele care vor fi sortate n fila Data (Date) meniul Sort&Filter (Sortare i filtrare) opiunea Filter (Filtrare) din meniul desfurat activat prin click pe butoanele de extindere ataate deasupra coloanelor selectate se aleg filtrele de afiare dorite.Lucrul cu formule i funcii, cmpuri calculate Formulele permit utilizarea de cmpuri calculate n cadrul foilor de calcul; cnd folosim formule n celule, aplicaia va genera i afia automat rezultate n funcie de tipul i valorile parametrilor care intr n calcul, valori care pot fi constante sau pot fi preluate din alte celule ale foii de calcul curente sau ale altor foi de calcul din registrul de lucru curent.

Pentru a scrie o formul: se selecteaz celula n care se va scrie formula (celul care va i afia rezultatul calculului) se tasteaz semnul = pentru nceperea editrii formulei n corpul formulei se folosesc coordonate ale celulelor implicate n calcul, operatori matematici i de selecie, i diverse funcii predefinite se apas tasta Enter pentru execuia calculului

Pentru selecia celulelor implicate n formule i funcii se vor folosi operatorii de niruire astfel: operatorul ; pentru niruire coordonate una cte una i operatorul : pentru a indica selectarea tuturor celulelor ncepnd cu cea din stnga operatorului i pn la cea din dreapta lui.

Dup execuia calculului, celula n care s-a editat formula va afia rezultatul acesteia, iar pentru editarea ei se apeleaz la cmpul Bar de formule, situat deasupra foii de calcul.Grafice i diagrame Graficele permit reprezentarea datelor unei foi de calcul n form grafic; acestea pot fi create n cadrul foii de calcul ce conine datele surs sau pe o alt foaie de calcul din cadrul aceluiai registru de lucru.

Creare grafice: se selecteaz datele care vor fi reprezentate grafic fila Insert(Inserare) se selecteaz tipul de grafic/diagram dorit din meniul afiat Charts (Diagrame), sau din meniul extins (activat prin click pe butonul din colul dreapta-jos al meniului).Prin selecia cu mouse-ul a unei diagrame, se vor activa i vor fi disponibile n meniul principal al aplicaiei filele Design (Proiectare), Layout (Aspect), Format, unde se regsesc opiuni pentru particularizarea n detaliu a aspectului i a surselor de date ale diagramei.Tiprirea registrelor de lucru Microsoft Excel Opiunile pentru tiprirea registrelor Microsoft Excel 2010 se regsesc prin activarea meniului File (Fiier) Print (Imprimare). Aici se regsesc opiuni elementare cu privire la tiprire, de la alegerea imprimantei ctre care se va transmite documentul spre tiprire, alegerea formatului hrtiei, orientare (portret, vedere), imprimare duplex, i pn la setri avansate, disponibile n fereastra de setri particularizate ale imprimantei (opiunea Proprieti imprimant, de sub selectorul dispozitivului).

Se poate observa c n lista de imprimante a aplicaiei exist un numr de dispozitive care nu sunt ataate fizic calculatorului, cum este cazul imprimantei dedicate. Acestea se numesc imprimante virtuale i vor simula imprimarea documentului ctre un anumit format de fiiere predefinit, cu opiuni similare de setare ca i n cazul imprimantelor fixe; acesta este cazul, de exemplu, al imprimantei virtuale Adobe PDF, care va converti documentul curent ntr-un fiier de tip PDF (Portable Document Format format universal multi-platform recunoscut).MICROSOFT POWERPOINT

Aplicaia Microsoft PowerPoint 2010 este un program specializat pentru crearea de prezentri cu destinaii multiple, de la prezentri destinate exportului i uzului digital sau pentru tiprire i pn la prezentri destinate expunerii interactive unui auditoriu prin intermediul unui dispozitiv extern (videoproiector, ecran, matrice de ecrane).

O prezentare PowerPoint este alctuit dintr-o niruire de mai multe diapozitive (slide-uri), care pot conine texte, imagini, diagrame, sunet i alte obiecte. ntre diapozitive i n cadrul acestora se pot aduga efecte speciale de tranziie respectiv animaie coninut, cu o programare precis a momentului la care se va executa, a elementului declanator i a duratei acestora.

Lansarea aplicaiei Microsoft PowerPoint 2010 Click pe butonul Start All Programs Microsoft Office Microsoft PowerPoint 2010.

