1

Obiectul de studiu al contabilitatii

Obiectul contabilitatii il constituie reflectarea in expresie baneasca a patrimoniului

aflat in gestiunea agentilor economici, a miscarii si transformarii lui ca urmare a operatiunilor

economico-financiare si a rezultatelor obtinute.

Din punct de vedere contabil patrimoniul apare ca o entitate compusa din bunurile

economice ca obiecte de drepturi si ca obiecte de obligatii ce formeaza substanta materiala a

patrimoniului pe de-o parte, si drepturile si obligatiile cu valoare economica care exprima

raporturile de proprietate in cadrul carora se procura si gestioneaza bunurile de pe alte parte.

Patrimoniul contabil apare ca o balanta cu 2 parti egale, partea stanga este

patrimoniul economic, iar partea dreapta cel juritic. Continutul juritic al patrimoniului are ca

fundament continutul economic, iar continutul economic este suportul material al

continutului juritic.

Patrimoniul economic apartine unei entitati economice.

Entitatea economica reprezinta spatiul de cunoastere si de actiune al contabilitatii.

Contabilitatea studiaza raporturile de schimb proprii patrimoniului intr-o viziune

statica. La un moment dat aceste raporturi reprezinta echilibrul intern al patrimoniului creeat

intre bunurile economice pe de-o parte si drepturile si obligatiile cu privire la aceste bunuri,

pe de alta parte, interpretate prin prisma categoriei economice de capital, raporturile de

schimb studiate de contabilitate reprezinta relatiile dintre drepturile si obligatiile petuniare

(banesti) si bunurile economice investite in activitatea entitatii economice.

Drepturile petuniare corespunzatoare categoriei economice de capital propiu (capital

social, profit dupa impozit, rezerve).

Obigatiile petuniare corespund categoriei economice de capital strain (imprumuturi,

datorii).

Bunurile economice corespund categoriei de ACTIV.

Capitalul propiu si datoriile formeaza PASIV.

Metodele contabilitatii

Caracteristicile metodei contabilitatii:

Dubla reprezentare a patrimoniului;

PATRIMONIU

CONTABIL

Drepturi

Bunurile economice

Obiecte de drepturi si

obiecte de obligatii

Capital

strain

Capital

propiu

obligatii

ACTIV PASIV

Curs 1

2

Dubla inregistrare a operatiunilor economico-financiare;

Inregistrarea cifrica si in expresie valorica a patrimoniului;

Inregistrarea operatiunilor economico-financiare pe baza de documente justificative.

1. Dubla reprezentare a patrimoniului

Dubla reprezentare se concretizeaza in reflectarea elementelor de avere ale

patrimoniului sub aspect dublu:

Subaspectul utilitatii bunurilor sau destinatiei in activitatea economica a elementelor

de avere patrimoniale pentru care se foloseste notiunea de „active” (imobile, materii prime,

produse finite, disponibilitati banesti).

Subaspectul raporturilor de proprietate in cadrul carora se dobandesc bunurile

eonomice, adica subaspectul provenientei. Pentru a defini acest aspect utilizam notiunile de

surse pasive sa resurse.

Valoarea bunurilor economice = valoarea surselor de provenienta.

Acesta este egalitatea de baza in definirea dublei reprezentari a patrimoniului, ea

exprima un echilibru permanent ilustrat de contabilitate prin bilant.

Elementele patrimoniale se afla intr-o continua miscare si transformare in fazele

circuitului economic, ramanand totusi intr-un echilibru permanent in cadrul entitatii

economice astfel pot avea loc intrari sau iesiri de bunuri economice sau de resurse

(transformarea unor bunuri in alte bunuri sau a unor resurse in alte resurse).

Echilibrul in care se afla elementele patrimoniale este exprimat printr-o trasatura

specifica metodei contabilitatii si anume

2. Dubla inregistrare a operatiilor economico-financiare aceasta este

determinata in primul rand de dubla reprezentare deoarece in timpul miscarii si transformarii

lor, elementele patrimoniale nu inceteaza a fi privite sub dublu aspect. In cel de-al doilea

rand dubla inregistrare este determinata de faptul ca miscarea si transformarea bunurilor

economice in fazele circuitului economic genereaza operatiuni economice si financiare de

iesire dintr-o faza si intrare in alta faza

Astfel bunurile sub forma de materie prima si materialele consumabile se transforma

in semifabricate si produse finite. In faza de productie, ulterior in faza de vanzare

semifabricatele si produsele finite se transforma in disponibilitati banesti. Mai tarziu in faza

de aprovizionare disponibilitatiile banesti se transforma in materie prima. In acest ciruit in

care contabilitatea inregistreaza trecerea aceleasi valori dsintr-o stare sau forma in alta,

reflectarea valorii se face de 2 ori: apare astfel dubla inregistrare a operatiunilor in sensul ca

vechea faza (forma) devine primul termen al egalitatii iar noua faza (forma) devine al doilea

termen al egalitatii.

3. Inregistrarea cifrica si in expresie valorica a patrimoniului

Se refera la faptul ca in contabilitate elementele patrimoniale pot fi reflectate

cantitativ si valoric. Reflectarea valorica fiind obigatorie.

4. Inregistrarea operatiilor economico-financiare pe baza de documente

justificative este o caracteristica ce confera contabilitatii calitatea de forta probanta in

procesele juritice.

3

Procedeele metodei contabilitatii

I. Procedee comune tuturor stiintelor Ex: observatia, rationamentul, comparatia,

clasificarea.

II. Procedee specifice stintelor economice Ex: documentatia, evaluarea,

iventarierea, calculatia.

