Zonele libere si companiile OFFSHORE Asist.univ.dr. Alexandra Danciulescu

Compania off-shore reprezinta o firma inregistrata in anumite tari sau jurisdictii care au o legislatie fiscala fie fara impozite, fie cu impozite scazute, atata timp cat societatea nu desfasoara activitati pe teritoriul tarii unde sunt inregistrate. O companie off-shore nu realizeaza venituri in tara in care a fost inmatriculata. Paradisul fiscal reprezinta o unitate teritorial administrativa care asigura conditii deosebit de favorabile pentru dezvoltarea capitalului si pentru functionarea companiilor off-shore. Motive pentru a nfiina o societate offshore: 1. Taxe reduse sau chiar zero. Perceperea de impozite i taxe reduse sau chiar zero pe impozitul pe profit (venit cheltuieli, nu exist limit cu privire la cheltuieli), sau a unor taxe fixe n cazul insulei Man 1200$, indiferent de activitatea i rezultatele firmei. Nu se percepe impozit pe salarii. Planificarea internaional a taxelor companiile internaionale folosesc entiti offshore pentru a-i dirija profiturile ctre acestea (Pepsi Cola, Tetra Pak, Microsoft, etc.). 2. Anonimitate i confidenialitate. 95% din societile offshore sunt constituite ca societi anonime, identitatea beneficiarul companiei fiind cunoscut n general de directorul general. Publicul are acces la dosarele ce conin certificatele de acionar i la documentele de constituire ale companiei. 3. Lipsa controalelor valutare. Companiile offshore pot primi sau retrage fonduri n cash sau sub alt form, n orice fel de valut fr nici o explicaie sau documente cerute la banc opereaz ntr-un sistem bancar nerestrictiv. Comisioanele i dobnzile sunt similare cu cele percepute la nivel internaional. 4. Opereaz ntr-un sistem economic i politic stabil. 5. Opereaz ntr-un sistem bancar bine organizat i dezvoltat. 6. Posibilitatea diversificrii obiectului de activitate fr nici o restricie. 1

7. Regulamente lejere. 8. Posibilitate de expansiune mult mai bun costuri competitive. 9. Ascunderea provenienei mrfurilor prin prelucrarea n zonele libere. Infiintarea societatii off-shore l. Numele companiei - Registrul Comerului - n unele jurisdicii apar chiar restricii privitoare la nume; 2. Capitalul social - n general nu exist restricii cu privire la sum - acesta situaie este caracteristic zonelor offshore mai puin dezvoltate (insulele Virgine Britanice, Bahamas, cu mici excepii: Malta, Liechtenstein. Se disting dou tipuri de capital social: a) capital social autorizat = suma de aciuni pe care compania are dreptul s le emit sau s le vnd acionarilor. b) capital social emis = suma de aciuni pe care compania le emite i le vinde, i care poate diferii de capitalul autorizat. Creterea capitalului social trebuie notificat i la Registrul Comerului unde este completat un formular de ntiinare la care se adaug i rezoluia care autorizeaz modificarea capitalului. 3. Aciunile companiei - nregistrate sau la purttor(care nu sunt acceptate de unele bnci pentru prevenirea splrii banilor). 4. Adunarea general - se ntrunete anual (la interval de maxim 15 luni), sau mai des sub denumirea de adunare general extraordinar. 5. Directorul companiei offshore - problema alegerii directorilor n cadrul unei companii offshore este una delicat. De aceea persoanele care doresc s-i nregistreze companii offshore pot s aleag: - persoana respectiv este i director i acionar; - persoana este director, dar folosete acionari nominalizai; - persoana folosete directori nominalizai, dar este acionar; - att pentru funcia de director ct i pentru cea de acionar folosete persoane nominalizate.

2

Directorii i acionarii nominalizai sunt acele persoane sau firme care n locul proprietarului, dar n interesul acestuia ocup anumite funcii n cadrul firmei, n general aceiai persoan are i funcia de director i cea de acionar. Avantajele folosirii directorilor nominalizai: 1. anonimatul autoritilor; 2. poate conduce o firm scutit de taxe, mai ales dac sediul firmei se afl acolo unde triesc directorii nominalizai. Directorul poate fi destituit n urmtoarele situaii: devine falit sau ntocmete acte de faliment cu creditorii si generali; i pierde discernmntul; i d demisia. proprietarului, deoarece acesta nu intr n evidena

Directorul este numit cu titlu permanent i poate mputernici orice persoan s fie mandatarul su. Este reales la ntlnirea Adunrii Generale. 6. Secretarul companiei: persoan fizic sau juridic i este responsabil de relaiile companiei cu Registrul Comerului i cu organizaiile guvernamentale. Este numit de ctre directori. EXEMPLU: BVI - Companii (IBC) in Insule Britanice Virgine

Costuri Infiintare: 1950 Euro Pretul include toate cheltuielile de infiintare.

Timp necesar pentru inregistrare: Intre 2 si 8 zile Contabilitate: Companiile offshore (IBC) inregistrate in BVI nu sunt obligate, conform legislatiei locale, sa completeze registre contabile sau/si depuna declaratii fiscale si sa publice date financiare lunare, trimestriale sau anuale.

3

Impozite pe profit: Conform legislatiei locale (BVI Business Companies Act) din 2004, companiile inregistrate in Insulele Virgine Britanice care nu isi desfasoara activitatea in aceasta tara sunt scutite de la plata impozitului pe profit.

Confidentialitate: Actele necesare pentru inregistrarea companiei in BVI nu poarta numele directorilor sau actionarilor. Identitatea directorilor si actionarilor nu apare in inregistrarile publice.

Structura companiei: Pentru inregistrarea companiei este sufient un singur director sau actionar. Actionarul si directorul pot fi una si aceeasi persoana. Informatii generale privind societatile IBC inregistrate in BVI (Insule Virgine Britanice) Pachetul de inregistrare a unei companii offshore in BVI (Insulele Virgine Britanice) include: - Taxele de infiintare datorate statului (primul an). - Certificat de Incorporare. - Redactarea urmatoarelor acte: act de infiintare, statut companie, alocarea actiunilor. - Rezolutia pentru numirea primului director. - Nominalizare actionar (daca este cazul). - Declaratia de incredere de la actionar (in cazul in care este nevoie de un actionar nominalizat). - Procesul verbal al primei adunari a actionarilor fondatori. - Certificatele actionarilor. - Servicii de inregistrare a agentului (taxa primului an) si a directorului. - Inregistrarea sedului social (primul an). - Apostilele si autentificarile notariale pentru toate actele (unde sunt necesare). - Taxe curierat Structura corporativa a unui offshore in Insulele Virgine Britanice (British Virgin Islands IBC) - Numai un singur director necesar - poate fi o persoana fizica sau juridica. 4

- Numai un singur actionar necesar - poate fi o persoana fizica sau juridica. - Un director poate fi un actionar si orice aetionar poate fi si director. - Nici o obligativitate pentru actionar(i) si director(i) sa fie rezidenti in BVI. Actionarul (actionarii) si directorul (directorii) pot fi rezidenti ai oricarei tari. - Nu este necesar un secretar.

