Precizari prealabile:-a se citi imperios in paralel cu codul-mai prezinta greseli de scriere-din anumite fraze nu se mai intelege sensul si decat sa le rescriu cum le-am inteles eu ulterior, mai bine le-am lasat asa-este cat se poate de complet, sub rezerva precizarii de mai sus-contine si mini-cusul despre libertate.

Drept civilCurs 1 (06.10.2015)

Sa ne apucam de treaba!Magistratii sunt slujitorii legilorJudecatorii sunt interpretii legilorPe scurt, suntem cu totii servitorii legilor Pentru ca sa putem trai liberi.

Dreptul civil creeaza un spatiu de libertate si siguranta pt toti. Cicero ne spune ca libertatea noastra este intr-o relatie direct proportionala cu siguranta noastra. Nimic nu e mai frumos decat viata omului! Dreptul apara viata omului. Exista 2 carti importante in lume: biblia si codu civil. Poate musulmanii sa adauge si coranul. Deschidere intelectuala si sufleteasca catre text pt a l intelege. Trebuie privire patrunzatoare nu superficiala.truda= cuvant de origine slava, ce trimte la munca fizica.Pt examen e suficient codul si cartea. Prelegerea 1:

PATRIMONIUL1. Continutul patrimoniului.Pe marginea codului civil francez au fost formulate 3 teorii cu privire la patrimoniu.

Prima a fost elaborata dupa ce Napoleon a adoptat codul civil este teoria personalitatii patrimoniului:intrucat patrimoniul este expresia juridica a personalitatii si expresia puterii juridice cu care persoana este investita, rezulta ca numai persoanele pot avea un patrimoniu, orice persoana are un patrimoniu, o persoana nu poate avea decat un singur patrimoniu! => patrimoniul este indivizibil. Exista o legatura indisolubila intre persoana si patrimoniu, legatura din care decurge nu numai unitatea si unicitatea patrimoniului dar si indivizivilitatea .

Indivizibilitatea patrimoniului a facut ca in situatii de criza cand creditorii nu-si puteau satisface creantele impotriva debitorilor , puteau sa urmareasca intregul patrimoniu, pe temeiul gajului general.S-a pus problema multipliarii patrimoniului a i debitorul sa fie urmarit numai de creditorii ale caror creante s au nascut in leg cu o anumita activitate. O persoana poate sa afecteze o parte din bunurile sale realizarii unui anumit scop. In jurul acestui scop se putea crea un patrimoniu distinct=> patrimoniul de afectatiune elaborata de juristi germani care au plecat de la termenul de patrimoniu de afectatiune. Dar la un momentdat s-a observat ca aceasta multilicare a patrimoniului unei persoane poate fi lovita de 2 posibilitati:- fiecare persoana se poate asocia pentru a crea persoane juridice cu scop lucrativ sau fara scop lucrativ. S-a recunoscut la un momentdat posibilitatea unei societati cu un singur asociat. -chiar daca nu se creeaza o noua persoana juridica este posibilitatea afecatrii unei mase de bunuri pt realizarea unui anumit scop daca se accepta ideea de divizare a patrimoniului=> teoria moderna a patrimoniului care pastreaza din teoria personalitatii ideile fundamentale dar spre deosebire de aceasta adauga ideea divizibilitatii patrimoniului.CC consacra teoria moderna a patrimoniului si o reformeaza. Recunoscand divizibilitatea patrimoniului, NCC creeaza o autonomie mai mare a anumitor mase patrimoniale. Elementele care alcatuiesc patrimoniul:- patrimoniul este compus din drepturi si datorii cu valoare economica -patrimoniul este o universalitate-patrimoniul este un atribut al personalitatii

Patrimoniul este compus din dr si datorii cu valoare economica avem in vedere dr si datoriile parimoniale. => drepturi si datorii pecuniare (au valoare in bani). Criteriul patrimonialitatii este tocmai valoare economica. Deci excludem din patrimoniu drepturile personal-nepatrimoniale.distingem astfel patrimoniul in sens economic de cel de sens juridic. Patrimoniul in sens economic se refera la averea destinata satisfacerii nevoilor de consum si investitiilor si nu cuprinde si datoriile.Dr si obligatiile pecuniare sunt fungibile. Fungibilitatea are o acceptie speciala. In materia clasificarii bunurilor, fungibilitatea are alt inteles.Bunurile sunt fungibile in materialitatea lor, pe cand la patrimoniu avem in vedere faptul ca valoare economica se poate inlocui pt ca bunurile sunt expresiile banasti.

Patrimoniul exista prin drepturi si datorii cu valoare economica iar nu prin bunurile la care se refera aceste dr si datorii,. uneori autorii de drept au firmat ca regasim in patrimoniu nu numai drepturile ci si bunurile care formeaza obiectul dreptului. Ideea nu poat fi primita pt ca:

- patrimoniul este o notiune logica, o realitaste intelectuala si n-are cum sa includa elemente materiale-daca am include in patrimoniu si drepturile si bunurile, => dublam valoarea patrimoniului- sunt bunuri asupra carora poarta mai multe drepturi reale. Casa ca bun nu are cum sa fie inglobata intr-o notiune intelectuala (chiriasu are dr de abitatie, iar proprietarul are in patrimoniu dr de nuda proprietate)

A doua idee se refera la universalitate, patrimoniul este o universalitate. Nu doar unele dr si datorii formeaza patrimoniu, ci toate dr si datoriile cu valoare economica ale unei persoane intra in patrimoniu. Nu doar cele prezente ci si cele viitoare. Nu e vorba doar de dr ci si de datorii cu valoare pecuniara. Facem deci distinctie intre universalitatea juridica (patrimoniul) si universalitatea de fapt. Universalitatea de fapt este compusa doar din elemente materiale, iar in patrimoniu nu avem elemente materiale. in universalitatea juridica intra si elemente pasive (datorii), pe cand la univ de fapt este form doar din bunuri.

Exista uneori diviziuni ale patrimoniului care au atributia de universalitate. Masele patrimoniale denumite si patrimonii de afectatiune au atributele universalitatii si ca urmare in cadrul lor poate functiona subrogatia reala generala. Singura suniversalitate propriu-zisa este patrimoniuCa universalitatea patrim exista in si prin elementele componenete. Patrimoniul este si el o padure. Daca vedem doar notiunea goala, padurea, nu vedem cat de diverse sunt drepturile si obligatiile (componentele)- nu stim sa iesim din padure.

=> in orice moment in patrimoniu este tot timpul ceva. S-a spus ca patrimoniul este ca un cont curent unde mereu avbem ceva, cu + sau cu -.

Caracterul patrimoniului de a fi atribut al personalitatii. Legatura indisolubila intre persoane si patrimoniu. Patrimoniul este un atribut al personalitatii=> ideea de apartenenta a patrimoniului si implicit a tuturor dr si obligatiilor care compun patrimoniului, toate apartin titularului. Aceasta idee de apartenenta este legata de notiunea de capacitate juridica(de exercitiu), pt ca apartenenta este temeiul puterii pe care titularul o are asupra patrimoniului. Aceasta putere este o putere juridica, in temeiul acestei puteri, titularul poate incheuia acte juridice cu privire la elem patrimoniale=> ajungem la notiunea de de capacitate jurdica de folosinta. Facem distinctie intre sfera juridica a persoanei si patrimoniu. Patrimoniul este doar o parte a sferei juridice a persoanei(pt ca mai intra si dr personal-nepatrimoniale, in legatura cu care pot fi incheiate anumite acrte juridice)

Numai persoanele au un patrimoniu. Nu poate exista patrimoniu fara titular.

S-a spus ca fundatia este un ex de patrimoniu fara titular. In realitate fundatia isi intemeia persoanlitatea pe fondatorii ei si pe cei care o administrau, intrucat fundatia era insasi subiect de drept.

Orice persoana are un patrimoniu . (cel putin datorii are in patrimoniu). Persoanele au un singur patrimoniu.

Recunoasterea divizibilitatii patrimoniului, care este unitar dar este divizibil. Divizibilitatea patrimonului conduce la not de masa patrimoniala. Si masele patrimoniale au atributul universatilatii si ele se nasc in masura in care ele sunt prevazute de lege chioar dc pe temeiul legii mai este nevoie de un act juridic/ situatie juridica de natura sa dea nastere patrim=> patrimonii de afectatiune, sintagma folosita in codul civil, sintagma care poate fi inselatoare. art 31. Masele patr se nasc ca urmare a afectarii unor dr patrim sau nepatrim cu un anumit scop. Nu sunt parim propriu-zise ci sunt mase/segmente de patrimonii. Dif intre o masa care are atributele universalitatii si patrimoniu? Masele patrimoniale nu se bucura de caracterul permanentei: au continuitate dar nu sunt obligatoriu intinse pe toata durata existentei persoanei. Intre masele patrimoniale exista o anumita comunicare: comunicare intra-patrimoniala. Uneori cand se divizeaza patrimoniul, o parte din bunurile din patrimoniu sunt grupate cu un regim juridic aparte, regimul juridic al masei patrimoniale (ex: casatorie, depinde de alegerea sotilor, care pot sa aleaga intre mai multe regimuri patrimoniale.)

Exista mase patrimoniale care se bucura de o autonomie mai mare decat a altora. In asemenea cazuri exista o diminuare a comunicarii intrapatrimoniale. (ex: masa fiduciara). Cand se creeaza o fiducie, constitutitorul poate transfera anumite bunuri in patrim fiduciarului. La incetarea fiduciei aceste elemente patrimoniale se duc in patrimoniul beneficiarului fiduciei. Comnuicarea patrimoniilor duce la o anumita ordine a urmariirii maselor patrimoniale. Fiecare creditor poate urmari numai elementele active patrimoniale in legatura cu care s a nascut creanta lor. Exista de regula o urmarire principala si una subsidiara. ex : art 2324.

Legea este primul temei al acestei diviziuni a patrimoniului dar pe langa lg trebuie sa avem o manifestare de vointa a titulaului patrim (conventie/ act unilateral)

Patrimoniul este inalienabil. Patrimoniul exista cat timpm exista pers izica sau juridica. Cand inceteaza existenta pers fizice, inceteaza si existenta patrimoniului. In funtie de regimul juridic o anumita masa patrimoniala poate fi transmisa. ex: se vinde masa sucesorala. dar ca intreg patrimoniul nu se poate instraina

La decesul pers fiz/ reorganizxarea pers juridice: nu partrimoniul se transmite catre succesori, ci elementele patrimoniale se transmit in mod

universal sau nu= patrimoniul defunctului se varsa in patrimoniile mostenitorilor.

Patrimoniul fiind totalitatea dr si datoriilor cu valoare economica apartinand unei persoane=> ideea de continuitate si de permanenta a patrimoniului pt ca in patrimoniu exista fluxuri patrimoniale care permit schimbarea continua a patrimoniului. Patrimoniul este o realitate intelectuala nu materiala!

Titularul are un drept sau o putere juridica asupra patrimoniului?Daca am vb de un drept de proprietate asupra patrimoniului ar rezulta =>

posibilitatea aproprierii bunurilor corporale. Nu orice lucru incorporal devine bun incorporal. Nu putem vb de un dr asupra patrimoniului avem insa o put juridica asupra patrimoniului, capacitatea juridica de folosinta a unei persoane. In masura in care patrimoniul este divizibil este posibili ca anumite mase patrimoniale sa fie stapanite de mai multe persoane. Masa bnurilor comune se regaseste in ambele patrimonii, in realitate este vorba de...

Functiile patrimoniului.Comunicarea intrapatrimoniala . Dar exista si o comunicare interpatrimoniala. , iar la mod general aceasta comunicare este sintetizata in functiile patrimoniului:-subrogatia reala generala: inlocuirea unui element patrimonia;subrogatia reala generala: posibila pe temeiul fungibilitatii elementelor patrimoniului (daca un dr iese din patrim si intra in pat un altul, se asigura continuitatea patrimoniului)- cu titlu particular (a nu se confunda cu subrogatia personala)Sub reala generala se produce in cadrul unei universalitati in timp ce sub reala cu titlu particular priveste elemente patrimoniale individualesub reala generala se produce automat, pe temeiul fungibilitatii ellm patrim, celalalta doar dc legiuitorul o prevede in mod expres si daca debitorul e de acord.

Elem patrim care intra in patrimoniu dobandeste regimul juridic general fie al patr fie al masei patrim . Elementul nou-intrat dobandeste regimul juridic particular pe care l avea elementul care a iesit din patrimoniu. - fctia patr de a asigura garantia comuna a creditorilor- de a asigura transmisiunea universala si cu titlu universala

Garantia comuna a creditorilor-dc e divizat patrim.. apasa asupra..Functia de a asigura transmisiunea universala sau cu titlu universal. Elem

patrim se varsa in patrim succesorilor.

Transmisiune e universala cand e un sg succesor, este cu titlu universal cand sunt mai multi succesori si fiecare primeste o cota parte din patrimoniu. !!!!=> in toate cazurile fiecare mostenitor primeste si obligatii.

Curs 2(12.10.2015)Clasificarea drepturilor patrimoniale

dr patrimoniale: dr evaluabile in bani. Spre deosebire de dr personale (nepatrimoniale) care nu sunt evaluabile in bani si nici nu fac parte din patrimoniu:Se clasifica in- dr reale (jus in rem): acele dr subiective patrimoniale care presupun aptitudinea titularului de a exercita prerogativele dr asupra unui bun in mod direct si nemijlotit fara sa aiba nevoie de interventia unei alte persoane. - dr de creanta (ius ad personam)- dr subiective patrimoniale care constau in aptitudinea titularului de a cere sub pasiv de a da a face sau a nu face ceva ce ar fi fost indreptatit sa faca, facand apel la forta de constrangere a statului in cazul in care acesta nu isi executa de bunavoie creanta.

Comparatie intre aceste dr:Dupa gradul de opozabilitate: dr reale sunt opozabile erga omnes in timp ce dr de creanta sunt in principiu opozabile doar debitorului

Gradul de determinare al subiectului pasiv- in ceea ce priveste dr real, calitatea de sub pasiv o au toate celelalte sub de dr cu exceptia titularului dr, ele au aceasta obligatie generala de a nu aduce atingere dr de proprietate ce apartine titularului- in cazul dr de creanta, doar debitorului ii incuba obligatia asumata in baza raportului.

Obligatia corelativa-dr reale: generala si abstracta- dr de creanta: are un continut concret, respectiv presupune a da ceva, a face ceva (orice prestatie pozitiva cu exceptia celei de a da) sau de a nu face ceva ce in mod normal ar fi putut face daca nu si ar fi asumat aceasta obligatie.

Izvorul dr patrimoniale- dr reale: enumerate de catre lege, nu pot fi create decat de lege, si pe cale de consecinta vor avea un numar limitat.

In cazul dr de creanta numarul lor este nelimitat deoarece izvorasc atat din lege ca si din contracte, iar in ceea ce priveste contractele partile au posibilitatea de a stabili in mod liber continutul conventiei, singura limita este data de respectul bunelor moravuri si ordinii publice.

Durata drepturilor

- dr reale au de principiu o durata mai lunga , este un dr perpetuu, el nu se stinge prin neuz. exceptie: uzucapiunea, dobandirea dr de proprietate prin posesia de buna-credinta;-dr de creanta presupun un interval mai scurt de timp, de unde rezulta o dif si sub aspectul prescriptiei,Act in revendicare este imprescriptibila la dr reale iar la dr de creanta avem un termen general de 3 ani

Problema efectelor specifice drepturilor reale:S- a afirmat in doctrina ca prin efectele specifice dr reale presupunem prerogativa urmaririi si a preferintei de care s ar bucura toate dr de creanta.

Prerogativa preferintei presupune: in momentul instrainarii, eu am preferinta la pretul obtinut, de principiu eu sunt un creditor care are un dr de ipoteca= presupune ca daca am fost de acord ca un anumit creditor sa se bucure de un dr de garantie iopotecara asupra unui bun, pot sa instrainez bunul, la momnetul la care creanta debitoruli devine exigibila si nu isi executa obligatia, creditorul ipotecar poate sa urmareasca bunul in mainiloe oricui s ar afla. La creditor chirografar(=creditor ce nu are o garantie reala) nu se mai poate urmari bunul in mainile tertilor dobanditori. Buna sau reaua credinta are valenta doar daca am o norma juridica care atribuie un anumit efect juridic. Daca posesorul e de buna-credinta poate pastra fructele (aici ma intereseaza buna credinta ca sa vad daca pastreaza fructele)Cand anumite efecte juridice nu sunt conditionate de buna-credinta a unei persoane, nu ne intereseaza, poate sa fie de cea mai rea-credinta, daca legea nu atribuie efecte, degeaba.

Actiunea pauliana.- in caz de complicitate a tertului la frauda. Actiunea pauliana are efectul de a face atul de instrainare inopozabil fata de creditor. pt ca bunul prin efectul inopozabilitatii contr de vanzare s a intors in patrim debit. credit nu urmareste bunul , doar il readuce in patr debit.Urmarirea bunului presupune sa am posibilitatea de a scoate la vanzare bunul: prerogativa dr reale accesorii (ipoteca sau gaj)

Dupa ce probez dr de proprietate, paratul este obligat sa mi predea folosinta bunului. nu este o urmarire propriu-zisa a bunului ci o actiune in justitie unde treb sa fac dovada dr. Prerogativa urmaririi si preferintei este specifica dr reale accesorii, nu tuturor dr reale.

Nu am nevoie de nicio abstentiune din partea debitorilor ca sa mi exercit dreptul, debitorii n au avut niciodata posibilitatea de a aduce atingere dr de proprietate.

Teoria 2: dr de creanta sunt toate dr reale=> rap juridic care se naste nu este opozabil numai debitorului, care este tinut sa execute ce s a obligt. Teorie ce se focalizeaza pe 2 caracteristici: opozabilitatea=> si rateaza esenta celor 2

drepturi: pt a ma bucura de dr meu de proprietate n am nevoie de prestatia niciunei alte pers in timp ce in cazul dr de creanta am nevoie ca debitorul sa si execute obligatia.

Dr intermediareDr de proprietate intelectuala(nu e chiar un dr intermediar, ci maidegraba atipic)- lg 8/1996- au o structura complexa- particularitatea vine din faptul ca este un dr complex care implica o suma de dr nepatrimomiale si patrimoniale: posibilit de a vinde opera, etc.

Dr reale ce poarta asupra unui bun incorporalDr de proprietate s-a nascut din posesie ca stare de fapt. la origini proprietatea este strans legata de notiunea de bun corporal(fizic). Bunurile incorporale sunt o abstractiune nu sunt intr-o rel la fel de directa cu dr de proprietate=> treb sa existe o dispozitie legala care sa permita acest lucru.

Drepturile potestative -presupun aptitudinea unui sub de dr de a naste modifica sau stinge o situatie juridica prin simpla sa manifestrare de vointa, noua situatie juridica impunandu-se subiectului pasiv: il pot exercita fara sa am nevoie de interventia unei alte persoane insa ea nu presupune un dr care se exercita asupra unui bun: dr de optiune succesorala. ( dc accept mostenirea, este posibil sa reduc cota-parte din mostenirea celorlalti sau chiar sa inlatur de la mostenire o alta pers care ar avea un alt rang.)

Avem si obligatii cu caracter de opozabilitate largita.-propter rem= obligatii reale de a face si incuba titularului un dr real asupra bunului sau uneori in functie de modul in care sunt reglementate chiar si posesorului/detentorului.

Exista 2 categ de obligatii reale:-pot sa se nasca din lege sau din conventia partilorob propter rem legale-> avem o noua subclasificare.

obl propter rem de natura administrativa si cele de natrura civila

Cele de nat administrativa au drept specificitate faptul ca creditorul acestei oblig este o insitutie a statului care urmareste ca ceilalti sa respecte obligatia stabilita pin lege. ex: obligatia detinatorilor de terenuri agricole de a cultiva terenuri- 18/1991-> obligatie propter rem de natura administrativa.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! sau obligatia detinatorilor cu orice titlu, a bunurilor culturale de a le pastra si intretine si a nu le distruge. Oblig propter rem de natura civila- art 560 CC, sau 663 alin1. Sunt opozabile inter- partes, in rap juridic in care s-au nascut, de principiu. La ar 663- pe proprietarul care cumpara nu l va intreba nimeni dc va fi de acord sa plateasca cheltuielile etc. iar art 560: proprietarii terenurilo invecinate sunt obligati sa

contribuie la granituire prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzatoare, suportand, in mod egal cheltuielile ocazionate de aceasta.

Pot avea si o natura conventionala- art 759- in cazul unei servituti partile pot sa si asume anumite obligatii. Prima conventie este manifestarea libertatii contractuale dintre parti- autonomie de vointa. atipicitate: alineatul 2 permite ca obligatii nascute in sarcina unei parti practic sa incube si unei persoane care nu a fost parte la momentul incheierii contractului, legea protejeaza si libertatea de vointa, de unde vine conditia notarii in cartea funciara a acestei obligatii. In lipsa publicitatii nu s ar putea transmite obligatia, pt a putea apara libertatea cumparatorului care nu avea de unde sa stie ca trebuie sa indeplineasca o asemenea obligatie.

- scriptae in rem: acele obligatii strans legate de posesia unui bun incat incuba in conditiile legii posesorului actual al bunului chiar daca acesta nu a fost parte la contractul din care s a nascut obligatia. Avem: obligatii de a face si obligatii de a nu face. O singura obligatie: contr de locatiune, art 1811CC: se incheie contra de locatiune intre A si B, A e proprietar, si la un momentdat A ii vinde lui C imobilul. Contr de loc nu a fost incheiat intre B si C, deci C nu trebuie sa fie tinut sa respecte conventia celor doi, legea zice asa cum zice pt a proteja locatarul pentru ca creditorul treb sa garanteze utila folosinta a debitorului in virtutea securitatii individului. Avem nevoie de inscrierea in cartea funciara ca nu care cumva sa fim in cazul ipotezei fraudei, ca sa protejam noul dobanditor dar si dr la locuinta a persoanei fizice (debitorul=aici locatarul/chiriasul)

Drepturile reale:-art 551 CC enumerarea dr reale: dr de proprietate, dr de superficie, de uzufruct, de uz, de abitatie, de servitut, de administrare, de concesiune, de folosinta, dr reale de garantie. Dr de propr se bucura de posesie, folosinta, dispozitie.

Dr de propr se poate dezmembra, putem spre ex lua atributul folosintei care se poate exercita in diverse moduri=> se creeaza dezmembram dr de prop: uz, abitatie, servitute, superifice, uzufruct.

Dr de administrare, concesiune, folosinta- sunt practic dr corelative dr de propritate publica, ele se nasc dintr o dezmembrare a dr de proprietate publica, toate aceste dr au un caracter de drept principal si vb de dr reale accesorii (dr de ipoteca, de gaj), chiar raportul de accesorietate incuba din faptul ca ele depind de existenta unui dr de creanta=> din accesorium sequitur principale=> daca dispare dr de creanta, dispare si accesoriul(daca platesc bancii imrumutul pentru casa, dispare dreptul de creanta al bancii si implicit dispare si dreptul de ipoteca al bancii asupra casei(care e drept real accesoriu))

Posesia ca stare de fapt protejata juridic. Reglementarea posesiei: art 916- 952CC.

Elem definitorii ale posesiei. Posesia nu este un drept, ea este exercitarea in fapt a unor prerogative, prerogativele dr reale principale. de ce nu si dr reale accesorii? Pt ca dr reale accesori nu presupun exercitarea unor prerogative ale dr real.

Ce obiect poate avea posesia. - bunuri corporale, sa existe , sa fie licite, sa fie in circuitul civil, sa fie individual-determinate(nu pot sa posed bunuri de gen) Posesia presupune o exercitare in fapt. Nu se poate poseda o universalitate de fapt (fond de comet) sau o universalitate juridica (o masa patrimoniala).

Elementele posesiei - exercitarea in fapt a prerogativelor: pot sa utilizez bunul, pot sa exercit fapte materiale asupra lui, pot sa inchei un contr de inchiriere asupra lui: fapte materiale+ acte juridice= elementul corpus al posesiei-posesorul se comporta ca un proprietar: atitudinea/ credinta subiectiva a posesorului= animus, el treb sa se considere proprietar sau titular al unui alt dr real. Nu ne intereseaza nici dc este indreptatit sa se considere proprietar. hotul e posesor de rea-credinta! Posesia este protejata juridic prin actiunile posesorii si produce anumite ef juridice: posesorul devine proprietar asupra fructelor si va putea deveni proprietar asupra bunurilor imobile dar chiar si mobile prin uzucapiune.

Posesia este acea putere de fapt pe care o pers o exercita asupra unui bun corporal individual determinat care se afla sau care poarte intra in circuitul juridic civil, putere care reuneste un element psihologic si un element material si care apare ca manifestarea exterioara a unui dr real principal, bucurandu-se de protectie juridica si producand anumite efecte juridice. Bunul poate fi stapanit in fapt de catre cel care se crede proprietar dar poate sa fie stapanit si de alta pers care stie ca nu are calitatea de proprietar si care are chiar intentia de a restitui bunul=> detentorul precar- persoana care se va folosi de corpus in limitele conferite de catre posesor insa nu va avea animus, vb despre un animus detinendi(al detentorului precar) nu de un animus posidendi. Detentorul precar NU se considera titularul niciunui dr real. Distinctia o face art 918 alin 1: a): acele pers au obligatia de a restitui bunul 'legea zica ca treb sa fii nebun sa te crezi proprietar cand stii ca trebuie sa il restitui' b) (nud proprietar- proprietar care a dat dr de folosinta) uzufructuarul : fata de celelalte persoane el va fi posesor al dr de uzufruct, animusul lui va fi ca el are calitatea de uzufructuar, si ramane un detentor precar fata de nudul proprietar pt ca fata de acesta are obligatia de a restitui bunul. c) fata de celalta parte din dr de proprietate, eu nu ma pot considera posesor, pt ca dupa 10 ani as putea uzucapa bunul dc celalalt nu l foloseste.

d)alte pers care stiu ca trebuie sa restituie bunul la un momentdatDetentia precara se interverteste in posesie, prin moduri expres si

LIMITATIV prevazute de lege: - art 920 CC.a)incheie act ranslativ de proprietate ca sa instraineze bunul, vrea sa dobandeasca bunul, are ca finalitate incercarea detentorului precar de a deveni proprietar. I se schimba animus pt ca cu buna credinta incheie un act translativ de proprietate. b) ma opun acelor obligatii care mi ar incuba mie in calitate de detentor: ex: nu mai platesc chiria proprietarului pt ca stau in imobilul ala de 10 ani, deci e imobilul meu. c) intervertirea se realizeaza in prsoana dobanditorului: vand casa unei pers de buna- credinta, care nu stia ca n am de unde sa fiu proprietar. Daca el cunostea, el ramane tot detentor precar pt ca stie ca nu l a cumparat de la proprietar, care spune ca nimeni nu poate da mai mult decat are: si cum eu iau de la un detentor precar, nu pot dobandi decat detentia precara.

Curs 3 (20.10.2015)Dovada si pierderea posesieiCalitatile si viciile poseieiProtectia juridica a posesieiEfectele juridice ale posesiei

Dovada posesiei presupune dovedirea celor 2 elemete: - elem material corpus si elem subiectiv animus,In ceea ce priveste elem material, corpus, faptele materiale care intra in continutul sau pot fi dovedite cu orice mijloc de proba. Pot si uneori si acte juridice prin care se exercita elementel posesiei=> treb sa tinem seama de regulile de proba din materi actelor juridice: intre parti exista restrictii probatorii in functie de natura atului juridic, tertii pot face proba cu orice act juridic, pt teri actul juridic are val unui fapt juridic in sens restrans.Elem subiectiv al poseiei este mai greu de dovedit prin probe directe, Reprezentarile subiective nu pot fi dovedite prin probe directe.

Se recurge fie la prezumtii simple fie la prezumtii legale. In leg cu elementul animus, legiuitorul a stabilit mai multe prezumtii in art 919 din CC: prezumtia este o presupunere. Prezumtia este un rationament de tip inductiv: se pleaca de la un fapt cunoscut si se trage o concluzie cu privire la un fapt vecin si conex acelui fapt cunoscut. de ex: sunt student la dr, de la acest fapt pot trage o concluzie in ceea ce priveste cunoasterea dr, dar pana la proba contrarie.

In materia probarii elementului subiectiv al posesiei legiutitprul a instituit aceste prezumtii din art 919: 2 dintre ele privesc dovada elem subiectiv:

- prima se refera la dovedirea elementului sbiectiv- animus- pornind de la dovada elem obiectiv. Daca s-a dovedit existenta elem corpus=> se trage concluzia ca exista si elem animus, pana la proba contrara- a doua prezumtie este: prezumtia de continuitate a precaritatii, alin 2): daca s-a dovedit detentia precara (ca pers care are elem material al posesiei stapaneste bunul pt altul si nu pt el insusi se presupune ca isi conserva aceasta calitate de detentor precar pana la intervertirea precaritatii in posesie)

Desi legea nu spune expres, mai putem trage concluzia din alin 2 al art 919 ca exista si o prezumtie de continuitate a posesiei: dc s-a doedit ca o persoana este posesor se presupune ca isi continua calitatea de posesor pana cand pierdue unul/ toate elementele posesiei. Prezumtia de proprietate - atata timp cat este in posesia dovedita, se prezuma ca posesorul este proprietar=> prezumtie de proprietate. Plecam de la dovada elem material si urcam o treapta si tragem concluzia ca exista animus si mai urcam o treapta si zicem ca posesorul este proprietar. Fiind prezumtii simple, sunt valabile pana se face proba contrara.

Cum se dobandeste posesia? dobandind ambele elemente ale posesiei. E posibil ca aceste elmente sa fie obandite in acelaasi timp (cumparam la magazin o haina si in acel moment cand primim haina dobandim si animus si corpus), dar este posibil insa sa incheiem un contr de imprumut de folosinta-comodat- avem elem corpus dar nu avem elem animus- suntem detentor precar. Daca se interverteste precaritatea in posesie, pe langa elem corpus se dobandeste si elem animus, avand ambele elem am dobandit posesia.

Important de stiut: in legatura cu elem corpus, posesorul poate sa il exercite in mod direct (asa cum are el codul civil in mana) dar elementul corpus poate fi exercitat si prin intermediul altei persoane adica corpore alieno.- orice detentor precar exercita elem material pt posesor, asadra posesorul are elem material al posesiei prin intermediul detentorului precar. Numai daca detentorul ar interverti precaritatea in posesie atunci s-ar pierde elem material si nu am ami vb de o stapaniere corpore alieno a bunului respectiv. Si elem sub animus ar putea fi exercitat si prin intermediul altei persoane? De regeula elem material poate fi exercitat corpore aleino, elem subiectiv nu poate fi exercitat animo alieno, in mod exceptional este posibil ca si elem sub sa fie exercitat prin intemediul altei persoane in cazul persoanei lipsite de capacitate de exercitiu(art 917 alin 2).

