Curs de formare pentru lucrători – Sănătate și Siguranță ... · PDF file2 Curs de...

Curs de formare pentru lucrători – Sănătate și

Siguranță ocupațională |2

2 Curs de formare pentru lucrători – Sănătate și Siguranță ocupațională |2

indice

1 | Semnele de siguranță .................................................................................................................................. 5 1.1.1 | Introducere .............................................................................................................................................. 5 1.1.2 | Scopul semnelor de siguranţă .............................................................................................................. 5 1.1.4 | Conditii de utilizare a semnelor ............................................................................................................ 5 1.1.5 | Tipul semnelor de siguranţă ................................................................................................................. 6 1.1.6 | Modalități ................................................................................................................................................. 6 1.1.7 | Semnalizarea suplimentară .................................................................................................................. 6 1.1.7.1 | Semnalizarea de obstacole, locuri periculoase şi căi de circulaţie .............................................. 6 1.1.7.2 | Semnalizarea luminoasă ................................................................................................................... 6 1.1.7.3 | Verbala ................................................................................................................................................. 7 1.1.7.4 | Semne gestuale .................................................................................................................................. 7 1.1.7.5 | Semnale acustice ............................................................................................................................... 7 1.2 | Exemple de semnalizare .......................................................................................................................... 9 1.2.1 | Semnalizarea obligativității ................................................................................................................... 9 1.2.2 | Semne de interdicție .............................................................................................................................. 9 1.2.3 | Semne de pericol ................................................................................................................................. 10 1.2.4 | Semnalizarea de urgență .................................................................................................................... 11 1.2.5 | Semne cu privire la incendii și dispozitive de intervenție ............................................................... 12 1.2.6 | Unde și ce semn trebuie folosit? ........................................................................................................ 12 1.3 | Planul de urgenţă .................................................................................................................................... 15 1.3.1 | Introducere ............................................................................................................................................ 15 1.3.2 | Obiective................................................................................................................................................ 15 1.3.3 | Organizarea .......................................................................................................................................... 15 1.3.4 | Simulări .................................................................................................................................................. 16 1.3.5 | Exemplu de plan de urgenţă............................................................................................................... 16 1.4 | Tehnici de manipulare ............................................................................................................................ 17 1.4.1 | Introducere ............................................................................................................................................ 17 1.4.2 | Factorii care influenţează apariția oboselii și apariția nemulțumirii la locul de muncă ............... 17 1.4.3 | Manipularea .......................................................................................................................................... 18 1.4.4 | Metode corecte pentru ridicarea încărcăturilor ................................................................................ 18 1.4.5| Măsuri generale de prevenire .............................................................................................................. 19 1.4.6 | Informaţii şi formarea lucrătorilor ....................................................................................................... 20 1.5 | Unelte şi maşini ....................................................................................................................................... 20 1.5.1 Unelte ....................................................................................................................................................... 20 1.5.1.1 Cauzele leziunilor ................................................................................................................................ 20 1.5.1.2 Pericolele cele mai frecvente ............................................................................................................ 21 1.5.1.3 Măsurile preventive............................................................................................................................. 21 1.5.2 Masinile .................................................................................................................................................... 21 1.5.2.1 Riscurile şi prevenirea accidentelor pe maşini ............................................................................... 21 1.5.2.2 Măsurile de prevenire a accidentelor de pe maşini: ...................................................................... 22 1.5.2.3 Pericolele asociate cu maşinile: ........................................................................................................ 22 1.5.2.4 | Cum se pot proteja lucrătorii împotriva unor astfel de riscuri? ................................................... 22 1.6 | Electricitatea ............................................................................................................................................. 23 1.6.1 | Contactul cu energie electrică ............................................................................................................ 23 1.6.1.1 | Cum să se evite contactul cu energia electrică ............................................................................ 23 1.6.1.2 | măsurile de prevenire de bază, ...................................................................................................... 24 1.6.1.3 | Întreţinerea sculelor electrice portabile .......................................................................................... 24 2.1 Introducere şi concepte ............................................................................................................................ 27 2.1.1 | Sanatate Ocupationala ........................................................................................................................ 27 2.1.1.1 | obiective-cheie ale sănătăţii în muncă sunt: ................................................................................. 27 2.1.1.2 Unde intervine igiena la locul de muncă? ........................................................................................ 27 2.1.1.3 | Ce este sănătatea şi siguranţa la locul de muncă? ..................................................................... 27 2.2 | Agenţii biologici ........................................................................................................................................ 28 2.2.1 | Nocivitatea agenţilor biologici ............................................................................................................. 28 2.2.1.1 | Infecţia ................................................................................................................................................ 28 2.2.1.2 | Alergia ................................................................................................................................................ 28

3 Curs de formare pentru lucrători – Sănătate și Siguranță ocupațională |2

2.2.1.3 | intoxicaţiile ......................................................................................................................................... 29 2.2.2 | Clasificarea agenţilor biologici ............................................................................................................ 29 2.2.3 | Măsurile de prevenire recomandate .................................................................................................. 30 2.2.4 | Transmiterea bolii ................................................................................................................................. 30 2.2.5 | Măsurile de izolare ............................................................................................................................... 30 2.2.6 | măsuri de protecţie .............................................................................................................................. 31 2.2.6.1 | Active: ................................................................................................................................................. 31 2.2.6.2 | Pasive ................................................................................................................................................. 32 2.3 | Contaminanţi fizici ................................................................................................................................... 33 2.3.1 | Nivelul de zgomot ................................................................................................................................. 33 2.3.1.2 | Tipuri de zgomot ............................................................................................................................... 33 2.3.1.3 | Efectele zgomotului asupra corpului uman ................................................................................... 33 2.3.1.4 | Anatomia urechii ............................................................................................................................... 33 2.3.1.5 | Alte consecinţe ale pierderii parţiale a auzului ............................................................................. 35 2.3.1.6 | Măsuri de protecţie şi de control al zgomotului ............................................................................ 35 2.3.2 | Iluminatul ............................................................................................................................................... 35 2.3.2.1 | Lucrul în condiţii de iluminare slabă poate provoca: .................................................................... 35 2.3.2.2 | Oboseala ochilor ............................................................................................................................... 36 2.3.2.3 | ochiul uman are urmatoarea componenta: ................................................................................... 36 2.3.2.4 | Condiţii pentru o iluminare corespunzătoare ................................................................................ 37 2.3.3 | Vibraţiile ................................................................................................................................................. 38 2.3.3.1 | Cauzele şi efectele vibraţiilor .......................................................................................................... 38 2.3.3.2 | Măsuri de intervenţie şi de control.................................................................................................. 38 3.2 | Interfața om – mașină ............................................................................................................................. 41 3.3 | Poziţiile de lucru....................................................................................................................................... 41 4.| Bibliografie ................................................................................................................................................... 43

3

formação de trabalhadores em H.S.T. | 2

SIGURANȚA ȘI SĂNĂTATEA

5 Formarea lucrătorilor în H.S.T. | 2

1 | Semnele de siguranță

1.1.1 | Introducere

Deoarece semnele se folosesc de mai multe secole fie că sunt sonore sau

vizuale, acest proces de comunicare este considerat rapid şi eficient.

Semnele de siguranță sunt acelea care în raport cu un obiect sau o situaţie dată,

dau un indiciu cu o culoare sau un semn de securitate.

Siguranța industrială prevede, de asemenea, prin utilizarea semnelor o metodă

rapidă de a transmite anumite mesaje, în mod clar şi obiectiv.

1.1.2 | Scopul semnelor de siguranţă

Semnele de siguranță îşi propun să atragă atenţia, într-o formă rapidă şi

inteligibilă, la obiecte şi situaţii care pot provoca anumite pericole.

Cu toate acestea, ele nu suplinesc aplicarea unor măsuri de protecție impuse de

legislaţie.