Capitalul social al unei companii offshore in BVI - Capitalul social standard este de 50.000 USD, impartit in 50.000 de actiuni cu o valoare de 1 USD fiecare. - Actiunile pot fi emise cu sau fara valoare nominala. - Trebuie emisa cel putin o actiune (capital social minim 1 USD) - Actiunile la purtator sunt permise, dar acestea trebuie sa fie detinute de catre agentul inregistrat, la sediul social.

Confidentialitatea datelor si dreptul la intimitate Numele directorilor si asociatilor unei companii in Insulele Britanice Virgine nu sunt completate in Registrul Afacerilor Corporative din BVI, de aceea nu exista nici o informatie publica privind beneficiarii unei companii offshore in BVI. Nume de companii in BVI (Insulele Virgine Britanice) Nu este posibila utilizarea unui cuvant (sau grupuri decuvinte), care sugereaza asocierea cu unul sau mai multi membri ai Casei Regale Britanice sau a Majestatii sale ori cu municipalitatea sau orice alta dintre autoritatile sau institutiilor locale. De aceea sunt excluse nume care contin si fac trimitere directa sau indirecta la Majestatea Sa sau a Guvernului Britanic. Numele companiilor offshore inregistrate in BVI trebuie sa se termine cu unul dintre urmatoarele sufixe sau cu o abreviere acestora: - Limited 5

- Corporation - Incorporated - Societe Anonyme - Sociedad Anonima Urmatoarele cuvinte (in engleza sau in orice alta limba) si activitatile asociate acestora nu pot fi folosite: - Assurance / Asigurare - Bank / Banca - Building Society - Chamber of Commerce / Camera de Comert - Chartered / Delegat - Co-operative / Cooperativa - Fund / Fond - Imperial / Imperial - Insurance / Asigurari - Municipal / Municipal - Mutual Fund / Fond Mutual - Royal / Regal - Trust / Trust

Servicii optionale: - Deschidere cont bancar pentru o societate din IBV: 450 Euro (se achita o singura data). - Nominalizare Director: 350 Euro - Power Of Attorney (suplimentar): 250 Euro

Costuri Anuale (incepand cu al doilea an): - Taxele obligatorii catre stat 6

- Birou inregistrat - Secretar/Agent inregistrat Total: 1550 Euro Tipuri de companii offshore: 1. D. p.d. v. al configuraiei i dimensiunii (on-shore, offshore); 2. D.p.d.v. al activitii desfurate: companii de comer exterior; companii de investiii; companii holding; companii pentru deinerea de proprieti; companii pentru servicii hoteliere; companii pentru servicii profesionale; companii pentru transporturi navale compania nerezident (non-rezident = zona de influen britanic); companiile exceptate (exempt); Internaional Business Company; Limited Liability Company; Trustul. 1. Din punct de vedere al configuraiei i dimensiunii companiile offshore se clasific: companiile on-shore (companii captive interioare) - sunt societi care i desfoar activitatea n ara gazd i sunt supuse regimului fiscal intern, au o pondere de 15% i sunt situate n SUA, Germania, Austria, Belgia, Finlanda, Hong Kong, etc. companii off-shore (companii captive strine) - situate n rile care au taxe reduse: Bermude(850), Cayman(275). 2. Tipuri de companii offshore din punct de vedere al activitii desfurate: 1. Companii de comer exterior: n mod curent o tranzacie comercial se deruleaz ntre dou companii. n cazul de fa apare a 3-a companie, compania offshore n a cror registre se nregistreaz profitul, transferndu-1 astfel dintr-o jurisdicie cu taxe ridicate ntr-una cu taxe sczute sau chiar fr taxe. 7

3. D.p.d.v. juridic:

2. Companii de investiii: multe ri impun taxe pe profiturile obinute de cetenii strini pe teritoriul rii respective, taxa variaz ntre 15-20%. Datorit faptului c unele ri au semnat acorduri privind evitarea dublei impuneri - se pot evita aceste taxe. De exemplu, dac un investitor strin dorete s investeasc ntr-o ar din estul Europei, ar fi mult mai bine s-i direcioneze investiiile printr-o ar care a semnat un astfel de acord cu ara n care urmeaz s investeasc.

3. Companii holding: (uniunea" unor firme din ri diferite care nu sunt legate ntre ele pe linie tehnologic i care are scopul de a crete fora financiar prin 8

speculaii) o firm dintr-un holding poziionat ntr-o jurisdicie favorabil poate fi utilizat la finanarea firmelor localizate n state cu impozite mari.

4. Companii pentru deinerea de proprieti: acestea au ca scop evitarea taxei pe motenire, evitarea taxei pe ctigurile din capital, uurina vnzrii ce este extins prin transferarea aciunilor companiei mai degrab dect prin transferarea proprietii deinute de ctre companie i reducerea costurilor de achiziie a proprietii. 5. Companii pentru servicii hoteliere: n scopul evitrii taxelor mari deintorul hotelului este o societate offshore care l nchiriaz unui localnic care conduce hotelul. Operatorul hotelului va fi subiectul taxei locale pe profiturile obinute - se urmrete diminuarea la minim a profitului prin: chiria hotelului este cea maxim admis; cheltuieli de ntreinere, reparaii; onorariile privind licena-numele hotelului, Know-how-ul i procedurile de management trebuie s fie deinute de o a doua societate offshore.

9

6. Companii

pentru

servicii

profesionale: n vederea diminurii taxelor,

designerii, consultanii, inginerii, artitii ce primesc onorarii importante pot apela la o societate offshore pentru a factura serviciile lor.

7. Companii pentru transporturi navale: utilizarea companiilor offshore pentru transporturile navale poate elimina impozitarea direct sau indirect asupra transportului naval. Navele sub pavilion de complezen 10

Ca pondere, navele sub pavilion de complezen reprezint circa 58,64% ca numr de nave i 48,2% n ceea ce privete tonajul. - conf. Review of Maritim Transport 1998. n definirea navelor sub pavilion de complezen, ITF ia n considerare ca cel mai important factor dac naionalitatea proprietarului navei este aceeai cu a pavilionului navei. Definiie: O nav este considerat sub pavilion de complezen dac proprietatea i controlul vasului se afl n alt ar dect n ara pavilionului de navigaie a vasului.

8. Companii pentru servicii bancare taxele de licen sunt de regul reduse. procedurile de intrare pe pia sunt simple. impozitele i prelevrile asupra operaiilor financiare efectuate n strintate sunt reduse sau inexistente, pe unele piee se practic totui impozitul pe beneficiu. In paradisurile fiscale se pot constituii dou tipuri de societi bancare: bnci de tip A sau de tip UNRESTRICTED - pot intervenii pe piaa bancar intern; bnci de tip B sau de tip RESTRICTED - nu pot intervenii pe piaa bancar, pot s efectueze tranzacii doar cu nerezideni.

