Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013

suport de curs

Competene Informatice

Filiala Cluj-Napoca a Fundaiei nvmntului Preuniversitar al Cooperaiei Meteugreti Spiru Haret

str. Al.V. Voevod, nr. 55A, 400436; tel./fax : 0264 414992, 414974; email: cj@ucecom.orgweb: cj.ucecom.org

2

CAPITOLUL 1. NOTIUNI DESPRE CALCULATORUL (PC)

1.1.Notiuni generale

Calculatoarele de tip PC (calculatoare personale) reprezinta cele mai raspandite si mai utilizate dintre calculatoare, datorita gradului lor de accesibilitate dar si pretului relativ scazut. Indiferent insa de tipul calculatorului, fie ca este vorba de un sistem de dimensiuni mai mari (mainframe), un minicalculator sau unul de tip PC, modul general de conceptie, de alcatuire si functionare este acelasi. Astfel, la orice calculator 141e42b se poate deosebi o parte de echipamente si dispozitive care se numeste si hardware (tare), deoarece este componenta materiala, fizica si o parte de programe care se numeste software(moale), deoarece este o componenta nemateriala, napipaibila..

Din punct de vedere al structurii fizice (hardware), un calculator este format din mai multe parti conectate intre ele si care, impreuna, alcatuiesc un tot, functionarea fiecarei parti find integrata in functionarea intregului sistem.

1- monitor 2- carcasa 3- unitati de disc 4- hard disc (intern si extern) 5- tastaura 6- imprimanta

1.2. Elemente componente

Hardware-ul unui calculator consta in

totalitatea componentelor sale fizice, cum ar fi : tastatura, monitorul, carcasa, mouse-ul, imprimanta etc.

In partea centrala a calculatorului se gaseste unitatea centrala si memoria interna. In afara partii centrale se gasesc o serie de echipamente periferice. Acestea se pot cupla sau

adauga la un calculator si pot indeplini functii de introducere (intrare) de date si programe (I), extragere (iesire) rezultate (O) sau atat de introducere, cat si de extragere (I/O).

3

Monitorul calculatorului serveste la afisarea pe ecranul sau atat a informatiilor introduce de la tastatura, cat si a rezultatelor unor prelucrari (texte, desene). Deoarece serveste numai la redare, spunem ca monitorul este un echipament periferic de iesire (O). Ecranul calculatorului lucreaza foarte asemenator cu un TV, avand propriile controale de luminozitate si buton de pornire/oprire.

Tastatura serveste (prin actionarea tastelor) la introducerea comenzilor si a unor texte. Evident, este un echipament de introducere (I). Actiunea de introducere prin tastatura este mai usoara decat utilizarea masinii de scris, intrucat greselile se pot corecta usor.

Carcasa (cutia) gazduieste partile electronice de baza ale calculatorului, ca memoria si microprocesorul, numit deseori unitate centrala, UC sau CPU. De asemenea, in interiorul carcasei se gasesc dispozitivele (unitatile) de citire/scriere a discurilor si discul hard, care stocheaza informatiile de la o sesiune de lucru la alta, precum si programele cu care se lucreaza in mod curent. Hard discul se gaseste plasat in interiorul carcasei, fara a fi vizibil din afara acestuia. Un hard disk este foarte rapid (informatia poate fi accesata intr-un timp scurt) si poate retine o cantitate mare de informatii. O alta caracteristica a sa este reprezentata de faptul ca este fix, el ramanand in interiorul calculatorului. Tot in interioarul calculatorului se gasesc si alte parti componenete necesare functionarii calculatorului cum ar fi : ventilatorul, controller-e, placi pentru alte componente etc.

Discurile flexibile (floppy discurile sau, pur si simplu, dischetele) reprezinta doar suportul pe care se inregistreaza informatia, folosirea lor realizandu-se prin intemediul unitatilor (drive-uri) de discuri care sunt de obicei incoporate in carcasa calculatorului. Drive-urile de discuri comunica cu exteriorul prin intermediul unor fante accesibile utilizatorului. Drive-urile de discuri, la fel ca si hard discul, reprezinta unitati de introducere/extragere (I/O), deoarece ele folosesc atat la introducerea informatiilor (prin scrierea datelor si programelor pe discuri), cat si la extragerea informatiilor (prin citirea datelor si programelor de pe discuri). Fata de hard, discurile flexibile sunt mai lente si stocheaza o cantitate de informatie mai mica. In schimb, ele nu sunt fixe, putand fi transportate cu usurinta. Discurile flexibile sunt folosite, in general, ca suporturi de rezerva pentru informatiile care sunt folosite mai rar, in special in vederea realizarii unor copii de siguranta.

Dispozitivul de tip mouse(mouse-ul) simplifica utilizarea mai multor programe, in special cele care functioneaza sub mediul de lucru Windows. Prin intermediul sau puteti deplasa pe ecran un semn grafic si selecta diverse optiuni. Face parte din categoria dispozitivelor de introducere (I).

Imprimanta este un echipament periferic care se poate cupla la calculator, servind la extragerea rezultatelor prin tiparirea lor pe hartie.

In functie de tipul calculatorului, carcasa poate avea diverse forme. Printre acestea se pot enumera cele de tip desktop (orizontale), miniturn sau turn (verticale) sau cele de tip notebook (laptop).

Alimentatorul. Spatiul cel mai important ca volum din interiorul carcasei il ocupa alimentatorul, care distribuie curent catre componentele electronice ale calculatorului. Puterea acestuia difera si este, momentan, de pana la 400 wati.

4

In acelasi spatiul este adapostit si un ventilator necesar racirii componentelor electronice ale calculatorului in timpul functionarii lui. Nefunctionarea ventilatorului la pornirea calculatorului este, de obicei, un semn ca exista o defectiune de alimentare.

Dispozitivele de disc. Acestea sunt legate prin cabluri de alimentator si de o placheta (cartela) numita controller de disc. Rolul controller-ului este de a realiza interfata dintre calculator si dispozitivul de disc. Controller-ul de disc poate fi o placheta introdusa intr-unul dintre sloturile disponibile in interiorul carcasei sau poate fi incorporat in insusi dispozitivul de disc.

Sloturile de expansiune si plachete. Pe latura opusa alimentatorului, in carcasa calculatorului, se afla implantate cateva plachete (cartele, placi) si exista de multe ori si unele sloturi (locase) disponibile pentru introducerea (conectarea) altor cartele.

De obicei exista o cartela pentru controller-ul de disc, una video si una sau mai multe pentru porturile seriale si paralele.

Porturile seriale servesc la conectarea imprimantelor, mouse-ului, modemurilor sau a altor dispozitive pentru care transferul informatiilor se face caracter cu caracter. La porturile paralele sunt conectate de obicei imprimante.

Adaugarea unui nou echipament hardware necesita folosirea unei placi corespunzatoare. Aceasta se introduce in sloturile de extensie disponibile.

Cea mai mare importanta placa dintr-un calculator se numeste placa de baza (motherboard) sau placa principala. Ea contine unitatea centrala, memoria, coprocesorul matematic, precum si alte cipuri importante. Placa de baza are conectori spre toate placile de extensie si controller-e. 1.3. Conectarea dispozitivelor periferice la carcasa calculatorului

Majoritatea utilizatorilor incep initierea in tainele folosirii calculatoarelor pe masini functionale, dotate cu toate dispozitivele hard necesare. Totusi, este posibil ca la un moment dat sa apara necesitatea instalarii unui calculator nou sau a conectarii unui dispozitiv nou. Manevrele care trebuie executate sunt, de regula, specificate in documentatia aferenta. Totusi este bine sa fiti avizati din timp asupra principalelor aspecte. Toate dispozitivele se conecteaza la carcasa calculatorului, care adaposteste componentele care realizeaza legatura efectiva a acestora. Conectarea se face in partea din spate a carcasei, unde se afla conectori (mufe)mama - care au un numar de orificii in care se introduc pinii conectorului - sau tata - care contin pini- numiti si porturi. Pentru a conecta un anumit dispozitiv trebuie verificat daca numarul si dispozitia pinilor corespunde cu cei al conectorului mama aferent.

Microprocesorul este un cip de dimensiuni ceva mai mari care contine un circuit integrat complex, ce ii permite sa prelucreze informatii prin executarea unor operatii logica si matematice diverse (adunari, scaderi, inmultiri, impartiri, comparari de numere). El este compus din doua parti importante : Unitatea de executie (EU) si Unitatea de interfata a bus-ului (BIU - Bus Interface Unit). Prima realizeaza efectiv operatiile, iar cea de-a doua are functia de transfer a datelor de la si inspre microprocesor.

Microprocesorul indeplineste, de fapt, functiile unitatii centrale sau unitatii de control, si anume, executa operatii aritmetice si logice, decodifica instructiuni speciale,

5

transmite altor cipuri din sistem semnale de control. Aceste operatii se executa prin intermediul unor zone de memorie ale microprocesorului, anumite registre. Calculatoarele de tip IBM PC folosesc procesoare Intel sau compatibile, realizate de alte companii, cum ar fi : AMD, NexGen, CYRIX. Numele microprocesorului foloseste, de obicei, la identificarea calculatorului. Caracteristicile microprocesorului isi pun amprenta pe intreaga organizare si putere a calculatorului.

In interiorul calculatoarelor circula semnale (impulsuri). Pentru a memora si transmite informatiile prin intermediul acestor semnale, calculatoarele folosesc un sistem de reprezentare a informatiilor pe doua niveluri. Practic, in calculator exista semnale electrice de o tensiune mai inalta care sunt interpretate ca avand valoarea 1 si semnale electrice de tensiune joasa, interpretate ca avand valoarea 0. Valorile 0 si 1 se mai numesc biti si ele reprezinta particulele cele mai mici de informatie din calculator. Devine evident de ce in calculatoare este folosit sistemul binar (cu baza doi), deoarece toate datele sunt prezentate numai prin cifrele 0 si 1.

Pentru citirea informatiilor, insa, nu se folosesc biti in mod individual (singuri, ei reprezentand o cantitate prea mica de informatie), ci grupati intr-o succesiune. O astfel de succesiune de 8 biti se mai numeste byte (sau octet), acesta reprezentand unitatea de masura a capacitatii de memorare. 1.4. Memoria

Memoria interna este formata tot din cipuri care au proprietatea de a memora secvente de biti. Capacitatea memoriei interne, caracteristica vitala pentru viteza si eficienta cu care va opera calculatorul, se masoara in KB (1KB = 1024 B).

Deoarece tehnologia cipurilor a evoluat foarte rapid, s-a ajuns la miniaturizare a circuitelor si astfel la posibilitatea ca o capacitate mare de memorie sa fie cuprinsa intr-o unitate centrala de dimensiuni mici.

In memoria RAM informatia este stocata temporar. De exemplu, programele de aplicatii curente (un interpretor, un program de prelucrare de texte etc.) sunt incarcate in memoria RAM. De asemenea, datele asociate acestor aplicatii. Atentie !

La deconectarea calculatorului, orice informatie stocata in memoria RAM este pierduta. Deci, inainte de a deconecta calculatorul, nu uitati sa salvati pe hard disc sau pe un suport extern fisierele care au rezultat in urma unor prelucrari.

Alte cipuri de memorie interna sunt deja pline , memorand programele care fac sa mearga de la inceput calculatorul sau , cu alte cuvinte, sistemul de operare. Acestea sunt de tip ROM (Read Only Memory), adica pot fi numai citite, utilizatorul putand afla (citi) continutul lor dar nu si scrie ceva in ele. Inscrierea continutului acestor memorii se face de fabricant, iar operatiunea de inscriere cu programe (de fapt secventele 0 si 1) se mai numeste arderea memoriilor .

