Curs Ispm3 D-l Ionescu Lucian

8/19/2019 Curs Ispm3 D-l Ionescu Lucian

1/92

UNIVERSITATEA DIN ORADEAFACULTATEA DE

CONSTRUCŢII,CADASTRU ŞI ARHITECTURĂSTUDII DE LICENŢĂ

PROGRAMUL DE STUDII:

INGINERIE SANITARĂ ŞIPROTECŢIA MEDIULUI


2/92

CURSUL NR. 1

IMPACTUL ECOLOGIC ALLUCRĂRILOR HIDROEDILITARE

ASUPRA MEDIULUI


3/92

MEDIUL AMBIANT ÎN EUROPA DE EST

Schi!"#i$% &'$i(ic% c)#% )* )(i+ )(-( E*#'&) % E( c-( /i

U+i*+%) S'0i%(ic" + *$(iii )+i, '2%#" &%#)+3) *$('#'i2ic"#i &'4i(i0% /i, +(#% )c%(%), ) #%()*#"#ii %i*$*i)!i)+(. D)#, %/i c$i)(*$ &'$i(ic 5) chi!)(, '!$%%$%)!i%+()$% )* #") )c%$%)/i.

S*! ))$(*$ &'$*"#ii )%#*$*i /i ) %ci&i()3ii$'# )ci%, '#)/%$%%i%0)$% *+( ++%6#i(% /i 2"#-)(%, &)+(%$% *+3i$'# *+(%&"*#i(% /i '*c3i) )6#ic'$" c)%. R-*#i$% %#0%c #%&(c)+)$% %chi% i)# )&) &'()!i$" c*#)(", %0i+% ' #)#i()(%. Şi&')(% '!$%) c%) )i )$)#)+(" ' #%%4i+(" ')#(%)

')%+i$'# i+ c)*4) &'$*"#ii + c%$% )i )2%c()(% &"#3i )$%$*ii. S&%#)+3) % 0i)3" ) c"4*(, i)# 'c%+(*$ c)4*#i$'# %c)+c%#, '!$%%$% #%'*c3i%i /i ' *$3i% % )$(% )2%c3i*+i*+( *$( )i #iic)(% %c-( + 4'+%$% +%&'$*)(%.


4/92

D%/i $%6)(% %*+" % '/(%+i#%) % *&" c%$ %5)$II5$%) R"4!'i M'+i)$ ) #%6i*$*i c'*+i(, /i + c-(%0)c)4*#i % ' '#i6i+% $)0" c'*+", E*#'&) % E( /iU+i*+%) S'0i%(ic", *+( i(i+c(% c*$(*#)$, i('#ic /i6%'6#)2ic. M*$(" $*% i+ E*#'&) % E( +%6$i7)4" )c%(

&*+c( % 0%%#%, #%2%#i+*5% $) #%6i*+i c) E*#'&)C%+(#)$".D)# %8&%#i%+3) $'#, &"#3i(" + &$)+i2ic)#%) c%+(#)$"

/i #%6i*#i$% ('()$i()#% $) 2%$ c) /i %8&%#i%+3) $'# c'*+"

i0i+ 'i2ic"#i$% &'$i(ic% '%+()+% '*c c-(%0)(#""(*#i )$% %i*$*i )!i)+( ii$)#%, &*(-+ 2ic'+i%#)(% c) *+ +(#%6.


5/92

Î+ +(#%)6) #%6i*+%, i6i%+i4)#%) %i*$*i)!i)+( +* %(% + +ici *+ c)4 ' %8(#)0)6)+3".

D%/i %(i"#i %ci% *+( 6#%* % 2"c*(,%c'+'i/(ii )%ci)4" c" %6#))#%) %i*$*i)!i)+( c'(" ')# P'$'+i) 19 ;9< i+

'**$ )* i+(%#+ !#*( =P.I.B> + 2i%c)#% )+,i)# C%hi) /i S$'0)ci) ? @, + ;99 11< i+ PIB.


6/92

S')#() %i*$*i +c'+7*#"('# + #%6i*+% %(%*+ '(i0 % +6#i7'#)#% +* +*)i &%+(#* c%i c)#%

(#"i%c )c'$', )# /i &%+(#* +(#%)6) $*%. F'()U+i*+% S'0i%(ic" %0)c*%)4" )'8i)(i0 1< i+%iii$% % i'8i % c)#!'+ =CO;> )$% $*ii,i+ci&)$*$ 6)4 #%&'+)!i$ &%+(#* +c"$4i#%)6$'!)$" /i ' &)#(% +%+)(" ) &'$*"#ii )%#*$*i /i) )&%i + E*#'&) % E(.

D)( 2ii+ #'$*$ i&'#()+( &% c)#% '(%(%$%

%c'$'6ic% $5)* 7*c)( + #%c%+(%$% 'i2ic"#i i+E*#'&) % E( /i 2'() U+i*+% S'0i%(ic",%c'$'6i/(ii &'( '!i%c(i0 '$ici() *+ )+)( %c'+(#'$ #)(ic )$ %i*$*i )!i)+(.


7/92

POLUAREA INDUSTRIALĂ

P'$*)#%) )%#*$*i /i ) )&%i *+( $) +i0%$*#i$%#%)+%+(% i+ )+ii ?9 /i 9 + 3"#i$% i+ E*#'&) %V%(. P'$*)+3ii c% +* *+( %c"#c)3i + )%# )* )&" )*2'( )#*+c)3i &% '$. D%&'4i()#%) #%4i**#i$'#&%#ic*$')% ) 2'( &% c)#" $)#6", )&)#%+( $i&i(" %#%6$%%+("#i.

Î+ #%6i*+% &'$*)#%) )%#*$*i %(% /'c)+(". P#i+ci&)$)

c)*4" ' #%%4i+(" c'!*(i) #%*#%$'# $'c)$% % $i6+i(c*+'c*( /i *! +*%$% % c"#!*+% !#*+ )* */'#.Li6+i(*$ )#% *+ c'+3i+*( c"4*( + %+%#6i% i)# 0)#i%()(%))#" )#% *+ 'c%+( #iic)( % *$2.