11

Dup scandalul din anii 70-80' (splarea banilor provenii din cartelurile de droguri Columbiene Americane), bncile offshore se pot constitui doar dac n registrele publice se trec datele de identificare a adevratului proprietar. 9. Companiile pentru asigurri din centrele finaciare offshore se mpart n: a). companii de asigurri (asigurtori direci). b). companii captive de asigurri. Cele mai utilizate: 1. Compania nerezidenta (non-resident) - este cea mai putin pretentioasa, - utilizata in special in zona de influenta a legilor britanice. - inconvenientul principal il constituie lipsa de protectie a companiei care, desi inregistrata intr-o zona cu fiscalitate redusa, se va supune legislatiei din tara de domiciliu. - pentru a evita acest inconvenient se recomanda domicilierea tot intr-o jurisdictie offshore (ex. Cypru) 2. I.B.C. (International Business Company) - flexibilitate si operativitate la incorporare, - admiterea companiilor cu un singur actionar, - posibilitatea de a emite actiuni la purtator, - obligatii sumare de asigurare a sediului. 3. Companiile exceptate (exempt) - exceptarea este acordata anual pe baza unei declaratii a responsabililor firmei ca nu vor face afaceri cu firme din acel stat, altele decat cele nerezidente sau exceptate, - beneficiaza de intreaga protectie a statului respectiv, - sunt obligate sa intretina o reprezentare in teritoriu. 4. L.L.C. (Limited Liability Company) - este o asociere intre persoane fizice, in care partenerii sunt considerati actionari si au raspunderea limitata la cota de participare la capitalul social. - profitul este considerat de fisc drept venit personal si impozitat in consecinta. - constituie o tehnica deosebit de apreciata pe teritoriul SUA.

12

Tipuri de companii- Exemple International Business Companies (IBC)

Anquilla Belize British Virgin Islands Seychelles Bahamas Samoa Insula Man (Exempt, LLC, Resident) Mauritius GB I Mauritius GB II Marea Britanie LLP Marea Britanie Private Limited (PLC) Luxemburg 1929 Holding Luxemburg 1990 SOPARFI Luxemburg Trading Seychells CSL Hong Kong Private Limited Singapore - Private Limited & LLP US LLCs (Delaware, Arkansas, New Jersey, New York, Oregon, Washington DC, Wyoming)

Diverse tipuri bine cunoscute de companii offshore

Limited Liability Companies din SUA

Alte tipuri de companii offshore

Insulele Cayman - Exempt Gibraltar Exempt Jersey - Exempt pana in 2008 (0-10% impozit profit) Labuan - offshore trading & offshore non-trading Madeira - Limitada & SA Panama - Non Resident

13

Evitarea dublei impuneri In practica internationala, exista trei metode de baza privind eliminarea dublei impuneri: 1) scutirea de impozite excluderea din baza impozabila a veniturilor obtinute din surse aflate peste hotare (tax exemption); 2) creditul fiscal trecerea in cont a impozitului achitat n strainatate (foreign tax credit); 3) deducerea cheltuielilor cu impozitele trecerea obligatiilor fiscale achitate in strainatate in contul cheltuielilor efectuate de agentul economic (tax deduction). Metode de evitare n cadrul conveniilor care se ncheie ntre pri pentru evitarea dublei impuneri fiscale internaionale se nscriu o seam de precizri viznd modul concret n care se va realiza impunerea, cu referire la:

delimitarea precis a sferei de aplicabilitate a conveniei n ce privete subiecii fiscali, n toate ipostazele posibile ale domiciliului i ceteniei; modul de stabilire a profitului impozabil al agenilor economici i modlitaile sau/i limitele deducerii cheltuielilor generate ale societilormam din gestiunea societaiifiice, care i desfoar activitatea n alte ri;

nivelul cotelor de impunere pe care le poate folosi ara de origine a veniturilor sub form de dobnzi, redevene i dividende.

Lundu-se n considerare aceste elemente, n practica fiscal internaional au fost acceptate urmtoarele 4 metode sau procedee tehnice pentru evitarea dublei impuneri: 1. Scutire total 2. Scutirea progresiv 3. Creditarea obinuit 4. Creditarea integral 1. Corespunztor metodei scutirii totale, veniturile realizate de rezidentul unei ri ntr-o ar strin (Vits) i supus impunerii n respectiva ar se deduc din venitul impozabil global (Vigl) care n ara de reedin are n vedere totalitatea veniturilor obinute de contribuabili. n acest scop, se utilizeaz relaia: Vitr = Vigl Vits

14

2. Metoda scutirii progresive presupune, de asemenea, o impunere separat a veniturilor, n fiecare din rile semnatare ale conveniei. Dar, n contextul progresivitii impunerii, veniturile obinute de rezidentul unei ri n strintate (Vits) se adaug la veniturile impozabile realizate n ara de reedin (Vitr), obinndu-se venitul impozabil global (Vigl) n funcie de care se determin cota progresiv aferent (Cip) sau/i suma fix progresiv corespunztoare (Sfp). Acestea se utilizeaz, apoi, numai pentru calcularea impozitului aferent veniturilor realizate n ara de reedin. n acest context sunt utilizabile relaiile: Vigl = Vitr + Vits Vigl --) Cip sau/i Sfp Itr = Vits Cip/100 sau Itr = Sfp+(VitrNmin)Cip/100 n care, n afara notaiilor deja cunoscute, mai apare Nmin care se refer la nivelul minim al tranei de venit impozabil n cazul impunerii compuse pe trane, utiliznd sume fixe de impozit i cote procentuale progresive. 3. Creditarea obinuit const n aceea c impozitul pltit rii strine pentru venitul realizat pe teritoriul acesteia de ctre rezidentul altei ri se deduce direct din impozitul total calculat n ara de reedin (Iitr-c). Acest impozit se calculeaz lund n considerare venitul impozabil global, obinut prin nsumarea veniturilor impozabile realizate n ambele ri (potrivit metodei precedente). Impozitul pltit n strintate se deduce doar pn la limita impozitului intern ce s-ar datora pentru un venit egal cu cel obinut n strintate. Acest impozit, respectiv impozitul de dedus pentru veniturile impozabile din ara strin contractant (Iits-de) comparat cu cel efectiv pltit (Iits-pl), trebuie s satisfac relaia: Iits-de Iits-pl Aadar, n cazul n care impozitul calculat n ara de reedin este mai mic dect cel pltit n strintate, contribuabilul va suporta un impozit total corespunztor mai mare

15

fa de acela pe care l-ar fi suportat dac toate veniturile impozabile ar fi fost obinute n ara sa de reedin. 4. Creditarea integral elimin neajunsul metodei anterioare, n sensul c impozitul pltit n strintate se deduce integral din impozitul total calculat n ara de reedin, indiferent de mrimea acestuia. Dintre cele dou metode de scutire, cea mai avantajoas este scutirea total, iar dintre cele dou metode de creditare, cea mai avantajoas pentru contribuabil este metoda scutirii totale. Avantajele i dezavantajele se rsfrng asupra contribuabililor, dar aceasta depinde de meniunea nscris n convenia ncheiat ntre rile de referin cu privire la metoda sau procedeul ce va fi utilizat pentru evitarea dublei impuneri fiscale internaionale. Ca o concluzie, n practica internaional, pentru evitarea dublei impuneri s-au consacrat anumite principii, pe baza crora prin conveniile ncheiate se stabilesc metodele de aezare i percepere a impozitelor. Astfel: a. Conform principiului impunerii, statul de reedin calculeaz impozitul provenind de la suma total a veniturilor subiectului impozabil, inclusiv asupra celor care provin din statul de origine i care, potrivit conveniei, sunt impozabile n acest din urm stat; din impozitul care este astfel stabilit se deduce apoi suma care a fost pltit n cellalt stat. b. n temeiul principiului scutirii de impozit, statul de reedin impune numai acele venituri care, potrivit conveniei, sunt impozabile n acel stat scutind de impunere veniturile (sau parte din acestea) impozabile n statul de origine a pltitorului. c. Potrivit principiului nediscriminrii fiscale, statele semnatare ale conveniei pentru evitarea dublei impuneri se angajeaz s nu aplice fa de rezidenii celuilalt stat contractant, n materie de impozitare, dispoziii normative mai mpovrtoare dect cele aplicate propriilor lor contribuabili aflai n aceeai situaie. Conceptul de zona libera Zona libera reprezinta cea mai complexa forma a regimurilor vamale suspensive. Prin lege, se prevede ca intr-o zona libera bine delimitata a teritoriului national sa poata fi 16

