CURS-anul-III-CT.doc

8/18/2019 CURS-anul-III-CT.doc

1/53

CURS CT

PATOLOGIE CEREBRALA(Patologie vasculara cerebrala. Infectii cerebrale. Tuori cerebrale.!

PATOLOGIA "ASCULAR# CEREBRAL#

• Clasificarea $atologiei vasculare% – este variabila ( in functie de autori) – cea mai utilizata este clasificarea in:

• patologie de tip ocluziv• patologie de tip non-ocluziv,

• Patologia vasculara cerebrala inclu&e% – accidente vasculare cerebrale (A"C! – malformatii vasculare cerebrale ('"!

. A"C• )efinitia unui A"C * un &eficit neurologic care are &re$t origine $resu$usa o

cau+a vasculara.

• A"C i$lica : – o leziune la nivelul parenchimului cu caracter temporar sau

permanent – o leziune vasculara cel mai frecvent arteriala (≈ 90%)

• A"C – &e etiologie arteriala%

• isc,eice (

-/!• ,eoragice ( 0/!%

– ,eoragii intra$arenc,iatoase – ,eoragii subara,noi&iene.

– &e etiologie venoasa (trobo+e venoase cerebrale!

)iagnosticul trebuie sa fie rapid $entru a $erite o con&uita tera$eutica ie&iatain ve&erea re&ucerii &eficitului neurologic.

Princi$alele i1loace utili+ate sunt CT si IRM 2$ot sa a&uca inforatii&es$re%

• ti$ul &e A"C (isc,eic sau ,eoragic!• teritoriul vascular interesat


2/53

• evantual ecanisul res$onsabil in ca+ul isc,eiei ( troboticsau ,eo&inaic!

sunt de urmarit doua aspecte%3 stu&iul structurilor nervoase4 $entru a $une in evi&enta rasunetul

asu$ra $arenc,iului al le+iunilor vasculare5

• stu&iul vascular 6 care sa anali+e+e flu7ul si orfologiavasculara

E7$lorarea structurilor nervoase cerebrale

• se face de $ria intentie prin CT%- e!plorarea fosei posterioare prin cupe de "-#mm grosime cu pas

de #mm$

- e!plorare supra-tentoriala prin cupe de #-0mm grosime si $as &e

.

• o&ificarile eleentare sunt &iferite in functie &e%- tipul de accident – ischemic sau hemoragic- de timpul scurs de la momentul producerii accidentului .

E7ainarea vasculara in A"C

)iagnosticul &e A"C isc,eic sau ,eoragic necesita o co$letare ainvestigatiilor in ve&erea stabilirii etiologiei.

Ca te,nici curente sunt utili+ate% – ec,ografia )o$$ler a trunc,iurilor su$raaortice – angiografie conventionala – angioR'

• Ec,ografia )o$$ler -se pot evidentia%• o trobo+a arteriala (prin confirmarea absentei &e fu7)• inversarea sensului circulator intr2un vas (de e!emplu in

sin&roul &e furt subclavicular!• o steno+a arteriala (prin descrierea tomografica a $lacii &e

atero, precum si analiza spectrala a vite+elor &e flu7 la nivelulstenozei, pre- si poststenotic)

• 8A"• &isectia arteriala• afectiuni congenitale sau vasculite neinfectioase

• Angiografia conventionala - trebuie s permit:• precizarea unei oclu+ii &n caz de nesiguran' diagnostic,


3/53

• s precizeze circula9ia cerebral: ;n ansablul s:u• s gseasc le+iunea res$onsabil: &e acci&entul isc,eic

8ig . angiografie caroti&iana. Steno+a &e ACI

ASPECT I'AGISTIC in functie &e etio$atogenie

• )in $unct &e ve&ere etio$atogenic4 acci&entele vasculare $ot fi%

• isc,eice 6 arteriale sau venoase5• ,eoragice.

A. Acci&entele isc,eice &e origine arterialaEta$e% as$ect CT. Priele ore 6 fara semne CT 6 rar sunt &escrise semne precoce CT %

2 Stergerea &iscreta a giratiei2 Stergerea &iferentierii sa2sc in teritoriul afectat2 Contrast s$ontan al a. cerebrale e&ii

0. 8a+a acuta 6 e&eatoasa% – as$ectul &oinant este e&e vasogenic * ,i$o&ensitate &ifu+a care

$oate asocia efect &e asa4 in functie &e intin&erea teritoriului afectat.. Sta&iul sec,elar

2 ,i$o&ensitatea are as$ect lic,i&ian si &evine retractila. A&inistrarea &e $ro&us &e contrast io&at

• ?U este in&icata in A"C isc,eic acut &in &oua otive% nu a&uceinforatii su$lientare si a$are riscul le+arii B@E fragili+ate.

• &evine i$ortanta atunci can& se sus$ectea+a un conte7t tuoral.

"


4/53

ig$ A"C constituit in teritoriul AC' stg4 su$erficial si $rofun&5 se rearcaefectul &e asa e7ercitat &e ,i$o&ensitatea isc,eica

8ig.< @i$o&ensitate isc,eica in teritorul ACP &rt si ,i$er&ensitate vasculara ACP&rt

B. A"C isc,eic &e etiologie venoasa (infarct venos!

– $resu$une o infarcti+are a unui teritoriu $arenc,iatos in ca+ultrobo+elor sinusurilor &urei ater.

• As$ectul CT- ,i$o&ensitate &e ti$ e&eatos (in fa+a acuta! ce nu res$ecta un

teritoriu arterial- &e ulte ori le+iunile sunt sietrice4 situate cortico2subcortical4

eisferic inalt.

- frecvent transfora ,eoragic *= se recoan&a e7$lorarea CT cucontrast cu setiuni &e (se evi&entia+a astfel trobo+a sinusului *absenta incarcarii luenului venos 2 trobusul raane ,i$o&ens in

*


5/53

co$aratie cu continutul sinusului o$acifiat care este intens,i$er&ens2 senul &elta vi&!

C. Acci&entele vasculare ,eoragice (,eoragii intra$arenc,iatoase s$ontane! %

• As$ectul CT este variabil in functie de varsta accidentului %a. Hemoragia recenta se tra&uce CT $rin ,i$er&ensitate (D2 U@! cu efect &easa si e&e $eri,eatic5b. Hematomul in rezolutie trece $rintr2o fa+a i+o&ensa (resorbtia ,eoglobinei!si a$oi s$re ,i$o&ensitate sec,elara 6 uneori retractila.

8ig > )oua ,eatoae intracerebrale4 unul te$oral stFng &e >4


6/53

2 CT nativ % &e $ria intentie5- foratiune i+o&ensa4 uneori cu calcificari4 cu contur net4 atasata cel

ai frecvent $oligonului Jillis.- uneori 2 $re+enta unei sangerari in s$atiul subara,noi&ian.- CT cu contrast intravenos este obligatoriu

- incarcarea cu contrast a$are intensa4 &e ti$ vascular in fa+a arteriala.(Prin reconstructii 'IP si


7/53

2 As$ect CT% ,i$er&ensitate s$ontana la nivelul s$atiilor intergirale4 a cisternelor4 atentotiului4 sau fisurii inter,eisferice.

