+ All Categories
Home > Documents > Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Date post: 15-Apr-2016
Category:
Upload: oana-alexandra-coofrei
View: 52 times
Download: 8 times
Share this document with a friend
Description:
morfologia dintilor
26
Morfologia macroscopică şi structura dintelui
Transcript
Page 1: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Morfologia macroscopică şi structura dintelui

Page 2: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Odontonul—organul dentar(complex de tesuturi cu structura diferita, armonizate morfo-functional pentru a primi, amortiza si

transmite presiunile masticatorii)

• Este constituit din două componente: dinţii şi elementele de susţinere a acestora:

1.Componenta dentară -odonţiul este constituit din :

-ţesuturi dure –smalţ şi dentină- ţesuturi moi – pulpa dentară2.Componeneta de atasare la oasele maxilare

parodonţiul – constituit din:-parodonţiu de susţinere:- Cement -Os alveolar -Ligamente parodontale-parodonţiu de acoperire -Gingia

Page 3: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

ODONŢIUL-SMALŢUL-

• Acoperă coroana dinţilor• Este cel mai dur ţesut al organismului,

capabil să suporte presiunile masticatorii-5-8 scara Moohs

• Din punct de vedere chimic smalţul are, în proporţie de 96%, componentă anorganică- hidroxiapatită- restul de 4% fiind reprezentat de componenta organică şi apă

Page 4: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

ODONŢIUL-SMALŢUL-

• Duritate-variabila de la un dinte la altul si intre diferitele regiuni alle aceluiasi dinte datorita orientarii prismelor, diferentelor regionale de calcificare, distributiei unor ioni metalici

• Grosime variabilă minima cervical,maxima la nivelul cuspizilor2,5 mm

• Culoare• Elasticitate -cu rol în amortizarea presiunilor• Solubilitate în mediul acid• Permeabilitate selectiva Straturile

superficiale sunt mai dure si mai greu solubile.Contin de 5-10 ori mai multe fluoruri,Zn,Pb,mai putina apa

Page 5: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

ODONŢIUL-Dentina-

• Este ţesutul de bază al dintelui, fiind acoperit, la nivelul coroanei de smalţ şi la nivelul rădăcinii de cement

• Dentina conţine elemente organice, anorganice şi apă

Page 6: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Compoziţia chimică a dentinei

% greutate

Componentă anorganică

70

Componentă organică

18,9

Apă 11,1

Page 7: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

ODONŢIULPulpa dentară

• Este un ţesut conjunctiv lax, bogat în vase sangvine, limfatice şi nervi

• Este cantonată în camera pulpară şi canalele radiculare şi se deschide în periodonţiu prin orificiul apical

• Topografic se descrie o pulpă coronară(bogata in celule,elemente vasculo-nervoase cu potential de aparare crescut), o pulpă radiculară (celule si vascularizatie reduse)şi o pulpă apicală( asemanatoare t.conj.periodontal)

Page 8: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Pulpa dentară-funcţii-

• Nutriţie a dintelui• Dentinogenetică-depunere de dentina

secundara sau tertiara

• Senzitivă• De apărare-procese

de calcificare

Page 9: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Parodonţiul

• Este un complex de ţesuturi care asigură menţinerea dinţilor în alveole

• Este constituit din parodonţiul de susţinere şi parodonţiul de înveliş

• Între suprafaţa radiculară, acoperită de cement şi suprafaţa peretelui alveolar se găseşte un spaţiu- dento-alveolar sau periodontal- care conţine fibre conjunctive, vase de sânge şi nervi; existenţa acestui spaţiu asigură dintelui o uşoară mobilitate fiziologică

Page 10: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Parodonţiul de susţinere1. Cementul- acoperă rădăcina anatomică, cuexcepţia foramenului apical-Tesut mezenchimal calcificat-- Are rol în închiderea canaliculilor

dentinari şi fixarea fibrelor parodontale pe suprafaţa sa

- Cement acelular-primarin jumatatea cervicala a radacinii

- Cement celular –secundar in jumatatea apicala a radacinii

- Jonctiunea smalt-cement-acoperire60-65%

- Cap la cap 30%- Hiatus 10-15%

Page 11: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Parodonţiul de susţinere

2. Osul alveolar• Se mai numeşte proces alveolar• Este o componentă a maxilarului sau

mandibulei cu rol de susţinere a dinţilor• Este alcătuit din os alveolar propriu-zis