introduse marfuri in vederea prelucrarii si comercializarii lor, pe terte piete, fara aplicarea restrictiilor tarifare si netarifare ale regimului vamal in comparatie cu teritoriul national, corespunzator spatiului rezervat zonei vamale libere. Conceptul de ZEL este un instrument politic util pentru tarile ce intentioneaza sa dezvolte un sector de productie orientat spre export, dar care nu au capacitatea administrativa si tehnica necesara pentru a dezvolta un sistem national care sa permita exportatorilor importul liber de taxe a echipamentelor si materialelor. In practica internationala, facilitatilor de natura vamala le sunt asociate facilitati de natura fiscala. Accesul liber al marfurilor in zona, coroborat cu regimul mai liberal al impozitelor asupra profitului realizat in zona, reprezinta premise favorabile atragerii de capital strain in zona libera. Acestea sunt conditii necesare stimularii investitiilor straine, nu insa si suficiente. Pentru asigurarea succesului, pe langa facilitatile acordate zonei libere, trebuie sa existe conditii avantajoase combinarii capitalului cu ceilalti factori de productie(forta de munca, materii prime), precum si o infrastructura corespunzatoare. Experienta zonelor libere la nivel mondial a demonstrat ca un element care franeaza lansarea si ulterior dezvoltarea lor este deplasarea exagerata a profitului lor spre activitatea de depozitare, in defavoarea activitatilor de prelucrare industriala orientate spre export. Prezentarea ZEL ca depozite glorificate se dovedeste un deserviciu alaturi de frapanta similitudine a avantajelor comerciale si financiare oferite:

Scutiri de taxe vamale la accesul produselor de import in zona, cu conditia reexportarii acestora sau a produselor rezultate din prelucrarea in afara teritoriului vamal national, a reducerii sau scutirii de impozite pe perioada de determinare;

Concesii tarifare la prestarile de servicii si acordarea de asistenta financiara. Se considera ca au supravietuit numai acele zone, care, pe baza avantajelor initiale

oferite s-au orientat cu consecventa spre dezvoltarea activitatilor de prelucrare pentru export. Pe de alta parte, zonele libere industriale s-au dovedit viabile numai in masura in care serviciile oferite prin structura organizatorica existenta au fost mentinute prin calitate, operativitate si selectivitate la nivelul de crestere a cerintelor utilizatorilor acestor zone. Conceptul de zona libera a fost modificat si ajustat in multe moduri. Promovarea comertului a determinat intotdeauna crearea unui cadru fizic sigur si a unui set de legi si 17

de reguli pentru tranzactionarea afacerilor. Fara acestea, costul si riscurile ar face comertul nefavorabil. Din punct de vedere comercial, sporirea regulamentelor prezinta atat avantaje, cat si dezavantaje:

Imbunatatirea comunicatiilor; Noile forme de organizatii de afaceri faciliteaza cresterea comertului prin reducerea incertitudinii in tranzactii; Regulamentele comerciale si taxele pe importuri, pe de alta parte, au un impact negativ asupra comertului. Principalele caracteristici ale ZEL Prin caracteristicile lor, ZEL contribuie la producerea de bunuri si servicii, la crearea, dar si la devierea de comert, la liberalizarea schimburilor de marfuri si servicii. Principalele caracteristici ale ZEL sunt:

Amplasamentul zonei libere; Statutul juridic si legislatia din cadrul ei; Obiectul de lucru; Activitatea; Administrarea. Amplasamentul sau asezarea geografica este principalul factor care determina

aparitia si dezvoltarea unei ZEL. Amplasamentul zonei este de regula restrans la o suprafata de teren, limitata de frontiere naturale sau artificiale si situata in apropierea sau in interiorul unei cai de transport(port maritim sau fluvial, aeroport, cale ferata), prin care se tranziteaza un volum mare de marfuri de export si import. Panama si Hong Kong sunt exemple aproape perfecte ale unei situatii ideale pentru comoditatea transporturilor si comunicatiilor. Chiar si Elvetia, care aproape in intregul ei este o zona libera, desi nu are iesire la mare, poseda in schimb mijloace de transport si comunicare excelente, terestre si aeriene. Statutul juridic al zonei este reglementat prin legi si diferite acte normative, care permit accesul marfurilor in regim vamal liberalizat si fara restrictii de cantitate, cu conditia ca acestea sa nu fie prohibite de legislatia tarii respective. Abordarea legislatiei si continutul legii ZEL depinde de obiectivele ei si de gruparea responsabila cu initierea si dezvoltarea zonei. Pentru zonele libere comerciale 18

mai vechi obiectivele erau deseori limitate de prevederea de depozite pentru marfuri exceptate de la plata tarifelor aflate in tranzit. Initiativa dezvoltarii venea din partea unei autoritati portuare sau din partea unei agentii similare, sau din partea autoritatii municipale in jurisdictia careia ar opera zona. Ministerul Industriei, Comertului si Dezvoltarii avea un interes scazut privitor la proiect. Singurul grup guvernamental cu interes major intr-un asemenea proiect era administratia vamala, care dorea sa se asigure ca nu existau marfuri exceptate de plata taxelor, care sa intre ilegal pe piata locala. Multe din legislatiile zonelor libere vechi prevedeau controale vamale stricte.

Cel mai adesea legea prevedea ca: 1. Zonele libere comerciale sau antrepozitele vamale sa fie autorizate de administratia vamala. 2. Licenta(autorizatia) sa fie acordata fie unei autoritati portuare, fie unui operator de depozitare, fie autoritatii municipale. 3. Operatorul sa fie subiectul unor conditii de operare stricte, elaborate de administratia vamala. 4. In timpul activitatii sa fie prezent un functionar vamal. 5. Activitatea de productie sa fie interzisa. 6. Magazinele si depozitele sa fie antrepozite vamale. In general, scopul legii este de a asigura infiintarea, controlul si conducerea zonelor libere si problemele legate de acestea. Legea desemneaza un ministru cu responsabilitate integrala asupra zonei libere. Aceasta lege nu trebuie sa specifice detaliat toate tipurile de activitati ce se pot desfasura in zona libera. Se va acorda o libertate de actiune mare autoritatii pertinente. Totusi ea poate contine unele criterii de evaluare a proiectelor. Toti operatorii din zona vor primi licente din partea ministrului sau autoritatii zonei libere. Obiectul de lucru al zonei il constituie marfurile care pot fi introduse in cadrul acesteia, in special reexportul, in scopul unor prelucrari din care sa rezulte alte marfuri pentru export. 19