Fie pierzi ambele elem ale posesiei, fie pierzi unul din elemente. Si in acest caz elementele posesiei se pierd simultan de cele mai multe ori. In art 921 avem o insiruire e exemple din care cele mai multe se refera la pierderea simultana a elementelor posesiei.

Este posibil insa ca posesorul sa piarda doar unul din elem posesiei=> se pierde posesia.Posesorul pierde elem material, cel care preia elem material nu-l exercita pt posesor ci pt el insusi (hotul stapaneste pentru el), dar in ce priveste pierderea elem mat treb sa precizam ca: chiar dc a pierdut elem material, posesorul pastreaza o posesie imperfecta solo animus. (numai prin elem subiectiv), timp de un an de la pierderea elem material (mai vb la actiunile posesorii).

Concluzie valabila pt bunurile imobile, iar la bunurile mobile lucrurile se complica. Dc cel care preia elem material intruneste cond din art 937 din CC privind dobandirea bunurilor prin posesia de buna credinta, atunci s-a pierdut si elem corpus si elem animus, nu mai exista posesie solo animus chiar daca nu a trecut un an de la data deposedarii. Dc avem bunuri mobile pt care nu sunt idneplinite art 937, ideeea poseisei solo animus subzista timp de un an.

Calitatile si viciile posesiei.Ca si oamenii si posesia are si calitati si vicii.

Posesia are 3 calitati si in mod complementar in oglinda are si 3 vicii:-elem sunt reglementate de la 922 la 927 din CC.

Posesia are 3 calitati: calitatea de a fi continua, pasnica si calitatea de a fi publica. Aceste 3 calitati definesc utilitatea posesiei. Este utila cand intruneste simultan toate aceste 3 calitati.

Absenta oricarei calitati inseman un viciu al posesiei=> 3 vicii ale posesiei: discontinuitatea:, violenta, clandestinitatea(bunul este posedat pe ascuns)

Discontinuitatea presupune acte de intermitenta in stapanirea matriala a bunului. Nu trebuie secunda de secunda ca posesorul sa tina bunul in mana. Notiunea de intermitenta se apreciaza de la caz la caz in functie de natura bunului, sunt bunuri care nu presupun neaparat un contact material foarte des, daca am o bijuterie in seif si e pusa odata pe an la evenimente deosebite nu inseamna ca e o stapanire intermitenta, dar dc intermitenta stapanirii este anormala=> avem viciul discontiunitatii care:- este un viciu absolut opereaza fata de toate perosanele- este un viciu temporar(inceteaza cand a incetat intermitenta)-priveste atat bunurile imobile cat si bunurile mobile. Sa nu confudam intermtenta posesiei cu intreruperea posesiei. vom vedea ca daca dupa ce a pierdut elem material posesorul nu incearca sa reia stapanirea materiala a bunului s a intrerupt posesia si el nu va putea exercita act posesorii,

In cazul intreruperii se pierde chiar posesia, discontinuitatea doar o viciaza;-violenta: fizica sau morala. Care e mai grava? depinde de la caz la caz. Daca se dovedeste ca este o violenta de orice fel, inseamna ca posesia este viciata, este vicu relativ, opereaza doar in raport cu persoana care exercita violenta

fizica/psihica. Viciu ce inceteaza cand inceteaza si violenta. Viciu ce priveste si posesia bunurilor mobile dar si a bunurilor imobile.- Clandestinitatea: atunci cand stapanirea bunului se face pe ascuns de ceilalti fara sa cunoasca faptul ca posesorul stapaneste bunul respectiv. Este un viciu relativ, opereaza doar in rap cu pers fata de care se ascunde bunul, este un viciu temporar, inceteaza cand inceteaza clandestinitatea si in principiu prin naturta lucrurilor se refera la bunurile mobile.

Sanctiunea viciilor posesiei: sanctiunea este suspendarea cursului posesiei si asta insamna supspendarea cursului posesiei in masura in care legea, pt a se produce un anumit ef juridic, cere o anumita durata pt posesie. In perioada de timp in care posesia este viciata, acea perioada nu se ia in calculul termenului posesiei. Este un caz specific de suspendare a cursului posesiei care se adauga acelor cauze cand vb de suspendarea prescriptiei

Prescriptia este o sanctiune civila In cazul prescriptiei extinctive se stinge dr matrial la actiune. In cazul nostru, suspendarea cursului posesiei seamana cu suspendarea cursului prescriptiei achizitive.

Sub imperiul VCC se spunea ca ,mai exista si viciul echivocului posesiei. Dar nici in vechiul cod civil, nici in codul civil nou nu avem niciun text care sa trimita la viciul echivocului. Doctrina din jurisprudenta vechiului cod au vb de acest veiciu pornind de la codul civil francez , iar acolo era mentionat viciul echivocului: si n au stiut aia de au afirmat asta, ca la scurt timp dupa aparitia cc francez, dupa 1804 a fost criticat codul sub acest aspect. Nu putem vb de echivoc ca viciu al posesiei, echivoc: acele situatii in care cel care stapaneste bunul nu ofera certitudineea ca stapaneste bunul pentru el sau pentru altul, nu se stie dc e posesor sau detentor precar, numai ca asa cum se intampla de obicei ori esti cal ori esti magar, ori detentor precar ori posesor. In realitate probl echivocului se traducea in termenii precaritatii. (daca e posesor sau detentor).

Vb despre protectia juridica a posesiei. Justificarea posesiei, si protectiei posesiei: de cele ma imulte ori posesia coincide cu dr real principal care este succeptibil de posesie si deci aprand posesia aperi chiar dr real principal. Sunt situatii in care nu e o corespondenta intre titularul dr real principal si posesor. Posesia se apara in acest caz pt ca:- nimeni nu poate sa si fac singur dreptate: spliatus ante omnia restituendus….: mai intai restituim tot ce s a luat fara sa existe o hot jud, si pe urma vedem cum stau lucruile; este o metoda de a evita violenta- argumente de echitate: intre titularul dr real principal (proprietar nediligent) si cel care are grija de bun in mod efectiv-posesorul- pana cand se judeca dreptul asupra bunului, ii dam bunul posesorului.

Au fost elaborate 2 actiuni posesorii pt protejarea posesiei.Actiune eeste o suma de mijloace procedurale prin care persoana al carei

dr a fost incalcat/ interes a fost incalcat, poate cere justitiei fie restabilirea dreptului, fie protectia interesului incalcat. Asadar actiunile posesorii sunt tocmai actiunile prin care posesorul caruia i se tulbura posesia sau este chiar deposedat poate cere jutitiei fie incetarea tulburarii fie restituirea posesiei.

Actiunile posesorii sunt reglm in CC de la 949-952. Este o inovatie noua, inainte erau reglm in codul de procedura civila.

Temeiul formularii acestor 3 articole este fie tulburarea posesiei fie deposedarea. In primul caz posesorul nu pierde posesia dar este amnintat de un tert cu riscul de a pierde posesia. El poate cere incetarea acestei stari.Si mai grav, deposedarea, posesorul chiar pierde stapanirea bunului respectiv, cine este titularul actiunilor posesorii? - posesorul. mai poate fi si detentorul precar. Rationamentul: ceea ce conteaaza cand e vb de apararea posesiei este elem material, caci elem subiectiv nu poate fi pierdut (cred ce vreau)

Actiuniule posesorii sunt de 2 feluri:Avem o -actiune posesorie generala - in complangere- speciala- reintegranta.

Exista o conditie comuna pt ambele actiuni. Art 951 alin 1 CC: sa nu fi trecut un an de la data deposedarii. Este un termen de prescriptie.

In caul poseisei nu aparam un dr ci starea juridica a posesiei cu tot ce inseama aceasta aura juridica apartuta in jurul posesiei ca stare de fapt.

Se prescrie un dr material la actiune care nu insoteste un dr subiectiv ci insoteste un interes. Dr material la actiune nu este mereu un element care intra in continutul unui dr sub civil, insotind (in cazul posesiei) un interes legitim si actual.

Nicio alta cerina nu mai e prevazuta de lege cand e vorba de actiunea posesorie speciala sau reintegranta, dar actiunea reintegranta presupune ca posesia a fost pierduta/tulburata prin violenta. Deci posesorul deposedat/tulburat prin violenta poate introduce actiunea posesorie speciala si treb sa faca dovada unui an de la data deposedarii: nu treb sa faca dovada poseisei utile sau sa faca dovada posedarii/stapanirii bununlui o perioada de timp inainte de violenta, altfel folosim -> ->Actiunea posesorie genrala: conditii:

-dovada netrecerii unui an de la deposedare+ -posesia sa fie utila + -posesorul sa fi stapanit un an bunul inainte de deposedare sau

tulburare.

Prima conditie se probeaza simplu pt ca avem o prezumtie de utilitate a posesiei.

Ref la a doua cerinta: este nevoie ca posesorul reclamant sa fac dovada ca a stapanit bunul in mod continuu, adica in mod util timp de un an inainte de deposedare sau tulburare: ce fel de termen este acesta? cc nu ne mai zice (bulangiul!!). Este un termen asemanator termenului uzucapiunii, termen ce masoara durat posesiei necesara pt a putea introduce actiunea posesorie generala. E nevoie de o durata a posesiei pt ca posesia sa duca la efectul achizitiv: de proprietate.

Daca toate elem sunt dovedite atunci se admite act posesorie in complangere si se restituie posesorului.

Care sunt calitatile acestor actiuni posesorii:Exista 3 caractere:

- actiunile posesorii se deosebesc de actiunile petitoriiActiunile petitorii pun in discutie chiar dr asupra bunului, in timp ce la o actiune posesorie nu se discuta dr asupra bunului. Daca intr-o actiune posesorie s-ar invoca dr asupa bunului ar insemna ca ignoram ca este vorba de o stare de fapt, ci de un drept. Cel care vre sa invoce un drept, intenteaza o actiune petitorie. (in revendiacare sau posesorie). Petitoriu absoarbe posesoriu: daca intentezi actiunea petitorie prin care ceri recunaostrerea dr real si restituirea posesiei inseamna ca judeci si dreptul si posesia (cer instantei sa recunaosca dr si sa sa atribuie posesia)

Alt intrument de aprare a posesiei: art 952 CC: luarea de catre instanta de judecata a unor masuri de conservare a bunului. Nu e vb nici de deposedare nici de tulburare. E vb de un pericol pt posesor: fie de pierderea bunului sau fie de distrugerea/ deteriorarea bunului sau. Ex: o societate de antepriza construieste o mare cladire si cand incepe sa sape fragilizeaza fundamentele cladirilor vecine. Vecinul caruia i-se cutremura casa poate sa ceara oprirea lucrarii. Avem 2 posibilitati:- fie sa se opreasca lucrarile, sau cand e vb de un bun vecin care deranjeaza (macara, pom) se poate cere deplasarea obiectului periculos din vecinatatea bunului pe care-l posed. Astfel instanta poate:

- fie opreste lucrarile/ muta obiectul, caz in care cere reclamantului o cautiune pt ca daca se dovedeste ca actiunea n a fost intemeiata suma de bani o sa acopere prejudiicul paratului(care construia casa)

- instanta mentine lucararile si stabileste o cautiune in sarcina paratului pentru a-l despagubi pe reclamant in cazul in care este necesara restabilirea situatiei anterioare.

(mini-curs de libertate in cursul de civil:libertatea este un concept inventat de greci, ideile sunt si ele inventii

grecii au zis: omul este liber. pt a intelege libert treb sa vedem formle ei: libert negativa si libert pozitiva. Eu sunt liber sub aspect negativ in sensul ca nimeni din afara mea nu are voie sa intre in spatiul meu privat: libert este ca un gard care ma apara. fiecare om are un spatiu de libertate si niciunul nu are dr sa patrunda peste libertatea mea- idee regasita si in declaratia onu. este o obligatie de a nu face;libertatea pozitiva: in spatiul meu de libertate eu nu nstau ca popandaul si ma uit la soare, in gradina mea pot sa fac si sa nu fac ce vreau. libert poz presupune ca nimeni nu poate sa ma oblige nici sa actionez nicisa nu actionez, pt ca oamenii liberi au discernamant si stiu ce sa faca pt ei. Multa vreme exista iluzia ca noi stim ce e mai bn pt altii. noi hot ce e bine pt noi. desi alegerea noastra ar putea fi rea, e macar alegerea noastra, nimeni nu garanteaza ca alegeile altora ar fi mai bune. daca e sa gresesc, macar sa gresesc eu pt mine)

Efectele posesieiPosesia care are o anumita durata si alte calitati cerute de lege

permite uzucapiuna=> dobandirea dr reale principale prn uzucapiune.Dc e vorba de bunuri mobile, posesia de buna credinta cu anumite cerinte suplimentare permite chiar dobandirea dr reale principale asupra bunurilor mobile.Posesia ca element al ocupatiunii permite dobandirea unor bunuri prin ocupatiunePosesia creaza o prezumtie de proprietatePosesia dc este de buna-credinta permite dobandirea fructelor.

Posesia odata dovedita naste si o premisa de proprietate alin 3 art 919, iar in partea finala se zice '' cu exceptia imobilelor inscrise in cartea funciara''=> prezumtia de proprietate opereaza in mod diferit in functie de natura bunurilor. Daca e vb de imobile neinscrise in cartea funciara, posesia naste o prezumtie de proprietate a carei forta depinde de calitatile posesiei. => prezumtia de propr e cu atat mai puternica cu cat posesia este mai calificata, are calitati mai bune: in principal o posesie de bun-credinta e mai puternica decat o posesie de rea-credinta, o posesie cu o durata mai lunga naste o prezumtie de propr mai puternica decat o posesie cu o durata mai scurta.

Aceasta chestiune care priveste forta prezumtiei de propr in cazul imobilelor neinscrie in cartea funciara este relevanta cand se judeca o actiune in revendicare in care nici reclamantul nici paratul nu au titlu de proprietate. Singurul elem de comparatie este posesia. (in situatii egale castiga cel care are posesia, zicea un adagiu latin, dar treb sa stabilim ce inseamna egalitate aici=> treb sa vedem dc posesiile sunt egale, dc reclamantul nu a fost niciodata

posesor va pierde posesia, apoi cat a stapanit fiecare posesia, si va castiga cel care are posesia cea mai calificata: cel care are o prezumtie de proprietate mai puternica. )

!!!!!!!!!!! Important: prezumtia de proprietate are dimensiunea prezentului dar si dimenisunea trecutului! chiar dc am pierdut posesia, nu mai opereaza pt mine dar opereaza 10 ani inainte, pe cand paratul are o posesie de doar 2 ani, ex: Avem 2 prezumtii, fiecare opereaza in favoarea fiecaruia, (o prezumtie bazate pe un fapt trecut, de 10 ani) alta pe un fapt prezent, posesia de fapt, de 2 ani.

In materie imobiliara prezumtia de proprietate este in putine cazuri importanta. Posesia de buna credint in materie imobiliara duce la dobandirea proprietatii, pt ca este un titlu de porprietate. Prezumtia de propr in materie imobiliara ramane importanta in acele cazuri in care nu sunt intrunite elementele pt care posesia de buna credinta sa duca la dobandirea propriteatii=> atunci opereaza prezumtia de proprietate

Fructele civile fac parte din categoria bunurilor incorporale, cele naturale si industriale sunt bunuri corporale.

De regula fructele se cuvin proprietarului. Proprietarul bunului frugifer devine si proprietarul fructelor. In ce mod? Dc vb de fr nat si industirale, momentul separarii bunului de fruct este mom doband dr de propr al propiretarului asupra fructelor. Pana la separtiune fructul face parte din bunul frugifer, cand se separa fructul avem un bun nou si deci un alt dr de proprietate. Culegerea este un mod de separare, dar nu singurul- cand cade marul din copac atunci e proprietatea mea. Cand avem fructe civile, acolo vb de venituri/ bunuri incorporale care se dobandesc zi cu zi . Exsita o exceptie de la regula potrivit careia fructele se cuvin propietaruluit: posesoul de buna-credinta devine porprietarul fructelor- art 948 CC insitutie aceasta execeptie

Conditii: posesie utila+ de buna-credinta. Buna-credinta este definita in materie imobiliara in functie de existenta/inexistenta unei carti funciare in care bunul imobil sa fie inscris. Dc imobilul e inscris in cartea funciara, buna-credinta spune art 948 alin 3: „se apreciaza in rap cu conditiile cerute de lege tertilor pentr a se respinge actiunea in rectificare’' Daca bunul nu e inregistrat in cartea funciara devine aplicabil art 948 alin 4. Daca posesorul e de buna-credinta, important e sa stim cand treb sa existe buna credinta=> cand se culeg fructele. Daca fructele au cazut din copac pur si simplu nu devin, pt ca atunci cand le culege treb sa fie de buna-credinta( Posesorul nu dobandeste proprietatea publica prin posesia de buna-credinta.) Buna-credinta e relevanta in orice moment al culegerii fructelor=> daca posesorul nu e de buna credinta nu dobandaeste propeietaea fructelor.

posesorul de rea-credinta nu dobandeste fructele si in plus mai trebuie sa-l depsagubeasca pe proprietar pentru fructele neculese.

Curs 4 (27.10.2015)Tipologia drepturilor reale principale.

Dreptul de proprietate in cele 2 forme ale sale: dr de proprietate privata si publica.

Sub aspect terminologic, termenul proprietate are mai multe sensuri. Fie in vorbirea curenta fie in diferitele discipline care din perspective diferite studiza proprietatea. Ca urmare in functie de context, trebuie sa deslusim sensul pe care il are termenul proprietate. Exista multiple perspective asupra dr de proprietate.

Ne vom opri la perspectiva istorica, perspectiva sociologica, perspectiva filozofica si perspectiva juridica.

Indiferent de perspectiva exista o problema fundamentala a dr de proprietate. Aceasta problema consta in contradictia care apare intre aproprierea privata a bunurilkor si apropierea comunitara a bunurilor. In orice tip de societate aceasta contradictie exista si intr-un fel sau altul in functie de modul in care se rezolva acesta contradictie se configureaza organizarea sociala.

Important este ca din perspectiva istorica aceste 2 forme de apropiere a bunurilor au coexistat dintotdeauna. Nicio forma de organizare sociala nu a exclus in totalitate una sau alta dintre aceste 2 forme de apropiere.

Dar din perspectiva sociologica s-a incercat formularea unei legi de evolutie a dreptului de proprietate, s-a afirmat astfel ca proprietatea evolueaza de la formele private de apropiere catre formele comunitare de apopiere. Dc ne intoarecem la perspctiva istorica vom observa ca o asemnea lege este infirmata. Au fost perioade in care s-a acordat preeeminenta apropierii private au fost alte perioade unde a predominat apropierea comunitara. Nici legea in sens invers care afirma ca proprietatea a evlouat de la formele comunitare de apropiere catre cele private, nu este confirmata de istorie. Maidegraba putem vb de un balans istoric al formelor de apropiere. EX: in perioada moderna a fost afirmata preeminenta apropierii private a bunurilor, mai ales in cadrul revolutiei fr, iar proprietatea privata a fost declarata sfanta si involabila, dar mai ales in a doua parte 2 a sec 19 si in prima parte a sec 20 proprietatea privata a fost supusa unei critici ample pe temeiul careia s-a declansat o ampla miscare sociala de instaurare a apropierii comunitare a bunurilo mai ales in forma sistemului totalitar comunist. Dar la sf secolului trecut odata cu prabuisrea sistemului comunist a fost din nou reafirmata cu putere preeminenta apropierii private a bunurilor fata de apropierea comnuitara.

Niciuna dintre cele 2 legi nu si gaseste confirmarea in istorie, este un balans al formei de apropiere in functie de fieccare perioada istorica.

A fost pusa in evidenta cu mai mult acuratete structura dr de proprietate. S-a vb astfel despre obiectul apropierii, persoanele care apropriaza si leg dintre bunurile apropriate si pers care apropriaza.

Primul element ne arata nu numai lucrurile care pot fi apropriate, dar nu orice lucru poate fi apropiat, adica sub primul aspect, odata cu abolirea sclaviei fiintele umane nu mai pot fi apropriate. A fost nevoie de mii de ani pana sa se recunoasca acest adevar simplu: numai lucrurile pot fi apropriate iar fiintele umane nu sunt lucruri. Al doilea aspect: nu orice lucru poate fi apropriat, aproprierea care insemna aducere in sfera civilizatiei a lucrurilor din starea de natura nu este posibila cand este vb de asa-numitele lucruri comune, res comunes: apa , aerul, sau cand este vorba de lucruri care sunt susceptibile doar de proprietate publica.

Sunt situatii in care anumite lucruri care desi sunt apropriabile chiar in forma privata sunt declarate totusi inalienabile fie prin vointa legiuitorului sau a titularului dr.

Persoanele care apropriaza: este important sa observam ca pe de o parte exista titularul proprietatii(persoana care apropriaza) iar pe de alta parte toate celelalte persoane care trebuie sa-i respecte dreptul general. In acest sens se spune ca proprietatea are caracter privativ, ea apartine celui care apropriaza dar prin asta toti ceilalti treb sa respecte dr de proprietate. Relatia dinte titularul dreptului(cel care apropriaza) si bunul apropriat. Relatie ce este esentiala pt intelegerea continutului jurdic al dr de proprietate. Pe de alta parte avem rel dintre titularul proprietatii (sub activ individualizat, determinat), pe de alta parte toate celelalte persoane (sub pasiv general, nedeterminat).

Perspectiva filosofica asupra dr de proprietate incearca sa raspunda la intrebarea urmatoare: care dintre cele 2 forme de apropriere a bunurilor este mai potrivita cu esenta si natura umana: aproprierea individuala sau aproprierea comunitara? Daca acceptam ca latura individuala a fiintei umane primeaza asupra laturii ei sociale, dc acepteam ca libertatea este valoarea cea mai importanta atunci in mod firesc treb sa recunoastem primatul aproprierii individuale a bunurilor asupra apropierii comunitare a lor.

(in spatiul de libertate al fiecaruia dintre noi, 'a fi' este cel mai important. 'a fi' este fundamental in spatiul libertatii noastre. inainte de orice treb sa fim in spatiul libertatii noastre. fiind in spatiul libertatii noastre, noi actionam, exista acte importante pe care fiinta le face, nu doar cele care ii conditioneaza existenta: a bea, a manca, etc, dar omul viseaza planifica construieste, invata dr

civil: astea sunt acte pe care omul le face, si facand se imbogateste. A avea nu este in opozitie cu a fi , toata critica propr private a plecat de la opozitia dintre a fi si a avea. S-a spus ca a avea este o denaturare a fiintei, ca urmare propr privata a fost blamata si demonizata. In realitate a avea este o continuare a lui a fi prin puntea de legatura. Daca a face sta sub semnul onestitatii fiecare dintre noi poate face. => imbogatire spirituala si materiala daca facem conform moralei. Civilizatia occidental este rezultatul dintre a fi, a face si a avea.)

Intrucat libertatea noastra este cea mia imp valoare=> libertatea privata treb sa primeze asupra libertatii publice.

Perspectiva juridica asupra proprietatii.Chiar si din perspectiva juridica treb sa observam ca dr de proprietate

este un concept interdisciplinar. Toate ramurile dr se raporteaza intr-un fel sau altul la dr de proprietate. Inseamna ca avem mai multe concepte de proprietate din perspectiva fiecarei ramuri de drept. Trebuie sa intelegm, care este sensul termenului de propr in functie de ramura la care ne raportam. Nu trebuie sa ignorma celelalte dimensiuni ale proprietatii, dimensiunea constitutionala, de dr administrativ si mai ales de drepturile omului.

Ne intereseaza modul in care dr de proprietate este configurat in CC chiar dc uneori vom face referire si la Consitutie. Pe langa CC exista numeroase reglementari cuprinse in legi civile speciale care completeaza regimul proprietatii. Dar in principal ne referim al codul civil.

Din perspectiva juridica desi vb de dr de proprietate, in realitate el nu exista ca atare ci exista prin speciile sale: dr de proprietate privata si publica. Specii recunoscute in consitutie dar si in codul civil, art 36 si 42 din C.

Tipologia dr reale principaleDreptul de proprietate privata. Art 555 alin 1: defineste dr de proprietate privata iar elem definitoriu cel

mai imp este continutul juridic al dr de proprietate privata. Chair daca dea-lungul timpului aceasta viziune a fost repudiata de multe ori, de peste 2000 ani nu poate fi inteles dr de proprietate daca nu-i intelegem continutul juridic.

Continutul se refera la prerogative/ atribute, la ce este indreptatit sa faca sau sa nu faca titularul. Prerogativele contureaza contiunutl juridic al unui dr subiectiv. Dr de propr are cel mai bogat continut juridic. Cand vb de continut juridic avem in vedere latura substantiala si elementul procesual al acestui continut juridic=> atributele pe care proprietarul le are asupra bunului sau si dr pe care il are proprietarul de a cere protecita justitiei cand dreptul sau este vatamat.

Latura substantiala a dr de proprietate. Sunt 3 prerogative: posesia, folosinta si dispozitia.Al 2lea elem definitoriu se refera la limiteele exrcitarii acestor prerogative

Al 3 lea elem definitoriu: care sunt caracterele, trasaturile dr de proprietate publica.Avem 3 elemente: continutul juridic, caracterele dreptului, limitele de exercitare.

Sa analizam continutul juridic al dreptului.Avem posesia folosinta si dispozitia.Termenul posesie are in dr civil 2 acceptii dierite, chiar contradictorii. Noi

am vb in ultima prelegere despre posesie ca stare de fapt. Cand vb de prerogativele dr de propr privata discutam despre un elem de dr pt ca este o parte a dr de proprietate, si deci este un element de drept. Exercitarea atributelor proprietatii, toate 3, duce tocmai la posesie ca stare de fapt.

Posesia ca stare de fapt este obiectivarea unui dr real principal, exteriorizarea dr de proprietate prin exercitarea atributelor sale. posesie= totalitatea actelor si faptelor materiale prin care se exercita atributele dr de proprietate, posesia presupune exercitarea si a folosintei si a dispozitiei.

Posesia ca elem de drept este indreptatirea de a apropria si de a stapani un anumit bun.

Prin acest elem este pus in evidenta caracterul privativ al proprietatii. Cel care stapaneste un bun ii priveaza pe toti ceilalti de stapanirea si aproprierea acelui bun. De aici vine notiunea de propr privata (apropiere + privare, bai teutonilor!)

Folosinta contine 2 atribute: utilizarea(jus utendi) si culegerea fructelor (jus fruendi). Dr de a utiliza bunul se infatiseaza fie in forma pozitiva fie in forma negativa. Proprietarul nu numai ca poate sa dispuna cum vrea de bunul sau dar poate sa-l si distruga, sa-l greveze cu sarcini, sa-l dezmembreze.

In ambele sale forme ius utendi poate sa fie ingradit de legiuitor: uneori proprietarul este obligat sa utilizeze bunul intr-un anumit fel (ca in cazul anumitor obligatii propter rem) cand anumite bunuri carora le este atasata o obligatie de a face . ex: nu poti sa lasi necultivat un teren agricol, cel putin din perspectiva legii.

Si cand e vb de forma pozitiva legiuitorul poate sa prohibeasca utilizarea unui bun. (la jus fruendi, proprietarul are dr la fructe, pe care le dobandeste prin separatiune la fr naturale si industriale iar la cele civile le dobandeste zi cu zi )

Dispozitia materiala sau dispozitia juridica. Sub primul aspect proprietaul poate sa schimbe substanta bunului, sa schimbe forma sau chiar sa distruga bunul. Legiuitorul intervine de asemenea de multe ori pt a limita dispozitia materiala, fie pt a interzice anumite forme de modificare/transformare a bunului, fie pt a cere autorizari prealabile cand e vb de transformarea bunului, fie pt a impiedica distrugerea bunului.

Dispozitia juridica se exercita prin acte juridice de dispozitie, dispozitia materiala priveste substanta bunului iar asta priveste continutul juridic al dr de proprietate. de ex: propiretarul poate sa instraineze bunul. Se transmite tot dr de prorpietate. Dispozitia juridica este interna dr de proprietate, iar nu externa, cum s-a afirmat uenori. Aceasta afirmatie este cauzata de intelegerea gresita a raportului dintre dreptul de proprietate si capacitatea juridica. Dispozitia juridica este motorul intern al dr de proprietate, motor pornit prin intermediul capacitatii juridice. Avem in vedere capacitatea de folosinta, de a face si de a incheia acte juridiceDispozitia juridica poate privi tot dr de proprietate sau doar anumtie prerogative=> ia nastere dezmembrarea dr de proprietate prin instrainarea unor preroagative ale dr de propr. Aleori dr de prop este grevat cu sarcini (de ex o ipoteca).

Legiuitorul poate interveni si pt a limita sau uneori chiar a inlatura dispozitia juridica. Cea mai importanta modalitatea de limitare a dispozitiei juridice este clauza de inalienabilitate. Distingem intre clauzele legale de inalienabiliatte si clauzele voluntare de inalienabilitate.

Legiuitorul emite el insusi norme prin care declara ca anumite bunuri sunt inalienabile= nu pot fi instrainate prin acte juridice. CCR a apreciat ca asemnea norme sunt in raport cu lg funadamentala in masura in care clauzele legale de inalienabilitate sunt temporare. In ce priveste clauza voluntara de inalienabilitate, in CC avem o reglementare cuprinsa in art 627-629.

Natura juridica a acestei clauze. - citim din curs si cod.Desi reglementarea evocata mai devreme este cuprinsa intr-o sectiune

care are titlul limite conventionale, totusi o asemenea clauza poate fi insitutita nu numai printr-o convntie dar si prin testament=> vb de clauza voluntara de inalienabilitate nu de clauza conventionala.

Multa vreme sub imperiul vechiului cod civil, clauzele de inalienabilitate nu au fost folosite in practicca judiciara intrucat ele contravin principiului liberei circulatii a bunului. La sf de sec 19 curtea franceza a zis ca libera circulatie a bunurtilor trebuie sa fie armonizata cu ideea libertatii de vointa si punand in balanta ideea liberei circulatii a bunului cu ideea libertatii de vointa se poate admite o clauza voluntara de inalienabilitate, in anumite conditii. Iart art 627 precizeaza ca treb sa fie vorba de un interes serios si legitim iar durata clauzei nu poate fi mai mare de 49 de ani .

