1
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT INTENAŢIONAL ŞI EUROPEAN
CURRICULUM
la disciplina
„Drept internaţional public”
Ciclul I, Licenţă
Program DREPT
AUTORI:
Diana SÂRCU,
doctor habilitat în drept, conferenţiar universitar,
Olga DORUL,
doctor în drept, conferenţiar universitar
Nicolae OSMOCHESCU
doctor în drept, profesor universitar
CHIŞINĂU 2021
2
APROBAT Şef Departament_____________________
la şedinţa Departamentului
din 26 august 2021
3
PRELIMINARII
Prezentarea generală a disciplinei
Cursul de drept internaţional public, ca disciplină academică la Facultatea de Drept,
Universitatea de Stat din Moldova, în ultimii ani a căpătat o amploare considerabilă şi interes ştiinţific
de proporţii. Graţie schimbărilor structurale calitative în domeniul pregătirii cadrelor juridice de înaltă
calitate, dreptul internaţional public devine ramura de profil în pregătirea studiului academic al
studenţilor.
Dreptul internaţional public, oferă astfel prima tatonare cu un nou nivel superior în materie de
relaţii juridice amplasate în plan extern, exemplificând posibilitatea existenţei lor fără o jurisdicţie
autoritară. Necesitatea unui studiu complex şi profund al cursului respectiv este indispensabilă pentru
calificarea juristului contemporan.
Dreptul internaţional apără şi dezvoltă valori esenţiale pentru viaţa omenirii cum sunt pacea,
securitatea internaţională sau progresul şi libertatea popoarelor şi ale omului. În condiţiile în care
relaţiile internaţionale ale Moldovei cunosc o amplă desfăşurare, însuşirea problemelor multiple,
complexe şi nu rareori dificile pe care le comportă materia dreptului internaţional prezintă o
importanţă de netăgăduit pentru toţi cei interesaţi în cunoaşterea acestei disciplini.
Scopul prezentului curs este acela de a familiariza studenţii cu tot spectrul de probleme cu care
se confruntă societatea internaţională a statelor, metodele şi instrumentele de realizare a politicii
externe.
În cadrul cursului o atenţie deosebită este acordată problemelor teoretice, iniţiind studenţii în
terminologia dreptului internaţional, relaţiilor internaţionale, relaţiilor diplomatice şi consulare,
tratatelor internaţionale etc. Un rol aparte al acestei discipline revine scopului de a dezvolta la studenţi
capacităţile de orientare practică în aspectele ce ţin de procedura încheierii tratatelor internaţionale, ce
vizează elementele populaţiei unui stat, prevenirii şi combaterii infracţiunilor internaţionale,
reglementării paşnice a diferendelor internaţionale etc.
Locul şi rolul disciplinei în formarea competenţelor specifice ale programului de formare
Cursul de drept internaţional public are drept scop final acumularea de cunoştinţe şi formularea de
competenţe necesare pentru ca în activitatea sa profesională juristul, să poată satisface toate exigenţele
necesare în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. În mod particular, disciplina va forma abilităţi inerente
unui funcţionar public de natură să reprezinte în modul cuvenit statul său în relaţiile internaţionale de
natură bilaterală sau multilaterală. Este cazul angajaţilor direcţiilor responsabile de asigurarea
întreţinerii şi administrării bunei derulări a relaţiilor dintre Republica Moldova şi alte state sau entităţi
– subiecte ale Dreptului internaţional. De asemenea, este cazul consilierilor pentru cei mai inalţi
oficiali ai statului, în procesul formatării imaginii oficiale pe plan internaţional a instituţiei pe care o
reprezintă.
Limba de predare a disciplinei
Cursul ”Drept internaţional public” este ţinut în limbile română și rusă.
Beneficiarii
Prezentul curriculum este elaborat întru asigurarea procesului de instruire a studenţilor anului II,
Facultatea de Drept, USM.