Semnele trebuie să atragă atenţia asupra:

Obiectelor periculoase;

Situaţiilor periculoase;

Să contribuie la depăşirea pericolelor;

Furnizarea de informaţii legate de securitate.

Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare trebuie să fie curăţate cu regularitate,

şi întreţinute, verificate şi, dacă este necesar, reparate sau înlocuite. Buna

funcţionare şi eficienţa semnalele luminoase şi nivele de zgomot trebuie să fie

verificate înainte de intrarea lor în funcţiune şi apoi în mod regulat.

Numărul şi poziţionarea semnelor sau dispozitivelor depind de importanţa

riscurilor, pericolelor şi de dimensiunea zonei acoperite.

În cazul dispozitivelor de semnalizare care operează printr-o sursă de alimentare

trebuie să fie asigurate pentru o situaţie de urgenţă alternative de alimentare, cu

excepţia cazului în care riscul semnalizat dispare prin taierea energiei.

Lumina sau sunetul care indică începutul unei acţiuni se prelungeşte atât timp

cât cere situaţia şi ar trebui să fie rearmat imediat după fiecare utilizare.

Zonele, camere sau incintele utilizate pentru depozitarea de substanţe

periculoase în cantităţi mari trebuie să fie marcate cu unul din semnele de

avertizare, cu excepţia cazurilor în care eticheta de pe ambalajele sau recipiente

este suficientă pentru acest scop.

1.1.4 | Conditii de utilizare a semnelor

Semnele ar trebui să fie instalate într-un loc bine iluminat, cu înălţimea şi poziţia

corespunzătoare, ţinând seama de obstacole pentru vizibilitatea acestora de la

distanţă obișnuită.

În caz de echipamente de iluminare slabă ar trebui să fie folosite culori

fosforescente, materiale reflectorizante sau iluminare artificială, în semnele de

siguranţă.


Semnele trebuie să fie înlăturate, atunci când situaţia care le justifică încetează

să mai existe.

1.1.5 | Tipul semnelor de siguranţă

Semne de interdicţie;

Semne de pericol;

Semne de obligaţie;

Semne de urgenţă;

Semne de amplasare de echipamente pentru intervenţie în foc;

Semne de informare

1.1.6 | Modalități

În semnele de siguranţă pot fi utilizate separat sau impreuna:

Culori şi plăci;

Lumini si sunete;

Comunicare verbală şi prin gesturi.

1.1.7 | Semnalizarea suplimentară

Zone de risc de cădere sau la şocuri (semne în galben şi negru).

Limitarea zonelor de depozitare, de circulaţie a motostivuitoarelor şi zonele

de utilaje.

Identificarea de produse chimice şi a fluidelor într-o instalaţie (tevi si

rezervoare).

1.1.7.1 | Semnalizarea de obstacole, locuri periculoase şi căi de circulaţie

Semnele pentru obstacole, locuri periculoase şi căi de circulaţie sunt utilizate

pentru a marca riscul de a lovi obstacole şi obiecte sau de a cădea. Semnele în

interiorul companiei sau unităţii la care lucrătorul are acces, ca parte a activităţii

sale se fac cu culorile galben şi negru, alternativ, sau cu culorile roşu şi alb.

Semnele acestea ar trebui să ţină cont de mărimea obstacolului sau a locului

periculos şi constau din două benzi de culori alternative cu zone aproximativ

egale, sub formă de piste cu o inclinatie de aproximativ 45 °.

1.1.7.2 | Semnalizarea luminoasă

1 - lumiai emisă de un semnal luminos de siguranţă nu ar trebui să cauzeze un

contrast excesiv sau insuficient, având în vedere condiţiile lor de utilizare;

2 - Zona luminoasă a unui semn de securitate poate fi o singură culoare care

respectă semnificația culorilor cu condiţia să includă o pictogramă care respectă

cerinţele specifice;

3 - Ar trebui să fie utilizată o lumină intermitentă în loc de un semnal luminos

continuu pentru a indica un grad mai ridicat de pericol sau de urgenţă;


4 - Durata şi frecvenţa de emisie a semnalului de lumină intermitentă trebuie

stabilite pentru a asigura o bună înţelegere a mesajului şi semnalul nu poate fi

confundată cu alte semnale de lumină intermitentă sau continuă;

5 - Un semnal luminos poate înlocui sau completa o semnalizare acustică, cu

condiţia de a utiliza acelaşi cod |.

1.1.7.3 | Verbala

1 - Comunicarea verbală este făcută de un vorbitor sau un aparat de difuzare a

programelor care transmite text scurt, sau mai multe cuvinte, uneori codificate la

unul sau mai mulţi auditori.

2 - Comunicarea verbală implică abilitatea verbală, trebuie să se facă de către un

vorbitor, necesitând și capacitatea adecvată de ascultare și interpretare corectă a

mesajului transmis.

a) “start” or “begin”, to indicate that the command has been assured;

b) “stop”, to interrupt or to terminate a movement;

c) “End”, to terminate actions;

d) “Up”, to make cargo do up;

e) “Down”, to make cargo do down;

f) “Go Ahead”, “Go back”, “right” and “left”, if necessary, coordinate these

indications with corresponding hand signals;

g) “Danger”, to demand an emergency stop or complete stop;

h) “Hurry”, to accelerate movements for safety reasons.

1.1.7.4 | Semne gestuale

1.1.7.5 | Semnale acustice

Semnale acustice trebuie:

a) Să aibă un nivel de sunet de mai sus zgomotului ambiental;

b) Să fie uşor identificabile;

c) O frecvenţă variabilă;

d) Grad mai ridicat de pericol sau de urgenţă;

e c d a e


e) Semnal de evacuare: sunet continuu şi stabilă în frecvenţă;

f) Un semnal acustic poate fi înlocuit sau completat de un semnal luminos.


1.2 | Exemple de semnalizare

1.2.1 | Semnalizarea obligativității

Protecția obligatorie a ochilor

Protecția obligatorie a urechilor

Protecția obligatorie a capului

Protecția obligatorie a căilor respiratorii

Protecția obligatorie a picioarelor

Protecția obligatorie a mâinilor

Protecția obligatorie a corpului

Protecția obligatorie a feței

Safety harness must be used in this area Protecție individuală

Pasaj obligatoriu pentru pietoni

Obligații multiple (însoțit de alte

semne)

1.2.2 | Semne de interdicție

Interzicerea fumatului

Interdicția de a aprinde foc și a fuma

Trecerea interzisă pietonilor

Interdicție de a stinge cu apă

Apă nepotabilă


Interzis accesul persoanelor neautorizate

Trecerea interzisă vehiculelor de manipulare

Nu atingeți

1.2.3 | Semne de pericol

Substanțe inflamabile sau temperaturi ridicate

Substanțe explozibile

Substanțe toxice

Substanțe corozive

Substanțe radioactive

Încărcături suspendate

Vehicule de manipulare

Pericol de electrocutare

Pericole multiple

Pericol de raze laser

Substanțe inflamabile

Radiații non-ionizante


1.2.4 | Semnalizarea de urgență

Indicates what direction to follow

Indicarea drumului către ieșirea de urgență

Localizarea unei ieșiri de urgență

Punct de prim ajutor

Refugiu

Telefon de urgență

Duș de siguranță


1.2.5 | Semne cu privire la incendii și dispozitive de intervenție

Incendii-Echipamentul de intervenție trebuie să fie de culoarea roşie, iar restul

de echipamente se identifică prin culoarea roşie a locaţiei.

Echipamentul de culoare roşie asociat cu stingere a incendiilor trebuie să fie

suficient de mare pentru a permite identificarea uşoară.

Sursă de apă

Scară

Stingător

Linie directă pentru serviciul pompieri

Direcția de urmat. Semn adițional altor semne



Direcția de urmat. Semn adițional altor semne.

1.2.6 | Unde și ce semn trebuie folosit?

