1
CCIA ANUL III – SEMESTRUL II
CURS NR. 9
6. ELEMENTE DE ALCATUIRE SI MECANICA ZID RIILOR
6.1. No
artificiale (c zi, blocuri), de diverse provenien anumite reguli
solic
suplimentare din metal
Zid
cu rezisten zisten , încovoiere
se folose
.
-a
datorat în principal avantajelor pe :
- realizarea din materiale locale;
- re ;
- comportare bun ;
- capacitate ridicat ;
- propriet
comparativ cu elementele din beton;
- se execut
amintim:
- greutate proprie mare
;
- se execut ;
- consum mare de manoper ;
- re onduce la limitarea sferei
2
ente (pietre,
blocuri) ceramice cu dimensiuni sporite, prev ( ) cu g
r
titiv.
6
etc.
a.
-
-
-
b.Dup
- simple/nearmate (ZNA): care nu con
, sau cu elemente de confinare (fig.6.1.a).
- , (verticale),
reali uri
(metalice) – fig.6.1.b.
a. b.
Fig.6.1. Tipuri de : a- ; b-
3
- (fig.6.2.a )
Fig. 6.2.a. ransversal
Fig. 6.2.b-
- zid (ZC): zid e cu elemente pentru confinare de
(st ) (centuri), cu care
- fig.6.3.)
4
(cu st )
- : zid
- zid (ZIA) : perete alc
uror
(fig.6.4.)
5
- , utilizate la realizarea elementelor autoportante cu rol de
compartimentare sau de î
umplutur
rol termoizolant (fig.6.5)
Fig.6.5.
-
mm
-
-
6.3. Materiale pentru zid rii
- - element);
- ma ;
mai au în com
;
6.3.1. Blocuri (elemente) de zid – clasificare
6 de tipul blocului (elementului)
6.3.1.1.1.Blocuri de zid
6
6.3.1.1.2.Blocuri de zid
ca pietre arse sau pietre
nearse ;
a. Pietre (elemente) artificiale arse – c uri ceramice
e ceramice cu goluri orizontale
(fig.6.6)
Fig.6.6.Blocuri de : a- c ;
b-c (GV); c-c (GO);
d- bloc ceramic cu goluri verticale (GV).
Gama produselor ceramice (c ) este diversificat
producerea unor sortimente de diverse dimensiuni, cu capacitate de izolare
a.1. , blocurile ceramice utilizate la
:
- clasa Co – cu densitatea medie 1000 daN / m 3
- clasa C1 - 3
- clasa C2 - 3
7
- clasa C3 - 3
C zile pline se înscriu în clasa C3 cu
înscriu în clasele Co , C1 2
procentul de goluri, respectiv :
- sortimentele cu cca. 15 % goluri – clasa C2
- sortimentele cu cca. 30 % goluri – clasa C1
- sortimentele cu cca. 40 % goluri – clasa C0
modulare .
a.2
Pentru elementele de zid , produse în mod curent în România
c ie (în mm) sunt
- – 240 x 115 x 63
- locuri ceramice cu goluri verticale ( GV )
240x 115 x 88 (L x b x h)
240 x 115 x 138
290 x 140 x 88
290 x 140 x 138
290 x 240 x 138
290 x 240 x 188
365 x 180 x 138
- c
290 x 240 x 138 (L x b x h)
290 x 290 x 138
Elementele (c ) pentru
8
b. Pietre artificiale nearse
Produsele frecvent utilizate sunt :
- elemente pentru zid , având
: 240 x 290 x 138
- elemente pen
- elemente de zid (BCA),
.
a. b.
Fig. 6.7.Elemente : a- blocuri din
beton celular autoclavizat; b- pl
-o
care nu sunt recomandate în medii cu umiditate rel
60 % (sp ) sau pentru pere
BN) sau
.
Densitatea medie este cuprins /m3
Rezi /cm2 , GB 35,
respective tip GB 50.
Blocurile
beton armat.
9
Blocurile
(P sau P + 1E),
interiori
tia se i
).
6.3.1.2. Clasificarea în f
respectiv (cf.CR 6 – 2006):
- elemente (c ) pentru zid : elemente (c ) pentru
zid la compresiune
≤ 5 %.