8ig D @eoragie subara,noi&ian: la nivelul cisternei $re$ontine Hi su$raselare4fisurii sKlviene Hi intereisferice

>. @E'ATO'UL I?TRACEREBRAL SECU?)AR

• revarsatul sang,in intracerebral cu etiologie &istincta%

– trauatica4 – secun&ar sangerarii unei alforatii vasculare cerebrale4 a uneituori sau a unei etasta+e

• )iagnostic iagistic%• CT4 IR'%

– $reci+ea+a to$ografia revarsatului sang,in intracerebral4 – ariea efectului &e asa4 e&eul asociat – $ot i&entifica alforatii oculte4 ici tuori – $ot &ecela co$licatii $osibile%

• inundatia ventriculara4

• hematomul subdural $rin efractia corte7ului – $ot i&entifica etiologia $osibila%• tumora,• malformatie vasculara,• traumatism


8/53

8ig D @eato intracerebral $arietal &rea$ta.

. E8ECTE "ASCULARE CEREBRALE SECU?)ARE POST2TRAU'ATICE

@eatoul e$i&ural cerebral

* revarsat sang,in intracranian4 trauatic sau netrauatic4 care se &e+volta intre&ura ater si en&ocraniu4 are caracter evolutiv4 $oate fi inca$sulat sau neinca$sulat

• to$ografie% / sunt su$ratentoriale4 cel ai &es in regiunea T• sursa sangerarii%

– arteriala 2-/ (artera eningee e&ie sau rr ei!4 – venoasa (sinusurile &urale sau venele lor eisare4 vena eningee

e&ie!4 – osoasa (sisteul &e lacune &i$loice!

• cele netrauatice a$ar $rin % – &ecolarea &urei $rin &eco$resiunea brusca a unei ,i&rocefalii sau – $rin negli1area sus$en&arii &urale inainte &e e7tir$area unei tuori

su$ratentoriale4 &u$a evacuarea unui ,eato sub&ural

As$ect CT nativ% biconve7 ,i$er&ens in fa+a acuta4 i+o&ens in fa+a subacuta (sa$t! si ,i$o&ens in fa+a cronica (luni! &eseori asociat cu fractura craniuluia&iacent +onei ,eatoului.


9/53

8ig Colectie ,i$er&ensa biconve+a e7trtacerebrala.

@eatoul sub&ural

• * revarsatul sang,in intracranian4 inca$sulat sau nu4 uneori calcificat4 &ecau+a traumatica si netraumatica4 uni2 sau bilateral4 &e+voltat intre creier si&ura ater

• to$ografie% – eisferica4 frontal4 te$oral sau $arietal4 ai rar occi$ital

• cele netrauatice a$ar la% – bolnavii in varsta (re&ucerea asei cerebrale!4 – cei cu coagulo$atii – cu &rena1e ale LCR – trataent anticoagulant

As$ect CT nativ% concavo2conve7 ,i$er&ens in fa+a acuta4 i+o&ens in fa+a subacuta( sa$t! si ,i$o&ens in fa+a cronica (luni!

9


10/53

8ig.- Colec9ie e7tracerebral: ,i$er&ens: la nivelul s$ sub&ural stg4 co$riFn& Hi&e$lasFn& eisferul cerebral stg 6 ,eato sub&ural acut

8ig Colec9ie e7tracerebral: i+o si ,i$o&ens: la nivelul s$ sub&ural &rt4

co$riFn& Hi &e$lasFn& eisferul cerebral &rt 6 ,eato s&ub&ural subacut s$recronici+are.

0


11/53

@eatoul intracerebral $osttrauatic

• * revarsatul sang,in intra$arenc,iatos secun&ar unui trauatis

craniocerebral

• )iagnostic iagistic% – CR4IR'%

2 $reci+ea+a – to$ografia revarsatului sang,in intracerebral4 – ariea efectului &e asa4 – e&eul asociat

– )iagnostic &iferential% cu• ,eatoul asociat unui infarct ,eoragic4

• ,eoragia &intr2o tuora

As$ect CT % arie intra$arenc,iatoasa nativ ,i$er&ensa in fa+a acuta4 i+o&ens infa+a subacuta ( sa$t! si ,i$o&ens in fa+a cronica (luni!4 cu argini i$recisecu e&e incon1urator4 cu efect &e asa asu$ra structurilor cerebrale invecinate.

8ig .@eatoa intracerebral acut te$oral stg.


12/53

Contu+ii cerebrale

'eto&a &e electie in &iagnosticul contu+iilor cerebrale este CT. )E CE 2 Accesibil:.

2 8acil:.2 ?einva+iv:.2 Re$etabil:4 $eri9Fn& onitori+area $acien9ilor cu conti+ie cerebral:.2 StabileHte &iagnosticul &e contu+ie cerebral: Hi i$licit con&uita

tera$eutic:.

Entitate anatoo2$atologic: &eterinat: &e%2 contactul &intre su$rafa9a creierului Hi $rotuberan9ele osoase ale

en&ocraniului.2 ac9iunea for9elor &inaice generate &e trauatis asu$ra

$arenc,iuui cerebral.

?U ESTE U? )IAG?OSTIC CLI?IC.Singura o&alitate &e &iagnostic Min vivo fiin& vi+uali+area le+iunilor

s$ecifice $rin CT. REPRENI?T# U? E8ECT TRAU'ATIC 8OCAL.

?on2sens% contu+ie cerebral: &ifu+:

As$ectul CT al contu+iilor cerebrale%

Contu+ile su$erficiale2 ,i$er&ensit:9i focale corticale * focare ,eoragice2 ,i$o&ensit:9i incon1uratoare * e&e &e aco$aniaent

2 efect &e as:

Contu+iile intere&iare%2 arii cu &ensitate neoogen: $rin $re+en9a &e ulti$le arii ,eoragice

intercalate cu +one &e e&e Hi necro+e tisulare (as$ect &e Msare si $i$er!2 $ro$or9ia ariilor ,i$er2 ,i$o&ense &e$in&e &e %

. E7tensia ,eoragiei0. Gra&ul &e e&e &e ore &u$: trauatis $re&oin: le+iunile cu &ensitatecrescut:.2 n ti$4 focarele ,i$er&ense &evin i+o&ense ( s : $ta F n :!4 a$oi ,i$o&ense $rinre+olu9ia focarelor ,eoragice.


13/53

2 Astfel4 ;n ti$ creHte $on&erea +onelor ,i$o&ense4 arginile contu+iei cerebralefiin& $rost &efinite &atorit: e&eului vasogenic ce circuscrie focarul contu+ivHi care se e7tin&e ;n substan9a alb:.2 )e obicei4 la 0>2>- ore +onele ,eoragice nu cresc ;n &iensiuni4 &ar este$osibil: Hi confluarea focarelor ,eoragice4 transforFn&u2se in ,eato

intracerebral $osttrauatic ;ntFr+iat4 cu $rognostic nefast Hi in&ica9ie ie&iat:$entru interven9ie c,irurgical:.

I?8ECTII CEREBRALE

. ABCESUL CEREBRAL- arie central: &in le+iunea cerebral: se necro+ea+: Hi e ;ncon1urat: &e oca$sul: &e colagen.

- le+iune rotun&2ovalar: ,&ens:4 cu ca$sul: i+o&ens: ce ia contrast. E&e$erile+ional arcat ce $oate &a efect &e asa asu$ra structurilor invecinate.

8ig a. Abces cerebral (nativ! 8ig b. Abces cerebral (contrast!

"


14/53

8ig 0. Abcese cerebrale ulti$le $ostcontrast 6 ca$tare arginala la niveulca$sulei4 necro+a centrala neca$tanta.

0. C@ISTUL @I)ATIC CEREBRAL

Parazitoza produsa de chinococcus granulosus 2 foratiune c,istica cerebrala.