I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI Forma de
învăţămînt
Codul
disciplinei
Denumirea
disciplinei
Responsabil de
disciplină
Sem. Ore total:
Ev
alu
are
Nr.
d
e
cred
ite
Tota
l
inclusiv
C S L LI
cu
frecvenţă
la zi
F03O21 Drept
internaţion
al public
Diana Sârcu
Olga Dorul III 180 39 39 - 102 ex 6
Cu
frecvenţă
redusă
F03O11 Drept
internaţion
al public
Diana Sârcu
Olga Dorul III 180 26 10 - 144 ex 6
4
I. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR
Nr.
d/o
Unităţi de conţinut
Ore
Curs Seminar Lucrul
individual
Zi f/r zi f/r zi f/r
1. Noţiuni introductive 2 2 3 1 4 8
2. Izvoarele dreptului internaţional 2 2 2 1 4 8
3. Principiile fundamentale ale dreptului
internaţional
4 2 4 1 10 16
4. Subiecţii dreptului internaţional 4 2 4 1 10 12
5. Dreptul tratatelor 3 4 4 1 8 16
6. Populaţia în dreptul internaţional 2 1 2 1 4 8
7. Teritoriul în dreptul internaţional 4 2 4 1 10 10
8. Dreptul mării 3 2 2 8 8
9. Dreptul internaţional cosmic 2 1 2 4 6
10. Dreptul diplomatic şi consular 3 2 2 1 8 10
11. Soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale 2 2 2 4 8
12. Dreptul internaţional penal 2 1 2 6 8
13. Dreptul răspunderii internaţionale 2 1 2 1 6 8
14. Drept internaţional al mediului ambiant 2 1 2 1 8 10
15. Drept internaţional umanitar 2 1 2 8 8
TOTAL 39 26 39 10 102 144
II. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU
COMPETENŢE FINALITĂŢI DE STUDIU
1. Cunoaşterea conceptelor, teoriilor,
paradigmelor şi metodologiei din domeniul
juridic
- a defini conceptele de bază ale dreptului
internaţional public (metodă de reglementare,
izvor de drept, sistem internaţional ş.a.);
- a relata despre evoluţia instituţiilor dreptului
internaţional public în diferite etape istorice
de dezvoltare a civilizaţiei;
- a face generalizări referitoare la diferite
instituţii ale dreptului international public;
- a demonstra temeinicia teoriilor ştiinţifice
alese ca suport la clarificarea naturii juridice a
unei sau altei norme sau instituţii de drept
internaţional public;
- a stabili locul şi rolul dreptului internaţional
public în contextul altor ştiinţe juridice;
- a argumenta esenţa unor instituţii de drept
international public
2. Utilizarea cunoştinţelor în culegerea
datelor şi informaţiilor referitoare la
probleme concrete de drept
- a identifica problemele de drept specifice
ramurii drept international public;
- a alege metoda cea mai eficientă pentru
acumularea datelor şi informaţiilor referitoare
la problema concretă de drept international
public;
- a argumenta eficienţa metodelor utilizate
pentru culegerea datelor şi informaţiilor
referitoare la problemele de drept
5
international public;
- a evalua datele şi informaţiile culese/
accumulate, prin prisma relevanţei pentru
problematica dreptului international public.
3. Aplicarea legislaţiei Republicii Moldova,
a instrumentelor juridice internaţionale
- a distinge izvoarele cutumiare și convenţionale;
- a identifica normele relevante;
- a interpeta corect norma de drept
internaţional;
- a raporta norma aplicabilă la situaţia concretă;
- a analiza raportul dintre norma naţională şi
cea internaţională;
- a formula propuneri de armonizare a
prevederilor normelor naţionale cu
prevederile tratatelor internaţionale.
4. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor
specifice din domeniul juridic în
soluţionarea problemelor de ordin practic
- a identifica tehnici şi instrumente specifice
domeniului dreptului internaţional public;
- a identifica problemele de ordin practic din
domeniul dreptului internaţional public;
- a selecta tehnica / instrumentul corect din
punct de vedere legal pentru a soluţiona
problema de ordin practic;
- a determina soluţiile corecte pentru
problemele de ordin practic vizând materia
dreptului internaţional public;
- a decide asupra diverselor situaţii practice în
baza cunoştinţelor acumulate şi ţinând cont de
prevederile legii;
- a elabora planuri de acţiune-model ce pot fi
raportate la situaţiile concrete din practica
judiciară.
5. Exprimarea viziunilor proprii faţă de
reglementări sau coliziuni
- a identifica lacunele şi carenţele din domeniul
dreptului internaţional public;
- a analiza critic cadrul normativ existent în
domeniul dreptului internaţional public;
- a estima eficienţa codificărilor contemporane
de drept internaţional public;
- a expune opinia proprie referitoare la lacunele
şi carenţele din domeniul dreptului
internaţional public;
- a argumenta opinia proprie expusă referitoare
la lacunele şi carenţele din domeniul
dreptului internaţional public.