Astfel inteleasca clauza de inalienabilitate, nu trbuie confundata cu obligatia pesonala de a nu instraina un bun. Adica este posibil ca proprietarul unui bun sa se oblige prin contract sa nu instraineze bunul, dar aceasta datorie este opozabila numai cocontractantului, este o obligatie cu caracter personal, opozabla unui dr de creanta. Clauza de inalienabilitate regl in art 627+ are

caracter real, iar nu caracter personal, altfel spus obligatia de a nu instaina bunul va fi pt toti dobanditorii succesori, idiferent de titlul dobandirii, pe intreaga durata a clauzei. Este o restrangere a dispozitie juridice din continutul dr de proprietate, o limitare opozabila erga omnes. Dr de proprietate care se configureeaza ca urmare a insituirii clazei nu este un dezmembramant si nici un dr nou, este tot dr de propr dar cu aceasta restrangere a prerogativei dispozitiei juridice.

Al doilea elem definitoriu al dr de propr privata.Trasaturi.Cf art 555 CC dr de proprietate privata poate fi exercitat in mod absolut,

exclusiv si perpetuu.Caracterul absolut al dr de propr.

Toate dr reale sunt dr absolute. Nu avem in vedere doar aspectul opozabilitatii erega omnes care e comun tuturor dr reale si personal nepatrimoniale, caract absolut al dr de propr privata sintetizeaza acceptii: dr de propr privata este absolut pentru a fi opus ideii de divizare a proprietatii specifice Evului Mediu, caracter absolut afirmat odata cu rev franceza. Din acel moment divizarea propr in domenium eminens si domenium utile a fost inaltaurat, s-a revenit la unitatea dr de propr.

Acest dr este absolut intrucat el reuneste toate atributele, ofera imaginea plenitudinii atributelor: possiei, dsitributiei, uzului.Este absolut pt ca nu are nimic inerent. Privit in raport cu titularul sau dr de proprietate poate fi exercitat fara nicio limita . A nu se confunda limitele inerente ale dr ce au in vedere raportul dintre dr si titularul sau cu limitele interne care se ref la rap dintre titularul propritetatii si celelalte persoane.

A patra: dr este absolut intrucat nu difera in configuratia sa in functie de obiectul sau si in functie de titularul sau. Avem in vedere structura conceptuala a dr de proprietate, pt ca dc am avea in vedere un dr de propr prin raportare la un titular determinat, este posibil sa avem anumite variatii ale modului de exercitare a dr. Indiferent de obiect si titular, dr de propr are aceleasi atribute.

Cat priveste caracterul exclusivit el are 2 elemente:- este vorba de faptul ca titularul are monopolul exercitarii celor 3 atribute, si in mod complemenar->- din acest monopol decurge ideea ca toate celelalte persoane trebuie sa respecte dreptul titularului. Sub acest al 2lea aspect, treb sa distingem intre rap pe veritcala si raporturile pe orizontala sau mai exact intre rap de putere si rap intre particulari.

Cat priveste raporturile cu autoritatile, dr de proprietate se bucura de o protectie speciala. Numai in masura in care este vb de limtari consitutionale, autoritaitile pot interveni in sfera dr de proprietate: numai in caz de

expropriere sau ... autoritatile pot interveni, altfel sunt obligate sa respecte dr de propr.

Cand e vb de raporturile pe orizontala prin legi organice este posibil sa fie reglementate cazuri in care proprietarul isi pierde dreptul: cazurile reglementate in codul civil pe care le-am evocat cand am discutat de efectele posesiei: uzucapiunea, ocupatiunea, dobandirea fructelor de catre posesorul de buna-credinta.

Si sub acest aspect este nevoie de o lege organica pt ca un alt particular sa dobandeasca dr de proprietate fara acordul proprietarului initial. In toate ipotezele enumerate mai sus, proprietarul inital pierde dr sau de porpr si se naste un alt dr de propr in favoarea altei persoane.

A 3a trasatura: dr de prprietate este perpetuu, singurul dr real principal care se bucura de aceasta trasatura. Pe de o parte dr de proprietate este transmisibil fie prin mostenire fie prin acte juridice, o asemena transmisiune nu duce la stingerea dr de proprietate, el isi schimba doar titularul, dar nu se stinge dr de proprietate. Dr de propr este imprescriptibul sub aspect extinctiv.Tosusi desi este perpetuu, cand piere obiectul proprietatii in mod normal se stinge si dreptul. Mai exista pe langa stingerea deteminata de o cauza materiala, pierirea, si cauze juridice de stingere a dr de prorp: expropriere: autoritatile pot duce la stingere dr de propr, si alti patiuclari pot determina stingerea dr de propr prin uzucapiune, posesie de buna credinta auspra bunurilor mobile.

Limitele exercitarii prerogativelor sale. Desi se exercita in mod absolut, exclusiv si perpetuu, dr de proprietate are anumite limite.

Le clasificam pe baza a 3 criteii: -In functie de obiectul limitei distingem intre limite materiale si limite juridice. Limitele materiale se refera la bunul asupra caruia poarta dr de proprietate, limitele juridice se refera la prerogativele dr de proprietate. -In functie de izvorul limitarii, distingem intre limite legale, limite voluntare, limite judiciare. In primul caz e vointa legiuitorului, apoi a proprietarului, apoi a judecatorului, ca izvor al limitarii.-Avem limite instituite in interes privat si limtie instituite in interes public.

Limitele materiale ale dr de proprietate.Privesc obiectul asupra caruia poarta proprietatea. De cele mai multe ori aceste limite sunt chiar limitele corporale ale bunului. Cand e vb de bunuri imobile aceasta afirmatie este suficienta pt a intelege limtele materiale, cand e vb de bunuri imobile, dc avem in vedere constructiile pot sa apara anumite probl cand sunt spatii locative in aceeasi cladire. Dar problemele care apar se rezolva dc se consulta planurile de arhitectura.

Cele mai multe probleme apar cand e vb de teren. In legatura cu ele, limitele materiale de multe ori se afla sub semnul echivocului, motiv pt care in art 559 din CC avem mai multe precizari referitoare la limitele materiale ale dr de proprietate asupra terenului. => din aceste 2 alineate ca in leg cu terenurile limitele materiale se refera la suprafata terenurilor, la subsolul acestora si la coloana de aer de deasupra lor. Cat priveste notiunea de suprafata a terenului, ea nu se refera la expresia aritmetica a suprafetei, cea mai importanta modalitate de delimitare a suprafetei terenului este conturarea vecinatatilor adica precizarea granitelor dintre vecini. Nu suprafata nedeterminanta ci delimtiarile dintre vecini. De foarte multe ori aceste granite nu sunt tabilite iar CC pune la dispozitie actiunea in granituire. In masura in care nu e vb de pretentii reciproce ci doar de granituire, aceasta act este diferita de actiunea in revendicare, iar dc am pretentii la terenul vecinlului, actiunea in rev devine accesorie actiunii in granuituitre.

Raportat la subsol, fiecare propiretar ar trebui sa si exercite dr de propr pana in fundul pamantului, unde se intalneste cu propr de pe cealalta parte. Daca sunt bogatii ale subsolului, din art 136 din C aceste bogatii de interes public apartin proprietatii publice a statului. Putem exploata subsolul propriului teren pana acolo unde gasim bogatii publice.

Coloana de aer. Prop se intinde pana la limita spatiului aerian, care este proprietate publica. La servitutile aeriene se limiteaza exerictarea dr de propr in inaltime. SI reglementarile urbanistice ne impiedica sa urcam foare mult cu constructia noastra. In aceste limite materiale suntem liberi sa facem ce vrem cu dr nostru de proprietate. (precizare: aproape ce vrem, nu ptem cultiva canabis, desi daca e pentru consum intern…..)

Curs 5 (3.11.2015)Limitele dr de propr in raporturile de vecinatate

Regimul juridic al terenutilor si coproprietatea privata si la final sinteza despre expropriere.

In rap de vecinatate s-a conturat de multa vreme ideea ca dr de propr nu poate fi exercitat dincolo de granitele normale astfel incat convietuirea sa fie posibila. Este firesc ca inca din vremea romanilor sa fi fost stabilite asa-numitele servituti in raporturile de vecinatate , servituti care au fost preluate si in codul napoleon si in cel din 1864 si in cel actual dar dif este ca in cc de la 1864 aceste limite normale de exercitare a dr se proprietate in rap de vecinatate erau denunite servituti naturale si serv legale. In realitate nu e vb de veritailee servituti( veritabile dezmembraminte ale dr de propr).

Urmand traditia romanilor, legiuitorii: cel fr din 1804 si cei romani de la 1864 si 2011 au stabilit ca pt convietuirea pasnica, vecinii treb sa exercite reciproc anumit limite ale dr de proprietate=> rezulta ca de regula aceste limite au caracter reciproc, totusi tinand seama de caracterul locuintelor asemenea limite sa aiba caracter unitar.

In functie de izvorul acestor limite care totate se incadreaza in categoria limitelor juridice adica a limitelor care privesc atributele dr de prop iar nu obiectul dreptului, distingem intre limitele legale, limitele judiciare si limitele voluntare( stabilite de proprietar fie prin vointa unilaterala fie prin contract incheiat cu alte persoane)

Limitele legale in rap de vecinatate sunt reglementate in cc fie sub forma dr de granituire si a dr de ingradire, drepturi care sunt expres prezicate in art 560-1 fie sub forma unor restrictii privind distanta plantatiilor si contructiilor fata de granita dintre proprietati. In acest sens, in cc de la art 612 pana la 613 sunt reglementate distanta minima in constructii si dist min pt arbori. Art 611 sunt prevazute obligatiile proprietarilor vecini in leg cu scurgerea apelor din ploi de pe acoperisurile lor. ( titlu marginal poarta numele elocv4nt picatura stresinii)De asemenea in art 614 615 616 cc sunt regelemntate obligatiile vecinilor in leg cu vederea asupra proprietatii celuilalt. Intrucat toate aceate limite legale sunt foarte clar reglementate dw cod ne vom opri la cea mai importanta sub aspectul comoplexitatii juridice: Dr de trecere art 617-620Notiunea juridica a dr de proprietate.

Nu se confunda dr legal de trecere cu servitutea legala de trecere chiar dc aceste 2 notiuni se intrepatrund.Servitutea legala de trecere este o forma de manifestare a dr legal de trecere fara a epuiza ea singura toate modalitatile de obiectivare a acestui drept legal de trecere. Uneori in vorbirea mai putin riguriasa sintagma servitute legala de trecere are o acceptie mai generala care este sinonima cu dr legal de trecere. In functie de context trebuie sa vedem dc sintagama serv leg de trecere are sensul restransa sau sensul larg. Apoi sa evitam confuzia intre dr legal de trecere si servituta voluntara de trecere.Vom cerceta mai tarziu asa-numitele servituti stabilite prin fapta omului.

Diferenta principala intre dr legal de trecere ai servitutea legala de trecere consta in aceea ca in primul caz treb sa existe un asa-numit loc infundat.In al doilea caz chiar dc nu exista un asemenea loc infundat, partile: Propr terenului aservit si al fondului domninant, pot sa stab o serv voluntara de trecere.

In al 3lea rand nu treb sa confundam dr legal de trecere cu asa-numita servitute administrativa reglm in cc in art 621 sub forma dr de trecere pt utilitati. Cand e vb de retele electrice, utilitare , de gaze, sau petroliere, de canale exista obligatia proprietarilor de a permite accesul la asemenea retele dc ele se afla deja pe terenul lor. Obligatia aceasta presupune ca trecerea prin alta parte ar fi cf 622 al 2 : Imposibila periculoasa sau foarte costisitoare.Mai mult decat atat, proprietarii au dr sa permita construirea acestor retele pe terenurile lor cu plata unei juste despagubiri: De la aceasta obliagtie sunt excepate curtile gradinile si cladirile acestorain masura in care retelele nu sunt deja instalate acoloNu treb sa punem semnul egalitatii intre dr legal de trecere 617 620 si alte dr de trecere reglem in art 622 623.

Primul text are obligatia vecinilor de a-si permite recipric accesul pt execitarea lucrarilir de reparatie( schela pe terenul vecinului). Daca se cauzeaza pagube atunci se platesc despagubiri proportional cu pagubele cauzate.

Al doile text are in vedere dr de trecere pe terenul vecinului pt a relua posesia unui bun sau altul care a ajuns pe teritoriul vecinului.

Ce inseamna de fapt dr legal de trecere? 2 elem sunt definitorii: Notiunea de loc infundat. Prin ipoteza avem 2 fonduri, 2 locuri iar unul dintre ele nu are acces la calea publica sau la drumul public. Aceasta inchidere nu trebuie sa fie absoluta, exista un loc infundat chiar si in situatia in care accesul e posibil dar ar fi ff costisitor sau ff periculos.

A doua notiune este de drum public sau de cale publica. Rostul dr de trecere este sa permita proprietarului locului infundat accesul la calea publica. = drumul deschis circulatiei publice pt pietoni si autovehicule, asadar un drum privat nu intruneate aceaata trasatura.

Daca ne aflam in prezenta unui loc infundat, atunci proprietarul lui din momentul in care se creeaza aceasta situatie dobandeste un dr potestativ in temeiul caruia poate sa stabileasca calea de trecere pe terenul vecinului pt a avea acces la dr public.

Prima forma de manifestare a dr legal de trecere este dr potestativ de trecere. Intre nasterea lui si momentul identificarii concrete a caii de trecere pe fondul vecinului trece o perioada de timp

A doua forma se manifestare a dr legal de trecere se relaizeaza in concret in momentul cand se stabileste pe unde se trece efectiv pe terenul vecinului- servitute legala de trecere .Modalitatea concreta de trecere pe terenul vecinului se poate face prin acordul partilor, pe cale judiciara sau prin folosinta indelungata(uzucapiune). Daca partile nu se inteleg, propr locului infundat poate sa ceara judecatorului locul pe unde se face trecerea pt a avea acces la calea publica. Judecatorul treb sa

tina seama de: Care e calea cea mai scurta, economicoasa si cel mai putin pagubitoare pt vecin. Deci nu mereu calea cea mai scurta va fi aleasa. Este important ca locul ales sa nu fie periculos.Este posibil ca prin folosinta indelungata si fara acordul partilor proprietarul loculiui infundat sa stabileaaca el insusi calea de trecere- uzucapiune a servitutii legale de trecere.

In masura in care vecinul nu vrea sa faca o liberalitate propriatarului locului infundat acesta va avea cale de acces cu plata unei despagubiri. In situatia in care ar inceta servitutea legala de trecere inainte de termenul care a foat prevazut cu ocazia stabilirii , proprietarul fondului aservit va trebui sa restituie o parte din ea proportional cu timpul care a ramas pana la termenul stabilit initial.

Pe langa limitele legale in rap dintre vecini exista si limite judiciare: stabilite de judecator. In general cand partile nu se inteleg, judecatorul solutioneaza diferendul numai ca el o poate face aplicand niste norme legale care ele insele sunt sursa limitarii dr de propr sau chiar daca nu exista asemenea norne legale dar situatia o impune, judecatorul poate stabili in concret in functie de situatia de fapt limite de exercitare a dr de propr intre vecini.

Intr-un sistem de dr in care spunem ca precedentul judiciar nu este izvor de dr este posibil ca judecatorul in absenta unei norme exprese sa stabileasca asemena norme pentru raporturile intre vecini?

Presupunand ca invoca aceasta reugla si n-ar judeca pricina, ar fi acceptabil ca judecatorul sa savarseasca o denegare de dreptate?Cc zice ca fara a stabili el insusi norne de drept, judecatorul in lumina principiului de echitate poate stabili asemenea limite chiar in absenta unei limite juridice.

Exista 2 procedee de aplicare a dr: analogia legii- aplici norne care regl o situatie invecinata chiar dc ele nu sunt proprii situatiei judecate si analogia dreptului- dc n ai nici macar acele norne, recurgi la principiile de drept, in cazul nostru la principiul echitatii.

Legea romana dand curs acestui mod de armonizare aa ideilor enuntate a reglementat in art 630 limitele judiciare sub titlul depasirea inconvenientelor normale ale vecinatatii: Aceasta formula exprima un adevar simplu: Din rap de vecinatate decurg si inconveniente si cel mai rau este acesta: Nu poti exercita dr tau de propr decata pana la sfera de exercitare a celulilalt vecin. Judecatorul va putea stabili limite de exercitate numai atunci cand unul dintre proprietari creeaza inconveniente mai mari decat cele normale. In aceasta situatie principiul echitatii il indeamna pe judecator sa curme litigiul stabilind o limita de exercitare.

In ipotezele in care in functie de situatia concreta se impune prevenirea pagubei posibile prin depasirea inconvenientelor normale ale proprietatii atunci judecatorul poate lua masuri pe care de ordonanta preferentiala pt a preveni paguba. In ipoteza in care prin depasirea inconvenientleor normale ale proprietatii unul din vecini va avea dr la despagubire de la celalalt vecin chiar in absenta culpei. Intrucat temeiul eate principiul echitatii, despagubirea nu este conditionata de culpa. Dc unul din vecin ar crea pagube prin fapta sa culpabila nu ne-am mai afla sub incidenta art 639 din cc ci am intra pe taramul raspunderii civile delituale.

Limitele voluntare: Pot fi stabilite prin testament sau prin conventie. Proprietarul isi limiteaza el insusi dr de proprietate. Cea mai radicala forma este caluza voluntara de inalienabitate.Constituirea unor dezmembraminte, in sens larg si ele sunt limite de exercitare ale proprietatii, dar in sens strict este vb de constituirea unor dr principale reale autonome care sunt diferite de nuda proprietate.Regimul juridic al terenurilor si al constructiilor.Exista anumite categ de bunuri care fie prin natura lor fie prin interesul pe care-l prezinta pentru comunitate, fie prin pericolul pe care ar putea sa-l cauzeze exercitarea dr de proprietate se realizeaza in anumite limite(arme, opere, etc)

Sunt 2 categ de bunuri de importanta foarte mare: Terenurile si constructiile. Regimul lor juridic reuneste diferite categorii de limite.

Impreuna aceste norne alcatuiesc un tot care individualizeaza dr de propr sub aspectul sferei sale de exercitare. Cat priveate terenurile cea mai importanta limita este in Constitutie.

Rezidentii din UE in Romania pot dobandi terenuri in Ro pe baza de reciprocitate sau pe baza unor tratate internationale, iar cei din afara UE pe baza unor tratate se reciprocitate.

Mai este si ipoteza mostenirii legale: mostenitorii legali pot dobandi terenurile autorilor lor in Ro( sa exite o legatura mai puternica intre diaspora si tara mama)

In leg cu prima parte ( art 44) alin 2 din C: Rezidentii din Eu, mai inainte de ian 2012 puteau sa dobandeasca fara restrictii terenuri pt firme iar de la 1 ian 2014 pot dobandi si terenuri agricole, cu scopul de a se face fermieri. Pana la aceste date au functionat restrictiile din lg 350/2004, chiar inainte de intrarea Romaniei in UE, legiuitorul a prevazut conditiile concrete in care strainii dobandeau terenuri in Ro, conditii ce presupuneau restrictii:1) cetateni straini care puteau dobandi constructii pt sediu de firme si trebuiau sa aiba firma in Ro2) terenuri agricole si trebuiau sa faca dovada ca au fost fermieri si ca doresc sa faca ferme in Ro.

Dupa ce aceate restrictii au fost inlaturate, legiuitorul a adoptat lg 7/2014: Restrictia se ref la dr de preemptiune.

Pe lanaga restrictiile din C exista restrictii in legea amenajarii teritoriului si a urbanisnului precum si in lg 18/1991 lg fondului funciar.In prima se prevede ca pt dezvoltarea Ro este necesar sa se adopte un plan national de amenajare a teritoriului, planuri judetene si regionale, in plus pt fiecare localitate treb sa existe un plan urbanistic general cu regulamentul afernt, un plan urbanistic zonal cu regulam aferent si un plan urbanistic de detaliu.

Regimul juridic al terenurilor include si regelementarile din legea amenajarii teritoriului si a urbanismului precum si aceste regulamente care insotesc planul urbanisitc regional si zonal.

Desi CC consacra principiul libertatii de circulatie a bunurilor, art 12 cc, totusi mai ales cand este vb de imobile aceasta libertate de circulatue este restrictionata. Cea mai severa eate clauza de inalienabilitate apoi limitari cu privire la forma actului de instrainare iar actele de dispozitie trebuie intocmite in forma autentica .

Art 1244 cc exista regula potrivit careia dr reale care trebuie inscrise in cartea funciara se pot dobandi numai dc sunt in forma autentica, in masura in care sunt dr reale.Lg 17/2014- la 1 ian 2014 a expirat termenul pt interdictia cetatenilor straini de a achizitiona terenuri in Ro, legiuitorul a zis ca treb sa adopte o legislatie care sa incurajeze dobandirea terenurilor de catre cet Romani. Intr-o forma indirecta, prin crearea dr de preemptiune se incearca protejarea cetatenilor romani si incurajarea lor pt a dobandi terenurile care sunt scoase la vanzare, chiar statul roman beneficiaza de acest dr de preempriune, art 4: Coproprierarii, arendasii proprietarii vecini precum si statul roman prin agentiile sale. Textul creeaza o ierarhie: daca primul din lista nu vrea, se trece la al 2 lea, etc.

Cand proprietarul unui teren vrea sa il vanda este obligat sa urmeze o formula de publucitate ce cuprinde si pretul, moment la care titularii dr de preemptiune in ordine pot sa cumpere dc nu vrea nimeni , proprietarul poate vinde oricui la acelasi pret, dc vrea pret mai mic treb sa reia formele de publicitate. Autorizatia de constructie.Pt fiecare localitate trebuie sa avem cele 3 planuri, numai ca normele care insotesc aceste planuri se realizeaza in concret prin acte administrative individuale.Pt ca regulile lor sa fie in concret respectate, se emite certificatul de urbanism si autorizatia de construire.

Certificatul de urbanism este un act de informare cu caracter obligatoriu, el nu este doar consultativ, el comunica celui care a cerut eliberarea lui care este regimul juridic al unui anumit teren.Pe baza certificatului de urbanism cel interesat poate sa dezvolte un proiect imobiliar dar in concret proprietarul terenului trebuie sa obtina autorizatia de constructie. Sfera lucrarilor care trebuie aurorizate: nu e vb de lucrarile de constr propriu zise, chiar si la lucrarile de demolare, modificare, orice lucrare care presupune edificarea unei cladiri vechi sau demolare treb sa aiba o autorizatia de constructie.

Fiind un act administrativ, autorizatia poate fi atacata de orice persoana interesata potrivit legii contenciosului administrativ. Poate sa ceara si suspendarea autorizatiei. Presupunand ca autoruzatia a fost legal emisa, proiectul imobiliar treb sa se desfasoare cu respectarea stricta a prevederilor autoriztiei in caz contrar se pot aplica sanctiuni administrative, penale, fiscale sau civile.

Sanctiunea soecifica in acest caz: daca nu se obtine procesul verbal de receptie la terminarea lucrarii care sa confirne concordanta dintre lucrare si autorizatie, imoblilul repectiv nu poate fi inscris in cartea funciara , fapt ce are consecinte asupra exercitarii dispozitiei juridice asupra dr,mai ales ca cartea funciara este titlu de proprietate. ( john lock- orixc fiinta umana este coruptibila si deci avem nevoie de institutii)Exproprierea.Este chiar pierderea dr de proprietate. Lipsirea de propr.Astfel ea este regl in C in art 34 apoi in CC , lg 33/1994, lg 255/2010

Din toate aceste reglementari rezulta principiile exproprierii:Fiind o masura exceptionala exproprierea poate opera nunai pt cauze de utilitate publica dar atat lg 33 cat si lg 255 se refera la lucrarile de utilitate publica.

Important este ca utilitatea publica sa fie declarata fie prin lg fie prin hot de guvern. Tinand cont de lg 255 cele mai multe lucrari de utilitate publica sunt prevazute expres in textul legii deci nu mai e necesar un act adninistrativ.Se poate face numaipoe baza unei juste despagubiri si prealabile, ea treb sa fie in acord cu valoarea de circulatie a bunului expropriat si sa cuprinda daca este cazul si despagibirile suferite de proprietar cu ocazia exproprierii. Nu se poate limita cuantumul depagubirii pt ca s-ar inclaca caracterul de dr al despagubirii. Despagubirea trebuie platita inainte ca efectele exproprerii sa se producaExproprierea si despagubirea trebuie sa fie stabilite de parti, in absenta intelegerii dintre parti prin hot jud.

In legatura cu ultimele 2 principiin, lg 255 se contrazice cu art 44,din C. Lg 255/2010 prevede ca exproprierea opereaza in momentul in care

expropriatorul plateate despagubirea stabilita pe cale administrativa inainte de rezolvarea contestatiei in justitie pe care expropriatul o face daca nu este de acord cu cuantumul exproprierii. Nu poate opera expriprierea pana nu se plateste despagubirea certificata dupa caz prin hot judecatoreasca. Solutia acestei neconcordante dintre lg si Consitutie este dubla . Modificam una din ele.Ratiunea este: Constructia de drumuri si autostrazi, numai ca aceasta urgenta ramane pe agenda de 25 ani fara ca situatia sa se schimbe. Obiectul exproprierii: Numai imobilele pot fi expropriate( nu si bunurile mobile) numai imobilele proprietate privata pot fi expropriate, cu precizare ca daca avem bunuri proprietate privata a staului, exproprierea nu e necesara- exista o procedura procedura prin care bunul din domeniul privat al statului trece in domeniul public al statului.

Bunurile propr publica nu pot fi expropriate.Daca e bun al unitatii adm teritoriale, bunul poate trece din dom public al unit adm teritoriale in dom public al statului cu plata unuei despagubiri. Deci numai bunurile propr privata altele decat ale statului pot fi expropriateExproprierea nu este un simplu act juridic adm, ea este o operatiune juridica cu caracter complex in structura careia intra dupa caz acte de dr constitutional, de dr adm, de procedura civila si de dr civil. Spun ’dupa caz’ pt ca in functie de configuratia ei particulara, din aceasta structura pot sa lipseasca anunite acte. Ex: Dc partile se inteleg chiar inainte de decalararea utilitatii publice, ramane doar conventia dintre ei.

Procedura exproprierii cuprinde: Etapa declararii utilittii publice, etapa administrativa si et judiciara.In toate situatiile se produc efectele exproprierii care are efecte imediate si efecte mediate.

Ef imediate se produc fie in planul raportului obligational, fie in cadrul raporturilor care cuprind dr reale in continutul lor. Mai intai in planul raportului obligational: Din momentul exproprierii se naste un rap juridic obligational in care expropriatorul este debitorul obligatiei de plata a despagubirii iar expropriatul este creditorul. Tot in plnul raportului oblugational: daca imobilul expropriat este ocupat de chiriasi, contractul de inchiriere inceteaza iar expropriatorul are obligatia sa asigure spatiu locativ corespunzator dar si celorlalte categorii( uzufructuar, proprietar)

Efecte: Stingerea dr de propr privata asupra imobilului expropriat si nasterea dr de propr publica. Uneori se vb de transmiterea de dr de propr dar in realitate se stinge dr de propr privata si se naste dr de propr publica, efect ce se produce din momentul platii despagubirii.

Dc imobilul era dezmembrat se sting si demembramintele dr de proprietate dar titularii lor au dr sa primeasca o parte din despagubire echivalent cu dr expropriat.Din mom exporprieii expripriatorul are dr sa intre in posesia dr expropriat.Se produce o subrogatie reala cu titlu particular in cazul in care imobilul era ipotecat. Ipoteca se stramuta asupra despagubirii primita de expropriatEste posibil ca dupa expropriere , sa nu se utilizeze bunul pt cauzele de utilitate publica de unde rezulta efectele mediate=>

Expropriatul are dr la restituirea bunului. Are un drept de preferinta la inchiriere si la instrainare dc expropriatorul il inchiriaza sau il vinde.

Curs 6 (10.11.2015)- laura toma Dreptul de proprietate publica. Cadrul general- art 136 din C, art 858-875 din CC, lg 213/1998 privind propr publica + lg 215/2001 -administratia locala.

Bunuri domeniale- la origini se avea in vedere un inteles foarte larg: toate bunurile apartinand la acel moment regalitatii iar ulterior apartinand statului. Inteles larg= toate bunurile apartinand statului+ un inteles mai restrans: bunurile de uz sau de intees public=> echivalenta intre domeniul privat si public al statului sau al unit adm teritoriale.

Domeniul public fac obiectul dr de propr publica iar domeniul privat face ref la bunurile din propr privata a statului. Sa nu confundam aceste notiuni cu anumite bunuri care sunt propr privata dar de interes public national (lucrare de arta, o sculptura a lui Brancusi), cu toate acestea ea nu va face parte din domeniul public pt ca face ob al dr de propr privata, cele 2 dr nu pot coexista cu privire la acelasi drept.

Sa nu amestecam aceste notiuni cu notiunea de sector public sau de sector privat. Deoarece aceasta notiune este o notiune care tine de dreptul economic si de actiunile economice desfasurate prin domeniul privat al statului sau al unitatilor adm teritoriale sau sectorul privat: activit publice desfasurate pe baza dr de prop publica de catre particulari.Buynuri domeniale: bunurile domeniale sunt bunurile mobile sau imobile care apartin statului sau unit adm terit bunuti asupra carora titularii acestora exercita fie un dr de propr publica fie un dr de propr publica. Cele 2 criterii pt a stabili dc un bun apartine categ bunurilor domeniale: el sa fie ob al dr de propr priv/publica, si dr de propr sa apartina statului sau unit am teitoriale.!!!!! Pentru a putea discuta despre apartenenta unui anumit bun privat al statului este dovedirea unui titlu de propr asupra acelui bun. Simpal imprejurare ca statul sau unit adm ter posda in fapt un anumit bun nu

echivaleaza cu r de propr sau cu o prezumtie a dr de prtopr in favoarea acestora.Cu privire la stat, se face un examen mult mai rigurosm intotdeuna statul treb sa faca dovada titlului sau de propr dobandit in conditii legale.

Interesul acestei delimitari dom public- privat al statului: acesta deriva din regimul juridic diferential pe care il prezinta aceste drepturi. La dr de prop publica bunurile care fac ob acestui drept sunt inalienabile insesizabile imprescriptibile in timp ce un bun face ob dr de propr privata apartinand statului sau unit adm terit nu avem acest regim exorbitant se vor aplica regulile de dr comun cu exceptia cazurilor in care avem dispozitii legale speciale.

Exceptii cu privire la acest regim juridic de dr privat, art 124 din lg 215/2001 care stabileste faptul ca cponsiliile locale si judetene pot da in folosinta grratuita, bunuri propr publica sau privata catre particulari.

Este exceptie de la regimul propr private de dr comun pt ca este un dr de folosinta cu titlu gratuit, ce nu se afla printre drepturile reale care fac ob dr de propr privata. Dr de folosinta cu titlu gratuit este reglem in CC in sectiunea dr de propr publica. In lipsa acestui art 124 nu s-ar fi putut constitui un asemena drept. (intre privati este contr de comodat ce naste un dr de creanta) 215/2001, - art 121 alin 3 : donatiile acordate cu sarcini pot fi acceptate de .....art 17 din lg nush care fiind abrogat prin lg 71/20111.