III. Procedee specifice metodei contabilitati Ex: bilant, balanta de verificare.

Bilantul este un calcul de sinteza al contabilitatii care prezinta imaginea clara,

complete si fidela a patrimoniului la un moment dat din punct de vedere statistic.

Contul este procedeul pe baza careia se inregistreaza situatia initiala, cresterile si

micsorarile fiecarui element de activ, capital propriu si datorii.

Balata de verificare realizeaza legatura dintre cont si bilant.

Treptele metodei contabilitatii sunt:

1. Reprezentarea cifrica a miscarilor de valori ca un bilant mobil.

2. Sistemul de calcul contabil digrafic (dubla reprezentare)

3. Calcupe periodice de sinteza

1.Reprezentarea cifrica miscarilor de valori ca un bilant mobil.

Notiunea de bilant. Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se

prezinta elemente de activ, datoriile si capitalul propriu al entitatii la sfarsitul exercitiului

financiar si celelalte situatii prevazute de lege (situatia modificarii capitalilor proprii, situatia

flexiunilor de trezorerie, contul de profit si pierdere, si note exxplicative).

Activul. Reprezinta o sursa controlata de intreprindere, ca rezultat al unor

evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru

intreprindere.

Datoria. Reprezinta obligatia actuala a intreprinderii ce decurge din evenimente

trecute si la decontarea se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii

economice.

Capitalul propriu. Reprezinta interesul rezidual al actionarilor in arhivele unei

intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale.

Activul. Cuprinde mijloace interpretate economico-juridic si posturile rectificative

de activ contra pasiv(repartizarea profitului si prime privind rambursarea obligatiunilor).

Pasivul. Cuprinde resursele de finantare interpretate economico-juridic si posturile

rectificative de pasiv contra activ(amortizari, contul 378- diferente preturi la marfuri atunci

cand inregistreaza adaosul comercial).

A P A P

5121/20000 161/22000 212/200000 231/40000

169/2000 121/10000 371/1488 401/1000

Curs 2

4

129/10000 106/6000 378/200

457/4000 4428/288

Structura bilantului

1. Active imobiliarecare reprezita o parte importanta a capitalului economic (utilaje,

cladire);

2. Active circulante se refera la acele elemente care nu sunt destinate sa ramana durabil

in inteprindere (materie prime);

3. Cheltuielile inregistrate in avans se refera la cheltuielile anticipate ce vor fi incluse

esalonat in cheltuielile periodelor urmatoare;

4. Datoriile pe termen lung si scurt;

5. Provizioanele care se constituie la sfarsitul exercitului financiar;

6. Veniturile inregistrate in avans (subventiile pentru investitisi veniturile anticipate ce

vor fi incluse esalonat in veniturile curente ale perioadelor viitoare;

7. Capitalul propriu (capital social , prime de capital ,rezerve, rezerve de reevaluare,

rezultatul reportat, rezultatul exercitiului) adica acele fonduri care sunt in mod permanent la

dispozitia entitati economice finantand in mare parte activitatile imobiliare si asigurand o

garantie pentru terti (gajul exclusiv al creditorilor luate de inteprindere).

Clasificare activelor bilantiere

I. Active imobiliare – sunt reprezentate de bunurile si valorile destinate sa

serveasca o perioada indelungata, activitatea unei entitati economice.Ele nu se consuma la

prima utilizare in functie de natural or pot fi:

-necorporale |

-corporale | activitati imobiliare

-financiare |

1. Imobilizarile necorporale: nu se concretizeaza in bunuri material ci in elemente

economic-financiare si juridice prin care se reflecta in contabilitate cheltuielile de infiintare a

societatilor comerciale, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, locatii de gestiune, brevete,

licentele, marcile, fondurile comerciale

Cheltuieli de constituire sunt cheltuieli ocazionale sau de dezvoltare a persoanei

juridice. Exemplu: taxe de inmatriculare, cheltuieli de publicitate, cheltuieli privind emisiune

de actiuni si obligatiuni, cheltuieli de dezvoltare, se refera la aplicarea, rezulatelot cercetarii

in scopul realizarii de produse sau servicii noi sau imbunatatirea celor existente.

Cocesiunea este o conventie/contract prin care o persoana fizica/juridica dobandeste

dreptul de a utiliza un bun/serviciu aflat in proprietatea statului in schimbul unei sume de

bani denumita redeventa .

Locatia de gestiuni reprezinta trecerea in administrare integral din partea locatarului a

unor subunitati in beneficiul locatarului.aceasta se bazeaza pe baza unui contract.

Brevetul reprezinta un document pe care organul de stat competent il elibereaza

inventatorului si prin care i se recunoaste acestuia dreptul de a exploata exclusiv inventia sa.

Curs 3

5

Licenta reprezinta contractul prin care posesorul unui brevet sau a unei marci de

fabrica sau de comert acorda unei personae fizice, juridice contra unei sume de bani dreptul

de a folosi partial/integral brevetul .In anumite conditii licenta este autorizata eliberata unei

persoane/juridice de catre organele de stat competente prin care se recunoaste dreptul de a

desfasura o anumita activitate.

Marcile de fabrica si de comert- au rolul de a deosebi produsele si serviciile unei

firme de produse si servicii similare ce apartin concurentelor.Marca trebuie sa ofere o

anumita garantie a calitatii.