As$ect CT nativ% le+iuni rotun&a4 bine &eliitata ,i$o&ensa cu &ensitatilic,i&iene cca 2U@ cu fin $erete arginal. )aca este are $oate avea efect &easa asu$ra structurilor vecine si e&e $erile+ional. Postcontrast ca$tare &oar lanivelul reactiei inflaatorii $eric,istce.

8ig.< C,ist $arietal &rea$ta voluinos4 cu efect &e asa asu$ra ventricoluluilateral &rt si coasei creierului.

*


15/53

TU'ORI CEREBRALE

Clasificare% 2 tuori su$ratentoriale%• e7tranevra7iale• intranevra7iale

2 tuori infratentoriale%• e7tranevra7iale• intranevra7iale

A.TU'ORILE SUPRATE?TORIALE. T. EQTRA?E"RAQIALE

'eningioul

- cea ai frecvent: tuor: $riitiv: intracranian:4 nonglial:5- $oate a$are la orice vFrst: 6 inci&en9a a7i:% > ani5 D/ la feei- cele ai coune locali+:ri% regiunea $arasagital:4 conve7it:9ile4 ari$ile

sfenoi&ale4 cor$ul sfenoi&al4 regiunea $eriselar:

2 As$ect CT ?ATI"5 Le+iune i+o sau usor ,i$er&ensa fata &e corte7ul cerebral4 cu$osibile calcifieri la interior. Situata intot&eauna in contact &ural. Poate fi insotita&e li+a osoasa sub1acenta.

2 As$ect CT CO?TRAST% Ca$tare oogena a contrastului iv.

8ig.>a.'eningio sfenoi&al &rt 8ig >b. 'eningio sfenoi&al &rt(fereastra &e $arenc,i! (fereastra &e os!

#


16/53

Craniofaringioul

. tuor: c,istic: cu co$onente soli&e, format din epiteliu scoamosstratificat/ prezint frecvent calcificri/ poate fi co$let soli&

locali+are: la onc'iunea dintre glanda pituitar! 1i infundibul

• frecvent aderent de structurile adiacente

)iagnostic CT%- lez$ chistic- 23- calcificari- 23- hidrocefalie- postcontrast captare moderata la nivelul componentelor solide$

8ig 8oratiune ,eterogena cu arii ,i$er&ense (calcific:ri! Hi ,i$o&ense (c,istice!cu locali+are su$raselar:. Craniofaringio su$raselar.

0. I?TRA?E"RAQIALEGLIOA'ELE

Astrocitoul

- localizare: oriunde &n emisferele cerebrale

- aspect 45:- arii oogene, ,i$o&ense, relativ bine &eliitare- rar: e&e perifocal/ 0% prezint calcific:ri- de obicei neio&ofile

+


17/53

8ig D. 8ora9iune c,istic: cu no&uli tuorali $arietali Hi central

Glioblastoul Hi astrocitoul ana$lastic 6 tuori aligne

- localizare: oriunde &n emisferele cerebrale- aspect 45:

-leziune neoogen:, cu arii h 3 6dense, bine &eliitat: - ;nc:rcare neoogen: cu contrast - e&e &nconurtor marcat, digitiform cu efect de masa$

8ig .Parietal stg.4 asa ,i$o&ensa4 bine &eliitata &e un $erete neregulat4 io&ofil.Glioblaso ultifor.


18/53

8ig - 'asa ,eterogena4 relativ bine &eliitata4 cu io&ofilie $eriferic: Hi ariecentral: &e necro+:5 efect &e as: Hi e&e ;ncon1ur:tor arcat4 &igitifor.Glioblaso ultifor.

Oligo&en&roglioul

tuori infiltrative4 relativ bine &eliitate4 cu inci&en9: crescut: acalcific:rilor

as$ect CT% 2nes$ecific ase:n:tor altor tuori gliale 2 inci&en9: crescut: a calcific:rilor

8ig a. ?ativ ,eterogen cu 8ig b.Io&ofilie neoogenacalcific:ri intratuorale


19/53

'etasta+ele

7par frecvent &n neoplasmele $ulonare 1i de sFn

locali+are% frecvent la nivelul 1onc9iunii sa2sc frecvent &nconurate de e&e vasogenic nativ $t fi ,i$o4 i+o sau ,i$er&ense contrastul $ateu fi no&ular (&ifu+! sau inelar ($eriferic! leziuni unice ulti$le

8ig 0a Iagini no&ulare ,i$er&ense 8ig 0 b Io&ofilie no&ulara.s$ontan4 bine &eliitate. E&e E&e $erile+ional.$erile+ional.

B. TU'ORILE I?8RATE?TORIALE. EQTRA?E"RAQIALE

'eningioul

Locali+are%2 stFnca te$oral:4 clivus4 gaura occi$itsal: are4 tentoriu foarte rar : ventriculul 8

CT4 IR'% asemntor leziunilor supratentoriale

9


20/53

8ig 0. 'eningio $lacat la fa9a $ost a stFncii te$orale4 cu io&ofilie intens: Hioogen: Hi calcific:ri $unctifore.

?eurinoae

cel ai frecvent nervul "III Hi ai rar n. "II ai frecvent la $acien9ii cu neurofibromatoz tip 88% nn. 88, 8, &iagnostic CT le+iuni intens io&ofile la nivelul ung,iului $ontocerebels tuorile &e nerv "III $ro&uc l:rgirea canalului acustic ce a$are ocu$at &e

asa tuoral:

0. I?TRA?E"RAQIALE

- pot prezenta:- sene focale datorit implicrii structurilor nervoase din fosa

posterioar, cerebel ,trunchi cerebral - sene &atorate ,i&rocefaliei su$ratentoriale

la"- copii" sunt tuori $riare (glioae de trunchi cerebral, e&uloblasto cerebelos sau astrocito)

- adult" sunt tuori secun&are (etasta+e ale tumorilor $ulonare –b!rba#i sau de sFn – femei )

Astrocitoul

2 cea ai frecvent: tuor: infratentorial: la co$ii

2 e o tuor: slab infiltrativ:4 bine &eliitat:4 cu co$onent: c,istic: (D/! locali+are% eisferele cerebeloase

2 as$ect CT% co$onenta 2soli&:% i+o&ens: 2c,istic:% ,i$o&ens: 2io&ofilie arcata a co$onentei soli&e5 ;nc:rcarea $oatea$are Hi la nivelul ca$sulei c,istului 20/ $re+int: calcific:ri

0


21/53

8ig 00."oluinoas: as: c,istic: locali+at: ;n centrul fosei $ost. ce &eterin:co$resia si &e$lasarea s$re ant. a ventriculului I" cu ,i&rocefalie consecutiv:.Astrocito c,istic.

'e&uloblastoul

locali+are% veris (cu &e+voltare s$re anterior ;n ventriculul I"!

2 &iagnostic CT 2 as: cu &ensitate tisular:4 oogen:4 i+o sau uHor ,i$er&ensa cu

2io&ofilie arcata2rar% calcific:ri4 c,iste

8ig 0


22/53

E$en&ionul

2&e obicei T soli&:4 frecvent $re+int: calcific:ri2rar% tuori c,istice

locali+are% ataHat: &e $o&eaua ventriculului I"5 tuora tin&e s: creasc: Hi s: se e7tin&: s$re orificiile lui Lusc,a Hi

'agen&ie

CT4 IR'% nu sunt s$ecifice

8ig 0>. 8ora9iune tuoral: io&ofil: &e+voltat: la nivelul ventriculului I"

CURS CT 'E)IASTI?

