CURS 1CURS 1

DESEN TEHNIDESEN TEHNICC

INTRODUCEREINTRODUCERE

Desenul tehnicDesenul tehnic este este reprezentarea grafică plană a unei reprezentarea grafică plană a unei concepţii tehniceconcepţii tehnice după anumite norme şi reguli stabilite. după anumite norme şi reguli stabilite.

Scopul desenului tehnicScopul desenului tehnic este acela de a este acela de a reprezenta reprezenta obiecte din spaţiul tridimensional pe o foaie de hârtieobiecte din spaţiul tridimensional pe o foaie de hârtie, astfel , astfel încât reprezentarea obţinută să descrie complet, atât ca formă încât reprezentarea obţinută să descrie complet, atât ca formă cât şi ca dimensiuni, obiectul însuşi.cât şi ca dimensiuni, obiectul însuşi.

Pentru a putea citi şi executa desene tehnicePentru a putea citi şi executa desene tehnice care la care la rândul lor sărândul lor să poată fi citite de oricine, indiferent de limba pe poată fi citite de oricine, indiferent de limba pe care o vorbeştecare o vorbeşte,, esteeste necesarnecesar săsă existeexiste un un limbaj specificlimbaj specific.. Limbajul grafic Limbajul grafic al desenului tehnic al desenului tehnic esteeste necesarnecesar pentru a pentru a faceface legăturalegătura întreîntre doidoi oamenioameni carecare (poate) nu se întâlnesc, proiectant (poate) nu se întâlnesc, proiectant şişi executantexecutant sausau proiectantproiectant şişi utilizator.utilizator.

ObiecteleObiectele care apar în tehnică şi în viaţa de toate zilele care apar în tehnică şi în viaţa de toate zilele au, de regulă, au, de regulă, formeforme spaţialespaţiale complexecomplexe. Ele rezultă din . Ele rezultă din combinareacombinarea booleanăbooleană ( (uniuneuniune, , intersecţieintersecţie sau sau extragereextragere) a unor ) a unor formeforme geometricegeometrice simplesimple (prisme, piramide, cilindri, conuri, (prisme, piramide, cilindri, conuri, sfere, toruri).sfere, toruri).

Modul de reprezentareModul de reprezentare a corpurilor spaţiale simple a corpurilor spaţiale simple precum şi precum şi principiileprincipiile care stau la baza care stau la baza reprezentreprezentăriiării curbelorcurbelor dede intersecţieintersecţie sunt studiate de sunt studiate de geometriageometria descriptivădescriptivă, care este baza , care este baza matematică a desenului tehnic. matematică a desenului tehnic.

uniune intersecţie extragere

1. APLICAŢII ALE GEOMETRIEI 1. APLICAŢII ALE GEOMETRIEI DESCRIPTIVE ÎN DESENUL TEHNICDESCRIPTIVE ÎN DESENUL TEHNIC

Principalele tipuri de intersecţii, strict necesare pentru Principalele tipuri de intersecţii, strict necesare pentru înţelegerea reprezentării în proiecţie ortogonală a pieselor în desenul înţelegerea reprezentării în proiecţie ortogonală a pieselor în desenul tehnic sunt prezentate în continuare.tehnic sunt prezentate în continuare.

1.1 REPREZENTAREA CAPULUI ŞURUBULUI 1.1 REPREZENTAREA CAPULUI ŞURUBULUI HEXAGONALHEXAGONAL

Capul şurubului hexagonal rezultă Capul şurubului hexagonal rezultă constructiv din constructiv din intersecţia unei prisme intersecţia unei prisme hexagonale drepte cu un con circular drept.hexagonale drepte cu un con circular drept.

Intersecţia constă în arce de Intersecţia constă în arce de cerccerc

Reprezentare în Reprezentare în triplă proiecţie triplă proiecţie ortogonalăortogonală

Se reprezintă în triplă proiecţie ortogonală cele două corpuri. Conul are baza Se reprezintă în triplă proiecţie ortogonală cele două corpuri. Conul are baza un cerc circumscris hexagonului, iar unghiul la vârful conului este de 120un cerc circumscris hexagonului, iar unghiul la vârful conului este de 12000

Pentru rezolvarea intersecţiei se consideră generatoare ale conului care Pentru rezolvarea intersecţiei se consideră generatoare ale conului care intersectează feţele prismei hexagonale. Curbele de intersecţie rezultă unind punctele intersectează feţele prismei hexagonale. Curbele de intersecţie rezultă unind punctele astfel obţinute.astfel obţinute.