Fondul comercial – reprezinta partea din comert care nu figureaza in cadrul celorlalte

elemente de activ, dar contribuie la mentinerea/dezvoltarea patrimoniului activitatii entitatii

economice. El este reprezentat de clientela vag comercial ,reputatie , pozitie geografica.

a) Fond comercial pozitiv – reprezinta diferenta dintre costul de achizitie si

valoarea justa a unui activ intrat in patrimoniul entitatii economice.

b) Fond comercial negativ – reprezinta diferenta dintre valoarea justa si costul de

achizitie a unui activ in patrimoniul entitatii economice

2.Imobilizari corporale reprezinta acele bunuri cu valoare mare destinate sa

serveasca o perioada indelungata activitatea unitatii economice.Ele nu se consuma la prima

utilizare, participa la mai multe circuite economice si isi transmit treptat valoarea asupra

noilor produse si servicii obtinute. Principalele categorii sunt:

- Terenuri, constructii, instalatii termice mijloace de transport animale, plantatii,

mobilier, aparatura birotica, echipament de protectie , a valorilor materiale si umane.

3.Imobilizari financiare imbraca de regula forma investitiilor financiare in titluri de

valoare, generatoare de venituri financiare. Mai pot imbraca si forma creantelor financiare

exigibile intr-o perioada de intr-o perioada mai mare de un an. Principalele categorii de

imobilizari financiare:

-Actiunile retinute la entitatile afiliate reprezinta drepturi sub forma de actiuni si alte

titluri cu venit variabil detinute de o entitate (societate mama) in capitalul altei societati

(filiala) intr-un numar suficient de mare astfel incat sa asigure societatii mama un control

asupra filialei;

-Interesele de participare reprezinta drepturile detinute in capitalul altor socitati

comerciale pe termen lung. Ele cuprind investitii in inteprinderile asociate (o partcipare de 20

pana la 50% in capitalul unei entitati asociate) si investititii strategice (participari de 10- 20%

in cadrul altei socitati)

-Titluri puse in echivalenta apar numai in situatiile financiare anuale consolidate in

cazul in care consolidarea s-a realizat prin metoda punerii in echivalenta.Aceasta metoda

presupune ca valoarea de achizitii a actiunilor detinute de o entitate in capitalul altei entitati

este inlocuita cu valoarea capitalurilor proprii ale emitentului ce revin societatii detinatoare.

-Alte titluri imobilizate cuprind obligatiunile cumparate de pe piata pentru care exista

intentia de detinere pe o perioada mai mare de un an .

-Creantele imobilizate cuprind:

-Sumele datorate de entitatile affiliate

-Creante legate de interesele de participare

6

-Imprumuturi pe termen lung

-Alte creante imobilizate : garantiile si cautiunile.

Garantia reprezinta controlul prin care garantul garanteaza beneficiarului executarea

unei obligatiuni. Garantia da dreptul beneficiarului (creditorului) sa execute silit garantul prin

scoaterea la licitatie a bunurilor acestuia.

Cautiunea reprezinta un contract prin care o persoana garanta garanteaza pentru alta

persoana fata de un tert ca va indeplini ea obligatiile persoanei garantate in cazul in care

aceasta nu isi respecta angajamentul.

Active circulante reprezinta acele valori economice care se afla in continua fluenta

valorica. Ele nu raman in entitatea economica in mod duralil, durata lor de rotatie fiind mai

mica de 1 an. Isi schimba forma initiala si functionala ( materii prime => produse finite =>

creante => disponibilitati banesti ) in functie de fazele circuitului economic ( aprovizionare –

productie – desfacere ).

In functie de forma pe care o inbraca si de functia pe care o au in circuitul economic.

Activele circulante pot fi:

1- Materiale –stocuri (clase 3)

2- In decontare de trezorerie

3- Banesti

1. Activele circulante materiale sunt acele valori economice care imbraca

forma stocurilor.

In categoria lor se includ :

- Materiile prime sunt bunuri care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc

in produsul finit integral sau partial fie in stare initiala sau transformata.

- Materiale consumabile (auxiliare, conbustibili, materiale pentru ambalat, piese de

schimb; seminte si materiale de plantat; furaje si alte materii consumabile) participa sau ajuta

la procesul de fabricatie sau exploatare fara a se regasi de regula in produsul finit;

- Materiale de natura obiectelor de iventar (sunt bunurile care fie au o durata de utilizare

mai mare de un an si o valoare mai mica decat limita stabilita de lege pentru a fi considerate

active fizice fie invers;

- Semifabricatele sunt produse ale caror proces tehnologic a fost eliminate intr-o sectie

si care in continuare fie sunt trecute in procesul tehnologic al altei sectii, fie sunt depozitate si

livrate clientilor;

Spre deosebire de acestea productia in curs de executie nu poate fi stocata si livrata

clientilor continuarea procesului de productie fiind obigatorie.

- Produsele finite sunt produsele care au parcurs toate fazele procesului tehnologic

putand fi depozitate in vederea livrarii lor catre clienti;

Marfurile sunt bunuri pe care entitatea economica le cumpara in vederea revanzarii

sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii.

- Ambalajele sunt bunuri ale caror rol consta in asigurarea protectiei marfurilor prime,

materialelor consumabile, produselor si marfurilor in timpul depozitari si transportului.

Ele au un rol important in prezentarea comerciala a marfurilor.

Curs 4

7

2. Active circulante in decontare (creante pe termen scurt) sunt acele valori

avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care

urmeaza sa se primeasca un echivalent valoric adica valori pe care firma le are de primit de la

terti in urma unor operatiuni anterioare.

Creantele pe termen scurt sunt:

- Clientii sunt persoane fizice sau juridice fata de care firma are creante rezultate din

vanzari de bunuri si prestari de servicii

- Debitori sunt persoane fizice sau juridice fata de care firma are creante rezultate din

alte operatiuni din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii

- Furnizorii debitori desemneaza creantele firmei rezultate din avansuri acordate

furnizorului si ambalaje care circula in regim de restituire

- Avansuri acordate personalului se refera la chenzina I atunci cand firmele platesc

salariile in doua etape.

