Curs Drenaj Martie 2013

8/10/2019 Curs Drenaj Martie 2013

1/61

CURS DRENAJ LIMFATIC

Pentru a funciona la parametri optimi, celulele (ale pielii, ale muchilor i ale

tuturor organelor) au nevoie de oxigen i de substane nutritive. Aceste elemente suntaduse sub forma zaharurilor, grsimilor, apei, proteinelor i srurilor minerale de ctresnge prin intermediul arterelor, arteriolelor (ramificaii subiri ale arterelor) icapilarelor. Ca orice organism viu, celulele se hrnesc, consum nutrienii i elimindeeurile i elementele de care nu au nevoie, o parte (reziduuri de mici dimensiuni) nreeaua venoas, iar cea mai mare parte (reziduurile mai mari), n reeaua de vaselimfatice.

Fiecare celula a organismului este scufundata ntr-un lichid din care si aruncadeseuri. Acest mediu trebuie sa aiba o compozitie stabila pentru a garanta starea buna sifunctionarea perfecta a celulelor. Echilibrul su se bazeaza pe mecanisme de reglare

orchestrate de sistemul limfatic. Acesta colecteaz excedentul de limf, fluid incoloreliberat de snge, care se acumuleaza n tesuturi, si l aduce la inima. Limfa transportsubstanele nutritive i preia deeurile celulare. Ea are drept sarcina transportul lipidelorsi al moleculelor liposolubile, din intestin pna n snge.

Pentru a asigura o bun irigare a tuturor organelor i esuturilor, inima pompeazsange sub o presiune destul de crescut, fapt ce favorizeaz ieirea apei din vasele desnge. Nu este o simpla ap, compozitia lichidului dintre celule (numit lichid interstiial)este complex.

Lichidul interstiialprovine din snge, ns spre deosebire de acesta, el nu conine

elemente figurate i substane proteice macromoleculare (serumalbumine, serumglobulinei fibrinogen). Din cauza unor substane organice care rezult din metabolismulesuturilor, compoziia lichidului interstiial difer nu numai de la un teritoriu al corpuluila alt teritoriu, ci i n acelai loc, n funcie de activitatea fiziologic ndeplinit.

Lichidul interstiial ptrunde n mod treptat n interiorul unor capilare, chiar lanivelul spaiilor dintre celule, dnd natere limfei. Limfa nu este absolut identic culichidul interstiial, deoarece ea mai conine i un numr considerabil de limfocite i oseam de substane proteice cu care se mbogete n cursul trecerii prin sistemullimfatic.

Limfa este un lichid transparent, incolor, care circul prin vasele i ganglioniilimfatici, precum i n spaiile intercelulare, realiznd schimbul de substane ntre snge iesuturi. Rolul limfei este de a transporta substanele nutritive i de a prelua deeurilecelulare. Limfa are drept sarcin transportul lipidelor i al moleculelor liposolubile dinintestin pn n snge.

Sistemul limfatic ajut la transportulcelulelor, proteinelor, nutrienilor iproduilor de degradare n organism. Mai precis, transporta celule sangvine albe, inclusiv


2/61

acel tip special de celule albe care se numesc limfocite. Limfa conine proteine, grsimi,sruri minerale, iar compoziia sa se apropie de cea a plasmei, din care s-a format.Compoziia i aspectul su difer totui dup regiune n care se gsete. Astfel, nintestine, limfa conine multe grsimi i are un aspect lptos. n ficat, limfa este bogat nproteine.

Sistemul limfatic are trei funcii principale:

Combaterea infeciei sistemul limfatic transport un apos, lichid clar, plin delimfocite. Limfocitele sunt celule care lupta impotriva infectiilor.

Golir ea flu idului in excesdup ce sngele a circulat prin tesuturi las fluide iproteine.

Absorbtia lipidelorsistemul limfatic absoarbe, de asemenea, lipidele din intestinsi le transporta la snge.

Limfa conine un procent mai mare de grsimi fa de cel din snge, dar mai

puine proteine. Conine n plus macrofage i globule albe, numite limfocite, care aufuncie de aprare mpotriva infeciilor i a altor boli. De exemplu, cnd ne doare n gtpalpm ganglionii gtului i ne dm seama dac sunt inflamai: e semn c organismullupt mpotriva infeciei.

Sistemul limfatic se deosebeste de sistemul circulator sanguin prin doua caracteristici:

- este adaptat la functia de drenare a tesuturilor, din care cauza capilarele sale formeazaretele terminale, spre deosebire de capilarele sanguine care ocupa o pozitie intermediaraintre sistemul arterial si si cel venos;

- peretii sunt mai subtiri decat cei ai vaselor sanguine.Coninutul sistemului limfatic

1. Vasele limfatice totui, chiar dac limfa este un lichid acesta este clasificat ca iesut conector.

Circulaia limfei se face dinspre esuturi spre snge, prin intermediul valvelor idatorit contraciei muchilor netezi ai peretelui vaselor. Limfa este captat n esuturi decapilarele limfatice, al cror perete l strbate, i condus la ganglioni. Dup ce a fostfiltrat, ea este evacuat spre spaiile interstiiale.

Capilarele limfatice o colecteaz din nou pentrua o direciona spre inim. Limfastrbate tuburi din ce n ce mai importante: vase, trunchiuri, canale limfatice, apoi canalultoracic, vasul-amiral al sistemului limfatic, care deverseaz limfa n snge la nivelulvenelor situate la baza gtului.

Limfa dreneaz astfel mediul intern, jucnd rolul de supapa de preaplin.Structura sistemului limfatic seamn cu cea a sistemului sanguin: ea cuprinde n acelai


3/61

timp vase i organe. Analogia se oprete aici pentru c, n sistemul limfatic, aceste doupri sunt total independente una de alta. Vasele limfatice vehiculeaz limfa spre inima,n timp ce organele limfatice servesc la stocarea limfocitelor care asigura aprareaorganismului.

Reeaua limfatic este constituit n primul rnd din vase prezente n toateesuturile, ntre celulele i capilarele sanguine.

Doar sistemul nervos central, oasele, dintii i mduva osoas sunt lipsite de sistemlimfatic.

Alt specialitate a reelei limfatice: vasele sale sunt dotate cu un sistem de ui carese deschid i se nchid n funcie de presiunea existenta n compartimentul interstiial.Aceste valvule mpiedica refularea limfei. Odat ajuns n capilare limfatice, ea se scurgespre vasele limfatice i se ndreapt spre inim.

Aceste vase seamn mult cu venele. Vasele limfatice superficiale urmeazacelai itinerar ca venele superficiale, iar vasele profunde iau calea arterelor profunde.

Nu sunt distribuite in mod uniform, cum sunt venele si arterele; lipsesc din zonaficatului, a cailor urinare sau a alveolelor pulmonare, in timp ce in intestin si in jurularterelor sunt numeroase.

Diametrul vaselor crete progresiv pe msur ce limfa se apropie de inim.Fiecare regiune a organismului are propriile sale vase limfatice. Cele ale gtului dreneazlimfa de la nivelul capului i al gtului. Vasele regiunii abdominale conduc limfa de la

nivelul organelor abdominale, cum ar fi stomacul, ficatul, pancreasul i intestinele, spreganglionii limfatici ai abdomenului. Apoi intr n aciune ganglionii care-i ncepactivitatea de epurare. Odat debarasat de particulele sale nocive, limfa pornete din nouspre alte vase limfatice nainte de a ajunge n circulaia venoas. Cele mai mari vase dinaceast reea formeaz aa-numitele trunchiuri limfatice. Limfa care parvine la nivelultoracelui se mparte n dou canale.

Cele dou canale deverseaz limfa filtrat n circulaia venoas, la baza gtului, lapunctul de jonciune dintre vena jugular intern i vena subclavie. Spre deosebite decirculaia venoas, circulaia limfatic funcioneaz fr a fi pompat. Aceasta e pus nmicare de contraciile muchilor scheletici.

Ea se scurge variindu-i debitul n funcie de presiunile provocate de cavitateatoracic la fiecare inspir.

In fiecare minut se filtreaz, la nivelul capilarelor arteriale, 16 ml ap. Din acestvolum, 15 ml se resorb n snge, la nivelul captului venos al capilarelor. Volumul de aprestant n esuturi nu stagneaz, ci ia calea capilarelor limfatice.


4/61

2. Organele limf oide

2.1. Organele limf oide principale

a). Mduva osoas hematogen (roie) esutul flexibil aflat n interiorul oaselor. La

om, n interiorul oaselor mari se gsete mduva osoas hematogen. Mduva osoasconstituie aproximativ 4% din totalul greutii corporale (aprox. 2.8 kg la un individ adultnormal la greutate standard de 70 de kg). Mduva osoas de asemenea mpiediccurgerea invers a limfei, astfel fiind o parte important a sistemului limfatic norganismul uman.

b). Timusul acesta este un organ cu 2 lobi localizat n cutia toracic. esutultimusului nsui consta n celule T, celule macrofage i epiteliale. Fiecare lob estencapsulat ntr-un strat de esut conector. Timusul are o funcie de organ limfopoeticpreluat treptat n cursul creterii copilului de ctre ganglionii limfatici i o funcieendocrin n virtutea creia stimuleaz creterea organismului, calcificarea oaselor,

dezvoltarea gonadelor etc. Gonadele determin la maturizare prin hormonii pe care-isecret degenerarea timusului i astfel, n mod indirect, oprirea creterii.

Este complet dezvoltat la natere, ns el continua s creasc n volum i greutate pn lapubertate, cnd ncepe involuia s. Din aceste motive, timusul este numit n literatura despecialitate glanda neuroendocrin temporar.
http://veritasvalentin.wordpress.com/2012/11/30/subcapitolul-iii-sistemul-limfatic/untitled-3/


5/61

c). f icatul - indeplineste rolul de organ limfatic central doar in viata intrauterina sireprezinta locul unde se realizeaza diferentierea si maturizarea limfocitelor B.

2.2. Organele limfoide secundare

a).Ganglioni i limfatici mici aglomerri celulare de form rotunjita, cu diametrul de10-15 mm, distribuii sub form de ciorchini de-a lungul vaselor limfatice. Fiecareganglion este compartiment n mai muli foliculi limfaticibogai n globule albe, cumsunt limfocitele i macrofagele. n interiorul ganglionilor au loc procese importante aleimunitii pentru c aici se gsesc anumite tipuri de celule ale sistemului imunitar, nspecial limfocite ce au rol de aprare n fata substanelor pe care le considera strine imacrofage ce distrug germenii care au ptruns n organism.

n corp se gsesc n jur de 600 de ganglioni limfatici, unii aezai profund, n jurul unororgane sau vase de snge, alii plasai superficial, imediat sub piele. n mod normal, nicimcar cei superficiali nu sunt vizibili sau palpabili, lucru care se ntmpl doar cnd

ganglionii sunt umflai i mrii de volum datorit unei afeciuni.Ganglionii superficiali sunt concentrai n anumite zone ale organismului: la nivelulcapului i gtului (n jurul pavilionului urechii, sub mandibula, laterocervicali,supraclaviculari etc), n axile, n regiunea inghinal. Sunt unii ntre ei printr-o reea devase limfatice i au drept scop filtrarea sngelui i supravegherea imunologic aregiunilor respective.

Limfa care patrunde in gangloni este filtrata de foliculii limfatici si debarasata deeventualii sai agenti infectiosi.