1.2 REPREZENTAREA INTERSECŢIEI DINTRE 1.2 REPREZENTAREA INTERSECŢIEI DINTRE DOI CILINDRI CIRCULARI DREPŢI, CU AXELE DOI CILINDRI CIRCULARI DREPŢI, CU AXELE

PERPENDICULAREPERPENDICULARE

Intersecţie exterioarăIntersecţie exterioară Intersecţie interioarăIntersecţie interioară

1.2.1 Diametre diferite1.2.1 Diametre diferite

Intersecţia este o curbă, Intersecţia este o curbă, centrul acesteia fiind situat pe centrul acesteia fiind situat pe axa cilindrului de rază mai axa cilindrului de rază mai mică.mică.

curbele de curbele de intersecţieintersecţie

curbele de curbele de intersecţieintersecţie

1.2.1.2.22 Diametre Diametre egaleegale

Intersecţie exterioarăIntersecţie exterioară Intersecţie interioarăIntersecţie interioară

Intersecţia este formată Intersecţia este formată din segmente de din segmente de dreaptă înclinate la 45dreaptă înclinate la 4500, , care se intersectează pe care se intersectează pe axele celor doi cilindri.axele celor doi cilindri.

curbele de curbele de intersecţieintersecţie

curbele de curbele de intersecţieintersecţie

Pentru rezolvarea intersecţiei a doi cilindri de diametre diferite cu axele Pentru rezolvarea intersecţiei a doi cilindri de diametre diferite cu axele perpendiculare, se reprezintă aceştia în triplă proiecţie ortogonală. perpendiculare, se reprezintă aceştia în triplă proiecţie ortogonală.

Se consideră Se consideră plane paralele plane paralele cu axele celor cu axele celor doi cilindri doi cilindri (plane de front (plane de front în acest caz).în acest caz).

Acestea “taie” Acestea “taie” cei doi cilindri cei doi cilindri după după generatoare generatoare concurente între concurente între ele. ele.

Punctele de Punctele de intersecţie dintre intersecţie dintre generatoare sunt generatoare sunt puncte care puncte care definesc curbele definesc curbele de intersecţie.de intersecţie.

1.2.3 Exemplu1.2.3 Exemplu

Centrul curbei de intersecţie se Centrul curbei de intersecţie se află pe axa cilindrului de diametru află pe axa cilindrului de diametru mai mic. mai mic.

1.3 REPREZENTAREA INTERSECŢIEI DINTRE UN 1.3 REPREZENTAREA INTERSECŢIEI DINTRE UN TRUNCHI DE CON ŞI UN CILINDRU CIRCULAR TRUNCHI DE CON ŞI UN CILINDRU CIRCULAR

DREPT, CU AXELE PERPENDICULAREDREPT, CU AXELE PERPENDICULARE

Intersecţie exterioarăIntersecţie exterioară Intersecţie interioarăIntersecţie interioară

curbele de curbele de intersecţieintersecţie

curbele de curbele de intersecţieintersecţie

Pentru Pentru vivizualizarea zualizarea intersecţiei se prezintă intersecţiei se prezintă obiectul în triplă proiecţie obiectul în triplă proiecţie ortogonală.ortogonală.

Pentru a vedea şi intersecţia interioară Pentru a vedea şi intersecţia interioară se consideră o secţiune longitudinală se consideră o secţiune longitudinală a părţii din stânga a piesei.a părţii din stânga a piesei.

Reprezentare în triplă Reprezentare în triplă proiecţie ortogonalăproiecţie ortogonală

Pentru rezolvarea intersecţiilor (interioară şi exterioară) se reprezintă corpurile în Pentru rezolvarea intersecţiilor (interioară şi exterioară) se reprezintă corpurile în triplă proiecţie ortogonală.triplă proiecţie ortogonală.

Se consideră plane auxiliare de nivel care intersectează trunchiul de con după Se consideră plane auxiliare de nivel care intersectează trunchiul de con după cercuri, iar cilindrul după generatoare. Unind punctele de intersecţie dintre acestea se cercuri, iar cilindrul după generatoare. Unind punctele de intersecţie dintre acestea se obţin curbele de intersecţie.obţin curbele de intersecţie.