Avans (chenzina I) si lichidare (chenzinaII)

3. Active circulante banesti de trezorarie

Se refera la acele valori economice care fie se prezinta sub forma de bani , fie

indeplinesc functia de ban

In aceasta categorie se includ investitiile financiare pe termen scurt disponibilitatile

banesti si alte valori (tichete de calatorie, tichete de masa, timbre fiscal etc.)

In categoria investitiilor financiare pe termen scurt se include :

- Actiuni emise de societatile din cadrul grupului sau din afara acestuia care sunt

cumparate pentru a fi vandute pe termen scurt in vederea obtineri unui venit financear

- Actiuni propri care sunt rascumparate cu scopul de a fi anulate sau revandute

- Obligatiuni emise de catre unitate care sunt rascumparate la scadenta in vederea

anulari lor

Disponibilitatile banesti se determina sub forma numeralului din caserie,

disponibilitatile banesti din conturile bancare si valorilor de incasat (efecte comerciale)

Se mai includ in categoria disponibilitatilor banesti acreditivele si avansurile de

trezorarie.

Acreditivele reprezinta mijloacele banesti pastrate la banca intr-un cont distinct la

dispozitia unui furnizor din care urmeaza a se efectua plati catre acesta pe masura livrari

bunurilor sau serviciilor comandate

Prin avans de trezorarie delimitam disponibilitatile banesti repartizate spre a fi girate

de catre administaturi de catre alte persoane inputernicite de intreprindere in vederea

efectuari unor plati in favoarea inteprinderi.

Clasificarea capitalurilor proprii

Capitalurile proprii pot fi considerate surse propri de finantare ele cuprinzand

capitalul social, primele de capital, rezervele, rezultatul exercitiului si rezultatul reportat.

Capitalul social este partea de capital pusa la dispozitia firmei de catre actionari sau

asociati.

In calitate de proprietar.

Curs 5

8

- Ele pot fi capital subscris nevarsat - capital social subscris, dar care nu a fost pus inca

la dispozitia firmei.

- Capitalul subscris si varsat - partea din capital social subscrisa si pusa la dispozitia

firmei.

Primele de capital (de emisiune, de aport, de fuziune, de conversie a obligatiilor in

actiuni) reprezinta fluxuride capital rezultate in urma operatiunilor de majorare a capitalului

realizate fie prin aporturi in numerar sau in natura, fie in urma unor operatiuni de concentrare

a capitalului prin fuziunea a doua entitati economice sau prin conversia obligatiunilor in

actiuni

Din punct de vedere valoric primele de capital reprezinta descendete ale fluxurilor de

capital inregistrate cu ocazia majorarii capitalului social peste nivelul valorii nominale a

acestuia. Ele au rolul de a proteja vechi actionari cu ocazia capitalizarii externe a entitatii

economice.

Rezervele sunt componente ale capitalurilor proprii constituite conform legislatiei in

vigoare. In general se utilizeaza trei categorii de rezerve:

- Rezerve legale (ce se constituie din profitul brut)

- Rezerve statulare

- Alte rezerve Acestea se constituie din profitul net (reserve de capital 106)

Rezervele din reevaluare – apar atunci cand firma reevalueaza imobilizarile

corporale.

Din punct de vedere valoric ele reprezinta diferenta dintre valoarea actuala si

valoarea de intrare a imobilizarilor corporale. Diferenta poate fi in plus sau in minus.

Rezultatul exercitiului reprezinta din punct de vedere contabil diferenta dintre

veniturile si cheltuielile unui exercitiu, difernta ce poate fi favorabila (profit) sau

nefavorabila (pierderi)

P= V-CL

P = profituri

V = venituri

CL= cheltuieli

Rezultatul reportat este profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita din ani

precedent.

Clasificarea datoriilor

Datoriile pot fi:

- In credite pe termen scurt sau pe termen lung

- In angajamente – se refera la datoriile firmei fata de furnizori, creditori (altii decat

institutiile financiare, bancare, personal, asigurari sociale, bugetul statului, actionarii sau

asociatii, etc).

Furnizorii (401) sunt persoane fizice sau juridice fata de care firma are datorii => din

achizitie de bunuri si prestari de servicii.

Creditorii (462) sunt persoane fizice sau juridice fata de care firma are datorii

rezultate din alte operatiuni decat achizitii de bunuri si prestari de servicii.

9

Clientii creditori reprezinta datoriile firmei fata de clientii de la care a incasat un

avans sau a trimis ambalaje in regim de restituire

Egalitatile bilantiere

In cazul bilantului vertical egalitatea bilantiera este capitalul propriu = activ – datorii

Situatie CP = A – D

Nete SN = A – D

In cazul bilantului orizontal egalitatea bilantiera este

A = P

In active elementele se pun in ordine crescatoare a lichiditatii, iar in pasiv in ordine

crescatoare a exicigibilitatii (obligatie de plata).

A P

211 – 10000 1012 – 90000

212 – 40000 1011 – 10000

213 – 50000 281 – 60000

456 – 10000

Valoarea amortizarii prin pasiv trebuie sa fie mai mica decat valoarea de intrare a

mobilizarilor amortizabile (trecuta in activ la conturile din grupa 20 si 21).