Activitatea in cadrul zonei include o gama variata de operatiuni la care sunt supuse marfurile. Cele mai frecvente activitati intreprinse sunt:

Activitati de restaurare a marfii:

Cantarire Sortare Asamblare(combinare) Ambalare Depozitare Prelucrare(activa sau pasiva) Fabricare Productie Transformare

Activitati industriale:

Activitati comerciale(marcare) si comercializare Activitati de cercetare si transfer de tehnologie Operatiuni de tranzit si reexport. Administrarea activitatii zonei revine, de regula, unui organ specializat

Administratia(Autoritatea) ZEL, pe baza unor norme de functionare emise in baza legislatiei specifice instituite de autoritatile tarii de resedinta. In cazul unor tari in care functioneaza mai multe zone libere exista un organism national cu rol de Autoritate pentru fiecare zona aparte. Formele organizatorice ale Autoritatilor sunt relativ diversificate ca de altfel si competentele lor. Diferite agentii guvernamentale, cele mai importante fiind administratiile vamale, Ministerul si/sau Agentia responsabila de dezvoltarea ZEL, organizatia responsabila cu planificarea fizica si controlul mediului inconjurator au rolul de a promova si controla promovarea si dezvoltarea ZEL. Sunt folosite diferite formule si aranjamente pentru a cuprinde diferite agentii:

La Shannon in Irlanda, o corporatie guvernamentala se ocupa cu dezvoltarea ZEL si evalueaza cererile investitorilor. Ministrul ce raspunde de acest lucru elibereaza licente pe baza recomandarilor corporatiei. Vama opereaza independent.

20

Municipalitatea raspunde de planificarea fizica si controlul mediului inconjurator. Cele trei organizatii coopereaza pe baze legale si ca agentii independente.

In estul Asiei s-a infiintat o agentie de administrare puternica, avand cumulate responsabilitatile privitoare la licente, dezvoltarea si conducerea zonei. Mexic sau Mauritius nu au o administratie oficiala. In Mauritius investitorii solicita statutul ZEL Ministrului Comertului si Industriei. O administratie vamala eficienta si relativ onesta este importanta, astfel aceasta

asigura investitorilor lucrul independent. In alte cazuri administratia zonei poate primi rolul de supervizor al vamii sau chiar responsabilitatea acesteia. Administratia vamala poate fi creata ca un compartiment al ZEL, daca este necesar. Vama poate fi implicata de la inceput in realizarea proiectarii ZEL, inclusiv in ceea ce priveste legislatia. Personalul vamal al zonei trebuie sa beneficieze de o pregatire speciala. Pozitia lor traditionala este de a preveni contrabanda sau importurile fara documente adecvate in timp ce accentul in ZEL trebuie pus pe rapiditatea miscarii marfurilor.

Terminologia zonelor libere Un studiu recent prezinta 23 de termeni pentru a descrie zonele libere si conceptele legate de acestea. Terminologia este extraordinar de diversa, exista in prezent cel putin 20 de termeni diferiti pentru a descrie ceea ce cunoastem sub denumirea de zone economice libere. Aceasta reflecta faptul ca orice inovatie industriala, tehnologica sau sociala, necesita inovatii lingvistice si terminologice corespunzatoare. Nomenclatura variata se confirma si prin faptul ca zona libera, pe masura ce se maturizeaza si devine mai mult difuzata pe plan intern si international, achizitioneaza in intregime noi trasaturi sau se dezvolta in directii neanticipate. Cei 23 de termeni pentru a descrie zonele libere pot fi grupati in functie de activitatile desfasurate in cadrul lor. Dintre acesti termeni, cei mai populari sunt:

Port liber Zona de comert liber(FTZ) Zona comerciala straina 21

Zona prelucratoare de export(EPZ ) Zona economica speciala(SEZ) Zona libera. Port liber = Free Port Acesta a fost primul termen utilizat pentru ZEL. Se refera la zone infiintate de

puteri coloniale si industriale pe rute comerciale majore, in sec. XVIII si XIX. Primul port liber a fost Cartagina, fondat in anul 814 i.e.n. Au urmat multe altele, printre care si Gibralatar(1705), Aden, Singapore si Hong Kong, toate infiintate in sec. XIX. In Africa, francezii au facut din Djibouti un important port liber si centru comercial. Dupa ce Canalul de Suez a fost deschis, in anul 1864, Port Said a devenit unul din cele mai active porturi ale lumii. In Africa de Nord, Tanger a prosperat timp de secole ca un centru comercial major si port liber. In Europa, cele mai cunoscute porturi libere sunt Rotterdam si Hamburg, ambele dezvoltandu-se la sfarsitul sec. XIX. Hamburg avea statut oficial de port liber si il are si astazi. Rotterdam nu are acest statut, dar exista tranzit de marfuri care pot fi depozitate liber, fara plati si cu un minimum de formalitati oficiale vamale in antrepozitele vamale din port. Celelalte porturi libere din Europa au statut oficial sau neoficial de porturi libere. Unele cum ar fi Genova si Trieste, au o istorie mergand pana in Evul Mediu. Altele, cum sunt Havre si Marsilia, sunt de data mai recenta. Zona de comert liber = Free Trade Zone Acest termen se refera la porturi libere, zone rezervate din interiorul unor arii portuare si la alte intersectii de transport majore( in principal sosele si cai ferate). Aceste suprafete pot fi de la minimagazine de tranzit la sute de hectare. Asemenea zone sunt, de obicei, autorizate si controlate de catre administratia vamala. In interiorul zonei pot fi depozitate, impachetate si transbordate marfuri fara plata taxelor vamale. Accentul in aceste zone este pus pe comert si transbordare. Spre exemplu:

Portul Karachi are o mica zona de tranzit pentru a depozita marfuri destinate Afganistanului. Calcutta are o facilitate similara pentru a gazdui importurile nepaleze. Alte zone, cum ar fi Singapore si Rotterdam, sunt centre majore intercontinentale de distributie si comert. Zona comerciala straina = Foreign Trade Zone 22

Acest termen este asociat cu zonele comerciale din Statele Unite al Americii. In prezent sunt peste 200 de asemenea zone, accentul fiind pus pe importare. Conform regulamentelor Statelor Unite, marfurile pot fi depozitate sau prelucrate in FTZ, inainte de a fi importate in SUA. Peste 75% din bunurile ce trec prin zonele SUA sunt destinate pietelor SUA. Platile sunt facute pentru asemenea marfuri la momentul importului din zona in SUA. Zona de prelucrare si export = Export Procesing Zone Conceptul a fost dezvoltat in jurul anului 1960 la aeroportul Shannon din Irlanda. EPZ-ul este:

Un parc industrial care insumeaza 40-80 ha; Inconjurat de un gard; Controlat de administratia vamilor si/sau de catre autoritatea EPZ; Un loc unde investitorii pot importa echipamente si materiale fara plata taxelor vamale, pot procesa materiale si apoi exporta produsul finit. Problema vanzarilor pe piata locala, a comertului dintre EPZ si economia locala a

ramas importanta intotdeauna. In ultimul timp EPZ-urile s-au imprastiat rapid prin Asia de Est si de Sud, Africa, Insulele Caraibe si America Centrala. Un numar de tari din Europa de Vest, incluzand Franta si Regatul Unit, au imbratisat si ele aceasta idee. Acum, multe din tarile ex-socialiste din Europa si Asia, ca si multe tari din Africa si America de Sud, examineaza acest concept.