Din punct de vedere functional, memoriile ROM difera de cele RAM atat prin faptul ca cele ROM sunt in mod uzual mai lente, cat si prin faptul ca, in permanenta, continutul ramane acelasi.

6

Evolutia cipurilor de memorie Producatorii de PC-uri utilizeaza diferite cipuri de memorie in special datorita

imbunatatirii performantelor cipurilor de memorie. De obicei insa, PC-urile uzuale nu contin cele mai performante cipuri (cu capacitate mare de stocare si viteza mare de acces), datorita faptului ca acest lucru ar duce la o crestere mare a pretului.

CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE OPERARE MS-DOS

2.1. Gerenralitati

Sistemul de operare MS-DOS este o interfa simpl ntre utilizator i hardware ulcalculatorului. Dei sistemul de operare MS-DOS a fost dezvoltat pentru primele variante decalculatoare personale ale firmei IBM (IBM PC), fiind total neadecvat pentru calculatoarele personale IBM care au la baz un microprocesor I80386, I80486 sau chiar Pentium, i care suport sisteme de operare mult mai puternice, totui datorit simplitiin i faptului c exist o mare diversitate de programe scrise pentru acest sistem de operare, MS-DOS rmne unul dincele mai populare sisteme de operare.n dezvoltarea sa, proiectanii sistemului de operare MS-DOS s-au inspirat din cele mai rspndite dou sisteme de operare la momentul respectiv: CP/M, unanim acceptat pemicrocalculatoarele pe 8 bii i care n prezent nu se mai comercializeaz, i UNIX, un numede referin n cadrul sistemelor de operare, i care tinde sa devina unul din cele mai utilizate sisteme de operare. De la CP/M, MS-DOS a mprumutat ideea independentei fata de echipament, realizata prin introducerea BIOS-ului ( Basic Input Output System), numele unor comenzi (ERA, DIR,TYPE etc.), partial modul de organizare, a informatiei pe disc etc.

7

De la UNIX s-a imprumutat structura arborescenta a sistemului de fisiere, inlantuirea unitatilor de alocare pe disc (clusters) ale unui fisier, ideea folosirii propriului interpretor de comenzi (Shell) etc.

Caracteristicile principale ale sistemului de operare MS-DOS sunt: - lucreaza cu un singur utulizator, ruland un singur program la un moment dat (sisteme de operare monouser- monotasking ) - procedeuri avansate de detectiei a erorilor - dispozitive de intrare/iesire - realocabilitatea completa a programelor, fiind posibila rularea aceluia si program de la mai multe adrese de incarcare - structura de a fisiere eficinta si rapida - contabilizarea datei si timpului

Faciliti ale sistemului de operare MS-DOS - permite copierea, compararea, tergerea, crearea de fiiere; - formatarea discurilor si instalarea sistemului de operare; - execuia programelor; - selectarea unor opiuni; - conversia unor fiiere .EXE n fiiere .COM; - tiprirea unor fiiere n paralel.

2.2. Sistemul de fisiere. Structura discului sub MS-DOS

Sistemul de operare este programul care intra in functiune atunci cnd calculatorul este pus sub tensiune. Sistemul de operare MS-DOS are trei parti componente: - interpretorul de comenzi, continut in fisierul COMMAND.COM; - fiierul DOS.COM, care mai poate fi gsiti sub alte denumiri:MSDOS.SYSsau IBMDOS.COM depinznd de versiunea sistemului de operare; - fiierul BIO.COM (sau IO.SYS, IBMBIO.COM), care conine o parte asistemului de intr ri / ieiri de baz- BIOS, cealaltparte fiind rezident n memoria ROM a calculatorului.

Deoarece discurile magnetice sunt cele mai utilizate dispozitive de memorie extern, ndezvoltarea sistemului de operare MS-DOS, o mare atenie a fost acordat organizrii fiierelor pe aceste tipuri de dispozitive de memorie extern. Att discurile flexibile ct i discurile de mare capacitate (hard disks) au aceeai organizare sub MS-DOS. Pe discul magnetic, informaia (programe sau date necesare acestor programe) este stocat n fiiere. Fiierul reprezint acelai lucru pentru discul magnetic, pe care l reprezint o carte pentru o bibliotec. Fiecare fiier are un identificator de fiier (sau nume) asociat, compus din dou cmpuri:- nume ( filename) - format din 1..8 caractere alfanumerice, mai puin caracterele . "\ / : | < > + = ;- extensie (extension) - format din maximum 3 caractere alfanumerice, mai puincaracterele date mai sus.

n cadrul identificatorului de fiier, cele dou cmpuri sunt scrise mpreun i despr itede caracterul "." (punct). Cmpul extensie desemneaz, de regul, tipul fiierului. Exist extensii standard recunoscute de MS-DOS, cum ar fi: COM, EXE

8

pentru programe executabile, BAT pentru fiiere de comenzi, SYS pentru drivere sistem etc.,i extensii adoptate prin tradiie de utilizatorii sistemului de operare MS-DOS, cum ar fi: PAS pentru fiiere surs PASCAL, C pentru fiiere sursC, ASM pentru fiiere sursscrise n limbaj de asamblare, DOC pentru fiiere documentaie etc. Numele fiierului mpreun cu toate informaiile necesare accesului la fiier, cum ar fi: nume, extensie, datai ora la care a fost creat fiierul, informaii de regsire a fiierului pe disc (numrul sectoarelor ocupate de fiier pe disc) etc., sunt coninute ntr-un catalog sau director, la fel cum numele tuturor crilor dintr-o bibliotec, mpreun cu informaiile de regsire a acestora n bibliotec, sunt coninute ntr-un catalog sau index al bibliotecii respective. Deci, mai multe fiiere pot fi reunite formnd un director, care la rndul lui are un nume i o extensie la fel ca orice fiier. ntr-un director se pot gsi fiiere, precum i unul sau mai multe directoare (subdirectoare), care la rndul lor pot s conin alte fiiere sau subdirectoare .a.m.d. Aadar, avem de-a face cu o structur logic arborescent pe subdirectoare a discului, structur mprumutat de la sistemul de operare UNIX. Exist un director cu statut special, care reprezint originea arborelui de subdirectoare i care poart numele de director rdcin.

Un exemplu de organizare a discului sub forma unui arbore de subdirectoare este

ar tat nfigura 7.2.1.

Figura 7.2.1.Exemplu de organizare a discului sub MS-DOS

Orice fiier conine unul sau mai multe sectoare. n sistemul de operare MS-DOS,

nu este necesar ca un fiier s ocupe un spaiu continuu pe disc (sectoarele fiierului respectiv s fie situate unul dup altul), gestiunea spaiului pe disc fcndu-se prin intermediul tabelei de alocare a fiierelor - FAT (File Allocation Table).

Din punct de vedere funcional, un disc este mprtit n 4 zone: - BOOT zon n care se gsete programul de ncrcare al sistemului de operare, localizat n sectorul logic 0 al discului flexibil, sau n sectorul logic 0 al partiiei DOS active, n cazul discurilor hard. - DIR zon n care se gsete directorul r dcin, organizat sub forma unui tabel, fiecare intrare n tabel (linie din tabel), de 32 de octei, coninnd toate informaiile despre un fiier.

9

- FAT zon n care se gsete tabela de alocare a fiierelor. Pentru siguran, se pstreaz dou copii ale tabelei de alocare a fiierelor, astfel nct atunci cnd una din tabele este distrus, se poate folosi cealalt tabel, prevenindu-se pierderea informaiei de pe tot discul, prin distrugerea informaiei de alocare a discului din FAT. - FILE zon n care vor fi plasate fiierele de pe disc. La nceputul acestei zone se gsesc fiierele sistem IO.SYSi MSDOS.SYS, care ocup i primele dou poziii ndirectorul rdcin.

MS-DOS mparte spaiul pe disc n uniti de alocare sau clustere. n concluzie, orice fiier de pe disc conine unul sau mai multe cluster-e (fiecare

cluster fiind compus din unul sau mai multe sectoare), nlnuite prin intermediul tabelei de alocare a fiierelor, numrul primului cluster din lan fiind coninut n intrarea corespunztoare din directorul n care se afl fiierul respectiv. Intrarea din FAT cu numrul ultimului cluster al fiierului va conine o valoare ntre FFF8H i FFFFH pentru discurile hard, i o valoare ntre FF8H i FFFH n cazul discurilor flexibile, ceea ce specific sfritul lanului de cluster-e ale fiierului, aceast valoare nemaindicnd un cluster de pe disc.

Fiierele sunt identificabile prin nume i extensie (facultativ). Exemple: activ.exe (activ este numele .exe reprezint extensia); text1.doc (text1 este numele .doc reprezint extensia); dateg (nume de fiier fr extensie).

La nivelul unei uniti (floppy sau hard) fiierele pot fi grupate n directoare. Un director cuprinde mai multe fiiere i/sau directoare (se mai numesc n acest caz subdirectoare). Directorul cel mai cuprinztor (la nivelul unitii) se numete director rdcin i se noteaz \. Modului de dispunere a fiierelor pe o unitate logic i se poate ataa o structur numit structur arborescent, prezentata mai jos.

Att pe harddisk ct i pe dischete se pot gsi date i programe. Acestea sunt memorate sub form de fiiere. Programele au obligatoriu extensia .exe sau .com. Mai jos este prezentat un coninut ipotetic al hardului (c:).

Director radacina \ Subdirector DOS

10

format.com dvrspace.bin ega.cpi Subdirector TP subdirector TVISION ali.dat sorin.exe turbo.exe tpc.exe command.com dvrspace.bin

Pentru adresarea unui fiier se folosesc trei elemente: unitatea; calea (irul de directoare de la cel mai cuprinztor ctre cel care include fiierul) si numele fiierului. De exemplu, pentru adresarea fiierului sorin.exe se procedeaz ca mai jos:

c: \tp\tvision\sorin.exe

2.3. Lansarea sistemului de operare

La punerea sub tensiune, se execut instruciunea de la adresa fizicFFFF0H, pentru sistemele cu microprocesor I8086 (FFFFF0H la I80286,i FFFFFFF0H la I80386i I80486), unde se gsete un salt necondiionat n ROM-BIOS-ul calculatorului; acea parte din BIOS-ulsistemului de operare rezident n memoria ROM a calculatorului. Programul din aceast memorie efectueaz urmtoarele actiuni: - scrie i citete toat memoria RAM pentru depistarea eventualelor erori; - testeaz componentele principale ale sistemului: discurile, tastatura etc.; - citete microcomutatoarele (switch-urile) la calculatoarele IBM PC/XT, sau memoria CMOS la celelalte variante de calculatoare IBM, pentru a determina configuraia curent: dimensiunea memoriei RAM existente n sistem, numrul i tipul unittilor de disc, tipul interfeei grafice etc.

BIOS-ul sistemului de operare este o interfa ntre hardware-ul calculatorului i restul sistemului de operare (implicit ntre hardware-ul calculatorului i programele de aplicaie),asigurnd un caracter de universalitate celorlalte pri ale sistemului de operare i programelor de aplicaie scrise sub MS-DOS. O dischet sistem poate fi folosit pe orice calculator personal compatibil IBM, indiferent de configuraia hardwarea acestuia. Ceea cese schimb este numai BIOS-ul sistemului de operare rezident n memoria ROM. Deasemenea, un program care execut toate operaiile prin intermediul BIOS-ului, se poate executa pe orice main MS-DOS, indiferent de configuratia hardware a acesteia. Deci funciile BIOS-ului nu se rezum numai la etapa de iniializare a sistemului de operare, BIOS-ul controlnd direct toate operaiile echipamentelor calculatorului: tastatur, ecran, imprimant, discuri etc.