'e&iastinul re$re+int: regiunea inter$leuro2$ulonar: &is$us: ;ntre stern Hicoloana vertebral:. 'e&iastinul cu$rin&e un co$le7 &e organe alea$aratului car&iovascular4 res$irator4 &igestiv4 ;ncon1urate &e 9esut con1uctivla7 Hi este str:b:tut &e vase4 c:i lifatice Hi nervi.

;ediastinul &mbrac &n ansamblu forma unei piramide cvadrangulare, delimitat: - anterior, de peretele sterno-condral/ - posterior, de coloana vertebral toracic/


23/53

- lateral, de foi'ele pleurale mediastinale$ -inferioar, spa'iul mediastinal este separat de cel abdominal prin diafragm$ -superior, mediastinul comunic larg, prin defileul cervico-toracic, cu spa'iile 1i

viscerele ggo-aortic care la rc4 cu calcifieri $arietale4 trobo+a $arietala.- CT $ostcontrast 6 incarcarea asei vasculare in ti$ $arterial4 as$ect

,i$o&ens al trobilor co$arativ cu luenul vascular.- In ca+ &e ru$tura anevrisala 6 asa cu &ensitati nativ crescute cca D U@

&e ,eato e&iastinal. Poate a$are si revarsat $leural stang.

"


24/53

8ig. 0 Anevris trobo+at &e aorta toracica

)isectia aortei toracice- &iferente &e &ensitate intre luenul fals si ceel real. Postcontrast luenul

real este ai ic &ecat cel fals. Luenul fals $re+inta un &ebit &e u$lereai lent la scanari ra$i&e &e ti$ angio.

8ig. < )isectie &e aorta

A&eno$atii e&iastinale- CT% ,i$ertrofii ganglionare oogene sau inoogene cu ,i$o&ensitati centrale

&e necro+a

*


25/53

'ase a&i$oase e&iastinale 6 li$oato+a toraica4 li$oaele e&iastinului 6 ase cu&ensitati nativ negative4 oogene (cele benigne! sau inoogene cu se$te sauco$onente tisulare la interior (cele aligne!

8ig. > 'asa a&i$oasa e&iastinala.

'ase c,istice e&iastinale2c,istul benign congenital4 c,istul $leuro$ericar&ic (asa oogena cu &ensitatilic,i&iene 20U@ nativ4 cu $erete subtire ce se incarca $ostcontrast2 c,iste &eroi&e4 teratoae4 lifangioae (ase inoogene cu co$onentelic,i&iene si tisulare!4 cu incarcare $ostcontrast a co$onentelor tisulare.

8ig. C,ist $leuro$ericar&ic

'ase soli&e e&iastinale- $ot fi &e natura inflaatrorie sau tuorala (benigna sau aligna!. Pier&erea

$lanului &e &earcatie cu structurile invecinate $le&ea+a $entru alignitate4

#


26/53

fara a fi insa un sen &e certitu&ine. )eonstrarea caracterului inva&antasu$ra organelor e&iastinale si inglobarea acestora in asa tuorala4sugerea+a caracterul align.

@i$er$la+ia tiica- cresterea globala in volu a tiusului cu as$ect CT &e asa tuorala soli&acu &ensitati s$ontane siilare tiusului noral cu $osibile +one c,istce saucalcifieri

Tioaele- tioaele noninva+ive 2 ase soli&e bine circuscrise intre si c cu

&ensitati s$ontane siilare tiusului noral si ca$tae o&erata$ostcontrast4 a&esea cu $re+enta &e calcifieri.

- Tioaele inva+ive 6 ase soli&e i$recis &eliitate cu necro+a la interior4ce inva&ea+a tra,eea4 arile vase4 $leura e&iastinala4 $ericar&ul. Pri+a

inoogena &e contrastTioli$oul2 tuori benigne inca$sulate intr2o ca$sula fibroasa4 cu continut grasos (&ensitatis$ontan negative!4 oogena.

Gusa tiroi&iana2 locali+ata in s$atiul $retra,eal. )ensitati s$ontane ari &e cca 0200 U@ (D2U@ in tiroi&itele cronice!4 cu $ri+a intensa &e contrast avan& in ve&ere ca tesutultiroi&ian concentrea+a io&ul &in substanta &e contrast io&ata a&inistrata iv.

As$ectul gusei este glan&a arita &e volu cu $lon1are e&iastinala &e la nivelulregiuniii cervicale anterioare4 cu contur neregulat4 boselat4 cu as$ect a&eseaultino&ular4 uneori cu calcifieri

8ig. D Gusa tiroi&iana ultino&ulara $lon1ata e&iastinal

+


27/53

Lifoaele e&iastinale- @o&gin 6 largirea sietrica bilaterala a e&iastinului i1lociu4 $rin

$re+enta &e a&eno$atii $revasculare si $retra,eale se$arate sau aseganglionare congloerate4 fara $ri+a &e contrast. Posibile calcifieri saunecro+e intraganglionare

- ?on2,o&gin 6 largirea asietrica a e&iatinului $rin ase ganglionarecongloerate4 &ifu+ &eliitate4 neoogene cu necro+a centrala.

8ig. Lifo e&iastinal

CT TORACO2PUL'O?AR

Tuori bron,o$ulonare aligne- CT a$recia+a locali+area4 voluul4 inva+ia locala4 ra$orturile cu organele

invecinate4 cu $eretele toracic4 e&iastinul4 $recu si $re+enta a&eno$atiilorsau etasta+elor la &istanta.

- 'asa $arenc,iatoasa inoogena4 i$recis &eliitata4 cu $relungiri s$reca$ul $ulonar a&iacent4 inoogena4 cu $ri+a o&erata si a&eseorineoogena &e contrast situata centro,ilar sau $eriferic. Poate fi insotita &eatelecta+ie (cele centro,ilare!4 $roces $neuonic sau colectii $leurale.

- A&eno$atii e&iastinale $re+ente &e $este c &iaetru.- Poate fi insotite &e etasta+e $ulonare sub fora &e no&uli &e &iensiuni

variate4 bine &eliitati o&erat ca$tanti4 &iseinati in unul sau abii ca$i$ulonari.

- Tuorile $eriferice $ot inva&a $leura si toracele osos cu li+a costala4 sauc,iar inva+ia usculaturii toracice.

- Inva+ia arilor vase4 a esofagului4 a carinei4 fac tuora ino$erabila.- 'etasta+ele in glan&ele su$rarenaline sunt frecvent intalnite4 ca no&ului

inoogeni su$rarenalinei uni sau bilaterali4 cu o&erata $ri+a &e contrast &eti$ ,eterogen.

- Pot etasta+a si la nivel osos4 cerebral4 ,e$atic


28/53

8ig. - Tuora $ulonara $eriferica

8ig. 'etasta+a su$rarenaliana &rea$ta &e la CC $ulonar

'etasta+ele $ulonare ale altor cancere $riare 6 a$ar CT ca no&uli &e&iensiuni variate4 bine &eliitati o&erat ca$tanti4 &iseinati in unul sauabii ca$i $ulonari.


29/53

8ig. 'etasta+e $ulonare ulti$le

C,istul ,i&atic $ulonar

- asa lic,i&iana4 oogena bine &eliitata &e un $erete fin o&erat ca$tant4care in evolutie4 &u$a evacuare $artiala $oate $re+enta nivel ,i&roaericcaracteristic cu ebrana on&ulata sen &at &e ebrana $roligera&ecolata ce $luteste la su$rafata lic,i&ului.