Deasupra ușilor, în caz de urgență

Indică schimbarea direcției la același nivel

Indică schimbările de nivel


Indică schimbarea direcției la același nivel

Indică schimbările de nivel

Lângă lifturi

Semn adițional de informare pentru traseul de

evacuare

În toate locurile unde se interzice fumatul sau

aprinderea unui foc

Alarme manuale, Lângă extinctoare

Localizae între 1,80m și 2,20m, de la sol

Plasat mereu deasupra ușii, nu pe ușă

Plasat pe ușă, deasupra barei

Pe perete, la schmbarea de nivel


În capătul scărilor, pe ambele laturi

Deasupra ușii și pe perete, la începutul

scărilor

Deasupra ușii și pe perete, la începutul

scărilor

În încăperi mari, semnele trebuie să aibă 2 fețe și

să fie suspendate de tavan

Deasupra ușilor, indicând ieșirea de urgență și

modalitatea de deschidere

Deasupra echipamentelor de alarmă și

combatere a incendiilor.

15 formação de trabalhadores em H.S.T. | 2

1.3 | Planul de urgenţă

1.3.1 | Introducere

Un plan de urgenţă îşi propune să definească necesitățile organizatorice şi de

intervenţie a resurselor umane şi materiale, pentru a minimaliza consecinţele

unui accident, oferind protecţie, oamenilor, facilităţilor şi mediului, şi să ofere un

set de linii directoare şi informaţii pentru adoptarea unor proceduri logice, tehnice

şi administrative, pentru a oferi un răspuns rapid şi eficient în situaţii de urgenţă.

În toate unităţile trebuie să fie un plan de intervenţie pentru a dispune măsurile

care trebuie luate în situaţii extreme şi care pot afecta siguranţa persoanelor şi a

instalaţiilor.

La nivel de întreprinderi, industriale sau comerciale, edificiu deschis publicului,

este necesară dezvoltarea şi punerea în aplicare a planului de urgenţă intern

(PUI). În conformitate cu legislaţia și practica, se dezvolta PUI în:

Spatii de birouri;

Clădiri şcolare;

Spitale;

Hoteluri şi localuri similare;

Centre comerciale;

Unităţile industriale, inclusiv industriile cu risc ridicat;

Aeroporturi;

Porturi;

Centre istorice, etc.

Toţi angajaţii din unităţile menţionate mai sus, inclusiv cele contractate pentru a

presta servicii, vor fi informați cu privire la aceste proceduri, precum toți au

datoria de a se conforma atunci când este necesar.

1.3.2 | Obiective

PUI are ca obiectiv a defini structura organizatorică a resurselor umane şi

materiale disponibile şi stabilirea unor proceduri corespunzătoare pentru a

acţiona în caz de urgenţă pentru a asigura siguranţa ocupanţilor, protecţia

patrimoniului şi protecţia mediului alocat pentru clădire.

Limitarea daunelor este proporţională cu planificare.

Cu toate acestea, doar acest lucru nu garantează îndepărtarea unui dezastru, cu

toate acestea, pot împiedica evoluția accidentelor mici.

1.3.3 | Organizarea

În organizarea pentru orice caz de urgenţă, ar trebui să ia în considerare

amplasarea unui Centre de Control a Urgențelor (CCU), într-un loc sigur.

Cu toate acestea, organizarea echipelor de urgenţă poate să conţină

următoarele mijloace de acţiune:


Echipele de intervenţie inițială (EII)

Grupuri cu un minim de doi lucrători cu cunoştinţe de bază de stingere a

incendiilor şi a situaţiilor de urgenţă.

Se recomandă ca toţi lucrătorii să beneficieze de formarea esenţială pentru a fi

EII.

Echipe de intervenţie secundară (ESI)

La grupurile de lucrători cu formare profesională intensivă suficiente pentru a

combate orice tip de urgenţă.

Sunt pompieri ai companiei.

Echipele de prim ajutor (EPS)

Grupurile de lucrători cu pregătirea esentială pentru a oferi primul ajutor.

Echipele de alarmă şi de evacuare (EAE)

Grupe de câte doi sau trei muncitori a căror misiune este de a realiza accesul

organizat la ieşirile de urgenţă, asigurându-se că nimeni nu este lăsat în urmă, în

plus faţă de asistarea victimelor în colaborare cu echipele de prim ajutor.

1.3.4 | Simulări

Pentru ca acționarea corectă într-o situaţie de urgenţă ar trebui să se repete de

cel puţin două ori pe an, situaţii care simulează o urgenţă probabilă.

Aceste teste programate sunt numite Simulări și au ca obiective:

Noţiuni de bază necesare comportamentului în situații de urgenţă;

Ameliorarea performantelor prin analizarea problemelor, cu avantajul de a nu

avea de suferit ca într- o situaţie reală de urgenţă.

1.3.5 | Exemplu de plan de urgenţă


1.4 | Tehnici de manipulare

1.4.1 | Introducere

Termenul de manipulare manuală se aplică pentru orice operaţiune de transport

şi susținere a unei încărcături de către unul sau mai mulţi angajaţi care, datorită

caracteristicilor sale sau condiţiilor ergonomice nefavorabile, implică un risc

pentru ei, inclusiv în regiunea dorso-lombară.

Presupunând că aceasta cauzează stres la locul de muncă, este important să se

cunoască efectul acestui efort pentru a putea monitoriza mai bine sănătatea

lucrătorilor, precum şi oboseala care apare ca o consecinţă logică și care trebuie

să rămână în limitele care să permită lucrătorului de a se recupera dupa o zi de

odihnă.

1.4.2 | Factorii care influenţează apariția oboselii și apariția nemulțumirii la locul de muncă

Volumul de muncă

Volumul de muncă este un factor de risc care există în toate activităţile şi, în

orice întreprindere.

Volumul de muncă înseamnă setul de cerinţe psihofizice care este realizat de

lucrător în întreaga zi de lucru.

Putem vorbi de sarcinii de lucru fizice şi mentale.

Volumul de muncă fizică

Este setul de cerinţe fizice la care un lucrător este supus în timpul unei zile de

lucru.

Pentru a înţelege mai bine şi să se studieze de sarcină fizică ar trebui să se ştie:

Efortul fizic;

Posturi de lucru;

Manipularea greutăţilor.

Eforturile fizice

Gradul de dificultate al unei sarcini este determinat de consumul de energie şi a

ritmului cardiac, a lucrătorului.

Mai dificilă sarcină, cu atât mai mare energia necesară (măsurată în kcal) şi /

sau creştea ritmului cardiac (comparând numărul de impulsuri într-o situaţie de

lucru cu numărul de batai de inima într-o stare de repaus).

Posturi de lucru


Poziţiile mai nefavorabile fac sarcinle mai dificile şi neplăcute, precum şi

anticipează debutul oboselii şi pot avea chiar consecinţe mai grave în viitor.

Poziţia aşezată este mai confortabilă pentru lucru, cu toate că poate deveni

inconfortabilă, de asemenea, în cazul în care nu există nici un schimb de poziţie,

care, dacă este posibil, să implice mişcare.

Poziţia stând în picioare necesită o supraîncărcare a muşchilor de la picioare,

spate si umeri.

Pentru a împiedica adoptarea unor poziţii incomode şi greoaie:

Planul de lucru, de direcţie şi de control şi instrumentele ar trebui să fie în

interiorul zonei de lucru;

Înălţimea planului de lucru ar trebui să fie stabilită în funcţie de tipul de

activitate care urmează să fie efectuată. Astfel, munca de precizie necesită o

înălţime mai mare, pentru că viziunea joacă un rol important atunci când se

efectuează o sarcină. Cu toate acestea, o lucrare în care predomină

exercitarea, înălţimea ar trebui să fie mai mică, astfel încât să poată fi folosită

forţa organismului.

