7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 1/24

Introducere in anatomia functionala a sistemului nervos

Sis nervos este vital deoarece ne permite sa simtitm, sa miscam si sa

gandim.

Inca din preisotrie creierul era considerat un organ vital. Se considera

ca de peste 7000 de ani s-au practicat interventii la nivelul craniului

(trepanatii) f frecvent si pe teritoriul dobrogean.

-Aceste trepanatii nu erau practicate pt a ucide ci pt a vindeca si este

cert ca nu reprezentau numai un ritual dupa moarte.

-Trepanatiile se practicau pt a trata uneori si tulburarile mintale avand

si o conotatie religioasa pt a crea o cale de iesire a spiritelor raului.

-S-au descoperit cranii la care trepanatia era vindecata sau spre calede vindecare.

-In egiptul antic cu peste 000 de ani i n urma se cunosteau simptome

legate de leziuni cerebrale si se considera ca sediul su! etului si a

amintirilor este creierul si nu inima.

-"recii din antic#itate considerau ca organul senzatiilor este creierul si

cel care dezvolta si sustine ideea este #ipocrate.

-$l a% rma ca creierul nu este implicat doar in senzatii si este si sediul

inteligentei.

-&esi a trait dupa #ipocrate, aristotel considera ca inima este centrul

intelectului creierul neavand decat rolul sa raceasca sangele incalzit

prin bataile cordului.

-In imperiul roman neuroanatomist "allenus, el impartasind aceleasi

idei ca si #ipocrate asupra creierului.

-$l constata ca dupa ' la niv creierului si maduvei spinarii se produc

urmari dezastruase.

- lezare a creierului pe dreapta produce tulburari pe stanga(#ipocrate) galenus descrie nervi cranieni (vreo ).

-$l diseca pe animale in special pe berbec si descrie creierul si

cerebelul post si dupa parerea sa creierul are o consistenta moale

cerebelul o consistenta mai ferma.

-A% rma ca sediul senzatiilor este creierul iar cerebelul centrul de

comanda al musc#ilor.

*

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 2/24

-Interesant este ca descrie e+istenta ventriculilor si spune ca in

interiorul creierului e+ista spatii goale.

-ai tarziu el i i numeste pe a ceste spatii ventriculi prin analogie cu

vent inimii si speci%ca ca la niv lor se gaseste un lic#id.

-T el senzatiile usnt inregistrate si miscarile sunt initiate prin

deplasarea celor umori %ind adept al teoriei umoraliste si cele

umori se gasesc in ventriculi cerebrali si pe tot traseul nervilor din

intreg organismul.

-In renastere se imbogatesc cunostiintele asupra creierului si ulterior

apar din ce in ce mai multe precizari.

-ene &escartes adeptul teoriei mecaniciste este matematician si

% losof conform careia functionarea creierului se aseamana cu acea a

unei viitoare masini (sec */) spune ca ! uidul e+pulzat din ventriculi

mergand penervi ar putea actiunea pompa si a antrenta miscarile

membrelor. t &escartes oamenii au o intelginetna si un si!et care sunt

date de dumnezeu.

-onsidera ca creierul umoan controleaza comportamentul, dar numai

in ceea ce este asemanator cu animalele. 1acultatile mentale ale

omului ar e+ista in afara creierului in asa numitul spirit, care este o

entitate imateriala ce percepe senzatiile si comanda miscarile.

-$l comunica cu mecanismele creierului prin intermediul glandei

pineale.

-rganizarea sist nervos dupa &escartes sunt2

3vii care pleaca de la oc#i merg spre ventriculii cerebrali.

Spiritul comanda miscarea, traversand glanda pineala care serveste ca

valva pt a controla deplasarile spiritului animal care um! a musc#ii prin

intermediul nervilor.

-4a sfr sec *5 se a% rma ca creierul este aproape complet disecat si de

atunci persista impartirea sa in sistem nervos central si sistem nervos

periferic.

-Insa din punct d vdr %zi ologic (functional) cunostiintele sunt

minime.rin anul *5*0 #arles 6ell si francois agendie arata ca in

interiorul %ecarui nerv se gaseste un ansamblu de mai multe %bre

nervoase2 unele senzitive care transmit inf la maduva si creier, si altele

motorii care transmit info la musc#i conducerea % ind facuta strict in

sens unic.

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 3/24

-4a sfr sec *8 amino "olgi pune la punct pt prima oara procedeul de

colorare a neuronilor si sustine gresit ca prelungirile neuronilor sunt in

continuitate unele cu altele formand o retea asemanatoare retelei

vascu.

-Anterior lui pe la mi9locul sec *8 aul 6roca studiaza lcoalizarileemisfereleor cerebrlae (a descris centrul vorbirii).

-4a sfr sec *8 inceooutul sec 0 Santiago amon:ca9al sustine ca

prelungirile neuronului sunt in contact (in contiguitate ;nu in

continuitate), de altfel la inceputul sec << "olgi (impregnare Ag) si

a9al sunt cei mai marei neuroanatomo . $i au primit premiul nobel pt

medicina in *80/ (dusmani nu au vbit nici la festivitate).

-In prezent neurostiintele s-au dezvoltat foarte puternic si cunosc o

mare comple+itate, niv. de analiza % ind de% nite molecular, celular,

integrat (niv de analiza al sistemelor) comportamental si cognitiv. ana

in fazele neurobiologice respective.

3euronul si sistemul nervos

-omponenetele principale ale sist nervos in ciuda'. sale nedisociabile

sunt reprez in raport cu forma topogra%e si functie prin2

-Sis nervos central care corespunde ma9 corpurilor celulare sisinapselor, care realizeaza subst cenusie a centrilor nervosi cuprinzand

si numeroase %bre nervoase care formeaza subst alba. $ste compensat

intr-un a+ nervos (nevra+) subdivizat in maduva spinarii (in canalul

ra#idian) si encefalul in cutia craniana care il prote9eaza.

-eningele si l ic#idul cefaloragidian completeaza protectia

nevra+ului interpunandu-se intre partea osoasa rigida si dura si tesutul

nervos moale si fragil.

