EPITELIILE GLANDULARE- alcătuite din celule specializate pentru funcţiile de secreţie şi excreţie. - Celulele glandulare au formă :

o cubică, o prismatică etc.

- dispuse :o izolat, o grupat,

- totdeauna în strânse legături cu ţesutul conjunctiv, vase sanguine şi terminaţiuni nervoase, alcătuind glande.

•Prin secreţie :- procesele intracelulare, - celula preia prin polul bazal substanţele necesare, - sintetizează o nouă substanţă, - o depozitează în citoplasmă sub formă de ;

o enclave, o granule secretorii o vezicule.

- Produsul sintetizat poate fi de natură: o proteică, o glicoproteică lipidică.

Prin excreţie:- procesele implicate în descărcarea (eliminarea) materialelor sintetizate. Dacă eliminarea se face în mediul estern - glande cu secreţie externă. Dacă elimarea se face în sânge (capilar) sau limfă, glande cu secreţie internă sau glande endocrine.

Histogenetic, - provin din ecto sau endoderm- printr-un proces de înmugurire în mezenchimul subiacent - se formeazză partea secretorie adenomer. - Acesta pătrează legătura cu epiteliul de origine în cazul glandelor endocrine prin canal excretor.- Glandele endocrine:   o se pierde legătura cu epiteliul de origine, o se stabilesc legături intime cu capilarele sangvine, o produşii elaboraţi, denumiţi hormoni trec direct în sânge.  

Morfologic:- celule cubice, prismatice etc., - strâns legate prin complexe joncţionale:o interdigitaţii, o desmozomi, o bare de închidere etc., şi -  realizează raporturi strânse cu membrana bazală şi elementele capilare din corionul subjacent. -  Au nuclei activi, eucromi cu 1-2 nucleoli mari. -  Au organitele implicate în sinteza produsului de secreţie: o aparat Golgi, o mitocondrii, o reticul endoplasmatic neted şi/sau rugos

o organite specilizate pentru depozitarea şi eliminarea acestui produs sintetizat:

  vacuole,   granule,   picături,   microfilamente şi microtubuli.

După natura substanţei secretate şi locul secreţieie: a. epitelii glandulare exocrine b. epitelii glandulare endocrine.

 

A. EPITELIILE GLANDULARE EXOCRINE- formează parenchimul glandelor exocrine- au polaritate morfologică şi funcţionalăPolaritatea morfologică:- aşezarea intracelulară a organitelor cointeresate în procesul de secreţie, - ce determină: locul şi dinamica procesului secreto-excretor; - celulele excretoare:o nucleul: eucrom,   bine nucleolat   plasat în mijlocul celulei (celula cubică) sau în treimea sa bazală (celulele prismatice).

o Subnuclear,  mitocondriile  reticulul endoplasmatic rugos

(RER)  Zona aceasta este bazofilă,

datorită bogăţiei în ARN (ribozomi). o Supranuclear,

 cisternele golgiene  produsul de secreţie,

(macrovezicule).  Mitocondriile puţine,  Zona aceasta este eozinofilă,

vacuolară sau granulară mai săracă în organite celulare.

Polaritatea morfologică :- două compartimente distincte ale suprafeţei celulare, o a. compartimentul apical o b. compartimentul laterobazal.Comapartimentul apical, -  Organizat la polul luminal (apical) al celulei -  Prezintă numeroşi microvili, -  Enzime implicate în transportul şi eliminarea produsului de secreţie (ATP-ază).Compartimentul latero-bazal, -  labirintul organizat la polul bazal, (creşte suprafaţa de endocitoză)- structurile de joncţiune (interdigitaţii, desmozomi, gap etc.) - receptori pentru mesageri chimici (hormoni, neurotransmiţători)  

Polaritatea funcţională - pol bazal - celula preia din sânge substanţele necesare procesului de sinteză- pol apical - elimină materialul elaborat. Procesul de secreţie. Se realizezază după ciclu secretor. Ciclul secretor - timpul de la captarea precursorilor necesari secreţiei, - până la eliminarea produsului elaborat. - Procesul de secreţie comportă mai multe faze: absorbţie, elaborare şi excreţie.- Secreţia un proces de prelucrare complex ghidat după polaritatea morfologică celulară.