Criteriul interesului. (public/privat)Cum stabilim dc un bun este de uz sau de interes public.CE criterii vom lua in considerare pt a stabili aceasta distinctie?Cismigiu este de interes public mpt ca avem: natura bunului (criteriu ce este destuld e superflu care lasa mare marje de apreciere ori insitutiei adm ori instantei) motiv pt care legiuitorul a calificat in mod expres printr-uin act normativ sau individual dc este vb de un bun de uz interes public.art 136 alin 3 C + art 3 alin 1 din lg 213/1998. (= obligatia inventarierii bunurilor din domeniul public atat pt stat cat si pentru unitatile adm-teritoriale)

Inscrierea pe acest inventar nu face dovada titlului de proprietate!!!!! Se naste doar prezumtia ca bunul este de uz/interes general. Este o prezumtie pt ca acest inventar este un act adm care poate fi atacat in conditiile legii.

Neinscrierea in cest inventar nu inseamna ca bunul nu este de uz sa ude interes public.

Situatia speciala a bunurilor care formeaza obiectul exclusiv al dr de propr public: art 136 alin 3 din C+ art 859 alin 1 CC .Asta nu inseamna ca fac si dovada unui dr de propr al statului!

Prin lege organica se pot adauga alte bunuri care sa reprezinte obiect exclusiv al propr publice, exista un interes in posibilitatea de a schimba natura

bunului. Tot prin lege organica voi putea schimba anatura acelui bun si ca nu apartine domeniului public.

Plajele tin de consitutie deci nu pot fi schimbate regimul luor juridic decat prin CSubiectele dr de propr publicaStatul caz in care administrarea generala o va face guvernul air in impoteza in care avem un litigiu chemam in judecata statul prin ministerul de finante.Cel de -al 2lea titluar este o unitate adm teritoriala caz in care adm generala apartine consiliului judetean sau local. Ei vor sta in judecata atunci cand exista litigii cu privire la dr de propr publica ce apartine acestora.

Continutul limitele si caracterele specifice dr de propr publica .Continutul

-ne referim la cele 3 atribute .Posesia va reprezenta expresia aproprierii comunitare a bunului ce face

ob dr de propr publica.Folosinta- nu este exclusiva in favoarea titularului dr de propr publica,

este vb de o administrare care se realiz de catre titularul dr de propr. Bunurile respective pot fi producatoare de venit (muzeu) si bineinteles ca

venitrurile vor intra in bugetul tituarului dreptului. Cu privire la dispozitie, amane o dispozitie materiala dar ea nu se traduce

si prin posibiliatatea e a distruge bunurile care sunt de uz sau de interes public. Dispozitia juridica: cel mult s-ar putea schimba titularul- de la stat la unit adm terit sau invers, dar tot prin mijloace de dr public. (nu se vinde )Limitele dr de popr publica: art 862 alin 1:......

Pe langa li mite legale ma iavem si limite conventionale si judiciare. Cu privire la caracterele specifice ale dr de propr publica: inalienabilitate (nu poate fi dobandit nu poate fi dezmembrat, instrainat prin mijloace de dr privat).

Titularul este acelasi, si totodata inalienabilitatea o analizam in functie de mijloacele de dr privat. Nu poate fi vandut donat, obiect al uzucapiunii, nu poat face ob al modalitatilor de dobandire ca fiind clasidce dr de prop privata. Acest transfer este o decizie a unit adm care se realiz in regim de putere publica motiv pt care nu intra in sfera acestei inalienabilitati ramanand in sfera dr privat. Acest act adm excede ideii de inalienabilitate. Consitutiera dr reale ref la dr de propr publica: nu reprezinta o dezmembrare (concesionare) Nu se pot consituti garantii reale cu privire la un bun ce face ob dr de propr publicaCu privir la caracterul imprescriptibil, nu se fae distinctie intre prescriptii,a tat act in revendicare care e imprescriptibila, iar cel ce poseda bunul nu se poaate apara nici prin uzucapiune nici prin posesia bunului mobil de buna -credinta.

Definitia pe care o propunem: dr de prop publica este dr real principal inalienavbil insesizabil si iprescirptibil care confera titularului sau statului sau unit am teritoriala atributele posesiei fgfolosintie sau fispiztiei auspra unui bun care prin natura sa sau potrivit declaratiei legii este de uz sau turilit publica atribute care pot fi esercitate in mod absolut .. si perpetuiu cu repesctarea limitelor amteriale sau juridice.

Atributele dr de proprietate publica- pot fi exercitate ori in mod direct: prin guvern, consiliile locale-indirect: constituirea drepturilor reale specifice dr de proprietate, potrivit art 126 alin 4 fraza 2: bunurile prop publice pot fi date in administrare...sau pot fi concesionate sau inchiriate, de asemenea ele pot fi date in folosinta insitutiilor+art 866 CC+ art 123- 124 din lf 215/2001 + og 54/2006.

Dr de administrare.Titular: regiile autonome si institutiile publiceConsitutirea dr de administrare se poate face prin hot de guvern sau hot consiliului judetean/local prina ct administrativ individual. Caraterele sunt cele cunsocute: inalienabil...Art 862 alin 2: continutul: titularul acestui drept se poate folosi de acest bun si poate dispune de el in cond legii si in cond actului de cosntituire.El poate fi revocat ca o masura de sanctiune pt ca titularul nu il exercita cf dispoztiilor legale, dar avand in vedere ca e vb de un interes public, actul adm pri n care s-a acordat dr de administrare poate fi revocat dc interesul nu mai justifica adminsitrarea de catre autorit publica.

In caz de organizare sau desfiintare a regiei autonome/oinsitutiei publice inceteaa dr de adminsitrare, sau dc trece in domeniul privat.

Protectia juridica: nu exista aceasta obligatie din partea titularului dreptuluid e proprietate publica, e vb practic de acea posibilitate de revocare a dr pe care o are titularul dr de propr publica lasata la libera apreciere a acestuia atunci cand interesul o impune. Cu privire la toate celelalte pers de dr public/privat, acest dr este opozabil ioar titularul poate invoca act in revendicare, actiune posesorie, confesorie.

Dr de concesiune are o anumita particularitate care deriva din faptul ca pot fi ob al dr de concesiune n u numai bunurile ci si lucrarile si prestarile de servicii si pe cale de consecinta va avea uncaracter mixtTitularii pot fi orice pers fizica sau juridica indiferent de nationalitate. Desi dr de concesiune se constituie printr-un contract, el nu este insa un mijloc de dr civil pur, pt ca in fiecare contr de concesiune exista o parte reglemntara care est impusa de cate titularul dr de propr publica.

Acest contr este intuit persone, solemn, sinalagmatic, cu rtitlu oneros, comutativ cu executare succesiva si constiuttiv de dr reale. Lui i se vor aplica og 54/2006 .Contiuntuljuridic: concesionarul poate efectua orice acte materiale sau juridice necesare pt a asigura exploatarea bunului. Sub sanct nulitatii absolute el nu npotte instrina/greva bunul p pe durat a concesiunii, pt ca la sf treb sa il predea, se bucura de fructele si in limitele actuluid e constituire si de prodcutele dr de propr publica.Art 57 din og 54/2006 alin 1: Dr real de folositna asupra bunurilor de propr publica: art 124 dinj lg 230/1998. Titularii vor fi institutiile de utilitate publica iar dr se constituie prin trimitere la dispoztiile dr de administrare. Continutul juridic: titularul poate folosi bunul si poate culege fructele naturale si cele industriale, nu si cele civile.

Incetarea este de asemena similara incetarii dr de administrare. Ultimul dr reglementat in constitutie este inchirerea ce nu reprezinta un

dr real. nu face aprte din limitareadin CC(- este un dr de creanta se aplica lg 213/1998 pt ca are un regim juridic special, contr aprobat prin hot de guvern/cs judetean local, se atribuie prin licitatie publica s iexista dispoztii speciale prin care se asigura exploatartea bunului cf specificului sau)Titularul= orice pers fizica sau juridica.

dobandirea si incetarea dr de propr publica: -sunt stabilite de art 863 CC:achizitie publica, expropriere, donatie sau legat, conventie cu titlu oneros, transferul din odmeniul privat in dom publica al statului sau alte cazuri prevazute de lege. Neexistand dispoztiii legale care sa absolve de la necesitatea donatiei, trebuie sa fie acceptata in forma autentica dat de sta sau de consilu pt a accepta donatia.

Incetarea dr de propr: art 264 CC : dr de propr publica se stinge dc bunul a pierit, a incetat uzul sau interesul public cu privire la acest bun, sau art 35 din lg 33/1994 retrocedarea.

Consideratiile generale cu privire la dezmembramintele dr de propr privata. - tot dr reale principale, ele se realizeaza prin dezmembrarea dr de propr, il dezmembram prin cele 3 atribute, le vom lua sau imparti intre nudul titular si titularul dr de dezmembramant creat. Cu privire la acelasi bun vor coexista 2 dr reale principale.De principiu se formeaza prin instrainarea, de principiu, a atributului folosintei: uz uzufruct, abitatie superifcie.

La servitute, ea nu presupune exerictarea exclusiva de catre titularul dr de servitute, folosinta poate mfi impartita inre titularul fondului aservit si titularul dr dominant (servitutea de trecere). (si propr aservit merge pe aceeasi tren)Il denumim nud proprietar pt ca folosinta in definitiv reprez o componenta ff import a dr de propr pt ca permite folosirea materiala a cestuia si incehiera de acte juridice cu privier la dr si culegereafructelor.Nud propr= ramai in calitate de propr, ce iti conferea posibilitatea ca la un momentdat dr de propr sa fie reintregit.titularul dr de servitute: si aici ala e nud proprietar pt ca nu se mai bucura in mod exclusiv de folosinta dr sau, ci este partajata acea folosintaSi atrivutul posesiei este divizat odat cu instrainarea oflosintei.Proprietarul apstreaza aptitudinrea de a apropria bunul precum si stapanirea bunului in calit de nuid proprietar.

In cazul titularului de dez,membramant aceasta va avea o posesie caracteristica dezmembramantului care i s a constituit.

Atributul dispozitiei: nudul propr va suporta anumit modificari, pt ca a cosnstituit un dr reaal pe care treb sa l respecte pt ca un dr real este opozabil merga omnes: deci nu p[oate distruge bunul. Dispozitia materiala este limitata doar la acel acte care nu ar aduce atingere dezmambra,antulu iconstituit iar dispozitia juridica este limitata de catre primul dr dez,embrat. IAr vanzarea se poate face cu referirela nuda proprietate .

Dezifinita demembr: dr reale principale derivate asupra bunurilo altuia care se dobandesc prin transferarea din contiunutul juridic al dr de prop al bunului respectiv catre o alta pers sau exercitarea concurenta a bunului de catre propr bunului si oa alta persoana.

Ele sunt limitate de lege: uzufructul, uzul, abitatia, servitutea si superficia. Dezmembramintele sunt incompatibile cu dr de propr publica .Exitenta mai multor dezmembraminte cu privire la acelasi bun: de principiu servitutea poate coexista cu un alt dezmembramant cu cond ca sservitutea sa fi fost prima constituita. (pt ca alfel aduca atingere dr dezmembrat- uzuar)

Cu privire la evaluarea dezmembramintelor: - avem o dispozitie speciala in codul fiscal cand nu e conventia partilor: ddezmembr valoreaza 20% din val bunului./La servitute se apreciaza ca echitabil ar fi sa ne raportam al valoarea pe care o are acea parte din bun care se foloseste si nu prin raportarea integrala la bunul respectiv.Posibiliotatea de a avea un dezmembr consituit prin copntr prin care se naste oblig intre nudul propr si uzufructuar (caz in care nu uitam ca dezmembr va avea intotdeauna valoarea unui dr real principal) si nu l vom confunda cu un

contr de locatiune(la dezmembr titularul exercita direct dr, iar lacomodfat exercit doar dc se asigura folosinta de catre locator.)

Ramane un dr real dar treb sa analizam obligatiile care se nasc in rap dintre nudul prop si titularuld ezmembram, dc decurg din natura materiala , sau dc sunt obligatii care se nasc din contr, caz in care sunt obligatii de natura conventionala si se naplica regimul juridic al acelor obligatii.

Curs 7 (17.11.2015)Dezmembramintele dr de proprietate Uzufructul, uzul, abitatia, dr de servitute si dr de superficie.O sa analizam avand in vedere continutul juridic= suma prerogativelor pe care fiecare dezmemnramant le ofera titularul drepului.Dr de uzufruct, art 703-748 CC. Este o ampla reglementare.

Ce este dr de uzufruct. Pornind de la textul art 703 CC putem spune ca dr de uzufruct este dezmembramantul dr de proprietate privata cu caracter temporar care confera titularului sau prerogativa de a stapani bunul altei persoane in calitate de uzufructuar, prerogativa de a utliza acel bun, uzus, si prerogativa de a i culege fructele, fructus, inclusiv cu posibilitatea cedarii folosintei dar cu indatorirea de a conserva subs bunului, atribute care pot fi exercitate in limitele materiale si in cele juridice.

Este un dr real principal care are deci toate calitatile dr reale principale. In al doilea rand, prin esenta sa, dreptul de uzufruct este temporar. Intradevar, in cazul persoanei fizice titular al dr de uzufruct, acesta este cel mult viager, mai exact dr de uzufruct nu se transmite la mostenitori.

Daca nu s-a prevazut durata uzufructului constituit in favoarea unei pers fizice se prezuma ca aceasta durata este cel mult viagera. In art 708 alin 4, legiuitorul lamureste o problema care ar putea sa creeze confuzii: dc e vb de o persoana juridica uzufructul dureaza cel mult 30 ani air dc nu s a prevazut se prezuma ca el dureaza cel mult 30 ani. Indiferent de titular, fiz/juridica, partile pot stabili o durata mai mica a uzufructului.

A 3a calitate a uzufructului in noul CC este cesibilitatea. Dr de uzufruct est cesibil, in VCC regula era incesibilitatea dr de uzufruct. Art 714: in absenta unei prevederi contrare, uzufructul este cesibil. prevedere contrara: fie o clauza pe care partile o inscriu in actul de consitutire a uzufructului fie o prevedere legala.

O asemnea clauza nu se confunda cu o clauza de inalienabilitate desi efectul este acelasi.

Clauza voluntara de inalienabilitate presupune existenta unui interes legitim,, in cazul nostru este suficient sa se prevada o clauza de incesibilitatea a uzufructului fara a mai fi necesara indeplinirea conditiei privind interesul legitim.

Dar aceasta cesibilitatea a uzufrcutului presupune..incluse in art 714: pana in momentul in care cesiunea uzufructului este notificata nudului proprietar, obligatiile nascute pt uzufructuar pana in acel moment treb sa fie intrunite de el fata de nudul proprietar. In naceasta perioada dintre incheierea si notificarea cesiuni, alaturi nde uzufrcutuar raspunde in solidar si cesionarul .Pt obligatiile nascute inainte de incheierea cesiunii este obligat numai uzufructuarul iar pt cele nascute dupa incheierea cesiunii va fi obligat numai cesionarul cu titlu principal, cdar uzufructuarul cedent va raspunde fata de nudul proprietar in calitate de fideiusor. Asadar avem o situatie de fideiusiune legala. uzufr cedent il garanteaza pe uzufructuarul cesionar in raport de nudul proprietar.

Care este obiectul uzufructului?Uzufructul se poate constitui potrivit art 706: asupra oricaror bunuri

mobile sau imobile, corporale sau incorporale, inclusiv o masa patrimoniala, o universalitate de fapt ori o cota parte din acestea. Avem prevederi speciale in domeniul uzufructului in art 715 - 722. Dincolod e aceste prevederi speciale, 2 concluzi sunt importante:- este firesc dsa se constitutie uzufructul asupra bunurilor corporale indiferent dc sunt mobile sau imobile.- este insa firesc sa se constituei uzufructul si asupra bunurilor incorporale, NCC curma o controversa mai veche, nascuta de cei care afirmau ca nu s-ar putea constitui un dr de uzufruct asupra unui bun care nu formeaza ob dr de proprietate. Altfel spus, cum sa dezm,embrezi uzul si fructul din continutul juridic al proprietatii dc nu avem dr de propr? aceste intrbari ignora faptul ca sunt anumite lucruri incorporale susceptibile de apropriere: creatiilor care formeaza ob dr de proprietate intelectuala, creante incorporate in titlul lor constatator, in cazul unor universalitati de fapt sau de drept. Fondul de comert este un bun incorp[oral ca universalitate de fapt, dar poate fi apropriat, formeaza ob dr de proprietate. Anumite mase patrimoniale (universalitati juridice) cum este cazul masei succesorale se pot transmite. Concluzia este ca ori de cate ori este vb de lucruri incorporale, lucruri care au fost aporopriate, asupra lor exista un ndr de proprietate iar acesta poate fi dezmembrat. Totusi ceva atipic se intampla. La dr de uzufruct am evocat cerinta salvarii substantei bunului, dar bunurile incorporale n au substanta, asadar aceasta cerinta nu functioneaza asupra uzufructului consdtiuit asupra bunurilor incorporale. Cum se constituie uzufructul? Acest dezmembramant se poate constitui prin act juridic sau prin uzucapiune. Prin act juridic se poate constitui prin testament, testatorul poate lasa nuda proprietate unei persoane iar uzufructul

altei persoane. De asemenea conventia este un act juridic prin care se poate constitui dr de uzufruct. Cand proprietarul consitutie dr de uzufruct vg d e o constituire pertranslatione. Cand propr perdedcutiones- vinde bunul dar pastreaza uzufructul/.

Uzucapiunea, stim deja ca posesia ca stare de fapt este nu doar exteriorizarea atributelor dr de proprietate ci si obiectivarea oricarui alt dr real principal, inclusiv dr de uzufruct, asadar exista o posesie ca stare de fapt specifica dr de uzufruct. Pe cale de consecinta posesia indelungata ca stare de fapt corespunzatoare acestui dezmembramant poate duce in conditiile legii la dobandirea dr de uzufruct.

Cum se exercita dr de uzufruct? care sunt dr si obligatiile uzufructuarului fata de nudul proprietar si care sunt dr si obligatiile nudului proprietar?

Raspunsul il gasim in CC de la art 709-745.Retinem cateva idei principale:

1) vorbim de drepturile uzufrcutuarului si de drepturile nudului proprietar, avem in vedere in realitate atributele/ prerogativele fiecaruia dintre aceste doua drepturi: uzufructul si nuda proprietate. Intr-adevar nudul proprietar pastreaza din continutul juridic al dr de proprietate mai intai dispozitia juridica, dar nu in totalitate. El va putea sa dispuna doar de nuda proproietate, fara a afecta uzufructul. In ce privedte dispoiztia materiala, nudul proprietar o pierde odata cu constituirea uzufructului dar in masura in care nu stanjeneste exercitarea dr de uzufruct, mai ales cand e v de reparatii capitale, nudul proprietar poate interveni material.Atributul posesiei ca element de drept este divizat intre nudul proprietart si uzufructuar, nudul propr continua sa stapaneasca bunul dar doar in calit de nud proprietar in timp ce uzufructuarul il stapaneste si el dar in calit de uzufrcutar.Atributul uzus si atrib fructus apartin uzufrucutarului, dar in plus uzufruct mai are o parte din atrivutul posesiei si portivit NC si o parte a dispozitiei juridice intrucat uzufrucutl ete cesibil, => uzufructuarul exercita dispozitia juridica prin transmiterea uzufructuluoi. Cesibilattea uzufructului tine de natura acestui dezmembramant iart nu de esenta lui. Toate aceste prerogative fie ale nudei prop fie ale uzufructuraului sunt tot atatea dr care treb sa fie respectate de fiecare dintre cele 2 parti. Cu alte cuvinte dr de uzufruct ii corepsunde obligatia reala generala care treb sa fie respecatata si de nudul porpr iar nudei propr ii ocrespunde o lata oblig generala negativa care treb respectata si de uzufructuar. Aceste obligatii reciprice nu tin insa de materia oblifgatiilor ci de materia dr reale, ele sunt opozabile erga omnes. In schimb intre nudul propr si uzufructuar , fie in mom nasterii uzufructului, fie in mom stingerii uzufrcutului, fie uneori chiar pe durata existentei acesteia se pot naste raporturi juridice cu caracter obligational, raporturi in continutul carora intra drepturi de creanta,

de ex: oblig nudului proprietar de a preda bunul catre uzufructuar corespunde si unui dr de creanta al uzufructuarului. Numai ca uzufructuarul are o dupbla actiune impotr nudului propr: una intemeiata poe acest dr de creanta care intra in rap obligational dintre cei 2 si o actiune reala, o actiune confesorie de uzufruct, asemeantoare actiunii in revendicare. In mod simetric, la stingerea uzufr, uzufurct are oblig sa p[readea bunul nudului porpr iar acesta are o dubla actiune: aia in revendicare intemeiata pe dr de propr si alta cu caracter personal, avantajul actiunilor reale este ca ele nu se prescriiu fie se prescriu intr un termen ma ilung decat celelalte.

Cand vb de dr si oblig nudului proprietar si ale uzufructarului, distinctie intre dr si oblig care tin de natura dr reale si dr si oblig care intra in raporturile obligationale. CC-dr si oblig, nush ce articol

Art 746-stingerea uzufructului. - moduri specificeMao exista si moduri generale de stingere a uzufructului respectiv moduri care se aplica si in alte situatiialtor drepturi: ex: desfiintarea titlului de consitutire a uzufructului(testamentul), desfiintarea titlului celui care a consituit uzufructul (proprietarul a dobandit propr de la alta persoana, se desfiintezea acel contract) - resolitur..... accipiendis.

In art 747-748 avem prevederi care detaliaza 2 dintre modurile de stingere a uzufructului: in cazul abuzului de foloinsta si in caz de pieire a bunului.

Creditorul care tinge uzufructul, nu atinge dr de propeietate, creditorul poate deveni el uzufructuar. Acel uzufruct se va stinge in continuare la termenul la care a fost prevazut. Legiuitorul face o aplicare a ideii de subrogatie reala cu titlu particular. Uzufructul se stramuta de la bunul pieit la despagubire. Aceasta subrogatie reala cu titlu partiular opereaza numai in masura in care este prevazuta de legiuitor.

Uzul si abitatia.Sunt vaietati ale dr de uzufruct. totusi dc e nevoie de ele? Pt ca exista o diferenta intre ele si uzufruct? sunt incesibile. Uzul si abitatia confera titularului lor aceleasi prerogative ca si uzufructul uc singura deosebire ca ele pot fie exercitate numai in interesul titularul;ui si al familiei acestuia, aceste 2 dr nu sunt cesibile, nu se poate ceda nici macar emolumentul acestor dr. Exceptie: in cazul dr de abitatie cand locuinta care formeaza ob dr de abitatie depaseste necesitatile locataruluii + familie, surplusul poate fi inchiriatDr de abitatie poarta asupra unei locuinte, dr de uz paortta aspura oricarui alt bun cu cexceptia locuintei. Nota bene=> dr de uz se poate consituti si asupra bunurilo imobile cu exceptia lucintei, _ bunuri mobile.

Mai avem un dr de abitatie reglementat in contextul drepturilor succesorale: art 973 CC: dr de abitatie al sotului supravietuitor. Pentru ansterea dreptului, este necesar ca in amsa succesorala a sotului defunct sa exste o locuinta iar sotul supravietuitor sa nu fie singurul mostenitor. (dc ar fi, ar mosteni casa cu totul0 + conditia ca sotul supravietuitor sa nu aiba el insusi o locuinta care sa i satisfaca conditiile de locuit. Acestea sunt cele 2 cond care treb incdeplinite pt ca sotul suprav sa beneficienze de dr de abitatie pana la partaj dar cel putin un an de la data deschiderii succesiunii. ( Cum poate fi protejata libertatea, dc valorile morale si credintele religioase nu sunt suficiente? Raspunsul est construit de 2000 ani dar mai ales in ultimele 200 ani. de unde aplecat intreaga constructie insitutionala care apara libertatea? Totul pleaca de la starea de natura- teoria dr natural, conceptul general al acestei teorii este starea de natura care insemana:-ca inainte de a aparea organizarea sociala fiecare membru al comunitatii avea dr fundamentale inalienabile: dr la viata, la libertate, In starea de natura toti oamenii aveau ceste dr funadamentale- ins tarea de natura uneori unii dintre membrii comunitatii nu respectau aceste ddr ale altora, prin violnta atentau la viata si liberatatea altora. Gandirea politica a recurs la 2 conventii de schimb negativ:-toti membrii comunitatii renunta la folosirea violentei, altfel spus miciun membru al comunitatii nu mai are dr sa foloseasca violenta impotriva lor. Ces e intampla dc aceasta conventie nu e respectate?=> s-a imaginat a 2 conv de schimb negativ-toti aceia se mai iteleg sa insitutie o autoritate care sa intervina atunci cand unul dintre ei nu respecta conventia, fiecare cedeaa dr de a folosi forta , unei autoritati externe. Asa se naste guvernarea. Surpriza a aparut in momentul in care s a vazu ca uatorit care treb sa apere libert tuturor s-a transf in cel mai mare pericol al libertatii. Gandirea politica s-a intrebat cum facem sa ne aparam de abuzurile acelei puteri si cum facem ca ceilalti sa rspecte acea autoritate?)

Dr de servitute: art 755- 772 CC. La limitele exercitarii dr de proprietate am evocat restrangerile ca o

limita a dr de proprietate, in forma servitutilor naturale si legale.Ele nu sunt veritabile dezmembraminte ale dr de proprietate. Treb sa facem clasificare a servitutilor in fucntie de continutul lor juridic: -o prima categorie prin care propr unor imobile vecine isi restrang exrcitarea dr de propr cu caracter unilateral sau bilateral, fara ca vreunul dintre ei sa exercite vreo prerogativa din continutul juriric al dr de propr al celuilalt. Sau: nu se produce o dezmembrare a dr de propr, nu se transfera o prerogativa.Este doar

o limitare a execitarii proprietatii, nu este vb de un veritabil dezmembramant, suntem in categ acelor limite normale de exercitare a dr de propr. -a doua categ: un proprietar isi micsoreaza propria sfera de exercitare a dr iar proprietarul vecin isi largeste sfera de exercitare a dr sau . Se realizeaza o dispozitie materiala asupra fondului vecin=> ne afla in prezentaunui veritabil dezmembr al dr de propr. (prin umbra care se face asupra fondului vecin nu se mai poate cultiva,m este o dispozitie asupra fondului vecin sau cand nu te alsa sa curga apa vecinului pe terenul tau, dar ce ma iimp categ de servituti este ipoteza in care se prevede ca se transfera anumit atribute din dr de propr al fondului aservit catre titularul fondului dominant: distingem 2 ipoteze;:-atribute exercitate exclusiv de propr find dominant-exercitate in comun de catre cei 2 proprietari. in ambele cazuri sunt veirtavile dezmembraminte

In rap cu caracterul rap dintre fondul dominant si fondul aservit:serivtuti unilaterale: presupun ca numai unul dintre finduri are caract de fond dominant-cele bilaterale: ambele fonsurti sunt si fonduri dominante si fonduri aservite ina celasi timp,

In fucntie de modul de execurtare a servitutii distingem intre servitutile continue si servitutile neconsitnue, contrar denumirii, servitutile continue presupun ca pentru existenta lor este nevoie ca titularul fondului dominant sa exercite in mod continuu servitutea.(exerictata cu intemitentele normale pt acea servitute- nu treb sa treci in fiecare moment)Srvitutile neconsitune: odata stabilite isi pastreaza existenta indiferent dc mai sunt sau nu exercitate. Nu e nevoie de o continua exercitare.

In functie de natura fondului dominant:-servituti urbane: fondul dominant este un imobil-serv rurale: fondul dominant este un teren (nu conteaza in ce zona se afla)

In functi de semnele exterioare ale servitutii:-servituti aparente: exista semnea exterioare care marcheaza servitutea -servituti neaparente : nu exista aceste semne.

In NCC nu mai exista o asemnea restrictie, uzucapiunea tabulara se aplica tutror servitutilor, iar uzucapiunea extratabulara este aplicata tuturor servitutilor pozitive, ceea ce inseamna ca daca ne intoarcem la continutul juridic si la clasificarea in fucntie de acest criteriu, toate serv care sunt veritabile dezmembraminte: presupun catitularul fondului dominant exercita un atribut din dr de propr asupra fondului aservit se incadreaza in notiunea de servituti pozitue, Celelalte care presupun doar o restrangere a exercitarii unui dr de propr intra in categ srvitutilor legale.

Dr de serv eca dezmembr al dr de p[ropr are caracter indisolubil si confera titularului dr de proprietate asupra fondului dominant anumit prerogative din cont jur al continutul dr de propr asupra fondului aservit, configuratia acestor prerogative fiind stabilite prin titlui de constituire a servitutii.=> care sunt trasaturile servituii:-dr de servitute este un dezmembramant al dr de propr, avand toate caracterele dr reale principale-este un dr real imobiliar-presupoune existenta unui fond dominant si a unui fond aservit intr-o relatie de vecinatate. (presupune existenta unei apropieri spatiale)- servitutea are caracter accesoriu in rap cu dr de proprietate asupra fondului dominant.

Trebui precizat ca acest caracter are in vedere aspectula ctiv al servitutii, servi ca dr care apratine titularului fond dominant, iar nu aspectul apsiv al serv, adica oblig care apartine titularului fond aservit.Sub primula spect cand se transmite dr de porpr asupra fond dominant se transm si servitutea, si sub al 2 lea aspect cand se trnasmite dr de porp al fond dominant este necesar sa facem trimitere la caracterul opozab erga omne al serv si la adcagiul ca imeni nu npoate transmite mai mult decat arecaracterula ccesoriu se refera la raportul dintre ..si fondul dominant=> servitutea ramane un dr real principal pt ca nu este accesorie in raport de un dr de creanta, Dr reale accesorii depin de dr de creanta, nu de alte dr reale, desi are caracter accesoriu in rap cu dr de propr si a fondului dominant, serv ramen un dr real principal.Se poat consituti, ca si uzufructul, prina ct juridic, testament sau conventie si prin uzucapiune.