8/92

Î+)i+(%) *+i2ic"#ii G%#)+i%i, G%#)+i)% E( /i C%h'$'0)ci) c'+*)* )')&%' (#%i% i+ $i6+i(*$ %8(#) + $*%. M*$(%

c%+(#)$% &% c"#!*+% i+ #%6i*+% +* )*(%h+'$'6ii % c'+(#'$ )$ &'$*"#ii + +ici *+2%$. Î+ c%$% c)#% %3i+ )(2%$ % (%h+'$'6ii,c'+(#'$*$ %(% *$( )i &*3i+ %2ici%+( +#%3i+%#%) &'$*)+3i$'# %c-( + )c%$%)/i

(i&*#i % c%+(#)$% i+ V%(.


9/92

E8(#% % i+%2ici%+() 2'$'i#% ) %+%#6i%ic'+(#i!*i% % )%%+%) $) %6#))#%) c)$i("3ii

)%#*$*i. A(2%$ #%6i*+%) %(% $i&i(" % )#i$%c#%/(%#i )$% %2ici%+3%i #%)$i4)(% + )$(% &"#3i, +*#) c#%/(%#ii %3*$*i &%(#'$*$*i + 1@ 1@

/i ;99 ;911. P#'*c%#%) '3%$*$*i + c*&(')#%%chi% /i i+ )$(% (%h+'$'6ii +0%chi(% *+( +c" $)#6 *(i$i4)(% + i+*(#ii$% 2'(%i U+i*+iS'0i%(ic% /i ) E*#'&%i % E(. Î+ %i% 3"#i$% %)ici 2'$'%c c* ?9< 5 199< )i *$(" %+%#6i%%c-( S.U.A., &%+(#* ) '*c% *+ '$)# i+ PIB/i c* 199< 5 99< )i *$( %c-( )&'+i).


10/92

O i+6*#" c%+(#)$" &% $i6+i( i+ '#)/*$ B'8!%#6, i+2'() G%#)+i% % V%( %i(% 9999 ('+% % i'8i %

*$2 &% )+, )i *$( %c-( D)+%)#c) /i N'#0%6i) $) *+$'c. Eiii$% % !i'8i % )4'( =NO;>, c)#% c'+(#i!*i%)(-( $) %ci&i()3ii$% )ci% c-( /i $) 2'#)#%) )4'(*$*i $)+i0%$*$ '$*$*i =c-+ NO; #%)c3i'+%)4" 2'('chiic c*

hi#'c)#!*#i$%, #%4*$(" )4'( c)#% %(% +'ci0 &%+(#*')%+i, c*$(*#i /i 0%6%()3i% )#!'#ic'$">, *+( $) 2%$ %#iic)(%. Ac%(% %iii *+( c)*4)(% % )*(''!i$%,

+(#%i+%#i /i c%+(#)$%. P% *+i()(%) % PIB, C%hi) /iS$'0)ci) %3i+ c%$ )i +%'#i( #%c'#, *#)(% %P'$'+i). T#)!)+(*#i$% 2*i6%+% )* %0%+i( *+ i!'$c'+0i+6"('# )$ c#i4%i )!i%+()$% ) #%6i*+ii, c-+ %$% )*

+c%&*( " #*$%4% i+c'$' % 2#'+(i%#) G%#)+%i, *&"c"%#%) 4i*$*i B%#$i+*$*i.


11/92

Eiii$% i+*(#i)$% )$% *+'# i0%#%*!()+3% chiic% ('8ic%, #%%4i+(" %)%%+%) ' *#" )7'#" % &'$*)#%. Î+(%+i+3) % i+*(#i)$i4)#% &'(!%$ic", 5)*#%)$i4)( i+*(#ii 6#%$% &*(%#+ic &'$*)+(%. Î+U+6)#i), % %8%&$*, 'c%+(*$ i+*(#i)$ )$chii%i + '**$ !#*( ) c#%c*( % $) ,?<

+ 1?9, $) ;1,1< + 1. Î+ 2i%c)#% 3)#" i+#%6i*+% i+*(#i) #%%4i+(" )i *$( %7*"()(% i+ )+)!$*$ %c'+'ic, i)#

%#0icii$% )i &*3i+ % *+ 2%#(.


12/92

Î+ %c'+'i) *%%4", %#0icii$% %3i+ ' &'+%#%% ?< i)# i+*(#i) ')# ;


13/92

D*&" c% '!%#0)3ii$% %ic)$%)* )#"()( c" +*)i *+*$ i+2i%c)#% +'*" c'&ii i+ $'c)$i()(%

&')(% 2i c'+i%#)( "+"(',)*('#i("3i$% )* %ci " (*i%4%

&'i!i$i("3i$% % (#"*()#% )(*(*#'# c%$'# 1??9 $'c*i('#i.


14/92

În Cehia şi Slovacia numai 40% din apele uzate suntepurate corespunzător. În Ungaria circa 1, miliarde de mc

de ape uzate neepurate sunt descărcate !n apele desupra"a#ă ale #ării !n "iecare an. $umătate din oraşeleoloniei, inclusiv &arşovia şi '% din industria ei nuepurează deloc apele uzate. În 1((), !n "osta Uniune

Sovietică au "ost epurate corespunzător doar 0% dinapele uzate. $umătate au "ost epurate necorespunzător, iarrestul de *0% au "ost evacuate neepurate !n mediul

!ncon+urător. ulte oraşe mari din această #ară cum ar "i-iga capitala etoniei şi /aunas din ituania, nu au !ncăsta#ii de epurare a apelor uzate mena+ere. pa potailăcurată este de"icitară !n regiune.


15/92

*"()(% i+ )&) &'()!i$" ) C%hi%i /i S$'0)ci%i

+* c'#%&*+% ()+)#*$*i +)3i'+)$ % "+"()(%.Di+ c)*4) c'+()i+"#ii c* +i(#)3i, 2%%i$% 6#)0i%/i c'&ii i+ )i *$(% #%6i*+i i+ )c%(% 3"#i *+()0%#(i4)3i " +* c'+*% )&) % $) #%3%). Î+ P'$'+i)?< i+ )&) #-*#i$'# %(% )(-( % c'#'i0" +c-(%(% i'i% &%+(#* +%0'i$% i+*(#i)$%. Î+ 2'(%$%3"#i '0i%(ic% 1K< i+ )&%$% #-*#i$'# +* c'#%&*+

()+)#%$'# % "+"()(%. D)('#i(" i+*(#i)$i4"#ii/i )6#ic*$(*#ii $)c*$ B)i)$ c)#% %(% c%$ )i )#%$)c % )&" *$c% i+ $*%, %(% )%+i+3)(.