-Sis nervos periferic se rami%ca in tot organismul % ind format din

nvi si ggli. 3vii sunt formati din prelugirile neuronale inco9urate de teci,

iar gglii sunt gramezi insulare de corpuri neuronale localizate pe

traiectul unor nervi putand contine sau nu sinapse.

-Sis nervos periferic este impartit in componente2

*.Sis cerebro spinal sau al vietii de rela+ie === format din nvii

spinali care ies din canalul ra#idian prin gaurile intervertebrale.

>

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 4/24

.$lemente nervoase cu originea in encefal (nvii cranieni care ies

prin craniu prin orif de la baza craniului)

.Sistemul autonom sau al vietii vegetative care cuprrinde centrii

si caile simpatice (sau ortosimpatice) si parasimpatice cu destinatie

viscerala dar si somatica. t a se pune in legatura cu diferite organesau cu mediul e+terior sis. nervos prezinta o serie de structuri

specializate (receptori si efectori).

-?nitatea fundamentala structurala a tesutului nervos (este neuronul in

mod claisc), dar functionarea sist nervos necesita si actiunea

obligatorie si simultana a mai multor elemente structurale care

realizeazas impreuna o unitate functionala numita unitatea ne rvoasa.

 3euronul $l a fost descris de catre @alde:er (*5> sau posibil *58*) si

descopera si i l si denumeste.

-$ra considerata celula cea mai specializata a organismului formata din

corp si prelungiri neuronale.

-orpul celular cu dimensiuni f. variabil -*0 microni dupa altii c#iar si

mai mult.

-ei mai mici din neuronii granulari din corte+ul cerebelar si cerebros==

iar cei mai mari % ind neuronii lui 6etz din aria motorie primara carea9ung la *0-*>0 de microni precum si neuronii urin9e de la niv

corpului cerebelos.

-orpul neuronal are forma variabila cel mai frecvent %ind sferic ca

orice celula este format din membrana, citoplasma si nucleu.

-3ucleul este in general sferic %ind situat central. 4a periferie prezinta

membrana nucleara care la .$ are o structura bilaminata care prezinta

pori (0,* microni). Sub membrana nucleara se gaseste citoplasma

nulceara (nucleoplasma) %ind formata din granulatii % ne de A&3, avand

un aspect omogen si contine de regula un nucleol format din A3 si

A&3 cu rol in sintezele nucleare. Ac nucleici, proteine citoplasmatice cu

rol si In respiratie si producere de energie.

-itoplasma neuronala numita (pericarion) denumire care s-a e+tins

asupra intregului corp celular este formata din citosol si citosc#elet.

-itosolul este o solutie salina bogata in B care contine organite

comune si organite speci%ce.

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 5/24

-rganitele comune sunt reprez prin aparatul "olgi, ribozomi care pot %

liberi sau atasati $ formand $ sau corpii lui 3issl cu rol in

producerea proteinelor neuronale.

-eticulul endoplasmatic este mai bine reprezentat in neuronii motori

decat in cei senzitivi si ribozomii au legatura cu A3-ul mesager, cu rolin asamblarea moleculelor proteice.

-ibozomii l iberi se mai numesc poliribozomi.

-itocondriile care se gasesc si in corp si in prelungiri si in butonii

terminali ai a+onului, ei produc energia necesara celulei, energie care

provine din util izarea Ac piruvic in prezenta o+igenului in ciclul Brebs

% ind inmagazinata in AT. itocondriile au o dubla membrana si cea

interna este glisata sub forma de creste.

-Spatiul dintre crestele mitocondriale ce contine enzime

o+idoreductoare formeaza matricea mitocondriala.

-4izozomii, formatiuni sferice delimitate de o membrana lipoproteica

contin enzime #idrolitice care devin active dupa ruperea membr.

lizozomale.

-entrozomul se prezinta sub forma unor *- granulatii %ne incon9urata

de o masa de citoplasma clara.

-"ranulatii numite centrioli se gaseste in neuroblasti si clasic lipseste

in neuronul motor care tot clasic nu s-ar divide.

-4ui atribuindu-se mai mult rol in generarea sau mentinerea

neurotubulilor din organitele speci% ce.

-rganitele speci% ce sunt reprez prin corpusculii 3issl, mase dense re

$ cu rol in sinteza proteinelor.

-Incluziunile citoplasmatice, l ipofuscina, neuromelaninia, diferite

ocmple+e care contine metan.

-itosc#eletul este cel care da neuronului forma sa speci%ca % indformat din micro%lamente, neuro% lamente si microtubuli. itosc#eletul

nu este static si prezinta o ! e+ibilitate tradusa prin faptul ca

elementele sale componente sunt in permanenta ordonate si determina

sc#imbari probabil c#iar si sc#imbari de forma a neuronului insasi.

-icro% lamentele sunt cele mai subtiri, vand un diam de nm apro+

aceeasi grosime cu a memb r. celulare. Sunt formate prin asamblarea a

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 6/24

mici % lamente care sunt polimeri de actina care are rol in neuron

probabil in modi%carea formei celulare.

-icro% lamentele sunt % +ate de membrana printr-o plasa de proteine

% broase care tapiseaza fata interna ca o panza de paian9en.

-3euro% lamentele au un diam de *0 nm , ele sunt prezente in toate

celulele corpului sunb numele de % lamente intermediare, sunt formate

din numeroase subunitati proteice %ecare subunitate %ind formate din

> proteine ce formeaza lanturi lungi.

-Aceste structuri sunt formate idn molecule proteice lungi individuale

rulate sub forma unui arc strans ceea ce asigura neuro%lamentului o

structura solida.

-icrotubulii sau neurotubulii in diametru de 0 nm sunt formati dintr-

un cilindru rigid gol cu un perete gros constituit din %lamente % ecare

% lament este format dintr-o proteina particulara numita tubulina care

este de talie mica si globuloasa.

-rin polimelizare proteinele formeaza un % lament si molecula care

rezulta este un polimer.