2. REPREZENTĂRI UTILIZATE ÎN 2. REPREZENTĂRI UTILIZATE ÎN DESENUL TEHNICDESENUL TEHNIC

2.1. REPREZENTAREA ORTOGONALĂ2.1. REPREZENTAREA ORTOGONALĂ

MetodaMetoda folosită pentru reprezentarea plană a obiectelor folosită pentru reprezentarea plană a obiectelor tridimensionale este cea a tridimensionale este cea a proiecţiilorproiecţiilor. .

Cea mai utilizată metodă de proiecţie în desenul tehnic este proiecţia Cea mai utilizată metodă de proiecţie în desenul tehnic este proiecţia ortogonalăortogonală, c, când direcţia de proiecţie este ând direcţia de proiecţie este perpendicularăperpendiculară pe planul de pe planul de proiecţie.proiecţie.

UnUn segmentsegment dede dreaptădreaptă se se proiectează ortogonal pe un proiectează ortogonal pe un plan proiectând ortogonal plan proiectând ortogonal extremităţile extremităţile salesale..

O figură geometrică planăO figură geometrică plană se proiectează ortogonal pe un plan proiectând ortogonal se proiectează ortogonal pe un plan proiectând ortogonal segmentele de dreaptăsegmentele de dreaptă ce constituie conturul figurii. ce constituie conturul figurii.

Deoarece Deoarece feţelefeţele unui obiect unui obiect suntsunt figurifiguri geometricegeometrice, acesta se poate , acesta se poate proiecta ortogonal pe oricât de multe plane de proiecţieproiecta ortogonal pe oricât de multe plane de proiecţie, cu condiţia ca fiecare set de drepte proiectante corespunzătoare unui plan să fie paralele între ele şi perpendiculare pe acel plan., cu condiţia ca fiecare set de drepte proiectante corespunzătoare unui plan să fie paralele între ele şi perpendiculare pe acel plan.

2.2. DISPUNEREA PROIECŢIILOR. CUBUL DE 2.2. DISPUNEREA PROIECŢIILOR. CUBUL DE PROIECŢIEPROIECŢIE

Determinarea completăDeterminarea completă ca formă ca formă şi dimensiuni a unui obiect se şi dimensiuni a unui obiect se realizează prin realizează prin reprezentareareprezentarea ortogonalăortogonală pepe maimai multemulte planeplane dede

proiecţieproiecţie..

Uneori nu sunt suficiente două sau trei proiecţii, fiind necesare 4, 5, 6 sau Uneori nu sunt suficiente două sau trei proiecţii, fiind necesare 4, 5, 6 sau chiar mai multe proiecţii, în unele situaţii fiind nevoie de chiar mai multe proiecţii, în unele situaţii fiind nevoie de reprezentărireprezentări combinatecombinate (vederi şi secţiuni) pe aceeaşi proiecţie. (vederi şi secţiuni) pe aceeaşi proiecţie.

ModulModul dede dispuneredispunere a proiecţiilor ortogonale ale unei piese (vederi şi a proiecţiilor ortogonale ale unei piese (vederi şi secţiuni) pe desenele tehnice poartă numele de secţiuni) pe desenele tehnice poartă numele de dispunerea proiecţiilordispunerea proiecţiilor şi şi este reglementată prin este reglementată prin STASSTAS 614-76614-76..

ÎnÎn SRSR ISOISO 10209-2:199610209-2:1996 sunt definite sunt definite douădouă metode de proiecţiemetode de proiecţie: :

metoda europeanămetoda europeană care foloseşte ca simbol grafic de identificare simbolul care foloseşte ca simbol grafic de identificare simbolul din figura din figura

metoda americanămetoda americană care foloseşte ca simbol grafic de identificare care foloseşte ca simbol grafic de identificare simbolul din figura simbolul din figura

DiferenţaDiferenţa dintre cele două metode constă în faptul că: dintre cele două metode constă în faptul că: metodametoda europeanăeuropeană consideră piesa situată în consideră piesa situată în primulprimul triedrutriedru;; metodametoda americanăamericană consideră că piesa este situată în consideră că piesa este situată în alal cincileacincilea triedrutriedru..