Zona economica speciala = Special Economic Zone Termenul de SEZ a fost asociat cu dezvoltarea in China in perioada anilor 19701980. Recent termenul a fost folosit in legatura cu propunerile de dezvoltare a zonelor libere din Europa de Est. Raspunsul investitorilor straini la politica de deschidere a Chinei a fost pozitiva. In anii 1980 au fost aprobate 20.000 de proiecte SEZ ce implicau investitori straini(in majoritate joint ventures). Suma investitiilor depasea 30 miliarde $ SUA. In prezent, in China, mai mult de 50% din investitori sunt straini, dintre care 20% sunt din SUA si 15% sunt din Japonia. 23

Guvernul Republicii Koreene din anii 80 a dezvoltat planuri de infiintare a unei SEZ in nordul tarii, la Rajin/Sonbong. In Europa de Est se fac studii de fezabilitate pentru infiintarea SEZ-urilor. Ideea este de a dezvolta suprafete limitate geografic, ca centre pentru investitiile straine sau locale orientate spre export. Zonele ar trebui sa aiba o infrastructura buna, un cadru de reglementari legale simplu si o serie de servicii de sprijin orientate spre domeniul afacerilor. In Polonia a fost promovat un studiu de fezabilitate pentru infiintarea unui SEZ la Mielec cu scopul de a reface numarul de locuri de munca pierdute ca urmare a desfiintarii fabricii de aparate de zbor(dupa caderea U.R.S.S.) prin noi activitati, care sa poata utiliza forta de munca calificata si serviciile specializate. In Romania, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Federatia Rusa si intr-un numar de state membre CSI, studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea SEZ-urilor sunt deja planificate sau chiar finalizate. Zona libera = Free Zone Termenul este foarte des utilizat cu privire la zonele libere comerciale, zonele prelucratoare de export si la zonele speciale in ansamblu. 1.4.2. Clasificarea zonelor libere In diferite studii efectuate de cercetatorii in domeniu pot fi gasite mai multe clasificari ale zonelor libere. Daca ar fi sa le cumulam, am obtine urmatoarea clasificare, in functie de criteriile: I. In functie de marime, zonele libere se clasifica in: a. b. Foarte mici, pana la 10 ha(exemplu: Singapore 4 ha, insula Man 8 ha); Mici, pana la 100 ha(exemplu: Baguio in insulele Filipine 62 ha, Curacao in Antilele Olandeze 64 ha, aeroportul Larnaca, insula Cipru 80 ha); c. Mijlocii, intre 101-300 ha(exemplu: Panama 110 ha, Mactan, insulele Filipine 119 ha, Shannon, port + aeroport in Irlanda 120 ha, Monrovia, Liberia 200 ha, insulele Bahamas 220 ha, golful Aqaba, Iordania 300 ha); d. e. Mari, intre 301-1000 ha; Foarte mari, peste 1000 ha(exemplu Bataan, ins. Filipine 1300 ha). 24

In functie de tipul operatiunilor executate: a. teritorii libere ale caror functii se limiteaza la operatiunile de pastrare, sortare, impachetare, transbordare, fara o prelucrare suplimentara a marfurilor:

porturi libere franco(PF) aeroporturi libere(AL) perimetre libere(free perimeter-PL) zona de tranzit(ZT) b. zone in care se desfasoara si o activitate productiva, de prelucrare primara sau secundara a marfurilor depozitate:

zone prelucratoare de export(ZPE) zone de promovare a investitiilor(ZPI) zone libere comerciale(ZLC) III. In functie de influenta la nivelul economiei nationale respective: a. Zona inchisa in care activitatile desfasurate nu influenteaza economia tarii aflata in apropiere. b. Zona deschisa sau integrata, care intretine legaturi economice directe si reciproce cu statul pe teritoriul caruia se afla. IV. In functie de modul de administrare: a. De catre organele locale ale puterii de stat abilitate in acest scop b. De catre statul respectiv. V. In functie de particularitatile organizatorice:

a. Zone libere de taxe vamale b. Zone de comert liber c. zone economice libere etc. 25

VI.

In functie de natura si importanta facilitatilor acordate sau dupa regimul fiscal: a. b. Zone libere enclave intr-un teritoriu vamal national in care marfurile intra fara formalitati vamale. Zone bancare libere banci, care in contextul pietei eurodevizelor sunt scutite de obligatia rezervei obligatorii minime a depozitelor in valuta. c. Zone libere de asigurari caracterizate prin lipsa reglementarilor pentru anumite tipuri de asigurari. VII. In functie de locul de amplasare: a. b. c. Porturi(fluviale sau maritime) Aeroporturi altele VIII. In functie de integrarea economica aflata in apropiere: a. Zona europeana care cuprinde sase mari ZEL:

Larnaca din insula Cipru Gibraltar Grecia Insula Britanie Man din Marea

Shannon din Irlanda Elvetia

Mai sunt cuprinse si zone libere din centrul Europei(Polonia, Ungaria, Slovacia) si din Estul Europei(Romania, Iugoslavia, Bulgaria). b. Zona

asiatica

cuprinde 7 mari ZEL: Portul Mina Sulman in Bahrein Jebel Ali Free Zone Authoritz din Emiratele Arabe Unite 26

Golful Aqaba din Iordania Hong Kong Macao Singapore Insulele Filipine Mai trebuie mentionata si China cu peste 20 de ZEL-uri si insula Taiwan. c. Zona americana care poseda cinci ZEL-uri:

Curacao + aeroportul Printesa Beatrix din insulele Antilele Olandeze Bahama Mare din insula Bahamas Freeport din insulele Bermude Panama Costa Rica d. Zona africana exemplu: Monrovia(Liberia) IX. In functie de destinatia marfurilor: b. Zone orientate spre importul de marfuri(cazul tarilor dezvoltate) c. zone orientate spre exportul de marfuri(cazul tarilor in curs de dezvoltare).

1.5. Distributia ZEL pe mapamond la sfarsitul a sec. XX inceputul sec.XXI ZEL-urile sunt instrumente politice proiectate sa faciliteze dezvoltarea comertului international si a industriei exportatoare. Este, deci, normal sa se astepte ca aceste zone sa se dezvolte si sa prospere:

in perioada in care comertul mondial se extinde; pe sau aproape de rute ale comertului international(porturi, aeroporturi si autostrazi). Asia si zona Pacificului domina clar in categoria zonelor prelucratoare de

export. Este semnificativa extinderea acestui concept in Africa. Este poate surprinzator ca doar cateva tari europene au infiintat zone prelucratoare de export, 27