-In interiorul neuronului semnale variate pot controla polimerizarea si

depolimerizare, in felul acesta microtubulii avand si rol de a asigura

forma neuronilor.

-4a . citosc#eletul apare format dintr-o retea intra-citoplasmatica de

%lamente numite neuro%brile.

-embrana neuronala limiteaza ala periferie citoplasma corpului celular

si a prelungirilor sale este formata dintr-un strat dublu de molecule

fosfolipidice care reprez componenta #idrofoba pe ale carui suprafete

int si e+t sunt dispuse molecule proteice care constituie componenta

#idro%la la niv. careia se gasesc canalele prin care trec individual si

selectiv ioni de 3a,B,a si l.

-Se descriu tipuri de canale ionice2

*.&esc#ise prin care are loc trecerea pasiva a ionilor, in sensul

gradientelor de concentratie.

.$cluzate care sunt de feluri 2

a.4igand dependennte care functioneaza la niv membr. post-

sinaptice.

/

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 7/24

b.Colta9 dependente care sunt reprezentate de proteine comple+e

care traverseaza stratul bilaminar lipidic (fosfolipidic) formand canale

#idro%le numite ionofore .

-rincipalele canale volta9 dependente sunt cele de 3a si B care

au rol in mentinere potentialului de repaos.

relungirile neuronului

-relungirile neuronului sunt formate de dendrite si a+oni .

-&endritele sunt prelungiri lungi mai subtiri care isi capata numele de

la cuv grecesc dendros care inseamna arbore.

-Sunt rami% cate puternic formand o arborizatie puternica, %ecare

rami% catie constituind un ram dendritic. Arborizatiile dendritice

prezinta o varietate de forme si dimensiuni, iar numarul lor si

repartizarea dendritelor pe suprafata corpului celular sunt

caracteristice diferitelor regiuni ale S3.

-&iametrul lor scade pe masura ce se departeaza de corpul celular si se

rami%ca.

-$le reprezinta un fel de antene ale neuronilor si prezinta numeroase

sinapse.

-embrana dendritica situata sub sinapsa (post sinaptica) prezinta

receptori, (molecule proteice specializate) care reprez locurile de

actiune ale neurotransmitatorilor al niv sinaptic.

-itoplasma dendritelor contine ca elemente ale cittosc#eletului

microtubuli si neuro%lamnete, iar in citosol ribozomi, mitocondrii ,

corpusculi nissl si $3.

-orpusculii nissl si mito se gasesc in special la baza dendritelor.

-&endritele au rol in receptia si uneori c#iar generarea impulsului

nervos pe care il transmit catre corpul celular.

7

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 8/24

-4a unii neuroni care se numesc spinosi dendritele prez spre portiunea

lor distala dar si bazala, mici diverticule acoperite de sinapse numite

spini dendritice sau ("enule) uneori foarte numeroase care au rolul de

a marii suprafata de contact si nr. sinapselor.

-Spinii dendritelor apar dupa a >-a generatie de rami%catie. &e celemai multe ori pana la acest nivel membrana dendritelor %ind neteda.

- SteDard (univ virginia) a pus in evidenta in dendrite poliribosomi,

situati cei mai frecventi sub spini ceea ce sugereaza ideea posibilitatii

in acesti neuroni a unei reglari de sinteze proteice prin transmiterea

sinaptica.

-A+onul este o prelungire unica a neuronului care se detaseaza de

corpul celular printr-un segment evazat numit con a+onic, cu e+ceptia

dendritelor a+oniforme, a+onul este cea mai lunga prelungire putand

depasii * m, desi e+ista si neuroni la care lungimea a+onului poate % de

* mm.

-A+onul reprez o eferenta atunci cand se indeparteaza de corp,

transmitand informatia, iar a+onul care contacteaza un neuron caruia ii

aduce o informatie constituie o aferenta.

-A+onul prezinta prelungiri laterale numite colaterale a+onice, primele

desprinzandu-se la oarecare distanta de conul a+onic.

-?nele colaterale, revin spre celula care le-a dat nastere, asa numitelecolaterale recurente (la niv re!e+ului osteotendinos)

-rice a+on are o prtiune initiala conul a+onic, o portiune principala

(a+onul propriu-zis) si o portiune terminala, terminatia a+onica sau tel

a+onul, o arborizatie ale carei rami%catii distale se numesc butoni

terminali.

-6utonii terminali contin vezicule sinaptice ce dau nastere mediatorului

c#imic (neurotransmitatorului).

-rezinta numeroase mitocondrii.

-A+onul este limitat la periferie de o a+olema care continua neurilema

de la niv corpului.

-A+oplasma sau citoplasma a+onala nu contine corpusculi 3issl si

ribozomi liberi.eea ce arata ca toate proteinele neuronale, inclusiv

cele ale a+onului se formeaza in corpul neuronal, (pt dendrite si in baza

dendritelor).

5

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 9/24

-Segm initial al a+onului este portiunea cea mai e+citabila, locul in care

iau nastere potentialele de actiune. A+onul conducand impulsul nervos

spre dendrita celulipeta.

-A+onul este bogat in neurotubuli si neuro% lamente.

lasi% carea neuronilor2

*.In functie de marimea corpului celular si lungimea a+onului, neuronii

se clasi%ca in 2

"olgi * care au un corp celular mare si a+on lung ce conecteaza

regiunei ale nevra+ului cu receptorii si efectorii, neuronii piramidali ai

scoartei cerebrale, neuronii motori din cornul ventral medular, neuronii

pseudounipolari de la niv ggl spinal.

"olgi corp celular mic si a+on mic, cel mai adesea avand rol

in#ibitor cum ar % neuronii ens#aD medulari. Situati pe circuitele

locale sau caile multisinaptice, multineuronale din nevra+ cu rol de

interneuroni.

?n grup sspecial de golgi sunt celulele amacrine care nu au

a+oni, in care conducerea impulsului nervos poate % directionata de-a

lungul dendritelor (celule amacrine din retina).