4426

4427 = fara elementele in bilant

581

109

Analizand influenta operatiunilor economic – financiare asupra bilantului vertical

putem stabili 9 tipuri de egalitati bilantiere pe baza urmatorului tabl

+A -D -SN

-A +A, -A -A, -D -A, -SN

+D +A, +D +D, -D -SN, +D

+SN +A, +SN +SN, -D +SN, -SN

SN = A-D

A = SN+D

Daca consideram x valoare cu care se modifica un element de active A, SN, D

stabilim urmatoare egalitati bilantiere in cazul bilantului vertical:

1) A+X-X = SN+D

2) A-X = SN+(D-X)

3) A-X = (SN-X)+D

4) A+X = SN+(D+X)

5) A = SN+(D+X-X)

6) A = (SN-X)+D+X

7) A +X = (SN+X)+D

8) A = (SN+X)+(D-X)

9) A = (SN+X-X)+D

Niciodata clasa 6 , 7 in bilant

10

Egalitati bilantiera in cazul bilantului orizontal

Pornind de la egalitatea de baza activ = pasiv si analizand influenta operatiunilor

economico – financiare asupra bilantului orizontal putem stabili 8 tipuri de operatiuni ce

corespund pentru 8 tipuri de egalitati contabile.

1. Operatiuni generatoare de miscare permutativa in activ.

A+X-S = P

X – marimea cu care se modifica un element de activ sau pasiv

Daca un element de activ creste si nici un elemnt de pasiv nu se modifica atunci un

alt element de active se reduce in aceeasi masura. Pasivul ramane neschimbat, se modifica

numai structura activului.

2.Operatiune generatoare de miscare permutativa in P.

A = P+X-X

Se modifica structura pasivului, totalurile raman identice.

3.Operatiuni generatoare de miscare opusa de sporire

A+X = P+X

Orice intrare in firma se incadreaza aici.

4.Operatiuni generatoare de miscare opusa de reduceri

A-X = P-X

Se modifica si structura si totalul atat la activ cat si la pasiv

5.Grupuri de operatiuni inseparabile generatoare de miscare permutativa in activ si in

miscare opusa de sporire

A+X-X" = P+X′

X = X′ + X"

X – miscare cu care se modifica elementele inseparabile

X′ - miscare cu care se majoreaza un element de activ sau pasiv

X" - miscare cu care se reduce in element de activ sau pasiv

Daca un element de activ sporeste cu mai mult decat se reduce un alt element de

activ atunci un element de pasiv sporeste.

6.Grup de operatiuni inseparabile generatoare de miscare permutativa in activ si

miscare opusa de reduce.

A-X+X′ = P-X"

Daca un element de activ se reduce cu mai mult decat sporeste un alt element de

activ atunci un element de pasiv se reduce.

7.Grup de operatiuni inseparabile generatoare de miscare permiutativa in pasiv (P) si

micare opusa de sporiri.

A+X′ = P + X − X"

Daca un element de pasiv sporeste mai mult decat se reduce un alt element de pasiv

atunci activul sporeste in aceeasi masura.

8.Grup de operatiuni inseparabile generatoare de miscare permutativa in pasiv si

miscare opusa de reducere

A-X" = P-X+X′

Curs 6

11

Daca un element de pasiv se reduce cu mai mult decat sporeste un alt element de

pasiv atunci un element de activ se reduce.

Sistemul de calcul contabil cu dubla reprezentare digrafic a metodei

contabilitatii

Pe prima treapta a metodei contabilitatii s-a operat cu notiunea de bilant, iar dupa

fiecare operatiune economio-financiare s-a refacut bilantul. Acest procedeu este imposibil de

a fi aplicat in practicat contabila a entitatilor economice. Pentru acest motiv a fost introdus un

procedeu specific celei d-ea doua trepte a metodei contabilitatii, procedeu numit cont.

Notiunea si continutul economic al contului.

Contul este un procedeu al metodei contabilitatii care permite urmarirea schimbarilor

successive asupra unui element patrimonial precum si existenta si marimea acestuia la un

moment dat.

Orice cont utilizat in contabilitatea entitatii economice are un anumit continut

economic determinat de elemental patrimonial a carui existenta si miscare o reflecta.

Elementele patrimoniale pot fi incadrate in urmatoarele 4 categorii ce exprima

continutul economic al contului:

- Un bun economic de o anumita componenta adica un element de activ (terenuri,

constructii, materii prime, marfuri).

- O sursa de finantare, adica un element de datorie din cadrul pasivului (credite bancare,

furnizori, creditori).

- Un process economic (aprovizionare, productie, desfacere ce genereaza cheltuieli si

venituri).

- Un rezultat economico-fananciar sub forma de profit sau pierderi.

In concluzie definitia contului este:

Contul este un procedeu al metodei contabilitatii folosit pentru exprimarea

valorica si uneori cantitativa in ordine cronologica si sistematica a existentei si

miscarilor unui element patrimonial pe o perioada determinata.

1. Functiile contului

Functia economica consta in faptul ca in fiecare cont tine evident unui anumit

element patrimonial si rezultat financiar care indica chiar continutul economic al contului

respectiv. Functia economica rezulta din denumirea contului.

Functia statistica rezida in aceea ca datele si informatiile furnizate de conturi stau la

baza determinari unor indicatori statistici cum sunt volumul productiei, costul productiei,

profitul obtinut.

Functia de calcul se refera la calculele efectuate in conturi in vederea stabilizarii

existentei si miscarilor de valori.

Functia de control se exercita de catre acele conturi prin care se efectueaza

controlul integritati patrimoniului.

Functia de grupare este indeplinita de toate conturile prin faptul ca ele inregistreaza

toate bunurile economice, sursele de finantare si procesele economice pe elemente omogene

reflectandu-se in fiecere cont toate operatiile cere se refera la un anumit element.

Curs 7

12

Functia de sistematizare se realizeaza de fiecare cont prin inregistrarea separat a

majorarilor elementului reflectat de reducerile aceluiasi element.

Functia de generalizare. Este indeplinita de conturile ale coror continut este de

aceiasi natura, dar care tine evidenta totalitati unor elemente care difera ca speta.

Functia contabila este legata de functia economica si se concretizeaza intr-un

anumit mod de functionare a conturilor determinat strict de continutul economic.