Crearea unei prezentri a) La lansarea n execuie a aplicaiei se deschide o prezentare nou ce conine un singur diapozitiv.

b) Se alege opiunea File (Fiier) din meniul principal al programului New(Nou) dup alegerea ablonului/temei dorite se apas butonul Create (Creare).

c) Prin apsarea combinaiei de taste Ctrl + N.

Adugarea unui diapozitiv a) Alegei din fila Home (Pornire) meniul Slides (Diapozitive) opiunea New Slide (Diapozitiv Nou).

b) Click dreapta cu mouse-ul n panoul din stnga al aplicaiei (panoul cu miniaturile niruite ale diapozitivelor din document) opiunea New Slide (Diapozitiv Nou).

tergerea unui diapozitiv Se selecteaz diapozitivul sau diapozitivele care vor fi terse din lista de diapozitive din stnga aplicaiei se efectueaz click dreapta pe selecie se alege din meniul contextual oferit opiunea Delete Slide (tergere diapozitiv). Modificarea ablonului de structurare a unui diapozitiv Din fila Home grupul Slides (Diapozitive) se alege opiunea Layout (Aspect) din caseta afiat se alege unul din modelele prezentate. Modificarea temei (model de design) de afiare a unui diapozitiv i a culorii de fundal Unei prezentri i se poate ataa Se selecteaz diapozitivul sau diapozitivele pentru care se va aplica tema dorit din fila Design (Proiectare) grupul Themes (Teme) se alege tema dorit din lista afiat sau din lista extins (prin apsare pe butonul ). Tot n fila Design (Proiectare) grupul Background (Fundal) se gsete opiunea Background Styles (Stiluri fundal), de unde se poate selecta stilul de fundal pentru diapozitivele date, cu opiuni avansate de umplere, culoare i efecte artistice.

Adugarea i editarea textelor ntr-un diapozitiv Textul se introduce n cadrul diapozitivelor prin intermediul casetelor de text independente, cu poziionare absolute prin coordonate n diapozitiv. La crearea unui diapozitiv nou, n funcie de ablonul ales se va pune la dispoziie un set de casete de text predefinite.Totodat, n cadrul anumitor casete de text pot aprea scurtturi de comenzi pentru formatarea acestora sau pentru inserarea de coninut. Inserarea unei noi casete de text: din fila Insert (Inserare) grupul Text se alege opiunea Text Box (Caset text). Editarea textelor existente: click pentru selectare pe caseta de text se deplaseaz cursorul n locaia n care se vor face modificrile se opereaz modificrile dorite se iese din editare prin click n exteriorul casetei sau apelnd tasta Esc. Inserarea imaginilor i a graficelor ntr-un diapozitiv Se alege din fila Insert (Inserare) meniul Illustration (Imagini sau Ilustraii) Picture (Imagine), Clip Art (Miniatur), Shapes (Forme), SmartArt (blocuri de informaii), Chart (Diagram).

Adugarea efectelor de tranziie Tranziia const n modul n care se face trecerea de la un diapozitiv la urmtorul, adic modul n care un diapozitiv este ndeprtat de pe ecran i este ncrcat diapozitivul urmtor. Pentru fiecare diapozitiv se poate stabili o animaie (mpreun cu sunet) care va fi asociat diapozitivului atunci cnd acesta este afiat pe ecran. De asemenea, pentru fiecare diapozitiv se stabilete momentul n care este ndeprtat de pe ecran (la execuie click cu mouse-ul sau automat dup un anumit interval de timp) i viteza cu care se desfoar animaia asociat. Tranziiile pot fi aplicate pentru fiecare diapozitiv n parte sau se poate aplica o singur tranziie pentru toate diapozitivele din prezentare (prin activarea opiuni din Apply To All (Se aplic tuturor)).

Pentru a aduga o tranziie: se selecteaz diapozitivul sau grupul de diapozitive dorite n fila Animations din grupul Transitions toThis Slide (Tranziie la acest diapozitiv) se alege tranziia dorit se alege din grupul Transition Sound (Temporizare sunetul), durata i momentul declanrii tranziiei. Adugarea efectelor de animaie Adugarea de animaii n prezentare, n cadrul diapozitivelor, se poate efectua att la nivelul ntregului diapozitiv (se aplic tuturor obiectelor acestuia) , cat i la nivel de obiect (particularizat).