&upa forma corpului celular2

in raport cu prezenta spinelor dendritice neuronii pot % spinosi

(toti neuronii piramidali din scoarta cerebrala) si nespinosi (enuronii

stelati) dar dintre acestia pot % si spinosi.

-In functie de numarul si felul de desprindere al prelungirilor 2

*.3euroni unipolari cu * singura prelungire (a+onul) dendritele

% ind reprez doar de spini ce se gasesc pe suprafata pericarionului(nucleul mezencefalic al nv C)

.3euroni pseudounipolari 2 * singura prelungire care se divide in

 T (neuronii din gglii spinali).

>.3euroni bipolari2 gglii acustic si vestibular (corti si scarpa).

8

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 10/24

.3euonii multipolari2 * a+on si dendrite repartizate neuniform

uneori in tufe dendritice. (ma9 neuronilor din S3).

&in punct de vedere functional pot % 2

*.eceptori, senzitivi sau senzoriali care transmit aferent,

centripet impulsul nervos preluat la periferie.

.otori care transmit eferent, centrifug impulsul nervos spre

oganele efectoare.

.Interneuron (de asociatie) interpus intre primele categ.

&upa capacitatea de a genera si in!uenta transmiterea

impulsului2

* .3euroni e+ci ta tor i cu e fect fac il it an t.

.In#ibitori cu efect moderator sau c#iar in#ibitor total.

In functie de mediatorul c#imic2

*.Adrenergici

.olinergici (acetilcolina)

>."abaergici (ac. gaba amino butiric)

Actiunea facilitanta sau in#ibitorie se datoreaza mediatorilor c#imic cei

gabaergicic (in#ibitori) cei colinergici (facilitanti).

*87/ s-a introdus para neuron pt o variatate de celule care migrate din

crestele neuronale pastreaza caracterele celulelor nervoase. rigine

neuroblastica, propietati neurosecretorii, prezenta receptorilor

membranari de tip post-sinaptic, prezenta veziculelor sinaptice, cca de

a stabili sinapse neuroreceptoare (1u9ita care *887 constanta) pot %

considerate paraneuron , celulele parafoliculare, calcitoninsecretoare

de la niv tiroidei.

-?nele celule croma% ne de la niv suprarenalei. &iscurile tactile erel,

fotoreceptorii retinei (celule cu con si bastonas).

*0

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 11/24

elulele gliale se mai numesc si cel nevroglice sau nevroglii, au fost

descrise in *5/ de catre udolf @irc#oE considerandu-le ca fac parte

din subst interstitiala a sis. nervos.

-&enumirea deriva din cuv grecesc FgliosG care inseamna clei,

semni% cand relatia stransa dintre neuroni si celulele gliale.

-elulele gliale sunt de peste *0+ mai numeroase decat neuronii dar

mai mici.

-eprez apro+ H din volumul total al creierului si maduvei spinarii.

-$le reprez componenta non neuronala a S3 central si periferic, nu

genereaza si nu conduc impulsul nervos si nu form sinapse (clasic bs).

-Intervin in sc#imburile dintre neuroni si sange asigurand astfel

o+igenarea si nutritia neuronilor ca si elminarea produsilor de

metabolism.

-Au rol in conducerea salvatorie a impulsului nervos si probabil in

functionarea corpului neuronal, in general tesutul glial are urm roluri.

*.rezinta receptori.

.Secreta subst neuroc#imice (4, neuro#ormoni).

>.oate forma veritabile organe, 9ucand un rol fundamental (organul

subfornical- rol in metab apei).

&upa localiz nevroglia se clasi% ca in centrala si periferica.

*.3evroglia centrala este situata in creier si maduva spinarii cuprinde2

acroglia si microglia.

-acroglia se divide in Astroglia, oligodendroglia celulele ependimale si

celulele epiteliale coroidiene.

Astroglia are forma stelata se mai numeste si astrocit, dispunandu-se in

spatiile dintre neuroni (0 nm). Sunt cel cele mai mare dintre cel gliale

**

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 12/24

si mai numeroase. Au mai multe prelungiri radiale si dupa aspectul

acestora se clasi%ca in 2

*.protoplasmatice care se gasesc in subst cenusie, acoperind

suprafata neuronilor din S3. $le au prelungiri scurte si groase si

foarte rami% cate spre deosebire de astrocitele %broase

.Astrocite %broase care au prelungiri subtiri, lungi netede si

rami% catii putine. Se gasesc intre '.. ce formeaza subst alba a S3

>.Astrocite de tip mi+t in legatura cu regiunile internodale care au

aspect protpoplasmatic spre subst cenusie si % bros spre subst alba.

Astrocitele invelesc neurilema somato-dendritica si z ona din a+on

neacoperita de oligodendrocite, formand cea mai mare parte din teaca

perineuronala.

1unctiile lor 2 controleaza concentratia ionilor de B din mediue+tracelular avand rol particular in metab si functionarea neuronilor,

stoc#eaza glicogenul pt nevoile energetice ale neuronului si capteaza

neurotransmitatorii eliberati in e+ces la periferia sinapselor.

rolifereaza la niv leziunilor neuronale ocupand spatiile libere, prin

mitoze repetate , inlocuind cantitativ tesutul nervos distrus, proces

numit glioza. Au rolul si de a fagocita resturile celulare.(clasic)

ai nou 2

ercetarile din *80 cand 4ouie ourdan la . arata ca astrocitele

comunica intre ele asemanator cu neuronul, pana prin *850 nu se mai

spune absolut nimic cand o cercetare americana ar: ann diamond

obtine aprobarea sa faca necropsia creierului lui $instein si faca unele

concluzii2 a demonstrat ca $instein avea de *0+ celule a strocitare.

A9unge la concluzia ca celulele gliage au fost cele acare au determ un

rol deosebit in dezv inteligentie lui $instein.

-Specia umana al nr cel mai mare de celule gliage si in functie de

inteligenta variaza si nr de celule astrocitare.