Structura contului

Titlul contului indica denumirea elementului patrimonial al carui evident este tinuta

cu ajutorul contului si exprima defapt continutul economic al contului.

La denumirea contului se ataseaza un simbol cifric care serveste la informarea

lucrarilor de contabilitate si la cresterea vitezei de lucru.

Explicatia operatiunii de inregistrare poate avea doua forme:

Forma descriptiva consta in aprecierea pe scrut a continutului operatiei si indicarea

documentului jurificativ in care a fost efectuat.

Forma contabila presupune indicarea in cadrul fiecarui cont a denumirii sau

simbolului contului corespondent in care se inregistreaza concomitent aceeasi operatie

economica

Debitul si creditul contului sunt cele doua parti ale contului cu ajutorul carora se

sistematizeaza modificarile de sens contrar aferent elementului analizat

Soldul initial reprezinta existentul existentul final al perioadei precedente

Rulajul contului indica modificarile elementului reflectat de-alungului unei perioade

de gestiune. In functie de partea contului pentru care se determina rulajul pot fi: debitor sau

creditor.

Total sume. Se determina diefrit in functie de functia contabila a contului.

Pentru conturile de active: - TSD = TID + RD

- TSC = RC

Pentru conturile de pasiv: - TSD = RD

- TSC = SIC + RC

Soldul final reprezinta existentul valorii unui element patrimonial la sfarsitul

perioadei de gestiune.

Contul de activ: SFD = TSD – TSC = SID + RD – RC

Cont de pasiv: SFC = TSC – TSD = SIC + RC – RD

Forma contului

1) Forma grafica bilaterala presupune prezentarea atat a datelor generale cat si a

datelor specifice separate pentru debit cat si pentru credit.

Debit Cont Credit

Data Document Explicatie Sume Data Document Explicatie Sume

Forma abreviata corespunzatoare reprezinta grafice bilater ale este:

Debit Titu Cont Credit

2) Forma grafica unilaterala presupune preluarea datelor generale o singura data si

consemnarea datelor specific separate pentru debit si separate pentru credit.

13

Prezinta avantajul ca permite calcularea soldului dupa fiecare operatiune

consumnata.

Cont

Data Document Explicatie Cont

Corespondent

Sume Sold

Debitoare Creditoare

Reguli de functionare a contului :

D cont de A C

Sid

(+) (-)

Rd = (+) Rc = (−)

TSD = Sid + Rd TSC = RC

Sfd = TSD – TSC

TSD ≥ TSC

D cont de P

C

Sic

(-) (+)

Rd = − Rc = +

TSD = Rd TSC = Sic + Rc

Sfc = TSC – TSD

TSC ≥ TSD

Regula contului de cheltuieli.

Toate conturile de

6xX , A , + D / 7xX , P , c In timpul perioadei de gestiune ( exceptii 711 la

scoaterea din gestiune a produselor finite vandute)

La sfarsitul perioadei de gestiune:

6xX , A - , C in contul 121

7xX , P , - D

D 121 C

Cheltuieli Venituri

D 601 C

200

300

500

1000

Rd = 1000 Rc = 1000

TSD = 1000 TSC = 1000

14

D 701 C

500 1000

2000

2000

Rd = 5000 Rc = 5000

TSD = 5000 TSC = 5000

Dubla inregistrare si corespondenta a conturilor.

Dubla inregistrare consta in inregistrarea simultana a unei operatiuni economic-

financiare in debitul unui cont sau a mai multor conturi si in creditul unui cont sau a mai

multor conturi.

Legatura care se stabileste intre contul sau conturile care se debiteaza si contul sau

conturile care se crediteaza poarta denumirea de corespondenta a contului.

Conturile intre care se stabileste o legatura ca urmare a dublei inregistrari poarta

denumirea de conturi corespondente.

D C Sume D Sume C 5121 , A –

C 5000

401 = 501 5000 5000 401, P – D

5000

Forma contabila si articolul contabil

Forma contabila cuprinde simbolul sau simbolurile conturilor corespondente. Semnul

matematic de egalitate semnul % cu semnificatia urmatoare sume debitoare si sume

creditoare.

Formula contabila este o modalitate grafica de exprimare cu ajutorul conturilor a

operatiunilor economico-financiare.

Formula contabila la care se adauga data operatiunii si explicatia operatiunii

economico-financiare genereaza articolul contabil.

Clasificarea formulelor contabile/articolelor.

In functie de numarul conturilor corespondente distingi:

1) Formule contabile simple in care un singur cont se debiteaza si un singur cont

se crediteaza. Ex: Se achita o datorie fata de un furnizor in valoare de 500 lei conform extras

de cont.

2) Articole contabile compuse in care fie un cont se debiteaza si mai multe conturi

se crediteaza fie invers. Se presteaza un serviciu unui client emitand o facture in care

valoarea serviciului este 100 lei; TVA 24%.

411 = %

704

4427

124

100

244

Se inregistreaza achitarea urmatoarelor datorii bugetare conform extrasului de cont,

impozit pe profit 600 lei impozot pe salarii 400 lei.

%5121 1000 441, P, -, D

Curs 8

15

441

444

600

400

, 600

444 P, -, D,

400

5121 A, +,

C, 1000

3) Articole contabile complexe.

Sunt cele in care mai multe conturi se debiteaza si mai multe conturi se crediteaza.

Ex: Se inregistreaza achizitia unui lot de marfa a unui cost de achizitie de 1000 lei, TVA

24%.