6. Utilizarea de tehnici, metode şi procedee
în vederea formulării soluţiilor
interpretative ale normelor juridice
- a compara doctrina şi experienţa practică în
vederea alegerii soluţiei interpretative corecte
a normei de drept international public;
- a interpreta normele dreptului internaţional
public ;
- a utiliza tehnici de probare a cutumei
internaţionale.
7. Formularea propunerilor în vederea
perfecţionării cadrului legal existent
- a interpreta legislaţiei naţională prin prisma
compatibilităţii cu tratatele internaţionale;
- a stabili normele juridice din legislaţia
6
naţională care conţin carenţe;
- a propune concepţii pentru ameliorarea
conţinutului normelor sau instituţiilor de drept
internaţional public;
- a exprima viziunii proprii asupra
perspectivelor dezvoltării dreptului
internaţional public ;
- a face propuneri de lege ferenda.
8. Îndeplinirea la termen, riguroasă şi
responsabilă, în condiţii de eficienţă şi
eficacitate, a sarcinilor profesionale, cu
respectarea principiilor eticii juridice
- a îndeplini la termen, eficient şi responsabil
sarcinile profesionale;
- a respecta regulamentele instituţiei;
- a respecta principiile eticii juridice;
- a formula recomandări în vederea
determinării celor mai concludente soluţii şi
interpretări.
9.Utilizarea eficientă a resurselor de
comunicare, a surselor de formare
profesională asistată, atât în limba română,
cât şi într-o limbă de circulaţie
internaţională
- a utiliza eficient resursele de comunicare, atât
în limba română, cât şi într-o limbă de
circulaţie internaţională;
- a argumenta opiniile proprii;
- a întreţine o discuţie, manifestând
competenţă, consecvenţă, formulare şi
expunere logică;
- a redimensiona activitatea profesională în
raport cu noile politici şi strategii
educaţionale;
- a participa la formarea profesională continuă ;
- a produce noi cunoştinţe prin realizarea
proiectelor inovaţionale.
III. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Subiectul 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
Obiective Unităţi de conţinut
- Să reproducă noţiunea dreptului internaţional;
- Să opereze cu distincţia drept internaţional
public şi drept internaţional privat;
- Să prezinte periodizarea evoluţiei dreptului
internaţional;
- Să reproducă definiţia normei de drept
internaţional;
- Să definească norma ius cogens;
- Să propună tehnici de identificare a normelor
ius cogens;
- Să definească sistemul dreptului internaţional;
- Să identifice ramurile şi instituţiile dreptului
internaţional;
- Să formuleze funcţiile dreptului internaţional şi
ale sistemului dreptului internaţional;
- Să identifice cauzele interacţiunii ordinii
juridice interne şi celei internaţionale;
- Să relateze principalele teorii cu privire la
raportul dintre dreptul intern şi cel internaţional.
1. Noţiunea dreptului internaţional public
2. Evoluţia dreptului internaţional public
3. Normele dreptului internaţional public
4. Sistemul dreptului internaţional public
5. Funcţiile dreptului internaţional public
6. Raportul dintre dreptul internaţional şi cel
intern
Termeni-cheie : Noţiunea, evoluţia, normele,
sistemul, funcţiile, raportul.
7
Subiectul 2. IZVOARELE DREPTULUI INTERNAŢIONAL
Obiective Unităţi de conţinut
- Să definească izvorul de drept internaţional;
- Să identifice categoriile izvoarelor dreptului
internaţional;
- Să reproducă elementele definitorii ale cutumei
şi tratatului internaţional;
- Să estime avantajele şi dezavantajele cutumei
internaţionale în raport cu tratatul internaţional;
- Să propună tehnici de soluţionare a conflictului
dintre o normă convenţională şi una cutumiară;
- Să elucideze importanţa surselor subsidiare ale
dreptului internaţional;
- Să identifice noţiunea şi tipurile codificării
dreptului internaţional;
- Să argumenteze necesitatea codificării
dreptului internaţional;
- Să evalueze procesul de codificare a dreptului
internaţional оn perioada contemporană.
1. Noţiuni generale de izvor al dreptului
internaţional.
2. Izvoarele principale ale dreptului
internaţional.
3. Sursele subsidiare ale dreptului
internaţional.
4. Codificarea dreptului internaţional.
Termeni-cheie :Noţiuni generale, izvoare,
surse subsidiare, codificare.