-*0 ani mai tarziu se folosesc pt studiu creierului molecule ! uorescente

*880. Se formeaza un grup de cercetare acordandu-se o imp (louzanne=

franta) Andrea Coltera care ipoteza ca celulele gliale sunt mai imp

decat neuronii.

*

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 13/24

-Avand reprezentant pe Andreea Coltera care pune bazele curentului

gliogist. "liologistii au inceput o lupta si au demonstrat clar ca celulele

gliale dar in special astrocitele au roluri mult mai comple+e.

-Coltera spune ca astrocitele formeaza in 9urul sinapselor prin bratele

lor lungi un fel de manson, care se inruleaza in 9urul sinapsei. $le suntin masura sa transmita informatiile de la o sinapsa la alta.

-3euronii nu usnt singurii din sis nervos care realizeaza acest lucru,

aceasta cale este urmare a unei cascade de reactii c#imici in interiorul

astrocitelor care duc la o mare producere de ioni de a, care se va

trans de la un astrocit la altul si info transmisa in acest fel circula

foarte lent ceea ce are rolul de a intari evectul sinapsei

neuroneuronale.

-?til izarea celor retele, * rapida si alta lenta permite creierului o mai

buna coordonare a activitatii sale.

-In *880 cu a9ut moleculelor de !uorescenta s-au pus in evidenta mai

multe circuite.

-Se produc etape la sinapse 2

*.Astrocitele intercepteaza in!u+ul nervos in creier. "rupuri de

astrocite formand ansamblul de comunicare (domenii astrocitare

carepar sa lucreze speci%c cu unii neuroni pt a capta impulsul nervos

care circula din a+oni, astrocitele se conecteaza cu sinapsa atunci cand

ele detecteaza unii neurotransmitatori, ele se activeaza si trimit un

semnal spre alte astrocite care la randul lor se activeaza, transmitand

astfel semnale).

.Semnalul ve#iculat de catre astrocit nu este electric (ca in sinapsa

neuronala) ci c#imic, crescand concentratia de a, el se propaga de la

un astrocit la altul pana l a e+trem unui alt brat astrocitar care

in! uenteaza astfel activ. neuronului pe care se % +eaza.

>.Astrocitele reactioneaza % e dupa activ de catre neuron % e de catre

astrocitul conducator (astrocitul sef), modi% cand mesa9ul dintre neuron

prin mai multe me tode. rin spalarea spatiului sinaptic, recicalnd

neurotransmitatorii pt a !uidiza comunicarea. rin blocareaneurotransmitatorului, neutralizand astfel comunicarea. rin

multiplicarea receptorilor pt neuromediator, ampli% cand astfel

transmiterea nervoasa.

.6ratele astrocitare pompeaza glucoza in vasele sangvine, distribuita

apoi neuronilor prin intermediul astrocitelor care astfel controleaza

in!u+ul nervos.

*>

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 14/24

-Aceste constatari au fost facute de Ja9ime Jirase prin 00 cand are

posibilitatea sa lucreze pe un microscop bifotonic, singurul e+istent in

acel timp.

-In *880 6en 6arres (univ Standford) pune bazele unei metode de a

permite separarea completa a neuronilor de celulele gliale si alementine in cultura mai multe saptamani.

-6en barres a separat neuronii de celulele gliale si a urmarit inmultirea

lor (@T1=). In *880 se dem ca neuronii se inmultesc. &upa ce i-a

separat si i-a pus in medii de cultura. In mediile in care neuronii erau

separati de celulele gliale se formau -> sinapse (cu astrite formau mii

de sinapse).

-7 ani mai tarziu se pune in evidenta faptul ca creierul isi poate fabrica

celule nervoase plecand de la celule susa originale (in #ippocamp

astrocitul elibereaza molecule care duc la producerea de noi astrocite,

astrocitul % ind considerat organizator al ar#itecturii creierului, aceste

astrocite avand rolul de a transforma celulele susa i n neuroni).

-In 00 aulza 6ezzi constata ca astrocitul este indispensabil formarii

de noi neuroni si noi sinapse si ca e+ista o plasticitate cerebrala

datorita factorilor c#imici eliberati de catre astrocite cu rol primordial

in invatare si memorie.

-S-a putut % lma activitatea unui astrocit pe un creier de soarece.

-ituicitele sunt considerate varietati morfologice distincte ale

astrocitelor, avand si ele prelungiri si un nr mare de picioruse

vasculare.

ligodendroglia

-$ste formata din cel gliale mici cu prelungiri putine sarace in glicogen.

> tipuri2

*.erineuronale care contribuie l a formarea tecii perineuronale

.InterfasciculareK prelungirile citoplasmatice ale unui oligodendrocit

formand teaca de mielina a mai multor a+oni (0-/0 a+oni). $l

reprezinta ec#ivalentul celulei Sc#Dann care formeaza teaca de mielina

din 9urul a+onilor, periferici din afara sis nervos central.

*

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 15/24

>.erivasculareK prezinta prelungiri sub forma de picioruse vasculare

care se %+eaza pe vasele din subst alba.

3evroglia ependimala

-Imbraca > aspecte2

*.$pendimociteK celule ependimale propriu-zise, care faciliteaza

sc#imburile dintre dintre 4 si tesutul glial (cel gliale).

.TaliciteK care sunt in nr mare in zonele in care bariera

#ematoencefalica este intrerupta.

>.$piteliale coroidiene2 care formeaza ple+urile coroide care secreta

4-ul, %ind e+presia bariera #emato-lic#idiene.

-elule capsulare satelite perineuroanel din gglii nervosi. Au origine

neuroectodermica si migreaza in gglii periferici odata cu elementele

neuronale.

-1ormeaza o capsula in 9urul neuronilor, realizand bariera #emato-

enuronala.

1ibrele nervoase2

-1ibra nervoasa este reprez. de * dintre prelungirile neuronale,

incon9urata de nevroglia speci%ca diferentiata in functie de localizare,

putand % centrala sau periferica.