1.4.3 | Manipularea

Principii de manipulare manuală

Sprijin ferm pe picioare;

Păstraţi o distanţă de aproximativ 50 cm între picioare;

îndoiţi şoldurile şi genunchii pentru a ridica o sarcină;

Distribuirea de sarcină de două mâini.

1.4.4 | Metode corecte pentru ridicarea încărcăturilor

Ridicarea de greutăți

O greutate prost executată poate provoca leziuni grave la nivelul coloanei

vertebrale şi în alte părţi ale corpului uman, deci va trebui să se respecte

normele de bază privind ridicarea de greutăţi după cum urmează.


1.4.5| Măsuri generale de prevenire

Angajatorul trebuie să prevadă:

Adoptarea de măsuri pentru organizarea de condiții corespunzătoare de

muncă sau de mijloacele adecvate, inclusiv echipamente mecanice, pentru a

evita manipularea manuală a încărcăturilor de către lucrători;

În cazul în care nu este posibil a evita manipularea manuală, se iau măsurile

adecvate de organizare a muncii, de utilizare și furnizare lucrătorilor de

mijloace pentru manipularea în condiţii de siguranţă;

CORECT

GRESIT

GRESIT

CORECT

Coloana: La ridicarea unei sarcini, forţele sunt transmise la nivelul coloanei

vertebrale şi discurile sunt supuse la presiuni diferite. În cazul în care trunchiul

este flexat, presiunea de pe disc este inegală, ceea ce poate provoca leziuni

spinării. În această situaţie, excesul de forţă ar trebui să fie preluat de către

muschii spatelui pentru a ridica greutatea şi a susţine greutatea împotriva

gravitaţiei. În pozitia corecta pentru ridicarea greutăţilor, coloana ar trebui să fie

dreaptă. Această poziţie permite o presiune uniformă în întreaga suprafaţă a

discurilor, ceea ce reduce riscul de rănire

Deplasarea încărcăturilor în grup

Metoda adecvată este:

determinarea numărului de persoane necesare, proporțional cu

dimensiunea încărcăturii;

Ridicați și depozitați încărcătura simultan

Nu folosiți niciodată capul ca punct de sprijin pentru încărcătură

Deplasarea sacilor

Deplasarea sacilor este o constantă în activităţile de aprovizionare, fie saci de

ciment in constructii, saci de produse alimentare în depozite, etc. Prin urmare, ar

trebui să se acorde o atenţie deosebită modului în care aceste materiale sunt

manipulate. Modul corect pentru a ridica un sac este cu picioarele îndoite, situat în

partea din faţă a sarcinii.

Picioarele ar trebui să fie plasate, înainte de iniţierea efortului şi să monitorizeze

direcţia de mişcare. Utilizarea adecvată a forței picioarelor contribuie diminuând

eforturile asupra coloanei vertebrale.

20


Evaluarea elementelor de referinţă ale riscului de manipulare manuală a

greutăţilor şi a condiţiilor de securitate şi sănătate a acestui tip de muncă,

având în vedere în special:

Caracteristicile sarcinii: sarcină prea grea - mai mult de 30 kg în operații

ocazionale şi mai mult de 20 kg în operaţiuni frecvente;

Sarcină voluminoasă sau greu de mânuit; sarcină în echilibru instabil sau

conținut ce se poate disloca, încărcături ce trebuie manipulate la o distanţă

de trunchi, sau prin îndoire sau răsucire a trunchiului;

Efortul fizic necesar: Atunci când este prea mult pentru un lucrător: În cazul în

care poate fi realizat numai printr-o mişcare de răsucire a trunchiului; Când

poate implica o deplasare bruscă a încărcăturii; Atunci când este făcut cu

corpul într-o poziţie instabilă.

Să se ia măsuri corespunzătoare pentru a evita sau a reduce riscurile, în

special pentru regiunea spatelui în următoarele situaţii:

Spațiu, în special pe verticală, insuficient pentru activitatea în cauză;

Podele neregulate cu pericolele de împiedicare sau alunecoase; podea sau

plan de lucru cu lacune care implică manipularea manuală la diverse niveluri;

Spațiu sau condiții de lucru care nu permit lucrătorului manipularea

încărcăturilor la o înălţime sigură sau într-o poziţie bună;

Podea sau punct de sprijin instabil, temperatura, umiditatea şi circulaţia

necorespunzătoare a aerului;

1.4.6 | Informaţii şi formarea lucrătorilor

Este responsabilitatea angajatorului de a furniza, lucrătorilor expuşi, precum şi

reprezentanţilor acestora din întreprindere sau unitate, informaţii cu privire la:

Riscurile potenţiale pentru sănătate care decurg din manipularea manuală

incorectă;

Greutatea maximă şi alte caracteristici ale sarcinii;

Centrul de greutate al încărcăturii şi cea mai grea parte a acesteia, în cazul în

care conţinutul unui container are o distribuire inegală a greutăţii. Trebuie să

se asigure, de asemenea, că angajaţii primesc o formare adecvată şi

informaţii cu privire la modul în care să se ocupe de sarcini în mod corect.

1.5 | Unelte şi maşini

1.5.1 Unelte

Cele mai multe leziuni care apar la locul de muncă, sunt legate de utilizarea de

instrumente, fie ele manual sau motorizat.

1.5.1.1 Cauzele leziunilor

Incorecta utilizarea de uneltelor;

Utilizarea instrumentelor defecte;

21


Utilizarea de instrumente de proastă calitate;

Transportul şi depozitarea incorectă.

1.5.1.2 Pericolele cele mai frecvente

Contactul cu elemente de tăiere;

Proiecție de fragmente;

Cădere ca urmare a efortului excesiv.

1.5.1.3 Măsurile preventive

Utilizarea unor instrumente de calitate;

Folosiţi instrumentele numai pentru destinaţia lor;

Obţineţi formare adecvată pentru fiecare tip de instrument;

Utilizarea de protecţie a ochilor, la riscul de ejecţie de particule;

Utilizaţi mănuşi atunci când se folosesc instrumente de tăiere;

Măsuri periodice de întreţinere a instrumentelor;

Revizuire periodică a cablurilor , izolatiilor, etc.

Depozitare corectă a instrumentelor.

Ciocanele pneumatice, bormaşinile și fierăstraiele electrice sunt echipamentele

care prezintă un pericol mai mare pentru lucrători.

Unelte electrice portabile trebuie să opereze cu o tensiune redusă de siguranță

(24 volţi) sau să fie dotate cu izolaţie dublă.

1.5.2 Masinile

1.5.2.1 Riscurile şi prevenirea accidentelor pe maşini

Selecţia şi punerea în aplicare a tehnicilor de securitate pe diferite masini

necesită implicarea şi participarea diferiţilor actori implicaţi în lanţul de producţie.

În plus faţă de firmele care cumpără şi lucrătorii care operează maşinile sunt

implicate în acest lanţ toate sectoarele de producţie şi design, vânzări, servicii de

instalare şi întreţinere.

Din punctul de vedere al siguranţei, producătorii şi designerii au un rol esenţial,

deoarece pot interfera în acest ciclu, asigurându-se că maşina este sigură încă

din faza proiectării. Adaptarea la normele de siguranţă cu masina deja în

exploatare, este mult mai dificilă şi costisitoare. Lucrătorii utilizatori de maşini,

pentru că ştiu sistemul şi activitatea de producţie care urmează să fie dezvoltate,

au o mare contribuţie în selectarea şi monitorizarea funcţionării mecanismelor de

securitate.

În plus faţă de riscurile mecanice, care sunt mai evidente în această muncă,

maşinile pot prezenta alte riscuri pentru lucrători (zgomot, caldura, vibraţii,

radiaţii etc.) După cum este detaliat în foaia de parcurs pentru evaluarea

riscurilor.

22


1.5.2.2 Măsurile de prevenire a accidentelor de pe maşini:

Achiziţionarea de maşini certificate

Urmaţi instrucţiunile producătorului în ceea ce priveşte instalarea, operarea

şi întreţinerea maşinii.