Exercitarea dr de servitute: treb sa tinem seama ca in raporturile dintre cei 2 proprietari vecini, dr si obligatiile lor reciproce sunt fie manifestarea prerogativelor servitutii ca dr real principal fie manifestarea unor raporturi obligationale care se pot naste intre propr fond dominant si aservit.Suv primul aspect: servitutile au o configuratie juridica variabila sub 2 aspecte:- prin ipoteza, o servitute nu se exercita intregului fond aservit ci numai asupra unei parti din foindul aservit, marimea partii rezulta din titlul de constiuirte-prerogativele servitutii ca atare se stabilesc de asemnea prin actul de constituire. Este motivul pt care configuratia concreta a servitutilor difera de la caz la caz. Servitutreea este si indisolubila ceea ce influenteaza exercitarea servitutilor in sensul ca ea profita intregului fond dominant si apasa asupra tuturor proprietarilor fondului aservit daca este vb de proprietate comuna. => ca in caz de partaj in mod normal, fie ca se partajaza fondul dominant sau ala aservit

intre coproprietari, servitutea poate sa apese auspra intregului fond aservit cu exceptia cazului in care exercitrarea serv se poate face in mod nestingherit pe partea din fondul aservit care a fost stabilita unui dintre coproprietari, in acest caz servitutea isi pierde caracterul indisolubil.

Stingerea servitutilor, in art 770: exista o enumerare. Dreptul de superficie: art 693-702.

Doua forme ale superificei: forma incipienta si forma deplinaIn forma incipienta servitutea presupiune dezmembrarea atributului folosintei din continutul juridic al dr de porpr asupra unui teren si transferul acestuia tribut catre alta persoana in scopul efecutarii unei lucrari: constructie, plantatie, etcIn forma sa deplina supreficia reuneste 2 drepturi: dr de folositna evocat anterior si in al 2 lea rand dr de proprietate asupra lucrarii. Caz in care dr de suprficie este un dr real complex pt ca el se naste dn suprapunerea a 2 dr: dr de folosinta auspra ternului unei alte pers si dr de propr asupra lucrarii dr car apartine suoerficiarului. Deci in continutul juridic al dr de superficie regasim si prerog folosintei asupra terenului apartinant altei pers care ramane nud proprietar, si prerog integrale ale dr de propr asupra lucrarii, astfel inteles dr de superficie este un dr real imobiliar, el presupune reunirea in forma sa deplina a dr de folosinta auspra unui teren si a dr de prop asupra contructiei.Dr de superficie are caracter perpetuu, in sensul ca el dureaza potrivit VCC cat timp dureaza constructia. NCC a renuntat la caracterul perpetuu si a limitat durata superficiei la 99 ani. Spre deosebire de vcc, ncc a consacrac acaracterul imprescriptibil al superificei in toate ipostazeel sale: incipienta si deplina. (vcc permitea sa se itneleaga ca aia incipienta e [prescpirptibila)

Exercoiatarea dr de superifcei: intre superficiar si nudul propr exita dr si oblig care decur din prerogativele care apartin nudului propr si prerog care apartin superficiarului, nu este exclus ca intre ei sa fie si raporturi obligationale. dc e cu titulu oneros, sueprficiarul treb sa plateasca o suma de bani, poate si esalonat.

art 698: Stingerea dr de superifcie: Curs 8 (23.11.2015)Dinamica drepturilor reale principalModalitatile juridice ale dr reale principale.Alteori se vb desp[re modalitatile juridice ale dr de proprietat. ambele

notiuni sunt corecte, dr de propr are modalitati diferite: propr ppr comuna si..., mutatis

mutandis aceste modalitati specifice propr se regasesc si in cadrul celorlalte dr reale principale, este motivul pt care ceea ce vom discuta cu modalitatile

juridice ale dr de proprietaate este valabil si pentru celelalte drepturi reale principale.

Idee regasita in mod partial in art 645 CC care se refera numai la proprietatea comuna si in care se arata ca regulile aplicabile proprietatii comune se aplica si in cazul altor drepturi reale care se exercita in comun de 2 sau mai multe persoane.

2 precizari sunt necesare ref la art 654 CC1. in realitate trebuie sa extindem nu numai regulile propr publice ci si regulile prop conditionale la celelalte dr reale principale2. textul vb de o extindere la toate dr reale a acestor reguli, in realitate este vb doar de dr reale principale intrucat in legatura cu dr reale accesorii, nu mai putem vb deextinderea regulii de la modalitatile juridice ale proprietatii ci ele vor fi carmuite de regulile aplicabile obligatiilor cu pluralitate de subiecte, tocmai pt ca aceste dr reale accesorii depind de dr de creanta, iar dr de creanta intra in continutu;l unor raporturi juridice obligationale.

Ne vom referi in continuare nu mai la mpdalitatile juridice ale dr de propr pt ca ele sunt timpice si pt celelalte dr reale principale, vom sti intotdeauna ca dc este vb de un dr real principal care se exercita in comun de 2 sau mai multe pers vor fi aplicabile regul;ile care carmmuiesc modalitatile juridice ale dr de proprietate.

Ce inseamna o modalitate juridica a dr de proprieetate?Distingem intre ipoteza in care dr de propr se prezinta intr-o forma pura si simpla: are un ag titular care ii exercita atributiile si situatiile in care dr de propr are 2 sau mai multi titulari, care exercita impreuna prerogativele dreptului.

Aceste prerogative pot fi exercitate de titularii multipli impreuna si diferentiat sa uimpreuna si concomitent.

Mai intai este posibil ca dr de propr sa aiba 2 titulari dintre care unul este numai virtual proprietar, nu are un dr de proprietate propriu-zis, are doar o virtualitate de drept, in timp ce celalalt titular are un dr de proprietate propriu-zis si exercita efectiv aceste atribute.

Exista deci o diferenta calitativa intre cei 2 titulari, este adevarat ca si titularul care are o simpla virtualitate de drept , poate exercita prerogativele comnferite de aceasta virtualitate, adica poate sa dispuna de acest drept incipient, numai ca dobanditorul va avea exact ce a avut trasmitatorul: adica tot o virtualitate de drept.

Formele de manifestatre a acestei proprietati conditionale in care atributele sunt exercitate concomitent dar diferentiate calitativ de titulari sunt: proprietatea rezolubila si propr anulabila.

Fara a inissta asupra acestor 2 forme ale propr conditionale, retinem doar esentialul:(restul in carte)- in ambele cazuri exista o incertitudine pe durata existentei proprietatii conditionate in legatura cu apartenenta dr de proprietate la patrimoniul unuia dintre cei 2 titulari. In ce consta aceasta incertitudine? Este posibil; ca in momentul in care se implineste evenimentul care afecteaza existenta proprietatii conditionate, unul dintre titulari sa piarda cu totul dreptul pe care il are, fie un drept propriu-zis fie o virtualitate de drept, iar celalalt titular sa devina titularul proprietatii in forma pura si simpla. Un singur exemplu: daca se incheie un contr de vanzare-cumparare sub conditie rezolutorie, asta inseamna ca dobanditorul este proprietar sub conditie rezolutorie iar transmitatorul este proprietar sub conditie suspensiva. Dc se implineste conditia, dobanditorul pierde dr de prop cu totul iar transmitatorul redobandeste integral proprietatea, momnet la care inceteaza incertitudinea care afecta apartenente dr la un patrimoniu sau altul, unul nu mai are niciun drept, celalalt devine proprietar pur si simplu. mai multe inn cursul tiparit.

A doua modalitate juridica si anume proprietatea comuna:-avem 2 sau mai multi titulari care exercita impreuna si concomitent fara a mai fi deci o diferenta calitativa intre ei, atributele dr de proprietate.

Atunci cand vb de exerciatarea tributelor impreuna de catre cei 2 titulari, trebuie sa tinem seama mai degraba ca fiecare are vocatia de a exercita aceste atribute, chiar daca nu o face efectiv.

Exista 2 forme ale propr comune:-propr comuna in devalkmasie-propr comuna pe cote parti.

In primul caz titularii propr comune in devalamsie exercita impreuna atributele dr , iar intre ei nu exista nici macar o dif cantitativa, cu atat mai putin o dif calitativaa.In cazul propr comune pe cote-parti, intre titulari desi nu exista o diferenta calitativa, exista totusi o dif centitativa intrucat dreptiul ca entitate intelectuala este divizat intre titulari. Chiar dc bunul care formeaza obirctul dreptului isi pastreaza unitatea.Diferenta cantitativsa dintre titulari are in vedere faptul ca dr este divizat intre ei, fiecare detine o cota parte din el, dar asta nu presupune ca o cota parte a unui titular ar fi mai amre decat cota parte a altui titulat. Exista chiar prezumtia relativa ca aceste cote parti ale titularilor sunt egale, cine are interes poate face dovada contrarie.

Nu trebuie sa punem semnul egalitatii intre propr comuna care este o modalitate juridica a dr de proprietate si modalitatile juridice ale patrimoniului, respectiv indiviziunea, comunitatea matrimoniala si patrimoniul profesional

comun. Diferenta este ca in cazul proprietatii comune este vb de un dr de propr privit ut singulii, un obiect privit ut singulii, pe cand in cazul modalitatilor juriidce ale patrimoniului, avem de a face cu universalitati juridice.

Putem sa analizam mai intai ceaa mai importanta forma a propr comune si anume propr comuna pe cote parti, care mai este denumita s icoproprietate.

dince am spus mai devreme=> cele 3 trasaturi care definesc aceasta propr:-pluralitate de subiecte, 2 sau mai multi titulari- bunul care formeaza ob mpropr isi pastreaza unitatea materiala, acest bun nu este fractionat material intre coproprietario-dr de proprietate ca realitate intelectuala este divizat in cote parti. Cotele parti se poot exprima prin procentaje, fractii matematice iar uneori in mod ezceptional prin unitatile de timp in care fiecare coproprietar exercita folointa asupra bunului: unu are 1/4, altu 3/4, un coproprietar foloeste bunul 3 luni pe an iar celalalt 9 luni pe an.

=> cotele parti din drept ale coprorpietarilor se intalnesc asupra fiecarei fraciuni materiale din bun.

Propr comuna nu se confunda cu... /..O relatie mai este necesara intre coproprietate si coposesiune.

Este o diferenta evidenta. LA coposesiune avem o stare de fapt iar la coporprietate avem o stare de drept.

Coposesiunea indelungata poate sda duca la dobandirea indelungata. Coposesiunea este manifestarea exeterioara a coporprietatii. Coposesiunea este obiectivarea atributelor dr de coposesiune.

Uneori exista concordanta intre stare de dr si stare de fapt, alteori nu exita concordanta. Cand copossesorii posedeaza o periaoda indelungata, pot deveni coproprietari.

Si coproprietate se clasifica in functie de cum mpoate sa inceteze sau nu prin partaj judiciar. Coproprietatea obisnuita poate icneta prin aprtaj judiciar iar cea fortata. nu poate inceta .(inceteaza si ea pe alte cai).

Uneori coproprietatea obisnuita mai este denumita si temporara iar cea fortata este denumita perpetua. Nu este corecta aceasta alternativa terminologica pt ca si porpr fortata poate sda inceteze. Este adevarat insa ca sub aspectul stabilitatii, coproprietatea fortata este mai stabila decat copropr obisnuita side regula are o durata mai amre in timp.

Este motivul pentru care organizarea juridica a coproprietatii obisnuite este mai simpla decat organizarea juridica a coproprietatii fortate. In vechiul CC nici amcar nu exista un set de reguli care sa organizeze coproprietatea obisnuita, totusi practica judiidcara si doctrina creasera

asemenea reguli si au fost preluate in NCC si alcatuiesc regimul juridic al copropr obisnuite.

Regasim aces regim juridic de la art 634-644. Si intr-un fel acest regim juridic este continuat cu regulile aplicabile partajuluii de la art 669-686 CC.

Discutam mai intai despre coproprietatea obisnuita si vom regasi prin aceasta notiune toate cele 3 elem definitorii: pluralitate sub, unitatea materiala a bunului care formea ob dr de propr si fractionarea matematica a dreptului ca realitate intelecutala/juridica. In plus, fata de coprop fortata, mai este si al 4lea elam: aceasta forta cde copropr poate sa icneteze si prin partaj judiciar.

Din trasaturile definitorii ale coproprietatitii obisnuite decurg 2 principii care guverneaza exercitarea atributelor acestei forme de coproprietate. Mai intai din ideea unitatiimamteriale a bunului care formeaa ob coproprietatii decurge regula/principiul unanimitatii. Asadar, in legatura cu bunul in intregul sa fie ca este vorba de transfpormarea substantei bunului, sau de distrugerea acestei substante, fie ca este vorvba de dreptul de proprietate in integul sau, este nevoie de acordul tuturor coproprietarilor pentru orice fapt material sau act juridic.

din ideea ca dreptul de proprietate este fractionat intelevtual intre coproprietari, decurge regula care afirma ca fiecare coproprietar poate dispune liber de cota sa parte din drept.

Dar in ceea ce priveste regula unanimitatii, severitatea ei a creat multe dificultati in practica, stari litigioase intre coproprietari, si pt imblanzirea acestei reguli, chiar si sub imperiul vechiului CC, practica judiciara si doctrina au gasit formule juridice prin care s-au accentuat intr-un fel sau altul abateri de la regula unanimitatii. De ex: s a afitrmat ca atunci cand un coproprieta incheie singur acte de administrare cu privire la bun are un mandat tacit din aprtea celorlalti sau savarseste o chestiune de afaceri. Noul cod civil, tocmai ca a optat pt o anumita organziare a coproprietatii obisnuite creand un regim juridic special a mers mai departe si a inlocuit regula unanimitatii cu regula majoritatii, numai in anumite situatii!

Cum se exercita tributele coproprietatii obisnuite?Trebuie sa tinem sama pt a intelege acest mod de exercitare de 2 criterii

si de o precizare: mai intai trebuie sa tinem seeama de cele 3 atribute ale proprietatii: poseseia folosinta si dispozitia toate privite ca elelemnt de drept si sa ne reamintim clasificarea actelor juridice, daca sunt privite ut singuli in acte de conservare(pastreaza substanta juridica a bunului), acte de administrare(normala utilizare si valorificarea economica a bunului in raport cu destinatia lui ) si acte de dispozitie. (actele prin care il instraineaza sau il greveaza cu sarcini)

Din perspectiva ut singuli, si nu din perspectiva patrimoniului sau masei patrimoniale. Un act de dispozitie privit ut singuli devine inc adrulk amse patrimoniale un act de conservare.

Mai avem in vbedere si precizarea pe care o cunoastem: nu confundam posesia ca stare de fapt uc pos ca atribut al dr de exercitare=> exrcitarea tributului posesiei avem in vedere un ob de dr care se obiectiveaza in elemente materiale sau acte juridice

coproprietarii stapanesc impreuna bunul si ca urmare fiecare poate savarsi chiar si singur fapte materiale sau poate incheia acte juridice care au ca scop conservsrea bunului sau conservarea dr de propr asupra bunului.

Daca insa stapanirea pe care o presupune atributul posesiei ar necesita si incehierea unor acte jurdice de dispozite atunci este nevoie de acordul tuturor coprorpietarilor.. Mult mai complexa este exercitarea folosintei ca atribut al coproprietatii. Mai intai disjungem uzus si fructus, iart in ce priveste uzus, treb sa tinem seama ca uzul se poate face prin fapte/acte materiale si prin acte juridice.

Usus exercitat prin fate materiale de catre coproprietari *(distingem in ipoteza inc are exista un partaj de folosinta si nu exista, in leg cu bunul care formeaza ob copropr)Dc nu exista un partaj de folosinta: in principiu toti coproprietarii pot savarsi acte materiale de utilizare a bunului. Daca ne am imagina situati extrema in care toti propr ar face in acelasi timp toate actele de administrare, situatia ar fi imposibila.De regula intre coproprietari exista insa o intelegere tacita sa uanumite uzante care permit utilizarea in comun a bunului fara asa apara conflicte intre ei. Presupunand ca unul dintre coproprietari ar utliliza singur bunul, ceilalti sun indreptatiti sa ceara o desp[agubire in masura in care au fost privati de folosinta bunului.

Dc nu se inteleg intre ei coproprietartii in leg cu utilizarea comuna a bunului, pot sa recurga la partajul de folosinta (a nu se confunda cu partajul dreptului). Acesta se refera de fapt numai la un atribut al dr de proprietate, in principal la utilizarea prin acte materiale, si atunci coproprietarii pot incheia o conventie prin care sa stabileasca ce parte din bun foloseste fiecare,c e acte de folofsinta poate sa faca asau in ce unitati de timp foloseste fiecare bunul respectiv. CC este foarte clar ina ceasta privinta: art 639 prevede ca modul de folosire al bunului comun se stabileste prin acordul coproprietarilor iar in caz de neintelegere prin hot judecatoreasca. NCC curma o controversa care exista sub imperiul vcc care punea in dicutie adminisibliatatea partajului judiciar de folosinta.

Dc avem in vedere actele juridice prin care se realizeaza utilizarea bunului, atunci casificarea facuta mai sus este foarte importanta. Intr-adevar prin infrangerea regulii unanimitatii, noul cod civil a acceptat ca daca este vorba de acte de administrare, se aplica regula majoritatii: adica actele pot fi cfacute cu acordul majoritatii cotelor parti din dreptul de proprietate. Dc e vb de acte de conservare, acestea pot fi facute de oricare dintre coproprietari, dar chiar in leg cu actele de adm treb sa vedem ce spuna rt 641 primele 3 alin. Enumerarea facuta este doar enuntiativa nu exhaustiva,d eci pot fi multe asemenea acte de administrare, fiecare in parte nu are semnificatia unui act de dispozitie. important ese numarul cotelor parti, nu numarul coproprietariloralin 2: Dc in minoritate este un coproprietar iar decizia luata de majoritate este excesiva, si nu si da acordul, decizia nu se ia. Este o aparare a minoritatii in fata anuzului majoritatiialin 3: Dc nu se realizeaza majoritatea pt decizie, impotriva coproprietarilor indatrratnici exista remediul din acest text: instanta poate suplini vointa coproprietarului indaratnic. In mod exceptional judecatorul poate sa decida in locul coproprietarului in cazul unui act indispensabil, util al bunului, daca coporpr nu invoca motive temeinice.

In legatura cu primul alineat: trebuie sa fie citit si in lumina alineatului 4: se face referire la 1 la cesiuni imobiliare, iar la in 4 afla ca actul treb sa fie limitat la 3 ani, altfel devine act de dispozitie.

Asa se exercita atributul usus: prin acte materiale si juridiceCat ce priveste atributul fructus: tinand seama de regula unanimitatii,

toti copropr au dr la culegerea fructelor in raport cu cota lor parte din dr de propr, numai ca treb sa tinem cont de faptul ca odata ce fructele sunt separate de bun ele insele devin obiect de coproprietate. Dc ele nu au fost culese proportional cu cota parte a fiecaruia, cel care a primit mai putin poate sa ceara dierenta de la cei care au primit mai mult, fie chiar inainte de partajul bunului, fie odata cu partajul bunului.

Dc e vb de fructe naturale sau industriale nu se pune probl prescriptiei intrucat dr de propr este imprescriptibil. Fiecare coprop are o cota parte din dr de propr auspra fructelor.Dc e vb de fructe civile, este vb de venituri, dr de creanta, si ca urmare dc un copropietar a incasat mai multe venituri decat se cuvenea, celalalt poate sa i ceara diferenata in maxim 3 ani de la data incasarii furctelor. Aceasta idee o avem in art 637 si in alin 2 si 3 din 638. ipoteza 1: nu sunt consumate, nu au perioada de prescriptiem, dc au fost consumate de celalalt proprietar, se naste un dr la despagubire, care e dr de creanta, prescriptibil in 3 ani.

De la bun incepout cine incaseaza mai mult treb sa rtestituie iar dr de restituire este prescriptibil in 3 ani.

Dispozitia-materiala-juridica

ambele treb sa fie exercitate in acord cu regula unanimitatii, trebuie acordul tuturor coproprietarilor, culegerea producetelor sau acele acte care rpesupun onsumarea substantei bunului sau cele care permit distrugerea partiala sau totala, in masura in care legea permite.Actele de dispozitie juridica treb sa tina seama de regula unanimitatii, art 641 alin 1:...

Regula unanimitatii nu mai poate fi infranta sub aspectul posesiei legale.Dc un copropr incheie un act de dispozitie cu privire la intregul bun?; art

645:......Sanctiunea nu este nulitatea actului, sanctiunea este inopozabilitatea actului fata de coproprietarii care nu au participat la incheierea conventiei, valabil si pt actele incheiate fara respecatrea regluii acordului majoritatii cotelor coproprietarilor.Care e soarta actului juridic inopozabil?-nu e nul, e valabil, dar cum se executa? Orice coporproetar care nu a participat are calea unei actiuni posesorii impotriva dobandiotorului. Ce face acum dobanditorul? (pt ca acul e valabil)Posibilitatea 1: se aplica reguilile de la vanzarea bunului altuia, caz in care contr de vanzare este valabil pt ca el presupune obligatia vanzatoruluii =de e achizitiona bunul si de al vine apoi, si la noi coproprietarul isi asuma implicit obligatia de a dobandi de la ceilalti copropr bunul. Nu se accepta ceasta idee pt ca la vanzare - cumaprtare cupmparatorul are lka indemana actiunea in rezolutiunea dc vanzatorul nu procura bunul.Actul juridic de dispozite incheiat cu incalcarea regulii majoritatii este un nact juridic incheiat su b conditie suspensiva: dc la partaj bunul o sa intre in patrimoniul propr care a vandut bunul, acel contrarct devine retroactiv valabil , dc nu, dobanditorul va pierde bunul. Un titular are un dr virtual iar altul un dr efectiv.

Fiecare coproprietar este stapana pe cota sa parte din drept sio paote sa o vanda sau sa o instraineze, poate dispune liber de cota sa parte din drept, pt ca in privinta asta nu mai este supus regulii unanimitatii. (Cursul de liberateConstuim insitutii puternice care sa apere libertate.Dar care e cea ma i importanta cale? Pt a fi liberi cu adevarat, trebuie ca legea sa fie deasupra noastra, a zis Cicero acum 2000 ani, a fost spus acum 800 ani vedem pe mal;urile raului Tamisa 2 aramte de cavbaleri gata sa inceapa batalia

dar inainte de asta negociaza, una era armate regelui Ioana fara de tara iar cealalta era armata baronilor raculati imporiva lui=> in urma negocierii a rezultat Magna carta libertatum care multa vreme n a fsot interpretat ca acum. Si regele trebuie sa se supuna legii. Nu cei care guverneaaza sunt deasupra normelor, ci legea este deasupra guvernantilor si guvernatilor, la englezi este rule of law= legea domneste, idee reluaa cu 500 si ceva ani mai tarziu in Prusia, unde Frederic al 2lea aimpus un concept care intr-un fel sau altul insemna reluarea ideii domniei legii: conceptul german era statul de drept. Cand frederic cel amre a constuit palatul de la saint.. replica a Versailluli, a fost suparat pt ca in fata castelului era o moara de vant care i obtura peisajul, regele l a chemat pe proprietar si a zis darama moara si el a zis ca nu o darama pt ca din acea moara traieste el si familia lui. Regele a incercat sa l oblige dar morarul i-a spus: Maiestate, mai sunt judecatori la bBerlin, unde a si castigat procesul impotriva regelui. Cea mai frumoasa sintagma este a englezilor, the rule of law.Dar ce fel de lege? cum treb sa fie ea pt a fi deaspura tuturor? Next time)

Cum icneteaz coproprietatea obisnuita- un coporpr poate cumpara cotele parti de drept ale celorlalti coproprietari, sau le mosteneste, sau incheie o alta onventie indiferent de natura ei (gratuit, oneros) prin care ceilalti copropr cedeaza unuia cotele lor, sau toti vand unui tert, sau un copropr uzucapeaza cotee parti ale celorlalti.Mai este si partajul= operatia juridica prin care dreptul de propr comuna pe cote-parti se transforma in dr de proprietate exclusiv, fie prin impartirea materiala a bunului fie prin atribuirea bunului unui coproprietar, fie prin vanzarea bunului si impartirea pretului intre coproprietari. Se sisteaza astfel starea de coproprietate.

Fiecare coproprietar are dr de a cere partajul, acest dr deste un drept potestativ, se exercita printr-o manifestare unilaterala de vointa, fiecare coproprietar in mod unilateral prin vointa lui poate sa ceara fie incheierea unei conventii de partej iar dc acestia refuza poate sa ceara instanei partajul judicia. Fiind un dr potestativ, dr e a cere partajul este impresciptibil.Este adevarat insa ca prin intelegerea coproprietarilor, execitarea dr potestativ de a cere partajul poate fi suspendata dar pentru o durata de cel mult 5 ani. Dc s ar incheia o conv de supendare a partajului pt o durata mai mare de 5 ani, ea ar fi nula relativ, si s-ar reduce durata suspendarii la termenul de 5 ani (nulitate relativa partiala).

Este posibil ca un coproprietar sa uzucapeze cotele parti ale celorlalti coproprietari, deci dr de a cere partajul poate fi paralizat prin prescriptie achizitiva. Poate fi exercitat si pe cale actiunii oblice: Creditorii unui copropr pot sa ceara partajul in numele copropr debitor=> starea de coporpr obisnuita este una esentialmente temporara.

Chiar atunci cand judecatorul poate amana partajul pt o perioada de 1 an chiar dc a fost cerut de un copropr, asta nu inseamna ca este anulat dr potestativ de a cere partajul, este vb de o masura de echitate in masura in care situatia o impune. (amnularea)Partajul de poate realiza pe 2 cai si in 3 modalitatiSe paote reliza prin conventie sau pe cale judiciaraModalitatile de partaj sunt 3 si => din definitia partajului. In masura in care bunul care form ob copropr poate fi impartit in antura intre coprorpietari, fiecre devine propr exclusiv pe partea din bun care i-a fost atribuita, dc aceste parti materiale prin care a fost fractionat bunul nu suntegale valoric, cei care au primit mai mult vor plati diferenta valorica celorlalti sub forma de culve..?- atirbuirra integrala catre un copropr, iar cel care a primit bunul devine propr exclusiv al bunului cu obligatia de a plati celorlalti coprop culte echivalente cu cotele parti pe cre acestia el aveau-bunul se vinde si cum banii se pot imparti intotdeauna, suma obtiunta se imparte intre coproprietari. Dc nicio modalitate nu este posibila judecatorul respinge cererea de partaj ceea ce nu inseamna ca este anulat dr potestativ de partaj, oricare din copartasi poate face o noua cerere atunci cand una dintre cele modalitati de partaj este posibila.

Coproprietatea fortata. Atunci cand nu inceteaza un partaj judiciar, coproprietatea poarta

numele de coproprietate fortata. Aceasta forma de coproprietate este reglementata in codul civil de la art 647- 692, incluzand si propr periodica.

In cazul coproprietatii fortate regasim elem definitorii ale coproprietatii: pluralitatea sub, unitatea materiala a bunului, fracturarea matematica a bunului, si in plus imposibilitatea incetarii coproprietatii prin partaj judiciar, deci este posibil partajul conventional in imprejurari speciale.De regula cand e vb de coproprietate fortata, bunul care formeaza ob oproprietatii este eccesoriu in raport cu un bun principal, exemplul cel mai cunoscut: in cladirile din mai multe spatii locative apartinand unor copropr diferiti, partile comune parti tuturor (scara, pot)Ori de cate ori acest caracter accesori subzista, dispozitia asupra macestor bunuri se poate face numai odata cu dispiztia asupra bunului princiapl (accesorium, sequivitur principale)

Cazurile de coproprietate fortata -coprorpietatea asupra partilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente, exista raport deacceorietate-coproprietatea supra despartiturilor comune: rap de accesorietate-proprietatea asupra bunurilor de familie, nu mai exista rap de accesorietate

- proprietatea periodica, tot o forma de coproprietate fortata-bunurile comune necesare sau utile pt folosirea a 2 imobile vecine situate pe linia de hotar dintre proprietati: potecile fantanile drumurile si izvoarele. -bunuri comune afectate utilizarii a 2 sau mai multe fonduri: o centrala termica sau alte instalatii care sdeservesc 2 sau mai multe cladiri, un drum comun intr-un cartier de locuit, lgea ar putea sa instituie si alte cazuri de coproprietate fortata. (gasim in cursul tiparit)

Devalamsie Pe langa propr comuna pe cote parti in oricare din formele ei, mai exista o alta forma de prop comuna si anume propr comuna devalmasa, caz inc are dr nu mai este fractionat matemati intre titulari, nici bunul material nu este divizat intre titulari, nici dr nu este divizat intre titulari, nu se stie ce cota parte din dr are fiecare dintre titulari, exita o deplina .comunitate sub aspect juridic si material.Cea mi cunoscuta este copropr comuna a sotilor cand se afla sub regimul comunitatii legale sau conventionale.

Este posibil ca proprietatea devalmasa se se nasca sidin act juridic: prin conbentia partilor ele pot sa stabileasca faptul ca ob stapanit in comun nu este divizat material si nici dreptul nu este divizat matemativ, in acest caz se aplica regimul de dr comun, regimul comunitatii matrimoniale, studiem mai mult la regimuri matrimoniale la dr familiei.

Curs 10 (8.12.2015)Modurile de dobandire a drepturilor reale principale

Hotararea judecatoreasca in cazul in care ea este un astfel de mod, ocupatiune, traditiune, accesiune.

De regula vom analiza aceste moduri de dobandire cu referire speciala la dr de propr privata dar mutatis mutandis unele dintre aceste moduri de dobandire sunt valabile si pt celelalte dr reale principale. Sun moduri de dobandire pe care le-am analizat anterioro.La posesie am analizat dobandirea fructelor prin posesia de buna-credinta. (la anul si contractele s imostenirea, sunt moduri de dobandire a dr reale).

In legatura cu hot judecatoreasca treb sa facem o distincit, astfel uneori hot jud este doar un mod de a siuplini consimtamantul unei parti in mecanismul incheierii contractului prin care se transmite un dr real. de ex: la dr de propr privata: dc se incheie mai intai un antecontract de vanzare-cumoparare iar una dintre partio refuza sa incheie contratul de vanzare-cujmparare la care s-a obligat, cealalta parte este indreptatita sa cearra instantei de judecata pronuntarea unei hotr care sa tina loc de contr de v-c daca si celelalte cond unt indeplinite. Hot jud nu este prin ea insasi un mod de dobandire a dr de propr, este doar un element a lmecanismului contractual

prin car se realizeaza acordul de vointa, judecatorul suplinind consimtamantul partii indaratnice. Pe de alta parte sunt cazuri in care hot jud este prin ea insasi un mod de dobandire a dr de proprietate. Hot judecatoreasca prin care se dispune retrocedarea in conditiile analizate. Aici hoit jud este prin ea insasi un mod de dobandire al dr e proprietate.