Amigdalele sunt conglomerate de foliculi limfatici, n care abund celulele de aprare.Ele au forma rotunjit i sunt acoperite de o mucoasa. Se ntmpla frecvent ca ele sa seumfle, n timpul unei angine. Celulele lor sunt n acest caz angajate permanent ntr-olupt mpotriva bacteriilor ofensive. Ganglionii pot atunci s-i mreasc volumul i sfie palpai la nivelul gtului, ceea ce nseamn c vin n ajutorul amigdalelor.

Apendicele este situat ntre intestinul subire i cel gros. Cu o lungime de 8 cm, are i elfoliculi limfatici, care i permit s ajute organismului la combaterea infeciilor. Are totuiun rol minor, iar absena sa nu se perturba cu nimic echilibrul mediului inferior alorganismului. n primii ani dup natere apendicele funcioneaz ca un organ limfoid ceare rol n maturizarea limfocitelor B i n producerea anticorpilor imunoglobulinei A. Deasemenea, apendicele produce molecule ce asigur micarea limfocitelor (ofer rezistenorganismului la infecii) ctre diferite zone ale corpului.


6/61

Mrirea de volum al unui ganglion poart numele de adenopatie. n afar de cretereadimensiunilor, ntr-o adenopatie pot fi modificate i alte caracteristici ale nodulilorlimfatici, precum consistent, form, mobilitatea etc, n funcie de boal care a produs-o.

Exist numeroase cauze pentru care un ganglion se poate mri. n general, noduliilimfatici cresc n volum atunci cnd se activeaz n urma unei infecii, inflamaii sau n

cancer.

Cele mai intalnite afeciuni infecioase ce se asociaz adenopatiei sunt infeciilefaringiene streptococice, oreionul, rujeola, otitele, abcesele dentare, mononucleoza,plgile infectate.

b). Splina organ bogat vascularizat situat n unghiul superior stng al abdomenului,ntre diafragm i coaste, i care, nainte de natere, produce o parte a celulelor sangvinei, dup natere, joac un rol important n imunitate. Splina este o mas de culoare rounchis, spongioas, de mrimea unui pumn, care cntrete n jur de 200 grame.


7/61

Organu l cu cea mai mare masa de tesut l imfatic din corp este alcatui t din 2 tipur i de

tesuturi : pulpa alba si pulpa rosie.

pulpa albesut limfatic care const n cea mai mare parte din limfocite imacrofage;

pulpa roie- sinusuri vascularizate i iruri de esut splinal care const n

limfocite, macrofage, eritrocite, granulocite i celule plasmatice.

Spre deosebire de ganglionii limfatici, ea se afl n comunicaie direct cu circulaiasangvin. n consecin ea se afl, n permanen, n contact cu totalitatea antigenelorcirculante, adic cu ansamblul substanelor prezente n snge care sunt capabile s inducproducia de anticorpi n organism, indiferent de originea lor (bacterii, substane toxice,celule strine). Deci are un rol major n sistemul imunitar.

Funcii :

Distrugerea eritrocitelor i trombocitelor btrne; Transformarea hemoglobinei n bilirubin; Un depozit foarte important de fier in organism (rezultat in urma descompunerii

hemoglobinei); Poate produce anticorpi (persoanele crora le lipsete splina sunt mai predispuse

la anumite afeciuni bacteriene); La fetui, splina produce eritrocite i leucocite, ns ctre ultimele luni ale vieii

intrauterine, aceast funcie este preluat de mduva oaselor.


8/61

c). esutul limfoid asociat mucoaselor (nodulii limfatici) mucoasele care vin incontact permanent cu antigenele (digestive, respiratorie, genitala, urinara) prezinta o reteaintegrata de tesut limfoid, protectoare fata de agresiunea antigenica tesutul limfoidasociat mucoaselor. Tesutul limfoid asociat mucoaselor (MALT) are rolul de indepartarea antigenelor exogene, limitand expunerea aparatului imunitar sistemic. Totodata, acest

tesut limfoid nu reactioneaza cu microbiota normala a mucoaselor. Deficientelefunctionale ale MALT expun aparatul imunitar sistemic unei stari de activarepermanente, ducand la instalarea bolilor autoimune.

Antigenul este termenul care definete orice substan de origine endogen sau exogen,care, odat ajuns n organism, nu este recunoscut ca proprie i determin apariia unuirspuns imun, ce vizeaz neutralizarea i eliminarea ei. Odat ptrunse n organismantigenele pot determina:

- Sinteza de molecule de anticorpi, care le recunosc specific;

- Instalarea memoriei imunologice (amintirea organismului despre ntlnirile anterioareavute cu acelai antigen);

- Apariia eventual a unor reacii imune aberante: reacii alergice, autoimune etc.

Vasele limfatice duc limfa de la tesuturi spre circulatia sanguina. Cele mai micivase limfatice sunt capilarele (vasele limfatice initiale). Acestea se varsa in precolectoarecare la randul lor se varsa in colectoare. Colectoarele sunt reprezentate de ductultoracic si marea vena limfatica

Ductul (canalul) toracicse formeaza in dreptul vertebrei L2 unde se afla cisternalui Pequet si are un traseu ascendent, de-a lungul coloanei vertebrale, traversanddiafragmul prin acelasi orificiu cu aorta. La nivelul gatului, ductul toracic se varsa invena subclavie stanga.

Ductul toraciccolecteaza limfa de la nivelul:- membrelor inferioare- abdomenului- hemitoracelui stang- membrului superior stang- jumatatii stangi a extremitatii cefalice

Marea vena limfatica dreapta (canalu l l imf atic drept) se varsa in vena subclavie dreaptasi dreneaza limfa din:- membrul superior drept- hemitoracele drept- jumatatea dreapta a extremitatii cefalice.


9/61

Circulatia limfatica

Circulatia limfatica este o circulatie centripeta (de reflux) care incepe in spatiile

interstitiale si se termina in spatiul retroclavicular drept sau stang. Circulatia limfei serealizeaza prin urmatoarele mecanisme:

propriul mecanism de contractie al vaselor mari limfatice (10-15 contractii/minut);

presiunea pe vasele limfatice exercitata de fortele externe: contractia musculara,pulsatiile arteriale, peristaltismul intestinal;

modificarile de presiune intratoracica, pozitive si negative, ce apar in timpulrespiratiei.

Limfaticele si ganglionii membrului superior

1. Limfaticele membrului superior

Limfatice superficiale repartizate la suprafata membrelor, mai dense la niveluldegetelor si pe fata palmara a mainii. Colectoarele interosoase anterioare siposterioare urca pe antebrat, apoi pe brat, colectand limfa adusa prin capilare si sereunesc in final in regiunea axilara.

Limfatice profundesunt doua colectoare radiale profunde la nivelul pumnului careinsotesc artera radiala si se anastomozeaza la plica cotului. Mai exista doua

radiale cubitale profunde care urca de-a lungul vaselor cubitale pana la plicacotului. Colectoarele interosoase anterioare si posterioare se unesc cu celelaltecolectare la nivelul plicii cotului. Din aceste colectoare ale antebratului se nasc 2sau 3 colectoare humerale. Acestea se pot reuni in treimea mijlocie a cotului cuuna sau doua ramuri ale ganglionilor epitrohleeni si cu cateva ramuri musculare.

2. Ganglionii limfatici ai membrului superior

Ganglioni superficiali:

a. Supraepitrohleeni2-3 cm deasupra epitrohleei.

b. Ganglionii stratului deltopectoral.c. Grupul toracic (mamar extern)cuprinde 57 ganglioni lipiti de peretele toracic alcoastelor de la a 2-a la a 6-a. Ei dreneaza o mare parte a limfaticelor sanului, ale pereteluiantero-lateral al toracelui, ale tegumentelor si muschilor peretelui abdominal supra-ombilical;d. Grupul scapularcuprinde 510 ganglioni aflati de-a lungul venei scapulareinferioare pana la varsarea acesteia in vena axilara. Ei dreneaza tegumentele si muschiiperetelui toracic posterior si ai partii postero-laterale de la baza gatului. Limfa se varsa


10/61

apoi in ganglionii humerali;e. Grupul centralnumara 4-6 ganglioni la care vin colectoarele de la san. Acest grupeste inclus in grasimea din partea medie a axilei si isi trimite eferentele spre grupulsubclavicular;f. Grupul subclavicularcuprinde 6-12 ganglioni. El ocupa varful piramidei axilare

deasupra micului pectoral. Acest grup primeste vasele eferente ale altor grupuri, trunchiulsuperficial interdeltopectoral si colectoarele superficiale ale glandei mamare.

Ganglioni profunzi-se pot afla de-a lungul arterei radiale, cubitale, interosoase sihumerale.

Ganglioni axilarimajoritatea acestora sunt subaponevrotici, deci profunzi. Putinelimfatice ale membrului superior nu converg spre ganglionii axilari. se gasesc aicigrupul humeral, toracic, scapular, central, subclavicular. Toate vasele colectoarelimfatice ale membrului superior (superficiale sau profunde) ajung la grupulhumeral. Colectoarele cele mai externe ale bratului pot scurtcircuita grupul

humeral si comunica direct cu grupul sub- sau supraclavicular. Grupul humeralnumara 57 ganglioni in zona posterointerna a axilei.

Limfaticele si ganglionii membrului inferior

1. Limfaticele membrului inferior

Colectoarele superficiale satelite ale safenei internemerg spre colectoareleinghinale.

Colectoarele superficiale ale safanei externemerg spre ganglionii limfatici poplitei.

Colectoarele regiunii fesiere

Colectoarele profunde:

a. principalecele care urmeaza vasele:

care urmaresc artera nutritiva a osului;

ale membranei interosoase;

cele care urmeaza arterele plantare;

care insotesc anastomoza dintre artera pedioasa si artera plantara externa;

care insotesc artera tibiala anterioara;

satelitele arterei tibiale posterioare care se varsa in ganglionul popliteu cel mai extern.


11/61

b. cai accesorii:

limfaticele satelite ale arterei obturatorii, care se varsa in grupul intern al ganglioniloriliaci externi;

limfaticele satelite ale arterei sciatice, care se varsa in ganglionii iliaci interni;

limfaticele satelite ale arterei fesiere, care pot ajunge in ganglionii limfatici si in cei aiarterei iliace comune.

Limfaticele sunt mai numeroase la picior decat la gamba si coapsa. La picior sunt mainumeroase pe fata plantara decat pe fata dorsala.

2. Ganglionii limfatici ai membrului inferior

Ganglionii inghinalise impart in superficiali si profunzi. Cei profunzi sunt mai

putin numerosi, respectiv 1-3. Ei sunt legati de grupul intern al ganglionilor iliaci.

Ganglionii poplitei:- Ganglionul safen externprimeste colectoarele satelite ale venei safene externe,provenind de la treimea posterioara a marginii externe a piciorului, de la parteaexterna a calcaiului si de la fata posterioara a gambei.

Ganglionul tibial anteriorse gaseste la nivelul membranei interosoase, decisubaponevrotic.

Ganglionii iliaci si lomboaortici

Lanturile iliace constituie releul obligatoriu prin care limfa, venind de la membreleinferioare se varsa in canalul toracic.

Ganglionii iliaci se impart in trei lanturi:

lantul externpe marginea externa a arterelor iliace, primitiva si externa, avandtendinta sa se insinueze intre psoas si artera;

lantul mijlociueste plasat inauntrul arterei iliace externe, pe fata anterointerna avenei. se continua in spatele arterei iliace primitive;

lantul internse naste in spatele partii interne a arcadei crurale si se continua de-a

lungul arterei iliace interne.

