+ All Categories
Home > Documents > Curs 5_anIII_2011.ppt

Curs 5_anIII_2011.ppt

Date post: 11-Jan-2016
Category:
Upload: siklodi92
View: 264 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
19
Curs 5
Transcript
Page 1: Curs 5_anIII_2011.ppt

Curs 5

Page 2: Curs 5_anIII_2011.ppt
Page 3: Curs 5_anIII_2011.ppt
Page 4: Curs 5_anIII_2011.ppt
Page 5: Curs 5_anIII_2011.ppt

Îmbinări solicitate la M, N, T

Page 6: Curs 5_anIII_2011.ppt

SIRP

Page 7: Curs 5_anIII_2011.ppt
Page 8: Curs 5_anIII_2011.ppt

Caracteristicile surubului Forta de pretensionare kN

Diametrul nominal mm Sectiunea de calcul mm2 8.8 10.9

16 157 80,38 98,91

20 245 125,44 154,35

22 303 155,14 190,89

24 353 180,74 222,39

27 459 235,00 289,17

30 561 287,23 353,43

Orientativ se pot considera valorile din tabelul de mai jos:

Page 9: Curs 5_anIII_2011.ppt
Page 10: Curs 5_anIII_2011.ppt
Page 11: Curs 5_anIII_2011.ppt
Page 12: Curs 5_anIII_2011.ppt
Page 13: Curs 5_anIII_2011.ppt
Page 14: Curs 5_anIII_2011.ppt
Page 15: Curs 5_anIII_2011.ppt

Controlul calităţii îmbinărilor cu şuruburi

• Şuruburile obişnuite trebuie strânse bine; o strângere este bună când în tijă apar eforturi unitare de întindere având valoarea egală cu cele ce apar în cazul niturilor bătute la cald, adică 400-800 daN/cm2

• După strângerea cu cheia de mână, prealabilă începerii pretensionării tijei

şuruburilor, lama unui “spion“ de 0,2mm şi de 0,1mm după strângerea definitivă, nu trebuie să pătrundă pe o adâncime mai mare ca 20mm de la marginea pieselor sau în jurul şuruburilor pe o rază egală cu diametrul şuruburilor. Strângerea cu cheia de mână are ca scop realizarea contactului între piese.

Page 16: Curs 5_anIII_2011.ppt

• Strângerea pentru pretensionare se face în general în două etape, pentru a se evita deformarea ecliselor; strângerea începe de la mijlocul îmbinării spre margini. Pentru asigurarea efortului de pretensionare Nt strângerea piuliţei se face cu momentul de răsucire Mt , care poate fi verificat cu cheia dinamometrică. Între efortul de preîntindere Nt şi momentul de răsucire există relaţia: Mt=kxdxNt

(coeficientul k este un coeficient global care cuprinde influenţa frecării pe filete şi între piuliţă şi şaibă - se poate lua aproximativ 0,18-0,2).

Dezavantaj : Cheia se dereglează după 200 de strângeri şi trebuie reetalonată.

Starea necorespunzătoare a suprafeţelor poate conduce la un coeficient k cu valori mai mari de 0,2, caz în care momentul măsurat cu cheia nu mai corespunde aceluiaşi efort de întindere în tijă

Page 17: Curs 5_anIII_2011.ppt

O altă metodă se bazează pe strângerea cu un anumit unghi de rotire care introduce în tijă un efort proporţional cu alungirea rezultată din înşurubarea piuliţei.

Pentru aceasta se strâng şuruburile până la 30-40% din momentul calculat şi apoi strângerea este completată cu o rotire a piuliţei cu un unghi de 45-105 grade.

Unghiul de rotire al piuliţei se poate extrage din tabelul următor, în funcţie de mai mulţi parametri.

Page 18: Curs 5_anIII_2011.ppt
Page 19: Curs 5_anIII_2011.ppt

Controlul execuţiei îmbinărilor cu şuruburi de înaltă rezistenţă se face pe parcurs, începând de la operaţia de curăţire a pieselor, asamblare, strângere până la strângerea definitivă.

Având în vedere că prin tratarea suprafeţelor de contact ale pieselor prin sablare aceste suprafeţe devin sensibile la coroziune, se vor lua măsuri pentru a împiedica pătrunderea factorilor corosivi la aceste suprafeţe. În acest scop se vor închide cu chituri cu miniu de plumb sau alte produse elastice rosturile dintre elementele îmbinate, evitându-se utilizarea acestor îmbinări în medii puternic corozive.

In cazul îmbinărilor cu şuruburi de înaltă rezistenţă eficienţa îmbinării depinde de modul de execuţie al a acesteia. Suprafeţele pieselor ce se îmbină trebuie curăţate în prealabil cu substanţe degresante şi apoi supuse unui tratament de sablare sau ardere cu flacără oxiacetilenică. La aceste îmbinări piesele ce se îmbină trebuie să fie în acelaşi plan şi să nu aibe deformaţii, contactul dintre eclise şi piese să fie perfect pentru a permite dezvoltarea forţelor de frecare


Recommended