Cea de-a doua parte a sistemului de operare, rezident n fiierul MSDOS.SYS, conine proceduri pentru tratarea din punct de vedere logic (la un nivel superior nivelului fizic, de baz) a operaiilor i resurselor sistemului. Aceste proceduri apeleaz la rndul lor proceduri BIOS, configuraia hardware concret fiind transparentla acest nivel. Interpretorul de comenzi, coninut n fiierul COMMAND.COM, citete comenzi de la

11

tastatur sau dintr-un fiier de comenzi, dup care, dac comanda este o comand extern (neconinut n fiierul COMMAND.COM, cum ar fi comenzile: DIR, ERA, TYPE etc.), ncarcde pe disc un fiier cu acelai nume ca i numele comenzii, i cu extensia COM, EXE sau BAT. Dac fiierul este COM sau EXE, se d controlul programului respectiv, dac fiierul are extensia BAT, deci este un fiier de comenzi MS-DOS, se execut rnd pe rn dcomenzile din fiier.La iniializarea sistemului de operare, dup ncrcarea primelor dou fiiere, se caut pediscul din care a fost ncrcat sistemul, n directorul rdcin, un fiier de configurare numit CONFIG.SYS. Dac este gsit, acesta va fi citit, i comenzile coninute n acest fiier vor fi interpretate, configurnd sistemul de operare cu anumii parametri. Dac CONFIG.SYS nu este gsit, sistemul de operare este configurat cu valorile implicite ale comenzilor de configurare. Dup configurarea sistemului este ncrcat cel de-al treilea fiier - COMMAND.COM, care preia controlul i, n primul rnd, ncearc ncrcarea (din directorul r dcinal discului sistem) i execuia unui fiier de comenzi numit AUTOEXEC.BAT. Dac fiierul este gsit, sunt executate rnd pe rnd comenzile din AUTOEXEC.BAT, dup care se afieaz prompter-ul sistem (de exemplu C:) i se ateapt introducerea unei comenzi de la tastatur. Deci, fiierul AUTOEXEC.BAT ne permite s lansm programe, sau s executm anumite comenzi automat, ori de cte ori se ncarc sistemul de operare. 2.4. Configurarea sistemului de operare

Fiierul CONFIG.SYS este un fiier text, care conine comenzi de configurare a sistemului de operare MS-DOS cu anumii parametri, comenzile adugate sau modificate n fiierul CONFIG.SYS devenind active la urmtoarea lansare a sistemului de operare. Principalele comenzi de configurare sunt urmtoarele:

- Comanda BREAK - Sintaxa: BREAK = ON|OFFImplicit BREAK = OFF - Comanda BUFFERS - Sintaxa: BUFFERS = n [,m] [/x] - Comanda COUNTRY - Sintaxa: COUNTRY = xxx [, [yyy] [, [ d:

]filename]] - Comanda FILES - Sintaxa: FILES = X - Comanda SHELL Sintaxa: SHELL = [d:][path]filename[params] - Comanda DEVICE Sintaxa: DEVICE = [d:][path]filename[params] -

2.5. Comenzi Interne

O comand este intern dac poate fi executat direct de MS DOS, fr a apela alt program.

a) Comanda ver - are rolul de a afia versiunea sistemului de operare MS DOS. Exemplu: c:\>ver

b) Comanda dir - are rolul de a lista numele tuturor fiierelor i directoarelor care se gsesc n directorul specificat. Dac numele directorului nu este dat, se listeaz fiierele i directoarele din directorul curent.

Exemple: Prompterul este c:\>

12

Se d comanda c:\>dir (se vor afia numele tuturor fiierelor i directoarelor incluse n directorul rdcin) Prompterul este c:\> Se d comanda c:\>dir c:\tp (se vor afia numele tuturor fiierelor i directoarelor incluse n subdirectorul tp al directorului rdcin) Comanda dir poate fi nsoit de un parametru i anume /p. Rolul su este de a lista numele tuturor fiierelor pn cnd a fost umplut ecranul. Din acest moment listarea se ntrerupe i se ateapt apsarea unei taste, pentru a se lista n continuare. Exemplu . Prompterul este c:\> Se d comanda c:\>dir /p Cu ajutorul comenzii dir se pot lista selectiv fiierele (numai unele dintre ele). Exemplu . Se dorete listarea numelor tuturor fiierelor cu extensia . exe. Se d comanda dir *.exe. c:\>copy arj.exe t:exe. Copiaz fiierul arj.exe aflat n rdcina unitii c: tot n rdcina unitii c: dar noul fiier va avea numele t.exe (acelai fiier se gsete cu dou nume).

c) Comanda md - are rolul de a crea un subdirector al directorului curent. Evident, coninutul acestuia va fi vid.

Exemplu: c:\>md texte Se creaz subdirectorul texte al directorului rdcin. Directorul curent devine cel creat.

d) Comanda rd - are rolul de a terge un subdirector al directorului cutat. Exemplu: c:\>cd texte Directorul curent devine texte. c:\texte>del *.* Se terg toate fiierele din directorul curent. c:\texte>cd.. Directorul curent devine texte. c:\>rd texte Se terge subdirectorul texte.

e) Comenzile date i time Dac vrem s cunoatem data, se folosete comanda date. Aceasta se afieaz sub forma lun-zi-an. Dac vrem ca aceasta s rmn nemodificat, se tasteaz Enter, altfel se introduce data dorit sub forma de mai sus. Dac dorim s cunoatem ora, se folosete comanda time. Aceasta se afieaz sub forma or:minut:secund.sutimi de secund. Dac vrem ca aceasta s rmn nemodificat, se tasteaz Enter, altfel se introduce ora dorit sub forma de mai sus.

f) Comanda cls n general, ecranul reine comenzile anterioare. Dac dorim ca ecranul s redevin curat se utilizeaz comanda cls

13

2.6. Comenzi Externe

O comand este extern dac pentru execuia ei se apeleaz un program al sistemului de operare.

a) Comanda deltree - are rolul de a terge un director i toate subdirectoarele incluse. Exemplu: c:\>deltree texte

b) Comanda edit - are rolul de a apela editorul de texte al sistemului de operare MS DOS.

CAPITOLUL 3. INTERFAA NORTON COMMANDER (NC)

A fost realizat n perioada 1986-1989 versiunea 3.0, iar n 1991 versiunea 4.0. Mediul NC a fost conceput pentru gestionarea dialogului utilizator-calculator ntr-un mod mai "prietenos", mai comod i mai eficient.

Principalele funcii ale mediului sunt:

- afiarea fiierelor i directoarelor;

- furnizarea de informaii despre memorie;

- schimbarea rapid a driver-ului curent;

- operaii de cutare a directoarelor i fiierelor;

- operaii de salvare/restaurare fiiere;

- stabilirea atributelor fiierelor;

- editarea si vizualizarea coninutului fiierelor;

- crearea si redenumirea directoarelor si fiierelor;

14

- tergerea fiierelor i directoarelor;

- memorarea unui istoric al comenzilor DOS;

- crearea meniurilor utilizator i a fiierelor de extensii;

- stabilirea unor opiuni de lucru;

- stabilirea de comunicaii.

Deschiderea sesiunii de lucru: cd\NC\NC.EXE (cnd nu este dat calea n AUTOEXEC.BAT) sau C:\ nc (cnd calea este definit) n urma cruia apar pe ecran 2 paneluri. Activarea, mutarea dintr-o fereastr n alta se face prin intermediul tastei Tab. Cutarea n interiorul panelurilor se realizeaz cu tastele: , , , < End >, , .

Bar -meniul inferior

Se activeaz cu tastele F1 - F10.

Sunt incluse comenzi pentru:

- Acionarea - Help - F1

- Activarea meniurilor-utilizator - Menu F2

- Editarea fiierelor - Edit - F4

- Copierea fiierelor - Copy - F5

- Redenumirea fiierelor i directoarelor sau mutarea fiierelor

- RenMov - F6

- Crearea directoarelor - Mkdir - F7

- tergerea fiierelor i directoarelor - Delete - F8

- Activarea bar-meniului superior - Pull Dn - F9

- ncheierea sesiunii de lucru NC - Quit - F10

15

CTRL

F3 - Aranjarea dup nume

F4 - Aranjarea dup extensie

F5 - Aranjarea dup timp

F6 - Aranjarea dup mrime

F7 - Nesortate

F9 - Print

ALT

F5 - Comp - compreseaz un fiier

F6 - DeComp - decompreseaz un fiier

F7 - Find - caut un fiier

F8 - History - istoria comenzilor DOS

F9 - EgaLn - micoreaz scrisul n paneluri

F10 - Tree - panel de tip Tree (arat structura)

Bar-meniul superior

Left

Brief - panel de tip Brief

Full - panel de tip Full

Info - panel de tip Info

Tree - panel de tip Tree

Quick view - se lanseaz sau se vizualizeaz coninutul fiierului

aflat sub cursor n panelul alturat

16

Link - realizeaz legtura ntre dou calculatoare:

- Un calculator de tip master

- Un calculator de tip slave

On/Off - dispariia panelului de pe ecran

Name - sortare alfabetic

Extension - sortarea dup extensie

Time - sortarea dup timp

Size - sortarea dup marime

Unsorted - nesortate (ca i comanda dir)

-----------------------------------------------------------------

Re-read - recitirea informaiei

Filter - asigur controlul utilizatorului asupra fiierelor

Drive - schimbarea driverelor (Alt-F1; Alt-F2)

Files - trateaz modul de lucru cu fierele

Help - F1

User menu - F2

View - F3

Edit - F4

Copy - F5

Rename or move - F6

Make directory - F7

Delete - F8

17

-------------------------------------------------------------------

File Attributes - Atributele fiierelor

Send files - Se expediaz fiiere prin intermediul potei MCI

-------------------------------------------------------------------

Select Group Gray + - selecteaz un grup de fiiere

UnSelect Group Gray - deselecteaz un grup de fiiere

-------------------------------------------------------------------

Quit - F10 - ieire

Commands - include comenzile puse la dispoziia utilizatorului

NCD tree - Alt F10 - Activeaz o fereastr "NCD" reflectnd structura arborescent a panelului activ

Find file - Alt F7 - Activeaz o fereastr "Find File" n interiorul creia se realizeaz cutarea de fiiere pe discul curent. Are urmtoarele opiuni:

Chdir - schimbare director;

New search - cutare nou;

Quit - abandonarea operaiei.

History - Alt F8 - Istoria comenzilor DOS

EGA Lines - Alt F9 - Stabilete numrul liniilor

------------------------------

Swap panels - Ctrl U - Schimb panelurile

Panels on/off - Crtl O - Activeaz fereastra din spate

Compare directories - Compar directorii

---------------------------------

18

Send/Receive mail - Activeaz pota electronic cu intrare automat n fereastra proprie urmririi evoluiei recepiei/transmisiei mesajelor;

Commander mail - Activeaz pota electronic MCI cu intrare automat n fereastra de listare a mesajelor recepionate.

---------------------------------

Menu file edit - Creeaz i editeaz meniuri-utilizator care pot fi

accesate prin intermediul unitii de meniu User menu

(F2 ) din submeniul Files.