-t nvii periferici t rebuie subliniata 9u+tapunerea functionala a ele

centrifug, eferent (a+onul) si a celui centripet afe rent (dendrita). In

ultimul timp se vorbeste despre dendrita a+oniforma, o prelungire

nvoasa lunga, milinizata conectata cu receptorii care conduce centripet

in!u+ul nervos.

-entrate de a+onul sau dendrita a+oniforma, %brele nervoase sunt

inco9urate pe tot parcursul lor de o teaca de mielina, produse in S3 de

oligodendrocit iar in cel periferic de celu Sc#Dann (neurolog german-

primul insittu de isotira medicinii).

-"rosimea acestei teci a dus la clasi% carea %brelor in milinizate si

nemilinizate.

*

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 16/24

-In % brele nemielinizate teaca este foarte subtire si vizibila numai la

microscopul electronic in timp ce in %brele mielinizate ea este groasa

si vizibila si la .

-Topogra% c ele pot % clasi%cate centrale si periferice, intre ele e+istand

diferente de structura si dif functionale (% brele nervoase).

-1ibrele nervoase centrale mielinizate2

-sunt reprez de a+onii tracturilor de substanta alba si aceste % bre

nervoase sunt unite intre ele prin punti protoplasmatice pe care le emit

celulele gliale.

-1ibrele nemielinizatre 2

-reprez de segm a+onale scurte care impreuna cu glia centrala

formeaza asa numitul neuropil si care sunt inc9urate de o teaca de

mielina subtire secretat de oligodendroglii le perineuronale.

-1ibrele nervoase periferice mielinizate2

-formeaza nvii somatici si componenta pregalnglionara a eferentei

vegetative.

-1ormata din a+on si tecile sale prezinta urmatoarele elemente2

•  Teaca de mielina care inco9oara a+olema de care este separata

printr-un spatiu pe ria+onal (vizibil la $).• 4a mielina apare sub forma de lamele concentrice in nr de *-

0, este K cu cel al spirelor a+onice si determina grosimea tecii

de mielina.

•  Teaca de mielina este intre rupta la niv regiunii inter-nodale sau la

niv. nodurilor annvier unde este posibila depolarizarea la acest

nivel a+onul emitand colaterale. eprezinta sediul membranar al

trasmiterii saltatorii al potentialului de actiune.

• 4a distanta de nodurile rannvier se gasesc lamelele concentrice

ale tecii de mielina intr-o aran9are spatiala cilindrica cu

e+tremitatile incrubate si venind in contact intim cu a+olema.Segmentul din a+on cuprins intre noduri annvier se numeste

internod si corespunde unei singure celule Sc#Dann (lungime de

*-> nm proportional cu diam % brei, cele subtiri au internoduri mai

sucrte).

•  Teaca de mielina secre tata de oligodendrocite insoteste % bra

nervoasa pana la iesirea sa sdin craniu, de unde mielina este

secretata de celula Sc#Dann. Lona aceasta de tranzitie care

*/

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 17/24

reprez limita dintre cele segmente intra si e+tra nevra+ial

poarta numele de zona de tranzitie bertsteiner-edlic#.

•  Teaca Sc#Dann este formata din celule glialge mielinosecre toare -

carea realizaeaza un invelis discontinuu pt %b rele mielinizate. In

cazul celor nemielinizate, celula sc#Dann nemaiformand o teaca,

unica ci asociaza prin prelungiri invaginatii, mai multi a+oni.• elula sc#Dann are rol metabolic si tro%c pt a+on, ea mentine

stabilitatea concentratiei ionice in spatiul peria+onal si l imiteaza

difuzarea neurotransmitatorilor.

• Are de asemenea rol esential in regenerarea si remielinizarea

a+onilor dupa procesul de degenerescenta.

• ele teci de mielina si Sc#Dann formeaza un comple+

functional, nedisociabil in care teaca de mielina asigura

conducerea saltatorie a impulsului nervos, izolarea si protectia

% brei nervoase, iar teaca Sc#Dann asigura tro%citatea a+onului.

sectiune longitudinala facuta prin %bra milinizata ne arata

prezenta asa numitor incizuri Sc#midt-4antermann care

intereseaza toate tecile a+onale.

•  Teaca endoneurala se numeste si teaca Jenle % ind situata la

periferia tecii Sc#Dann %ind o membrana bazala continua,

neintrerupta la niv nodulilor annvier. rezinta o structura

bilaminata % ind formata din %bre de reticulina. $a separa celula

gliala de endonerv si se continua pana la niv butonilor terminali.

-1ibrele nerv nemielinizate

-sut reprez de a+onii neuronilor vegetativ post-ganglionar si

dendritele a+oniforme ale caror terminatii l ibere receptioneaza

durerea somatica sau viscerala.

-Aceste %bre neuronale au diametrul sub * micron. Sunt continute in

invaginatii ale membranei Sc#Dann, limitand un spatiu peria+onal de

*-0 microni.

- celula sc#Dann inglobeaza *-0 a+oni. 4a om aceste %b re

nervoase au diverse grosimi si diverse viteze de conducere a

impulsului nervos.

Structura nervilor periferici

-1ibrele nervoase periferice sunt in9ourate la e+t de tesut con9uctiv

dispuis sub forma a > placi care int spre e+t sunt2

$ndonerv, perinerv si epinerv.

*7

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 18/24

$ndonerv este format din % bre de colagen cu dipsozitie longi din

% broblasti dispersati si incon9oara teaca Sc#aDnn de care este separata

printr-o membrana bazala.

-In endonerv se capilarizeaza vasa-nervorum si isi au originea

capilarele limfatice ale nervului.

erinervul K membrana con9unctiva care inveleste mai multe % bre

nervoase in fascicule

$pinervulK teaca cea mai e+terna este format din tesut con9unctiv

%bros.

-Acest testuc con9unctiv de solidarizare contine pediculi arteriali

teritorializati care sfarsesc prin capilarelel care formeaza bariera

#emato-neuronala, vene si l imfatice, toate impreuna alcatuind vasa

nervorum.