16/92

U+) i+ *#%$% % c'+2$ic(% #%6i'+)$% '#%%4i+(" #-*#i$% c)#% (#)+4i(%)4" )i *$(% ()(%.E(% /i c)4*$ #-*$*i Ti) c)#% (#)0%#%)4" )(-(R'-+i) c-( /i U+6)#i). Î+ 1KK 6*0%#+*$ i+P'$'+i) ) c%#*( C%h'$'0)ci%i " &$"(%)c" )*+%$%)('#)(% c'+()i+"#ii %c('#*$*i &'$'+%4 )$ #-*$*i

O#), c)*4)(" % ' c*#6%#% )#% % '*%&%(#'$i%#% + +'i%!#i% 1K. U+ %8%&$* 2')#(%*6%(i0 $ #%%4i+(" D*+"#%), c)#% (#)0%#%)4"

G%#)+i), A*(#i), C%hi) /i S$'0)ci), U+6)#i),S%#!i), B*$6)#i), R'-+i) /i Uc#)i+), ii+#%4i**#i i+*(#i)$% /i !i'$'6ic% i+ '#)/%$% /i)2$*%+3ii c)#% *+( )/%4)(% &% )c%() )* /i%0%#%)4" ) %$% + 2$*0i*.


17/92

R-*#i#% &'$*)(% )$% #%6i*+ii )7*+6 + 2i+)$ "5/i%0%#% )&%$% + "#i. Î+ 2i%c)#% )+, % %8%&$*,E$!) (#)+&'#(" 19 ('+% % %#c*#, ; ('+% %c)i*, 1; ('+% % &$*!, &% c)#% $% 0)#" +M)#%) N'#*$*i. M)#%) C)&ic" i%/(% )+*)$

9< i+ c%i ;K, c % )&" *4)(" ) 2'(%$'# ()(%'0i%(ic%, c%) )i )#% &)#(% i+ 2$*0i*$ V'$6).M)#%) N%)6#" i%/(% 99 ('+% % c'&*/i )i

)4'(*$*i, 99 ('+% '*% &%(#'$i%#%, 99 ('+% %&$*! /i ;99 % ('+% % %(%#6%+3i i+ #%4i**#ii+*(#i)$%, + &%ci)$ i+ D*+"#% /i Ni*.


18/92

M)#%) B)$(ic" i%/(% )i *$( %< i+ +c"#c"(*#) ) % )4'( /i )i*$( % ?< i+ #%4i**#i$% )$%

'#6)+ic% i+ P'$'+i), 2'() G%#)+i% %E( /i 2'(%$% ()(% '0i%(ic%, %/i )c%(%3"#i 'c*&" ')# ' (#%i% i+ $i+i)

3"#*$*i. R-*$ &'$'+%4 Vi(*$) %(%i*$ #%&'+)!i$ % )c%)(" i(*)3i%.


19/92

Starea catastro"ală a acestor mări arerepercusiuni economice. 2dată area Caspică

de#inea (0% din produc#ia de icre de sturion astatelor care intrau !n componen#a UniuniiSovietice. 3ar popula#ia de sturioni şi al#i peşti

valoroşi a scăzut !ntre şi ('% !n ultimii *0ani. e area 5eagră popula#iile de peşti auscăzut rapid pe măsură ce stratul de hidrogen

sul"urat se ridică la supra"a#ă. la+ele din lungul#ărmurilor acestor mări şi a ării 6altice autreuit să "ie !nchise periodic !n ultimii ani din

cauza poluării.


20/92

Î+ 2'() U+i*+% S'0i%(ic", &%(% 7*"()(% i+c%$% )')&% .999 %&'4i(% '2ici)$% %8i(%+(% +*

+%&$i+%c c'+i3ii$% )+i()#%. Î+ U#!%i()+,G%'#6i), M'$'0), L)(0i), T*#%+i()+ &%(% (#%i&"(#ii i+ (%#%+*#i +* +%&$i+%c c%#i+3%$%#%6*$)%+()#%. U+*$ i+ c%$% )i c*+'c*(% c)4*#i,) )&"#*( $) Si$$)'#%, + N5E E('+i%i, c-+ 99 %c'&ii c)#% 2#%c0%+()* '*" 6#"i+i3% )* +c%&*("5/i &i)#" &"#*$, $'c*i('#ii )* 2'( +6#'4i3i. A!i)

*&" $*+i % &%c*$)3ii, 2'(*$ i#%c('# )$ *+%i+(#%i+%#i $'c)$% ) )#"()( c" +(#%i+%#%) ) )%c"#c)( %/%*#i #)i')c(i0%, )c'$' *+% )i

(-#4i* )* 2'( c'+(#*i(% )c%$% 6#"i+i3%.


21/92

ELEMENTE DE ECOLOGIEIDEI DESPRE ECOLOGIE

P"-+(*$ %(% *+ i(% c* i%+i*+i /i #%*#%$ii()(% /i % )c%%) 2i%c)#% 3)#" )* #%6i*+% % &%6$'!, %&i+% % c%$%$)$(% +(#5*+ i(% i+(%6#)( %

i+(%#)c3i*+i. O#ic% '!$%" )&)#%+( i4'$)(" %(%+(#5' "*#" )i )#% )* )i ic" ' '!$%"% '#i+ 6$'!)$.

Ec'$'6i) +* %(% /(ii+3) %i*$*i +c'+7*#"('# ci

+*)i (*i*$ *+*i %c('# #%(#-+ )$ )c%(*i),)+*% )$ i+(%#)c3i*+i$'# i+ c)#*$ $*ii 0i,%c* /i i+(%#)c3i*+i$'# '#6)+i%$'# c* %i*$

6%'6#)2ic.