Extension file edit - Alt F8.

History - Activeaz o list coninnd ultimele 15 comenzi DOS care au fost lansate n timpul sesiunii de lucru curente i care sunt memorate n caseta pentru istoric "History".

EGA Lines - Alt F9

- Stabilete numrul liniilor (i, implicit, dimensiunea caracterelor) afiate pe ecran pe durata unei sesiuni de lucru NC, ct i dup abandonarea acestui program i revenirea sub controlul sistemului de operare DOS.

Swap panels - Ctrl U - Schimb poziia panelurilor, astfel nct panelul stng se mut n partea dreapt a ecranului i invers.

Panels on/off - Crtl O

- Are ca efect dispariia/reapariia pe ecran a ambelor paneluri.

Compare directories

19

- Compar coninutul a dou directoare relativ la fiierele pe care acestea le conin.

Send/Receive mail - Activeaz pota electronic cu intrarea automat n fereastra proprie urmririi evoluiei recepiei/transmisiei mesajelor, fereastr numit MCI (Mail Progress). Prin intermediul potei MCI se depun mesaje n directorul OUT (Out Box) ce stocheaz mesajele de transmisie, iar mesajele recepionate sunt depuse n directorul IN (In Box). Funciile acestei comenzi sunt asigurate de programele mci.exe i mcidriver.exe.

Commander mail - aparine subdomeniului Commands.

- Se trec n revist mesajele existente n In Box sau se creeaz noi mesaje.

Menu file edit

- Creeaz i editeaz meniuri-utilizator care pot fi accesate prin intermediul unitii de meniu "User menu" (F2).

Meniurile-utilizator au identificatorul nc.mnu. Exist dou tipuri de astfel de meniuri:

- principale (globale)

- locale.

Meniul-utilizator principal este pstrat n acelai director ca i programul NC, n timp ce meniul-utilizator local este coninut n directorul curent, fiind posibil existena simultan pe disc a mai multor meniuri-utilizator.

n momentul selectrii comenzii, este activat o caset de dialog ("User Menu"), n cadrul creia se specific dac va fi editat un meniu-utilizator principal sau un meniu-utilizator local, prin alegerea uneia din opiunile Main, respectiv Local. Exemplu: NC\ NC.mnu A: SCANEAZ A: - Apas tasta A CD\ CD\SCAN 120 SCAN A: CD\

20

C: SCANEAZ C: - Apas tasta C CD\ CD\SCAN 108 SCAN C: CD\ W: LANSEAZ WINDOWS - Apas tasta W CD\ CD\WINDOWS WIN CD\

Options - Asigur configuraia de lucru cu programul NC.

1) Configuration... 2) Editor... ------------------------ 3) Auto menus 4) Path prompt 5) Key bar Ctrl B 6) Full screen 7) Mini status 8) Clock --------------------------- 9) Save setup - Shift F9

1) Configuration - permite stabilirea opiunilor de configurare referitoare

la: - afiarea n cadrul unui ecran alb-negru sau color; - durata meninerii imaginii panelurilor pe ecran; - vizualizarea identificatorilor anumitor tipuri de fiiere; - modul de marcare a fiierelor; - afiarea coninutului directorului curent; - prezena bar-meniului superior pe ecran; - salvarea configuraiei de lucru; - folosirea mouse-ului. Casete de configurare Screen colors - permite alegerea culorilor. Screen blank delay - se refer la durata meninerii imaginii panelurilor i,

respectiv, la intervalul de timp dup care ecranul se golete.

File panel option Show hidden files

21

- fiierele "hidden" (ascunse sau invizibile) sunt acele fiiere la care utilizatorul nu are acces; identificatorii fiierelor ascunse pot fi afiai n cadrul panelurilor prin marcarea opiunii "Sow hidden files". Ins moves down - atunci cnd opiunea este selectat, cursorul se mut (pe rndul urmtor); altfel, cursorul rmne poziionat pe fiierul marcat. Tree panel options - conine o unic opiune, Auto change directory, referitoare la panelul de tip Tree, n panelul alturat aprnd structura directorului curent. Other options - Menu bar always visible - marcarea acestei opiuni atrage dup sine afiarea n permanen a bar-meniului superior pe ecran. - Auto save setup - salveaz configuraia de lucru cu NC. - Left-handed mouse - schimb ntre ele rolul butoanelor stng i drept. - Fast mouse reset - marcarea opiunii are ca efect reducerea timpului de

ateptare.

2) Editor...

- permite alegerea editorului ncorporat sau a unuia extern

pentru efectuarea operaiilor de editare sub NC.

3) Auto menus

- Selectarea opiunii are ca efect activarea pe ecran

a meniurilor-utilizator la nceperea oricrei sesiuni de lucru cu NC.

4) Path prompt

- Opiunea selectat are ca efect afiarea n

prompterul DOS a drumului curent. 5) Key bar (Ctrl B)

- Determin afiarea sau neafiarea bar-

meniului din partea de jos a ecranului.

6) Full screen

- Controleaz dimensiunea panelurilor.

7) Mini status

- Controleaz dac este sau nu vizibil o "minilinie de

stare" la baza fiecrui panel de tip Brief sau Full.

8) Clock

- Activeaz, atunci cnd este selectat, un ceas n

colul din dreapta sus al ecranului.

22

9) Save setup - Shift F9

- Salveaz setrile curente ale opiunilor ce

stabilesc configuraia de lucru cu NC. Observaii: Cnd se lucreaz n medii de lucru care ocup mult memorie, se recomand ieirea din NC cu F10, apoi intrarea n aceste medii de lucru.

CAPITOLUL 4. MENIUL WINDOWS

4.1. Caracteristici generale ale meniului de operare WINDOWS

Windows este ca i tabloul de bord al unui automobil care se bazeaz pe desene, butoane i meniuri care sunt ca aparatele, butoanele i manetele de pe bordul unei maini. Cu ajutorul acestuia purtai dialogul cu calculatorul n vederea obinerii rezultatelor dorite. Cnd apsai pe butonul mouse-ului sau pe o tast, Windows ascult i pune n alert echipa care controleaz din spate toate prile componente ale calculatorului (monitorul, tastatura, discheta, discul) i toate programele. Pentru c trebuie s controleze tot ce se ntmpl, el intr n funciune chiar cnd pornii calculatorul i rmne activ tot timpul. De aceea Windows se numete sistem de operare. El se numete Windows (Ferestre) pentru c fiecare program este lansat n execuie ntr-o fereastr.

Pe ecran pot apare mai multe ferestre simultan. Suprafaa de lucru

Dac lucrai cu programul Windows pe ecranul calculatorului putei vedea urmtoarele:

23

Figura 1

Mouse-ului i a tastelor (esc, enter,Sgei) Definiii cursor = o sgeat sau un alt mic desen care se mic pe ecran atunci cnd deplasai mouse-ul. Dac apare pe ecran, calculatorul ateapt s v poziionai pe o pictogram sau pe un meniu i s apsai pe butonul din stnga al mouse-ului clic = se apas pe butonul din stnga al mouse-ului, se elibereaz butonul dublu clic = se apas rapid de dou ori pe butonul din stnga al mouseului (Primul clic este pentru selecie, al doilea este pentru comand), apoi se elibereaz butonul. Tastele sgei - cu ajutorul lor navigm ntr-o list Tasta ESC (Scpare, evadare) - dac apsm pe ea anulm o comand sau o alegere fcut anterior. (Apsai pe aceast tast dac v dai seama c ai greit ceva sau dac ai apsat din greeal pe un meniu). Tasta Enter se apas atunci cnd v-ai hotrt s executai ceva, sau pentru a spune calculatorului c ai terminat de introdus un numr, un nume sau o comand. Cum se lanseaz un program Se poziioneaz mouse-ul pe butonul Start, se apas pe butonul din stnga al mouse-ului, se poziioneaz pe numele programului, se apas pe butonul din stnga al mouse-ului. Se face dublu clic pe pictograma (Shortcut=scurttur) care are n colul din stnga jos o sgeat. cnd pe ecran apare aceast simbol calculatorul ncarc un program i trebuie s ateptai pn termin i deschide fereastra programului. Exemple pentru utilizarea mouse-ului i tastaturii Deschiderea unei ferestre folosind pictograma i dublu clic. Poziionai cursorul mouse-ului pe pictograma pe care scrie My Computer (Calculatorul meu)-exact pe desen, i facei dublu clic pe butonul din stnga al mouse-ului. Se va

24

deschide fereastra din Figura 2. Pentru a nchide fereastra apsai pe butonul din colul stnga sus (Figura 2). ncercai de mai multe ori s deschidei i s nchidei fereastra .

Figura 2

Deschiderea unei ferestre folosind butonul Start i deplasarea mouseului. Poziionai cursorul mouse-ului pe butonul Start i facei clic pe butonul din stnga. Deplasai cursorul n sus pn cnd meniul Programs (Programe) se coloreaz (meniul este activ). n dreptul cuvntului Programs apare o sgeat, ceea ce nseamn c mai exist ceva n partea dreapt. Deplasai cursorul spre dreapta i apoi n sus pentru a ajunge la Accessories. Cnd aceast opiune este activ trecein meniul din dreapta apoi mergei n jos pn la Calculator (Figura 1). Apsai pe butonul din stnga al mouse-ului pentru a lansa programul (Figura 3). Observai c apare un buton cu numele programului pe bara cu programe (jos). Facei cteva calcule, apoi nchidei fereastra apsnd pe butonul din stnga al mouse-ului atunci cnd sgeata e pe semnul din colul dreapta sus .

25

Figura 3

Deschiderea unei ferestre folosind butonul Start, tastele sgei i Enter. Lansai acum tot programul Calculator folosind tastele sgei () i tasta Enter. Facei clic pe butonul Start i lsai mouse-ul deoparte. Apsai pe tasta pn ajungei la Programs. Apsai apoi tasta pentru a merge n dreapta. Urmai acelai drum ca la mouse pn ajungei la Calculator. Apsai pe tasta Enter. Introducei cteva cifre folosind tastele numerice din dreapta tastaturii. Luai mouse-ul i nchidei fereastra apsnd pe butonul din colul ferestrei. 4.2. Ferestre de tip WINDOWS Fiecare program lucreaz ntr-o fereastr. Deci cnd lansm un program Windows deschide pentru el o fereastr. Uneori e necesar s lucrm cu mai multe programe sau fiiere deodat deci cu mai multe ferestre. De aceea e necesar s tim cu s le aranjm pe ecran, lucru care este echivalent cu a face ordine pe un birou pe care se afl mai multe foi, foldere, cri, desene, creioane etc. S ncepem s facem ordine. Exemple de utilizare a ferestrelor (Figura 4) Lansai programul Explorer (Poziionai cursorul mouse-ului pe butonul Start i facei clic. Deplasai cursorul n sus pn la meniul Programs (Programe). Alegei apoi din lista din dreapta Explorer). Exersai de mai multe ori urmtoarele operaii: Minimizare unei ferestre. Apsai pe butonul de minimizare. Fereastra programului dispare dar programul rmne jos pe bara cu programe. Vom face acest lucru cnd nu folosim momentan un program dar vrem totui s l avem la ndemn. Ca s l activai din nou facei clic pe butonul cu numele lui de pe bara cu programe i fereastra se va redeschide. Micorarea unei ferestre. Apsai pe butonul de micorare 2. Fereastra programului se va micora. Mrirea unei ferestre. Apsai pe butonul de maximizare 1. Fereastra programului se va mri i va ocupa tot ecranul.