Lanturile iliace primesc si trunchiurile care dreneaza majoritatea viscerelor pelvine.

Lanturile ganglionare lomboaortice se impart in patru grupe care prelungesc lanturile ilio-pelvine. Din plexul lomboaortic se desprind doua trunchiuri lombare care, prin reunirealor supra- sau subdiafragmatic, formeaza canalul toracic. Daca confluentul este


12/61

subdiafragmatic, el primeste trunchiul limfatic intestinal care dreneaza chilul absorbit lanivelul intestinului subtire. Cisterna lui Pequet marcheaza originea canalului toracic.

Limfaticele capului si ale gatului

Cercul ganglionar pericervicalcuprinde:

a. grupul occipital profundsituat sub unghiul postero-superior al muschiuluisternocleidomastoidian si pe tesutul fibrotendinos care acopera linia occipitala superioaraintre insertiile SCM si trapezului; primeste limfaticele din portiunea occipitala a pieliiparoase a capului.b. grupul mastoidiansituat la capatul proximal al sternocleidomastoidianului;primeste limfaticele fetei posterioare ale pavilionului urechii si a teritoriului parietal alpielii paroase a capului.c. grupul parotidianse subdivide in trei grupe:

grupul superficial si preauricular; grupul sub-aponevrotic; ganglionii intraglandulari.

Grupul parotidian primeste limfa din regiunile temporala si frontala a pielii paroase acapului, de la pleoape, de la radacina nasului, de la urechea externa.

d. grupul submaxilar profundplasat pe marginea inferioara a mandibulei siobrazului; primeste limfa de la pleoapa inferioara, de la nas, obraz, buze, de la gingii si dela planseul bucal.e. grupul submentoniercare poate fi profund sau superficial, plasat intre cele doua

parti ale muschiului digastric; primeste limfa de la menton, de la buza inferioara, de lapartea mediana a gingiei inferioare, de la planseul bucal si de la varful limbii.

Grupele laterale profunde ale gatului (lantul ganglionar substernomastoidianprofund)plasat de la mastoida pana la baza gatului.

Grupul cervical profund juxta-visceral- cuprinde:

a. ganglionii retrofaringieni;b. ganglionii prelaringieni;c. ganglionii pretrahleali;

d.ganglionii lantului recurential.

Vasele limfatice ale capului si gatuluimerg la ganglionii substernomastoidieni.

Limfaticele trunchiului

1. Limfaticele fetei anterioare a trunchiului


13/61


14/61

local dar si cu iradiere; scurgerea de lichid limfatic la nivelul

tegumentului.

Stadializarea edemului:a. gradul I (spontan reversibil)edemul apare la presiuneategumentului (lasa godeu) si scade la elevatia membrului;b. gradul IIpresiunea degetelor nu lasa godeu. In acest caz se instaleaza fibroza caremarcheaz debutul edematierii membrului.c. gradul III (elefantiazis)este ireversibil iar dimensiunile membrului afectat sunt foartemari. Tesutul este dur, fibrotic. In acest caz se indica chirurgia de debridare.Limfedemulsecundar aparut la mambrul superior sau la cel inferior are in general o evolutie proximo-distala.

Daca limfedemul nu este tratat, lichidul bogat in proteine continua sa se acumulezeducand la fibrozarea membrului. Acesta devine un mediu de cultura propice pentru

dezvoltarea bacteriilor si aparitia secundara a limfangitei.

1. Limfomul cancerul esuturilor limfatice, care reprezint cea mai important parte asistemului imunitar. Acesta este format din diverse tipuri de celule care lupt impotrivainfeciilor ce atac organismul. Ele se gsesc reunite in ganglioni limfatici. Limfomul sedezvolt la nivelul globulelor albe denumite limfocite, globulele albe, din motiveincomplet cunoscute, multiplicandu-se anormal. Ele se colecteaz la nivelul ganglionilorlimfatici, unde continu s se multiplice i apare astfel o formaiune tumoral.

Sistemul limfatic are trei functii principale in economia organismului, anume inlaturarea

fluidului interstitial din tesuturi,absorbtia si transportul acizilor grasi si lipidelor catresistemul circulator si vehicularea celulelor imunitatii prin organism. Limfa transportacelule specializate in preluarea antigenelor din periferie (acestea se numesc celulereprezentatoare de antigen) pana la ganglionii (nodulii) limfatici, unde este declansatraspunsul imun.

Limfa transporta de asemenea si limfocite. Limfocitele sunt si ele importante in luptaimpotriva diversilor agenti infectiosi cu care organismul poate veni in contact: bacterii,virusuri sau fungi.

Ori de cate ori organismul incearca sa faca fata unei infectii, observam ca ni se maresc

ganglionii din regiunea afectata (daca acestia au localizare superficiala, desigur).

Acest lucru este foarte normal si este considerat chiar un indicator ca imunitateafunctioneaza si ca nu exista stari de imunodepresie, cand organismul este usor de invinsde catre patogenii din mediul extern, sau chiar de unele bacterii saprofite care devinagresive. Limfoamele sunt cancere cu originea in celulele sistemului imun, care devininsa tumori solide. Ele apar cand celulele acestea incep sa se multiplice haotic si scapa desub control.


15/61

Noile celule nu sunt doar mult mai numeroase, ci au si caracteristici mult mai agresive,pot invada tesuturi, pot metastaza, pot pacali restul celulelor imune, astfel incat sa nu fiedistruse. In prezent exista doua tipuri principale de limfoame, anume limf omul Hodgkinsi limfomul non-Hodgkin, fiecare dintre ele fiind caracterizate in functie departicularitatile morfologice pe care le prezinta.

Limfomul non-Hodgkin se imparte in 2 categorii:

- Limfom non-Hodgkin agresiv (grad intermediar/mare) caracterizat prin rapiditateacu care se divid celulele neoplazice din ganglionii limfatici, necesitand tratament imediat.Fara un tratament adecvat, speranta de viata medie la pacientii cu limfom non-Hodgkinagresiv este de la 6 luni la 2 ani.

- Limfomul non-Hodgkin indolent caracterizat de multiplicarea si raspandirea mailenta in organism a celulelor neoplazice, ceea ce face diagnosticarea mai dificila.Pacientii pot trai in medie 10 ani cu aceasta boala.

Cauzele limfoamelor sunt inc necunoscute, dar mai multi factori joaca un rolimportant in dezvoltarea tumorii. Astfel, deficitele imunitare congenitale, bolileautoimune, tratamentele imunosupresoare, sindroamul imunodeficientei dobandita(SIDA) pot, de asemenea, sa faciliteze aparitia unui limfom non-Hodgkin.

Bolnavii cu limfom Hodkin i cei cu limfom non Hodkin au aceleai simptome: apariiaganglionilor mrii, scderea n greutate, transpiraii (n special nocturne), febr sausubfebrilitate fr o cauz definit, astenie fizic, scderea forei.

Ce difereniaz limfomul Hodgkin de cele non-Hodgkin este prezenta celulelor Reed-

Sternberg, o celul specific limfomului Hodgkin.Exista 5 tipuri de limfom Hodgkin, localizate in sistemul limfatic. Boala debuteaza innodulii limfatici localizati in partea superioara a corpului. Unii noduli se afla in zonedetectabile cum ar fi gitul, supraclaviculari, axilari. Boala se poate raspindi si in afarasistemului limfatic,in orice zona a corpului. Limfomul Hodgkin reprezint o categorieaparte, fiind frecvent ntlnit la tineri i la aduli tineri i este una din bolile care se pot ivindeca.

2. Amigdalita inflamarea amigdalelor palatine situate de o parte si de alta a palatului(sau a limbii). Amigdalita este cel mai frecvent produsa de streptococi, in special cel

betahemolitic A. Amigdalele palatine sunt tesuturi limfoide asemanatoare ganglionilorlimfatici care au rol imunitar deosebit de important, ele reprezantand alaturi de celelaltetesuturi limfoide de la nivelul gatului (formeaz un fel de inel la nivelul faringelui) primabarier mportiva agresiunii microbilor ce ajung la acest nivel prin alimentaie sau prininspirarea aerului infectat.


16/61

Aceste organe limfoide recunosc microbii cu potenial patogen i i rein la nivelul lor,ncercnd s-i distrug prin procese ce dau natere inflamaiei. Astfel microbii suntmpiedicai s ptrund n organism fie pe cale gastric, fie pe cale respiratorie.

Principalul simptom al amigdalitelor este prezena gtului inflamat i dureros la care se

mai adaug alte simptome adiionale. Pot s fie prezente toate sau cteva din urmatoarelesimptome: febra, respiraie urt mirositoare, congestie nazal i guturai, noduli limfaticiimflamai, amigdale roii i inflamate acoperite total sau parial cu puroi, dificulti lainghiire, cefalee, dureri abdominale, suprafee sngerande pe suprafaa amigdalelor,prezena culturilor bacteriene pe suprafaa amigdalelor.

Amigdalita este contagioas la contactul apropiat cu o persoana infectat.

Drenajul limfatic manual

Drenajul limfatic manual reprezinta acel tip de masaj prin intermediul caruia se asiguradrenarea lichidelor excedentare de la nivel celular, mentinand, in aclasi timp, echilibrulhidric al spatiilor intersititiale si evacuarea deseurilor provenind din metabolismulcelular. La evacuarea acestor lichide intersititiale participa 2 procese distincte, respectivcaptarea limfei realizata de reteaua de capilare limfatice si evacuarea, departe de zonainfiltranta, a substantelor preluate in capilarele limfatice. Captarea este consecintacresterii locale a presiunii tisulare, de aceea, cu cat va fi mai mare presiunea, cu atat va fimai mult preluata de capilarele limfatice.

Manevrele specifice drenajului limfatic manual prin care se faciliteaza procesele de

captare si evacuare a limfei sunt:

Manevra de captare (resorbtie) se executa prin deplasarea pielii cu mana peplanurile subiacente, dinspre partea sa cubitala (deget 5) spre cea radiala (deget2), bratul efectuand miscari de abductie si adductie fata de trunchi, presiuneaasupra pielii avand loc in timpul abductiei.

Manevra de evacuare (de apel), se executa in sens invers fata de manevrele decaptare, dinspre radial spre cubital, presiunea executandu-se in adductia bratuluifata de trunchi.

In timp ce manevrele de captare se executa doar acolo unde exista infiltrate, respectiv

edeme, urmate de manevrele de apel care vor purta ceea ce s-a captat in cantitate crescutaspre locul de varsare, manevrele de apel sunt nelipsite din orice tip de drenaj limfatic, fieca este executat in scop pur terapeutic, fie in scop estetic, deoarece acestea au un dublurol, evidentiat experimental, de captare si de evacuare, deschizand, de asemenea,numeroase colectoare limfatice obisnuit nefunctionale.

Modalitati de executie a manevrelor de masaj


17/61

Drenajul limfatic se realizeaz prin presiuni circulare repetate pe zoneleganglionare, pentru a favoriza evacuarea limfnodulilor.

Pentru creterea eficienei acestui efect, se execut o ntindere cutanat n sensulmanevrei de apel.