22/92

Di+ &*+c( % 0%%#% #%$)3i'+)$, )$ (#%&(%$'#

% c*+')/(%#%, %c'$'6i) %(% )$c"(*i(" i+'*" &"#3i:•)*(%c'$'6i), c)#% % 'c*&" % #%$)3ii$% c*

%i*$ +c'+7*#"('# )$% *+%i )+*i(% &%cii.•i+%c'$'6i), % 'c*&" c* #%$)3ii$% %

c'+0i%3*i#% )$% i+i0i4i$'# + c)#*$

&'&*$)3ii$'# /i ) #)&'#(*#i$'# i+(#% )c%(%) +c)#*$ !i'c%+'4%$'#.


23/92

Î+ (*i*$ %c'$'6i%i *+( +%c%)#% c*+'/(i+3% c*

c)#)c(%# %+cic$'&%ic, &i#i( % i+(*i3i% /i 2$%#,&*(%#% % *+c" /i i6)$", ic%#+"-+( /i&'i!i$i()(%) % ) 0%%) + 0ii('#.

C* (')(" %)+ci&)#%) ) )(%#i)$" /i&i#i(*)$" '*$ #"-+% i+ &*+c( % 0%%#%!i'$'6ic *+ c'&'+%+( )$ !i'2%#%i /i +* *+("&-+ )$ )c%(%i). E8i(%+3) 2ii+3%i *)+% %(%

c'+i3i'+)(" % &'i!i$i()(%) i+(%#0%+3ii$'# i+(#%%$%%+(%$% c'&'+%+(% )$% !i'2%#%i.


24/92

Di+ &*+c( % 0%%#% 6%'6#)2ic i(i+6%:1.%c'$'6i) "#i$'# /i 'c%)+%$'#='c%)+'$'6i)>

;.%c'$'6i) )&%$'# i+(%#i')#% =$i+'$'6i)>.%c'$'6i) (%#%(#" =%c'&%'$'6i),%c'6%'$'6i), %c'$'6i% )6#ic'$", %c'$'6i)

i+*(#i)$", %c'$'6i) )&$ic)(">.


25/92

3upă criteriul ta7onomic ecologia poate "i de două tipuri8

1.ecologia plantelor9*.ecologia animalelor.


26/92

BAELE TEORETICE ALE ECOLOGIEI

Di+ %2i+i3i) )(" %c'$'6i%i % 0%% c"'%+i*$ %i % %'c*&)#% $ c'+(i(*i% 'c)(%6'#i% % i(%% !i'$'6ic%. U+ i(%

&')(% 2i %2i+i( c) *+ )+)!$* % %$%%+(%i%+(ic% )* i2%#i(%, *+i(% i+ c'+%8i*+ic)#% $% 2)c " 2*+c3i'+%4% c) *+ +(#%6. Di+

&*+c( % 0%%#% )$ #%$)3ii$'# c* %i*$ =%cic* )$(% i(%%> i(%%$% &'( 2i i4'$)(%, +chi% )* %chi%.


27/92

Sistemele izolate – nu au schimuri materiale şi nicienergetice cu mediul. semenea sisteme nu e7istă !n

natură şi sunt doar postulate teoretice. Sisteme închise – au doar schimuri energetice cu

mediul. 3e pildă un vas cu apă !nchis ermetic, cedează

sau primeşte căldura mediului !ncon+urător. În naturănu se găsesc sisteme asolut !nchise. Sisteme deschise : !ntre#in cu mediul at;t

schimuri materiale c;t şi energetice. ractic, toatesistemele din natură "ie lipsite de via#ă


28/92

ÎNSUŞIRILE GENERALE ALESISTEMELOR BIOLOGICE

)>. sistemele biologice au caracter

istoric , adică !nsuşirile structurale şi"unc#ionale sunt rezultatul evolu#iei lor!n timp, deci a istoriei lor !n sensulpropriu al acestui cuv;nt.


29/92

!>. sistemele biologice sunt sisteme informaţionale, cu altecuvinte ele sunt capaile să recep#ioneze, să prelucreze, să

acumuleze in"orma#ii primite din mediu şi la r;ndul lor sătransmită in"orma#ii către alte sisteme.>n"orma#ia "iind un mesa+ alcătuit dintr?o succesiune de

semnale de naturi di"erite, apare evident că un organism, o

popula#ie : pot recep#iona şi transmite in"orma#ii pe căi "izice


30/92

c>. Integritatea sistemelor biologice este o!nsuşire deoseit de importantă pentru

ecologie.Sistemele iologice nu sunt aditive, adică

!nsuşirile lor nu se pot reduce la !nsumarea

!nsuşirilor păr#ilor componente. Întregul,sistemul integrator posedă !nsuşiri noi, proprii, pe care nu le găsim la păr#ile lui componente.

ceasta nu este o !nsuşire doar a sistemului iologic. 3e pildă apa are !nsuşiri cu totuldi"erite de ale hidrogenului şi o7igenului care

o compun. 2 popula#ie are !nsuşiri di"erite şi noi "a#ă de


31/92

2 popula#ie are !nsuşiri di"erite şi noi "a#ă deorganismele din care este alcătuită


32/92

>. Echilibrul dinamic este starea caracteristică asistemelor iologice, consecin#a !nsuşirii "undamentale a

sistemelor iologice deschise de a !ntre#ine un permanentschim de sustan#ă şi energie cu sistemele!ncon+urătoare. a sistemele lipsite de via#ă, aceste rela#iicu mediul duc treptat la dezorganizarea sistemului şi deci

la dispari#ia lui ca sistem. 2 st;ncă, !n contact cu mediul!ncon+urător, este treptat dezagregată şi trans"ormată !npietriş şi nisip. Conservarea acestor sisteme depinde de

gradul lor de izolare "a#ă de sistemele !ncon+urătoare. Spredeoseire de acestea, elementele iologice !şi au e7isten#acondi#ionată de men#inerea rela#iilor materiale, energeticeşi in"orma#ionale cu mediul.


33/92

%>. Sistemele biologice sunt sistemele cuprogram. ceastă trăsătură este legată de "aptul

că organizarea sistemelor iologice este de aşanatură !nc;t trăsăturile lor mor"ologice,structurale, "unc#ionale, comportamentale nu

sunt rigide, "i7e, ci ele se pot schima !ntreanumite limite, permi#;nd sistemului realizareaunor stări di"erite. Un program poate "i de"init ca"iind tocmai una din stările posiile pe caresistemul dat este capail să le realizeze, !nlimitele permise de organizarea sa.