- elemente (c ) pentru zid II: elemente (c ) pentru
zid de
clasa I.
Pentru executarea elementelor se vor folosi doar
din clasa I.
din clasa II pot fi folosite numai pentru:
- elemente structurale laconstruc
ag ;
- elemente nestructurale la construc
zonele cu ag ;
-
6.3.1.3. Clasificarea î de modul de aplicare a prevederilor
codului de proiectare CR 6 – 2006 este urm :
a. Elemente (c ) grupa 1, cuprinz tipuri de
elemente:
;
;
10
;
e din BCA;
b. Elemente (c ) grupa 2, cuprinz tipuri de
elemente:
;
ceramice cu goluri verticale GV;
golurilor cuprins între 25%-50%
-
50%.
proiectare CR 6 - -1/2006, pentru elementele structurale
sau nestructurale din grupa 2,
respectiv: (cu
– grupa 2S) care :
- volu
- grosimea pere e < 15 mm;
- i < 10 mm;
- pere
elementului
6.3.1.4. Clasificarea în fu
:
- elemente cu toate fe (f );
- elemente cu profila (nut ).
Conform prevederilor normativului P100-1/2006, e
/lamb ” produse
ce de proiectare ag la
11
6.3.2. Mortare pentru zidarie
Mortarele sunt amestecuri omogenizate, realizate din liant, nisip
zid
pietrele de zid ziune
zeaz zid
mi
rosturilor dintre pietre.
:
a. dup :
- mortar pentru (G): mortar pentru
zid ;
- mortar pentru zid (T): mortar performant cu
dimansiunea maxim a agregatelor mai mic ;
- mortar u (L): mortar performant pentru zid rie cu
densitatea în stare uscat ;
Prevederile codului de proiectare CR 6 - 2006 nu mortarul
pentru rosturi sub (T), care necesit (rectificarea) fe
a ele mortar u (L), ci doar la
Folosirea tipurilor de mortare (T ) se face numai pe baza unor
reglement (Normativ / Agrement tehnic / SR EN) elaborate
z unitar /mm2 (de exemplu:
M5 este mortar cu rezisten compresiune fm = 5 N/mm2).
Avem mortare de marca M1 , M2,5 , M5 M10.
de zile pentru mortare pe baz
Calitatea materialelor folosite la executarea zid (c zi,blocuri
mortare) se stabile -se seama de prescrip iile specifice în
zi
12
tare re
- Mortarul M 1 este mortar var-
- Mortarul M 2,5 este mortar de ciment – var, utilizat la pere
pentru
- Mortarul M 5 este mortar de ciment – var, utilizat la pere
nestructurali la
- Mortarul M 10 este mortar de ciment, utilizat la pere
- zid de marca minim M5 ;
- mortarele de marca M10 se utilizeaz
la compresiune a mortarului va fi :
- M 2,5 pentru pere definitive din toate clasele de
- M 1
sunt: consisten
sunt:
mortarului.
lementului (pietrei), respectiv
greutate, pre
ref
13
Dintre
(adeziunea) mortarelor la elementele de
y k o. – cf. CR 6 – 2006 , tabel 4.3.
6
de bare independente
prefabricate la dimensiuni modulate.
Barele arm turii orizontale se dispun la distan
cm.
pus 4 mm în plus.
efecte economice în raport cu otelul OB 37.
Diametrul maxim al barelor simple va fi de 8 mm, iar cel al barelor care se
.
Clasa minim
(ZIA) va fi de clasa
Dimensiunea maxim
cu dimensiunile ≤ 12 mm.
6
Co
Rosturile verticale au grosimea de 10 mm iar cele orizontale de 12
14
Dimensiunile de fabrica (lungime ) de
zid z
orizontale.
indiferent g la amplasament,
Rosturile or
Rosturile verticale transversale trebuie s
Rosturile verticale se es la fiecare rând astfel ca suprapunerea c
/4 c
/2 c ; la blocurile ceramice, din beton cu agregate
u
/2 bloc;
Se admite în unele cazuri (maxim 6), dar cu
efecte defevorabile asupra comport rii mecanice.
longitudinal .