1.5.2.3 Pericolele asociate cu maşinile:

Pericole mecanice | Factori fizici care pot duce la un prejudiciu:

o Elemente mobile;

o Elemente de transmisie;

o Proiecţia unor piese;

o Proiecti de particule de material în curs de procesare.

Riscuri electrice | pericole care pot duce la rănirea sau moartea prin

electrocutare sau arsuri.

Alte pericole: o De la origine termică;

o în urma expunerii la zgomot;

o Vibraţii;

o Din neaplicarea a regulilor de ergonomie la locul de muncă.

1.5.2.4 | Cum se pot proteja lucrătorii împotriva unor astfel de riscuri?

Securitatea în asamblarea şi producţia de maşini să devină mai eficientă

decât la maşinile existente;

În cazul în care nu este posibil a elimina riscurile la sursă, ar trebui să fie

utilizate dispozitive de siguranţă, de prevenire, protecţie;

Studiaţi instrucţiunile maşinii înainte de a începe orice lucrare pe masina

atunci când se efectuează curăţenie, reparaţii, întreţinere.

23


1.6 | Electricitatea

Electricitatea este printre energiile cele mai utilizate, numărul de riscuri ridicate în

cazul acesta find ridicat, motiv pentru care e important să se cunoască forma lor

de prevenire.

Riscurile electrice sunt influenţate de două legi importante ale electricităţii.

Legea lui Ohm U = R x I

U = Tenssiunea (diferenţa de potenţial) – volţi

R = Reyistenţa - omi

I = Intensitatea - amperi

Legea lui Joule W = U x I x T

W = Căldura eliberată - waţi

U = Tensiunea - volţi

I = Intensitatea - amperi

T = Timpul - secunde

1.6.1 | Contactul cu energie electrică

RSIUEE (reglementările de siguranţă pentru instalaţiile de utilizare a

energiei

Electrice), pentru a defini de protecţie a persoanei, se referă la două tipuri

de contact:

Contactul direct

Riscul de contact cu părţi active ale materialelor sau a aparatelor.

Ex: Contactul direct în două cabluri expuse, cu tensiuni diferite.

Ex: Contactul direct de la un punct al echipamentelor electrice, care este în

tensiune şi sol.

Contacte indirecte

Riscuri ca o persoană fizică să intre accidental în contact cu un obiect încărcat

cu sarcină electrică.

Ex: contact cu părţi ale structurii izolate necorespunzător.

1.6.1.1 | Cum să se evite contactul cu energia electrică

Pentru a preveni contactul direct

24


Depunerea la o distanţă de siguranţă a conductorilor neizolaţi, de utilizatori

sau angajaţi;

Mutarea cablurilor şi conexiunilor din locul de muncă şi de tranzit;

Piesele sub tensiune trebuie să fie protejate cu huse, plase, etc;

Materiale de izolare adecvate;

Echipamente de protecţie;

Utilizaţi tensiuni mai mici la 25 V.

Pentru a evita contactul indirect

Împământarea: descarcă curentul electric spre pământ printr-un electrod de

protecţie;

Instalarea întreruptoarelor activate la detectarea diferenţelor de tensiune.

Controlul permanent al izolării (ICP) – dispozitive care emit semnale de

lumina si sunet atunci când nivelul de tensiune este depăşit.

1.6.1.2 | măsurile de prevenire de bază,

Orice operaţie electrică ar trebui să fie făcută, de preferinţă, de către

angajaţi calificaţi corespunzător şi autorizaţi să facă acest lucru;

Întotdeauna păstraţi o distanţă de siguranţă de firele electrice;

Echipamentele şi mijloacele de protecţie care urmează să fie utilizate vor fi

certificate;

Doar folosirea aparatelor electrice portabile cu tensiune redusă în cazul în

care locul de muncă este metalicesau umed.

Verificati in mod regulat condiţiile de siguranţă ale mediului de munca.

Atunci când se efectuează lucrări de întreţinere pe masini:

1. Se taie toate sursele de tensiune;

2. Blocaţi întrerupătoarele;

3. Verificaţi lipsa de tensiune;

4. Împământaţi şi puneţi în scurt-circuit toate sursele posibile de tensiune;

5. Încadraţi şi semnalizaţi zona de lucru.

1.6.1.3 | Întreţinerea sculelor electrice portabile

Ar trebui să citiţi întotdeauna manualele de utilizare pentru unelte electrice

portabile şi recomandările de siguranţă date de producător;

25


Aflaţi modul de utilizare şi căutaţi informaţii cu privire la construcţia

instrumentelor manuale pentru a înţelege riscurile lor şi pericolele;

Nu folosi bijuterii, haine lejere sau manusi care ar putea împiedica

funcţionarea;

Ţineţi instrumentele ferm astfel încât să nu existe posibilitatea ca aceste

instrumente să scape din mâini, când lucrează în viteza mare;

Atunci când se efectuează orice tip de înlocuire a unei component a

instrumentului (burghiu, râşniţă, etc.), scoateţi mufa de la priza de

alimentare;

Când lucram cu scule electrice portabile în locuri umede, este necesar să

folosim platforme izolatoare precum rogojinile de cauciuc şi asiguraţi-vă că

starea cablului este bună;

Aveţi grijă la extensii – pe care este indicat a le evita - ori de câte ori este

posibil;

Semnalizarea şi izolarea zonei de lucru în mod adecvat;

Nu utilizaţi scule electrice, în prezenţa vaporilor inflamabili şi a gazelor.

Furnizarea de sisteme de pre-evacuare şi de monitorizare a site-ului cu

explozimetre.

Igiena și sănătatea

34


IGIENA ȘI SĂNĂTATEA

27


2.1 Introducere şi concepte

2.1.1 | Sanatate Ocupationala

Sănătate în muncă a fost definit de un grup de lucru care a inclus de membrii

Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi Biroul Internaţional al Muncii (OIM),

după cum urmează:

“Zona dedicată pentru promovarea şi menţinerea mai înalt standard de

bunăstarea fizică, mentală şi socială a lucrătorilor din toate sectoarele de

activitate, de prevenire a schimbărilor de sănătate cauzate de condiţiile lor

de muncă, protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor de factori adverse la

locul de muncă, pentru a da angajatului un mediu de lucru adaptat la

echilibrul lor fiziologice şi psihologice. “

În rezumat

Sănătate în muncă asigură:

"Adaptarea muncii la om şi a fiecărui om la munca sa. “

2.1.1.1 | obiective-cheie ale sănătăţii în muncă sunt:

Crearea de condiţii de lucru pentru atingerea unor standarde de bunăstare

fizică, mentală şi socială cu privire la lucrători şi comunitate;

Dezvoltarea metodelor de prevenire care să elimine şi / sau controleze

riscurile profesionale la niveluri considerate acceptabile.

2.1.1.2 Unde intervine igiena la locul de muncă?

Planificarea locului de muncă;

Identificarea unor posibili factori de risc de mediu (chimici, biologici şi fizici)

asociați cu o anumită activitate de muncă;

Eliminarea şi / sau menținerea la un nivel acceptabil de expunere a

lucrătorilor la factorii de mediu care apar la locul de muncă;

Propune măsuri pentru a preveni şi, în mod periodic, pentru a monitoriza

eficienţa sistemelor de prevenire;

Participa la informare şi formare în domeniul securităţii, igienei şi sănătăţii;

Colaborează la identificarea cauzelor bolilor profesionale;

2.1.1.3 | Ce este sănătatea şi siguranţa la locul de muncă?

Activitatea multidisciplinară care vizează:

28


Limitarea riscurilor, reducerea sau eliminarea elementelor care pot provoca

accidente de muncă şi boli.

2.2 | Agenţii biologici

Agenţii biologici sunt organisme, inclusiv modificate genetic, culturile celulare şi

endoparaziţii umani care pot provoca infecţie, alergie sau otrăvire.