Tehnica de executie a manevrei de evacuare sau de apel:

Mana este in contact cu pielea prin marginea radiala a indexului. Contactulmarginii cubitale a mainii se interupe. Degetele se deruleaza de la index la inelar, luandcontact cu piele care este intinsa in sens proximal pe parcursul acestei manevre.

Presiunea se instaleaza pe masura abductiei bratului. Manevra realizeaza oaspiratie si o impingere a limfei din colectoare. Miscarile umarului, ca si cele ale cotuluisunt ample. Pumnul se flecteaza pentru a evita transmiterea cu blandete sub forma uneiatingeri usoare apasate.

Manevra de apel (de evacuare)

Schematizarea manevrei de apel

Este vorba de o manevr care are drept scop stimularea activitii contractile amuchiului din tunica intim a colectorului limfatic. Contracia spaiului cuprins ntrecele dou valvule numit limfagion permite evacuarea limfei n sens fiziologic.Manevra se realizeaz n trei timpi: contact, ntindere cutanat n aval i desfurare pezona care trebuie stimulat. Manevra se execut astfel din aproape n aproape pn lanivelul edemului, adic de la proximal la distal.

Manevrele de apel nu se efectueaz niciodat pe edem. n schimb, se realizeaz: n aval de zonele edemiiate, fapt care creeaz o cretere a presiunii tisulare,

facilitnd astfel contracia limfogioanelor, ceea ce determin accelerarea fluxuluilimfatic prin mpingerea limfei spre ganglioni, adic spre proximal i prin aspiraredistal.

Asupra ganglioni lor, degetele mpingnd limfa n interiorul ganglionilor pentru a-igoli de coninut i pentru a accelera astfelfluxul limfatic.

La nivelul cilor de derivaie (spre exemplu: cile toracice posterioare, calea

inghinal supra-pubian), unde manevra de apel este deseori realizat printr-o prizde contact cu marginea cubital spre cea radial permitnd dezvoltarea, deschiderea igolirea anastomozelor limfatice preexistente, dar nefuncionale.


18/61

Cu ocazia ntoarceri i manevrelor n proximi tate pentru a evacua limfa care a fostresorbit la nivelul zonei edemaiate.

Manevra de captare sau de resorbtie

Tehnica de executie:

Mana se fla in contact cu pielea prin marginea cubitala a degetului al cincilea.Degetele imprima succesiv o presiune, in acelasi timp antrenad o miscare circulara apumnului. Pumnul mainii participa si el la dezvoltarea presiunii.

Manevra realizeaza o crestere a presiunii tisulare si orientarea apasarilor caredetermina evacuarea. Presiunea trebuie deci, orientata in sensul drenajului fiziologic.

Umarul executa miscari de abductie si adductie ale bratului. Presiunea seinstaleaza pe durata abductiei.

Manevra de resorbie (de captaj)

Schematizarea manevrei de resorbie

Aceast manevr favorizeaz variaiile de presiune n jurul vasului limfatic i

ntinde filamentele lui Leak, ceea ce determin deschiderea zonelor membranei bazale iastfel, captarea macromoleculelor proteice (caracteristic specific DLM, care esteevideniat prin controlul limfoscintigrafic). Simultan, resorbia favorizeaz i deplasarealichidului limfatic prezent n vase i umplerea colectorilor stimulai n prealabil prinmanevrele de apel. Aceast manevr, ca i cea de apel, se realizeaz n trei timpi: contact,ntindere, desfurare.

Manevrele de resorbie se realizeaz doar la nivelul zonelor infiltrate, pentru afavoriza resorbia proteinelor i a lichidelor acumulate nmediul interstiial. Manevrelede apel se adreseaz colectorilor, iar cele de resorbie capilarelor.

Efectele subiective, care apar ca urmare a aplicrii manevrelor DLM, sunturmtoarele:

parestezii n regiunea n care este localizat edemul;reducerea senzaiei de durere, dar mai ales a celei de greutate i de jen funcional.n categoria efectelor care pot obiectivate, se ncadreaz:

scaderea rapid a temperaturii regiunii inflamate (obiectivat prin msurtoritermometrice i termografice) i a volumului membrului superior (obiectivat prinmsurarea perimetrelor nainte i dup edina de DLM i prin limfoscintigrafie);

reducerea coloraiei pielii (obiectivat prin nregistrare fotografic).n concluzie, manevrele de apelau un dublu rol:


19/61

- atragerea curentului distal de limf, realiznd astfel o aspiraie la nivelulregiunii de drenat;- creterea activitii de evacuare a limfei din colectori.

Manevrele de resorbieau efecte care au fost demonstrate att pe animale, ct ipe oameni: de la nivelul zonelor infiltrate, lichidul excedentar este mpins

progresiv din spaiul interstiial spre capilarele limfatice prin care limfa va ficondus lent spre colectori.La ora actual este admis teoria conform creia diferenierea net a acestor efecte

este greu de realizat, pentru c, de fapt, n practic aciunile lor se ntreptrund.

Manevre specifice de drenaj limfatic manual

cercurile cu degetelesunt implicate degetele 2,3,4,5. Cercurile cu degetele suntmiscari circulare concentrice realizate apasand usor pielea si deplasand-o fata deplanul profund. Presiunea realizata pe parcursul acestor manevre este usoara si

progresiva. Mana se deplaseaza fara a freca. cercurile cu policele executate exclusiv cu policele in scopul captarii sau

evacuarii miscarea combinata reprezinta asocierea cercurilor cu degetele cu cercurile cu

policele, acesta din urma terminand miscarea inceputa de celelalte degete, fie inacelasi sens fie in sensuri diferite. Trebuie evitata ciupirea pielii intre police sicelelalte degete.

presiunile in bratara se realizeaza pe acele zone care pot fi inconjurate de unasau cele doua maini. Daca presiunile in bratara se aplica din aproape in aproape,de la proximal catre distal, presiunea propriu-zisa merge din amonte in aval, insensul facilitarii resorbtiei la nivelul capilarelor si limfaticelor. Mainile inconjoara

segmentul de drenat si presiunile sunt intermitente, adica faza de presiuneurmeaza fazei de relaxare.

Drenajul manual al ganglionilor limfatici

Drenajul manual al ganglionilor limfatici se executa la fel de bland si prudent ca sidrenajul manual al cailor limfatice. Mana intra in contact cu pielea prin index. Mana seasaza pe pielea pacientului, o deprima si o tensioneaza in sens proximal. Degetele suntperpendiculare pe directia de evacuare a ganglionilor, adica a veselor aferente. Miscareapoate fi realizata cu ambele maini suprapuse, fara a fi vorba de cresterea presiunii.Presiunea se exercita cu mana aflata deasupra.

Drenajul manual limfatic este o parte a masajului ce activeaza in corp sistemulnervos autonom. Datorita stresului de fiecare zi, a poluarii mediului apare dereglareasistemului nervos autonom. Drenajul manual limfatic are un efect calmant si restabilesteechilibrul sistemului nervos, ajuta la combaterea stresului si reinstaurarea pacii si a linistiiin organism.


20/61

O parte importanta a tratamentului prin aceasta metoda de masaj este inducereastarii de relaxare. Corect aplicat el poate preveni sau inlatura senzatiile de durere dincorp.

Drenajul manual limfatic are o actiune speciala asupra sistemului limfatic siindirect asupra sistemului imunitar. El curate organismul de toxine, aceasta observandu-

se prin tonifierea si culoarea pielii.Prin manevre de masaj lente si apasate (netezire sacadata) este mobilizata limfadin tesuturi.

Prin manevre de presiune si strangere rezulta accelerarea circulatiei prin cailelimfatice.

Prin golirea mai active a lichidelor din vasele limfatice si din spatiile intercelularerezulta eliminarea congestiilor, a stazelor din tesuturi si organe, avand ca effect usurareacirculatiei in artere.

Prin circulatia ei, limfa contribuie la intretinerea vietii organismului.Circulatia limfei este conditionata de numerosi factori cum ar fi:

- forta de impingere a lichidelor catre inima

-

aspiratia toracica-

comprimarea abdominala- contractia muschilor- contractibilitatea peretilor vaselor limfatice

Sub actiunea acestor factori limfa se aduna din capilare in vasele limfatice si deaici in canalul toracic si marea vena limfatica.

Stagnarea limfei provoaca o nutritie insuficienta, rezultand dereglarea functiilornormale ale organismului cu consecinte asupra starii de sanatate fizica si psihica.

Circulatia limfatica poate fi influentata pe cale reflexa prin drenaj manuallimfatic, iar in optiunea pentru acest tip de masaj un rol important il au o serie de aspectecum ar fi: varsta pacientului, felul bolii care urmeaza a fi tratata, cronicitatea bolii.

Se va opta pentru drenaj manual limfatic in urma consultarii medicale si larecomandarea unui cadru specializat in masaj.

Contraindicatii:- astm si bronsita (tratamentul poate provoca o criza)- tuberculoza- in perioada menstruatiei- presiunea sangelui joasa- in unele cazuri de cancer- in unele forme inflamatorii conditionate de durere si discomfort

eczeme, insuficienta cardiaca si probleme cardiace majore

hipertiroidism, tromboza si flebita (prin masaj pot fi eliberate cheagurile de singe)

Indicatii:

prima faza a tratamentului in toate formele de edemde origine venoasa, cardiacasau limfatica cu exceptia edemului congenital in care nu exista cai limfatice;

tratamentul proceselor inflamatorii;


21/61

perioada pre- si postoperatorie in chirurgia estetica, plastica si reparatorie(implantul grefelor cutanate, lipoabsorbtie, interventii corectoare pentru diversesegmente, etc.);

tratamentul leziunilor cutanate (cicatrici dupa arsuri, interventii chirurgicale,accidente, etc);

tratamentul obezitatii; tratamentul celulitei; tratamentul tulburarilor trofice distale ale membrelor, consecutive insuficientelor

arteriale sau venoase; tratamentul oboselii cronice- ritmul lent al manevrei, asociat blandetei executiei,

creand conditiile relaxarii fizice si psihicea pacientului; tratamentele cosmetice ale fetei cu vizarea ridurilor, cearcanelor, pungilor si

oricaror modificari aparute datorita unei irigatii ineficiente, pentru hranirea siregenerarea celulelor pielii si pentru eliminarea resturilor metabolice.

Beneficiile drenajului limfatic:

-

eficacitate in tratarea pielii- scade frecventa reactiilor alergice- in raceala- indicate cu cucces in tratarea artritei, gutei, sinuzitei, amigdalitei, caderea

parului- ajuta la eliminarea retentiei fluidelor in corp- contribuie la eliminarea celulitei si la scaderea in greutate prin combinarea

cu o dieta adecvata si exercitii de intretinere- ajuta la eliminarea edemelor faciale- a eczemelor cronice, arsurilor- inlatura oboseala si edemele picioarelor- elimina tensiunile premenstruale-

inlatura durerea, normalizeaza tonusul muscular, relaxeaza

Efectele drenajului limfatic

- intareste sistemul imunitar prin stimularea ganglionilor limfatici

- dinamizeaza circulatia limfei in spatiile intercelulare

- accelereaza circuitul limfatic si eliminarea rapida a rezidurilor toxice

- antreneaza toxinele care blocheaza procesele fiziologice

-

intensifica schimburile nutritive si eliminarea toxinelor din corp

- usureaza transportul acizilor si a colesterolului

- prin drenaj, circuitul limfatic se intensifica de pana la 10-15 ori.