6.5. Tipuri de c
19
plane,atât din pro
normativul P100-1/2006 :
/sau caracteristicile mecanice ale materialelor
cabile
prevederile codului CR 6 -
:
- ;
- date din agrementele tehnice eliberate de autorit
România;
- e în cadrul unui proiect concret;
- informa -o ba
similare.
În cazul datelor stabilite prin
existente într-o ba
(în cazul blocurilor cu goluri verticale), aceea
( ), etc
nivelul mediu al manoperei din România.
1
CCIA ANUL III – SEMESTRUL II
CURS NR. 10
6.6. PROPRIET Z
6.6
odul de
Piatra ( elemente sub form - naturale sau artificiale)
-o stare în
chiar
(fig.6.8 )
Fig. 6.8.
1- gol de aer; 2- celemente (c ); 3-mortar; 4-
(concentrare de eforturi); 5- ; 6-
încovoiere; 7- tensiune transversal
2
Acest mod d
stare :
a. neuniformitatea (c ) mai ales a
patului de mortar, blocurile rezemând discont -se neuniform;
De exemplu :
- (elementelor) pe
suprafa
( ;
- mortarul anumite puncte mai
b. (c
blocuri);
;
ambele materiale fiind legate
Astfel, elementele (c ) sunt solicitate la întindere tranbsversal
s la o tensiune
6.6
(stîlp, perete) solicitat
distinge patru stadii de lucru (fig.6.9)
3
Stadiul I: (N < Nfis );
Stadiul II:
complexe de eforturi - întindere, încovoiere, forfecare (N = Nfis );
Stadiul III:
deschid;
(Nfis< N < Nr );
Stadiul IV:
r ; erea
apare
Apari
4
6.6.3. Factorii care influen rupere la compresiune
centric
.
marca blocului.
50 % din marca bloculu
Rezisten (
zisten .
Prezen zisten zisten
.
fmed = 10 N/mm2
-
ze la m
La zid
z
negativ eforturile unitare car
mai multe rosturi orizontale în zid z zisten
zid z zid a din blocuri mari rezisten
z zisten zid
patului de mortar.
u 3
5
Forma elementului (c ) influen
mare.
perioada de timp mai mare.
ld
fis
e. Influen
, care la rândul lor sunt
esere l/h .
Calitatea execu -
.
eforturi .
f. Influen
sau folosirea de mortar cu tasarea conului etalon mai mare de 12 cm. Prin
6
be
– 20 o C. La temperaturi de 75 -100 o
o C întarirea este
m Sub 0o
6.6.4. Rezisten la compresiune
6.6.4.1. Rezisten
Rezisten a riei fk se poate
(pietre, c blocuri)
a mortarului.
a. Determinarea experimental zisten zid riei
(normate) fk, se
efectueaz
mici, respectiv de tipul a, b, c ( fig.6.10) .
Trebuie efectuate î
7
Fig. 6.10
fk este :
fk = f0 – d ,
în care :
fk - rezisten ( zid
f0 - caracteristica de rezisten zint media
pe cele “ n “ probe , de obicei a
spus mai sus
8
:
n
ff
nk
1kk
O
∑=
== , respectiv în cazul efectu 10 prisme de prob
:10
f........ffff 10321O
+++=
1,645 – este un coeficient care corespunde unui risc acceptat de 5%;
d –
d = kfD
( ) i
nK
1k
20kkf Pf-fD ⋅= ∑
=
=
Pi =n
1, respectiv în caz Pi = 0,1
10
1=
Î :
( ) ( ) ( ) 0,1xff..........0,1xff0,1xffD 2010
202
201kf −++−+−=
ce se are în vedere pentru
fk pe
SR EN 1052/1.
Codul de proiectare pentru structuri din zid - 2006 precizeaz
tabel 4.2a (prezentat mai jos)
med
( a se vedea fig. 6.11 de mai jos respectiv fig. 4.1 din CR 6 – 2006).
9
Fig.6.11. (fig. 4.1. din CR 6 – 2006)
(a ) – ; (b ) – cu rost de mortar
parallel cu planul peretelui.