2> A t l tă ! i t; d


34/92

2>. Autoreglarea. ceastă !nsuşire, reprezent;nd unprincipiu esen#ial al cierneticii, este comună tuturorsistemelor iologice. utocontrolul parametrilor unui

sistem este esen#ial pentru men#inerea integrită#ii şi aechilirului dinamic. utoreglarea este urmarea uneiorganizări a sistemelor iologice, organizare care permite

recep#ionarea de in"orma#ii din mediu


35/92

6>. Heterogenitatea. 5ici un sistem iologicnu este omogen ci este alcătuit din elemente

di"erite


36/92

IERARHIA SISTEMELOR BIOLOGICE

5ivelele de organizare ale materiei vii reprezintă

categorii e7clusiv de sisteme iologice, di"eritecalitativ din punct de vedere al modului lor deorganizare din punctul de vedere al modului lor de

organizare şi al "unc#iilor lor iologice.Un criteriu oiectiv după care putem aprecia dacă

un sistem iologic dat reprezintă sau nu un nivel de

organizare este universalitatea sistemelor unui niveldat8 sistemele unui nivel de organizare treuie săcuprindă !ntreaga materie vie, "ără e7cep#ie.

dopt;nd acest criteriu putem de"ini un nivel de


37/92

dopt;nd acest criteriu putem de"ini un nivel deorganizare a materiei vii ca ansamblul sistemelor biologice şi

putem considera ca stailite cu certitudine şi recunoscute p;nă

!n prezent următoarele patru nivele de organizare81. Nivelul individual , av;nd ca unită#i reprezentative indivizii iologici, indi"erent de comple7itatea organizării lor


38/92

Sisteme de nivel individual . În ierarhia prezentatăsistemele individuale reprezintă termenul in"erior.>ndividul iologic reprezent;nd acest nivel deorganizare, poate "i de"init ca "iind "orma elementarăşi totodată universală de e7isten#a şi de organizare amateriei vii. etaolismul este legea

speci"ică sistemelor la nivel individual şi totodată"unc#ia esen#ială a indivizilor, in rela#iile din ierarhianivelelor de organizare a materiei vii. 3atorită

acestei "unc#ii se asigură capacitatea iosistemelordin nivelele superioare de a acumula, trans"orma şitrans"era materia, energia şi in"orma#ia.


39/92

Sisteme de nivel populaţional sau al speciei . În prezent estedemonstrat că orice specie este reprezentată prin una sau mai multe

popula#ii. În primul caz apare evident că legile speciei se con"undă culegile popula#iei, motiv pentru care sistemele popula#ionale şi cele alespeciilor reprezintă un acelaşi nivel de organizare. Spredeoseire de indivizii iologici a căror durată de e7isten#ă


40/92

Sistemul de nivel biocenotic.

6iocenozele ca şi popula#iile suntsisteme iologice supraindividuale.A7isten#a şi modul de organizare a

iocenozelor reprezintă o necesitateoiectivă rezultat din "aptul că nici o

popula#ie, indi"erent cărei speciiapar#ine, nu poate e7ista de sine stătător

vreme !ndelungată.


41/92

ECOSISTEMUL

DEINI!IE" #$%" &N'!II

2iectul de studiu al ecologiei este E'$SIS(E)&% , de"init ca unitatea dintre

comunitatea vie


42/92

P"#3i$% c'&'+%+(% )$% %c'i(%*$*i


43/92

$ definiţie mai complet* a ecosistemului +natural,

% 6"%/(% + c*+'c*(*$ (#)()( F*+)%+()$ '2

Ec'$'6J )$ $*i E.P.O* =1@>. R%+*i(*$ %c'$'6%2i+%/(% )(2%$ ecosistemul- $rice unitate careinclude toate organismele +adic* comunitatea, de pe

un teritoriu dat ţi care interacţioneaz* cu mediul fizicîn a/a fel înc0t curentul de energie s* conduc* la o

anumit* structur* trofic*" o diversitate de specii /i un

circuit de substanţe +adic* un schimb de substanţe din

partea biotic* abiotic*, în interiorul sistemului"reprezint* un anumit sistem ecologic sau un

ecosistem1.


44/92

Di+ &*+c( % 0%%#% termodinamic" %c'i(%*$ %(% #%$)(i0 ()!i$, i+(#"#i$% 2ii+

c'+(i(*i(% + c'0-#/i(')#%) )7'#i()(% i+ %+%#6i)'$)#", i+ %ci&i()3ii /i )+(#%+)#%) *+'# *!()+3%chiic%, + (i& c% c%) )i )#% &)#(% i+ i%/i#i%(% #%%4%+()(" % c"$*#", !i'8i % c)#!'+,

'8i6%+ /i )(%#ii )+(#%+)(% % )&". O'6%+i()(%)#%$)(i0" ) &"#3ii )!i'(ic% %(% +" ' )+*i("''6%+i()(% i+ &*+c( % 0%%#% !'()+ic /i

4''$'6ic. D%ci, i+ &*+c( % 0%%#%(%#'i+)ic % /(i% c" %c'i(%*$ +* '*c%%+%#6i% ci (#)+2'#" %+%#6i) c)&()(" i+ %i* +

(#)0)$i* /i c"$*#".

FLUURILE DE ENERGIE


45/92

FLUURILE DE ENERGIEBrans"ormările de energie care au loc la

nivelul unui ecosistem pot "i !mpăr#ite !n treietape81. 'aptarea energiei radiante a luminii solare

şi stocarea !n "ormă de energie chimica de către producătorii primari


46/92

*. Eliberarea în cadrul metabolismului %+%#6%(ic)$ h%(%#'(#'2%$'#, a energiei chimice din alimente

şi !nmagazinarea ei tot ca energie chimică, dar su"ormă utilizailă direct !n diversele "unc#ii, adicăsinteza compuşilor macroergici !n procesul"os"orilarii o7idative9. Hidroliza compu/ilor macroergici şi utilizareaenergiei date pentru e"ectuarea di"eritelor "orme detravaliu implicate !n "unc#ionarea organismelor.

Boate aceste etape sunt studiate din punct de vedereal mecanismelor lor !n cadrul ioenergeticii, dar cel pu#in unele din aspectele primelor doua proleme

sunt de interes direct pentru ecologie.