Ocupatiunea - este un mod de dobandire a dr de proprietate, numai a dr de proprietate, care consta i luarea in stapanire a unui bun care nu apartine nimanui cu intentia de a deveni proprietar.

intr-un mod asemanator este definita ocupatiunea in CC in art 941 alin 2?. => ca ocupatiunea ca mod de dobandire a dr de propr cuprinde in structura sa juridica 2 elemente: 1. este vb de posesie, ocupatiunea este tratata ca un ef al posesiei. Nu este vb de o anumita durata a posesiei, ceea ce intereseaza in cazul ocupatiunii este momentul initial al poseiei, din acel moment cel care ia in stapanire bunul devine proprietar daca si a doua conditie este oindeplinita: bunul luat in stapanire treb sa faca parte din categoria lucrurilor care nu apartin nimanui.

Care sunt aceste lucruri: folosim termenul de lucru intrucat numai in masura i care este apropriat lucrul devine bun. Prin apropriere lucrurile corporale ies din ordina natruala si intra in ordinea juridica devenind bunuri. Dar care nu pot deveni bunuri? Asa-numitele lucruri ocmune, res comune.- aerul apa, lumina . Aceste lucruri comune nu pot fi apropriate ca intreg. Nimeni nu poate fi proprietarul luminiii ca atare dar parti dina ceste lucruri comune pot fi apropriate, dc se comprima aeraul in roata de la masina putem deveni proprietari pe acea cantitate de aer, dc apropriem o cantitate de apa, devenim proprietarul apei in cantitatea apropriata.A doua categorie de lucruri care nu apartin nimanui sunt lucrurile fara stapan. Art 941 alin 2: bunurile modile abandonate,. animale salbatice, fructele de padure, plantele medicinale. Se impart in 2:Lucruri care mnu au avut niciodata un stapan: animale salbatice, frute de padure, ciupercile comestibile , pot f iapropriate dar cu respecatarea reglementarii legale speciale: pt peste, pt plante de padure, etc. Aproprierea se poate face prin ocupatiune dc sunt respectate aceste reglementari-a doua categotrie de lucruri aras stapan suna cele care au avut stapan dar caer au fost abandonate sau la care s a renuntat la dr de propr : aceste bunuri recad in starea naturala si devin lucruri. Asa este vb de bunuri mobile abandonate sau bunuri imobile la care s a renuntat la dr de propr, iar declaratia a fost inscrisa in cartea funciara. In leg cu imobilele care au facut obievtul unei renuntari la dr de proprietate, CC prevede ca imobilele respective trec in proprietatea comunei

orasului sau municipiului pe raza teritoriala a caruia se afla prin hotararea consiliului local. Aceste bunuri imobile pot fi uzucapoate dc nu se emite o aceasta hotarare. Hot c l prin csare sa iau in stapanire aceste imobile poate fi inscrisa in cartea funciara numai daca intre timp nu au fost uzucapate de alte persoane.

Asadar concluzia este ca: bunurile imobile nu pot fi dobandite prin ocupatiune niciodata, ele ori trec in proprietatea comunei/orasului sau municipiului in conditiile aratate, ori uzucapate, ori dc este vb de imobile din strainatate in leg uc care statul are vocatia sa le ia, mosteniri vacante ale cet romani, acestea trec direct in patrimoniul statului in dom privat, fara a fi nevoie de vre-un alt act. Dc se afla in strainatate aceste imobile nu mai pot fi uzucapate. Per a contrario nma ibunurile mobile pot fi dobandite prin ocupatiune: fir anumite parti din lucruri comune, lucruri mobile abandonate, lucruri care n au avut niciodata stapan. cu ipoteza 2 ocupoatiunea are cea mia larga sfera de aplicare , uneori e greu sa intelegem cad de larga este aceasta scara, dar mai ales in marile orase in fiecar zi in fiecare gospoarie sunt abandonate bunuri mobile sub forma de deseuri, vom avea sfera de aplicare ff ampla a ocupatiunii .Un lucru mobil este abandonat dc pe de o parte propr se autodeposedeaza, renunta la stapanirea materiala asupra bunului, si prina sta practic isi manifesta si vointa de a nu mai fi proprietar. Si aici sunt 2 elemente: un element volitiv, un act de vointa, pe de alta parte un element material care inseamna autodeposedare: faptul amterial al abandonului

Nu trebuie sa confundam lucrurile abandonate cu bunurile pierdute, CC are o reglementare speciala si precizeaza ca in cazul lbunurilor pierdute nu e cazul de o stingere a dr de proprietate. Cand se abandoneaza un lucru mobil, dr de propr se stinge, bunul pierdut nu si pierde acest drept, isi pastreaza proprietarul, deci cn gaeste un bun pierdut nu si l poate insusi pt ca savarseste o infrtactiune. Exista o procedura speciala pt restituirea bunurilor pierdute catre proprietarii lor . art 942-945. - reglementare al nivel general, pt ca mai avem si reglementari speciale, la autoturisme care nuanteaza procedura referitoare la aceste bunuri pierdute.Mntiune necesara se face in leg cu tezaurul: nu e vb nici de un bun abandonat, nu e vb nici de un bun pierdut, este o situatie speciala pt ca cel care ascunde sau ingroiapa anumite valori fie inr-un bun mobil fie intr-un bun imobil nu renunta la dr de propr ci recurge la o forma de protectia a prorprietatii, daca insa nu se mai cunoaste cel ca a ascuns tezaurul sau comoara iar tezaurul este descoperit de o alta pers decat proprietarul , atunci C Cprevede ca prin ocupatiune dr de propr asupra tezaurului este dobandit in .. de persoana care l-a descoperit s ide persoana care este proprietarul bunului in care a fost ascuns

tezaurul . Important este ca in toate cazurile sa nu existe alta pers care sa poata sa faca dovada ca este proprietar. Nu e vb de un bun pierdut, ci de un proprietar p[ierdut ,, fortan limabjul.Art 946 alin 3: restrictiile privind dobandirea tezaurului.

Traditiunea Este enumerata ca un mod de dobandire a proprietatii in art 557 alin 1 CC. Nu mai e nicio indoiala astazai ca traditiunea este un mod de dobandire al dr de propr, dar ce este traditiunea? Trebuie sa avem in vedere cele 2 acceptii ale traditiunii, in ambele acceptii, traditiunea este un mod complet de dobandire a dr de propr sau dupa caz de nastere a unui dr de creanta intrucat cuprinde in structura sa juridica o conventie, pe de o parte, pe de allta parte un fapt material, remiterea materiala a bunului care face obiectul. Remiterea materiala a bunului are o semnificatie juridica in functie de conventia partilor. Dc prin intelegerea lor conventiile au in vedere chiar dr de propr asupra bunului, atunci este vb de traditiune ca mod de dobandire a propr. Daca insa partile au vrut sa incheie un comodat sau un depozit, si intelegerea lor se refera la un asemenrea contract, atunci remiterea materiala a bunului este ca o conditie pt remiterea bunului- contracte reale, vb la obligatii. => ca prin ea insasi, remioterea materiala a bunului nu are o semnificatie univoca, ioar efectul ei juridic depinde de intelegerea pe care partile o au in legatura cu aceasta remitere materiala. Pe noi ne intereseaza acea traditiune in care aprtile s-au inteles ca prin remiterea materiala a bunului sa se transmita chiar dr de proprietate: 2 ipoteze- ipoteza darului manual: donatia unor bunuri mobile de valoare mica , caz in care nu mai e necesara forma autentica care altfel exprima solemnitatea donatiei si este suficienta remiterea materiala a bunului mobil care ia locul actului autentificarii donatiei- titulirle de valoare al purtator (ex: actiunile la purtator), acestea se transmit prin simpla traditiune, prin transmiterea inscrisului in care este incor porat acvel tiotlu de valoare./ Trebuie sa vedem care e intelegerea partilor pt ca n ar fi exclus ca titlul la purtator sa fie dat in depozit.

Accesiunea Este un termen polisemantic. Uneori semnificatia accesiunii este de natura sa nasca anumite confuzii. Asa se intampla in sistemul vechiului cod civil, intrucat accesiunea era tratata pe de o parte ca o limita a exercitarii dr de propr privata iar pe de alta parte ca un atribut care intra in contiuntul juridic al dr de propr privata, ambele perspective erau eronate si creau confuzii, in realitate accesiune nu este nici o limita a proprietatii si cu atat mai putin o prerogativa din continutul juridic al proprietatii. Chiar si in cc actual, accesiunea n are o sg semnificatie si deci facem un inventar al acesti notiuni

- mai intai este un fapt material care consta in unirea a 2 bunuri dintre care unul este principal iar altul este accesoriu, asadar acest fapt material presupune un raport de la principal la accesoriu intre 2 bunuri sau intre un bun si un lucru. Caracterula ccesoriu se stabilerste fie in raport cu destinatia , in masura in care un lucru este destinat sa serveasca explatarii unui alt bun, alteori acest raport se stabileste in functie de valoarea acestor bunuri, alteori cantitatea este cea care defineste acest raport, sunt de asemnea situatii in care acest raport se exprima prin : superficie solo..., ceea ce inseamna ca terenul este bunul principal iar ceea ce se afla pe teren este bunul accesoriu, sunt situatii in care acest adagiu se inverseaza, cume ste in cazul. dr de superificie cand dr .. ,,,este accesoriu asupra lucrarii aflate pe teren. Trebuie sa existe intotdeuna o unire intre 2 bunuri sau intre un bun si un lucru, sunt situatii in care un lucru inca n a fost apropriat, se uneste cu un bun care are stapan.

A doua semnificatie a accesiunii este dreptul potestativ de accesiune. Asadar CC prevede ca in anumite situatii in care se realizeaza unirea lucrului accesoriu cu lucrul principal, se naste un dr de accesiune ca dr potestativ, iar in exercitarea acestui dr potestativ, proprietarul lucrului principal devine si proprietarul lucrului accesoriu. Prin ipoteza dr de accesiune se naste numai atunci cand evb fie de 2 bunuri aparinand unor propr diferiti fie e vb de lucruri fara stapani si unul apartine unui proprietar. Nu intotdeuana ffapul material al unirii unui bun principal cu unul accesoriu duce la nasterea dr de acesiune

A treia seminifcatie: accesiunea ca mod de dobandire a dr de propietate . Cand cele 2 bunrui care se unes/ bun+ lucru fara ca ambele sa aprtina aceluias proprietar, ef accesiunii fie direct fie indirect- prin exercitarea dr potestativ de acccesiune, este in primul rand dobandirea dr de propr asupra bunului accesoriu de catre proprietarul bunului principal, este vb de un eef direct atunci cand nu se naste un dr pot de accesiune, iar ef indirect atunci cand nascandu se un dr de accesiune ca dr potestativ, dobandirea dr de propr depinde si de exercitarea dr potestativ de catre propr bunului principal.

A patra acceptie a accesiunii este prezumtia de accesiune, Intr-adevar in CC exista prevederea potrivit careia se prezuma ca proprietarul terenului este si proprietarul lucrarii aflate pe teren. Mai mult decat atat, se prezuma ca acea lucrare a fost facuta de catre proprietar pe cheltuiala sa. Asadar este vb de 3 prezumtii, art 579 alin 1: .....Acest text ne spune ff clar ca prezumtia are multiplu obiect: ca lucr e facuta de propr terenului, 2 lucrare nu e facuta numai de porpr ddar si pe cheltuiala acestuia, si prezumtia 3: proprietarul imobilului asuopra care s a facut lucrarea este proprietarul lucrarii.Toate cele 3 prezumtii sunt relative, cel interesat poate sa rastoarne toate cele 3 prezumtii sau numai unele dintre ele. Cand se rastoarna toate cele 3

prezumtii ne afla in ipoteza dr de superifice fie in ipoteza in care o persoana face lucrarea pe ilobilul altei persoane fie utlizind materiale si manopera proprie si utilizand materialele unei terte persoane si manopera.

LA rasturnarea acestor prezumtii aajungem la accesiune.5. Accesiunea este o regula de interpretare in amteria acetelor juridice. a

ceasta rg de interpretare poate fi formulata : orice clauza inscrisa intr-un contract care are ca obiect un bun principal isi intinde efectele asupra tuturor accesorii acelui bun principal chiar dc ele n au fost expres prevazute in actul juridi. de ex, intr-un contr de vanzare-cumparare, chiar dc nu sunt mentionate si accesoriile bunului, contr se interpreteaza ca vointa partilor a avut in vedere nu numai bunul ci si toate accesoriile acestuia.

Ne intereseaza primele 3 acceptii in discutia pe care o facem in continuare despre accesiune ca mod de dobandire a dr de propreitate.

Mai analizam care este tipologia faptului material care consta in unirea luurlui/ bunului accesoriu cu bunul principal. Avem 3 ipoteze de unire a lucrului sau bunului accesoriu cu bunul principal:- aceea in care avem un lucru fara stapan care se uneste cu un bun apartinand unui proprietar determinat iar intre cele 2 bunuri se stab un rap de la accesoriu la principal. - ambele sunt bunuri si apartin aceluias proprietar. In acest caz nu mai e vb de un mod de dobandire a dr de propr, intr-adevar ambele bunuri au acelasi proprietar, este vb de recompunerea substantei bunului care formeaza ob dr de propriette sau crearea unui ansamblu de bunuri ca urmare a acestui fapt material. Ex : proprietarul construieste cu mat si manopera sa pe prorpiul teren o casa, se schimba substanta bunurilor in locul materialelor de const apare o casa, dar in acelasi timp pt ca se uneste cassa cu terenul avem un ansamblu de bunuri unite , e vb de schimbarea confiuratiei materiei bunurilor care se afla in acelasi patrimoniu, nu e chiar o dobandire- cele 2 bunuri apartin unor proprietari diferitiIntr-o asemnea ipoteza prorpietarul bunului principal devine direct sau indirect, prin exercitarea dr de accesiune si proprietar al bunului accesoriou air dr de propr asupra bunului accesoriu initial se stinge.

In legatura cu aceasta a 3a ipoteza de unire a celor 2 bunuri: principale si acesoriu o sa distingem ma imulte forme de accesioune:-accesiunea imobiliara, caz in care intotdeauna bunul principal este un bun impbil iar bunula ccesoriu este fie mobil fie imobil. este de 2 feluri accesiune imbmiliara naturala: se petrece fara interventia omuluiartificiala: unirea celor 2 bunuri se facce cu interventia omului-Accesiunea mobiliara: ambele bunuri sunt mobile- luam din CC

Accesiunea imobiliara artificiala.

(Pt a vb de domnia legii ce fel de lege treb sa avem orice lege poate sa domneasca? o lege justa este si predictibila si stabila. Acolo unde normele de conduita se schimba este erodat chiar caracterul normelor. E greu sa avem legi drepte, pt ca echitatea nu se invata peste noapte si de obicei nu este atributul legiuitorilor. Intelepciunea de a descoperi legile drepte de obieci nu apartine legiuitorului. Legile drpte sunt cele verificate de secole / milenii, iar in aplicarea lor cotidiana s-au dovedit a fi drepte: pot crea un raport echilibart intre membrii unor comunitati in aplciarea lor. Trebuie sa ne intoarcem al eseprienta, la cutume, la obiceiuri,numai prin verificare indelungata vreme intemeiata o regula de conduita dobandeste caracterul just/ drept. Iata de ce ccea mai buna lg e cc, in acest cc nu sunt norme inventate peste noapte, nicio norma n a fost inventata de redactorii CC, cu atat mai putin de parlament. Sunt rodul a mii de ani de experienta juridica, regulicare au cel ptuin 400-500 ani care au fost create in nordul Frantei, sau norme veriicate in ceea ce priveste caracterul lor just in codurile altor tari vreme de sute de ani sau prin jurisprudenta. Pt a avea o lg buna trebuie sa cautam in experienta umana acele reguli care si-au dovedit justetea in aplicare. De obicei cand esti baiat destept creezi multe nedrep[tetio sau unde i minte multa, e si prostie pe masura. Dr nu e o zona de originalitate, e o zona in care conservam valori, e o zona de traditii, valoarea adevarata este valoarea traditiei care este conservata intr-o lege. Altfel s-ar putea ca n lucru nou sa darm=e casa in care stam iar sitemul NCC este casa in care stam. dc avem un NCC, nun inseamna ca e si nou, asta e vechiul cod civil, este codul lui Napoleon.)

Accesiun ea imobiliara artificiala.- ne aflam in aceasta ipoteza ori de cate ori unirea celor 2 lucruri se face prin interventia omului, pt analiza aceasta forma de accesiune 2 notiuni sunt importante:-1. notiunea de lucrare. De obicei se vb de teren si constructia sau plantatia aflata pe teren. Dar pe langa plantatie sau contructie ar putea fi si alte tipuri de lucrari. De aceea vb de notiunea de lucrare.

In sectiunea 3 din cap despre accesiune aceasta notiune este folosita in mod constant dar prin lucrare intelegem fie constructia, fie plantatia, fie orice alt tip de lucrare care se incorporeaza intr-un imobil. Mai trebuie sa tinem seama ca lucrarile sunt de mai multe categorii:-lucrari autonome si-lucrari adaugate .Art 578 CC defineste aceste lucrari. Se face distinctie intre lucr autonome si adaugate, cu caracter durabil s iprovizoriu, lucrari necesare utile si..., toate acest otiuni sunt necesare pt a intelege accesiunea artificiala.

Ne mai intereseaza conceptul de imobil: CC zice ca o lucrare poate fi efectuat nu numai asupra unui teren ci si aupra unei constructii, bunul principal poate sa fie nu numai un teren ci si o contrsuctie: cand se adauga un etaj la o constructie existenta, lucrearea se realizeaza asupr unui imobil care este tot constructie.

Pe baza acestor precizari dstingem intre mai multe cazuri deaccesiune imboiliar artificiala:-art 58a CC, proprietarul imobilului realizeaza el insusi lucrarea asupra imobilului dar folosind materialele altei persoane. In acest caz in masura in care proprietarul imobilului nu devine si proprietarul materialelor pe temeiul posesiei de buna-credinta, atunci el devine propreitarul lucrarii pe temeiula ccesiunii mobiliare artificiale, caz in care nu se mai naste un dr potestativ, de accesiune, efetcul constitutiv este imediat pe masura incorporarii materialelor in imobilul respectiv. Pe langa ef principal, ef acizitiv de proprietate, al 2 lea efect este naterea dr de creanta al propr materialelor de a fi despagubit. Acesta va fi depagubit cu val materialelor de la data la care se pronunta hot jud sau de la data la care se realizeaza intelegerea partilor.Caz 2 deacc imob art- o persoana refectuaza o lurare cu materialele sale adar asupra imobilulu ialtei persoane. Este ipoteza in care lucrarea efectuata are carcacter autonom. Aceast ipoteza este reglementata in art 581-582 CC. Cele mai importante texte din materia accesiunii imobiliare artificiale !!!!!!! Comentarii=> dina ceste 2 texte ca in aceata ipoteza de accesiune imobiliara artificiala, realizarea lucrarii de catre o persoana, cu materialele asale asupra imobilului altei persoane nu are un ef direct acizitiv de proprietate. In acest caz, mai intai se naste dr potestativ de accesiune in favoarea proprietarului imobilului care este bunul principal. Propr imobilului bunului principal nu dobandeste imediat dr de propr asupra lucrarii, este nevoie ca el sa-s imanifeste vointa printr-un act unilateral pt a prelua lucrarea in proprietate. Nu este singura optiune pe care o are propr imobilului . El mai are i oa lta optiune: sa ceara autorului lucrarii sa cumpere autorul lucrarii sa cumpere imobilul al val pe cre acest o avea inainte de efectuarea lucrarii, iar dc autorul e =de rea credinta, paote sa i cere ridicarea lucrarii cu plata despagubirilor cauztae. Dr potestativ al proprietarului imobilului este cel care prin exercitarea sa duce la realizarea unui sau alteia dintre aceste actiuni, propr imobiului devine propr lucrarii doar dc si manifesta dr potestativ intr-o forma pozitiva, cere sa preia lucrarea ion patrimoniul sau, diferenta intre situatia autorului de buna credinta si situatia autorului de rea credinta se n refera nu daor la optiunile multipe pe care le are propr in raport cu construct de rea-cfredinta ci si la modul de despagubire. Autorul de rea-

=credina va puitea fi despagubit doar cu jumatatea din val materialelor si a manoperi sau a sporului de valoare dupa caz.Ce se uintampla intere mom la ccre lucr e relizata si propr imobilului isi realizeaza dr de accesiune: cine este proprietar asupra lucrarii? Intr-o asemena condtitie ne afla m in situatia proprietati rezolubile atipice, intre cele 2 momente asupora lucrarii esita un dr de porpr sub conditie rezolutorie iar porprietarul imobilului are dun dr de porp sub cond duspensiva, ce onceteaza atunci cand propr imobilului isi exercita dr potestativ de a prelua lucrarea. Iar propr imobilului devine si propr lucrarii, asta numia dc propr imobilului preia in patrimoniul sau lucrarea, iar dc se cumpara imobilul de catre propr lucrarii, acesta devine propr pur si simplu, iar dc se muta lucrarea, aceasta este distrusa si ramenem in situatia initiala. Pana in momentul inc are propr imobilului isi exsercita dr potestativ, autorul lucrarii nu l poate sili sa si manifeste vointa intr-un fel sau altul, este un fel de sanctiune pt autorul lucrarii, clarificarea situatiei juridice va fi facuta doar de propr imobilului. Propr imobilului poate sa introduca o actiune in constatare in care sa obttina recunaosterea dreputilor sale ca autor al lucrarii: dr de porpeitate rezolubola si dr de creanta care se va naste dc propr imobilului va prelua imobilul in patrimoniul sau.

Este posibil ca porpr imobilului sa renunte la dr de accesiune, caz in care autorul lucrarii devine superfiicar.- art 793:... Avem alte 2 cazuri de stingere a dr de propr rezolubila primn ansterea unui dr de superifcie in fav porpr lucrarii, sau a bunuklui imobil catre un tert, care se va stinge cand tertul isi va exrcita dr de accesiune

Alta situatie: se efectueaza o lucrare adugata asupra imobilului altei persoane. In acest caz reglemntarea este cuprinsa in art 583-584 din CC, le comentam succint.Aceste texte reunesc in noul cod civil, 2 tipuri de solutii diferite care erau adoptate in regimul vechiului cod civil, adica in vechiul CC accesiunea imobiliara artificiala nu functiona decat atunci cand era vb de lucrari autonome, in cazul lucrarilor adaugate era asa numita teorie a cheltuielilor necesare utile si ... care se aplica in leg cu actiune in revendicare cand se punea problema restituirii bunului revendicat, NCC uneste aceasta diferentiere intre lucrari efectuate si viitoare cu sol de la accesiuena imobiliar artificiala si extinde aceste solutii si inc azul lucrarilor adugate, este o extindere prina daptare. In cazul lucrarilor necesare,a ccesiunea imobiliara opereaz imediat pe mmasura executarii lurarilor, propr imobilului nu poate refuza sa poreia in proprietate lucrarea tocmai pt ca este una necesara si va plati autorului lucrarii cheltuielile necesare, dc e de buna credinta, dc e de rea credinta va plati numai suma diminuata cu valoarea sporirii imobilului. Dc e vb de lucrari utile , se aplica

mutatis mutandis solutiile de la acesiunea imobiliara artificiala care are in vedere lucrari autonome, aiar dc e vb de lucrari... proprietarulimobilului poate sa preia lucrarea fara nicio despaguvbire pt autor, sau dc acesta este de rea credinta poate sa ceara ridicarea lucrarii de pe teren. Autorul de buna credinta poate sa ridice si el lucrarea dar inainte ca pproprietarul imobilului sa-si manifeste vointa de a o prelua. A patra ipoteza de accesiune imobiliara artificiala este regl in art 587 CC si are in vedere ipoteza in care o persoana efectueaza lucrarea auspra propriulu imobil cu materialele sale, dar depaseste grandita de proprietate a imobilului vecin. In acest caz, ncc are o solutie imprumutata din jurisprudenta italiana, nu mai opereaza accesiunea imobiliara in fav unui proprietar, cei 2 proprietari vor avea un dr de coproprietate asupra ansamblului de bunuri rezultate in urma efectuarii lucrarii. Numai dc autorul este de rea-credinta, proprietarul terenului paote cere inlaturarea lucrarii, cu daune intereseA 5a ipoteza: o persoana efectueaza o lurare cu materialele unui tert asupra imobilului altei persoane. Ipoteza reglementata in 594 din CC: in acest caz, se combina prima si a doua ipoteza de accesiune imobiliara artificiala. Vom avea pe de o parte raporturi intre autorul lucrarii si porpr materialelor, autorul lucrarii dc nu devine proprietar pe temeiul posesiei de buna-credinta va trebui sa plateasca o despagubire proprietarului materialelor. Rap dintre autorul lucrarii si propr imobilului se aplica solutiile mai sus analizate in functie de natura lucrarii: autonoma sau adaugata. Cateva observ comune pt toate tipurile de accesiune imob art- oin toate cazurile inc are se naste un dr de creanta in urma propr lucrarii ca jurmare a fapt ca propr imobilului preia in patrinoniu lucrarea, acest dr de creanta este sub conditie suspensiva. Din momentul inc are propr imobilului preia vonstrutia si tot de atunci incepe sa curga si termenul de rpescriptie extinct. Evaluarea facuta lucrarii este facuta in raport cu momentul la care este data hot jud. Dupa cum me de buna-rea credinta, are dr la despagub integrala sau jumatate- ori de cate ori se pune problema ca autorul lucrarii sa cumpere imobiluld e la propr imobilului si refuza sa-s indeplineasca obligatia, propr imobilului poate sa-i ceara pronuntarea unei hot judecatoresti care sa-i tina loc de contr de vanzare-cumparare. In ce priveste buna-reaua-credinta a autorului lucrarii: facem distinctie intre situatia in care autorul lucrarii are convingerea ca imobilul este in patrimoniul sau intemeindu-se pe caretea functiara iar in absenta pe un just titlu, este vb de aut de buna-credinta, si situatia in care autorul stie ca exectuaeza lucrarea asupra imobilului altei persoane,. Pana cand i se palteste creanta, autorul lucrarii are un dr de ipoteca legala asupra acesteia.

Curs 11 (14.12.2015)Uzucapiune, dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta, proprietatea aparenta ca mod de dobandire a dr de proprietate.

Esenta distinctiei dintre presc extinctiva (liberatorie) si presc achiztiva (uzucapiune este ca: in primul caz prin trecerea timpului dublata de pasivitatrea titularului dr subiectiv civil se stinge dr material la actiune, iar in al 2lea caz avem un dublu efect, mai intai dobandirea dr de proprietate de catre posesor si de cele mai multe ori in mod complemnetar stingerea dr de propr in patrimoniul celui care a pierdut posesia. (deci si posesia bunului de catre alta persoana)Uzucapiunea este reglementata in cc actual de la art 928 pana la art 93, pe langa aceasta reglementare mai treb sa avem in vedere inca 2 reglementari: cea din VCC: articolul 1890 si art 1895 , 1896, 1897, dupa cum ne intereseaza si reglementarea din decretul lege nr 115/1938Fiind vb de posesie indel;ungata, lg e punere in aplicare a CC a precizat ca aplicarea reglementarii referitoare la uzucapiune depinde de momentul inceperii p[osesiei. Numai dc posesia a inceput dupa intrarea in vigoare a NCC, dupa 1 oct 2011, atunci se aplica reglementarea uzucapiunii din NCC, daca insa posesia a inceput anterior intrarii in viogoare a NCC, treb sa vdem unde se afla bunul posedat/. Dc bunul posedat se afla in.. se aplica reglm din..Dc bunul poseydat se afla in regiunile care au facut parte din fostu imperiu austro-ungar se aplica in principiu reglm din decretul lege 115/1938, doar dc poessia a inceput oinainte de intrarea in vigoare a legii 70/96- publicitTE. DC POSESIA A INCEPIUT DUPA ACEASTA LEGE, SE APLICA VCC. Daca sunt situatii in care chiar in aceste regiuni pt un imobil dintr-un motiv sau altul nu exista carte funciara atunci se aplica reglementarea din vechiul cod civil in masura in care posesia a inceput pana la intrarea in vigaore a NCC.Aceste elem de dr trnitoriu arata ca si astazi este posibil; sa se faca in legautra cu uzucapiunea aplicarea prevederilor din VCC sau aplicarea prevederilor din decretul lege ../1938.

Am putea spune chiar ca aplicarea NCC in materie de uzucapiune va incepe abia de la 1 oct 2016 in cazul uzucapiunii tabulare si din 2021 in cazul uzucapiunii extratabulare si a uzucapiunii imobiliare.- lecturam din manualul tiparit probl de uzucapiune din VCC si din decret.

Uzucapiunea din NCC. Ce este uzucapiunea. In principal uzucapiunea este un mod de dobandire al dr reale principale intemeiat pe posesia de lunga durata , mai exact durata prevazuta de lege,. si pe manifestarea de vointa a posesorului de a invoca posesia sa ca temei al dobandirii proprietatii, asadar in structura juridica a acestui mod de dobandire ca si in alte cazuri avem si un fapt juridic(posesia o

anunita durata prevazuta de lege ) si o manifestare de vointa (act juridic unilateral prin care posesorul dupa ce a trecut durata ceruta de lege si dc sunt indelinite cerintele legale ale.., invoca in interesul sau dobandirea dr de propiretate sau alt dr real).Vb de dr potestativ de uzucapiune care se naste dupa ce a expirat durata legala de uzucapiune. In toate cazurile implinrea termenuluii de uzucapiune nu marcheaza pur si simplu dobandirea dr de proprietate de catre posesor, mai este nevoie de exercitarea dr potestativ pinr-un actunilateral, care uneori trebuie sa se faca intr-o anumita forma.

Functiile uzucapiunii:-functie probatorie-functie achizitiva

De multe ori s-a pus accentul pe functia achizitiva a uzucapiunii, dar in realitate celalta functie a avut si are o sfera de aplicare mult mai larga decat functia achizitiva, pentru ca mai ales in vechiul Regat in care nu a existat regimul de publicitate al cartilor funciare au fost si sunt in continuare mari dificultati pt probarea dr de proprietate in materie imobiliara.