Un rol important in reusita drenajului limfatic il are pregatirea camerei de masaj;


22/61

- sa fie incalzita si aromatizata

- patul de masaj sa fie cald, cu lenjerie de unica folosinta

- iluminarea sa fie cu o sursa indirecta

-

muzica de relaxare cu volum redus.

Se recomanda ca drenajul sa fie efectuat la o ora dupa masa. Un tratamentcomplet se efectueaza in 45 minute (unii ajung la 75-90 minute), iar partial in 30 minute.

Daca pacientul are o recomandare medicala (hipertensiune, persoana cuinterventii chirurgicale recente) se recomanda ca durata sa se reduca la 15 minute.

Ritmul de lucru este de 1-2 ori/saptamana, in serii de 10-12 sedinte, cu o pauza de1 luna.

Metode i tehnici asociate

Pentru a menine rezultatele obinute n urma aplicrii drenajului limfatic manual,este necesar s apelm la metode i tehnici asociate. Acestea pot fi clasificate astfel: REPAUSUL

Repausul constituie unul din mijloacele importante ale tratamentului striiedematoase, adresndu-se factorilor care condiioneaz sau dezvolt apariia sa.

n repaus, efortul inimii se reduce, capacitatea de contracie i, n consecin,debitul cardiac cresc. Concomitent, fluxul sanguin renal este mrit, permind cretereafiltratului glomerular, iar reducerea stazei, dac exist, scade reabsorbia tubular a apeii a sodiului. Rezultatul final este creterea diurezie.

Adeseori, repausul singur poate duce la dispariia edemului, mai ales cnd acestaeste recent i cnd cauzele sale generatoare sunt moderate.

Factorii multipli etiopatogenici care intervin n instalarea edemului, gradul idurata sa impun individualizarea repausului, a momentului cnd trebuie instituit i aperioadei ct trebuie pstrat. Din aceast cauz, unul din criteriile importante pentrustabilirea duratei repausului este gradul de rspuns al edemului la poziia decliv.

Realizarea drenajului prin folosirea factorilor declivi (gravitaionali) are dreptscop ameliorarea anumitor suferine ale bolnavului, dar cel ami frecvent nu rezolvcircumstanele de apriie a edemului. Adesea, numai ridicarea capului bolnavului cuedeme palpebrale i mbuntete starea general. Utilizarea repausului prin poziienalt a picioarelor este necesar cnd predomin edemele inferioare sau cnd acesteasunt consecina unor tulburri n ortostatic i mers.

Poziia de repaus fizic, diferit de la caz la caz, este dictat de factoriietiopatogenici incriminai i de felul n care se obine remisiunea infiltraiei edematoase.Astfel, n timp ce pentru cardiacul cu edeme este util o poziie de repaus fizic ct maiapropiat de ortostatism (eznd), pentru renalul edematos clinostatismul pare a fi ceamai indicat poziie.


23/61

Uneori, repausul fizic este departe de a fi limitativ ca, spre exemplu, n sindromulhiperhidropexic, cu edeme i fr tensiune arterial, cnd efortul dirijat i gimnasticamedical sunt mai utile.

Dispariia reteniei hidrosaline dup o perioad scurt de timp este un motivpentru limitarea regimului de repaus sau pentru instituirea intermitent a lui. n aceste

cazuri, activitatea de un anumit grad i durata este permis, cu recomandarea ca bolnavuls pstreze un repaus la pat pe o perioad limitat (o zi), la anumite intervale de timp (4 -7zile). Aceast limitare a repausului este susinut de faptul c, printr-un exerciiu simplu,moderat, se obine o mai bun circulaie a sngelui, care poate ajuta chiar resorbiaexcesului de lichid din spaiul extracelular. De asemenea, nu trebuie uitat faptul cfixarea prelungit a bolnavului la pat are un efect neplcut asupra psihicului acestuia,motiv pentru care prescrierea sa trebuie fcut ct mai judicios.

Adeseori, cnd dispariia edemului ntrzie i cnd condiiile sale generatoarepersist, repausul va fi prelungit. Diferitele asociere morbide, apariia de complicaiiconstituie, de asemenea, elemente indicatoare ale continurii repausului. n aceste situaii,repausul trebuie ntotdeauna fcut la pat.

Repausul la pat presupune adesea mici deplasri, pentru igiena zilnic sau pentrualimentaie, care pot fi considerate ca utile, ct timp nu sunt excesive. Micri limitate iritmice ale membrelor inferioare, schimbri de poziie n pat sau masaje sunt indicate,mai ales cnd edemul este urmarea unor tulburri circulatoare locale. Acestea sunt cu attmai necesare, cu ct repausul prelungit poate favoriza apariia atrofiilor musculare i adecalcifierilor.

Pentru bolnavii nelinitii, care pstreaz cu greu repausul la pat, sedativele suntadesea utile. Folosirea lor va fi adaptat cazului, fr excese, cu scopul de a se obine attrepausul fizic, ct i cel psihic.

Ct timp repausul la pat este corect stabilit i ndrumat, el nu poate creainconveninete. n cazurile ns n care repausul la pat se prelungete timp mai ndelungat,cnd dirijarea sa nu este asigurat sau competent, o serie de incidente pot surveni. Dupo durat variabil, apar ntrzieri n evacuarea scaunului, dureri de decubit i tulburri nemisiunea urinii, mai ales la bolnavii btrni, cu diferite afeciuni ale prostatei.

Repausul prelungit se poate nsoi, n unele cazuri de apariia unor procese septicelocale (escare infectate) sau generale (bronhopneumonii etc.): Dei aceste complicaiisurvin mai rar, dup lungi perioade de repaus la pat i la bolnavii cu vrsta mai naintat,posibilitatea lor trebuie ntrezrit i prevenit.

Cu aceste precauii, repausul n general i cel la pat n special reprezint mijloaceterapeutice valoroase, n toate cazurile n care examenul clinic (curb ponderal,examenul general al bolnavului) evideniaz o retenie hidrosalin. Repausul la pat va finsoit de o igien corporal corespunztoare, bolnavul avnd o camer aerisit, cu otemperatur convenabil.

Imobilizareacare este de dou tipuri:

a) Provizorie imobilizare elastic, lipit i multistrat;b) definitiv sau pemanent;

Prin imobilizare n patologia vascular, se nelege un mijloc care realizeaz ocontrapresiune extern. Utilizarea compresiei n tratamentul iniial, ca mijloc de reducere


24/61

a limfedemului, este o necesitate, nici o tentativ de drenaj neputndu-se concepe dectasociat cu un bandaj compresiv care s-i menin eficacitatea.

Toate studiile realizate n privina tratamentului fizic al limfedemuluimembrului superior au evideniat faptul c cea mai mare reducere a volumului edemului,se obine ntr-o prim faz a aciunii terapeutice, treptat, scaderea sa devenind mai puin

evident.Acest efect se bazeaz pe argumentul c componenta lichidian a edemuluineorganizat este mai uor de redus n timp ce partea fibroas rmne mai greu de tratat.Avnd n vedere aceast observaie, utilizarea compresieiprin bandaj, i rennoirea ei nfiecare zi, cu adaptrile de rigoare, n funcie de rezultatele obinute n urma DLM, igsete justificarea.

n momentul n care volumul limfedemului nu se mai diminueaz, se propuneutilizarea compresiei printr-un manon ale crui dimensiuni nu variaz. Aplicarea uneicompresiei are efecte localizate la trei nivele:- la n ivel venos, aplicarea unei compresii provoac o diminuare a calibrului venelor,

care se manifest att la nivelul reelei superficiale, ct i n profunzime n lojele

musculare. Accelerarea evacurii reduce parial volumul membrului prin reducereavolumului sanguin.

- la nivel limfatic, efectele contraciilor musculare asupra limfedemului membruluisuperior efectuate sub compresie, au fost obiectivate prin limfoscintigrafie.Compresia exercit un efect de scurgere pasiv a limfei prin translaia n spaiile dealunecare:

- la ni vel tisular, aplicarea compresie induce instantaneu o cretere a presiunii tisularetotale. n afara efectelor vasculo-dinamice imediate, secundar, compresia genereaz oameliorare a schimburilor tisulare alterate prin staz.

Se folosesc dou tipuri de compresie:

Compresia provizor ie. Nu se aplic dect dup deschiderea anastomozelor limfaticeprin DLM, n scopul meninerii rezultatelor obinute n timpul edinei de tratament ial aplicrii efectului de regresie a edemului, prin folosirea unui bandaj compresiv. Serecomand purtarea compresiei ntre edine, pe tot parcursul tratamentului prinDLM.

Compresia definitiv sau permanent. Nu se realizeaz dect la sfritultratamentului prin DLM, cnd volumul membrului nu mai regreseaz (sau pentru arri numrul edinelor de DLM), n scopul de a prezerva o presiune tisular crescutfr a jena ntoarcerea venoas i a prejudicia efectele DLM. Const dintr-un manon

semielastic n toate direciile, putnd ngloba piciorul printr-o ca o oset elastic,care se realizeaz n poziie culcat pentru a nltura influena gravitaiei. Aceastcompresie este standard sau realizat pe msuri, cu un gradient de presiune reglat nfuncie de edemul tratat. Pentru a fi eficient trebuie purtat zilnic, minim 12 ore pe zii scoas noaptea. Este necesar o verificare periodic, n scopul asigurriipermanente a presiunii optime necesare, motiv pentru care se poate rennoi de maimulte ori pe an. n anumite cazuri, cnd volumul membrului ajunge la normal sau


25/61

subnormal, compresia poate fi suprimat progresiv, sub supraveghere. Totui, cauzaedemului nefiind tratat, se impune pruden.

Alegerea unei compresii rmne la latitudinea kinetoterapeutului sau a medicului,n funcie de analiza situaiei clinice a activitii pacientei n viaa de zi cu zi i anecesitii de stabilizare a centimetriei membrului.

Drenajul limfatic manual al gatului:

Cel pe care-l vom masa se va aseza decubit dorsal, cat mai comod posibil. Vomincepe drenajul limfatic cu manevre de netezire (efleuraj) realizate in partea superioarapieptului. Aceste manevre vor descrie un evantai. Ultima miscare trebuie sa urmeze liniaclaviculei celui masat. (Fig. 1)

Se vor aplica, apoi, cateva miscari circulare stationare peste nodurile limfatice,din partea laterala a gatului, cu o directie de coborare verticala catre linia umerilor.Aceasta miscare este necesara pentru a facilita drenajul limfaticelor cervicale.(fig. 2-79).

Pentru a facilita drenarea limfatica la nivelul occipitalului, realizam cercuristationare incepand de la baza craniului, urmarind vertebra cervicala si incheind deasupraclaviculei. (fig. 2-80)

Aplicam apoi cateva miscari circulare stationare in punctele de intersectie alemandibulei cu maxilarul (fig. 2-81).