10
În tabelul 4.2a , fmed
(c ), , având ca document
fm
/2 /2204.
experimentale
Pe baza datelor din tabelul 4.2a,
alte tipuri de elemente (c ) produse în
România prin acest tabel
(fδ
dimensiunile acestora [Codul CR6 -2006, capitolul 4, punctul
4.1.1.1.1 – (8)].
fδ = 0,95 pentru elementele cu goluri verticale du dimensiunile:
- 240 x 115 x 88 mm
- 240 x 115 x 138 mm
- 290 x 240 x 138 mm
fδ = 1,10 pentru elementele cu goluri verticale du dimensiunile:
- 240 x 115 x 188 mm
- 290 x 140 x 138 mm
- 290 x 240 x 188 mm
fδ
- 290 x 240 x 188 mm
caracteristice la compresiune se va lua din tabelul 4.2b din CR6 -2006.
Alegerea tipului de mort minime la
compresiune ale mortarelor
le din tabelul de mai jos:
11
Elemente
(c
blocuri)
Mortar Elemente
(c
blocuri)
Mortar
Construc fmed > 10 M 10 fmed > 10 M 5
fmed M 5 fmed M 2,5
M 2,5 M 1
Pentru
a mortarului va fi:
M 2,5 - pentru p la construc
M 1 -
ntru
b. Determinarea prin calcul teorectic a rezisten la
compresiune a zid riei
compresiune fk (G), pentru
mortarului :
fk = K x fb x fm [ 6.1]
unde:
K –
mortarului;
fm – /mm;
fb – a e
pe d /mm2 ;
12
având 100 mm
(având ca document normativ de
), aceast
δ . În Codul CR6 -2006,
tabelul 3.1a este precizat acest factor de transformare.
, aceasta se va transforma în
medie utilizând un factor de conversie (care depinde de
rul probelor)
medie
Valorile /medii/caracteristice ale elemntelor, sunt
valori minime -un certificate de conformitate
cu norma de produs.
(G), valorile constantei K :
;
declara valoarea acestei constante.
(rela ) se poate face doar prin
satisfacerea anumitor condi :
- ;
13
- grosimea
prin se reduce cu 20%.
6.6.4.2. Rezisten
Rezisten indiferent
se va determina cu
:
mf zd =M
kf
γ
unde:
mz – coeficient al condi n
(ULS – starea limit
- ), func ie de solicitare (compresiune,
),
de tipul mortarului utilizat, de tipul finisajului.
– 2006 capitolul 4, punctual 4.1.1.1.3. , respectiv:
a. Pentru verific (USL)
mz ULS = 1,0 – pentru toate cazurile, cu excep
continuare;
mz ULS = 0,85 – pentru elemente cu aria sec 2;
mz ULS = 0,85 – pentru zid (f
de var), pentru re calcul la compresiune;
mz ULS = 0,75 – idem pentru
;
mz ULS = 0,75 –pentru ;
b. Pentru verific de serviciu (SLS)
mz ULS = 1,0 – pentru toate cazurile, cu excep
continuare;
14
mz ULS = 2,0 – pentru elemente cu ;
mz ULS = 1,50 – pentru elemente cu
;
mz ULS = 1,20 – pentru elemente cu
;
fk -
experimental sau prin calcul teoretic);
Mγ - coeficient de siguran
(clasa I sau clasa II), de tipul mortarului, de condi iile de control al
execu (control normal, control redus). Valorile acestul coeficient sunt precizate
în CR 6 – 2006 cap.2, punctul 2.4.2.3.1. :
a. Pentru calculul la ULS
-
uz general (G) –
Mγ = 2,2;
-
Mγ = 2,5;
- /sau
Mγ = 3,0;
Sunt considerate condi
conform
in
Sunt considerate redus
15
Controlul redus va fi luat în considerare la proiectare, deci se va considera
Mγ =
b. Pentru calculul la SLS
Valoril
egale cu valorile caracteristice, respectiv valoarea Mγ =
1,0.
1
CCIA ANUL III – SEMESTRUL II
CURS NR. 11
6.6.5. Rezisten a la întindere din încovoiere
solicitare.
la
Forfecarea apare la reazemele arcelor, la
console.
6.6.5.1.Rezisten a unitar la întindere din încovoiere perpendicular pe
a. Re
cu rosturile orizontale fxk1
plan de rupere paralel cu rosturile orizontale)
Fig.6.12. Ruperea
a. Plan de rupere paralel cu rosturile orizontale, fxk1 ;
2
Cedarea
dere a pietrei.
mortar.