-  Faza de absorbţie, o ingestia de substanţe aduse de sânge o polul bazal al celulei devine permeabil pentru apă şi substanţele necesare, materia primă sintezei. o  celulele devin turgescente, o  nucleul devine mai voluminos, o  organitele celulare devin mai abundente. o  Absorbţia materialelor se poate face:

   difuziune,    osmoză,    endocitoză mediată de receptori.   Aminoacizii se absorb prin mecanism activ

-  Faza de elaborare :o impermeabilizarea tuturor compartimentelor celulare (pol apical, latero-bazal) o  activarea organitelor celulare implicate în procesul de sinteză. - sinteza materialului proteic se face pentru :o a înlocui structurile proteice uzate ale celulei (proteine de structură),o sinteză de proteine ce vor fi eliminate (proteine de export),

  absorbţia aminoacizilor prin polul bazal, graţie unui mecanism de transport activ.

Sinteza proteică la nivelul RER prin intervenţia poliribozomilor şi a celor trei tipuri de ARN: mesager, ribozomal şi de transfer.

  Microvezicule de transfer în cisternele în aparatul Golgi aşezat supranuclear.  Macrovezicule desprinse din ap Golgi cu produsul secretat sub formă de granule denumite granule de secreţie (zimogen – dacă au enzime digestive).  Granulele se acumulează la polul apical, vehiculate prin intermediul microtubulilor şi microfilamentelor, de unde sunt eliminate prin proces de exocitoză, -  

sinteza materialului glicoproteic (model celula caliciformă) :o sinteza proteică, are loc în RER o Monozaharidele sunt adiţionate la miezul proteic de către enzime reprezentate prin glicoziltransferaze localizate în RER şi membranele golgiene.  

-  sulfatarea polizaharidelor are lor în Ap. Golgi. -  Materialul sintetizat se depozitează în granule de secreţie ce se acumulează înspre polul apical al celulei (granule de mucus)-  eliminate la polul apical prin procesul de exocitoză. -  secreţia poate fi facilitată de existenţa unor celule cu proprietăţi contractile -celule mioepiteliale.

Celule epiteliale transportoare de ioni. (canalele glandelor salivare cele parietale din stomac care transportă ioni de H+ - pompe ionice membranare, -polul bazal prezintă repliuri (labirint bazal), -numeroase mitocondrii -joncţiuni occludens între celule care împiedică difuziunea retrogradă a ionilor.

c. Faza de excreţie (exocitoză) :a. mişcarea granulelor de secreţie de la locul de formare spre polul apical;b. recunoaşterea specifică de către plasmalemă a citomembranelor granulelor de secreţie; c. fuzionarea celor două membrane, urmată de eliminarea conţinutului în exteriorul celulei.

- Excreţia se poate face spontan sau după stimularea neuro-hormonală.

CLASIFICAREA GLANDELOR DUPĂ MODALITATEA DE EXCREŢIE1. glande merocrine :a. produsul sintetizat eliminat prin exocitoză, b.  cu păstrarea integrităţii morfologice a polului apical. c. caracteristică glandelor de tip seros (salivare, lacrimale, sudoripare etc.).

2.  glandele holocrine :a.  la care produsul de secreţie este reprezentat de celulele proprii, dezintegrate printr-un proces de degenerescenţă (glanda sebacee).

3.  glandele apocrine (holo-merocrine) :a. la care materialul sintetizat acumulat la polul apical, într-o vacuolă voluminoasă, este eliminat prin dezintegrarea parţială a segmentului apical al celulei. b. Polul apical decapitat se reface imediat după excreţie şi astfel începe un nou ciclu secretor, c. glanda mamară în lactaţie.

CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE -  unitate secretorie - adenomer, o o celulă sau un grup de celule secretoare ce delimitează un lumen -  canal de excreţie, o  transportă produsul de secreţie de la adenomer la exteriorul glandei. -  glandele exocrine se clasifică în:

o  I. Glande exocrine fără canal excretor; o  II. Glande exocrine cu canal excretor.