Trecerea de la o secventa de masaj la alta se face in mod continuu si pastrandritmul masajului impus la inceputul sedintei, iar acum au loc manevre de drenaj inpunctele terminus ale claviculei. (fig. 3-82)

Pasul urmator il reprezinta drenajul realizat pe fata si in zona din spateleurechilor, aceasta facandu-se intr-un flux continuu de miscari care se incheie in aceleasipuncte terminus ale claviculei. (fig.3-83)

Folosind mana stanga vom executa miscari circulare stationare pe parteasuperioara a articulatiei umarului stang (fig. 3- 84)

Partea superioara a muschilor trapeze constituie de asemenea o zona favorabiladrenarii limfatice. (fig. 4-85)

Deasemenea cautand san e apropiem de faza finala a acestei secvente de drenajefectuam cu degetele mari cateva cercuri stationare deasupra claviculei, plecand de laarticulatia umerilor catre punctele terminus ale acestora. (fig. 4-86)

Aceasta secventa va fi incheiata cu cateva miscari de efleuraj, aplicate pe intreagazona a gatului si articulatiilor umerilor. (fig 4-87)

Ca ultim gest, se plaseaza degetele mari ale mainilor pe partea din fata a gatului,respective celelalte degete ale mainilor in spatele gatului (fig. 5)

Drenajul capului si gatului

Pozitia pacientului: decubit dorsal, eventual cu o pernita cilindrica sub ceafa

Pozitia maseurului:


26/61

- in partea dreapta a pacientului, cu fata spre fata acestuia

- la capul acestuia, ca pentru masajul cosmetic al fetei

1. pompajul ganglionilor retroclavicularifiind o zona mai extinsa si cu roluri

majore se pompeaza de cel putin 7 ori, prin cercuri mici cu degetele.2. drenajul fetei anterioare a gatuluide-a lungul marginii anterioare a SCM si acorpului acestuia, actionand pe ganglionii grupului substeronomastoidieni (gruplateral profund) si indirect, pe ganglionii juxta-viscerali.

3. drenajul fetei laterale a gatului- se executa pe marginea postero-lalerala a SCM sipartial pe marginea anterioara a trapezului superior, pana la nivelul ganglioniioccipitali, in acelasi mod ca drenajul fetei anterioare a gatului: de 3 ori miscareade apel, de 3 ori miscrea de retur.

4. pompajul ganglionilor retroclavicularide 7 ori

miscarea de apel incepe de la baza gatului si inainteaza pe SCM prin cercuri mici

cu degetele pana la nivelul ganglionilor mastoidieni si occipitali, intalnind loculde insertie pe occipital al SCM-ului si al trapezului. Se executa de 3 ori, revenindla locul de plecare imediat ce am ajuns la nivelul ganglionii occipilali;

miscarea de retur se executa cu aceleasi miscari, presiuni, intensitate, ritm si peaceeasi regiune ca si miscarea de apel, doar ca se porneste de la baza craniului sise inainteaza spre baza gatului. Se executa de 3 ori.

Indicatiile drenajului gatului:

ridurile gatului imbatranirea pielii si tesuturilor;

intarirea imunitatii in sfera ORL.Drenajul capului si feteica si in cazul gatului, drenarea fetei implica automat sidrenajul pielii paroase a capului, respectiv a zonei frontale si temporale, deoarece suntpompate grupurile ganglionare parotidiene (dreneaza regiunea frontala, temporala siperiorbitala). In mod obisnuit, in drenajul limfatic general nu este cuprins si drenajulfetei, dar acesta se poate executa de sine statator, alaturi de proceduri cosmetice sau demasajul somatic al fetei, in cabinetele de infrumusetare, in scopul eliminarii cearcanelorsi edemelor palpebrale, diminuarii ridurilor si imbunatatirii conditiei pielii sensibile afetei. In acest caz, drenajul fetei va fi intotdeauna precedat de drenajul gatului, aceastafiind ordinea fireasca tinand cont de locul de varsare a limfei si teritoriile drenate.

Drenajul capului si al fetei

Pozitia pacientului: decubit dorsal, eventual cu o pernita cilindrica sub ceafa.

Pozitia maseurului: la capul pacientului, ca pentru masajul cosmetic al fetei.


27/61

1. pompajul ganglionilor:

grupul ganglionilor mastoidienide 3 ori pompaj dirijat in jos; grupul ganglionilor occipitalide 3 ori pompaj dirijat in jos; grupul ganglionilor submaxilari si submentonieride 3 ori pompaj spre lateral,

pornind de la unghiul mandibulei spre menton; grupul ganglionilor parotidienide 3 ori pompaj dirijat spre ureche si spre in jos.

2. drenajul propriu-zis al feteiimparte fata dupa o linie imaginara ce porneste dinunghiul intern al ochiului si se termina anterior fata de ureche:

regiunea mentonieramanevre de apel catre ganglionii mentonieri, cu indexul simediusul, pornind de la menton spre buza inferioarade 3 ori; retur spre mentonde 3 ori.

regiunea buzei superioaremanevre de apel spre ganglionii submandibulari,pornind lateral de menton spre buza superioara pana in portiunea subnazala de 3

ori; retur de 3 ori. regiunea obrajilordrenaj spre ganglionii submaxilari, cu indexul si mediusul dela nivelul marginii mandibulei spre nas si pleoapa inferioara peste obraji, de 3 ori;retur de 3 ori.

drenajul pleoapelorse desfasoara dupa traiectul liniei imaginare descriseanterior, de la ganglionii parotidieni spre unghiul intern al ochilor. Apel de 3 ori;retur de 3 ori.

conturul ochilor- realizeaza drenarea regiunii periorbitare si se executa cudegetele (fara police) asezate in cupa pe conturul orbitelor, fara insa a presaglobii oculari. Se aplica presiune usoara cu tendinta de a o dirija spre exterior, de2-3 ori.

drenajul sprancenelorse executa ca o ciupire dirijata spre exterior (ganglioniiparotidieni), pornind de la extremitatea externa a sprancenei spre cea interna. drenajul regiunii frontale si temporalede la nivelul zonei preauriculare spre

centrul fruntii, strabatand intreaga suprafata si drenand spre ganglionii parotidieni,cu indexul si mediusul, de 3 ori; retur de 3 ori.

3. manevre finalese aplica dupa drenajul fetei, inainte de pompajul ganglionar final. Sepot aplica ambele sau doar una dintre manevre, ambele avand acelasi scop: captarealimfei din conturul fetei si dirijarea acesteia spre ganglioni.

manevra ingeruluiradacinile mainilor se sprijina pe frunte, pumnul flectat la900 fata de antebrat. Se coboara palmele peste frunte si cu marginea cubitala seinitiaza o miscare de intindere spre lateral a pielii fetei.

acoperisul ingeruluipalmele sunt tinute ca un acoperis deasupra fetei; lainceputul manevrei asezam palmele in pozitia descrisa pe fata tractionand spreintern, dirijand astfel limfa spre grupele ganglionare responsabile.

4.pompajul final al ganglionilor- se executa ca si cel initial, doar ca se continua si cupompajul simplu al ganglionilor regiunii gatului terminand cu ganglionii retroclaviculari.


28/61

Ordinea va fi: ganglionii parotidieni, ganglionii submaxilari, ganglionii submentonieri,ganglionii mastoidieni, ganglionii occipitali, ganglionii sternomastoidieni, ganglioniiretroclaviculari.

Indicatiile drenajului limfatic al fetei:

riduri; pungi sub ochi; cearcane; edeme palpebrale; edeme in alte regiuni ale fetei; piele prea uscata/ prea incarcata de sebum.

Drenajul pielii paroase a capului

Acesata regiune poate fi lucrata separat in unele situatii care vor fi prezentate in indicatii.

Pozitia pacientului: asezat cu capul sprijinit anterior

1. pompajul ganglionilor: ganglionii mastoidieni, ganglionii occipitali, ganglioniiparotidieni.

2. drenajul propriu-zisse lucreaza pe zone, astfel:

zona posterioarade la nivelul ganglionilor occipilali spre vertex: de 3 ori apel,de 3 ori retur.

zona postero-lateralade la nivelul ganglionilor occipitali si mastoidieni pepartea postero-laterala spre vertex: de 3 ori apel, de 3 ori retur. zona lateralade la ganglionii parotidieni spre vertex pe partea laterala a capului:

de 3 ori apel, de 3 ori retur. zona anterioara (frontala)de la ganglionii parotidieni spre portiunea anterioara a

capului, pe toata partea acoperita de par a osului frontal: de 3 ori apel, de 3 oriretur.

3. pompajul final al ganglionilor: ganglionii parotidieni, ganglionii mastoidieni,ganglionii occipitali, ganglionii sternomastoidieni, ganglionii retroclaviculari.

lndicatiile drenajului limfatic distinct al pielii paroase a capului:

matreata si piele paroasa cu exces seboreic; caderea parului; par fragil, fara luciu, despicat, care se rupe usor, dureri ale capului, migrene;


29/61

Drenajul limfatic al membrului superior

Punctul de pornire in cazul acestei regiuni este la nivelul ganglionilorretroclaviculari. Dupa acestia se abordeaza marea grupa a ganglionii axilari. Drenareaganglionilor axilari se face in grupul subclavicular, releul retroclavicular nefiind atins.

Pentru imbunatatirea conditiilor cailor de varsare si a locusurilor propriu-zise, se lucreazasi grupul ganglionar retroclavicular precum si originea marelui duct limfaticcisternaPecquet. In drenajul limfatic general, drenajul membrului superior se executa imediatdupa regiunea gatului, urmat fiind de toracele anterior.

Drenajul membrului superior

Pozitia pacientului: decubit dorsal cu bratul in abductie fata de trunchi.

1. pompajul ganglionilor retroclavicularicu indexul si mediusul, de 7 ori.2. pompajul cisternei Pecquet- miscarea se efectueaza cu radacina mainii, policele fiind

indreptat cranial; de 7 ori.3. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul si mediusul:

grupul central (in centrul axilei)de 3 ori; grupul toracic (pe marginea marelui pectoral)de 3 ori; grupul humeral (pe marginea marelui dorsaj)de 3 ori.

4. drenajul bratului

fata internade la ganglionii axilari spre cot (epitrohlee), aplicand aproape toatapalma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externade la umar (regiunea deltoidiana) spre cot, cu toata palma; de 3 oriapel, de 3 ori retur; presiunile in brataracu toata mana sau despicatura mainii, presiunea gradata

orientata spre ganglionii axilari, de 3 ori.

5. pompajul ganglionilor supratrohleenideasupra marginii interne a cotului, se executade 3 ori.6. drenajul antebratului

fata internade la fata interioara a cotului spre pumn; de 3 ori apel, de 3 ori retur; fata externade la fata externa a cotului spre pumn, de 3 ori apel, de 3 ori retur;

manevra sandwichpalmele lucreaza simultan pe fata interna si externa aantebratului: de 3 ori apel, de 3 ori retur; presiunile in brataracu toata mana sau despicatura mainii, presiunea gradata

orientata spre cot, de 3 ori.

7. drenajul pumnului si al mainii

pompaj pe fata anterioara a pumnului, sub pliul de flexie;


30/61

drenajul fetei palmarecu policele pe eminenta tenara si hipotenara pana laarticulatiile metacarpofalangiene; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

drenajul fetei dorsalemanevrele sunt identice cu ale fetei palmare; de 3 ori apel,de 3 ori retur;

drenajul degetelorse executa de la extremitatea proximala spre extremitatea

distala, sub forma de presiuni usoare orientate in sus, pe fetele superioara siinferioara, apoi pe fetele laterale; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

8. manevre finale:

returul mainiio data; pompajul pliului pumnului; manevra sandwich a antebratuluiun retur; pompajul ganglionilor supraepitrohleeni; manevra sandwich la nivelul bratuluiun retur; pompajul ganglionii axilaride cate 3 ori grupul humeral, toracic si central.