Pentru a aduga o animaie: se selecteaz obiectul sau obiectele dorite n fila Animations (Animaii) din grupul Animations (Animaie) se alege animaia dorit se particularizeaz opiunile avansate precum i setrile de temporizare oferite: orientarea efectului de animaie, declanatorul pornirii, durata i ntrzierea, reordonarea temporal a acesteia, n raport cu celelalte animaii din diapozitiv. Pregtirea expunerii interactive a unei prezentri, local sau extins ctre un dispozitiv extern (videoproiector) Dac se dorete realizarea de prezentri pregtite n mod principal pentru o expunere interactiv, local sau extins ctre un dispozitiv extern (videoproiector), folosirea tranziiilor dintre diapozitive precum i expunerea de coninut n cadrul acestora prin folosirea de animaii se impune ca fiind necesare.

n cazul prezentrilor destinate n principal imprimrii sau utilizrii lor n formate de coninuturi digitale (internet) prin conversie n formate recunoscute multi-platform (imagine, PDF), se impun setri de formatare specializate pentru adaptarea diapozitivelor la dimensiunile i cerinele suportului de imprimare sau de conversie. Prezentrile create pentru expunere n principal interactiv ctre auditorii fizice (cu animaii) pot fi i ele imprimate sau convertite, ns cu ignorarea elementelor de tip animaii i sunete adugate.

Pentru a expune interactiv o prezentare: n fila Slide Show (Expunere diapozitive) din grupul Start Slide Show (Pornire expunere diapozitive) se aleg opiunile From Beginning (De la nceput) sau From Current Slide (Din diapozitivul curent).Tiprirea prezentrilor Microsoft PowerPoint Opiunile pentru tiprirea prezentrilor Microsoft PowerPoint 2010 se regsesc prin activarea meniului File (Fiier) Print (Imprimare). Aici se regsesc opiuni elementare cu privire la tiprire, de la alegerea imprimantei ctre care se va transmite documentul spre tiprire, alegerea formatului hrtiei, orientare (portret, vedere), alegerea diapozitivelor care vor fi imprimate, multiple diapozitive pe pagin, imprimare duplex, i pn la setri avansate, disponibile n fereastra de setri particularizate ale imprimantei.MICROSOFT ACCESS

O baza de date reprezinta un ansamblu de fisiere de date organizate in principal ca: tabele de date

formulare

rapoarteDatele din baza de date se refera la informatiile care se vehiculeaza in cadrul activitatii unui sistem din realitate. Exemple: informatii privind activitatea unei firme de comert, informatii dintr-o bibilioteca, informatii privind evidenta elevilor din scoala.

Gestiunea bazelor de date presupune totalitatea operatiilor care se fac asupra datelor din bazele de date.

Intr-o baza de date, pentru fiecare entitate este organizata structura numita tabela, atributele reprezinta coloanele tabelei, iar valorile sunt informatiile din fiecare rand al tabelei.

O tabela reflecta relatia dintre atributele unei entitati si valorile acestora.

Bazele de date in care entitatile sunt organizate in tabele se numesc baze de date relationale.

In orice SGBD sunt implementate urmatoarele tipuri de date:

tipul numeric

tipul alfanumeric

tipul logic

tipul data calendaristica si timp

tipul special

Pentru gestionarea bazelor de date relationale exista aplicatii specializate numite sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD). Firma Microsoft pune la dispozitia utilizatorilor sistemul Access care face parte din pachetul integrat de aplicatii de birou Microsoft Office. Aceasta aplicatie respecta configuratia generala a aplicatiilor Windows din pachetul Office, dispunand de o interfata prietenoasa cu utilizatorul, construita cu obiecte grafice Windows cunoscute.

Cheia primara (prymary key) va fi folosita de sistemul de gestiune a bazelor de date pentru a identifica unic inregistrarile in procesul de cautare si regasire a datelor.

Cheia secundara este formata dintr-unul sau mai multe campuri dintr-un tabel, care sunt folosite ca o cheie primara in alt tabel, valorile campurilor din cheie fiind identice in ambele tabele.