In regimul de transcriptiun isi inscriptiuni, regimul de publicitate imobiliara in vechiul regat, dovada dr de proprietate imobiliara a insemnat de multe ori probarea intregului sir de transmisiuni prin care dr de proprietate asupra unui imobil a trecut de la o persoana la alta, din momentul nasterii dr de proprietate si pana in prezent. Altfel spus, cel care trebuie sa faca dovada dr sau de proprietate ar trebui sa coboare in timp cu efortul probatoriu si sa dovedeasca fiecare treapta a lantului de transmisiuni pana la primul proprietar. Este evident dc o asemena proba a fost numita probatio diabolica. In aceste ocnditii uzucapiunea a avut si inca are o functie probatorie foarte importanta pentru ca si cei care sunt proprietari de generatii pot sa faca cea mai puternica proba a proprietatii lor in materie imobiliara, proband ca sunt indeplinite conditiile uzucapiunii, dar intrucat ei sunt deja propr, uzucap nu mai este un mod de dobandire ci are doar o functie probatorie, iar uzucapiunea creeaza o prezumtie de propreitate absoluta, cei interesati pot sa faca doar dovda ca nu sunt indeplinite cerintele uzucapoiunii, dar dc acestea sunt ineplinite, prez de propr nu mai poate fi rasturantaFct achizitva: orid e cate ori posssorul nu e proprietar=> uzucapiune propriu-zisa ca mod de dobandire a dr de propr=> uzucapunea are un dublu efect in acest caz:-nasterea dr de propr in patrimoniul posesorului si-stingerea dr de proprietate in patrimoniul fostului proprietarL 2 LEA EFECT SE PRODUCE DACA NE AFLAM IN SITUATIILE DE EXCEPTIe in care imobilul nu mai are propr in trucat se facuse renuntarea la dr de propr. e

evident ca uzucapantul doandeste propr cdar nu se mai vvb de stingerea dr de propr ca ef al uzucap intrucat el era deja stins prin renunttareDomeniul de apicatie al uzucapDomeniul bunurilor mobile: restrans, desi nu neste exclusa, uzucapiunea mobiliara opereaza numai in acele cazuri in care nu sunt idneplinte cerintele prevazute la art 937 CC pentru dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta. In principal uzucapiunea se aplica imobilelor, dar pt a delimita acest domeniu de aplicare treb sa ne referim mai intai la dr dreale care pot fi dobandite prin uzucapiune iar apoi la bunurile care pot fi dobanditeNumai dr reale proncipale pot fi dobandite prin uzucapiune, nu si dr reale accesorii.

Cat priveste bunurile care formeaza obiectul uzucapiunii vem in vedere bunurile individual determiante, bunuri corporale si care se afla in circuitul civil.

Asadar nu pot fi dobandite prin uzucapiune bunuri de gen sau universalitati, bunuri incorporale, si nici bunuri care nu sunt in circuitul civil (bunuri din domeniul public, bunuri care desi sunt ob al propr private sunt declarate inalienabile prin lege sau printr-o clauza voluntara de inalienabilitate)

Elementele uzucapiunii:- presupune mai intai faptulk material in sens restrans al posesiei- o anumita durta a posesiei-uneori se cer si alte calitati ale posesiei: buna-cerdinta, sau intemeierea posesiei pe un just titlul.-mai e nevoie de manifestare aunilaterala de vointa a posesorului prin care si exercita dr potestativ de uzucapiune.

PosesiaIndiferent de forma uzucapiunii 3 cerinte treb idneplinite:-posesia treb sa existe-ea treb sa fie utila , adica sa nu fie viciata-treb sa aiba o anumita durata.

Pe langa aceste trei cerinte ale posesiei in functie de forma de uzucapiune mai pot fi impuse de legiuitor si alte cerinte: buna-credinta si justul titlu.

Daca sunt indeplinite cerintele legale si dc -sa exercitat si dr potestativ de uzucapiune, aceasta are efecte: ef achiztiv de propr care se produce intotdeauna si ef extinctiv de propr care se produce de regula, cat timp bunul posedat are un proprietar.

Dc e un impobil fara stapan, un imobil in raport cu care s-a renuntat la dr de propr, declaratia inscrisa in carrtea fncuniara, pposesorul poate dobandi imobilul prin uzucapiune...+. Dc ar fi bun mobil abandonta, ocupatiunea , simpla posesie, justifica dobandirea propr.

In CC 2 forme de uzucapiune-mobiliara-imobiliaraIn leg cu uzucapiunea imobiliara CC regelemnteaza uxucap tabulara si extratabulara in modul asemanator decretului lege 115/1938, este firesc sa fie asa intrucat NCC a optat in favoare sistemului de publicitate imobiliara cu caracter real si in completarea legii 7/1996 a mers mai departe si a instituit caracterul translativ de proprietate al inscrierilor in cartea funciara. Este adevarat insa ca deovamdata aces ef consitutiv/transaltiv de propr al inscrierii in carttea funciara, e ploduce deocamdata doar in unitatile adm teritoriale in care a ufost finalziate lucarrile de cadastru si au fost intocmite toate cartile funciare pt imobilele din acea unitate, practic e vb doar de cateva comune din Ro, in celaltle localitati n au fost finalizate lucrarile de cadastru si ef consoitutiv a linscrieirii in CF a fost anulat in rap cu fiecare unit adm terit pana cand aceste lucrari vor fi finalizate si pana cand vor fi intocmite cartile funciare.

NCC adoptand acel sistem al cartilor funciare, chiar dc efectul lor consitutiv nu este inca pe deplin realizat, face un pas important in directia realizarii securitatii juridice statice si dinamice. Uzucapiunea etratabulara si uzucap tabulara sunt ondisolubil legate de sistemul cartii funciare

Uzucapiunea extratabulara:- aceasta forma de uzucapiune este reglem in art 930Domeniul de aplicatie al acestei uzucapiuni: sunt 3 elemente care circunstantiaza acest doemniu e aplicare, 3 ipoteze in care este posibila uzucapiunea extratabulara1) 93a alin 1 lit a: proprietarul inscris in cartea funciara a decedat sau si-a incetat existenta (pers juridica)(absorbtie, comasare , lichidare, eventual reorganziare)

In legatura cu imobilele acelei persoane poate sa opereze uzucapiunea exyratabulara2) libera b) situatia in care a fost inscrisa in cartea funciara declaratia de renuntare al dr de propr3) nu exista carte funciara pt imobil.

Dc una sau alta dintre aceste 3 ipoteze exista, atunci se creaza premisa uzucapiuni i extratabulkare, iar pt ca ea sa opereze mai sunt necesare alte cerinte-sa ne afla in una dinc ele 3 ipoteze (on domeniul de apkcare al acestei uzucapiuni)- ,ai inainte ca posesorul sa ceara inscrierea in cartea funciara a dr sau real principal pe temeiul uzucapiunii sa nu se fi inscris in cartea funciara o alta

cerere a unei terte persoane prin care aceasta solicita ca dr de proprietate sa-i fie recunsocut. - sa existe posesia utila - posesia sa aiba durata de 10 ani (dc din '38, fata de el, a fost redusa durata posesiei la jumatate,era de 20, in VCC pt asa-numita uzucapiune lunga durata era de 30 ani, s-a scurtat mult durata )- posesorul sa ceaara inscrierea dr sau real principal inc artea funciara pe temeiul uzucapiunii.

In ceea ce priveste cerinta ca sa nu fie o terta persoana care sa nu fic erut insceierea porp drept in cf inainte ca zucuapantul sa inscrie el, treb sa avem cn are interes sa faca o asemenea inscriere.- in prima ipoteza au interes mostenitrorii/ succesorii persoanei respective-in a doua ipoteza nu este exclus sa un alt p[osesor sa invoce in favoarea sa uzucapiunea(sa existe o anumita posesie)-orice alta persoana, pt ca neexitand cf pot sa fie dobanditori ai dr care sa invoce propriul lor dr de proprietate, pe langa mostenitori si alti posesori.Trebuie sa se intocmeasca ocarte funciara in momentul in care cnv solicita inscrierea dr sau de inscriere a uzucapiunii.2.Care e momentul in care icnepe sa curga termenuld e uzucapiune (10). iar nue uitam la cele 3 ipoteze de carte funciara-in primul caz chiar dc posesorul a inceput posesia inainte de decesul pers fizica/ incetarea existentei pers juridice termenul de 10 ani incepe se gurga de la momentul decesului/inexistentie pers juridice.Dc posesoul a inceput posesia dupa data respectiva, termenul curge de atunci-solutia este simetrica, chiar dc posesorul a intrat in posesie inaitne de inscrierea declaratiei de renutnare, term de uzucap incepe sa curga de al acel moment, sau dupa, dc posesia incepe dupa declaratie-cand nu exita carte funciara, data echivalaza cu data intrartii in posesie (intotdeauna!!!-cand nu e cf)

In leg cu cel mai imp element al uzucapiunii: exercitarea dr potestativ de uzucapiune, cum se exercita acest drept?

art 930 alin 2: este foarte clar: uzucapantul paote dobandi dr numai dc si-a inregistrat cererea de inscriere in cartea funciara, numai dc a optat sa invoce uzucapiuena, si mai mult decat atat, de regula, exercitarea dr potestativ de uzucapiune treb sa se fac prin cererea de inscriere in cf, dar mia mult decat atat, in C proc civila exista cartea 6 privind procedurile speciale, titlul 12 referitor la inscrierea in cf a dr dobandite pe temeiul uzucapiunii.

Aceasta procedur presupune ca posesorul treb sa sesizeze instanta de judecata care va constata dc sunt indeplinte cerintele uzucap extratabulare si numai pe aceasta faca se face inscrierea in cf, observam ca de potestativ de

uzucapoune se exericta prin 2 manifestrai de vointa ale posesorului supuse cenzurii instantei de judecata si cenzurii registratorului de carte funciara.Sesizarea instantei de judecata nu este suficienta, treb sa se obtina si o hot judecatoreasca.

Dupa hot judecatoreasca se paote cere inscrierea in c funciara (a doua mainifestare de vointa)

Toata aceasta procedura speciala privind inscrierea in cf a drepturilor dobandite prin uzucapiune se aplica asa cum spune o recenta decizie pronuntata de IVCCj in recurs in interesul legii numai pt uzucapiunea extratabulara reglementata in ncc, adica va incepe sa se aplice cel mai devreme numai din 2021. (pt posesiile care au inceput sub imperiul acestui cod).

Totusi, s-ar putea ca si in 2021 sa nu fie termiante terminate operatiune de cadastru si cf in anumite ;localitati. (vikingii au facut primul sistem de cadastru pe la 960 in Anglia, c ce o r fi amsurat ei Anglia, cu pasu cu cotul..., mnu stiau vikingii de metru)

Asadar chiar dupa 2021 in amsuira in care nu sunt termiante lucrari de carte funciara si se vba pune probl uzucapiuni iextratabualre,m nefiind carti funcaire dr potesatativ de uzucapune imobiliara se va exerit afie prin cererea de hemare in judecata fie prin invocarea exceptie de posesor dc este chemat de propr initial . In amblee sotuatii aceasta exerciatre a dr potestativ de uzucapiune dc este admisa sau dupa caz exceptia de uzucapiune este admisa. Solutie regasita in lpa cc, solutie tranzitorie.Efectul uzucapiunii extratabulare: ef achizitiv, extinctiv de cele mai mutle oriCand se produce ef achizitiv? In mod normal dc se aplica solutia din CC,a r trebui sa spunem ca este momentul inscrierii dr ce incrtea funciara dar pana acolo, este momentul la care ramane definitiva hot jud prin care se constata uzucp s au prin care se admite exceptia de uzucapioune, sau ca varianta alternativa momentul la care se introduce cererea sau mom la care se invoca exceptia dc actiunea sau exceptia a fost acceptata. Nota bene, indiferent de solutie nu e vb de o retroactivvare, nu se intoarce in timp ef achzitiv pana la inceputul posesiei. La VCC, chiar dc nu avea vreo functie expresa, pe cale de interpretare doctrina si jurispridenta => ef achizitiv al uzucapiunii retoractiveaza pana la inceputul posesiei.

A doua forma de uzucapiune este uzucapiunea tabulara: art 931 CC,=> domeniul de alicatie textul spune ca uzucapiunea tabulara se aplica in cazul dr care au fost inscrise in cartea funciara fara cauze legitime. Cauza legitima est temeiul, actul juridci, titlul de propr in virtutea caruia se facve isncrierea in cf, asta inseamna ca titlul nu e valabil=> nu e elgitima inscirerea in cf. (ex dobandeste prin v-c imovbilul de la proprietar dar este nul contr de v-c=> na re

cauza legitima de inscirere in cf) DE cele mai multe ori cauza este chiar titlul, sau altteori titlul transmitatorului sa nu fi fost nici el valabil.Pe langa cerinta de a ne afla in domeniul aplicarii uzucap tabulare mai e necesar- sa existe posesie o anumita durat (5 ani)- posesia sa fie de buna-credinta -> persoana inscrisa in cartea fun ciara nu trebuia sa fi cunsocut sau sa nu poata sa cunaosca viciile titluli sau.Dc toate aceste cerinte sunt idneplintie, opereaza uzucapiunea tabulara.Dar sa vedem care este ef uzucapiunii tabulare. 931=> se legitimeaza cauza nelegitima (se consolideaza cauza nelegitima)=> uzucap tabulara nu are un ef achizitiv de propeitate. Temeiul dobandirii nu este cuzucapiunea ci chiar cauza care nu era legitima dar s-a legtitimat (am un contr nul dar ca urmare a trecerii posesiei de 5 ani, desi nu, contr este validat, situatie care contesta nulitatea, se acopera nulitatea). Efectul de 5 ani care valideaza/consolideaza dr de propr. Data dobandirii este data la care s-a facut inscrierea in cartea funciara(acum 5,6,7 ani cand s-a facut-? data la care se face cererea de insriere in catrtea funciara)

In leg cu ambele forme de uzucapiune, etratab si tab, esunt cateva elemente comune: art 932-934.

Este vb de: curgerea termenului uzucapiunii: momentul inceperii (discutat mai sus)- jonctiunea posesiilor: Este posibil; ca pt a invoca oricare dintre cele 2 termne de uzucapiune, posesorul actual sa uneasca durata posesiei sale cu durata autorului sau dc intre ei exista un just titlu.

-cat priveste cursul prescriptiei achizitive, se aplcia mutatis mutandis regulile de la prescriptie achizitiva si dc mai e nevoie de alte norme , se poat aplica norme de la prescriptia extinctiva.

Uzucapiunea mobiliara , in NCC ea este expres regelemntata spre deosebire de VCC, art 939 care rpezizeac ca dunurile mobile se pot dobandi prin posesie de 10 ani dar numai in masura in care nu sunt ineplinte cerintele din art 937 privind dobandirea prin simpla posesie de buna-cerdinta fara trecerea timpului. aplciarea uzcapiunii mobiliare are caracter exceptional.Cerintele vor fi cele care sunt cunsocute pt uzucapiune in general: posesia sa exite, sa fei utila, sa aiba o durata, posesorul treb sa exercite dr potestativ de uzucapiune.- n aintalnit in experianta lui niciun caz in pratica judiciara.

Dobandirea bunurilor imobile prin posesia de buna-credintaIn amterie mobiliara posesia are 3 functii- prezuma existenta titului de propr asupra acelu ibun mobil, art 935 CC, tocmai pt ca e vb de bunuri mobile, de cele mai multe ori nu se incheie acte scrise cand

se transmit aceste bunuri, chiar dc se dau chitante bonuri, ele se arunca imediat, a poastra toate aceste inscrise pt toate bunurile cumparate de-a lungul vietii ar fi o povara mare. Este firesc ca in amterie mobiliara cea mai buna dovada a propr sa fie posesia. Impotriva cui? este folosit ca proba impotriva transmitatorului. transmit treb sa invoce un motiv de nulitate al actuluid e transmitere, sa dovedeasca ca dobantiroeul e uzurpator, altfel dobanditorul va beneficia de prezumtia de propr. a doua functie- posesia asigura in materie mobiliara publiciatate . de cele mai multe ori nu e nevoie de un sistem special de publiciatte, de cel mai multe ori simpla posesie ...(aeronavele au porpriul regim de publ)-functia achziitiva de propr , 936 cc. Suint 2 ipoteze de dobandire a propr bunurilor mobile prin posesie de buna-credinta-alin 1 din 937-a doua in alin 2 si 3 din 937.

Mai intai precizam ref al ipoteza 1) sunt 3 categoriid e ceinte care permit dobandirea prin posesia de buna credinta a bunurilor mobiel:0cerinte referitoare al bunuri mobiel (numai bunurile mobile coroparle individual determiante aflate in circuitul civil pot forma obiectulacestui mod de dobandire) Titlurile de val la purtator care sunt incorporate in materialitatea inscrisului pot fi dobandite intrucat ele devin bunuri corporale prin corporalitatea inscrisului- persoanele care pot invoca acest mod de dobandire: persoanele care au dobandit bunul de la un detentor precar sau de la o persoana afiliata careia adevaratul proprietar i-a incredintat bunul in mod voluntar.=> mai intai treb sa fie un detentro precar sau o pers asimilata acesteia. Det prcear are un contr de inciriere, depozit, comodat deci propr bunului pe baza contr i-a dat elementul corpus, detine posesia pt properietar. Det precar abuzeaza de increderea acordata de proprietar si vinde bunul ca si cum al fi al sau. (avem si pers asimilate det precar- avm contr de v-c trasmitarorul apare ca proprietar dar se desfiinteza titlul lu ide proprieate, dar el instraineaza altei persoane si se fala in situatia cand nu e propr dar totusi a transimis bunul-dobandit va dobanid proprietatea chiar dc nu au primit de proprietar.- posesie. Posesia trebuie sa fie reala. (am vb de posesie exercitata corpore alieno- det precar stapaneste pr proprietar) este envoie ca posesorul sa aiba animus si corpus, nu se accepta posesia corpore alieno, pos reala= posesorul are elem animus dar si corpus in nume propriu pos sa fie utila, pos sa fie de buna credinta (dobandit nu treb sa cunaosca ca de la dine a dobandit nu era p[rop, si nici nu trebuia sa iba posiblitate sa-si dea seama).

Posesia trebuie sa se intemeieze si pe justr titlu.- 2 proble s-a upus: dc justul titlu este separat de buna-credinta sau dc face corp comn cu buna-credintadc jsutul titlu face corp comun cu bc prezumtia de bc se extinde si aspura justului titlu=> efortul probatoriu al celui care invoca art 937 alin 1 va fi mic, treb sa faca celalalt dovada relrei credinte si ca are just titlu. Tosusi desi mulkta vreme s0a spus sa j t face corp comun cu bc se accepta ma inou idee ca sunt separate dar asta nu inseamna ca treb sa faca vreun efort probatoriu posesprul pt ca posesia genreaza o prezumite de propr.a doua problema: treb sa fie un just titliu oneros sau gratuit? CC a zis ca trebuie sa fie cu titliu oneros, a optat pt aceast asol pt ca dc ar fi cu titlu gratuit am fi in sit inc are psoesorul vrea sa apere un castig iar celalt o pierdere, are catig de cauza cel care evita o pierdere.Dc toate aceste cerinte sunt indeplintie, atunci posesorul devine propr inmasura in care invoica in beneficiul sau acest mod de dobandirea doua ipoteza de dobandire a bunurilor mob prin psoesia de bc937 alin 2 cu o completare in alion 3.Sunt cele 3 categ de cerinte.in prima ipoteza categ 1 si 3 raman neschimbateAici se schimba a 2 a categorie: care sunt persoanele care pot sa invoce acest mod de dobanidreNu ma e det precara caruia prop i-a incredintat dunul ci in situatia in care se diobandeste bunul de la un zuurpator (se dobndeste de la uzrpator: hotul talharul piratu, inselatorulm, insusitorul bunului gasit , )- desesizare involutara a proprietaruluid e bunul sau. Iar uzurpatroul vinde bunul, in aceasta ipoteza ce care dobandeste poate invoca posesia de buna credinta ca temie al dobandireii dr sau dc a trecut un termen de 3 ani de la data desesizarii proprietarului de bun. Nu cont cand dobanditorul primeste bunul, termenul curge din mom desesizarii propr de bun.In acest termen, propr poate sa revendice bunul , situatie in care actiunea in revendicare imobiliara are succes, dc trec cei 3 ani nu mai are scuccesm, pt ca acel termen e de decadere, desi act in revendicare e imprescipribil;a, atunci aici ea e de decadere. Asopciem termenul d decadere cu posesia de buna credinta a donbaditorului=> devine proprietarAlineatu;l 3 audce o modificare.- cel care dobandeste bunul de la un uzurpator are o buna-credinta consolidata => pt ca dobandeste bunul dintr-un loc in care in mod obisnuit se fac aceste tranzactii, p t ca cel care ine intr-uin aemena loc si vinde se prezuma ca este prorpetar.

2 modificari important in fav dobanditorului:

-ramne posibilitatea revendicarii bunului in 3 ani, dar porprietarul dc vrea sa primeasca bunul inapoi treb sa i plateasca dobantirorului pretul pe care acest l a paltit uzurpatroului. in vcc - Riscul insolvabilitatii uzurpatorului era suportat de dobanditor.Aici roiscul insolvabilitatii uzurpatorului este trecut la proprietar. => avem o adevarata obligatie in soli.. dobanditorul ppaote sa primeasca baniid e la uzurpaotr sa uasa primeasca banii de al proprietar, mai ales ca avem si a doua garantie,. Dobanditorul poate sa refuze restituirea bunului panca cand proprietarul ii palteste pretul platit uzurpatroului=> se bucura de un drept de retentie. Aceasta dubla garantie face ca dobaditorul sa fie intr-o situatie foarte favorabila

Propr aparenta- sfera de palicare restransa, citim din manual.,Pt a opera acest mod de dobandire trebuie sa avem:-un transmitator care este posesor si care se bucura de un titlu de porprietate nevalabil. -acest transmitator transmite dreptul de proprietate unui dobanditor care e de buna credinta (avem al2lea ttlu de porprietate iar dobanditrul nu cunoaste vicile atitlului autorului...)- avem si buna credinta a dobanditoprului pe langa cele 2 titluri de prorpeitate-eroarea comunia si invincibila- transitatoprul are titlu de propr dar exsita si credinta comuna ca el este intr-adevar propeirtar, nu este suficient ca dobanditporul sa-l considere proprietar, treb o reprezentare comuna la nivelul comunitatii ca transmitatorul era proprietar.(error comunis facit jus )- prima data in aplicarea validarii functioanrilor necom petenti. nu se anuleaza casatoria civila pt ca erai considerat primar.

Curs 12 (05.01.2016)Reglementarea...cod civil, legea 7/1996, 115/1938Cu privire la functiile pe care le are publicitatea imobiliara, ele pot sa difere de la un sistem la altul, pot avea pe de o parte functie de informare, de aducere la cunostinta ; o functie de opozabilitate, prin care mai mult decat a aduce la cunostinta, in lipsa respectarii acestei inscrieri, tertii pot ignora actul sau faptul jur care are ca obiect imobilul; functia constitutiva sau translativa de drepturi reale- presupune ca fara inscrierea in cartea funciara, dreptul real NU se transmite ; functie achizitiva-posibilitatea unui tert de a dobandi un drept de propr desi nu a cump de la adev propr-daca a trecut intervalul de timp, tertul dob un veritabil dr de propr ca efect al acestei functii achizitie ; Principiul publicitatii materiale; mai are o functie de mijloc de proba, de care persoana inscrisa in cartea funciara ca fiind titular a unui an dr real se bucura de prezumtia ca ea este intr-adevar tit a acelui drept si fct de solutionare a conflictelor intre dob succesivi ai aceluiasi dr real de la acelasi autor- primul

care s-a inscris in cartea funciara va fi preferat si va dob dr de proprietate sau alt dr real pe care il invoca.

Tipologia sist de publ imobiliara.In functie de functia pe care o asigura sistemul real:-sisteme care asigura doar informare- nu au fost intalnite in Romania-sisteme care asigura opozabilitatea- sistemul de transcriptiuni si inscriptiuni- legea 7/1996 inainte de intrarea in vigoare a NCC-sist care asig constit si transm dr reale- sistemul pe care il consacra astazi noul cod civil.

Dupa modul de alc a reg de publ, exista sist personale de publicitate si sisteme reale. Dintre sist persoane, se numara reg de transcr si inscript si prima forma pe care a avut-o legea 7/1996. Exista o foaie facuta pe persoana, iar nu pe imobil- vedeam practic persoana ce bunuri are in proprietate si trebuia practic pentru a identif titularii, sa identif toti propr si foile personale pe care le aveau acestia- era destul de greoi, se facea foaia in fct de domiciliul fiecarei persoane.

Mai exista un sistem in paralel- sistemul real de publ care se axa pe imobil- o foaie atrib fiecarui imobil in parte, dobanditorii imob aparand intr-o sectiune anume iar prin aceasta modalit fiind mult mai usor de urm ..?Acest sistem este cel consacrat astazi. Exista in decretul lege nr 115/1938.Istoricul sistemelor de publicitate in Romania-initial, regim personal al transcr si inscr- regl de VCC. Era un registru de transcriptiuni in care erau copiate contractele ce aveau ca ob bunuri imob, si reg de inscriptiuni- unde erau copiate contractele de ipoteca sau alte sarcini pe care le aveau bunuri-ulterior, au fuzionat- aceste registre erau tinute de notariatele de stat iar acest sistem de publicitate a fost imprumutat din Franta, unde se aplica in continuare si la acest moment.-in paralel, a existat si un sistem real al cartilor funciare, reglementat de decretul lege nr 115/1938. El isi gasea aplicarea in Transilvania, banat, crisana si bucovina. Era de inspiratie austriaca si germana si era un sistem spre care noi astazi tindem. Aveam o carte funciara a fiec imob si un efect constitutiv al inscrierilor in cartea funciara. Acest lucru a fost posibil dupa ce s-a real cadastrul general al intregii regiuni, lucru care s-0a real si prin mijl puse la disp de Imperiul Austro-Ungar- lucrarea a inceput cand eram sub dominatie-in paralel, aceste 2 modalit au functionat pana la momentul la care , in 1996, s-a unificat la nivelul tarii, pentru a avea acelasi regim juridic- s-a adoptat legea 7/1996.- a avut nevoie de tot felul de modificari.-de peste 35 de ori modificata. Scopul ei era acela de a preg terenul pentru un sistem constitutiv de dr, cel pe care il avem astazi in NCC. Trebuia sa se suspende efec constitutiv al decr lege

115/1938, inscr in cartea funciara avand din 1996 si pana in prezent doar un rol de a asig opozabilitatea dr reale, efectul constitutiv urmand a intra in vigoare la mom in care se va finaliza lucr de cadastru general si se vor deschide carti funciare pt fiecare imobil.Dificultati au aparut in zona unde se aplica decr lege, care avand in vedere momentul la care s-a inceput posesia, se aplica uneori in continuare si astazi- sunt pentru acele regiuni 3 sisteme care curg in paralelSistemul noului cod civil este un sistem real unde s-a regl sist constitutiv prin disp art .. codul civil si care nu sunt de imediata aplicare, ptc disp art 56 din legea de punere in aplicare amana intrarea lor in vigoare pana la mom in care se vor finaliza lucr de cadastru. In plus fata de initiativa pe care o au autorit in ved acestui cadastru, o alta modalit de constr care a fost gandita din decret, este reglementarea oblig notarului de a deschide carte funciara imobilului si de a inscrie actul jur in acea carte ori de cate ori se doreste incheierea unui contract care are ca obiect un dr real. Astazi, notarul prima data ne va pune in vedere sa realizam lucr cadastrale.Pe mas ce se vor realiza lucr de cadastru, ne intereseaza mom incheierii actului juridic. Vom avea pe o per destul de mare de timp anumite u a-t unde se vor aplica disp 7/1996. In alte u-at unde se va aplica ef cosntit dob dr se va realiz doar de la constit dr in cartea funciara.Cartea funciara este un registru de publ imobiliara in care se inscriu actele si faptele juridice referitoare la un singur imobil. Scopul si obiectul cartii funciare sunt reglementate de art 876 cod civil, cf caruia cartea funciara descrie imob si arata dr reale ce au ca ob aceste bunuri. 877 ne reglem dr tabulare , altfel spus dr reale imobiliare inscrise in cartea funciara. Odata ce un dr real a fost inscris in cartea funciara, va purta si denumirea de drept tabular. Cand vb de dr tabulare, vb de dr reale inscrise in cartea funciara.Cu priv la ob dr tabulare, acesta este imobilulDefinitia imobilului este prezentata in art 876 alin 3. In cartea funciara, imob este supraf de teren pe care o detine o pers in propr. Constructia nu este vazuta ca un imob de sine-statator, este un accesoriu al terenului care va fi inscris in cartea funciara, dar nu vom avea o carte funciara deschisa pt o an constructie. Daca exista un alt titular pt acea constructie, trebuie inscris.Structura cartii funciare are 3 parti, in prima parte avem o descriere a imobilului, a doua parte inscrieri privind dr de propr si alte dr reale, iar in a 3-a parte vom avea inscrierile privind dezmembr dr de propr, dr reale de garantie si alte sarcini care greveaza imobilul.Principiile cartii funciare1)pp publicitatii integrale- se deduce din art 876 Codul Civil, presupune ca toate dr reale imobiliare principale si accesorii se inscriu in cartea funciara, precum si toate acele fapte sau raporturi juridice care au legatura cu imobilul. Ceea ce se

urmareste este ca in cartea funciara este sa avem o oglinda juridica perfecta a sit reale juridice pe care o are imob.Exceptie: art 887- dr reale se dob fara inscriere in cartea funciara daca provin din mostenire..etc..scrie acolo. In aceste situatii, putem sa ne gasim in ipoteza in care situatia juridica reala a imobilului sa fie diferita fata de ceea ce apare in cartea funciara. Aceste exceptii exista ptc se presup ca aceste fapte in sine benef de suficienta publicitate si ca practic nu ar mai fi nevoie sa fie aduse la cunostinta tertilor. Aceasta exceptie de la regula se va intoarce la regula in sit in care tit dr de propr dobandit prin mostenire, accesiune naturala etc ar vrea sa instraineze sau sa dispuna de bunul pe care il are in patrimoniu. Alin 3 al art 887 stabileste ca tit dr astfel dobandite nu va putea dispune de ele prin cartea funciara decat dupa ce s-au facut inscrierile princ relativitatii inscrierilor in cartea funciara – ne arata imp cui se poate realiza inscrierea , respectiv imp celui care este inscris in cartea funciara ca proprietar. Altfel spus, daca A ii vinde lui B si B ii vinde lui C, C nu se va putea inscrie daca nu il trece si pe B. Ca exceptii de la princ relativitatii avem prevederile art 893 lit b) si art 894. Art 894 stabileste tocmai aceasta ipoteza a actelor juridice succesive, in ipoteza in care s-a vandut acelasi bun mai multor persoane, pt ca ultimul dobanditor sa poata sa fie inscris in cartea funciara, el trebuie practic sa solicite inscrierea autorilor sai sau daca suntem in sit in care pt ca cineva sa dob bunuri a incheiat un contract de imprum ,iar pt garantare a incheiat si un contr de ipoteca, cred ipotecar isi va putea inscrie dr de ipoteca numai odata cu inscrierea dr de propr pe care si-l inscrie debitorul sau.Al 3-lea principiu: principiul neutralitatii~~echivalentul princ disponib din c proc civ. Inscrierile se fac numai la cererea partii interesate , nu si din oficiu. Incalcarea- nulitatea inscrierii in cartea funciara. Ele se pot face din oficiu numai in cazurile expres prevazute de lege- atunci cand se refac cartile funciare distruse sau pierdute, precum si de principiu in cazul ipotecilor si privilegiilor legale- de princ, ptc in practica registratorii refuza sa faca astfel de inscrieri.Alt principiu- princ legalitatii inscrierilor- are 2 componente, pe de o parte o legalitate formala, in sensul ca inscrierile se fac numai cu privire la actele si faptele juridice cu privire la care….. si o legalitate materiala, registratorul fiind obligat sa cerceteze daca sunt indeplinite conditiile de fond si de forma ale actului sau faptului juridic supus inscrierii, precum si cuprinsul cartii funciare pt a verifica daca se respecta persoana imp careia fac inscrierea5- princ prioritatii inscrierii- prior tempore, potior iure-aplicatie a acestuia. Art 891. Primul care isi inscrie dr in cartea funciara ajunge sa isi faca opozabil dr sau de proprietate celorlalti., IN aceste conditii, cel de-al doilea venit este tinut sa respecte realitatea astfel ancorata in drept, lui fiindu-I opozabil pe care l-a

incheiat vz cu cump care s-a inscris in cartea funciara, in timp ce celui care este inscris in cartea funciara, nu ii este opozabil.Se poate intampla ca cel care se inscrie in cartea funciara sa cun asta, sa fie de rea credinta –art 892. Putem fi in sit in care persoana care s-a inscris in cartea funciara nu numai ca a cunoscut, dar trebuie sa il fi impiedicat pe cel care a dob dr .O alta exceptie apare in situatia privilegiilor, deoarece art 2334 din NCC stabileste ca privilegiile sunt opozabile fara inscriere in cartea funciara. Prin urmare, putem in sit aceasta sa avem un cred privil care sa se bucure de prioritate, chiar daca nu era inscris in cartea funciara. Publicitatea in acest caz este conferita de lege.Principiul publicitatii materiale sau principiul fortei probante absolute a inscrierilor in cartea funciara- acesta pleaca de la o prezumtie stabilita de art 900 codul civil, cf careia daca in cartea funciara s-a inscris un dr real in folosul unei persoane, se prezuma ca dr exista in folosul ei. 900 alin 3 stab ca dovada contrara se poate face numai in cazurile prev la art 887 c civil, precum si pe calea actiunii in rectificare. Atat timp cat nu exista o rectificare a CF si nici nu sunt intr-o astfel de sit de exceptie prezumtia ca cel inscris este tit dr resp/Art 901 consolideaza aceata prezumtie, prin stabilirea unui mod de dobandire a drepturilor tabulare. A vinde lui B, B vinde lui C. PT un anumit motiv, se desfiinteaza contractul dintre a si b. contractul dintre a si b desfiintandu-se , urmeaza ca C nu dob propr, ptc pt a dob propr in temeiul unei conventii trebuie ca pers de la care ai dob sa aiba calit de propr. Daca s-a desfiintat titlul, nulit opereaza cu ef retroactiv b nu era propr cand a cumparat C de la el. INSA, A va avea posib sa-l radieze pe B din cartea funciara, insa NU va putea radia si pe C, acesta ramanand ca proprietar fata de toti ceilalti terti, adica si fata de A, care nu va putea sa redobandeasca stapanirea materiala a bunului.Impedim pe care il are A pt a redob stap materiala este faptul ca C , inscris ca propr, nu mai poate fi radiat si dr sau se consolideaza ca urmare a imposibilt respective. Prin urmare,va fi vorba de cauzele si conditiile in care se poate introd o act in rectificare imp tertului subdobanditor art 908 si 909.Cauzele in care putem introd actiunea in rectificare- art 908.-daca inscrierea sau inch nu este valabila, vorbim de cauze care tin de nevalabilitatea -dr a fost gresit calificat.-actul a fost desfiintat- nulit titlului-nu mai sunt indeplinite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea.- de ex , in cazul implinirii termenului.; conditie rezolutorie; revocare a donatiei pentru

ingratitudine sau nerespectarea sarcinii ;rezolutiunea sau rezilierea; denuntarea contractului in temeiul caruia s-a constituit dr real.-inscrierea in cartea funciara nu mai este din orice alte motive in concordanta cu situatia juridica reala a imob- sit exceptionale in care s-au deschis 2 carti funciare care mergeau in paralel.