26

Utilizarea barei de derulare. Poziionai cursorul pe butonul aflat pe Bara de derulare. Apsai pe butonul din stnga al mouse-ului i inei apsat. Micai acum butonul n sus i n jos sau lateral n funcie de poziia barei. Trecerea de la o fereastr la alta. Lansai nc o dat programul Explorer pentru a avea dou ferestre deschise. Dac una din ferestre ocup tot ecranul micorai-o folosind butonul 2. Facei clic pe mouse n interiorul unei ferestre, apoi n interiorul celeilalte. Se observ cum odat o fereastr e n prim plan, apoi cealalt. Dimensionarea ferestrei. Poziionai cursorul pe chenarul unei ferestre care nu ocup tot ecranul (dac ocup tot ecranul micorai-o folosind butonul 2). Deplasai uor mouse-ul de-a lungul chenarului ferestrei. Atunci cnd vedei c apar nite sgei inei apsat butonul din stnga al mouse-ului i deplasai-l n continuare n direciile indicate de sgei. Vei observa c fereastra se mrete sau se micoreaz. ncercai acelai lucru i atunci cnd cursorul se afl n colul ferestrei i apar sgeile pe diagonal. ncercai s facei ca cele dou ferestre s nu se suprapun. Deplasarea unei ferestre. Poziionai cursorul pe bara de titlu a unei ferestre. Apsai pe butonul din stnga al mouse-ului i inei-l apsat. Deplasai mouse-ul spre stnga i spre dreapta. Vei vedea cum se deplaseaz ntreaga fereastr odat cu mouse-ul. Aranjarea ferestrelor. Vrem s aranjm acum dou ferestre n aa fel nct s putem lucra cu amndou deodat i s folosim tot ecranul. Poziionai cursorul pe bara cu programe, lng ceas (nu chiar pe ceas ci acolo unde e loc liber). Facei clic pe butonul din dreapta mouse-ului. Va apare un meniu cu opiunile Tile Horizontally (mozaic orizontal), Tile Vertically (mozaic vertical). Facei clic pe unul din ele i vei vedea cum fiecare din ferestre va ocupa jumtate de ecran. ncercai i cealalt variant. nchiderea ferestrelor. Ferestrele se pot nchide apsnd cu ajutorul mouse-ului pe butonul sau cu opiunile Exit(Ieire) sau Close(nchide), pe care le gsim n meniul cel mai din stnga (de obicei File(Fiier)) sau n meniul ce apare atunci cnd facem clic pe desenul din colul stnga sus al ferestrelor. Utilizarea meniului special. nchidei fereastra utiliznd opiunea Close din meniul care apare dac facei clic pe butonul din stnga mouse-ului atunci cnd v aflai pe desenul mic din colul din stnga sus al ferestrei. Fiecare fereastr din Windows are acest meniu. Repetai aceste operaii.

27

Figura 4

4.3. Aplicatia Windows Explorer Windows Explorer ofera o modalitate rapida de explorare a informatiei de pe calculator, punand la dispozitia utilizatorului instrumente puternice pentru efectuarea diverselor operatii cu fisiere si directoare. Lansarea Pentru a lansa in executie Windows Explorer (WIN+E -se foloseste tasta cu steguletul Windows in combinatie cu tasta E):

Executati click pe butonul Start Alegeti optiunea All Programs si apoi Accessories Selectati, executand un click pe aplicatia Windows Explorer

Prezentare Semnificatia butoanelor de pe bara de instrumente:

Back si Forward permit plimbarea intre dosarele care au fost vizitate de la lansarea aplicatiei

Up revenirea la nivelul imediat superior celui curent Search ofera posibilitatea de cautare Views vizualizarea informatiilor in mai multe feluri.

Panoul Folders se gaseste in stanga ferestrelor Explorer si contine un arbore ierarhic de dosare si subdosare. Pentru a-l ascunde sau afisa dati click pe butonul Folders de pe bara de instrumente. Fara panoul Folders, fereastra Explorer devine o fereastra de tip My Computer.

28

Pentru a stabili modalitatea dorita de vizualizare a obiectelor continute intr-un director aflat in arborele director, dati click pe butonul Views din bara de meniuri. Cele mai des folosite variante de afisare a fisirerelor si folderelor din directorul curent sunt LIST si DETAILS, unde puteti observe si caracteristicile fisierelor in cauza. Afisarea proprietatilor unui obiect in fereastra Windows Explorer Puteti afla informatii suplimentare despre un fisier, dosar sau grup de fisiere si/sau dosare selectate din fereastra Windows Explorer, astfel:

1. Deschideti aplicatia Windows Explorer 2. Selectati obiectul sau grupul de obiecte despre care dorim afisarea anumitor

informatii 3. Executati click dreapta pe obiect sau pe selectia de obiecte ( pe oricare din

obiectele selectate) 4. Alegeti optiunea Properties, fisa General, din meniul local deschis

O metoda mai rapida de a observa informatiile esentiale despre un fisier, icoana, etc.aflat intr-un dosar sau pe desktop, decat afisarea proprietatiilor acesteia este reprezentata de urmatoarele operatii : asteptati putin cu sageatea de mouse deasupra obiectului, observand aparitia unui bilet explicativ.

Selectia Selectia unuia sau a mai multor obiecte (fsiere/foldere) este necesara pentru a stabili asupra caror obiecte urmeaza sa aplicam proprietati sau sa facem operatii. Ne putem da seama daca un obiect este selectat sau nu dupa aspectul sau. De obicei obiectul selectat va fi colorat diferit, iar eticheta sa va fi afisata cu litere luminoase pe fond intunecat. Pentru a selecta mai multe obiecte adiacente(invecinate) se procedeaza astfel:

Mutati cursorul mouse-lui in afara unuia dintre obiecte Apasati butonul mouse-lui si tinandu-l apasat, trasati un chenar imaginar peste

obiectele pe care dorim sa le selectam; pe masura ce trasati chenarul, obiectele atinse de ele se selecteaza

Pentru a selecta obiectele neadiacente se tine apasata tasta Ctrl si se efectueaza click pe fiecare obiect ce trebuie selectat in parte.

Selectarea tuturor obiectelor dintr-o fereastra se face apasand Ctrl+A. Pentru a deselecta un obiect sau toate obiectele selectate se efectueaza click intr-o

zona neutra de pe ecran.

29

Pentru a deselecta un obiect dintr-un grup de obiecte selectate se tine apasata tasta Ctrl si se efectueaza click pe obiectul respectiv.

Copierea cu ajutorul memoriei Clipboard La copierea unui obiect (de exemplu un fisier) dintr-un folder in altul, se va crea un duplicat al acestuia in noul dosar. Astfel, fisierul exista in locul original si copia lui, in dosarul destinatie. Clipboard-ul este o zona din memorie care poate stoca temporar un obiect sau o informatie (un text, un fisier, o imagine, o secventa sonora). Utilizarea Clipboard-ului pentru a copia un fisier sau un dosar presupune parcurgerea urmatorilor pasi:

1. Selectati obiectul sau obiectele care doriti sa le copiati 2. Alegeti optiunea Copy a meniului Edit (astfel obiectul sau obiectele au fost

plasate in Clipboard) sau apasati Ctrl+C 3. Deschideti dosarul in care doriti sa plasati continutul Clipboard-lui 4. Alegeti optiunea Paste a meniului Edit

Mutarea obiectelor Atunci cand se muta un obiect, se va sterge obiectul din locul original ( dosarul sursa) fiind mutat in dosarul destinatie. Puteti copia obiecte utilizand Clipboard-ul ( Ctrl+X) , metoda Drag and Drop sau mutarea prin tragere cu ajutorul butonului drept al mouse-ului. In Windows XP puteti de asemenea folosi zona de task-uri pentru a muta un fisier. Deschiderea obiectelor Deschiderea unui fisier depinde de tipul de informatii pe care acesta le contine ! Pentru a deschide un fisier dati dublu click pe el. Pentru a selecta programul cu care vreti sa-l deschideti dati click dreapta , selectati Open With si apoi selectati programul. Aceasta asociere inseamna ca deschiderea unor astfel de fisiere, prin executarea unui dublu click va implica deschiderea automata a continutului acestora cu programul ales. Crearea unui folder

30

Pentru a crea un director:

1. Dati click dreapta pe locul unde doriti sa fie creat folder-ul 2. Alegeti optiunea New, apoi Folder din meniul contextual deschis 3. Tastati un nume in eticheta numelui pentru directorul nou aparut pe desktop 4. Apasati Enter sau executati click intr-o zona neutra

Stergerea obiectelor Stergerea fisierelor si directoarelor se realizeaza in Windows prin intermediul aplicatiei Recycle Bin (cosul de gunoi), aflat pe desktop. Cosul de gunoi se poate utiliza pentru a recupera obiectele sterse sau pentru a le sterge definitiv, insa acestea raman in cos pana la golirea sa. Pentru a deschide cosul efectuati dublu click pe acesta ca pe orice alta icoana. Fereastra care se deschide pe ecran functioneaza ca orice alta fereastra afisand doasarele si fisierele sterse la un moment dat de utilizator. Atentie la obiectele care le stergeti de pe calculator ! Nu trebuie sterse fisierele de date necesare unui program, sau o aplicatie utila. In orice moment putem vedea daca cosul de gunoi este gol sau nu, dupa modul in care arata. Pentru a sterge un obiect:

1. Se deschide fereastra Windows Explorer 2. Selectati obiectul sau obiectele de sters 3. Apasati tasta Delete astfel obiectele vor dispare din lista si se vor plasa in

Recycle Bin Pentru a goli Recycle Bin si a elibera spatiu de pe hardisk dati click dreapta pe el si selectati Empty Recycle Bin. Puteti sa stergeti fisiere direct fara sa treaca prin Recycle Bin apasat Shift + Delete. Pentru a recupera un fisier din Recycle Bin selectati fisierul si apoi alegeti optiunea Restore din meniul File sau efectuati click dreapta al cu mouse-ul si alegeti optiunea Restore din meniul local deschis. Redenumirea obiectelor

1. Se deschide Windows Explorer

31

2. Selectati obiectul. 3. Executati click dreapta si alegeti RENAME (redenumire). Vechiul nume apare

cu fond albastru si sunteti invitati sa introduceti noul nume al obiectului. Cautarea obiectelor

1. Se deschide Windows Explorer 2. Selectati folderul/discul in care doriti sa efectuati cautarea. 3. Efectuam click dreapta pe folder/fisier si obtinem meniul contextual

corespunzator, din care alegem SEARCH. 4. cautarea se realizeaza in folderul/discul selectat separat sau cumulat dupa

caracateristicile unui fisier (nume, extensie, marime, data si ora ultimei modificari, continut):

1. se poate introduce numele complet al fisierului 2. se poate introduce numele schematic al fisierului

*.doc pentru a obtine orice fisier cu extensia DOC; analog pentru alte extensii (avi, jpg,)

P*.doc pentru fiesierele doc care incep cu P (de exemplu PROCESVERBAL.DOC)

3. exista si optiune pentru a cauta intr-o perioada data de timp 4. se poate cauta, de asemenea, dupa un cuvant continut in text.