Abcesul $ulonar- neevacuat% iagine no&ular ,i$o&ensa4 incon1urata &e arie $neuonica.

Ca$tare $erino&ulara &e ti$ inelar.- evacuat% iagine ,i&roaerica rotun&2ovalara cu $erete gros ce ca$tea+a

contrastul

Atelecta+ia- asa solitara4 sisteati+ata $e loi sau segente4 in contact cu $leura4 &eseori

ascutita4 cu ca$tare oogena $ostcontrast4 fara bron,ograe asualveolograe aerica.

- caractere retractile asu$ra organelor &e vecinatate

Pneuonia'asa sisteati+ata lobar sau segentar4 fara caractere retractile4 cu $re+entacaracteristica &e bron,ograa si alveolograa aerica4 bine &eliitata sci+ural si

i$recis &eliitata in rest4 o&erat ca$tanta $ostcontrast.

Pneuotora7ul- Aer liber in s$atiul $leural cu colabarea $ulonului s$re ,il

9


30/53

Pleure+iile- CT $oate &etecta colectiile $leurale inie4 neevi&entiabile ra&iografic4- fora &e lae cu &ensitati lic,i&iene (2U@! la ba+ele $ulonare (cele in

cantitate ica! $ana la e$ansaente asive ce ocu$a $artial sau total areacavitate $leurala.

- Revarsatele lic,i&iene se $ot insinua intrasci+ural- Revarsatele $ot fi coa+onate (inc,istate! laterotoracic sau intrasci+ural

CURS CT AB)O'E?

8ICATSteato+a ,e$atica2 CT as$ect &ifu+ ,i$o&ens al ficatului ( sub


31/53

Fig 12. Ciroza hepatica

Carcinou ,e$atocelular- CT asa tuorala solitara sau ultifocala i+o sau ,i$o&ensa s$onta4

inoogena4 cu $osibile arii necrotice la interior4 cu ca$tare neoogena acontrastului si s$alarea ra$i&a a acestuia4 cu entinearea sa tar&iva &oar lanivelul ca$sulei sau se$telor fibroase.

- A&eno$atii in ,ilul ,e$atic sau retro$eritoneale- Posibil trobo+a &e $orta4 su$ra,e$atice sau c,ear &e cava- Ascita $oate fi $re+enta

- CT $erite evaluarea e7tensiei locoregionale sau la &istanta $rin etasta+e atuorii.

8ig < Carcino ,e$atic

"


32/53

C,istele ,e$atice- CT ase lic,i&iene unice sau ulti$le4 bine &eliitate cu $ri+a $arietala &e

contrast &e ti$ inelar.

Fig14 Chist hepatic

@eangioaele ,e$atice- CT nativ ,i$o&ense4 rotun&2ovalare4 bine &eliitate4 oogene- CT $ostcontrast 6 ca$tea+a $eriferic in fa+a arteriala (la cca 0 sec &e la

in1ectare! 5 a$oi ca$tea+a centri$et4 &evenin& i+o&ensa cu vasele sanguine lasfarsitul fa+ei $ortale (cca >2sec &e la in1ectare!.

8ig @eangio ,e$atic 6 io&ofilie $rogresiva

"


33/53

A&enoul ,e$atic- tuora benigna &ar cu risc &e &egenerare.- CT nativ ,i$o&ensa4 bine &eliitata cu arii necrotice.- Postcontrast &evine ,i$er&ensa in fa+a arteriala. In fa+a $ortala $oate avea

orice as$ect (,i$o4 i+o sau ,i$er&ens!- )aca are continut a&i$os ult4 $oate fi ,i$o&ensa nativ si $ostcontrast

Abcesul ,e$atic- unic sau ulti$lu- CT le+iuni ,i$o&ense s$ontan4 oogene cu &ensitati intre 2


34/53

Infractul s$lenic- CT una sau ai ulte +one ,i$o&ense triung,iulare cu ba+a la ca$sula si

varful la ,il4 neio&ofile. Poate e7ista totusi o fina ca$tare la nivelul ca$sulei.- Uneori calcifieri

- Infarctele ari $ot interesa intreaga s$lina care a$are ,i$o&ensa4 neca$tanta

Fig 17. Infarct splenic

PA?CREASUL

Pancreatita acuta- CT fa+a &e $ancreatita e&ie (e&eatoasa! 6 crestera in &iensiuni a

$ancreasului focal sau &ifu+4 &eliitare i$recisa4 &ensitati usor sca+utenativ. Postcontrast usoara ca$tare neoogena. Poate fi insotita &e colectiilic,i&iene $eri$ancreatice si &e necro+a grasiii $eri$ancreatice ce &evineai &ensa (cca 0U@!

- In fa+a severa &e $ancreatita necrotico,eoragica 6 cresterea in volu a$ancreasului4 cu as$ect neoogen4 i$recis &eliitat4 cu arii e7tinsenecrotice la interior $recu si $eri$ancreatic &e as$ect ,i$o&ens.Postcontrast $arenc,iul inca viabil ca$tea+a substanta io&ata4 in ti$ ce

ariile necrotice nu. Colectii flui&e ai ult sau ai $utin e7tinse.- Arii ,eoragice ,i$er&ense nativ cca D U, in aria $ancreatica- Co$licatii 6 $seu&oc,istul $ancreatic 6 &u$a cca D sa$taani a$are ca o

arie ,i$o&ensa constituita &in tesut necrotic4 sange si secretii $ancreatice4situata intra sau e7tra$ancreatic. Initial nu $re+ita ca$sula $ro$rie4 fiin&&eliitat &e $eretii tesuturilor invecinate. Ulterior o&ata cu aturareac,istului4 se forea+a $ereti &in tesut granulos si a$oi fibros care ca$tea+acontrastul io&at.

"*


35/53

Fig 18 Pancreatita acuta

Pancratita cronica- CT &iinuarea glan&ei4 cu as$ect fibros4 cu calcifieri

- )ilatatii &uctale- Contur neregulat al $ancreasului

A&enocarcinoul $ancreatic2CT asa focala e7centrica frecvent la nivelul ca$ului $ancreatic4 i$recis&eliitata4 cu necro+a centrala4 ca$rate inoogena2 situatia cefalica $oate &eterina &ilatatii &uctale biliare si $ancreatice4 cua$aritia sin&roului icteric.2 inva&ara grasii $eri$ancreatice sau a vaselor a&iacente2 a&eno$atii retro$eritoneale2 eta+ta+e la &istanta4 frecvent ,e$atice.

8ig . a&enocarcino $ancreatic cor$oreal

"#


36/53

RI?IC@I

C,istele renale- CT arii rotun&e ,i$o&ense s$ontan cu &ensitati lic,i&iene4 bine &eliitate4 cu

$erete foarte fin4 cu usoara $ri+a $arietala &e contrast4 situate cortical sau

$ara$ielic.