1860 - Louis Pasteur a salvat vinul francez

A observat:

Faptul că vinul bun conţine o specie de drojdie;

Vinul acru conţine o bacterie.

A concluzionat:

Dacă se fierbe vinul până la un punct în care nu îşi schimbă aroma, dar

suficient pentru a ucide microorganismele, vinul nu se strica ->

pasteurizare.

Teoria bolilor infecţioase:

Pasteur a emis teoria că schimbarea vinului este o analogie pentru boala.

El a afirmat că microorganismele sunt responsabile pentru bolile

infecţioase.

Louis Pasteur contestă generarea spontană

Microorganismele pot creşte fără oxigen - creşterea anaerobă;

Fermentaţia cu drojdie produce alcool;

Microorganismele din bere şi vin pot fi eliminate prin căldură;

Pasteurizarea laptelui;

Dezvoltarea vaccinului antirabic.

2.2.1 | Nocivitatea agenţilor biologici

2.2.1.1 | Infecţia

Invadarea de celule ale corpului şi producţia de toxine:

o Endotoxine - formate in microorganisme şi eliberate atunci când

acestea mor.

o Exotoxine - difuzate în afara microorganismului, afectează alte ţesuturi

ale corpului unde se localizează.

2.2.1.2 | Alergia

Alergia:

29


o Nivel de sensibilitate crescut, situaţie în care sistemul de aparare al

organismului reacţionează prin producerea de proteine non-umane,

care provoacă starea de rău şi disconfortul.

Pot fi provocate de:

Spori de bacterii, ciuperci şi toxinele acestora;

Polen;

Blană, pene şi păr de animale;

Materie organică moartă.

2.2.1.3 | intoxicaţiile

Rezultat al acţiunii următorilor agenţi:

Endotoxine;

Micotoxine | produse de anumite ciuperci care cresc pe produse alimentare

(produse alimentare);

Cyanotoxins | produse de alge albastre-verzi în sursele de apă.

2.2.2 | Clasificarea agenţilor biologici

Riscurile sunt evaluate în funcţie de:

Puterea agentului patogen infecţios;

Rezistenţă în mediul înconjurător;

Modul de contaminare;

Gradul de contaminare (doză);

Posibilitatea tratamentului preventiv şi eficienţa curativă.

Clasificarea agenţilor biologici ia în considerare următoarele riscuri:

Riscul de infecţie;

Riscul de răspândire asupra comunităţii;

Prevenirea sau eficienţa tratamentului.

30


2.2.3 | Măsurile de prevenire recomandate

Limitarea la minim a numărului de lucrători expuşi sau care pot fi

contaminaţi;

Procesele de lucru modificate prin aplicarea de măsuri de inginerie de

control pentru a preveni sau a minimiza răspândirea agenţilor biologici la

locul de muncă;

Punerea în aplicare a măsurilor de protecţie colectivă şi individuală, în cazul

în care expunerea nu poate fi evitată prin alte mijloace;

Aplicaţi măsurile de igienă compatibile cu obiectivele de prevenire sau

reducere a transferului sau a răspândirii accidentale a unui agent biologic la

locul de muncă;

Utilizaţi semnalizare orientativă de risc biologic sau alte semne

corespunzătoare, în conformitate cu reglementările de siguranţă în vigoare;

Dezvoltarea de planuri de acţiune în caz de accident care implică agenţi

biologici

2.2.4 | Transmiterea bolii

2.2.5 | Măsurile de izolare

Definiţie:

o Diferite metode de siguranţă biologică folosite pentru manipularea şi

întreţinerea microorganismelor cu potenţial infecţios.

Obiective

31


o Minimalizarea sau eliminarea expunerii lucrătorilor de laborator precum şi a

mediului extern la microorganismele periculoase pentru om şi mediu.

2.2.6 | măsuri de protecţie

2.2.6.1 | Active:

Atunci când au acţiune la nivel individual.

Igiena personala

Manipulantul de produse alimentare este responsabil pentru starea produselor

alimentare. Starea de sănătate a manipulantului este importantă şi ar trebui să

facă regulat controale şi să apeleze la medi când este bolnav.

Obiceiurile de igienă

Îmbrăcămintea:

Manipulantul de produse alimentare ar trebui să înceapă ziua de lucru cu haine /

uniforme curate de protecţie şi ar trebui să rămână aşa, cât mai mult posibil pe

parcursul sarcinii.

Părul

Părul trebuie să fie curat şi în funcţie de sarcină, protejat.

Părul poate fi purtător de agenţi patogeni care afectează calitatea produselor

alimentare.

Mâinile

Trebuie să fie mereu curate, cu unghiile tăiate şi de preferinţă fără lac. Se

recomandă utilizarea de săpun antibacterian şi creme hidratante.

Tăieturile trebuie tratateşi protejate cu bandaje de culori aprinse.

Când trebuie spălate mâinile?

Înainte de a începe, în timpul şi la finalul unei sarcini.

După folosirea instalaţiilor sanitare.

După atingerea părului, a nasului sau a altei părţi a corpului.

De câte ori credeţi că este necesar.

Cum se spală mâinile?

1. Wet your hands

with hot water

3. Wash your hands up until the

elbows, between the fingers

and under the nails for at least

20 seconds;

2. Apply a sufficient amount

of soap to completely wash

your hands;

4. Wash off all the soap

5. Use paper towel to close

the water

6. Completely dry your hands

using paper towels or hand

dryer.

20

Seconds

32


2.2.6.2 | Pasive

Respectarea structurii, echipamentului şi organizării instalaţiilor

Temperatura şi înmulţirea bacteriilor

Igiena instalaţiilor

Înfiinţarea de igienă

Procedurile de curăţare

Scoateţi deşeurile, cu ajutorul unor instrumente adecvate, aspirator, matura,

perie;

Se clăteşte cu apă şi detergent;

Se clăteşte cu apă;

Aplicati dezinfectantul în conformitate cu instrucţiunile producătorului.

Boiling point of water

Normal body temperature

Correct refrigerator

temperature

Freezing point of

water

Composition of food

Time

Temperature

Humidity

33


2.3 | Contaminanţi fizici

2.3.1 | Nivelul de zgomot

Prin zgomotul se înţelege un sunet nedorit şi incomod. Existenţa lor la locul de

muncă este de natură să provoace pierderea auzului, cauzat de afectarea

terminatiilor nervoase ale urechii.

Sunetul este transmisa de la o sursa de sunet, de vibraţii la urechea umană.

Este cunoscut faptul că nivelurile ridicate de zgomot la locul de muncă

generează riscuri pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, cauzand leziuni ale

terminatiilor nervoase ale urechii.

Reducere a acestor riscuri, în special de pierdere a auzului, se realizează prin

limitarea expunerii la zgomot.

2.3.1.2 | Tipuri de zgomot

În general, zgomotul în industrie este format din sunete complexe, cu intensităţi

diferite ale spectrului de frecvenţe, de exemplu, zgomotul industrial este o

combinaţie de diferite tipuri de zgomot:

Unitar şi continuu | Cu fluctuaţii mici, ca un motor electric;

Uniform intermitent | Nivelul de zgomot este constant şi se opreşte alternativ,

ca o maşină automată;

Fluctuant | Variază dar menţine o valoare constantă medie pe o perioadă lungă

de timp, ca de exemplu în măcinare;

Impulsiv | durată mai mică de o secundă, ca de exemplu în nituire.

Astfel, pentru a analiza efectele diferitelor tipuri de zgomot, înainte de expunerea

unui lucrător, s-a creat conceptul de nivel echivalent de sunet continuu (leq) în

dB (A), care reprezintă un nivel sonor echivalent diferitelor tipuri de zgomot, în

acelaşi timp.