5. Fisierele si folderele obtinute se afiseaza in formatul (VIEW _ DETAILS) DETAILS care permite sortarea dupa caracteristicile fisierelor. Aceasta se obtine prin selectarea caracteristicii din capul de tabel al liste de fisiere

32

CAPITOLUL 5. APLICATII DE TIP WINDOWS 5.1. Meniu Start Meniul Start este poarta de intrare ctre toate programele, folderele i setrile computerului. Este denumit meniu deoarece furnizeaz o list de opiuni, la fel cum face meniul unui restaurant. Dup cum sugereaz i termenul Start, acesta este adeseori locul unde v deplasai pentru a porni sau a deschide elemente. Meniul Start se utilizeaza pentru urmatoarele activiti obinuite:

Pornirea programelor Deschiderea folderelor utilizate n mod obinuit Cutarea fiierelor, a folderelor i a programelor Reglarea setrilor computerului Obinerea ajutorului pentru sistemul de operareWindows nchiderea computerului Log off de la Windows sau comutarea la un alt cont de utilizator

Introducere n utilizarea meniului Start Pentru a deschide meniul Start, facei clic pe butonul Start din colul din stnga jos al ecranului. Sau, apsai tasta sigl Windows de pe tastatur. Apare meniul Start.

Butonul Start i meniul Start

33

Meniul Start este mprit n trei pri de baz: Panoul mare din partea stng afieaz o list scurt de programe de pe computer.

Aceast list poate fi particularizat de ctre productorul de computere, de aceea aspectul ei precis variaz. Dac facei clic pe Toate programele, se afieaz o list complet de programe (mai multe despre aceasta, mai trziu).

n colul din stnga jos se afl caseta de cutare, care v permite s cutai programe i fiiere pe computer, prin tastarea unor termeni de cutare.

Panoul din dreapta furnizeaz acces la folderele, fiierele, setrile i caracteristicile utilizate mai frecvent. De asemenea, este locul unde v deplasai pentru a face log off de la Windows sau de unde nchidei computerul.

5.1.1. Deschiderea programelor din meniul Start

Printre cele mai obinuite utilizri ale meniului Start se numr deschiderea programelor instalate n computer. Pentru a deschide un program afiat n panoul din stnga al meniului Start, facei clic pe el. Programul se deschide, iar meniul Start se nchide.

Dac nu vedei programul pe care dorii s-l deschidei, facei clic pe Toate programele n partea de jos a panoului din stnga. Panoul din stnga va afia imediat o list lung de programe n ordine alfabetic, urmat de o list de foldere:

Meniul Start dup ce s-a fcut clic pe Toate programele

Dac facei clic pe una dintre pictogramele de program, se lanseaz programul, iar

meniul Start se nchide. Aadar, ce se afl n interiorul folderelor? i mai multe programe. De exemplu, facei clic pe Accesorii i apare o list de programe care sunt stocate n acel folder. Facei clic pe orice program pentru a-l deschide. Pentru a v

34

ntoarce la programele pe care le-ai vzut atunci cnd ai deschis pentru prima dat meniul Start, facei clic pe napoi din partea de jos a meniului.

Folderul Accesorii, si programele pe care le conine

Dac nu tii sigur ce face un program, mutai indicatorul deasupra pictogramei sau numelui acestuia. Apare o caset care conine de obicei o descriere a programului. De exemplu, dac indicai spre Calculator, este afiat acest mesaj: Efectueaz operaii aritmetice de baz cu un calculator pe ecran. Acest truc funcioneaz i pentru elementele din panoul din dreapta al meniului Start.

Dac indicai spre un element, sunt afiate informaii despre acesta

Este posibil s observai c lista de programe din meniul Start se schimb cu

timpul. Aceasta se ntmpl din dou motive. n primul rnd, atunci cnd instalai programe noi, ele se adaug listei Toate programele. n al doilea rnd, meniul Start detecteaz programele utilizate cel mai frecvent i le plaseaz n panoul din stnga pentru un acces rapid. 5.1.2. Caseta Cutare

Caseta Cutare este una dintre modalitile cele mai convenabile de a gsi elemente din computer. Locaia exact a elementelor nu are importan, deoarece caseta Cutare va parcurge programele i toate folderele din folderul personal (care include Documente, Imagini, Muzic, Desktop i alte locaii comune). De asemenea, va cuta prin mesaje de pot electronic, mesaje instantanee salvate, rezervri i persoane de contact.

Caseta Cutare a meniului Start

35

Pentru a utiliza caseta Cutare, deschidei meniul Start i ncepei s tastai. Nu trebuie s facei clic mai nti n interiorul casetei. Pe msur ce tastai, rezultatele cutrii apar deasupra casetei Cutare n panoul din stnga al meniului Start.

Ca rezultat al cutrii va aprea un program, un fiier sau un folder, dac: Unul dintre cuvintele din titlu corespunde sau ncepe cu termenul cutat. Un text din coninutul real al fiierului, cum ar fi textul dintr-un document creat

cu un procesor de text, corespunde sau ncepe cu termenul cutat. Un cuvnt dintr-o proprietate a fiierului, cum ar fi autorul, corespunde sau ncepe

cu termenul cutat. Facei clic pe oricare dintre rezultatele cutrii pentru a-l deschide. Sau, facei clic pe

butonul Golire pentru a goli rezultatele cutrii i pentru a reveni la lista programelor principale. De asemenea, avei posibilitatea s facei clic pe Cutare peste tot pentru a cuta n tot computerul; sau pe Cutare pe Internet pentru a deschide browserul Web i pentru a cuta termenul pe Internet.

n afar de a cuta prin programe, fiiere i foldere i comunicri, caseta Cutare caut n preferinele Internet i n istoricul site-urilor Web vizitate. Dac oricare dintre aceste pagini Web includ termenul de cutare, acestea apar sub un titlu numit Preferine i istoric. 5.1.3. Panoul din dreapta

Panoul din dreapta al meniului Start conine legturi ctre pri din Windows pe care este posibil s le utilizai frecvent. Iat-le, de sus pn jos:

Folder personal. Deschide folderul personal, care este numit dup persoana care a fcut log on la Windows. De exemplu, dac utilizatorul curent este Cristina Potra, folderul va fi numit Cristina Potra. n mod similar, acest folder conine fiiere specifice utilizatorului, printre care folderele Documente, Muzic, Imagini i Video.

Documente. Deschide folderul Documente, unde se pot stoca i deschide fiiere text, foi de calcul, prezentri i alte tipuri de documente.

Imagini. Deschide folderul Imagini, unde se pot stoca i vizualiza imagini digitale i fiiere grafice.

Muzic. Deschide folderul Muzic, unde se poate stoca i asculta muzic i alte fiiere audio.

Jocuri. Deschide folderul Jocuri, unde se pot accesa toate jocurile de pe computer. Elemente recente. Deschide o list de fiiere pe care le-ai deschis recent. Facei

clic pe un fiier din list pentru a-l deschide. Computer. Deschide o fereastr unde se pot accesa uniti de disk, aparate foto

digitale, imprimante, scanere i alte dispozitive hardware conectate la computer. Reea. Deschide o fereastr unde se pot accesa computerele i dispozitivele din

reea. Conectare la. Deschide o fereastr unde se pot face conexiuni la o reea nou. Panou de control. Deschide Panoul de control, unde se poate particulariza

aspectul i funcionalitatea computerului, se pot aduga sau elimina programe, se pot configura conexiuni de reea i gestiona conturi de utilizator.

36

Programe implicite. Deschide o fereastr unde se poate alege programul pe care s-l utilizeze Windows pentru activiti cum ar fi rsfoirea pe Web, editarea de imagini, trimiterea potei electronice sau redarea muzicii i a clipurilor video.

Ajutor i Asisten. Deschide Ajutor i Asisten Windows, unde se pot rsfoi i cuta subiecte de Ajutor despre utilizarea Windows i a computerului.

n partea de jos a meniului din dreapta, se afl dou butoane: butonul Alimentare i butonul Blocare. Facei clic pe butonul Alimentare pentru a nchide computerul sau facei clic pe butonul Blocare pentru a bloca computerul fr a-l nchide. Odat blocat, computerul nu poate fi utilizat pn nu l deblocai cu ajutorul parolei. Dac facei clic pe sgeata de lng butonul de blocare, este afiat un meniu cu opiuni suplimentare pentru comutarea utilizatorilor, log off, repornire sau nchidere.

5.2. Componenta My Computer My Computer este o component ce permite crearea i organizarea fiierelor i

directoarelor i gestionarea discurilor. My Computer se poate utiliza executnd dublu click pe pictograma corespunztoare situat pe desktop. n urma acestei aciuni se deschide o fereastr ce poate conine: - pictograme de driver-e, cum ar fi disketa (Floppy A:), CD-ROM-ul, benzi magnetice i alte device-uri prezente, - componenta Control Panel (va fi prezentat ntr-un alt laborator), - componenta Printers (permite instalarea i gestionarea imprimantelor), - componenta Dail-Up Networking, - alte componente.

Pentru a examina coninutul unui driver, executm un dublu click pe pictograma sa. Se deschide o nou fereastr ce va afia toate directoarele i fiierele driver-ului. Se pot deschide mai multe ferestre simultan ceea ce permite manipularea rapid a fiierelor i directoarelor.

Fiecare fereastr deschis are n meniu opiunea View ce permite afiarea directoarelor i fiierelor ca: - Large Icons (pictograme mari), - Small Icons (pictograme mici), - List, - Details (se prezint i informaii adiionale cum ar fi tipul, dimensiunea, data modificrii.

n completare, opiunea View permite aranjarea informaiilor prezentate ntr-o fereastr prin comanda Arrange Icons. Comanda are cinci opiuni: 1. by Name (dup nume), 2. by Type (dup tip), 3. by Size (dup dimensiune), 4. by Date (dup data ultimei modificri), 5. Auto Arrange (aranjeaz automat pictogramele).

37

Fig. 1. Coninutul unui director prezentat n forma Details aranjat dup nume.

5.2.1. Gestionarea fiierelor i directoarelor utiliznd My Computer 1. Selectarea fiierelor i directoarelor

Un fiier sau un director se selecteaz printr-un click pe pictograma sa. Se poate executa apoi click dreapta i se va deschide un meniu cu posibilele aciuni ce se pot realiza asupra obiectului. Selectarea tuturor obiectelor se realizeaz prin selectarea opiunii Select All din meniul Edit. Se execut apoi click dreapta pe unul din obiectele selectate i se poate allege din meniu operaia dorit. Selectarea unora din obiecte se poate face n mai multe moduri, un mod aplicabil n orice situaie fiind: se ine apsat tasta Ctrl i cu mouse-ul se selecteaz rnd pe rnd obiectele dorite. 2. Crearea unui director

O modalitate este selectarea din meniul File a opiunii New, din care se allege subopiunea Folder. Se completeaz apoi numele directorului. Directorul este creat n directorul sau discul selectat n momentul aciunii de creere. O alt modalitate este executarea unui click dreapta ntr-o zon liber a ferestrei n care se prezint coninutul unui director sau disc, urmat de selectarea opiunii New i Folder. 3. Stabilirea proprietii directoarelor

Se execut un click dreapta pe un director i se selecteaz opiunea Properties. Se deschide o fereastr ca cea prezentat n figura 2.

38

Fig. 2. Proprietile unui director.

Pagina General furnizeaz informaii despre director, cum ar fi dimensiunea sa,

numrul de fiiere i directoare coninute. Se pot selecta atributele: - Read Only . se inhib scrierea n directorul respectiv. - Archive . bifarea acestei casete nseamn c toate fiierele au fost salvate cu un program ce seteaz bitul de arhiv. Dac aceast caset este bifat, dar dezactivat, nseamn c unele fiiere au bitul de arhiv setat, altele nu. - Hidden . Fiierele i directoarele ascunse nu vor fi afiate n interfaa Windows dac nu se specific afiarea lor. - System . Fiierele de sistem nu trebuie terse. Un director ntreg nu poate fi desemnat ca fiind de sistem, n consecin aceast caset este dezactivat n cadrul directoarelor.