Fig 2 Chist renal !rept

E$itelioul renal 6 tuora Grait+- CT asa ,i$o&ensa nativ uneori cu necro+a la interior4 i$recis &eliitata- Postcontrast io&ofilie intensa in fa+a arteriala4 urata &e s$alare si as$ect

,i$o&ens in fa+a $arenc,iatoasa- 8recvent trobo+a &e vena renala- Uneori calcifieri- E7tensie e7traca$sulara in grasiea $eri4 a$oi $ararenala.- A&eno$atii rero$eritoneale4 si in ,ilul renal

- 'etasta+a $ulonare4 osoase4 cerebrale

8ig 0. Tuora Gravit+ stg

"+


37/53

?efroblastoul 6 Tuora Jils 2 tuora renala aligna a co$iilor- CT ase soli&e ,i$o&ense ce $ro&uc &istrugerea $arenc,iului renal4 fara

calcifieri4 can& $re+inta ,eoragie sau necro+a as$ectul &evine ,eterogen.- Postcontrast tuora raane ,i$o&ensa- A&eno$atii $araaortice si in ,ilul renal

CURS CT PEL"IS

$%MI&%R% IM%'I(TIC) % *+ICII RI&%R

• ;odificri de pozitie, form 1i contur• 7par in fibroza retroperitoneal, lipomatoza pelvin, hematoame, limfocele sau

tromboza de 48, etc$• @eplasarea vezicii urinare poate apare in diferite leziuni ale organelor vecine

(tumori genitale, prostatice, de rect si sigmoid), tumori osoase si musculare,anevrisme ale vaselor pelvine$

• An aceste conditii vezica urinar are aspect piriform$- An lipomatoza pelvin mari cantit'i de grasime &nconoar

organele pelvine$

- Bimfocelele sunt mase cu aspect chistic, cu densitati fluide si parafluide in functie de continutul proteic, care pot comprimavezica urinar$

- 6ematoamele acute pelvine au, la e!amenul 45, densit'i crescute$- =rocesele inflamatorii pelvine pot interesa vezica urinar$

@iverticulitele sau afec'iunile intestinale inflamatorii pot produce oîngroşare cu caracter focal a peretelui vezical - diagnosticdiferen'ial cu procese tumorale$ Cle pot determina formarea defistule entero-vezicale cu prezen'a de aer &n interiorul vezicii$Angro1ri localizate ale peretelui vezical pot apare 1i &nendometrioza vezical, cistita radic, tumorile vezicale benigne sau

maligne$- @iverticulul vezical poate fi congenital sau dobindit – imagine

saculara paravezicala/ poate reprezenta locul de aparitie a unuicarcinom vezical$

• Tumorile vezicale benigne• sunt rare: fibroamele, feocromocitoamele sau angioamele se prezint ca imagini

lacunare intravezicale$ @iferen'ierea acestor leziuni de calculi 1i cheagurisangvine intravezicale este relativ u1oar 45, calculii av


38/53

crescute, iar cheagurile sangvine sunt mobile la schimbrile de pozi'ie ale pacientului$

• Traumatismele de vezica urinar!• apar &n traumatismele pelvine, produc ruptura intra- sau e!traperitoneal sau

contuzie cu hematom al peretelui vezical$

• reterocel - forma'iune chistic frecvent localizat la onctiunea uretero-vezicalcu sau far dilata'ie ureteral distal$Bocalizarea intra sau e!tramural mimeazdiverticulul$ ormele ectopice se e!tind la nivelul colului 1i3sau uretrei$

• Carcinoamele vezicale• 45 nu poate face distinc'ia &ntre stadiile 7 (5), D(5) 1i D (5"a) deoarece nu

poate diferen'ia &nveli1urile peretelui vezical$ 45 este util &n determinareae!tensiei tumorii la organele vecine, la pere'ii pelvini 1i prezen'a metastazelor la

distan'$

Fig 22 "umora #ezicala

• %fectiuni maligne mezenchimale• Eunt tumori rare, cu originea in tesutul muscular$ 7par mai frecvent in decada a

patra, dar e!ista si tipuri ce ce se intilnesc la copii$• Ti$urile benigne (leiomiom, rabdomiom) au contur net, uneori pediculate/ mase

tisulare omogene, cu iodofilie moderata$ ibroamele, neurofiboamele, lipoamelesi hemangioamele sunt foarte rare$

• Tuorile aligne prezinta agresivitate cu infiltrare a organelor adiacente$

"


39/53

• Sarcoul este rar$ 4el mai frecvent este leiomiosarcomul, iar la copii,rabdomiosarcomul$

• Leioiosarcoul este o tumor voluminoas, slab delimitat, invaziv, ulcerat,iodofil, neomogena$

• Rab&oiosarcoul - la copii - tumor polipoid ce proemin sau poate umple

lumenul vezical$ =ostcontrast masele solide se &ncarc accentuat, neomogen

$%MI&%R% P*I(I M%(CI&

PATOLOGIA PROSTATEI

- =rostata apare pe sectiunile 45 ca structura omogena, cu densitati tisulare (*0-+# F6),contur net, ovalara situata infravezical cu dimensiuni ce cresc odata cu virsta (,#-" cm a- p si "-# cm transvers)/ pot apare microcalcificari periferice (fleboliti in ple!ul periprostatic)$- ;arginea laterala a prostatei este tangenta la ligamentul muschiului ridicator anal$Bimita vezico-prostatica este in general orizontala, artefactele de volum partial putindmasca neregularitatile de la acest nivel$ - eziculele seminale sunt situate posterior , in contact cu peretele vezicii urinare$

%nomalii congenitale• 7par frecvent &n asociere cu alte anomalii genito-urinare$• Agenezia de prostată - lipsa de 'esut prostatic &n loa prostatic$• Hipoplazia prostatică - se diagnosticheaz dificil la copii ce au normal o prostat

mic$ Ba adult, prostata mai mic de *g este considerat hipoplazic$• Chisturile pot fi congenitale sau dobindite - sunt localizate medial (chisturile de

duct ;uller, de utricul prostatic) sau lateral (rar congenitale, secundareinflama'iei, reten'iei sau traumatismului)$ =ot depasi # cm comprimind vezica sirectul$

• CT nu are acurate'e &n diferen'ierea leziunilor chistice prostatice$

Prostatite• Prostatitele acute se produc prin propagarea unei infec'ii oase sau iatrogene$• Prostatita cronică este mult mai frecvent, recurent 1i clinic silen'ioas$• Abcesul prostatic este o sechel a prostatitei/ mai rar apare &n urma unei

diseminri hematogene$• CT - prostatita acut nu poate fi distins clar de o prostat normal sau de

hiperplazia benign prostatic/ de obicei apare o mrire simetric a glandei cu

"9


40/53

aceea1i densitate cu a prostatei normale sau a adenomului prostatic fara a deplasauretra$

• - prostatita cronic : prostat de dimensiuni reduse datorit fibrozei 1i cicatrizrii'esutului glandular

- abcesele 1i focarele de lichefiere apar postcontrast i$v$ ca arii hipodense,

neregulate, ce pot prezenta &nccare inelar periferic$• 5uberculoza urogenitala este frecvent insotita de prostatita / leziunile ulceroase sicavernoase duc la fistulizare in uretra, rect sau perineu$ =ot apare calcificari cetrebuie diferentiate de calculii prostatici$

Hiperplazia benign! de prostat!• Cste o hiperplazie benigna adenomatoasa ce intereseaza structurile tubulare din

partea centrala a prostatei, comprimand baza vezicii urinare$• 8mplic proliferarea tisular &n zona de tranzi'ie 1i &n glandele periuretrale, mrind

prostata$• CT - singurul semn 45 este vizualizarea unei prostate voluminoase (peste # cm),

bine delimitat, greu de diferen'iat de adenomul prostatic/ 'esutul glandular periferic normal se delimiteaz ca zon hipodens postcontrast/ poate amprentavezica urinar determin


41/53

• Ionele de necroza si adenopatiile sunt usor de delimitat postcontrast$ 4riteiile deapreciere a adenopatiilor sunt aceleasi ca la restul tumorilor pelvine (,# cm)$