Alin 4)- trebuie sa fac dovada existentei pct1, 2 sau 3 sua 4….etc…scrie in cod.vorbeste din cod. Ca princ, pot introd si imp tertilor dobanditori, cu exceptia actiunii intemeiate pe disp alin 1 pct 3 si 4, care nu poate fi pornita impotriva tertilor care si-au inscris vreun drept real, dobandit cu buna-credinta si printr-un..scrie in cod..Impotriva tertilor dob de buna-credinta, pt motivul de la punctul 1 sau punctul 2 si impotriva tertilor dobanditori CU TITLU GRATUIT, se va putea introd o actiune in rectificare, cf termenelor prevazute la art 909 din codul civil din 2009 intrat in vigoare la 1 oct 2011.

Principiul efectului constitutiv sau translativ este reglementat de art 885 Codul CivilPrincipiul raspunderii pentru tinerea defectuoasa a cartii funciare- art 915-stabileste ca cel prejudiciat ca urmare a unei fapte savarsite chiar si din culpa a registratorului de carte funciara va putea introd o act in raspundere civila imp acestuia si imp registrului teritorial de cadastru, cei 2 fiind tinuti in solidar.Cu privire la inscrierile in cartea funciara, este imp sa stim ca ele se pot realiza doar pe baza unui inscris autentic notarial sau a hotararii judecatoresti ramasa definitiva, certificat de mostenitor sau daca este cazul, in baza unui act emis de autoritatile administrative, dar doar atunci cand legea prevede. Daca exista consens- vom avea inscrisul autentic notarial. Dca nu- hot judecatoreasca definitiva.3 feluri de inscriere:-intabularea-inscrierea provizorie- pentru acele ipoteze in care efectele ori nu sunt immediate, ori nu sunt definitive, pt ipoteza, de ex, cand dob un dr sub conditie suspensiva sau rezolutorie sau daca este afectat de un termen dr de propr, sau cand am obt o hot judecatoreasca care nu este inca definitiva si care presupune constituirea sau stingerea unui dr real. IN aceste sit, inscrierea se va real provizoriu, iar la mom in care se implineste termenul sau cond, vb despre definitivarea inscrierii provizorii, caz in care dr va fi consid dobandit de la momentul inscrierii provizorii.-notarea, de ex a clauzei de inalienabilitate- nu presupune un dr real, toate celelalte dr de creanta sau fapte juridice care nu constituie, modif sau reprezinta un dr real; antecontractul, se va nota si el.

Actiunea de carte funciara- actiunea in prestatie tabulara, este acea actiune personala care are ca obiect asigurarea executarii obligatiei de prestatie tabulara de catre vanzator, respectiv de a permite dobanditorului de a se inscrie in cartea funciara. Are o aplicabilitate destul de redusa cand vine vorba de acte juridice consensuale, ptc notarul efect aceste inscrieri.Avem si o actiune in prestatie tabulara speciala, pentru ipoteza in care s-a inscris un alt tert, de rea credinta, ca urmare a refuzului instrainatorului de a pune la dispozitia dobanditorului actele necesare sau pentru a-si da consimtamantul la inscrierea in cartea funciara. Actiunea in justificare tabulara este actiunea prin care se tinde la justificarea unei inscrieri provizorii pt a o transforma in intabulare in ip in care partea in fav careia s-ar realiza inscrierea nu ar fi de acord cu ….??Actiunea in rectif tabulara-acea act prin care se modif o inscriere in cf care nu coresp cu situatia juridica a imobilului.

Curs 13 (12.01.2016)Apararea drepturilor reale principale.

Garantarea/ocrotirea/apararea/protectia juridica a drepturilor.aceste notiuni sunt folosite si in legatura cu drepturile reale principale. ar trebui sa vedem ce se ascunde in spatele acestor termeni. Pe scurt, cgarantarea si ocrotirea drepturilor reale principale se refera la instrumentele pe care in raporturile pe verticala (cu autoritatile) se asigura protectia drepturilor reale principale.Notiunile se regasesc in consitutie, in leg cu dr de propr privata si de propr publica, in art 45 si 136 din C.

Am putea spune ca ocrotirea dr de proprietate se refera atat la mijloacele juridice de dr p[ublic in principal si de dr privat in secundar prin care se previne incalcarea dr de proprietate iar garantarea acestuia se refera la mijloacele juridice prin care dc a fost incalcat de autoritati dr de proprietate, se asigura repararea prejudiciului cauzat. In principal este vorba de insturmente de dr public prin care fie se previne incalcarea dr de propr de catre autoritati fie se repara prejudiciul cauzat printr-o asemenea incalcare. Includem intr-o asemenea categorie- a mijloacelor juridice de granantare si ocrotire a spropr- prevederile consitutionale, alte prevederi din legi organice sau ordinare precum si procedeele juridice prin care pot fi sesizate diferite insitutii publice : punerea in miscare a conte nciosului constitutional, fie prin controlul a priori fie prin controlul a posteriori, procedura contenciosului administrativ, orice alta procedura prin care autoritatile administrative sau judiciare sunt chemate sa previna sau sa repare prejudiciile aduse prin incalcarea dr de propr de catre autoritati. Toate aceste instrumente si procedee juridice sunt insa studiate la

alte discipline de drept, dr cuvil ocupandu-se in principal cu analizarea instumentelor juridice prin care se apara dr de propr si alte dr reale principale.

este vorba de raporturile p orizontala, dintre particulari, raporturi in care de asemena se pot produce incalcari ale dr de proprietate. In aceste raporturi pe orizontala, mijloacele juridice de drept privat sunt eficiente pentru a asigura apararea dr de proprietate si a celorlalte dr reale principale.

Notiunea mai generala de protectie juridica a dr de propr include in sfera sa atat garantarea si ocrotirea cat si apararea dr de propr, adica si elementele de protectie pe verticala si elementele de protectie pe orizontala.

Ne intereseaza mijloacele de aparare a dr reale principale, adica instrumentele de drept privat prin care se apara aceste drepturi.

distingem astfel intre mijloacele directe de aparare a dr de propr si a celorlalte dr reale principale, mijloacele indirecte, si actiunile de cf

In prima categorie intra actiunile care se intemeiaza direct pe dr de propr sau pe un alt dr real principal. Orice drept subiectiv civil are in continutul sau juridic o latura substantiala= suma atributelor pe care dr le confera titularului sau, si o latura procesuala, respectiv dr material la actiune care este instrumentul juriudic prin care titularul dr poate sesiza justitia atunci cand dreptul este incalcat.Cand vb de actiunile prin care se apara in mod d direct dr de propr, avem in vedere tocmai acele actiuni care sunt puse in miscare prin exercitarea dr material la actiune care constituie latrua procesuala din continutul juridic al dr de propr. Numai in acest sens vb de actiuni prin care se apara dr de propr si actiuni prin ncare se apara celelelalte dr reale principale.

Procedura intereseaza alt sens al actiunii, care se refera la toate formele si mijlaocele procesuale prin care s e desfasoara in fata instantei de judecata procedura initiata prin punerea in miscare a dr material la actiune./ - se studiaza la procedura

Pe noi ne intereseaza 4 elemente importante:-cine este titularul actiunii-daca actiunea este prescriptibila sau imprescriptibila-cum se dovedeste dr dedus judecatii-care sunt efectele admiterii actiunii

Analizam mai intai actiunea in revendicare intemeiata pe dr de propr privata. Apoi discutam despre actiunea negatorie si actiunea in granituire intemeiate tot pe dr de propr privata in principal, din curs citim corelatia dintre actiunea in revendicare si actiunile regelmentate in legile speciale de restituire a bunurilor imobile. Vom discuta apoi despre actiunea confesorie prin care se apara dezmembramintele dr de proprietate privata iar in final vom face o

scutrta analiza a actiunii in revendicare intemeiate pe dr de propr publica si a actiunii confesorii prin care se apara drepturile prin care se exercita dr de propr publica(adminsitrare, concesiune, folosinta gratuita)

Pe langa mijloacele directe, exista si mijloace indirecte.Este vorba de actiuni care se intemeiaza in primul rand pe dr de ccreanta si apara dr de creanta in mod direct, dar care in mod indirect apara si dr de propr sau alte dr reale principale. ex: actiunea in raspundere delictuala, atunci cand prejudidiul consta in vatamarea unui bun din patrimoniul unei persoane. Actiunea delictuala prin care se cere repararea prejudiciului cauzat in acest fel, desi se intemeiaza pe un dr de creanta in mod direct, apara in mod indirect si dr de proprietate sau o actiune contractuala prin care se cere restituirea unui bun, desi se intemeiaza pe un dr de creanta nascut dintr-un contract, apara in mod direct si dr de propr sau alt dr real principal. a 3a categ, actiunile de carte funciara- cursul trecut.

Actiunea in revendicare intemeiata pe dr de propr privata.In VCC nu exista o reglementare nuantata a actiunii in revendicare dar in ncc de la art 563 pana la 566 exista o asemenea regelemntare. Sa vedem ce este actiunea in revendicare.

Este actiunea prin care reclamantul care nu are stapanirea materiaala a bunului il cheama in judecta pe partatul care are stapanirea materiaala a bunului si solicita instantei sa-i recunoascda dr de prorp, si pe cale de consecinta sa dispuna restituirea stapanirii amteriale a bunului.

Aceasta definitie necesita mai multe comentarii. Primul comentariu: cel care introduce actiunea in revendicare se pretinde proprietar. Numai sa sf procesului se va stabili dc el este prorpietar sau nu. Ca urmare definitiile in care se spune ca act in revendicare este act inrod de propr neposesor impotriva posesorului neproprietar, desi sunt sintetice sunt si inexacte. Intr-adevar nu intotdeauna actiunea introdusa in revendicare e introdusa de propr, pt ca ar insemna ca castiga, in realitate dc nu face dovad dr, sau, reclamantul pierde. In fza initiala , vb de un reclamant care s epretinde proprietar, cand se va prunta hiot jud se va sti dc reclamantul este proprietar. Nu putem st i de la inceput dc paratul este un p[roprietar neposesor. S-ar putea sa rezulte ca paratul este chiar proprietar. In leg cu titularul act in revendicare: spre deosebire de situatia existenta sub imrpeiul vcc cand se cerea ca act in revendicare sa fie intordusa in cazul copropr de toti cei care sunt coproprietari altfel actiunea era respinsa ca inadmisibila, in ncc prevederea a fost inalturata. Acum este posibil ca si un singur coproprietar sa intorduca actiunea in revendicare: solutie dedusa din art 643 alin 3 cc. Este preferabil ca intr-o asemnea situatie, paratul sa-i ceara intoruducerea in cauza a acelor proprietari

pt ca altfel chiar dc va castiga procesul impotriva reclamantului, ceilalti care se pretind copropr vor putea form,ula alte actiuni impotriva aceluiasi parat.

Nu se foloseste notiunea de posesie nci in leg cu reclamantul, nici in leg cu paratul. Ceea ce conteaza in realitate cand de vb de ac in revendicare este pe de o parte discutarea dr de propr iar in masura in care instanta recunaoste ca rclamantul este propr, consecinta este redarea stapanireiii amteriale a bunului- a lementului corpus.\ In cazul posesiei soloaanimus, tyimpo de un an de zile de la posedare posesia continua sa existe fara elemntul corpus, este neclar sa spune ca reclamantul a pierdut posesia. Ceea ce ne intereseaza nu este elem animus ci corpus. Reclamantului nu i se restiutuie elem animus, pt ca nu l-a pierdut niciodata.A 3a precizare nu intotdeaunareclamantul este in situatia sa fi pierdut stapanirea materiala a bunului. Important este ca nu o arte, nu ca a pierdut o. ex: o persoana cumpara o casa, nu i se preda, nu are stap mat a bunului dar introduce actiune in revendicare pt a i se prda aceasta stapanire.

Astfel inteleasca , act in revendicare are mai multe trasaturi: este o actiune petitorie, este o act in care se pune in discutie chiar dreptul si nu numai stapanirea amteriala a bunului, este dif intre actiunile petitorii si actiunile poessorii. LA posesorii se disucta doar stapanirea materialaLa petitoirii: aspectul principal stabilirea dr de propr iar numai consecinta este restituirea stapanirii amteriale a bunului.In al 2lea rand act in revendicare este o act reala pt ca ea se intemeiaza chiar pe dr de propr sau pe un alt dr real principal, iar nu pe un drept de creanta. distingem act reale de actiunile personale. In categ celor reale intra si act posesorii pt ca ele se refera la un lucru, si act in revendicare se refera la un lucru dar in plus are in vedere si dr de propr asupra acelui lucru3: act in revendicare este o act imprescriptibila sub aspect extinctiv, altfel spus, act in revendicare ar putea fi paralizata prin invocarea uzucapiunii sau a prescriptiei achzitive dc e bun imobil/mobil sau prin invocarea poseisi de buna credinta pt bunuri mobile. Exista exceptie de la aceasta regula, cand e vb de bunuri imobile, in cpc se prevede ca atunci cand se adjudeca un imobil la liciatie publica, un tert care s-a pretins neproprietar n-ar putea contesta decizia de adjudecare decat in termen de 3 ani de la inscrierea deciziei de adjudecare in cf. Este un termen special de prescriptie. In schimb cand e vb de termenul de un an prevazut la accesiunea imobiliara naturaala, la avlusiune, e termen de decadere, dar ce e important act in revendicare poate fi introdusa in termen de un an.LA bunuri mobile, avem termen de decadere de 3 ani in ipoteza in care fiind vorba de un bun de care a fost deposedat in mod involuntar posesorul, el ar

putea sa faca o ac in revendicare in termen de 1 an de la data deposedarii involuntare. si aces termen e de decadere4: act in revendicare este o reactiune in realizare.

Exista mai multe clasificari ale actiunilor in:-constatare-in realizare.

Act in realizare sunt susceptibile de executare silita iar hot prin care se admit asemenea actiuni pot fi puse in executare pt ca ele cuprin in dispozitivul lor o anumita obligatie in sarcina paratului care poate fi adusa la indeplinire. In cazul celor in consyatare , hot jud prin care se finalizeaz procesul doar constata existenta/inexistenta unui drept fara a contine vreo dispozitie care sa poata fi pusa in executare. Nota bene, orice act in realizare este in prima faza o act in constatere. Orice act in reLizre presupune ca inainte de a obliga paratul, treb sa se constate ca in patrim reclamantului exsita dr dedus judecatii. Pe acest temei este obligat paratul la o anumtia actiune/inactiune.Cand e vb de act in constatare lipseste part 2: exista constatarea dr dar nu mai avem obligarea paratului la o anumita prestare.

Sa nu consideram ca actiunea in realizare nu presupune mai intai actiunea in realizare. Reclamantulc ere insitntei sa-i recunaosca dr de propr si apoi sa-i ceara paratului sa-i restitui bunul.

Act in revendicare are un regim juridic distinct, tinand seama de obircctul dr de propr:-act in revendicare imobiliara-act in revendicare mobiliara.

Pt fiecare din actiunile prin care se apara dr reale principale trebuie sa analziam 4 elem: cine este ttularul actiunii, analizam chestiunea prescriptibilitatii, cum se dovedeste dr de propr, efectele admiteriia act in revendicare.

?cum se pobeaza dr de prorp si ce probleme pune proba dr de propr.Cine are sarcina probei?: reclamantul are sarcina probei, actorii incubit probatio.

Altfel spus, intr-o prima faza a act in revendicare paratul este intr-o situatie foarte buna, nu treb sa faca nimic, este beatus postitus= fericitul posesor, dar numai pt inceput pt ca dc reclamantul are probe care incearca sa rastoarne prezumtia de propr care opereaza in fav paratului, atunci fericirea paratului este tulburata.Stapanirea mat a bunului naste o prima prezuktie pt existenta elem animus.. Plecand de la aceast prima prezumtie,a vem prez 2: posesorul este proprietar.

Posesorul beneficiaza de pprezumtia de propr. Primul care este interesat este reclamantul.Unori in mod paradoxaal chiar si paratul este obligat sa rastoarne prezumtia, ca sa zica ca are dreptul sa foloseasca bunul in baza unui contract.Pe masura ce reclamantul face probe care rasptaorna prezumtia de propr, paratul treb sa iasa din pasivitate dc nu vrea sa piarda procesul. Incepe duelul judiciar in masura in care paratul are si el probe prin care tinde sa dem ca fie si el e proprietar, fie ca reclam nu e propr. Cond esentiala ca relam sa castige este sa faca dovada ca el este proprietar, altfel pierde procesul.In acest duel judiciar, se pune problema titlului de proprietate.

Si trebuie sa vedem ce intelegem in aceasta amterie prin titlu de proprietate. Intr-o prima acceptie titlul de propr este modul de dobandire al dr de propr, in acest sens uzucapiunea este un titlu de propr, contr, uzucapiunea, traditiunea=> orice mod de dobandire este titlu de proprietate.Avem si conceptia 2: titlu= inscrisul prin care se dovedeste titlul in sensul substantia l(dobanidrea propr), nu intra doar inscrisruile care se ref la modurile directe de dobandire(contr), dar si insrisuri recognitive= princ are se constata exsitenta anterioara a dr (hot jud).

Dc reclamantul au paratul s-au mai judecat cu alte persoane si au hot jud prin care se constata dreptul, acea hot poate fi invocata. Sfera inscrisurilor este nelimitata.Daca exista aesemena inscrisuri sidc sunt si alte probe, de ce e dificila aceasta dovada a dr de propr?1) prima dificultate de ordin probatoriu cand e vb de dr de propr deriva din principiul relativitatii efectelor actului juridic. Cand se invoca dr de dobandire un act juridic, efectul relativitatii face ca dr de propr sa nu fie opozabil tuturor. Cat timp nu s-a uindeplinit formalitatile de publicitate. Iata de ce publicitatea imobiliara este esential. Si mai ales sistemul de publicitate este foarte important. Cand efectul consitutiv al inscrierii in cf va opra in toata tara, intr-adevar fora probatorie a cf va fi deplina.

A doua limita care face dificila dovedirea dr de propr este legata de faptul ca mai ales acolo unde nu s-a efectuat nicio forma de publicitate este important sa se stie dc cel care a transmis dr de propr este el insusi proprietar. De ex reclamantul paote sa infatiseze u contr de v-c pt a dovedi dr de propr, dar paratul poate sa -l accepte si sa zica ca vanzatorul nu era propr si nici tu. Situatie in care ar treb sa se coboare in timp pana al primul propr , ceea ce e imposbili.Mult mai usor sa se coboare pana acolo unde se constata un mod de dobandire originar. : uzucapiune, traditiune, mistenire, moduri care nu au nevoie de moduri depublicitate ca sa fie opozabile. In cazul dr de p[ropr, prob este o

adevarata probatio diabolica. Cand se va definitiva sist de cf, nu se va mai pune aceasta problema. Au fost conturate in doctrina si jurisprudenta mai multe situatii tipice.Distingem situatia in care ambele parti au titlu de propr, situatie in care sunt 2 subipoteze: prima ipoteza: partile au titlu de propr emanand de la acelasi autor si 2) partile au acelasi titlu de propr emanand de al autori diferiti.

In prima subipoteza daca nu s-au efectuat formalitatile de publicitate ar trebui sa aiba castig de cauza partea al crei titlu are data certa cea mai veche. nota bene, data certa.dc o sg parte a efectjuat form de publictate ea ar trebui sa castige tinand seama de adagiul vitrior tempore....etc, pt ca titlu ei a devenit primul opozabil, inclusiv celilalte parti.Dc ambele aprti au facut form de publicitate conteaza care a facut primul.Cand titulirle emana de al autori diferiti, nu mai ocnteaza data titluli pt ca este neecesaa o comparatie a acestor titlri: comparam titlurile. chiar dcparatul este posesor, el nu poate castiga numai pe temeiul posesiei sale. Trebuie sa se faca dovad autorlui autorului feicarei parti, mergem in timp pana ajungem la un mod de dobandire originar si primul dintre autori care are un titlu riginal de dobandire, acela va oferi forta probatorie. sau cel care coboara mai adanc in timp va avea castig de cauza chiar dc nu ave, mod originar.Ipoteza 2: numai una dinttre aprti are titlu de propr. Dc dfoar paratul are titlu de propr, act in revendicare se va respinge, dc doar reclam are titlu de propr, in principiu act in rev se va admite cu un amendament: titlul sa nu emane de la reclamant, uneori mai se zice sa fie si cerinta 2: dat titului reclamantului sa fei anterioara posesiei paratului. Este posibil ca vanzatorul sa fie deposedat de aprat,. vanzatorul vined reclamantului......ipoteza 3: nimeni nu are titlu de propr.S-ar putea spune ca paratul posesor este int-o situtati avantajoasa dar nu cat sa castige de plano procesul, pt ca se poate ca reclamantul sa fi fost si el posesor inainte, dc invoca o [posesie anterioara poesiei pratului, s e comapra cele 2 posesiei si castiga paratea care se bucura de o posesie mai caracterizata: poseesie de buna-credinta , dc sunt amblee de b-c va conta durata posesiei, care este partea care s-a bucurat de o posesie ma iindelungata. Dc unul are posesia viciata si celalalt are pos utila, va castiga cel cu posesie utila.

Va castiga procesul cel care se bucura de o posesie mai caracterizata.Toate aceste dificultati probatorii vor disparea i momentul in care

sistemul de cadastru si carte funciara va fi finalizat.Exist asi act in revendicare mobiliara, ar acaracter exceptional, pt ca in aceasta materie posesia de b-c este ea insasi titlu de propr. Propr poate introduce act importriva uzurpatoruluii, posesorului de rea-credinta, chiar si a pos de buna-

credinta, dar care isi intemeiaza posesia pe un act juridic cu titlu gratuit, nu va dbeneficia de doband dr prin pos de b-c, situatie in care actiunea in revendicare e posibila la bunuri mobile.Treb sa tinem seama ca reclamantul se pretinde propr/coprop, actiunea este de asemena imprescriptibila, probl probei este mai simpla decat la bunurile imoblie, reclamantul treb sa faca dova da ca a fost posesor anterior paratului.Dc se admite act in revendicare se produc 3 categ de efecte:1) restituirea stapanirii amteriale a bunului, restituirea bunului care formeaza ob dr de propr.2) daca bunul a fost deteriorat, din culp[a paratului, acesta va putea fi obligat la despagubiri, dc bunul a pierit din culpa paratului, el va fi olbigat la contra-valoara bunului, la fel si dc l-a instraintat situatie in care propr ar avea dr la intord act in rev si importriv acctiunii posesorii, doar daca instrainarea s-a pridus inainte de actiunea in revendicare initiala, pt ca dc este concomittenta instrainarea, hot jud isi prod efectel si fta de tert. Dc paratul nu este in culpa in leg cu pieirea bunului, nu va mai fi dator la despagubiri acatre reclamant. In al 2lea rand este vb despre rstituirea fructelor. Opereaza regula pe care o cunaostem, posesorul de b- dobandeste fructele, cel de rea credinta treb sa le restituie, daca paratul a fost de rea-credinta de la inceput, jhu va avea dr la fructe. b-c inceteaza in momentul introducerii actiunii in revendicare.efectul 3) cheltuielile facute de parat in leg cu bunul sau in leg cu fructele si productele bunului. Este vb mai intai de acele cheltuieli care nu se concretizeaza in vreo lucrare: autonoma sau adaugat.Dc s-ar concretiza intr-i astfel de lucrare se adauga regulile de la accesiune. Asadar distingem intre cheltuielile necesare,m utile, volptare, art 866 alin 5: in cazul cheltuielilor necesare, propr va fi obligat la cerere la palta acesotra, fie ca e vb de chelt pt proucerea fructelor sau intretinera bunului.Dc e vb de cheltuieli voluptare, propr nu este oblig sa rstituie aceste cheltuieli catre paratul posesor, dc sunt utile, vedem in ce amsura.actiunea negatorie si act in granituire.,\Act negatorie este act prin care reclamantul care se pretinde propr si care are stapanirea amteriala a bunului il cheama in judecata pe paratul care pretinde ca are un dezmembramant al dr de propr, ina ceasta perspecticva, actiunea negatorie este o act reala, petitorie, imprescriptibila, dar in constatre, nu este o act in realizare. Pe de o parte reclamantul cere o constatare pozitiva, sa se constatele atributele propr, si pe de alta parte p cosntatare negativa ion sensul ca paratul nu are un dezmambr al dr de propr. Act in granituire este act prin care oricare dintre proprietarii vecini poate pretinde celorlalti propr vecini sa stabileasca granita dintre proprietati in masura in care fie nu exista semne de propr, fie aceaste au fost inlautrate. NB,

act in granituire nu presupune contestarea dr de propr in intinderea lui, altfel ar fi vorba de o actiune in revendicare si se aplica regulile de al act in revendicare.act in granituire este petitorie reala imrpescriptibila si in realizarre. efectul: stabilirea granitei dintre proprietati si in mod normal si fixarea semnelor care marcheaza granita dr de propr.

Dr de propr publica poate fi si el aparat printr-o actiune in revendicare. Fara a intra in alte amanunte. In ce priveste imprescriptibilitatea, ea opereaza si sub aspect extinctiv si sub aspect achizitiv, o act in revendicare intemeiata pe dr de propr publica nu paote fi paralaizataprin invocarea uzucapiunii sau ....Titularul: act inr evendicare apartine fie ststului, fie unei comunitati locale. Numai acestea sunt sub dr de propr publica.roba dr de propr: nu exista un regim preferential al actiunii in revendicare intemeiata pe propr publica, reclamntul treb sa faca dovada propr ca si un simplu particular. Simpla mentiune din registru bunurilor domeniului public nu este suficienta pt a face dovada propr, reclam treb sa dovedeasca modul de dobandire al r sau de propr publica.Dezmembr dr de propr privata si dr prin care se exercita propr publica pot fi aparate printr-o act confesorie. = act prin care cel ce se pretinde fie titularul unui dezmembramant fie titularul unui dr real prin care se exercita propr publica dar care nu are stapanirea mat a bunului il cheama in jud pe aprat si cere inst sa i recunaosca fie dezmembr sie dr real prin care se execita propr publica si asa-i restituit sptapanirea materiala a bunului corespuzatoare dezmembramantului.este o actiune petitorie reala in realziare iar la prescriptie distingem: la dezmembraminte, uc exceptia dr de superifice act este prescriptibila in 10 ani, la superficie e imprescriptibila, se referea si la superifcia deplina si la superficia incipienta.

LA dr intemeiat pe propr publ actiune este prescriptibila si sub aspect extinctiv si sub aspect achizitiv.