Pagina Sharing permite acordarea drepturilor de acces altor utilizatori, permite partajarea la nivel de unitate de disc sau la nivel de fiier individual. Dac se partajeaz o unitate de disc (ex. C:) tot coninutul va fi automat partajat, dac se seteaz un director ca partajat n reea, toate fiierele din acest director vor fi partajate. Dac nu exist pagina Sharing, se va apsa butonul Start, apoi Settings, Control Panel i se selectez pictograma Network. Se activeaz File and Printer Sharing de pe pagina Configuration. 4. Crearea unui nou fiier

Se deschide directorul unde se dorete plasarea fiierului. Se execut click dreapta pe o zon liber i se selecteaz opiunea New din meniul care apare. Se selecteaz tipul fiierului pe care dorim s-l crem i se completeaz numele fiierului. Proprietile fiierelor sunt cele din pagina General, pagin ce se regsete i la directoare. 5. nregistrarea tipurilor fiierelor

39

Cnd se execut click pe un fiier pentru a-l deschide, Windows verific ce program a realizat fiierul. Fiierele nu pot fi deschise dect de anumite aplicaii. n mod obinuit, cnd se instaleaz un program, Windows nregistreaz tipul fiierelor associate cu programul. Astfel, fiierele cu extensia .doc sunt fiiere Word, cele cu extensia .xls sunt fiiere Excel, cele cu extensia .pdf sunt fiiere Acrobat. Dac dorim s modificm modul n care sunt nregistrate fiierele selectm opiunea Folder Option din meniul View. Se deschide o fereastr similar cu imaginea din figura 3 ce conine lista fiierelor nregistrate. Se selecteaz tipul de fiier pentru care se dorete modificarea aplicaiei ce deschide fiierul i se urmeaz paii: 1. Se apas butonul Edit. n fereastra care se deschide se selecteaz Open din cmpul Action 2. Se apas butonul Edit. Se introduce calea pentru aplicaia ce va fi utilizat pentru deschiderea fiierelor. 3. Se apas butonul OK.

Dup cum se vede din figura 4 se poate modifica i pictograma asociat unui tip de fiier, precum i alte aciuni pentru tipul respectiv de fiier.

Fig. 3. Tipurile de fiiere nregistrate de Windows Fig. 4. Editarea unui tip de fiier 6. Mutarea i copierea fiierelor i directoarelor

Exist mai multe modaliti de a muta i copia, vom prezenta n continuare cele mai utilizate trei metode.

Mutarea sau copierea utiliznd operaia .drag & drop. cu butonul din dreapta al mouse-ului 1. Se execut click dreapta pe fiier sau director. 2. Se ine apsat butonul i se trage obiectul n noua sa locaie. 3. Se elibereaz butonul mouse-ului i se selecteaz Move sau Copy din meniul care apare.

Mutarea sau copierea utiliznd operaia .drag & drop. cu butonul din stnga al mouse-ului

40

1. Se execut click stnga pe fiier sau director. 2. Se ine apsat butonul i se trage obiectul n noua sa locaie. 3. Se elibereaz butonul mouse-ului. n acest fel se realizeaz o mutare a obiectului dac sursa i destinaia se afl pe acelai disc, iar dac se afl pe discuri diferite se face o copiere. Dac n timp ce se trage obiectul se observ un semn plus, nseamn c la eliberarea butonului de mouse va fi realizat o copie a obiectului. Dac se deplaseaz un program (extensi .exe, .com, .bat) Windows va crea o scurttur ctre fiierul original. n ambele cazuri o mutare poate fi forat dac se ine apsat tasta Shift nainte de eliberarea butonului de mouse.

Mutarea sau copierea utiliznd Cut, Copy i Paste 1. Se execut click dreapta pe obiect i se selecteaz Cut (pentru mutare) sau Copy (pentru copiere). 2. Se localizeaz i se deschide directorul destinaie. 3. Se execut click dreapta pe o zon liber din interiorul directorului i se selectez opiunea Paste din meniul care apare. 7. tergerea fiierelor i directoarelor Metoda 1. Se execut click dreapta i se alege Delete. Metoda 2. Se selecteaz obiectul i se apas tasta Delete. Metoda 3. Se mut obiectul n Recycle Bin. n fiecare caz, obiectele se vor regsi n Recycle Bin. Pentru a le terge fr a le mai trimite n Recycle Bin, se apas tasta Shift n timp ce se selecteaz Delete sau n timp ce se apas tasta Delete. 8. Redenumirea fiierelor i directoarelor Pentru redenumirea unui fiier sau director se execut un click dreapta i se selecteaz opiunea Rename, dup care se modific efectiv numele obiectului. 5.2.2. Lucrul cu discuri folosind My Computer

n afar de gestionarea fiierelor, My Computer permite i gestionarea discurilor. Exceptnd manipularea fiierelor i directoarelor aflate pe un disc, My Computer ofer modaliti de realizare a unor operaii specifice lucrului cu discuri. Formatarea Pentru formatare se selecteaz comanda Format din meniul File sau se execut un click dreapta pe pictograma corespunztoare discului i se alege Format.

41

Fig. 5. Formatarea unei diskete.

Din caseta de dialog Format se pot specifica urmtoarele: 1. Capacitatea la care dorim s formatm discul (Capacity), 2. Modul de formatare (Format type), 3. Alte opiuni (Other options). Copierea discurilor S presupunem c dorim s facem o copie a discului aflat n unitatea A. Pentru aceasta facem urmtoarele: 1. Selectm pictograma corespunztoare unitii A. 2. Selectm comanda Copy Disk din meniul File. 3. Selectm sursa i destinaia n caseta de dialog Copy Disk. 4. Apsm butonul Start. Coninutul discului destinaie este ters n ntregime.

Fig. 6. Copierea discurilor

Etichetarea unui disc Se execut un click dreapta pe pictograma corespunztoare discului i se selecteaz opiunea Properties. n pagina General se poate introduce eticheta discului.

42

Fig. 7. Modificarea etichetei unui disc.

Teme : 1. Creai n directorul Temp, un director A cu trei subdirectoare B, C i D. Creai n directorul B un fiier Word i n C un fiier Excel. Mutai fiierul Word n C i copiai fiierul Excel i n D. Folosii toate modalitile de tergere pentru a terge ceea ce ai creat. 2. Deschidei un director cu mai multe fiiere i directoare. Aranjai-le n toate modurile posibile. Afiai-le n toate modurile permise de meniul View. 3. Formatai o disket la cea mai bun capacitate posibil i adugai-i o etichet. 4. Facei o copie unui disc flexibil. 5.3. Aplicatia Recycle Bin

Aplicaia Recycle Bin (Coul de Gunoi): Aceast aplicaie este de fapt un co virtual n care se poate arunca informaia ce nu mai este de strict utilitate, dar se dorete a fi pstrat pentru o viitoare posibil utilizare. Trebuie reinut c acest co virtual este ultimul pas pe care sistemul de operare Windows l pune n calea pierderii totale a unei informaii, de aceea dac nu exist sigurana c o informaie nu va mai fi util n viitorul imediat este de preferat s fie aruncat, virtual vorbind, la co. Evident, dac se dorete pstrarea unei informaii nu se va arunca n Recycle Bin, ci, utiliznd aplicaia My Computer, va fi stocat pe un suport electronic.

De aceea, dac n mod accidental se apas tasta Delete, informaia care tocmai a fost distrus/tears de pe un suport sau chiar de pe hard disc, este foarte posibil s poat fi recuperat tocmai din acest Recycle Bin. 5.4. Aplicatia Control Panel (Panou de Control)

43

Panou de Control este aplicatia care permite modificari de configurare pentru ntreg sistemul.

Aplicatia se poate lansa n executie prin: Start Panou de Control (Control Panel)

Dupa lansare, pe ecran apare fereastra aplicatiei (vezi figura de mai jos). Aceasta contine elementele specifice oricarei ferestre (bara de meniu, bare de instrumente, zona de lucru, s.a.).

Bara de meniu (Menu Bar) din fereastra Panoului de Control contine optiunile (vezi figura de mai jos): 1. Fisier (File) - permite gestionarea fisierelor; 2. Editare (Edit) - permite actiuni de editare (copiere, mutare, stergere, s.a.); 3. Vizualizare (View) - permite stabilirea diverselor optiuni de vizualizare a informatiilor oferite de Panoul de Control (vezi figura de mai jos): o Bare . (Bars.) - se pot vizualiza sau nu diverse bare n fereastra Panoului de Control; o Miniaturi.Detalii (Thumbnails.Details) - diverse tipuri de vizualizare a partii din dreapta a zonei de lucru; o Aranjare pictograme dupa (Arrange Icons by) - criteriul de ordonare a pictogramelor n partea dreapta a zonei de lucru (nume, comentariu, grupare,s,a.) o Alegere detalii (Details) - se pot alege diverse detalii ce se vor afisa daca mai sus se alege optiunea Detalii (Details); o Salt la (Go To) - pozitionare rapida la o anumita fereastra; o Remprospatare (Refresh) - actualizarea n imaginea curenta de pe ecran a ultimelor modificari efectuate si nca nevizualizate.

4. Preferinte (Options) - permite stabilirea unor preferinte (fodere, adrese Internet) la care ulterior sa se faca accesul rapid; 5. Instrumente (Tools) - permite conectarea sau deconectarea la retea, sincronizarea cu diverse surse de date si Optiuni folder (Folder Options) pentru stabilirea unor optiuni ale folderelor si fisierelor (vezi figura de mai jos) astfel: o General (General) - actiuni generale cu folderele; o Vizualizare (View) - optiuni de vizualizare a diverselor componente ale unui folder;

44

o Tipuri de fisiere (File types) - precizarea tipurilor de fisiere recunoscute n sistem; o Fisiere neconectate (Offline Files) - lucru ntr-un fisier partajat n retea de la un calculator neconectat cu actualizarea fisierului la conectarea calculatorului.