47/92

U+ic) *#" i)#" % %+%#6i% $i!%#" &%+(#*

+(#%)6) !i'2%#" %(% #)i)3i) '$)#", %')#%c%)*('(#'2%$% chi'i+(%(i4)(% c)#% '!3i+ %+%#6i%%()!'$ic" i+ '8i)#% =)%#'!" )* )+)%#'!"> )*+'# *!()+3% i+%#)$% *+( +*)i c-(%0) 6%+*#i% !)c(%#ii c* &'+%#% +%6$i7)!i$" + )+)!$*$!i'2%#%i. F$*8*$ % %+%#6i% #)i)+(" '$)#"i+ci%+( &% )('2%#) (%#%(#" %(% % 1, 8 19;

c)$)+, i+ c)#% +*)i )'8i)(i0 < %)!')#!% % &i6%+3iic$'#'2i$i%+i )i &$)+(%$'#.


48/92

F$*8*#i$% % c)#!'+ /i % %+%#6i% $i!%#"

+(#5*+ %c'i(% 6%+%#)$i4)(


49/92

a trecerea de la un nivel tro"ic la altul,s?a constatat că se reduce de 10 ori energiadisponiilă de hrană. 3in acest motiv un

lan# tro"ic oişnuit poate satis"ace nevoileenergetice doar la patru niveluri, un lan# cucinci niveluri "iind o e7cep#ie. an#uri mailungi nu e7istă.


50/92

E0'$*3i) &'4i3i%i '*$*i + !i'2%#", % $) %c'i(%%$%+)(*#)$% % )6#'%c'i(%%$% )c(*)$% i+*(#i)$i4)(%


51/92

LANŢ, NIVEL ŞI REŢEA TROFICĂBoate legăturile intra şi interspeci"ice

sunt dominate !ntr?o iocenoză de legăturitrofice grupate !n lanţuri !n care unele

vie#uitoare sunt m;ncate de cele care leurmează şi le măn;ncă pe cele care le

preced.

C; d l # t "i ; di l i


52/92

C;nd spunem lan# tro"ic ne g;ndim la un şirde verigi care se succed de la un capăt la altul.

a "igurat vorind, un şir de specii, respectivun şir de iosisteme pradă : prădător sau +ert"a : răpitor se aseamănă cu un lan#. -ăpitorul

dintr?un iosistem este +ert"a !n iosistemulsituat la dreapta lui.3eci, putem de"ini $)+3*$ (#'2ic ca o unitate

trofodinamică de transformare şi circulaţie ahranei, în care substanţa organică circulă de

la o specie la alta intr-un singur sens.


53/92

Fi%c)#% '#6)+i c)#% i+(#" +c'&'+%+3) $)+3*$*i (#'2ic 2'#%)4" '0%#i6" (#'2ic". N*"#*$ 0%#i6i$'# )* )$%6"(*#i$'# i+(#5*+ $)+3 (#'2ic *+(0)#i)!i$%. Î+ ' '!i/+*i( %$% *+( ++*"# % 5?, #)#%'#i )7*+6-+ $) *++*"# )i )#%. U+ )$( )&%c( 2*+c3i'+)$)$ $)+3*#i$'# (#'2ic% c'+(" + 2)&(*$ c" )$%#%%4i+(" c"i$% % ci#c*$)3i% )$% )(%#i%i/i %+%#6i%i + %c'i(%.

Un lan# tro"ic oişnuit este compus din trei categorii


54/92

Un lan# tro"ic oişnuit este compus din trei categoriidiverse de indivizi, compartimenta#i ast"el după rolul pe care !lau !n ecosistem8

• produc*torii >9 consumatori care sehrănesc cu carnivore av;nd un ordinD superior : >>>= etc.9•

descompun*torii , reprezenta#i de microorganisme : !n primulr;nd de acterii, levuri şi ciuperci : descompun cadavrele şide+ec#iile, introduc;nd elemente chimice !n marile ciclurinaturale ale universului.


55/92

2dată cu lan#ul tro"ic, care reprezintă calea devehiculare a sustan#elor nutritive !n iocenoză,treuie cunoscute şi no#iunile de nişă ecologicăşi de nivel trofic.

Ni/a ecologic* este ansamlul "ormat dinhaitatul unei specii şi din rela#iile sale tro"ice9cunoaşterea nişei ecologice permite să se

răspundă la !ntreări, cum, unde şi pe seama cuise hrăneşte specia, de cine este m;ncată, c;nd şiunde se repauzează, cum şi unde se reproduce.

Nivelul trofic reprezintă totalitatea organismelor


56/92

Nivelul trofic reprezintă totalitatea organismelorcare apar#in la aceaşi categorie tro"ică şi !şi procurăhrana prin acelaşi număr de verigi !n raport cu plantele

verzi.lantele constituite, prin de"ini#ie, primul nivel

tro"ic. În acelaşi timp !nsă acelaşi animal poate

apar#ine mai multor nivele tro"ice dacă este omnivorsau dacă este prădător care atacă animale din grupe decarnivore, din di"erite ordine.

>ntr?o iocenoză comple7ă, "ormată din mai multespecii e7istă mai multe lan#uri tro"ice. Între acestea sestailesc anumite legături şi ast"el ia naştere #%3%)*)(#'2ic" a unei iocenoze.


57/92

Schema unei re#ele tro"ice

CALITATEA ALIMENTELOR: PROTEINA


58/92

CALITATEA ALIMENTELOR: PROTEINA

Azotul atmosferic, sursa primară de proteină fi!area lui

Unica sursă importantă pentru produc#ia de proteine este azotul atmos"eric. >ntrarea lui !ncircuitele iologice se poate "ace direct prinintermediul microorganismelor "i7atoare de azot,simionte şi nesimionte : sau indirect prin"i7areD industrială, su "ormă de !ngrăşăminte

chimice cu azot şi in a doua etapă utilizarea acestor!ngrăşăminte !n cultura plantelor, pentru produc#iade proteină.