-3 ori c -14% este
udat -8% din grautate
acestuia . De
b. Re
perpendicular pe rosturile orizontale fxk2
rosturi legate sau plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale)
Fig.6.13. Ruperea
a. Plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale, fxk2 ;
3
.
pietrele.
6.6.5.1.1. unitare caracteristice la întindere din încovoiere
i
unitare caracteristice la întindere din încovoiere
fxk1 xk2, vor
în baza de date
-o ba
pentru produse similare.
(G) valorile fxk1 xk2
sunt conform celor din tabelul 6.1. de mai jos respectiv în tabel 4.5. din CR 6 –
2006.
Tabel 6.1.-
perpendicular pe p (pentru un plan de rupere paralel cu rosturile
orizontale fxk1 plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale fxk2)
Tipul elementelor M 10* , M 5 M 2,5
fxk1 fxk2 fxk1 fxk2
pline sau cu 0,240 0,480 0,180 0,360
Beton celular autoclavizat 0,080 0,160 0,065 0,130
* Mortarul M 10 nu se folose med = 5 N/mm2
elementele din BCA
4
6.6.5.1.2. unitare de proiectare la întindere din încovoiere
unitare de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular
pe planul peretelui de :
M
1kxz1dx
fmf
γ=
M
2kxz2dx
fmf
γ=
unde:
- fxk1 :
plan de rupere paralel cu rosturile orizontale;
- fxk2:
perpendicular pe rosturile orizontale;
mz – coeficient al condi
(ULS – starea limit
- ), func ie de solicitare (compresiune,
încovoiere, forfe ),
CR 6 – 2006 capitolul 4, punctul
4.1.1.1.3. – (a se vedea cursul anterior, nr.10).
Mγ - coeficient de siguran
(clasa I sau clasa II), de tipul mortarului, de condi iile de control al
execu (control normal, control redus). Valorile acestul coeficient sunt precizate
în CR 6 – 2006 cap.2, punctul 2.4.2.3.1. – (a se vedea cursul anterior, nr.10).
5
6.6.5.2. Re orfecare în rost orizontal
6.6.5.2.1. Re
orizontal
vk ,
“, cu toate rosturile umplute,pentru
se vor lua conform tabel. 4.4a ; 4.4b , respectiv 4.4c din CR6-2006.
Se mai poate determina
de proiectare CR6 – vko , a
b
compresiune perpendicular pe planul de forfecare.
6.6.5.2.2. unitare de proiectare la forfecare în rost
orizontal
unitare de proiectare la forfecare în rost orizontal se va
:
fvd = mzM
vkf
γ
unde:
fvk : re al
mz Mγ , conform celor precizate la punctul 6.6
6.7
:
- curgerea lent ;
- varia ;
- .
,pe baza datelor din
agrementele tehnice eliberate de autorit , a datelor
din informa
într-o ba
6
Î valorile de proiectare respective
(valoarea coeficientului de curgere lent
), pot fi luate
orientativ, în limitele indicate în tabelul 4.9. din CR 6 -2006.
6.8.
t
exploatare stabilite prin tema de proiectare, în
6.8 de expunere
Con strâns legate
de zona în care este amplasa rea (factorii climatici ai amplasamentului),
(severitatea
ex -de
) :
MX1 – mediu ambiant uscat;
MX2 – mediu expus la umiditate sau umezire;
MX3 - mediu expus la ume -de ;
MX4 -
;
MX5 – mediu ambient chimic agresiv.
roclimat
seama :
- tipul de finisaje ;
- modul /acumularea apei pe
fa
6.9
NS Rd
Unde:
7
NS –
calcul;
NRd –
e se va
:
NRd = d)( fA ⋅⋅miφ
Unde:
)(miφ -
r în
( iφ l imea elementului
mφ ) ;
A – ;
df - re
(capacitatea portent ) la compresiune se calculea
de lungime a peretelui.
A = 1,0 m x t ; Unde t, este grosimea peretelui.