Adaosul commercial practicat de entitatea comerciala este de 20% si Va fi introdus

in valoarea de inregistrare a marfii

% = %

371=401

4426=378

1200

240

1240

200

371A, +, D, 1200

4426(TVA

deductibil)

A,+,D, 240

401 P, +, D, 1240

378, P, +, D, 200

A + D P + C

A – C P – D

In functie de scopul pentru care se intocmesc destingem:

- Formule contabile curente sunt cele care inregistreaza operatiunile economico-

financiare in ordine cronologica.

- Formele contabile de stornare au rol de a corecta o formula contabila gresita

Stornarea se poate face:

In negru presupune rescrierea articolului contabil gresit cu sumele in negru, dar

inversand debitul in creditul articolului contabil.

In rosu presupune rescrierea articoluli gresit cu sumele in rosu sau in chenar.

In contabilitate o suma in rosu e considerate cu minus.

Analiza contabila. Este un demers logic la care se apeleaza pentru a genera articolul

contabil.

Ea are urmatoare etape:

- Identificarea elementelor patrimoniale care se modifica ca urmare a operatiunii

economic-financiare care se doreste a fi inregistrata.

- Stabilirea simbolurilor si denumirilor conturilor corespondente;

- Identificarea partii de bilant careia apartin conturile ( A sau P );

- Stabilirea sentsului modificarii;

- Aplicarea regurilor de functionare a conturilor pentru a stabili conturile debitoare si

conturile creditoare;

- Mentinerea sumelor in care se debiteaza respectiv se crediteaza fiecare cont.

Semnul egal ( = ) din cadrul articolului contabil semnifica corespondenta contului

Egalitati contabile. Cunoscand egalitatile bilantiere, regulile de functionare a

conturilor si corespondenta conturilor putem stabili 8 egalitati contabile:

16

Egalitati bilantiere: Egalitati contabile:

1) A + X – X = P 1) +A = - A

2) A = P + X – X 2) – P = + P

3) A + X = P + X 3) + A = + P

4) A – X = P – X 4) – P = - A

5) A + X - X′′ = P + X′ 5) + A =[ −𝐴+𝑃

]

6) A – X + X′ = P - X′′ 6) [ −𝐴+𝑃

] = - A

7) A + X′ = P + X - X′′ 7) [ −𝐴+𝑃

] = + P

8) A - X′′ = P – X + X′ 8) – P = [+𝑃−𝐴

]

Evidenta cronologica si sistematica

Evidenta cronologica presupune inregistrarea articolelor contabile in ordinea datelor

calendaristicela care s-au efectuat operatiile reflectate in documentele justificative, si se tin

cu ajutorul registrului jurnal.

Nr.

CRT.

DATA DOCUMENT EXPLICATIE CONT

DEBITOR

CONT

CREDITOR

SUME

DEBIT

SUME

CREDIT

Jurnalul se prezinta sub forma de foi volante sau listari. Entitatile economice mici

inregistreaza un singur registru sau jurnal, iar cele mari pot folosi jurnale multiple pe tipuri

de operatiuni. Datele din jurnalele multiple sunt retinute in jurnalul unic. Aceasta se

pastreaza si se parafeaza la administratia fiscala in raza carea isi are sediul entitatea

economica. Jurnalul impreuna cu documente justificative pe baza cerea s-a intocmit se

arhiveaza la departamentul contabil.

Evidenta sistematica se face cu ajutorul registrului sau maestro principal, acest

registru contine fisele tuturor conturilor folosite intr-o perioada de gestiune.

NR.

CONT

DATA DOCUMENT EXPLICATIE CONT

CORD

DEBIT CREDIT SOLD

In fisele de cont se sintetizeaza datele pentru fiecare element patrimonial reflectat

determinat in final soldului, aceste operatiuni au rolul de a pune in functie conturile de active

si pasiv cu ajutorul unui procedeu specific contabil util contul extrabilantier contabil

891bilant de dechidere.

TVA-ul

In timpul perioadei de gestiune: -la achizitie; TVA D, 4426, A,+,D

- la vanzare; TVA C, 4427, P, +, C

La sfarsitul perioadei de gestiune:-4426 , A , - ,C TVAC => TVA colectabil

-4426, P , - , D TVAD =>TVA deductibil

1) Daca TVAC>TVAD =>TVA de plata = TVAC-TVAD =>4426, P , + ,C

=>4427y=4426x …,4423 y-x

- caz particular la 1 TVA=0 =>TVAC= TVA de plata =>4427=4423

2) Daca TVAC < TVAD => TVA de recuperate = TVAD – TVAC => 4424, A, + ,

D => 4427 = 4426x 4424 x – y

- caz particular: TVAC = 0 => TVAD = TVA de recuperate => 4424 = 4426 (x)

Conturi sintetice si analitice

302 – cont sintetic grupa 1

Curs 9

17

3021 – cont sintetic grupa 2

- Inregistrarea in conturi sintetice se face doar valoric

- Inregistrarea in conturi analitice se face contabil si valoric

Conturi sintetice – au rol de a oglindi mijloacele, sursele si procesele economice in

expresia valorica pe grupe sau categorii omogene, sub aspectul continutului lor. Ex: 302, 401

Conturi analitice – sunt dezvoltatoare ale conturilor sintetice oglindind partile

component ale mijloacelor, surselor.

- Astfel C.M.P. poate avea deschise ca analitice conturi pentru fiecare fel de materie

prima

- Contul furnizor poate avea deschise ca analitice conturi pentru fiecare furnizor

- Nu toate conturile sintetice se pot dezvolta pe analitice.Ex:5121,421

- Evidenta in conturile sintetice se tine numai valoric, iar in cele analitice se tine

evidenta valorica si cat este posibil si cea contabila

- Controlul inregistrarilor din evident analitica se face cu ajutorul balantei de verificare

analitice

- In cadrul ei se verifica daca suma soldurilor conturilor analitice este egala cu soldul

contului sintetic corespondent.