59/92


60/92

E2ici%+3) '(%ic" /i %+%#6%(ic"


61/92

E2ici%+3) '(%ic" /i %+%#6%(ic"Calea de valori"icare a culturilor "ura+ere ca aliment

pentru om este !n ma+oritatea cazurilor, calea indirectă,prin intermediul animalelor rumegătoare, su "ormă deproduse cum sunt laptele şi carnea. Cel mai ridicatcoe"icient de convertire a proteinei !n "ura+e se o#ine

prin produc#ia de lapte. rin consumul cărnii deierivore, se o#ine o e"icien#ă şi mai scăzută, caz !ncare, valorile coe"icien#ilor de asimilare se reduc la

circa +umătate. ceste "apte ar putea pleda pentruorientarea spre consumul direct al proteinei din "ura+e!n hrana omului, prin eliminarea unui nivel tro"ic : cel

al erivorelor.


62/92


63/92

P*(% %2i+i )6#'%c'i(%*$ #%&( '*+i()(% 2*+c3i'+)$" ) !i'2%#%i c#%)(" %' + c'&*$ '!3i+%#ii % '*%)6#ic'$% /i i+ )c%)() %&%+%+3) % %$.

O*$, !n con"ormitate cu scopurile pecare le urmăreşte, ii" agrosistemului' (#*c(*#" (#'2ic" de o diversitate mai

redusă şi un circuit de sustan#e şi energiemodi"icat su raportul intensi"icării sau alinhiării.

BIOTOPUL


64/92

BIOTOPUL

6iotopul constituie, con"orm accep#iunii

generale, partea nevie a ecosistemului,reprezent;nd mediul fizic şi chimic al uneicomunită#i.

2iotopul reprezintă un sistem abiotic sauabiogen, format dintr-un complex de factori

ecologici prezenţi într-o anumită porţiune a

suprafeţei Pămntului sau a părţii lui subterane

care asigură mi!loacele materiale necesare

biocenozei


65/92

3upă "elul !n care ac#ionează asupra iocenozei


66/92

3upă "elul !n care ac#ionează asupra iocenozei,e7istă o !mpăr#ire a acestor "actori !n două mari

categorii8• prima categorie care reprezintă o stare de periodicitate9

•a doua categorie care se caracterizează prinvaria#ii neregulate.

eriodicitatea unor "actori cum ar "i

anotimpurile, mareele, inunda#iile, v;nturile, precipita#iile etc., impun o adaptare şi limite

largi !n toleran#a tuturor popula#iilor care

alcătuiesc iocenoza

În general se poate sp ne că "actorii aiotici pot


67/92

În general se poate spune că "actorii aiotici potavea asupra iocenozei ' impacturi principale şi

anume8•neadmiterea sau eliminarea unor specii din

teritoriu, ale căror caracteristici climatice sau

"izico?chimice nu le sunt "avoraile9•in"luen#area reparti#iei lor geogra"ice9

• provocarea de migra#ii9

•modi"icarea densită#ii speciei prin in"luen#area proceselor de "ecunditate şi de mortalitate9•"avorizarea apari#iei de modi"icări adaptative.


68/92

FACTORI GEOGRAFICI

Ac%/(i 2)c('#i % #%2%#" $) c)#)c(%#i(ici$%/i #%$)3ii$% &)3i)$% )$% *+*i %c'i(%.Di+ )c%)(" c)*4" i+2$*%+3) $'# )*)0i%3ii i+(#5*+ %c'i(% %(% i+i#%c(",

i+ ii)#%) *+'# (#""(*#i

&)#(ic*$)#% )$('# 2)c('#i %c'$'6ici:$*i+), (%&%#)(*#), *ii()(%) %(c.

P'4i3i) 6%'6#)2ic" pe glo


69/92

P'4i3i) 6%'6#)2ic" pe glo


70/92

FACTORI MECANICI3in gama "actorilor mecanici "ace parte mişcarea aerului


71/92

FACTORI FIICI

T%&%#)(*#), este caracterizată deurmătoarele domenii de "luctua#ii8•domenii compatiile cu stări active ale popula#iilor şi indivizilor componen#i9

•domenii !n care "luctua#iile de

temperatură induc stări de laten#ă !ndi"erite grade.

T ( i$ i i ( !i$


72/92

T%&%#)(*#i$% i+i% *&'#()!i$% %*+%$% &%cii % )i2%#% /i &""#i *+(% 59,...,5@9Q C, (%&%#)(*#i c% &'( 2i

c'+i%#)(% c) $ii() i+2%#i')#" )!'$*("

% ('$%#)+3" )0i%3ii )c(i0%. T%&%#)(*#i$% )8i% % K99QC,&'( 2i c'+i%#)(% $ii() *&%#i')#"

)!'$*(" % ('$%#)+3" ) 0i%3ii )c(i0%*&'#()(" ')# % *+%$% &%cii % !)c(%#ii

/i c%)+'2ic%%.

T%&%#)(*#) '&(i" &%+(#* *+


73/92

T%&%#)(*#) '&(i" &%+(#* *+'#6)+i )* ' &'&*$)3i% %(% c%) $)

c)#% 'c%%$% %()!'$ic% /i %ci +(#%)6) )c(i0i()(%, c#%/(%#%) /i

%40'$()#%) % '*c c* c%$% )i ici&i%#%#i % %+%#6i%. C"i$% % ))&()#%$) )c3i*+%) (%&%#)(*#ii *+( 2')#(%

)#i &%+(#* ) &%#i(% c) i+(#"#i$% %%+%#6i% " 2i% %6)$% c* &i%#%#i$% %%+%#6i%.

F $ 2 ( $ i


74/92

F'c*$ c) 2)c('# %c'$'6ic. 3eşi la prima vedere este prin e7celen#ă un

"actor distructiv, numeroase oserva#ii şicercetări speciale, audemonstrat caracterul

comple7 din punct de vedere ecologic. Eocul

in"luen#ează puternic structura iocenozelor,succesiunea ecologică şi productivitatea

iologică, modi"ic;nd structura şi !nsuşirile

solului, ac#ion;nd direct ca un "actor de selec#ieasupra componentelor iocenozei sau

concomitent pe amele căi.