6. Ajutor (Help) - asigura asistarea utilizatorului cu informatii ajutatoare pentru lucru cu aplicatia Panou de Control. n zona de lucru a ferestrei aplicatiei Panou de Control se afla (vezi figura urmatoare): 1. n stnga optiunile: o Panou de control (Control Panel) - prin care se poate alege modul de vizualizare dorit pentru pictogramele din dreapta ; o Vezi si (See Also) - prin care se pot aduce informatii noi sau explicative; 2. n dreapta, pictogramele ce reprezinta diverse microaplicatii care permit : o Activitati programate (Scheduled Tasks) - planificare activitati pentru executare automata; o Adaugare sau eliminare programe (Add and Remove Programs) - instalare si eliminare de programe ; o Afisare (Display) - modifica aspectul spatiului de lucru; o Bara de activitati si meniul Start (Taskbar and Start Menu) - modificare caracteristici barei de activitati si a meniului Start; o Conexiuni n retea (Network Connections) - conectare la alte computere, retele sau Internet; o Conturi utilizator (User Accounts) - creaza si modifica setarile specifice unor utilizatori; o Data si ora (Date and Time) - stabilire data, ora si fus orar; o Dispozitive de control si joc (Game Controllers) - adaugare, eliminare, modificare dispozitive pentru jocuri; o Dispozitive de sunet si audio (Sounds and Audio Devices) - modificare caracteristici pentru elementele multimedia; o Fonturi (Fonts) - adaugare, modificare, eliminare fonturi;

45

o Imprimante si faxuri (Printers and Faxes) - adaugare, modificare caracteristici pentru imprimante si faxuri; o Instrumente de administrare (Administrative Tools) - modificare setari de administare; o Intel Graphics Technology - controleaza caracteristicile grafice ale calculatorului; o Mail (Mail) - precizare caracteristici pentru posta electronica; o Maus (Mouse) - seteaza caracteristicile mausului; o Optiuni de accesibilitate (Accesibility Options) - setare carcteristici speciale pentru persoane cu handicap (audio, video, mobilitate); o Optiuni de alimentare (Power options) - setare caracteristici de functionare energetica economica a calculatorului; o Optiuni folder (Folder Options) - setare caracteristici ale fisierelor si folderelor (afisare, asociere, s.a.); o Optiuni Internet (Internet Options) - setare caracteristici de conectare la Internet; o Optiuni regionale si lingvistice (Regional and Language Options) - setare carcteristici de afisare a limbilor, numerelor, datei si orei; o Optiuni telefonie si modem (Phone and Modem Options) - setare caracteristici de apelare prin telefon si modem; o Scanere si aparate foto (Scanners and Cameras) - setare caracteristici pentru scanere si aparate foto; o Sistem (System) - vizualizare si modificare caracteristici ale calculatorului; o Tastatura (Keyboard) - setare caracteristici tastatura; o Vorbire (Speech) - setari pentru recunoasterea textelor vorbite.

Toate microaplicatiile din Panoul de Control se lanseaza n executie prin dublu

clic pe pictograma corespunzatoare. Dupa lansarea n executie apare fereastra proprie fiecarei microaplicatii care

permite selectarea diverselor optiuni pentru efectuarea modificarilor dorite. Dupa ce se aleg optiunile se poate continua alegnd:

1. Apply - modificarile efectuate se aplica, dar se mai continua efectuarea altor modificari ( nu se termina executia curenta a microaplicatiei); 2. OK - modificarile efectuate se aplica si se termina efectuarea modificarilor ( se termina executia curenta a microaplicatiei); 3. Cancel - se renunta la modificarile efectuate si se termina executia curenta a microaplicatiei.

46

5.5. Grupul Accessories

Grupul Accessories, contine cele mai folosite utilitare puse la dispozitie de Windows, aranjate individual sau in grupuri de aplicatii. Dintre acestea prezentam in continuare pe cele mai semnificative.

Configurarea grupului Accessories - ca de altfel al intregului meniu Programs, sau mai general al Start-Menu - este la latitudinea utilizatorului.

Printre cele mai utilizate comenzi sau aplicatii instalate automat o data cu Windows, prezentam: Calculator - Faciliteaza efectuarea calculelor matematice, simple sau stiintifice. Command Prompt - Lanseaza in executie MS-DOS (apare prompterul MS-DOS, se pot introduce comenzile necesare lansarii in executie a unor aplicatii sau efectuarii unor operatii). NotePad - Editor simplu, care nu formateaza textul. Foloseste fisiere cu extensia .txt Paint - Permite crearea, modificarea si salvarea de imagini grafice. Foloseste fisiere cu extensia .bmp WordPad - Editor pentru crearea unor documente scurte si memento-uri, care pot fi formatate (se pot stabili caracteristicile textului: tipul fontei, culoarea, marimea etc.). Foloseste fisiere cu extensia .doc .

47

CAPITOLUL 6. MICROSOFT OFFICE

6.1. Microsoft Office

Microsoft Office reprezint o suit de aplicaii de birou. Din cadrul suitei Microsoft Office amintim urmtoarele aplicaii mai importante:

- Microsoft Office Word 2007 (procesor de texte) ofer posibilitatea de a crea, edita, formata, salva i deschide documente text; documentele create pot include pe lng text i tabele, grafic, diagrame etc.. n mod prestabilit fiierele Word 2007 sunt salvate cu extensia docx. Documentele mai pot fi salvate i n alte formate dintre care amintim Rtf i PDF. - Microsoft Office Excel 2007 (calcul tabelar) este o aplicaie de calcul tabelar ce ofer posibilitatea de a introduce date, de a le analiza i de a face calcule cu acestea; sunt incluse numeroase funcii pentru operaii matematice, statistice, financiare, de baze de date, de dat i timp etc.. - Microsoft Office PowerPoint 2007 (prezentare multimedia) permite crearea de prezentri multimedia pe baz de diapozitive (slide-uri) care pot include alturi de text i grafic, tabele, diagrame i animaie. - Microsoft Office Access 2007 (baze de date) ofer lucrul cu baze de date printr-o interfa simpl; pot fi create i editate tabele, rapoarte, interogri, formulare. - Microsoft Office Outlook permite scrierea, trimiterea, primirea, citirea de e-mail. Folosirea aplicaiei Microsoft WORD Primii pai n procesarea textelor

Word este un procesor de texte complex i eficient care ofer instrumentele necesare pentru a produce documente de diferite tipuri de la scrisori, referate i cereri la buletine informative, cri, reviste i pagini Web. Documentele se creeaz n fereastra Word, se salveaz n fiiere i pot fi modificate de cte ori este nevoie. Cnd se obine varianta final aceasta poate fi imprimat, transmis prin e-mail i fax sau vizualizat pe Internet ca pagin Web. Word-ul este un procesor de texte minunat dar toate instrumentele sale instrumente pentru culori, fonturi, obiecte grafice, rotire, panoramare i altele sunt numai o extensie a creativitii dvs.. nainte de a ncepe s scriei documentul n Word este necesar s schiai pe hrtie sau mcar n minte design-ul documentului. Pentru aceasta vei avea n vedere rspunsul la urmtoarele ntrebri: - Care este scopul documentului i de ce este el necesar? - Care este audiena? - Ce fel de informaii va conine?

48

- Care este formatul general? - Ce tip de grafic este necesar i ct? - Care sunt cerinele de imprimare? - Cum va fi distribuit? - Care este bugetul?

Elementele care asigur succesul unei publicaii au la baz nelegerea mesajului de transmis, a audienei i a resurselor. Dac ignorai audiena cnd scriei coninutul i proiectai design-ul unui document atunci cu siguran c documentul nu va fi citit. Tot ce are legtur cu documentul, de la stilul de scris pn la calitatea hrtiei, contribuie la formarea imaginii despre transmitorul mesajului. Un design este bun dac reuete s capteze atenia cititorului, s transmit mesajul i acesta s fie reinut o perioad ct mai lung. Prin urmare va trebui s v gndii la coninut, la formatul de pagin, numr de pagini i de exemplare, ce fel de grafic folosii, cum aranjai textul i grafica n pagin, ce tipuri de fonturi folosii i de ce dimensiuni (pentru titluri, capitole, subcapitole i pentru corpul principal al textului) etc. De asemenea pentru fiecare dintre aceste elemente stabilii impresia pe care dorii s o produc: formal, informal, prietenos, elegant, clasic, trendy, conservator, provocator, divers etc. Pentru transpunerea design-ului publicaiei n format electronic cu ajutorul unei aplicaii de procesare de texte, n cazul de fa cu Microsoft Word 2007, este indicat s stabilii de la nceput mrimea (A3, A4, A5, Letter etc.), orientarea (portret sau vedere) i marginile paginii documentului. Dac documentul va avea mai mult de o pagin atunci numerotai paginile fie n zona de antet fie n cea de subsol. Pentru aceasta vei crea un antet sau un subsol pentru document. Acest modul prezint elementele de baz ale tehnologiei procesoarelor de texte, necesare n realizarea unui design adecvat scopului propus i utile pentru majoritatea persoanelor care nu au experien n artele vizuale i n utilizarea tehnologiei de procesare de text dar care doresc s produc documente imprimate n scop comercial sau pentru uz personal. Dac dorii s scriei un text scurt unei cunotine i nu v prea intereseaz aspectul acestuia atunci este suficient s citii primele dou capitole din acest modul (3.1. Folosirea aplicaiei Microsoft WORD; 3.2. Operaii de baz n documente) i capitolul 3.5 Pregtirea imprimrii eventual 3.6 Faciliti de trimitere a unui document Word prin e-mail sau fax. Dac considerai c utilul i frumosul ar trebui s mearg mn n mn, atunci citii i capitolele 3.3. Formatarea i 3.4. Obiecte. Deschiderea i nchiderea aplicaiei Word Lansarea n execuie a aplicaiei Dup instalarea aplicaiei pe calculator, pentru a lucra cu ea trebuie s o lansai n execuie. Lansarea n execuie se realizeaz astfel: n bara de aplicaii (Taskbar) se alege Pornire Toate programele Microsoft Office Microsoft Office Word 2007 (Start All Programs Microsoft Office Microsoft Office Word

49

Interfaa Microsoft Word Dup lansarea n execuie a aplicaiei Microsoft Office Word 2007, pe ecran va aprea fereastra aplicaiei prezentat n figura urmtoare: Deoarece Microsoft Office Word 2007 poate fi personalizat, fereastra aplicaiei poate arta diferit de la un utilizator la altul, dar ea prezint toate elementele cunoscute ale ferestrelor. Fereastra aplicaiei prezint un document nou cu numele Document1. Fiecare document va avea una sau mai multe pagini.

50

Lucrarea Document1 are implicit o pagin. Pagina urmtoare apare automat atunci cnd se umple cu informaie prima pagin. La dorina utilizatorului se poate aduga oricnd o pagin nou folosind combinaia de taste Ctrl+Enter. Este important unde se afl cursorul text (punctul de inserie) n pagin, n momentul inserrii unei pagini noi prin acest procedeu. Cursorul text apare sub forma unei liniue verticale pulsatoare. Interfaa Word conine elemente comune celorlalte aplicaii Microsoft Office cum sunt: Bara de titlu conine numele documentului curent i al aplicaiei; butoanele de minimizare, maximizare/refacere, nchidere Buton Office (Office Button) - situat n colul stnga sus al ferestrei aplicaiei, permite accesul la comenzi de baz pentru lucru cu fiiere: deschidere fiier nou sau existent, salvare, imprimare, trimitere prin e-mail sau fax, nchidere fiier, dar i la opiunile de personalizare a aplicaiei prin butonul Opiuni Word (Word Options) i d e nch id ere a aplicaiei prin butonul Ieire Word (Exit Word). Bara de instrumente Acces rapid (Quick Access Toolbar) situat n dreapta butonului Office, conine butoanele Salvare (Save), Anulare (Undo), Refacere (Redo) i Particularizare bar de instrumente Acces rapid (Customize Quick Access Toolbar). Bara Acces rapid poate fi personalizat prin mutarea ei sub Panglic (Ribbon) i prin adugarea/ eliminarea de butoane.

Deschiderea unuia sau mai multor documente Din Word un document existent se deschide alegnd Buton Office Deschidere (Office Button Open) sau prin clic pe numele lui dac acesta apare n lista Documente recente (Recent Documents la Office Button). De asemenea putei deschide un document Word din aplicaia Computer dac dai dublu-clic pe pictograma fiierului. Fiierele create n Notepad i n WordPad pot fi deschise cu aplicaia Word. n Word se poate lucra cu mai multe ferestre document deschise simultan.

51

Crearea unui document nou (folosind ablonul prestabilit) Un document nou se creeaz prin alegerea Buton Office Nou Document necompletat Creare (Office Button New Blank Document Create). Va aprea o nou fereastr Word cu un document numit Document nr ( unde nr este un numr dat automat) ce are o singur