Interogarea

interogare este o modalitate de a extrage informatii din baza de date.

se pot extrage date din tabele distincte si se pot combina impreuna.

interogarile pot fi vizualizate in mod proiectare sau in mod foaie de date.

tipuri de interogari:

selectie: permit selectarea de informatii din unul sau mai multe tabele pe baza unor criterii

totale: au posibilitatea de a realiza sume sau a genera totale intr-o interogare de selectie

actiune: permit crearea unor noi tabele (Make Tables) din tabelele existente

cu parametru: este cea care cere introducerea unui criteriu din partea utilizatorului in mod interactiv. Cand utilizatorul lanseaza interogarea acesta va afisa o fereastra de dialog sau mai multe pentru introducerea criteriilor necesare

Formularul

formularele asigura o prezentare prietenoasa a datelor din baza de date.

formularele se folosesc pentru adaugarea, stergerea sau modificarea inregistrarilor din baza de date

Raportul

rapoartele sunt modul traditional de vizualizare a rezultatelor din baza de date

desi se pot vizualiza si pe ecran, de regula sunt create pentru a fi listate la imprimanta

Relatii

exista trei tipuri de relatii: unu-la-unu, unu-la multi si multi-la-multi

in Microsoft Access se folosesc urmatoarele relatii:

o linie indica o relatie intre doua tabele

un 1 la capatul unei linii marcheaza partea de unu din relatie

un la capatul unei linii marcheaza partea de multi din relatie

Operatii primare asupra bazelor de dateCrearea bazei de date

Aplicatia Access deschide, la pornire, o fereastra de optiuni Panou de actiune pentru a alege crearea unei baze de date sau deschiderea uneia existente.

Crearea unei baze de date se face prin una din urmatoarele variante:

alegerea variantei Baza de date necompletata din aceasta fereastra de optiuni

din meniul aplicatiei prin Fisier-Nou-Baza de data vida(Blank database) sau CTRL+N

La deschiderea unei baze de date noi, programul Access acorda implicit numele bd1.

Se redenumeste noua baza de date prin intermediul operatiei de salvare.Efectul va fi crearea unui fisier de tip dosar cu numele ales de utilizator si cu extensia .mdb.

Inchiderea bazei de date. Se realizeaza prin optiunile Fisier-Inchidere baza de date(Close Database) sau prin inchiderea ferestrei de proiectare a bazei de date (Database Design).

Deschiderea unei baze de date existente. Se realizeaza prin urmatoarele variante:

-prin optiunile Fisier-Deschidere si apoi identificarea fisierului

-prin CTRL+O si apoi identificarea fisierului in cadrul structurilor din calculator

-din fereastra de dialog care se deschide care se deschide la activarea aplicatiei Access

Daca aceasta fereastra nu este deschisa, ea se poate activa prin optiunile Help-Task Pane (Panoul de actiune) cu clic dreapta

Proiectarea unei baze de date. Presupune urmatoarele etape:

1.Determinarea subiectului tabelelor (entitatilor)

2.Determinarea campurilor (atributelor) care vor intra in componenta fiecarei tabele Structura tabelei

3. Determinarea cheii primare

4.Configurarea formularelor pentru introducerea datelor in tabele

5.Determinarea existentei unor relatii intre tabele

6.Stabilirea unor interogari asupra tabelelor bazei de date

7.Stabilirea rapoartelor care trebuie produse pentru utilizatorul bazei de date

Determinarea campurilor. Determinarea campurilor care vor intra in componenta fiecarei tabele (Structura Tabelei).Se aleg din lista oferita (Sample Fields) campurile (atributele) care vor intra in noua tabela.

Determinarea cheii primare, adica a unui camp sau a unei combinatii de campuri prin care se identifica in mod unic o anumita inregistrare din tabela. O data cu alegerea numelui pentru tabela, Expertul invita la alegerea unui camp cu rol de informatie de reper, numit cheie primara.

Avem doua optiuni:

Da, se defineste o cheie primara (definita de aplicatia Access)

Nu, voi defini eu cheia primara (definita de utilizator)

Introducerea datelor intr-o tabela. Aceasta operatie se poate face:

direct prin deschiderea tabelei si tastarea atenta a valorilor, in maniera asemanatoare celei de la Excel

cu formulare de intrare, care sunt proiectate astfel incat sa conduca utilizatorul prin fiecare camp de valoare

Operatii asupra inregistrarilor tabelei. Asupra tabelei incarcate cu date se pot realiza o serie de operatii:

Adaugarea unei noi inregistrari. O noua inregistrare se adauga la sfarsitul tabelei, pe linia care are caracterul *.

Stergerea unui camp inseamna renuntarea la o anumita caracteristica din descrierea entitatii la care se refera tabela.Acea caracteristica determina o coloana in tabela.Astfel, stergerea campului revine la stergerea acelei coloane.Se vor folosi optiunile Editare-Stergere coloana (Delete column).

Inserarea unui camp este operatia inversa a stergerii unui camp.Se selecteaza coloana in fata careia va fi inserata noua coloana si se actioneaza Inserare-Coloana.

_1290076049.unknown