2.3.1.3 | Efectele zgomotului asupra corpului uman

Tulburări fiziologice | Contracţia vaselor de sânge, tensiune musculară, etc;

Sistemul nervos central | Modificări de memorie şi a somnului. Perturbări ale

somnului, o durată mai scurtă în anumite faze de somn;

Tulburări psihice | iritabilitate, agravarea anxietății şi depresiei;

Perturbarea activității | Generând oboseală, care este unul dintre factorii

accidentelor de muncă, contribuie la o scădere a performanţei în muncă,

influenţează negativ productivitatea şi calitatea produselor.

2.3.1.4 | Anatomia urechii

Perceperea de sunete este realizată prin intermediul organului receptor auditiv:

urechea. Aceasta constă din trei părţi:

Urechea externă | funcție de captare a sunetului;

Urechea mijlocie | funcție de amplificare a sunetului;

34


Urechea interioară | transforma undele sonore în semnale, informaţii adecvate

- Impulsurile nervoase;

35


2.3.1.5 | Alte consecinţe ale pierderii parţiale a auzului

Lipsa de înţelegere a unei conversaţii normale;

Lipsa de recunoaştere a semnalelor de avertizare sonoră;

Izolarea;

Creşterea nevoii de odihnă şi relaxare.

Nivelul de zgomot poate afecta, de asemenea:

Fluxul de sânge (vasoconstricţie)

Hipertensiune arterială

Creşterea producţiei de hormoni (tiroidieni / adrenalină ,...)

Dificultăţi de somn

2.3.1.6 | Măsuri de protecţie şi de control al zgomotului

Eliminarea zgomotului la sursă;

Reducerea de distribuţie de zgomot (de mijloc);

Măsuri individuale de protecție (receptor).

2.3.2 | Iluminatul

Pentru a obţine un mediu de lucru bun este esenţial să existe iluminare

adecvată.

Iluminarea adecvată a locurilor de muncă are o mare influenţă atât asupra

sănătăţii lucrătorilor, şi afectează securitatea în general.

Iluminarea corespunzătoare la locul de muncă previne stresul psihologic şi

fiziologic pentru lucrători, oferind astfel o productivitate crescută, motivaţia,

performanţa generală, etc. O iluminare slabă, precum şi amânarea executarea

sarcinilor, poate induce stres, dureri de cap, oboseală, fizic şi nervos, etc., chiar

conducând la o creştere a absenteismului.

Locurile de muncă trebuie să fie proiectate să favorizeze o buna vizibilitate.

Importanţa vizibilității

Aproximativ 80% din stimulii senzoriali sunt de o vedere;

Consecinţele unei luminozități scăzute:

Afecțiuni vizuale;

Productivitate mai scăzută;

Creşterea numărului de accidente.

2.3.2.1 | Lucrul în condiţii de iluminare slabă poate provoca:

Efort mai mare;

Creşterea nivelului de oboseală vizuală;

Tensiune nervoasă;

Dureri de cap;

Vedere înceţoşată;

Contracţii ale muşchilor;

Postură incorectă a corpului;

Anxietate sau nervozitate;

Lipsa de concentrare;

36


Eficienţa redusă;

Scăderea productivităţii;

Creşterea numărului şi severitatea accidentelor.

Un studiu efectuat la aproximativ 500 de întreprinderi, care au îmbunătăţit nivelul

de iluminare, a relevat următoarele rezultate:

Creşterea producţiei între 8 și 25%;

Reducerea erorilor cu 28%;

Reducerea accidentelor grave de muncă cu 50%.

În general, în condiții de luminozitate scăzută creşte riscul de accidente la locul

de muncă.

2.3.2.2 | Oboseala ochilor

Oboseala ochilor se manifesta prin vedere înceţoşată şi dureri de cap, crampe

musculare ale feţei şi poziție eronată a corpului.

Oboseala ochilor poate fi cauzată de supra-activitate a muşchiului ciliar al

cristalinului sau al retinei.

2.3.2.3 | ochiul uman are urmatoarea componenta:

External part of the eye:

Orbital cavity (or socket) – Cone shaped bone region found in the front part of

the skull, covered by fat tissue to accommodate the ocular globe (eyeball).

Extrinsic muscles of the eye – these connect the ocular globe to the orbital

cavity by supporting it and enabling rotation movements;

Eyelids – two movable skin folds that protect the eye from dust, intense light

and impacts;

Lachrymal system – cleans and lubricates the eye

37


Internal part of the eye:

Sclera – constitutes the white part of the eye and is the eyeballs external

support;

Cornea - Transparent tissue that works as a photographic lens;

Iris – is a diaphragm that has a circular opening which regulates the quantity of

light that is let into the ocular globe;

Retina – is the eyes photoreceptive layer, transforms luminous waves into

nerve signals.

2.3.2.4 | Condiţii pentru o iluminare corespunzătoare

Trebuie să existe întotdeauna o preferinţă pentru lumina naturala

Aceasta este cea mai potrivită din punct de vedere fiziologic şi psihologic.

Iluminatul natural extinde câmpul vizual, evită efectul de claustrofobie şi previne

sindromul depresiv.

Nici o sursă de lumină nu trebuie să apară în câmpu vizual al lucrătorului. Linia

care uneşte ochii cu sursa de lumină trebuie să aibă un unghi de 30 ° faţă de

orizontală. Becurile ar trebui să fie plasate perpendicular pe linia vizuală. Este de

preferat să utilizaţi un număr mai mare de lămpi de intensitate mai mică decât

mai puține, dar foarte puternice.

Dispozitivele de iluminat ar trebui să fie plasate într-o direcţie care nu coincide cu

cea în care operatorul trebuie să privească de multe ori.

Ar trebui să se evite folosirea de culori si materiale reflectorizante pentru maşini,

suprafețe de lucru şi panouri de control.

Iluminat ar trebui să fie adecvat pentru necesitatea sarcinii

Sunt utilizate valorile mai mari atunci când:

Factorii de reflecţie şi contrastul sunt extrem de slabi;

Corectarea erorilor este consumatoare de timp;

Performanţa este critică;

Acurateţea sau un randament mai mare de producţie sunt de mare importanţă;

Capacitatea vizuală a lucrătorului o impune.

Utilizaţi valori sunt mai mici atunci când:

Acurateţea sau un randamentul mai mare de producţie au o importanţă

secundară.

Sarcina se efectuează numai ocazional;

Factorii de reflecţie şi contrastul sunt extrem de puternici;

Ar trebui evitate:

Ferestre prea luminoase;

Pereti de culoare alb strălucitor asociate cu podea întunecoasă;

Tabla pe perete alb;

Tabel de suprafaţă luminoasă;

38


/ Maşini de scris / PC de culori închise pe suprafete deschise;

Elemente strălucitoare ale mașinilor.

2.3.3 | Vibraţiile

2.3.3.1 | Cauzele şi efectele vibraţiilor

Vibraţiile sunt efecte fizice, produse de anumite maşini, echipamente şi

instrumente vibrante, care acţionează prin transmiterea de energie mecanică,

trimiţând vibraţii cu amplitudini detectabile de oameni.

Vibraţiile sunt transmise lucrătorilor de către unele maşini grele şi de mobilier,

cum ar fi:

Tractoare agricole;

Utilaje de constructii;

Camioane;

Motostivuitoare.

De utilaje fixe:

Compresoare;

Concasoare.

Sau de maşini portabile:

Ciocane pneumatice;

Ferăstraie;

Perii electrice.

Aceste dispozitive pot determina modificări în corpul uman, cauzând

disconfort şi modificări fiziologice care afectează performanţa de muncă.

Stare generală de rău

Stare generală de rău cauzată de accelerarea vibraţiilor în funcție de frecventa

dintre ele, de direcţie, precum şi durata expunerii.

2.3.3.2 | Măsuri de intervenţie şi de control

Analiza vibraţiilor este de o importanţă crucială pentru a determina cauzele şi a

contribui la reducerea şi / sau eliminarea anumitor tipuri de vibratii, în special a

celor al căror ritm se potriveşte cu frecvenţa de rezonanţă a corpului.