desi acestea sunt considerate, in mod obisnuit, instrumente politice de dezvoltare. Totusi, exista un numar de tari ce au un nivel redus de dezvoltare si au infiintat astfel de zone: Turcia, Cipru, Malta si Portugalia. Paradisuri fiscale nclcarea intimitii este pedepsit cu nchisoarea . Panama, Liechtenstein, Elveia i toate celelalte raiuri ale finanelor au legi stricte referitoare la splarea banilor negri pentru a se asigura c instituiile financiare care-i au sediul acolo nu sunt folosite n scopuri ilicite. Iar pentru asta exist departamente speciale care investigheaz orice posibil nclcare a acestor reglementri. n plus, bncile "offshore" au proceduri stricte de "cunoatere a clientului" astfel ncat conturile "numerotate" anonime au devenit doar poveste. Cat timp afacerile sunt legale, secretele financiare sunt aprate cu sfinenie. n paradisurile fiscale este interzis dezvluirea oricrui aspect al tranzaciilor financiare, inclusiv informaii cu privire la conturile bancare private, fr un ordin judectoresc. Multe dintre jurisdiciile "offshore" impun amenzi uriae sau chiar pedeapsa cu nchisoarea pentru angajaii bncilor care ncalc intimitatea unui posesor de cont. ri ca Bahamas fac din statutul de paradis fiscal o parte a strategiei lor de marketing. i au i de ce. Locuitorii btinai, dar i rezidenii strini nu pltesc niciun fel de tax. "Bahamasul beneficiaz indirect de pe urma acestei politici. O persoan care vine aici va cumpara proprieti sau va face o afacere", afirm consultantul Terrance Bain de la firma de contabilitate i controlul taxelor, FT Consultants, din Bahamas, citat de revista "Forbes". Unul din cinci conturi, nregistrat ntr-un paradis fiscal. Date despre dimensiunea averilor pstrate "offshore" sunt greu de obinut din moment ce nici guvernele, nici instituiile financiare nu sunt interesate s obin o privire de ansamblu asupra acestor refugii financiare. Banca pentru Depozite Internaionale (BDI), care nregistreaz date referitoare la depuneri n numerar pentru fiecare ar, estimeaz c la nivel global, n 2004, a existat un total de 14.000 de miliarde de astfel de depozite dintre care 2.700 de miliarde erau pstrate n rile "offshore". Asta nseamn c unul din cinci depozite este nregistrat ntr-un paradis fiscal. n schimb, compania de cercetare Merrill Lynch/Cap Geminis estima n 1998 c o treime din averile celor cu peste un milion de dolari erau pstrate "offshore". 28

n raiul fiscalitii este important rezidena, nu cetenia. Conform celui mai recent raport, ntre 2002 i 2003, averile acestora numrau un total de 27.000 de miliarde, dintre care 8.500 de miliarde (31%) erau nregistrate ntr-un paradis fiscal. Merrill Lynch estimeaz o cretere a acestor averi "offshore" cu 600 de miliarde anual. Ceea ce ar nseamna c n prezent cifra a ajuns la 9.700 miliarde de dolari. Majoritatea rilor "offshore" stabilesc taxele n funcie de reziden, i nu de cetenie. Aa c, de exemplu, europenii de pretutindeni pot veni n Elveia pentru a scpa de plile ctre stat. Compania american falimentar, candva un gigant energetic, a declarat un profituri de 2,3 miliarde de dolari, ntre 1996 i 1999, dar nu a pltit nicio tax guvernului SUA. Pentru asta a fost nevoie de o reea de 3.500 de companii dintre care 440 erau nregistrate n paradisul fiscal din Insulele Cayman. n lume, sunt nu mai puin de 73 de astfel de refugii pentru evitarea taxelor, conform datelor deinute de organizaia nonprofit Tax Justice Network., care militeaz mpotriva acestor paradisuri pentru cei bogai. Motivul invocat este faptul c acestea alimenteaz srcia n lume. Antilele Olandeze Autoritile care guverneaz cele patru insule ale Antilelor Olandeze au adoptat legislaia offshore" prin care reduc cu 90 de procente impozitul pentru unele venituri pasive derivate de companiile locale competente. Din anul 1940, guvernul Antilelor Olandeze a creat un climat favorabil pentru companiile offshore". n fiecare an, aproximativ 3.600 de miliarde din banii companiilor strine circula prin bncile din Antilele Olandeze i din Olanda. Antilele Olandeze sunt i noua cas a Quantum Fund deinut de investitorul de origine maghiar George Soro, dar i a sucursalelor a mai mult de 50 de bnci internaionale printre care ABN AMRO i Deutsche Bank. Hong Kong .Fr impozit pe salariu, fr taxe pentru profiturile realizate din vanzarea investiiilor capitale i multe deducii de la plata contribuiilor ctre stat pentru persoanele fizice. n Hong Kong ns exist o tax pe venit standard de 16% i o tax pentru corporaii de 17,5%. Guvernul Regiunii Administrative Hong Kong s-a angajat s dezvolte ntr-atat legislaia pentru taxe i finane ncat aceast zon s ZONE LIBERE N ROMANIA: 1. SULINA (nfiinat prin H.G.nr.156/1993, n suprafa de 100,89 ha); 2. CONSTANA-SUD I BASARABI (nfiinate prin H.G.nr.410/1993, i c modificat ompletat prin H.G.nr.191/1997 i H.G.nr.788/1997, n 29

suprafa de 134,60 ha); 3. GALAI (nfiinat prin H.G.nr.190/1994, n suprafa de 136,98 ha); 4. GIURGIU (nfiinat prin H.G.nr.788/1996, modificat i completat prin H.G.nr.336/1998 i prin H.G.nr.1295/2000, n suprafa de 262,81 ha); devin cel mai important paradis fiscal din Asia. n acest scop, autoritile au eliminat impozitele pe proprieti i moteniri. i este un mare pas nainte inand cont c pan acum guvernul de la Hong Kong aduna anual din taxele pe moteniri aproape 200 milioane de dolari. Restul taxelor sunt atat de mici ncat oraul poate fi considerat un veritabil paradis fiscal. Elveia. Strinii care devin rezideni ai acestei ri pot gsi aici paradisul fiscal pe care i l-au dorit. Asta, dup ce anterior i-au negociat venitul care va fi taxat n cantonul administrativ n care vor locui. n general, venitul care urmeaz s fie taxat este egal cu de cinci ori suma pltit pentru chiria unei locuine. Comisia European lupt de ceva vreme mpotriva regimului fiscal din Elveia motivand c scutirile de impozit acordate companiilor care-i stabilesc cartierele centrale aici sunt de fapt ajutoare de stat ilegale care trebuie eliminate. Potrivit oficialilor elveieni, aceast politic fiscal aplicat companiilor strine aduce anual economiei aproximativ 2,39 miliarde de dolari. Liechtenstein. Micul principat apr cu ndarjire orice secret bancar nc din 1926. Liechtenstein este unul dintre cele mai btrane" paradisuri fiscale din lume. Familiile regale ale Marii Britanii, Belgiei i Luxemburgului se numr printre cei care apreciaz profesionalismul i discreia oferite de instituiile financiare din principat. Liechtenstein este guvernat de aceeai familie aristocratic de 800 de ani ncoace i mica ar este recunoscut pentru cele mai bune servicii de private banking din lume. Aa c principatul este un magnet pentru cei cu conturi grase. Oficialitile de aici nu percep taxe pentru majoritatea companiilor sau proprietilor deinute de strini. Insulele Cayman. S faci snorkeling i scuba diving cat este ziua de lung? Unde altundeva decat n Insulele Cayman, teritoriu dependent de Marea Britanie, unul dintre cele mai renumite paradisuri fiscale. Aici chiar este raiul pe pmant. Zero taxe pentru companiile sau rezidenii strini. Aici sunt localizate 40 dintre cele mai mari bnci din lume. n iunie 2000, organizaiile multilaterale au catalogat oficial Insulele Cayman drept un paradis fiscal, dar i ca un teritoriu necooperant n lupta mpotriva splrii banilor negri. Rspunsul autoritilor de aici a fost limitarea confidenialitii informaiilor 30