GLANDE EXOCRINE FĂRĂ CANAL EXCRETORa. Glanda unicelulară sau caliciformă, - o celulă mucoasă, -  dispusă în grosimea unui epiteliu de căptuşire (mucoasa intestinală, respiratorie).În MO, -  are forma unui caliciu de floare (pahar de şampanie), -  prezintă o parte bazală mai îngustă, o intens bazofilă, o se inseră pe membrana bazalăo un corp globulos în formă de caliciu, cupă, pâlnie. (cu granule secretorii (mucus))

o nucleu :  hipecrom ovoid   turtit   în partea bazală a celulei o citoplasmă :  supranucleară cu aspect granular (coloraţia PAS în roşu) cu aspect spumos, vacuolar, necolorată, clară în coloraţie cu HE.

În ME, -   în citoplasma peri- şi subnucleară :o RER bogat, o mitocondrii şi o ribozomi. - Citoplasma supranucleară :o conţine aparat Golgi voluminos cu numeroase cisterne, o macrovezicule şi granule de secreţie o Mucusul de natură glicoproteică se acumulează sub formă de granule de secreţie, delimitate de citomembrane şi vehiculate dinspre complexul Golgi înspre plasmalema polului apical şi exocitate.

b. Glanda intraepitelială :-  mici grupări de celule secretoare de mucus -   dispuse în grosimea unui epiteliu pseudostratificat sau stratificat (mucoasa nazală, mucoasa laringiană, uretra feminina). -   Produsul de secreţie este eliminat într-o mică cavitate ce comunică cu suprafaţa epiteliului

a. Glanda membraniformă :-  este formată dintr-un singur rând de celule prismatice, -  au funcţia de tapetare şi pe cea de secreţie a unui produs mucos. -  Epiteliul mucoasei gastrice

II. GLANDE EXOCRINE CU CANAL EXCRETOR-   Sunt glande exoepiteliale -   formate din

o  adenomer o  duct sau canal excretor.

Clasificarea morfologică După forma canalului excretor, pot fi: -  glande simple cu un singur duct drept - glande compuse sau ramificate, După forma adenomerului, -  glande tubulare, -  glande acinoase, -  glande alveolare, -  glande tubulo-acinoase -  glande tubulo-alveolare. 

1. Glanda tubulară simplă -  forma unui tub a cărui perete delimitează un lumen îngust, -  format dintr-un rând de celule diferite: o enterocite, o caliciforme, o endocrine, o dispuse pe o membrană bazală, denumită glandilem -   glanda Lieberkühn din intestin

2. Glanda tubulară compusă:-   canal excretor ramificat, -   în care se deschid adenomere de formă tubulară -   glanda pilorică din stomac

3. Glanda acinoasă simplă :-  adenomerul de formă globuloasă cu un perete alcătuit dintr-un rând de celule cubice sau prismatice, ce delimitează un lumen îngust, -  lumenul se continuă printr-un canal excretor -  deschis la suprafaţa epiteliului de acoperire

4. Glanda acinoasă compusă :- un canal excretor ramificat - în care se deschid numeroşi acini - glanda lacrimală

5. Glanda tubulo-acinoasă compusă :- duct excretor ramificat - segment secretor tubular, - terminat printr-o porţiune dilatată sub formă de acin - glande salivare mari, pancreasul exocrin

6. Glanda alveolară simplă :-  adenomer sacciform -  canal excretor. glanda sebacee

7. Glanda alveolară compusă :-  structuri secretoare alveolare-  canal comun de excreţie -  glandele tarsului

8. Glanda tubulo-alveolară compusă :-  canale excretoare ramificate -  adenomere sacciforme cu un lumen foarte larg. -  prostată, glanda mamară şi glandele lui Cowper din uretra masculină

După natura produsului de secreţie elaborat, acinii pot fi de tip :-         seros, -         mucos -         mixt

Acinul seros :-  elaborează un produs de secreţie apos, - cu un conţinut proteic bogat în enzime sau în precursori În MO :-  mici, - formaţi dintr-un rând de celule prismatice - dispuse pe membrana bazală, -  polii apicali delimitează un lumen foarte îngust. -  Nucleul :o rotund, o  eucrom, o  nucleol mare, o  localizat în treimea bazală. -  Citoplasma :o subnucleară este intens bazofilă, o supranucleară este palidă şi cu aspect granular, slab eozinofilă.