Subiectul 3. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI INTERNAŢIONAL
Obiective Unităţi de conţinut
-Să definească principiile fundamentale ale
dreptului internaţional;
- Să identifice conţinutul principiilor
fundamentale;
- Să stabilească trăsăturile specifice ale
principiilor fundamentale;
- Să evalueze procesul de codificare a
principiilor dreptului internaţional;
- Să recomande principii în devenire şi să
argumenteze necesitatea consacrării unor noi
principii fundamentale.
1. Definiţia principiilor fundamentale ale
dreptului internaţional.
2. Codificarea principiilor fundamentale ale
dreptului internaţional.
3. Conţinutul principiilor fundamentale ale
dreptului internaţional.
Termeni-cheie : Definiţie, codificare, conţinut,
principii fundamentale.
Subiectul 4. SUBIECŢII DREPTULUI INTERNAŢIONAL
Obiective Unităţi de conţinut
- Să identifice noţiunea de subiect al dreptului
internaţional.
- Să aplice criteriile care trebuie întrunite pentru
calitatea de subiect;
- Să distingă categoriile subiecţilor de drept
internaţional;
- Să estime statul ca subiect principal al dreptului
internaţional;
- Să identifice competenţele statului;
- Să definească recunoaşterea statelor;
- Să compare formele şi tipurile recunoaşterii
statelor;
- Să reproducă noţiunea de neutralitate a statului;
- Să determine definiţia succesiunii statelor;
- Să distingă materiile în care este aplicabilă
instituţia succesiunii statelor;
1. Definiţia subiecţilor dreptului internaţional
2. Statul – subiect originar şi deplin în drepturi
3. Recunoaşterea statelor
4. Neutralitatea statelor
5. Succesiunea statelor
6. Organizaţia internaţională
interguvernamentală – subiect derivat şi limitat
în drepturi
7. Alţi participanţi la relaţiile internaţionale
8
- Să evalueze procesul de afirmare a statalităţii şi
de participare a Republicii Moldova оn cadrul
societăţii internaţionale;
- Să argumenteze lipsa personalităţii juridice
internaţionale a persoanei fizice, organizaţiilor
internaţionale non-guvernamentale, a societăţilor
transnaţionale, a umanităţii.
Termeni-cheie :Definiţie, recunoaşterea
statelor, neutralitate, succesiunea statelor.
Subiectul 5. DREPTUL TRATATELOR
Obiective Unităţi de conţinut
Să reproducă criteriile de definire a tratatului
internaţional;
Să identifice definiţia dreptului tratatelor;
- Să distingă formele de denumire atribuite
tratatelor internaţionale;
- Să definească deplinele puteri;
- Să determine momentul intrării în vigoare,
suspendării şi încetării valabilităţii tratatelor
internaţionale;
- Să identifice viciile de consimţământ la
încheierea unui tratat internaţional;
- Să clasifice varietatea tratatelor internaţionale;
- Să deosebească elementele principale ale
tratatului de elementele accesorii;
- Să compare efectele tratatelor internaţionale
faţă de părţile contractante şi efectele tratatelor
faţă de terţi;
- Să propună elementele de conţinut ale unui
tratat internaţional;
- Să proiecteze fazele încheierii tratatelor
internaţionale;
- Să estime natura juridică şi efectele rezervelor
la tratat;
- Să propună tehnici şi procedee de interpretare a
tratatelor internaţionale;
- Să optimizeze modul de încheiere a tratatelor
de R.M.
- Să evalueze procedura de revizuire a tratatelor
internaţionale.
1. Definiţia şi clasificarea tratatelor
internaţionale
2. Definirea dreptului tratatelor internaţionale
3. Conţinutul tratatelor
4. Elementele şi condiţiile de validitate a
tratatelor internaţionale
5. Fazele încheierii tratatelor internaţionale
6. Rezervele la tratatele internaţionale
7. Aplicarea tratatelor internaţionale
9. Încetarea tratatelor internaţionale
10. Revizuirea tratatelor internaţionale
11. Interpretarea tratatelor internaţionale
12. Modul de încheiere a tratatelor de R.M
internaţionale.
Termeni-cheie : Definiţie, clasificare,
conţinutul statelor, elemente, condiţii, aplicare.