Pentru a elimina sau a reduce vibraţiile, este esenţial să se cunoască spectrul de

analiză a vibraţiilor.

Cu toate acestea, există anumite principii de bază care trebuie să fie urmate:

1. Reducerea vibraţiilor la origine;

2. Reducerea transmiterii de vibraţii;

3. Reducerea intensității vibratiilor.

Reducerea vibrațiilor la sursă

Reducerea vibrațiilor la sursă se poate face prin achiziţionarea de maşini şi

unelte care respectă standardele europene (CE), prin efectuarea lucrărilor de

39


întreţinere periodică a echipamentului, înlocuirea pieselor uzate, făcând mânere,

aliniamente, ajustări şi alte operaţiuni pentru componentele mecanice, în scopul

de a reduce nu numai vibraţiile ci şi zgomotul.

Măsurile preventive trebuie să fie luate la diferite niveluri ale organizaţiei.

Direcția:

Consultaţi un tehnician sau un medic specialist;

Formați și informați lucrătorii expuși;

Analiza timpului de expunere;

Să ia măsuri pentru a reduce expunerea la vibraţii.

Reducerea transmiterii vibraţiilor

Ansamblarea maşinilor şi echipamentelor în sisteme anti-vibraţii, cu

utilizarea de amortizoare şi materiale de izolare pentru vibraţii (cauciuc, plută,

simtit, etc.) este unul dintre factorii care pot promova reducerea vibraţiilor de la

sursă.

Reducerea intensității vibratiilor

Creşterea inerţiei sistemului, cu adaos de masă pentru a reduce frecvenţa

vibraţiilor.

Aplicarea de măsuri preventive, individuale sau colective, este dificilă, aşa că ar

trebui să se caute soluții pentru schemele de organizare a muncii şi a sarcinilor,

în scopul de a reduce expunerea lucrătorilor la vibraţii şi de a contribui la

reducerea bolilor profesionale grave.

Toţi lucrătorii expuşi la vibraţii ar trebui să fie informați cu privire la riscurile cu

care se pot confrunta şi modalităţile de a le evita.

Ergonomia

Ergonomia

Termenul provine din grecescul "Ergon" însemnând locul de muncă şi nomos

care înseamnă legi sau reguli.

Ergonomia cuprinde o serie de activităţi care tind să se adapteze munca pentru

om.

ERGONOMICS

Organizaţia Mondială a Sănătăţii:

Ergonomia este stiinta care are ca scop o eficienţă maximă, reducerea riscului

de eroare umană la un nivel minim, încercând să reducă riscul angajatului, luând

în considerare atât posibilităţile şi limitările din cauza anatomiei umane, fiziologie

si psihologie .

Anatomia şi fiziologia permit proiectarea de locuri, ecrane şi orare mai potrivite

pentru corpul uman.

3.2 | Interfața om – mașină

Prin interfaţa "om - masina" se înțeleg relaţiile reciproce dintre om şi maşină care

operează pentru a forma un sistem.

Astăzi este dată o mare importanţă designului ergonomic al sistemului om

- Masina.

Un astfel de sistem are o buclă închisă, în care omul ocupă o poziţie-cheie,

deoarece are puterea de decizie.

Singleton constată un raportul de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii:

"Maşina are mare viteză şi precizie, și de asemenea eliberează multă energie, în

timp ce omul este leneş, produce mai puţină energie, dar există o mare

flexibilitate şi adaptabilitatea.

Poziţiile de lucru sunt determinate de anumiţi factori, inclusiv:

natura sarcinii, locul de muncă şi organizarea muncii.

Sarcina

Sarcina poate fi definită ca tot ceea ce este dat lucrătorului și urmează să fie

făcut. Implică ideea de obligativitate.

Activitatea

Este ceea ce este efectiv realizat de către un lucrător. Este condiţionată de un

timp şi de anumite condiţii. Este răspunsul dat de către un angajat în îndeplinirea

sarcinilor. Cu alte cuvinte, se referă la întregul proces productiv al lucrătorului.

Ergonomia studiază sarcina şi activitatea de lucru împreună.

3.3 | Poziţiile de lucru

Există trei tipuri de poziţii: poziţia așezat, semiașezat şi în picioare.

Alegerea posturii așezat, semiașezat şi în picioare depinde de mai mulţi factori,

de la poziţia materialelor, la tipul de manevre care urmează să fie executate,

intensitatea, direcţia şi sensul forţelor de lucru, de la frecvența mișcărilor la

spaţiul disponibil pentru genunchi.

Tipul de poziție

88


BIBLIOGRAFIE

4.| Bibliografie

CASTEJÓN VILELLA, E. (Coord.) Et Al, Condiciones De Trabajo Y Salud, 2ª,

Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el Trabajo, 1990.

CASTEJÓN VILELLA,E (coord.) et al, Condiciones de trabajo y salud, 2ª,

Instituto

Nacional de Seguridad e Higiene en el trabajo,1990

CABRAL, Fernando; VEIGA, Rui; Higiene, Segurança, Saúde e Prevenção de

Acidentes de Trabalho, Verlag Dashofer, Edições Profissionais.

GUERRA, António Matos- Fenomenologia da Combustão, Vol. VII:

Manual de Formação Inicial do Bombeiro. Sintra: Escola Nacional de

Bombeiros, 2002, 75 pag.

GUERRA, António Matos- Segurança e Protecção Individual, Vol. VIII:

Manual de Formação Inicial do Bombeiro. Sintra: Escola Nacional de

Bombeiros, 2002,

87 pag.

IDICT (Instituto De Desenvolvimento E Inspecção Das Condições De

Trabalho); Serviços de Prevenção nas Empresas, Livro Verde, Lisboa. O

IDICT, 1997.

IDICT (Instituto De Desenvolvimento E Inspecção Das Condições De Trabalho);

Serviços de Prevenção nas Empresas, Livro Branco, Lisboa, O IDICT, 1999.

Manual de Segurança, Higiene e Saude do trabalho. Lisboa: UGT, 1999, 503

MIGUEL, A. Sérgio; Manual de Higiene e Segurança do Trabalho. Porto, Porto

Editora, 6ª Edição, Out. 2002.

NOGAREDA, C., ONCINS, M., Condiciones De Trabajo Y Salud. Guia Del

Monitor, Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el Trabajo, 1989.

NP 3064- Segurança contra incêndio, Utilização dos extintores de incêndio

Portáteis: Instituto Português da Qualidade. Lisboa: Certitecna, 1989, 9 pag.

NP 3992- Segurança contra incêndio, Sinais de Segurança.: Instituto

Português da Qualidade. Lisboa: Certitecna, 1994, 10 pag.

FISA TEHNICA

Coordenação do projecto

Rui Manuel da Torre Vieito

Autoria do projecto

Rui Manuel da Torre Vieito

Sandra Maria Fonseca Veloso

Revisão do texto Arnaldo

Varela de Sousa Rui

Manuel da Torre Vieito

Planeamento e formato

Cláudio Gabriel Inácio Ferreira Design gráfico | multimédia

Cláudio Gabriel Inácio Ferreira

Programação

Jorge Miguel Pereira de Sousa Sequeiros Centro técnico de H.S.T. | EPRALIMA

Rua D. Joaquim Carlos Cunha Cerqueira

apartado 102

4970-909 Arcos de Valdevez

Telef | 258 523 112 | 258 520 320

Fax | 258 523 112 | 258 520 329

www.epralima.pt/inforadapt

[email protected]

Arcos de valdevez | Maio 2004

Revisão nº1

Agosto 2009

http://www.epralima.pt/inforadapt

http://www.epralima.pt/inforadapt


Date post:	02-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	dinhnhu
View:	235 times
Download:	0 times

Curs de formare pentru lucrători – Sănătate și Siguranță ... · PDF file2 Curs de...

Documents