În ME : - citoplasma este bogată subnuclear în RER şi mitocondrii; - supranuclear prezintă un compelx Golgi dezvoltat, numeroase macrovezicule şi granule de secreţie electronodense, denumite granule de zimogen. - La polul apical prezintă câţiva microvili neregulaţi. - Celulele sunt solidarizate prin complexe joncţionale mai mult înspre polul bazal.Acini seroşi găsim :- în glanda parotidă, - pancreasul exocrin - parţial în glandele salivare mixte (glanda submaxilară şi sublinguală). 

Acinul mucos :- mucusul, bogat în glicoproteine În MO :-         acinul este mai voluminos, -         un rând de celule mai mari -         trunchi de piramidă, -         lumen mai larg decât la acinul seros. -         Nucleii :o       turtiţi, o       hipercromi, o       împinşi bazal. -         Citoplasma este slab colorată cu aspect spumos, vacuolar în zona supranucleară, (granule de mucus)

În ME -         celula mucoasă este mai săracă în RER şi mitocondrii, -         prezintă un aparat Golgi foarte dezvoltat, (supranuclear şi granule de secreţie) limitate de membrane ce pot fuziona cu plasmalema -         sunt eliminate individual şi lent, tipul mucos închis. -         între glandilem şi celulele mucoase se dispun rare celule mioepiteliale, care asigură expulzarea produsului secretat.- glandele salivare mixte şi în glandele mucoase pure (esofagiene şi linguale (glandele Weber)). 

În ME -         celula mucoasă este mai săracă în RER şi mitocondrii, -         prezintă un aparat Golgi foarte dezvoltat, (supranuclear şi granule de secreţie) limitate de membrane ce pot fuziona cu plasmalema -         sunt eliminate individual şi lent, tipul mucos închis. -         între glandilem şi celulele mucoase se dispun rare celule mioepiteliale, care asigură expulzarea produsului secretat.- glandele salivare mixte şi în glandele mucoase pure (esofagiene şi linguale (glandele Weber)). 

Acinul mixt, muco-seros, -         cel mai voluminos, -         formă sferică, alungită sau neregulată -         format din două tipuri de celule secretoare: o       celule mucoase :         mai numeroase,          delimitează un lumen larg o       celule seroase :         între celulele mucoase şi glandilem.          semilunele lui Gianuzzi.          comunică printr-un canal intercelular cu lumenul acinului. o       Între celulele secretoare şi membrana bazală se interpun şi aici celule mioepiteliale o       glandele salivare mixte: submaxilară, sublinguală.

Celulele mioepiteliale :-         localizate la periferia acinului, -         între glandilem şi polul bazal al celulei secretoare şi ductale.În MO, -         au o formă stelată, -         aplatizată, -         cu numeroase prelungiri citoplasmatice efilate ce îmbrăţişează adenomerul. -         prelungirile sunt conectate între ele prin structuri joncţionale de tip gap, desmozomi, -         formează o reţea contractilă ce înconjoară unitatea secretorie. -         Au o citoplasmă clară în coloraţie uzuală, -         nucleu ovalar hipercrom situat central.

•În ME :

•- citoplasma perinucleară sunt prezente :

•o  mitocondrii,

•o  RER,

•o  glicogen,

•o  lipide

•- în prelungiri :

•o proteine contractile (miofilamente de actină, miozină, tropomiozină).

•- sunt sub controlul sistemului nervos vegetativ simpatic sau umorali

•- alveolele mamare se contractă sub acţiunea oxitocinei

ORGANIZAREA MORFOLOGICĂ GENERALĂ A GLANDELOR EXOCRINE-         La exterior sunt delimitate de o capsulă conjunctivă -         sunt formate din :o       stromă o       parenchim. -         din capsulă pornesc spre interior septe conjuntivo-vasculare, -         compartimentează glanda în lobi şi lobuli. Stroma :-         este conjunctivă, -         bogată în fibre colagene -         fibre de reticulină, -         cu numeroase capilare Adenomerul (unitatea morfo-funcţională)De regulă de tip acinos, iar după natura produsului secretat ele pot fi de tip seros, mucos sau muco-seros, Canalele excretorii: -         canale intralobulare, -         canale interlobulare, -         canale interlobare,-         canalul principal colector.