Subiectul 6. POPULAŢIA ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL
Obiective Unităţi de conţinut
- Să reproducă definiţia populaţiei;
- Să identifice elementele populaţiei;
- Să definească pluricetăţenia şi apatridia;
- Să reproducă definiţia refugiatului;
- Să determine condiţiile expulzării;
- Să evaluieze reglementările internaţionale cu
privire la cetăţenie;
- Să propună modalităţi de reducere a cazurilor
de pluricetăţenie şi apatridie;
- Să formuleze principalele regimuri juridice
aplicabile străinilor;
1. Noţiunea populaţiei în dreptul internaţional
2. Reglementările internaţionale cu privire la
cetăţenie
3. Pluricetăţenia şi apatridia
4. Regimul juridic aplicabil străinilor
5. Expulzarea
6. Refugiaţii
7. Dreptul la azil
Termeni-cheie : Noţiune, reglementări,
pluricetăţenia, apatridia, expulzarea, refugiaţi,
9
- Să argumenteze natura juridică a dreptului la azil. dreptul la azil.
Subiectul 7. TERITORIUL ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL
Obiective Unităţi de conţinut
-- Să definească teritoriul de stat;
- Să reproducă definiţia frontierei de stat;
- Să determine teritoriile cu regim juridic special;
- Să evalueze procedura modificărilor teritoriale;
- Să argumenteze necesitatea instituirii unor zone
denuclearizate;
- Să evalueze codificarea regimului zonelor
polare arctice şi antarctice.
Să definească fluviile internaţionale;
- Să selecteze principiile de navigaţie pe fluviile
internaţionale;
- Să estime regimul juridic de navigaţie pe
Dunăre ;
- Să determine regimul navigaţiei aeriene;
- Să compare statutul juridic al spaţiului aeriAn
cu cel al spaţiului aerian naţional.
1. Noţiunea de teritoriu în drept internaţional
2. Noţiunea, clasificarea şi stabilirea
frontierelor de stat
3. Modificarea teritorială
4. Fluviile internaţionale
5. Regimul juridic al spaţiului aerian
6. Teritorii cu regim special
Termeni-cheie :Noţiunea, clasificarea,
modificarea teritorială, fluviile internaţionale,
spaţiul aerian.
Subiectul 8. DREPTUL MĂRII
Obiective Unităţi de conţinut
- Să distingă apele interioare maritime de cele
nemaritime;
- Să identifice categoriile de nave maritime şi
regimul lor de trecere prin marea teritoriale;
- Să identifice libertăţile şi principiile
recunoscute în marea liberă;
- Să stabilească legătura dintre zonele
maritime supuse jurisdicţiei statului şi cele
nesupuse jurisdicţiei statului;
- Să stabilească statutul juridic al zonei
internaţionale a spaţiilor submarine;
- Să compare regimul juridic a strâmtorilor şi
canalelor internaţionale;
- Să proiecteze criterii de delimitare a zonelor
maritime;
- Să formuleze metode de cooperare dintre
state în scopul combaterii infracţiunilor
internaţionale comise în marea liberă.
1. Noţiunea, principiile şi izvoarele dreptului
mării
2. Spaţii maritime supuse jurisdicţiei
naţionale,
3. Spaţii maritime cu regim mixt,
4. Spaţii maritime nesupuse jurisdicţiei
naţionale.
Termeni-cheie : Noţiune, principii, izvoare,
spaţii maritime.
Subiectul 9. DREPTUL INTERNAŢIONAL COSMIC
Obiective Unităţi de conţinut
- Să determine regimul spaţiului cosmic;
- Să determine activităţile statelor pe Lună şi
alte corpuri cereşti;
-Să identifice principiile dreptului
internaţional cosmic;
- Să aplice mecanismul răspunderii survenite
1. Noţiunea şi izvoarele dreptului
internaţional cosmic
2. Principiile dreptului internaţional cosmic
3. Statutul astronauţilor şi a obiectelor lansate
10
din activităţi spaţiale;
- Să stabilească regimul comunicaţiilor
spaţiale;
- Să propună principiile teledetecţiei prin
sateliţi;
- Să estime statutul astronauţilor şi al
obiectelor spaţiale;
- Să proiecteze obligaţiile statelor în vederea
salvării astronauţilor şi recuperarea obiectelor
spaţiale.
în spaţiul cosmic
4. Regimul juridic al corpurilor cereşti
5. Principiile teledetecţiei prin sateliţi
Termeni-cheie : Noţiunea, izvoarele,
principiile, statutul astronauţiolor, spaţiul
cosmic, corpuri cereşti.