• Earcoamele sunt mult mai rare si apar la tineri/ metastazeaza precoce hematogenin ficat, plaman si os$

• Jabdomiosarcoamele apar la copii, iar leiomiosarcoamele la virste milocii

Fig 2$. Cancer prostatic

PATOLOGIA "ENICULELOR SE'I?ALE

Anoalii congenitale- agenezia unilaterală - frecvent asociat cu agenezia renal ipsilateral/• - chisturile veziculelor seminale sunt unilaterale, uni-sau multiloculare$

Le+iuni inflaatorii• Ee asociaz cu prostatitele 1i epididimitele$- inflamaţiile acute - veziculele seminale sunt normale sau mrite,- stadiul subacut - se &nt


42/53

• CT – ectopia testicular, criptorhidia - mase tisulare, ovoidale, bine delimitate petraiectul canalului inghinal sau oriunde &n abdomen - necesita diagnosticdiferen'ial cu ganglionii inghinali adiacen'i$Tuorile testiculare aligne

• 4ele mai frecvente tumori maligne testiculare sunt seminoamele$

• 5umorile testiculare metastazeaz adesea pe cale:• - limfatică &n ganglionii iliaci, paraaortici, mediastinali precum 1i &n ganglioniisupraclaviculari/

• - hematogenă &n plm


43/53

delimitat$ Bumenul vaginului poate fi delimitat prin introducerea unui tamponopacifiat sau cu aer/ uneori acesta poate fi deplasat lateral de colul uterin sussituat$

• 4olul uterin are in medie cm lungime, iar in sectiune transversa apare ca ostructura ovalara ce nu depaseste " cm diametru$ 7re structura tisulara iar

postcontrast iv prezinta captare omogena, fiind delimitat de grasimeainconuatoare$• 8maginea corpului uterin depinde de gradul de umplere a vezicii urinare: cand este

plina, corpul uterin este deplasat posterior fiind surprins in sectiune transversa, iar cand vezica este goala, este prins in sectiune oblica sau aproape longitudinala$=ana la menopauza, diametrul transvers al uterului nu depaseste # cm$=ostcontrast iv, corpul uterin capteaza moderat, omogen delimitindu-se cavitateaca o zona hipodensa, in forma de 5$ limitele vezico-uterina si recto-uterina suntgreu de evaluat pe sectiunile a!iale$

• Etructurile parauterine alcatuiesc parametrele , componentele lor cu e!ceptia celor vasculare fiind greu de delimitat$

• 7ne!ele pot fi identificate pe sectiuni subtiri, uneori fiind posibila localizareaoriginii trompelor allopio$ Gvarele apar ca structuri tisulare ovalare de apro!$"03# mm, localizate postero-lateal de uter, in la bifurcatia iliacei comune, uneorineputind fi delimitate de ansele intestinale inconuratoare$

• Gpacifierea anselor ileale si colice este o conditie necesara pentru delimitareauterului si ane!elor si pentru decelarea anormalitatilor acestora$ Euspiciunea deinteresare a vezicii urinare necesita e!aminarea in stare de plenitudine a acesteia,fiind opacifiata$

P%T00'I% 0*%RI%&) 1I T2%R)

Patologie inflamatorie

Abcesele tubo2ovariene• 8nfectiile pot fi ascendente sau hematogene$• CT - mase ane!iale cu pere'i gro1i 1i densit'i centrale sczute, eventual cu

acumulare de puroi (piosalpin!)/ prezen'a &n interior a bulelor de gaz estesugestiv pentru diagnosticul de abces tubo-ovarian$ 5ratamentul corect duce lasterilizarea colectiei, care capata densitati fluide$ =ot apare adrente locale, fuzareacolectiei (abces de sac @ouglas), chisturi tubo-ovariene$ 8ngrosarile pereteluiintestinal local poate semnifica pelviperitonita$ 7ceste colectii pot fistulizaspontan in rect sau vagin$

• 6idrosalpin!ul sau piosalpin!ul pot fi decelate 45 de la apro!imativ -" cm, fiindnecesara opacifiera completa a anselor intestinale$ 7par ca mase hipodense,uneori chistice parauterine$

• =rezenta ascitei localizate sau generalizate mascheaza grasimea pelvina$• 4ontrastul iv in bolus poate evidentia ingrosarea parietala$• @iagnosticul diferen'ial al acestor mase inflamatorii cu neoplaziile cu aceea1i

localizare nu este &ntotdeauna posibil$

*"


44/53

Inflaatiile $araetriale

• =oarta de intrare o reprezinta mai frecvent laceratiile cervi!ului intrapartum sauinterventiile chirurgicale$ =ot interesa parametrul lateral, anterior posterior, sauspatiul recto-uterin, dupa evolutii lungi putand sa intereseze muschiul psoas sauspatiul retroperitoneal$

• 45, in stadiile initiale, nu este posibila diferentierea inflamatiei de o eventualatumora$ 4ontrastul iv poate delimita colectiile purulente$

Inflaatiile uterului• =rin obstructia eliminarii secretiilor sau inflamatiei resturilor necrotice in tumorile

uteine, acestea se acumuleaza in cavitate, ceea ce conduce la aparitia piometriei,cu cresterea accentuata in dimensiuni a uterului si semne clinice$

• =e sectiunile 45 apare uterul marit, cu pereti grosi si cavitate largita hipodensa$4onturul neregulat al uterului sau cavitatii aduce in discutie carcinomul uterin$

TM0RI 2&I'& 0*%RI& Teratoaele ovariene

– Jeprezint 0–#% din toate tumorile ovariene/ apar &n cursul perioadeireproductive a femeii$ ;aoritatea sunt tumori benigne, "% pot degeneramalign$ Fnilocular, cu con'inut grsos, adesea cu protuberan'e la nivelul peretelui, ce con'in vase, pr 1i din'i$ Ee complic cu torsiune, ruptur,infec'ie 1i malignizare$

• CT

• - mase tumorale ce con'in grsime, lichid, componente osoase sau calcificri/• - uneori au aspect chistic cu calcificri liniare sau aspect mi!t cu componentetisulare/

• - calcificrile 1i con'inutul grsos pot lipsi din masa tumoral chistic, iar daccon'inutul teratomului ovarian const numai din fluide, 'esuturi necrozate, s


45/53

- este necesara opacifierea corecta a anselor pelvine,- sectiunile trebuie sa cuprinda fundul uterin si fosa ovariana,• - mase rotund ovalare cu perete subtire, densit'i centrale apropiate de cea a apei

(0-#F6) 1i cu &nveli1 periferic constituit din 'esut moale$ Eepturile interne nu se pot eviden'ia &ntotdeauna/

• - frecvent sunt solitare, sub * cm sau multiple, voluminoase, bilaterale- chisturile foliculare seroase nu pot fi deosebite de chisturile luteale, dar prezen'ahemoragiei intrachistice este eviden'iat prin densit'i crescute (peste *0F6) – chisturi de ciocolata / uneori pot fi foarte mari (0- cm)$

- Eectiunile postcontrast arata structuri avasculare cu perete subtire$

8ig 0> C,iste ovariene

Ovare $olic,istice (s&r. Stein Levent,al!• CT - de cele mai multe ori bilateral - ovare cu dimensiuni crescute, cu multiple

chiste, de mrime uniform, dispuse periferic/ se asociaz frecvent uter hipoplazic/ c