Calcule periodice de sinteza aIII-a treia treapta a metodei contabilitatii.

1. Contul de prefix si pierdere este un calcul de sinteza care ofera informatii cu

privire la rezultatele economic-financiare obtimute de o entitate economica de-a lungul unui

exercitiu financiar.

In contul de prefix si pierdere sunt sistematizate separate cheltuielile de venituri in

functie de tipul activitatii (exploatare financiara si extraordinara).

Se pot determina urmatorii indicatori:

Rezultatul din exploatare = Venituri din exploatare-Cheltuieli din exploatare.

Rezultatul financiar = Venituri financiare-Cheltuieli financiare.

Rezultatul curent al activitatii = Rezultatul din exploatare + Rezultate financiare.

Rezultat extraordinar = Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare.

Rezultatul final al exerciutiului financiar financiar inaintea impozitarii = Rezultatul

curent + Rezultatul extraordinar.

2. Calculatia costurilor

Presupune retractarea cheltuielilor din clasa a sasea a planului de conturi specifica

contabilitatii financiare cu ajutorul conturilor de calculatie din clasa 9 specifica contabilitatii

de gestiune.

Contabilitatea de gestiune ofera informatii cu privire la costul, informatii ce sunt

utile managerilor si nu este indicat ca ele sa fie facute publice.

3. Balanta de verificare

Este un calcul de sinteza a contabilitatii care se efectueaza la sfarsitul fiecarei

perioade de gestiune realizand urmatoarele functii:

- Functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi

- Functia de realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice

Curs 10

18

- Functia de verificare a legaturilor dintre cont si bilant

- Functia de centralizare a datelor din conturi

- Functia de instrument de analiza a activitatii.

Tipuri de balanta de verificare

In functie de felul costurilor pe care le contin distingem:

- Balante de verificare analitice care contin costuri analitice (ex. faina tip 000)

- Balante de verificare sintetice – costuri sintetice (toate conturile din planul de

conturi)

In functie de nr. egalitatilor balanta de verificare sintetica poate fi:

1. Cu o singura egalitate avand 2 variante:

a) Balanta de verificare pe soldul final

Nr. crt. Simbol

cont

Denumirea

Conturilor

Sold final

Debitor Creditor

101

104

.

701

711

Σ Sfd = Σ Sfc

b) Balanta de verificare pe sume totale

Nr. crt. Simbol

cont

Denumirea

Conturilor

Total sume

Debitor Creditor

101

104

701

711

ΣTSd = ΣTSc

2) Balanta de verificare – 2 serii de egalitati

Reuneste elementele celor doua tipuri de balanta mentionate mai sus

3) Cu trei serii de egalitati va sintetiza si centraliza urmatoarele date:

- solduri initiale

- rulaje

- solduri finale pentru fiecare cont deschis intr-o perioada de gestiune

Sold Initial Rulaj

D C D

𝑆𝑖𝐷 = 𝑆𝑖𝑐

19

𝑅𝐷 = 𝑅𝐶

𝑆𝑅𝐷 = 𝑅𝑓𝑐

O balanta particulara cu trei serii de galitati este balanta sah.Ea prezinta conturile atat

pe orizontala cat sip e vertical astfel incat pentru fiecare cont se poate verifica

correspondentul

101 104 301 401 4425 701

101

104

301 100

401

4425 24

701

4) Balanta de verificare cu patru serii de egalitati

a) La sfarsit de luna ea va contine soldurile initiale, rulaje, total sume, solduri finale

𝑆𝑖𝐷 = 𝑆𝑖𝑐

𝑅𝐷 = 𝑅𝐶

𝑇𝑆𝐷 = 𝑇𝑆𝐶

𝑇𝑅𝐷 = 𝑆𝑓𝑐

b) La sfarsirtul celorlate luni va contine total sume precedente, rulajele lunii

crente total sume oentru luna curenta si solduri finale ale lunii curente

𝑇𝑆𝑃𝐷 = 𝑇𝑆𝑃𝐶

𝑅𝐷 = 𝑅𝐶

𝑇𝑆𝐷 = 𝑇𝑆𝐶

𝑇𝑅𝐷 = 𝑆𝑓𝑐

Erorile de inregistrare calitativa depistate cu ajutorul oricarui tip de balanta de

verificare.

- Erori la intocmirea balantei de verificare

- Erori de calcul in conturi

- Erori la inregistrarea in evident sistematica

- Erori in evident cronologica

20

Erorile care pot fi descoperite numai cu ajutorul balantei sah sunt:

- Erori de compensare

- Omisiunea unei operatiuni

- Inregistrarea unei operatiuni de doua ori

4. Bilantul

Este un calcul de sinteza al contabilitatii care reda imaginea clara complete si fidela a

patrimoniului entitatii

5. Situatia modificarilor capitalului propriu

Este o sinteza care prezinta soldul capitalului propriu la inceput si la sfarsit

exercitiului financiar

6. Situatia fluxurilor de trezorarie

Ofera informatii in legatura cu modul in care firma foloseste numeralul si

echivalentul de numeral.

Fluxurile de numeral sunt grupate in trei tipuri de activitati:

- Activitati de exploatare

- Activitati de investitii

- Activitati de finantare

7. Notele explicative reprezinta o component a situatiilor financiare care prezinta

politicile contabile adoptate de interprindere.

Ele ofera informatii suplimentare cu privire la pozitia financiara si rezultatele

obtinute

8. Analiza comparative – are ca scop sesizarea relatiilor structural si a relatiilor

cauza-efect.Ea sta la baza lucrarii deciziilor viitoare

9. Calculul previzionar – se refera la precizarea viitoarelor activitati pe baza

examinarii critice a trecutului si prezentului.

Principii contabile generale