şi os alveolar de susţinere

Page 12: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Osul alveolara. Osul alveolar propriu-zis

este un os compact care căptuşeşte pereţii alveolelor dentare

Mai este numit şi corticală sau compactă alveolară internă

La nivelul osului alveolar propriu-zis se inseră fibrele parodontale

Page 13: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Osul alveolar

2. Osul de susţinere se găseşte sub osul alveolar propriu-zis şi este alcătuit din os spongios trabecular

Este delimitat vestibular şi oral de compactele alveolare externe

Page 14: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Osul alveolar• Osul alveolar se dezvoltă ca rezultat al

formării dintelui-coroana şi rădăcina- şi se maturizează când dintele ajunge în ocluzie funcţională

• Îşi continuă funcţia de-a lungul vieţii, dispărând odată cu dintele

• Deci, dinţii au rol atât în formarea cât şi îm menţinerea osului alveolar

Page 15: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Periodonţiul• Cuprinde următoarele elemente:

- Fibre periodontale- Elemente celulare- Vase sangvine şi limfatice- Fibre nervoase

Page 16: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Spaţiul periodontal

• Este cuprins între corticala internă a osului alveolar şi cementul radicular

• Este ocupat de periodonţiu• Este mai larg în apropierea marginii

alveolare (0,35 mm) şi în dreptul apexului (0,25 mm) şi mai îngust la joncţiunea treimii medii cu treimea apicală (0,17 mm)

Page 17: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Periodonţiul- elemente celulare

Elementele celulare sunt:- Fibroblaste-produc noi fibre,diseminate in tot spatiul

periodontal- Cementoblaste-secreta matricea organica a

cementului;dispuse preponderent apical, la nivelul furcatiilor- Osteoblaste-secreta tesut osteoid

- Osteoclaste secreta enzime proteoliticecare lizeaza trama organica a osului

Page 18: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Periodonţiul-vasele sangvine şi limfatice

• Vascularizaţia parodonţiului se realizează prin:

- Vase apicale destinate pulpei- Vase pentru osul alveolar- Vase pentru mucoasa gingivală

Page 19: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Periodonţiul- fibre nervoase

• Nervii pătrund în spaţiul periodontal prin regiunea apicală prin canale osoase perforante sau dinspre marginea alveolară

Page 20: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Fibrele periodontale• Leagă cementul radicular

de osul alveolar sau ţesutul gingival

• Sunt dispuse în fascicule colagenice şi au un aspect ondulat

• În funcţie de direcţia lor se împart în fibre

• Dento-alveolare şi gingivale

Page 21: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Fibrele dento-alveolare

Fibre dento-alveolare

Inserţii Funcţii

Apicale Apexul rădăcinii şi osul alveolar subiacent

Se opun forţelor de extruzie

Oblice Deasupra zonei apicale şi osul alveolar propriu-zis

Se opun forţelor de intruzie

Orizontale 1/3 medie a rădăcinii şi osului alveolar propriu-zis

Se opun forţelor orizontale de basculare

Marginale De la zona cervicală a rădăcinii, după JAC la rebordul alveolar al osului alveolar propriu-zis

Se opun forţelor de intruzie

Interradiculare Între rădăcinile dinţilor pluriradiculari

Se opun forţelor verticale şi laterale

Page 22: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Fibrele gingivale

Fibre gingivale Inserţii Funcţii

Transseptale La nivel cervical pe feţele radiculare M şi D ale dinţilor adiacenţi

Se opun deplasărilor M-D

Dento-gingivale Zona cervicală radiculară şi gingia marginală

Se opun deplasărilor gingiei

Alveolo-gingivale Rebordul alveolar şi gingia marginală

Se opun deplasărilor gingiei

Circulare În jurul coletului Se opun deplasărilor gingiei

Page 23: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Funcţiile parodonţiului de susţinere

1. Susţinere a dintelui în alveolă2. Funcţie senzitivă prin receptorii şi

nervii de la acest nivel3. Nutriţie prin reţeaua bogată de vase

sangvine

Page 24: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Parodonţiul de înveliş

• Este reprezentat de gingie, parte a mucoasei bucale

• Gingia acoperă osul alveolar, coletele dinţilor şi participă la formarea sulcusului gingival

Page 25: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Gingia se clasifică în:

1. Marginală -ce înconjură coletele dinţilor

• Prezintă două versante-intern şi extern

• Versantul extern se continuă cu gingia aderentă

• Versantul intern participă la realizarea sulcusului gingival

Page 26: Curs 6 - Morfologia Microscopica Si Macro a Dintelui

Gingia se clasifică în:

2. Aderentă-Acoperă cementul

cervical şi osul alveolarSe continuă cu mucoasa

alveolară, cu mucoasa palatului dur sau a versantului lingual


Recommended