Drenajul limfatic al peretelui toracic anterior si al sanului

In cadrul drenajului limfatic general, se executa dupa drenajul membrelorsuperioare si inainte de drenajul abdomenului. Ca si in cazul membrelor superioare, dacase executa de sine statator se va aborda mai intai calea de varsare prin aplicareapompajelor ganglionilor retroclaviculari si a cisternei Pecquet. Din punct de vedereanatomic grupul ganglionilor mamari externi se intind pana la nivelul coastei a 6-a, darpartea lor inferioara se denumeste uneori ca fiind ganglionii mamari mijlocii.

De asemenea, exista cativa ganglioni si la baza glandei mamare care se constituieca grup separat si care se denumeste ca grup al ganglionilor mamari inferiori. Drenarealimfei sanului se realizeaza prin colectoare in aceste grupuri, dar o parte a acesteia poatesa ajunga direct la ganglionii subscapulari impreuna cu limfa jumatatii respective de

spate, urmand apoi calea fireasca. La nivelul toracelui anterior exista colectoare care trecdintr-o jumatate in cealalta, motiv pentru care, in cazul unui edem masiv al bratului,primele sedinte de drenaj se vor face exclusiv pe partea opusa a toracelui si abia apoi seva trece la apelul regiunii interesate.

Drenajul limfatic al peretelui toracic anterior si al sanului

Pozitia pacientului: decubit dorsal cu bratele in usoara abductie.


31/61

Pozitia maseurului: pe partea opusa regiunii lucrate.

1. pompajul ganglionilor retroclavicularicu indexul si mediusul, de 7 ori.2. pompajul cisternei Pecquetmiscare efectuata cu radacina mainii, policele fiindindreptat cranial, de 7 ori.

3. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul si mediusul: grupul central (in centrul axilei)de 3 ori; grupul mamar extern (pe marginea pectoralului mare)de 3 ori.

3. pompajul grupurilor de ganglioni mamari mijlocii si inferiori, situate mai jos deganglionii mamari externi si spre partea inferioara a sanuluide 3 ori.5. drenajul partii costale lateralemanevra de apel se executa de la pliul axilar sprepartea infero-latetala a grilajului costal; de 3 ori apel, de 3 ori retur.6. drenajul sanuluiincepe de la jonctiunea dintre regiunea suprapectorala si regiuneaaxilara, continua spre regiunea medio-sternala si apoi spre partea inferioara a sanului, unii

autori numind acesta modalitate de drenaj in banda. Se executa cercuri cu ambelepolice sau cu toate degetele, uneori putand aplica manevra combinata. Manevrele dedrenaj se indreapta spre marginea exterioara a toracelui pentru a ajunge la ganglioniiresponsabili cu drenarea acestei regiuni; de 3 ori apel, de 3 ori retur.7. drenajul zonei inferioare a grilajului costalporneste de la ganglionii mamari externispre rebordul costal, trecand de mai multe ori in evantai, dupa nevoile zonei.8. pompajul grupurilor de ganglionii mamari mijlocii si inferiori;9. pompajul ganglionilor axilari;10. se trece la partea opusa;11.in cazul in care se executa exclusiv drenajul toracelui si sanului se incheie cupompajul cisternei Pecquet si a ganglionilor retroclaviculari.

Drenajul limfatic al peretelui abdominal

Pozitia pacientului: decubit dorsal.

Pozitia maseurului: in partea dreapta a pacientului.

1. pompajul ganglionilor retroclavicularicu indexul si mediusul, de 7 ori.2. pompajul cisternei Pecquetmiscare efectuata cu radacina mainii, policele fiind

indreptat cranial, de 7 ori.3. pompajul ganglionilor lomboaortici si iliacise executa la nivelul spinei iliace antero-superioare, cu degetele ambelor maini asezate paramedian, de 3 ori, apoi se trece lapartea opusa.4. pompajul ganglionilor inghinalide 3 ori fiecare subgrup (supero-extern si supero-intern).astfel:


32/61

5. drenajul propriu-zis al abdomenuluiincepe din partea stanga a abdomenului, seexecuta dupa directii ce formeaza in final un romb, raportandu-ne la puncte denumite

punct mediancorespunde cisternei Pecquet si este situat median in parteasuperioara a abdomenului (apendicele xifoid);

punct drept, respectiv stang superiorsituate in partile laterale ale abdomenului,pe orizontala ce trece prin ombilic; punct drept, respectiv stang inferiorsituate pe liniile ce unesc punctele

precedente cu portiunea mijlocie a regiunii inghinale.

a. drenajul regiunii abdominale stangi prin manevre de apel realizate cu toata manacombinate cu pompaje spre cisterna Pecquet:

de la punctul stang superior spre punctul stang inferior, de 3 ori apel, de 3 oriretur;

de la punctul median spre punctul stang superior, de 3 ori apel, de 3 ori retur.

b. drenajul regiunii abdominale drepteefectuat ca in cazul precedent doar ca manautilizata este cea dreaptade la punctul median spre punctul drept superior, de 3 ori apel,de 3 ori returde la punctul drept superior la punctul drept inferior, de 3 ori apel, de 3 oriretur.c. drenajul de intoarcereporneste de la punctul drept inferior la punctul stang inferior,in potcoava, schimband mana de lucru la nivelul punctului median; de 3 ori.d. drenajul partii de mijloc a abdomenului se executa prin doua manevre:

manevra lingurade la nivelul cisternei Pecquet spre marginea inferioara aabdomenului (simfiza pubiana)de 3 ori;

vibratii de la simfiza pubiana spre cisterna Pecquetde 3 ori.6. pompaje finale:

ganglionii inghinalide 3 ori; ganglionii lomboaortici si iliacide 3 ori; cisterna Pecquetde 7 ori; ganglionii retroclavicularide 7 ori.

Drenajul membrelor inferioare

Este unul dintre cele mai importante pentru organism, data fiind cantitatea marede limfa ce se capteaza la acest nivel si particularitatile de evacuare a acesteia: esteingreunata in conditii obisnuite de caracteristicile peretilor vaselor sanguine si degravitatie si facilitata de o pompa musculara puternica. Multe din insuficientele circulatieivenoase se insotesc si de o circulatie limfatica deficitara, permitand astfelpermanentizarea unui asa numit edem, chiar de mici proportii, dar care in timp determina


33/61

aparitia aderentelor intre diverse structuri: celule, straturi ale pielii sau intre tesuturidiverse.

Conform principiului de lucru din drenajul limfatic manual, pentru a aplicamanevrele la nivelul membrelor inferioare trebuie eliberate colectoarele din aval fata de

acesta. Drept urmare, se impune obligativitatea efectuarii drenajului limfatic alabdomenului inaintea drenajului membrelor inferioare. In cazul unui edem al unuimembru inferior se executa 3-4 sedinte de drenaj ale membrului opus, in prealabil. Inconditiile celulitei, numarul apelurilor si retururilor va fi crescut, datorita existenteiedemului cronic Ia acest nivel.

Drenajul membrelor inferioarepartea anterioara

Pozitia pacientului: decubit dorsal, cu genunchii usor flectati.

1. pompajul ganglionilor inghinali profunzi si superficialise realizeaza din

portiunea interna spre cea externa a pliului inghinal si apoi paralel cu aceasta, darcu 1-2 cm mai jos, pe portiunea de inceput a muschilor coapsei.2. drenajul coapseidatorita suprafetei mai mari de lucru fata de membrele

superioare,se va executa pe trei portiuni:

afata internade la ganglionii inghinali inferiori (interni) spre fata interna agenunchiului, aplicand toata palma: de 3 ori apel, de 3 ori retur;bfata externade la ganglionii inghinali supero-externi spre fata externa agenunchiului, cu toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;cfata anterioarade la ganglionii inghinali spre genunchi, manevra in lingura; de 3

ori apel, de 3 ori retur;dpresiunile in brataracu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, setermina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre ganglionii inghinali, de 3 ori.

3. pompajul ganglionilor popliteise cuprinde genunchiul cu ambele maini,degetele patrunzand pe fata posterioara si pompand spre in sus ganglionii dinspatiul popliteu.

4. drenajul genunchiuluise realizeaza spre ganglionii poplitei:

afata internade la marginea interna a genunchiului spre marginea interna a rotulei, cupolicele ambelor maini; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

bfata externade la marginea externa a genunchiului spre marginea externa a rotulei,cu policele ambelor maini; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

5. drenajul gambeiabordeaza implicit si ganglionii tibiali anteriori, nefiindnecesara pomparea acestora separat:

afata internade la fata interna a genunchiului spre maleola interna, aplicand toatapalma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;


34/61

bfata externade la fata externa a genunchiului spre maleola externa, cu toata palma;de 3 ori apel, de 3 ori retur;cmanevra sandwichde la genunchi spre maleole, cu ambele maini in acelasi timp; de3 ori apel, de 3 ori retur;d- presiunile in brataracu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, se

termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre ganglionii poplitei, de 3 ori.6. drenajul piciorului:

aregiunea maleolara si interna a picioruluise incepe cu indexul si mediusulde sub maleola interna spre articulatia metatarsofalangiana a halucelui (deget 1);de 3 ori apel, de 3 ori retur;bregiunea maleolara si externa a picioruluise incepe cu indexul si mediusulde sub maleola externa si se continua cu degetele si cu policele ambelor mainispre articulatiile metatarsofalangiene ale degetelor 2-5; de 3 ori apel, de 3 oriretur.

7. drenajul degetelorca si in cazul mainilor, se realizeaza prin pompaje ce

intereseaza toate fetele acestora.8. manevre finale:

areturul fetelor interne si externe ale picioruluide 3 ori;breturul gambei prin manevra sandwichde 3 ori;cpompajul ganglionii popliteide 3 ori;dreturul coapsei prin manevra sandwichde 3 ori;epompajul ganglionii inghinali profuzi si superficialide 3 ori;

Drenajul membrelor inferioarepartea posterioara

Pozitia pacientului: decubit ventral.

1. drenajul coapseica si fata anterioara, se imparte in 3 portiuni:

afata internade la marginea interna a pliului subfesier spre fata interna agenunchiului, aplicand toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;bfata externade la marginea externa a pliului subfesier spre fata externa agenunchiului, cu toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;cfata medio-posterioarade la pliul subfesier spre genunchi, se executa manevra inlingura; de 3 ori apel, de 3 ori retur;dpresiunile in brataracu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, se

termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre pliul subfesier, de 3 ori.

2. pompajul ganglionilor popliteise realizeaza cu degetele, pompand spre in sus peganglionii din spatiul popliteu.

3. drenajul gambei:afata internade la fata interna a genunchiului spre maleola interna, aplicandtoata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;bfata externade la fata externa a genunchiului spre maleola externa, cu toata


35/61

palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;cfata medio-posterioarade la genunchi spre glezna aplicand manevra inlingura; de 3 ori apel, de 3 ori retur;dmanevra sandwichde la genunchi spre maleole, cu ambele mani in acelasitimp; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

epresiunile in brataracu toata mana sau despicatura mainii, presiunea estegradata, se termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre ganglioniipoplitei, de 3 ori.

4. drenajul picioruluise executa cu genunchiul flectat, se lucreaza regiunea internasi externa ca la fata anterioara, cu indexul si mediusul in regiunea submaleolara sicu policele la nivelul plantei; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

5. drenajul degetelorse face ca in cazul mainilor prin pompaje pe toate feteleacestora.