-Se gasesc % bre nervoase vegetative care sunt destinate % brelor

musculare din structura peretelui vascular, sau la musculatura vaselor

alaturate nvului somatic pe un traiect aparte pe o anumita distanta pt

a se distribuii acestor vase elementele vegetative din zona invecinata

(glande, m neted al % relor de par)

lasi%carea %brelor nervoase

-se face dupa diam, lungime prezenta sau absentei de mielina, neuroniide origine, distributia periferica sau centrala.

-1uncitonal se pot clasi% ca dupa viteza dfe conducere directia

conducerii impulsului nervos, aferente senzitive sau eferente motorii.

&upa tipul structurii inervate, somatica sau vegetativa si in functie de

neurotransmitatori.

-Insa clasi% carea unanim acceptata este in functie de diam % brei si

viteza de conducere a impulsului nervos.

-In prezent sunt clasi% cari care sunt acceptate si raspandite ale lui

$rlanger si 4lo:d.

-4a om % brele nervoase au diam cuprins intre *-0 de microni si viteza

de transmitere intre * si sub * si *0 mMs.

-u cat circumferinta a+onului este mai mare cu atat teaca de mielina

este mai groasa si cu cat internodul este mai lung cu atat viteza de

conducere este mai mare.

*5

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 19/24

-Toate % brele care au viteza de c onducere de peste > mMs sunt mielinice

(pareri impartite).

-$rlanger a clasi%cat %brele in > grupe (A,6,).

."rupul A cuprinde mai multe subdiviziuni (alfa,beta gamma si delta)2

1ibrele A alfa sunt cele mai groase *0-0 microni is viteza cea

mai mare de conducere 50-*0 mMs.

ele aferente au punct de plecare de la niv mecanoreceptorilor

% ind reprezentate si de %brele senzitive centrale ale fusului neuro-

muscular si % brele care pleaca de la organele tendinoase golgi.

ele eferente merg la % brele musculare e+trafusale.

-A beta grosime 5-*/ de microni si viteza 0-50 mMs (80). Sunt

reprezentate in %b rele in buc#et din din poritunea centrala a fusuluineuromuscular si eferente merg la musculatura e+trafusala primele

-A gamma /-*0 microni, viteza -0 mMs se distribuie capetelor

periferice contractii le fusului neuromuscular.

-A delta - micorni *0-0 mMs si sunt % bre care merg de la

termoreceptori si nociceptori.3u se stie prea mult despre ele.

1ibrele 6 contin % bre eferente preganglionare vegetative, putin

mielinizate care *-> microni grosime si o viteza de conducere de >-7mMs.

1ibrele contine % brele nemielinizate cu o grosime de 0, pana la *

microni si o viteza de 0,/- mMs.

Se constata ca % brele A alfa sunt cele mai groase si cu viteza cea mai

mare de conducere.

-Aceasta clasi%care facuta de $rlanger care a contribuit si "asser este

cea care este cea mai folosita si acceptata in cea mai mare parte a

specialistilor.

Sinapsa

*8

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 20/24

-3euronii nu sunt izolati si sunt legati unul cu celalalt prin intermediul

sinapselor (grecesul sinaptoKlega,uni) 4a niv lor realizandu-se

trasniterea implsului nervos de la * neuron la altul.

-Aceste sinapse ocupa apro+ 0N de suprafata membranei neuronale

% ind e+trem de numeroase pt * singur neuron.

-1iecare neuron putand stabili 0-*00000 de contacte sinaptice.

-&escrisa initial de catre S#erington (*587) si datorita diversitatii

anatomice si functionale este di%cil sa se realizeze o clasi% care unica a

sinapselor putand % electrice si c#imice.

-ele electrice apar primele pe scara animala. 1iind rara la vertebratele

inferioare intalnindu-se uneori si la mamifere si la om.

-$ si #istoc#imic nu se evidentiaza vezicule sinaptice si nici

neuromediatori in componenta presinaptica. S-au pus in evidentaproteine conectoare care reprezinta punti #idro% le, intercelulare si care

unesc regiunile centrale ale membranelor pre si post sinaptica printr-o

apozitie stransa de a apro+ >, nm.

-Acestea contin canale ionice si functional sarcinile electrice

presinaptice trec direct in neuronul post-sinaptic transmisia facandu-se

rapid si fara o intarziere marcata, aceasta % ind minima.

-onducerea electrica poate % si bidirectionala. Astfel de sinapse se

gasesc la om in oliva bulbara, in nucleul vestibular lateral, nucleul

mezencefalic al trigemenului in c orte+ul cerebral si cel cerebelos.

-area ma9 a sinapselor la mamifere si la om presupune e+istenta unui

mediator (neurotransmitator), subst c#imica care mediaza trecerea

impulsului nervos prin fanta sinaptica.

-In functie de ele care vin in contact, sinapsele pot % neuro-neuronale,

neuro-efectoare si neuro-receptoare.

*.Sinapse 3euro-neuronale in functie de componentele neuronilor in

legatura aceste sinapse pot % 2

a+odendritice

a+osomatice

a+oa+onice

-orpul celular sau dendrita pot prezenta spini sinaptici (genule nm).

0

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 21/24

-?nii a+oni pot realiza siinapse tranzitorii in care componenta

presinaptica nu este butonul terminal ci o zona e+tragliala a a+olemei,

conectata cu o dendrita sau cu un efector vegetativ. articiparea

nevrogliei poate imbraca aspecte speci% ce in sinapsa la distanta si in

glomerulul sinaptic. In sinapsa la distanta, teaca gliaga serveste la o

oarecare distanta de elementele sinaptice, favorizand in felul acestacomunicarea fantei sinaptice cu lic#idul e+tracelular.

-"lomerulul sinaptic alcatuit din mai multi butoni terminali care fac

sinapsa cu mai multe dendrite. utand e+ista sinapse e+citatorii,

in#ibitorii si reciproce % ind invelite intr-o teaca gliala unica.