bancare. Micarea a ajutat Insulele Cayman s fie eliminate de pe lista teritoriilor necooperante. Singapore. Localizat strategic, Republica Singapore are reputaia de a fi un centru financiar atractiv pentru fondurile offshore". Cu toate acestea, aceast Elveie a Asiei" nu este cutat pentru taxele foarte mici pentru c n majoritatea rilor din aceast zon impozitele sunt nesemnificative. Singapore atrage bogaii Asiei mai degrab pentru politicile bancare care protejeaz informaiile legate de situaia financiar a clienilor. Legislaia legat de confidenialitatea informaiilor bancare a intrat n vigoare n anul 2001 i de atunci micua republic este recunoscut prin stricteea cu care este pus n aplicare aceast lege. Iar Singapore nu renun la aceste reguli nciuda presiunilor venite din partea guvernelor strine. Bahamas. Un paradis pentru iubitorii de golf i unul pentru cei care vor s scape de impozitele mari care trebuie pltite ctre stat. n Bahamas nu exist taxe pe venit personal i nici pentru profiturile realizate din vanzarea investiiilor capitale. Iar cei care au rude bogate pot dormi linitii. Statul nu le va njumti motenirea. Rezidenii temporari sunt nevoii ns s plteasc un procent din valoarea proprietii deinute. Dar notatul cu delfinii face toi banii. Bahamas se numr printre paradisurile fiscale care se transform rapid n centre financiare proeminente care pot rivaliza oricand cu orae industriale ca Los Angeles, Chicago, Londra, Tokyo i New York. Isle of Man. Regiunea are propriul guvern, dar este nc dependent de Marea Britanie. Cu toate acestea oficialii din Isle of Man administreaz dup bunul plac lucruri importante cum ar fi taxele. Aceast jurisdicie este de muli ani considerat un paradis fiscal, dar i unul dintre cele mai sigure i mai atractive astfel de zone offshore". Aici nu exist taxe pentru profiturile realizate din vanzarea investiiilor capitale sau impozite pentru transferurile de capital i nici taxe de timbru. Exist ns un TVA i o tax pe venit, dar care nu depesc 18%. n plus, guvernul reduce constant acest procent, ajungand pan acum i la nivelul de 10%. Autoritile spar ca, n urmtorii patru ani, corporaiile nu vor mai fi taxate cu niciun impozit pe profit. Panama. Unii o numesc Elveia Americii Latine", dar locuitorii republicii afirm cu trie c n ara lor se triete mult mai bine decat acolo. Panama ofer o infrastructur financiar solid, iar rezidenii strini, cat i corporaiile sunt scutii de taxe. n plus, 31

costurile de trai i cele administrative sunt minime. Dar cum ara este n plin dezvoltare tinde s devin nencptoare pentru numrul mare de strini care vor s ias la pensie" aici. Preul unei proprieti pe plaj ajunge la 140.000 de dolari. Celebriti ca actorii Angelina Jolie i Brad Pitt, care, recent, i-au cumprat un apartament n zon pentru 10,2 milioane de dolari, Mick Jagger, solistul de la Rolling Stones, i actorul Mel Gibson s-au lsat i ei sedui de mirajul Panama. Gibraltar. Ca s devii rezident permanent al Gibraltarului ai nevoie de dou scrisori de recomandare prin care guvernul te caracterizeaz ca fiind demn de noul statut. Persoanele fizice pltesc taxe doar pentru primii 90.000 de dolari din venitul total, ceea ce reprezint un maximum de 56.000 de dolari, indiferent de suma din cont. n Gibraltar, companiile sunt practic scutite de plata contribuiilor ctre stat atat timp cat nu desfoar activiti aici. Ele contribuie la bugetul local cu 200 de dolari anual. Aici exist totui taxe de timbru, pentru proprietile deinute i taxe de import. Dei Gibraltarul este practic localizat n Spania, regiunea este de fapt un paradis fiscal britanic independent. Practica internaional a consacrat urmtoarele tipuri de regimuri suspensive la import: Zona vamal liber Antrepozite vamale Import temporar Operaiuni de tranzit Drawback Rexpoturi permite agenilor economici s introduc n interiorul frontierelor vamale mrfuri, n baza unei autorizaii de antrepozitare, eliberat de administraia vamal, beneficiind astfel de suspendare temporar a taxelor i restriciilor la import. Permit agenilor economici s efectueze o serie de tranzacii fr a-i bloca fondurile. Rolul antrepozitelor vamale: 32

Favorizeaz tranzaciile internaionale; Antrepozite industriale Dup funcia lor economic, antrepozitele se clasific n dou mari grupe: Antrepozite de stocare presupune suspendarea aplicrii taxelor i restriciilor de import, condiionat de meninerea mrfurilor sub control (supraveghere) vamal. 2. Importul temporar Ex. Testarea produselor, operaiuni de reexport, operaiuni de prelucrare in lohn, etc. 3. Operaiunile de tranzit sunt operaiuni de intermediere internaional, ce se realizeaz prin trecerea mrfurilor pe teritoriu naional. 4. Drawback tehnic internaional de stimulare a exporturilor n acest scop, practica internaional ofer exportatorilor posibilitatea de a alege ntre urmtoarele trei soluii: a. Desfurarea procesului de producie ntr-o zon vamal liber; b. Obinerea statutului de antrepozit vamal pentru incinta ntreprinderii i a depozitelor sale; c. Beneficierea de restituire a taxelor achitate potrivit sistemului d r a w b a c k (ex. restituirea taxelor de import pentru materiile prime sau piesele componente care au servit la fabricarea produselor de export). reprezint operaiunea de comer exterior ce const n cumprarea i revanzarea unei mrfi. reprezint operaiunea de comer exterior ce const n cumprarea i revanzarea unei mrfi. 5.Reexportul reprezint operaiunea de comer exterior ce const n cumprarea i revanzarea unei mrfi. 33

ZONE LIBERE N ROMANIA: 1. SULINA (nfiinat prin H.G.nr.156/1993, n suprafa de 100,89 ha); 2. CONSTANA-SUD I BASARABI (nfiinate prin H.G.nr.410/1993, modificat i completat prin H.G.nr.191/1997 i H.G.nr.788/1997, n suprafa de 134,60 ha); 3. GALAI (nfiinat prin H.G.nr.190/1994, n suprafa de 136,98 ha); 4. GIURGIU (nfiinat prin H.G.nr.788/1996, modificat i completat prin H.G.nr.336/1998 i prin H.G.nr.1295/2000, n suprafa de 262,81 ha); 5. Brila (nfiinat prin H.G.nr. 330/1994, n suprafa de 110 ha); 6. Curtici Arad (nfiinat prin H.G.nr 449/1999, n suprafa de 90 ha).

34