6. manevre finale:areturul planteide 3 ori;breturul gambei prin manevra sandwichde 3 ori;

cpompajul ganglionilor popliteide 3 ori;dreturul coapsei prin manevra sandwichde 3 ori.

Drenajul fetei posterioare a trunchiului

Se va efectua dupa 3 regiuni, in functie de directia pe care o adopta colectoarelelimfatice spre locul de varsare. Astfel, cele 3 regiuni vor fi: regiunea dorsala, regiunealombara si regiunea fesiera. Drenajul fetei posterioare a trunchiului reprezinta parteafinala a drenajului limfatic general, urmand dupa membrele inferioare in ordinea: regiunefesiera, lombara si apoi dorsala. Este indicat inclusiv pentru relaxare fizica si psihicadatorita ritmului lent si blandetii manevrelor. Drenajul regiunii fesiere este de obiceiindicat in tratamentul celulitei dar si al hemoroizilor si tulburarilor circulatorii de la acestnivel.

Drenajul regiunii dorsale (vertebra cervicala 4vertebra toracala 12).

Pozitia pacientului: decubit ventral.

Pozitia maseurului: pe partea opusa celei lucrate.

1. pompajul ganglionilor retroclavicluaricu indexul si mediusul, de 7 ori.


36/61

2. pompajul ganglionilor axilarirespectiv grupul subscapular si eventual grupulcentral, ambele cu orientare spre in sus, spre grupul subclavicular; de 3 ori.

3. drenajul portiunii dorsale lateralede la pliul axilar spre extremitatea inferioara agrilajului costal (ca la san); de 3 ori apel, de 3 ori retur.

4. drenajul portiunii dorsale superioare si mijlociise realizeaza de-a lungul

trapezului, de la marginea lui scapulara spre vertebra cervicala 4, coborand apoipe langa coloana vertebrala spre T12. Presiunile si orientarea drenajului se facinspre lateral ca la peretele toracic anterior, putandu-se lucra fie cu toata palma,fie cu policele ambelor maini; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

5. drenajul portiunii dorsale inferioarede la pliul axilar spre marginea inferioara agrilajului costal, in evantai; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

Daca se urmareste doar drenarea toracelui, se va incheia cu pompajul ganglionilor axilari(subscapulari).

Drenajul regiunii lombare.

1. pompajul ganglionilor inghinaliatat cat se poate efectua, pe grupul supero-extern care dreneaza aceasta regiune.

2. drenajul portiunii lombare lateraleorientand limfa spre ganglionii inghinalisuperiori; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

3. drenajul portiunii lombare mediizona de la vertebra T12 pana la margineasuperioara a pliului interfesier reprezinta punctul de plecare, drenarea efectuandu-se spre lateral (ganglionii inghinali superiori). Manevra se executa cu toata palmasau cu policele; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

4. pompajul ganglionilor inghinali.

Drenajulregiunii fesiere

1. pompajul ganglionilor inghinaliatat cat se poate efectua, pe grupul supero-extern care dreneaza aceasta regiune.

2. drenajul portiunii fesiere mijlociimanevrele de drenaj se incep de la limitainferioara a santului interfesier, directionand spre ganglionii inghinali inferiori siindreptandu-ne spre limita superioara a santului interfesier, executate de 3 ori; de3 ori retur.

3. drenajul portiunii sacralein potcoava cu policele, inspre in jos; se repeta de 3

ori.4. drenajul portiunii fesiere lateralese face spre ganglionii inghinali supero-externi; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

5. pompajul ganglionilor inghinali.

Drenajul limfatic general (desfasurare)


37/61

Pacientul se afla in decubit dorsal.

1. pompajul ganglionilor retroclavicularide 7 ori (cercuri mici cu degetele).2. drenajul fetei anterioare a gatuluide-a lungul marginii anterioare a SCM-ului si acorpului acestuia; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

3. drenajul fetei laterale a gatuluipe marginea postero-laterala a SCM-ului si margineaanterioara a trapezului superior; de 3 ori apel, de 3 ori retur.4. pompajul ganglionilor retroclavicularide 7 ori.5. pompajul cisternei Pecquet- de 7 ori.6. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul si mediusul:

grupul humeral (pe marginea marelui dorsal)de 3 ori; grupul toracic (pe marginea pectoralului mare)de 3 ori; grupul central (in centrul axilei)de 3 ori.

7. drenajul bratului:

fata internade 3 ori apel, de 3 ori retur; fata externade 3 ori apel, de 3 ori retur; presiunile in bratarade 3 ori.

8. pompajul ganglionilor supraepitrohleenide 3 ori.9. drenajul antebratului:

fata internade 3 ori apel, de 3 ori retur; fata externade 3 ori apel, de 3 ori retur; manevra sandwichde 3 ori apel, de 3 ori retur;

presiunile in bratarade 3 ori.10. drenajul pumnului si al mainii:

pompaj pe fata anterioara a pumnului, sub pliul de flexie; drenajul fetei palmarede 3 ori apel, de 3 ori retur; drenajul fetei dorsalede 3 ori apel, de 3 ori retur; drenajul degetelorde 3 ori apel, de 3 ori retur.

11. manevrele finale.12. pompajul ganglionilor axilaride cate 3 ori grupul central, toracic si humeral.

13. se lucreaza membrul superior opus.14. pompajul ganglionilor mamarigrupul mamar extern, mijlociu si inferior, de 3 ori.15. drenajul partii costale lateralede 3 ori apel, de 3 ori retur.16. drenajul sanuluiin banda; de 3 ori apel, de 3 ori retur.17. drenajul zonei inferioare a grilajului costalin evantai; de 3 ori apel, de 3 ori retur.18. pompajul grupurilor de ganglioni mamari mijlocii si inferiori.19. pompajul ganglionilor axilari.20. se lucreaza partea opusa.


38/61

21. pompajul ganglionilor retroclavicularide 7 ori.22. pompajul cisternei Pecquetde 7 ori.23. pompajul ganglionilor lomboaortici si iliacide 3 ori pe fiecare parte.24. pompajul ganglionilor inghinalide 3 ori fiecare subgrup (supero-extern si supero-intern).

25. drenajul propriu-zis al abdomenului:

adrenajul regiunii abdominale stangi:

de la punctul stang superior spre cel stang inferiorde 3 ori apel, 3 ori retur; de la punctul median spre punctul stang superiorde 3 ori apel, 3 ori retur.

bdrenajul regiunii abdominale drepte:

de la punctul median spre punctul drept superiorde 3 ori apel, 3 ori retur;

de la punctul drept superior la cel drept inferiorde 3 ori apel, 3 ori retur.c. drenajul de intoarcerein potcoava de 3 ori.d. drenajul partii de mijloc a abdomenului:

manevra lingurade 3 ori; vibratiide 3 ori.

26. pompajul ganglionilor inghinali, lomboaortici si iliacide 3 ori.27. drenajul coapsei:

fata internade 3 ori apel, de 3 ori retur; fata externade 3 ori apel, de 3 ori retur; fata anterioarain lingura; de 3 ori apel, de 3 ori retur; presiunile in bratarade 3 ori.

28. pompajul ganglionilor poplitei.29. drenajul genunchiului:

fata internade 3 ori apel, de 3 ori retur; fata externade 3 ori apel, de 3 ori retur.

30. drenajul gambei: fata internade 3 ori apel, de 3 ori retur; fata externade 3 ori apel, de 3 ori retur; manevra sandwichde 3 ori apel, de 3 ori retur; presiunile in bratarade 3 ori.

31. drenajul piciorului:


39/61

regiunea maleolara si interna a picioruluide 3 ori apel, de 3 ori retur; regiunea maleolara si externa a picioruluide 3 ori apel, de 3 ori retur.

32. drenajul degetelor.33. manevrele finale.

34. pompajul ganglionii inghinali profunzi si superficialide 3 ori.

Se modifica pozitia pacientului in decubit ventral.

35. drenajul coapsei:

fata internade 3 ori apel, de 3 ori retur; fata externade 3 ori apel, de 3 ori retur; fata medio-posterioarain lingura de 3 ori apel, de 3 ori retur; presiunile in bratarade 3 ori.

36. pompajul ganglionilor poplitei.37. drenajul gambei:

fata internade 3 ori apel, de 3 ori retur; fata externade 3 ori apel, de 3 ori retur; fata medie posterioarain lingura de 3 ori apel, 3 ori retur; manevra sandwichde 3 ori apel, de 3 ori retur; presiunile in bratarade 3 ori.

38. drenajul picioruluiregiunea interna si externade 3 ori apel, de 3 ori retur.39. drenajul degetelor.

40. manevre finale.41. pompajul ganglionilor inghinaliatat cat se poate efectua, pe grupul supero-externcare dreneaza aceasta regiune.42. drenajul portiunii mediane a regiunii fesierede Ia portiunea inferioara a santuluiinterfesier spre portiunea sa superioarade 3 ori apel, de 3 ori retur.43. drenajul portiunii laterale a regiunii fesierede In spina iliaca antero-superioara Iaarticulatia coxo-femuralade 3 ori apel, de 3 ori retur.44. drenajul portiunii sacralein potcoava cu policele inspre in jos; se repeta de 3 ori.45. drenajul portiunii lombare lateraleorientand limfa spre ganglionii inghinalisuperioride 3 ori apel, de 3 ori retur.46. drenajul portiunii lombare mediide 3 ori apel, de 3 ori retur.47. pompajul ganglionilor inghinali.48. pompajul ganglionilor retroclavicularide 7 ori.49. pompajul ganglionilor axilarigrupul subscapular si grupul central; de 3 ori.50. drenajul portiunii dorsale superioarede 3 ori apel, de 3 ori retur.51. drenajul portiunii dorsale lateralede 3 ori apel, de 3 ori retur.52. drenajul portiunii dorsale mijlocii-inferioarede 3 ori apel, de 3 ori retur.53. pompajul ganglionilor axilari (subscapulari).54. pompajul ganglionilor retroclavicularide 7 ori.


40/61

Reguli posibile in drenajul limfatic manual pe regiuni

Drenajul limfatic al fetei urmeaza intotdeaunua celui al gatului.

Drenajul limfatic al membrului superior si cel al toracelui anterior se pot face de sinestatator, dar este recomandata executia lor impreuna.

Drenajul limfatic al membrelor inferioare se face obligatoriu cu drenajul prealabil alabdomenului (abdomenul poate fi drenat singur).

Regiunea lombara si cea fesiera se pot drena impreuna cu abdomenul atunci cand estecazul si vrem sa stimulam actiunea.

Manevrele trebuie sa fie lente, ritmul manevrelor fiind de la 2-3 la 10 secunde.

Presiunea de aplicare a manevrelor nu trebuie sa depaseasca 40-50 mm Hg.

Sunt necesare mai multe repetari pe acelasi loc, de 2, 3 sau 4 ori inainte de a deplasamana, pentru a mobiliza coloana de limfa.

Faza cea mai importanta a manevrei este relaxarea presiunii, in momentul in carecapilarele si-au redobandit calibrul initial. Daca presiunea propulseaza limfacapilarelor catre colectoare, relaxarea permite capilarelor sa se umple din nou.


41/61
http://www.adezephyr.com/sistemul-imunitar/


42/61
http://www.corpul-uman.com/2012/05/sistemul-limfatic.html

8/10/2019 Curs Drenaj Marti

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	lidia-dragan
View:	437 times
Download:	36 times

Curs Drenaj Martie 2013

Documents