-In functie de caracterele electronomicroscopice "ra: imparte sinapsele

in categorii "ra: tip * care segmentul post-sinaptic este mai g ros, in

membrana presinaptica veziculele cu mediatori sunt sferice si

functional aceste sinapse sunt e+citatorii.

"ra: tip atat componenta presinaptica cat si cea post sinaptica au o

grosime relativ egala si ele sunt sinapse de tip in#ibitor.

rganizarea sinapsei c#imice2 o sinapsa c#imica prezinta >

componente2

*.embrana presinaptica este reprez de butonii terminali ai a+onului,

prezinta zone ingrosate electronodense care alterneaza cu zone mai

subtiri care sunt numite sinaptopori, niv la care fuzioneaza si se

desc#id veziculele cu neuromediator sau prin care se realizeaza

procesul de recuperare sinaptica, in citoplasma se gasesc mitocondrii,

l isosomi, microtubuli, si vezicule presinaptice care au fost descriese de

obertis-6ennet (0-00 nm). Aceste vezicule cu mediatori pot % libere

in citoplasma din apropierea sinaptoporilor sau pot % at asate

microtubulilor.

.1anta sinaptica este un spatiu care este f variabil (0-/00 nm sau

angstromi) cele mai mari % ind la sinaspele neuromusculare. $ste

limitata pe partile laterale de nevroglii. $ste traversata de %lamente

% ne, % lamente care lipsesc la niv sinapto-porului avand rolul de a

directiona neuromediatorul catre membrana post-sinaptica.

embrana postsinaptica este o ingrosare a neurilemei care se e+tinde

si in citoplasam pri intermediul unei retele subsinaptice. $ Suprafata

sa se gasesc receptori speci%ci neurotransmitatorului si la acest nivel

actioenaza enzimele care il descompun dupa transmitere.

*

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 22/24

1unctionarea sinapselor

ediatorul c#imic este stocat in butonul terminal unde este depozitat

% ind sintetizat in citoplasama corpului neuronal, in corpusculii nissl si

aparatul golgi. $ste stocat in vezicule presinaptice si stocarea

intereseaza atat neuropeptidele sintetizate de ribozomi cat si altineuro#ormoni sintetizati in butonii terminali.

-Se asigura astfel continuitatea functionarii sinaptice si atunci cand

ritmul stimularii presinaptice il depaseste pe cel al sintezei

mediatorului c#imic. 4a niv butonului terminal se descriu

compartimente de stocare si de eliberare a mediatorului, un

compartiment labil care elibereaza imediat mediatorul c#imic (la

inceputul stimularii) si unul stabil care il elibereaza mai tarziu.

-otentialul de actiune a9uns la niv membranei presinaptice determina

ruperea veziculelor cu eliberarea mediatorului care va trece in fanta

sinaptica. Se desc#id canalele speci%ce cu cresterea in!u+ului de a

care se cupleaza cu AT-ul e+istent la nivelul membranei presinaptice.

Se produce alipirea la niv sinaptoporilor si printr-un fenomen de

e+ocitoza, mediatorul trece prin fanta sinaptica.

-Trecand in fanta sinaptica el se % +eaza pe receptorul speci% c din

mebrana post sinaptica.

-Atat timp cat dureaza e+citatia mediatorul este continuu eliberat in

fanta sinaptica, la %nal mediatorul este indepartat prin mai multe

mecanisme.

In#ibarea enzimatica2

atabloizarea in neuronul postsinaptic, difuzare si inactivare in spatiul

e+tracelular

si recuperare presinaptica sub forma de vezicule prin endocitoza care

are loc la niv sinaptoporilor. Acest mecanism este cel mai frecvent in

cazul acetilcolinei.

-eceptorii membranei postsinaptice au o mare speci%citate, l egand un

singur mediator sau subst cu structura c#imica foarte apropiata.

-?n mediator paote activa mai multe tipuri de receptori, avnd astfel

efecte diferite in functie de receptorul pe care il activeaza.

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 23/24

-Sau descris si receptori pe membrana presinatica (autoreceptori) care

reactioenaza atunci cand mediatorul este eliberat in fanta sinaptica

controland astfel eliberearae de mediatori.

-In functie de tipul mediatorului dar in principal de receptor, neuronul

postsinpotic se obtin urm raspunsuri2

*.otential postsinaptic e+citator si in#ibitor.

aract functinonale ale sinapselor c#imice2

 Transiterea impulusui se face unidirectional cel mai frecvent dinspre

membrana la cea post sinaptica dar uenori si bidirectional in

sinapsele reciproce. In aceste sinapse se gasesc zone presinaptica cu

vezicule si postsinaptica cu retea subsinaptica, aceste sinapse % ind

e+citatorii intr-un sens si in#ibitorii in sens invers.

-4a niv sinapsei impulsul nervos intarzie 0, milisecunde O *

milisecunda cateodata si aceasta intarziere se numeste intarziere

sinaptica ceea ce e+plica dc timpul de latenta in re! e+ele

monosinaptice este redus.

-antitatea de mediatori eliberata de % ecare stimul creste cu frecventa

stimularii. Stimualrea nu depinde de intensitatea stimulului pt ca celula

nervoasa se conduce dupa legea tot sau nimic. Stimulul prag

determinand aparitiea raspunsului. Atat timp cat este stimulat neuronul

nu raspunde la alt stimul %ind periaoda refractata.

Stimularea prelungita determ epuizarea stocului de mediatori, oboseala

sinaptica F care poate bloca transmiterea impulsului (in#ibare).

-embrana postsinaptica este ine+citabila electric, ea este e+citabila

numai atunci cand impulsul este transmis de la niv membranei

presinaptice la cea postsinaptica pri nintermediul mediatorului,

-Sinapsele neuromusculare se nuemsc si placi motorii si se stabilesc

intre butonii terminali iar %brele msuculare striate, micardice pe de

alta parte si musculare netede si celulele secretorii.

>.embrana postisnaptica

>

7/25/2019 Curs 1 Introducere in Anatomia Functionala a Sistemului Nervos

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-introducere-in-anatomia-functionala-a-sistemului-nervos 24/24