L*i+)


75/92

L*i+) Se poate di"eren#ia după cele categorii de surse8

•Surse cosmice


76/92

& Aste un vector important al agen#ilor poluan#i.3eşi are vitezF mai redusF dec;t aerul, prezintă

totuşi o serie de caracteristici agravante8 poate dizolva multe sustan#e nocive,

moiliz;ndu?le9 poate vehicula şi materiale mai dense9 prezintă condi#ii "avoraile pentru

concentrări "izice, chimice şi iologice aleagen#ilor poluan#i9 poluarea ei poate in"luen#a !n cel mai !nalt

grad !ntreaga te7tură a lan#urilor alimentare

pa are c;teva proprietă#i "izice "oarte


77/92

pa are c;teva proprietă#i "izice "oarteimportante din punct de vedere ecologic8

Densitate ma3im* la temperatura de 4 0C.

Consecin#ă ecologică8 ghea#a pluteşte9dacă s?ar scu"unda ar determina dispari#ia"lorei acvatice, iar !n perioada de vară n?ar

"i timp pentru topirea acesteia9


78/92

FACTORI CHIMICI


79/92

C O C CC'&'4i3i) i'+ic". În orice ocosistem natural

energia solară este convertită !n energie chimică amateriei organice sintetizate !n procesul deintroducere !n circuit şi de recirculare cu ratedi"erite a ma+orită#ii cationilor şi anionilor careintră !n compozi#ia mediului aiotic. 3in acest punct de vedere compozi#ia ionică a mediuluiac#ionează ca un important "actor ecologic, ale

cărui "luctua#ii !n spa#iu şi timp condi#ioneazădistriu#ia "lorei şi "aunei şi deci structura iocenozelor naturale şi productivitatea iologică a

acestora

S)$i+i()(%) reprezintă greutatea


80/92

S)$i+i()(%), reprezintă greutateaelementelor solvite e7primată !n grame,

care poate "i o#inută dintr?un @g de apămarină !n vacuum la o temperatură de

4)00

C. >mportan#a ca "actor ecologic estedeoseită pentru că "luctua#iile salinită#ii !nspa#iu şi !n timp in"luen#ează pro"und

compozi#ia speci"ică a iocenozelor şicondi#ioneată răsp;ndirea geogra"ică a

speciilor.

O8i6%+*$


81/92

6 cest gaz cu soluilitate relativ mică !n apele naturale, nu estein"luen#at numai de varia#iile "actorilor men#iona#i


82/92

În cazul !n care, !n timp sau !n spa#iu, seproduc "luctua#ii de temperatură sau salinitate se!n#elege că se va modi"ica starea de echiliruprin procese de disociere sau precipitare şi !n

consecin#ă se va modi"ica valoarea pH?ului. Aste!n acelaşi timp "oparte proail ca pentruintervale de timp restr;nse să nu aiă loc

"luctua#ii semni"icative de temperatură sausalinitate, dar să se producă intrări sau ieşiri deio7id de caron lier care vor pertura starea

de echiliru FACTORI EDAFICI


83/92

S'$*$ este de"init drept pelicula superficială de rocisedimentare care este rezultatul interacţiunii dintre

roca mamă şi respectiv stratul litologic, covorul

vegetal, microfloră şi faună


84/92

C'&)#(i%+(*$ !i'(ic )$ '$*$*i

P#i+ci&)$*$ c'&)#(i%+( !i'(ic )$ '$*$*i %(%


85/92

& &!i')) % !)c(%#ii c)#% %c'&*+ )(%#i)'#6)+ic" ')#(" /i !'6"3%/(% '$*$ c* *!()+3%i+%#)$%. A$ 'i$%) c'&)#(i%+( !i'(ic %(%!i')) % $*!#ici%, c)#% c'+*" &)#(ic*$% %'$, $% "#*+3%c (#)+2'#-+ '$*$ 6#'i%# +(#5'

&*$!%#% 2i+". L*!#ici%$% (#)+&'#(" i+(#5*+ $'c +)$(*$ c)+(i("3i i&'#()+(% % )4'(, c)#!'+, i$ici* /iic#'%$%%+(%.

E8c#%%+(%$% $*!#ici%$'# &'#%c 2%#(i$i()(%)'$*$*i. U+ c'&)#(i%+( !i'i+%#( %(% )) %%+4i% %$ii+)(% + '$ % !)c(%#ii /i +%0%#(%!#)(%.

Ec'i(%*$ care cuprinde şi solul are două "unc#ii


86/92

p ş #esen#iale8 de depozitare şi "urnizor de elemente

nutritive şi apă, pe de o parte, şi de recipient şitrans"ormator de reziduuri şi deşeuri, pe de altă parte,av;nd deci rolul de regulator al ecosistemului şi depuri"icator al mediului !ncon+urător. 3e la aceasta "ace

astrac#ie zona marilor oraşe, unde reziduurile sunt!nlăturate mai mult sau mai pu#in sistematic,!ncerc;ndu?se limitarea poluării pe supra"e#e mai

reduse, cu toate că din punct de vedere al poluăriiapelor şi aerului oraşele mari, marile industriireprezintă principalele surse de poluare a solului.

3atorită capacită#ii de a !ntre#ine via#a


87/92

3atorită capacită#ii de a !ntre#ine via#aplantelor, solul constituie principalul mi+loc

de produc#ie agricolă. A7isten#a şidezvoltarea societă#ii umane vor "i

condi#ionate vital, !ncă multă vreme, deaunden#a şi calitatea plantelor superioareterestre, care treuie să asigure oamenilor

hrana şi materiile prime pentru!mrăcăminte, adăpost, medicamente şi altecerin#e.


88/92

C'+(i(*%+3i i+%#)$i /i '#6)+ici )i '$*$*i

Solul este un corp tridimensionalconstituit din trei "aze8 solidă, lichidă şi

gazoasă. ropor#iile acestor "aze suntvariaile de la sol la sol şi chiar !n cadrulaceluiaşi sol, !n "unc#ie de condi#iile

climatic şi de nivelul de gospodărire.


89/92

C'+(i(*%+3i i+%#)$i cuprind "rac#iunea minerală grosieră


90/92


91/92

-olul solului ca "actor de mediu

!ncon+urător, ca mi+loc principal de produc#ie vegetală, ca loc de dega+are,

şi mediu de preluare, trans"ormare,reciclare şi recirculare a diverşilor poluan#i depinde !n principal, de

proprietă#ile lui "izice, chimice şi iologice.


92/92

PROPRIETĂŢILE

SOLURILOR

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	imnam
View:	229 times
Download:	0 times

Curs Ispm3 D-l Ionescu Lucian

Documents