SimbolulSimbolul graficgrafic dede identificareidentificare utilizat utilizat sese reprezintăreprezintă într-oîntr-o rubricărubrică aa indicatoruluiindicatorului sau alături de desen. sau alături de desen.

vederea vederea dindin faţăfaţă ((vedere sau vedere sau

proiecţieproiecţie principalăprincipală))

vederea vederea dede sussus

vederea vederea din stângadin stânga

vederea vederea dindin dreaptadreapta

vederea vederea din spatedin spate

vederea vederea de josde jos

Ambele metode consideră piesa situată imaginar în interiorul unui cub Ambele metode consideră piesa situată imaginar în interiorul unui cub denumit denumit cub de proiecţiecub de proiecţie, iar , iar proiecţiileproiecţiile se se obţin pe feţele interioare ale obţin pe feţele interioare ale cubului. cubului.

Se obţin 6 vederi, după cum urmează:Se obţin 6 vederi, după cum urmează:

Conform Conform metodeimetodei europeneeuropene, cele , cele şase vederi se dispun astfel pe şase vederi se dispun astfel pe feţele cubului:feţele cubului:

Conform Conform metodeimetodei americaneamericane, cele , cele şase vederi se dispun astfel pe şase vederi se dispun astfel pe feţele cubului:feţele cubului:

După ce se obţin cele şase proiecţii, După ce se obţin cele şase proiecţii, cubul se desfăşoarăcubul se desfăşoară astfel încât astfel încât toatetoate feţelefeţele sale sale săsă fiefie situatesituate înîn acelaşiacelaşi planplan, suprapuse peste planul vertical , suprapuse peste planul vertical considerat imobil. Ca urmare, cele şase proiecţii vor fi dispuse una lângă considerat imobil. Ca urmare, cele şase proiecţii vor fi dispuse una lângă cealaltă.cealaltă.

DesfDesfăşurarea ăşurarea cubului de cubului de proiecţieproiecţie după după metodametoda europeanăeuropeană este următoarea:este următoarea:

DesfDesfăşurarea ăşurarea cubului de cubului de proiecţieproiecţie după după metodametoda americanăamericană::

În consecinţă, după În consecinţă, după metodametoda europeanăeuropeană, , piesapiesa prezentatăprezentată anterioranterior vava aveaavea proiecţiileproiecţiile dispusedispuse dupădupă cumcum urmeazăurmează::

Cu toate că Cu toate că nu se scrie denumirea vederiinu se scrie denumirea vederii, un cunoscător ştie întotdeauna, , un cunoscător ştie întotdeauna, uitându-se la desen, de unde priveşte obiectul, şi astfel şi-l poate imagina. Excepţie uitându-se la desen, de unde priveşte obiectul, şi astfel şi-l poate imagina. Excepţie face face vedereavederea dindin spatespate, care se poate dispune, la alegere, , care se poate dispune, la alegere, fiefie înîn extremitateaextremitatea stângăstângă fiefie înîn ceacea dreaptădreaptă şi deasupra căreia se scrie “ şi deasupra căreia se scrie “vederevedere dindin spatespate”. ”.

Dispunerea vederilor obţinute după cele şase direcţii de proiecţie folosind metodametoda americanăamericană:

Proiecţia principalăProiecţia principală (vederea din faţă) se alege astfel încât: (vederea din faţă) se alege astfel încât:

să reprezinte piesa în poziţia de funcţionaresă reprezinte piesa în poziţia de funcţionare;; pe această proiecţie pe această proiecţie să fie indicate cele mai multe detalii de formă şi să fie indicate cele mai multe detalii de formă şi

dimensionaledimensionale. .

PieselePiesele carecare potpot funcţionafuncţiona înîn oriceorice poziţiepoziţie (şuruburi, axe, arbori etc.) (şuruburi, axe, arbori etc.) se reprezintă, de obicei, în se reprezintă, de obicei, în poziţiapoziţia dede prelucrareprelucrare..

La La stabilirea numărului de proiecţiistabilirea numărului de proiecţii trebuie să se ţină seama de faptul trebuie să se ţină seama de faptul că:că:

piesapiesa trebuietrebuie completcomplet reprezentatăreprezentată;; toatetoate dimensiuniledimensiunile care definesc formele geometrice componente ale piesei care definesc formele geometrice componente ale piesei

trebuietrebuie înscriseînscrise pepe desendesen, fără a crea greşeli de interpretare sau citire a , fără a crea greşeli de interpretare sau citire a desenului.desenului.