Coeficientul de reducere a re
peretelui ( iφ ) –
iφ =t
ei21− ;
ei
(sus/jos), în care se face verificarea.
ei = eoi + ea
eoi – excentricitatea datorat
:
eoi =∑∑
+
+
21
2211
NN
dNdN, unde:
8
N1 – (
);
d1 – excentricitatea cu care este aplicat 1;
N2 – /plan direct pe perete;
d2 – excentricit cu care sunt aplicate 2;
ea – excentricitatea accidental (adi ), cau unele
;
(adi ), se va introduce cu cea
mai mare dintre valorile:
ea = cmt
0,130
≥ ; ea = cm1,0300
≥eth
unde:
t – grosimea peretelui;
het –
Coeficientul de reducere a rez
respectiv la 2/3 din hperete ( mφ ), va fi luat din tabelul 6.1. din CR 6 -2006, în
ef /t mk / t , în care emk este excentricitatea de calcul în
(la 2/3 h etaj, de la baza peretelui).
emk = em + ek
în care
em =3
2 e0i + ea
ek heft
em
unde:
hef –
e0i – excentricitatea
ea – excentricitatea accidental (adi );
ek – ;
- coeficientul de curgere lent -2006
9
6.10
6.10 -structural
etajate curente.
Alegerea
arhitectului, dar revine inginerului structurist
-structural
:
- dirii în plan
- (ansamblul pere ilor
structurali).
-
- proiectarea preliminar
6.10
(dat ) (re
) sau cu disimetrii limitate.
Se pot accepta reduceri de arie, de la un nivel la nivelul imediat superior, de circa
10-15% cu condi
întrerupt (de exemplu, prin re ).
realizeze o stru
:
1. Leg turile
:
- ;
- st
confinate;
-
10
2.
de tipul (alc ) :
- (ZNA):
;
- la zid (ZC): prin înglobarea/ancorarea arm
;
- la (ZIA): prin înglobarea/ancorarea arm
Rigidi
; Se recomand
:
- densit ;
- grosimii zidurilor;
-
6.10
6.10.3.1. Dimensiuni maxime în plan
tronsoanelor va fi de 50,0 m.
6.10
(nniv (pentru care
se aplic derilor codului CR6-2006)
P100- :
- (ag);
- clasa de regularitate/neregularitate structural ;
- clasa de importan -1/2006;
- tipul/alc (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA);
- densitatea pere
(
11
p% = pl
netz
A
A ,100 , în care :
Az, net – este aria net ;
Apl – aria plan
(peste
sec ).
La nivelurile superioare ale cl
6.10.4
1. (sisten fagure), sunt definite de urm
parametrii geometrici:
- ;
- distan ;
- aria celulei format 2;
2. (sisten celular), sunt definite de urm
geometrici:
- 4,00 m;
- distan 9,00 m;
- aria celulei format 75,0 m2;
structarali interiori se dispun ita
di (între apartamente – la locuin –
la unit ).
6.10.5. Dispunerea st
1. rilor:
- 2 , respectiv 25 x 25 cm;
-
Modul de
- la toate col
- de ambele p ;
12
- la capetele libere ale fiec ;
-
5,0 m (sistem fagure), respectiv
(sistem celular).
-
.
- -2006
- a cm2 , respectiv 25 x 20 cm;
- /3 din grosimea peretelui;
-
:
- rui pla
;
-
/hal
6.10
ferestre
1. pentru (ZNA)
- (de cap ) la pere :
lmin = 0,6 hgol
- :
lmin = 0,5 hgol
2. pentru sau ZC +AR)
- (de cap ) la pere :
lmin = 0,5 hgol
- :
13
lmin = 0,4 hgol
3. pentru (ZIA): lmin =3 t, unde t este grosimea
peretelui.
6.10
:
- siguran ;
- izolarea termic / economie de energie;
- i ;
- protec
minim 240 mm.
Trebuie de asemenea
(het) (t).
- (ZNA): het
- pentru (ZIA): het
6.10.8. Prevederi
:
- cerin ;
- cerin
este de 13,0 cm.
6.10.9. Socluri
parterului se va prevedea un sistem de centuri care va forma contururi închise.
decât aria ar
de la nivelul pardoselii.
14
Cont
(st
) vor fi ancorate în soclu pe o lungime de
minimum 60 Ø
6.10.10
perete.
centurilor precizate mai sus (at ) vor fi
majorate cu 20 %.
(st
n
6.10.11
:
- ;
- blocuri de beton simplu ;
- t