46/53

• CT- &n func'ie de con'inutul seros sau mucinos densitatea variaz de la cea a apeila cea tisular/ pere'ii chistelor 1i septurile interne au grosime variabil (Mde "mm)/ 45 nu diferen'iaz chistadenomul benign de cel malign$

Afectiuni ovariene benigne soli&e• ibromul apare &n peri- 1i postmenopauz, uneori bilateral 1i d sindromul

@emon-;eigs (ascit, hidrotora!)$ • CT- mas tisular solid care poate prezenta calcificri focale/ postcontrast se

&ncarc nesemnificativ$• @iagnosticul diferen'ial cu leiomiomul e!ofitic subserosal se face prin absen'a

ovarelor normale bilaterale din fibromul ovarian$

TM0RI M%I'& 0*%RI& • ocup locul 1ase dintre neoplaziile aprute la se!ul feminin/

• - cele mai frecvente neoplazii maligne primitive sunt adenocarcinoamele papilarenediferen'iate, chistadenocarcinoamele seroase 1i mucipare/ mai rare suntteratoamele maligne, tumorile mNleriene, tecoamele maligne 1i disgerminoamele$

• CT"• - tumorile maligne ovariene primare sau secundare se prezint sub forma unor

mase pelviene uni- sau bilaterale cu localizare ane!ial/• - chistadenocarcinoamele sunt voluminoase, chistice 1i hipodense /• - contururile tumorii sunt neregulate iar tumora poate con'ine componente tisulare

&n interiorul masei chistice/ pere'ii gro1i 1i por'iunile solide ale tumorii suntidentificate &n 9*% dintre tumorile maligne 1i numai &n *,% dintre tumorile benigne$

• - calcificrile amorfe 1i septurile interne sunt mai frecvent &nt


47/53

Fig 2%. &!enocarcinom o#arian

Tuori etastatice ovarieneTuorile ruenberg

• - sunt metastaze ovariene cu con'inut mucinos 1i celule inelare, solide, reniforme, bilaterale/ provin adesea din carcinom gastric, dar 1i de la tumori primare decolon, s


48/53

Tuori benigneLeioioaele uterine

• Jeprezint cele mai comune tumori benigne uterine (0% din femeile peste "0 deani)$

• =oate avea dimensiuni de la citiva mm la peste 0 cm$ =oate fi pediculat sau sesil$

=rezinta in multe cazuri degenerare benigna (hialinizare, transformarehemangiomatoasa, grasoasa, etc$)$• Cste bine circumscris, format din mu1chi neted, cu con'inut variabil de 'esut

fibros, &nconurat de o pseudocapsul de 'esut areolar 1i irigat de - vase mari$=oate fi unic, frecvent multiplu, dezvoltat &n submucoas, intramural sau subseros,&n corpul uterin (90%) 1i col$

• CT - mas tumoral uterin solid, care deformeaz conturul uterului cu aspectlobulat/

• - mase tumorale care amprenteaza si deformeaz cavitatea uterin/• - calcificri &n interiorul maselor solide/• - prezen'a de zone neregulate, cu densit'i sczute care reprezint arii de

degenerare/- ocazional, mioamele uterine pot produce mrirea difuz de volum a uterului$- 4ele hipovasculare se delimiteaza bine de tesutul uterin$• ;ioamele solide, fr calcificri se confund cu alte mase tumorale uterine$

Bipoleiomioamele apar ca tumori bine &ncapsulate, cu densit'i predominantgrsoase (-0 –00F6)$

Fig 26. 'eiomiom uterin

*


49/53

Tuorile uterine aligne

?eo$la+ia gesta9ional: trofoblastic:• 8nclude mola hidatiform benign, mola invaziv (corioadenom), coriocarcinomul

cu malignitate crescut (agresiv, metastazeaz &n ficat, plm&ni, creier)$@iagnosticul H5? este clinic/ se msoar gonadotrofina corionic$• CT- focare hipodense, e!centrice , &n miometru sau endometru/ uneori uterul este

voluminos/ postcontrast, faza arterial arat captarea structurilor viloasetrofoblastice cu intensitate vascular/ arterele uterine sunt &ntotdeauna lrgite/mola invaziv 1i coriocarcinomul pot invada miometrul$

Carcinoul en&oetrial• @e trei ori mai rar decit cancerul de col apare la femei peste #0 de ani$ =oate fi

localizat sau difuz$ 8ni'ial, tumora se e!tinde &n miometru, apoi &n afara uterului 1i

organele adiacente/ invazia limfatic este pelvin, paraaortic 1i inghinal/metastazeaz la distan' &n peritoneu, plm


50/53

P%T00'I% CR*I$I Steno+a cervical:

• Eechel a infec'iilor, cauterizrilor, coniza'iilor, crioterapiei, radioterapiei sau

senil$ Etenozele mecanice pot fi date de tumori ce obstrueaz canalul cervical(neoplasme endometriale 1i cervicale)$• Fterul poate fi mrit, ca rezultat al reten'iei secre'iilor$CT arat: < caracteristici sugestive%• $ Bungimea canalului cervical ( normal, mai mare de " cm$)/• $ Grificiul uterin-lrgime (normal mai mic de ",# mm)/• "$ 4onfigura'ia canalului endocervical/

Ba pacientele nee!puse la dietilstilbestrol, canalul cervical are lungime normalsau redus, lrgirea canalului cervical este asimetric, put


51/53

form trinughiular cu dezvoltare e!centric ctre parametre 1i3sau infiltrarea planurilor grsoase perirectale$

• 8nvadarea organelor adiacente apare in std 888b: infiltrarea planurilor grsoase perivezicale 1i3sau perirectale, &ngro1rile cu aspect nodular, asimetrice, prezen'aunor mase tumorale pelvine cu aspect heterogen 1i care se e!tind la planurile

musculare, fara invadarea structurilor osoase$ 6idronefroza obstructiva tumoralaincadreaza tumora in std 888b$• 8nvazia pere'ilor vezicali sau rectali apare in std 8 a• 45 poate pune &n eviden' adenopatiile metastatice 1i recidivelor tumorale$• Hanglionii limfatici (anormali O$#cm, suspec'i Ocm) sunt cel mai bine

vizualizati in sectiunile postcontrast iv$• Ftilizarea contrastului aut &n caz de fistul vezical sau rectal$•

8ig 0-. Carcino &e col uterin (cervical!

P%T00'I% *%'I&I

– 7nomalii congenitale – %genezia, duplica#ia, prezen#a septului vaginal.

• 7simptomatice sau pot obstrua orificiul vaginal cu acumulare de fluid, s


52/53

• ;aoritatea sunt cancere cu celule scuamoase 1i apar la #0-0 ani$ 5umorilemetastatice s&nt mai frecvente dec&t cele primare$ 4ele metastatice provin de lacolon, rinichi 1i vezic$

• CT - mas invaziv local/ &n cancerul vulvar apare interesarea precoce aganglionilor inghinali/ tumorile ce intereseaz 3" pro!imale ale vaginului

metastazeaz &nt


53/53

+$ 4histele renale

$6iperplazia benigna de prostata$$4arcinomul de prostata9$5umori testiculare maligne – seminoamele$

0$ 7bcesele tubo-ovariene$$ 5eratoamele ovariene$ 4histele ovariene$"$ 5umori maligne ovariene*$ 5umori benigne uterine – leiomioamele$#$ 4arcinomul cervical (de col uterin)

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	larisa
View:	217 times
Download:	0 times

CURS-anul-III-CT.doc

Documents