Subiectul 10. DREPTUL DIPLOMATIC ŞI CONSULAR
Obiective Unităţi de conţinut
- Să definească dreptul diplomatic;
- Să definească dreptul consular;
- Să identifice categoriile izvoarelor dreptului
diplomatic şi consular;
- Să stabilească relaţiile diplomatice şi
consulare;
- Să compare organele de stat responsabile de
relaţiile internaţionale;
- Să repartizeze atribuţiile Ministerului
Afacerilor Externe al Republicii Moldova;
- Să determine procedura de numire a şefului
misiunii diplomatice, a postului consular şi a
personalului diplomatic şi consular;
- Să distingă clasele şi gradele diplomatice şi
consulare;
- Să compare privilegiile şi imunităţile
diplomatice şi consulare;
- Să stabilescă actualitatea şi trăsăturile
diplomaţiei ad-hoc;
- Să estime activitatea diplomatică a
Republicii Moldova;
- Să propună structura misiunilor diplomatice
permanente şi a oficiilor consulare;
- Să formuleze funcţiile diplomatice şi
consulare
- Să propună privilegiile şi imunităţile
diplomatice şi consulare.
1.Noţiunea şi evoluţia dreptului diplomatic şi
consular
2.Izvoarele dreptului diplomatic şi consular
3.Organele de stat responsabile de relaţiile
internaţionale
4. Misiunile diplomatice permanente
5. Oficiile consulare
6. Personalul, clasele şi posturile diplomatice
şi consulare
7. Funcţiile diplomatice şi consulare
8. Privilegiile şi imunităţile diplomatice şi
consulare
9. Misiunile speciale
10. Reprezentarea statelor pe lângă
organizaţiile internaţionale
11. Activitatea diplomatică a Republicii
Moldova.
Termeni-cheie : Noţiune, evoluţie, misiuni
diplomatice, oficiile consulare, personalul,
clasele, posturi diplomatice, funcţii, privilegii.
Subiectul 11. SOLUŢIONAREA PAŞNICĂ A DIFERENDELOR INTERNAŢIONALE
Obiective Unităţi de conţinut
- Să definească diferendul internaţional;
- Să determine eficienţa mijloacelor
diplomatice de soluţionare a diferendelor
internaţionale;
- Să identifice efectele mijloacelor
1. Noţiunea şi tipologia diferendelor
internaţionale.
2. Mijloace diplomatice de soluţionare a
diferendelor internaţionale.
11
jurisdicţionale de soluţionare a diferendelor
internaţionale;
- Să analizeze în aspect comparativ mijloacele
diplomatice de soluţionare a diferendelor
internaţionale;
- Să distingă jurisdicţia ad-hoc de jurisdicţia
permanentă;
- Să propună mijloace diplomatice de
soluţionare a diferendelor internaţionale;
- Să propună mijloace jurisdicţionale de
soluţionare a diferendelor internaţionale;
- Să formuleze premisele de recurgere la
soluţionarea paşnică a diferendelor
internaţionale în cadrul organizaţiilor
internaţionale.
3. Mijloace jurisdicţionale de soluţionare a
diferendelor internaţionale.
4. Soluţionarea paşnică a diferendelor
internaţionale în cadrul organizaţiilor
internaţionale.
Termeni-cheie :Noţiunea, tipologia, mijloace
diplomatice, soluţionare paşnică.
Subiectul 12. DREPTUL INTERNAŢIONAL PENAL
Obiective Unităţi de conţinut
- Să definească dreptul internaţional penal;
- Să identifice subiectele dreptului
internaţional penal;
- Să determine conţinutul principiilor dreptului
internaţional penal;
- Să stabilească elementele constitutive ale
infracţiunilor internaţionale;
- Să identifice premisele instituirii jurisdicţiei
internaţionale penale;
- Să distingă dreptul internaţional penal de
dreptul penal internaţional;
- Să determine categoriile infracţiunilor
internaţionale;
- Să propună forme de asistenţă juridică în
materie penală;
- Să selecteze jurisdicţiile internaţionale
penale.
1. Definiţia dreptului internaţional penal
2. Principiile şi izvoarele dreptului
internaţional penal
3. Infracţiunile internaţionale
4. Asistenţa juridică în materie penală
5. Jurisdicţii internaţionale penale.
Termeni-cheie :Difiniţia, principiile, izvoarele,
infracţiunile internaţionale, asistenţa juridică.
Subiectul 13. DREPTUL RĂSPUNDERII INTERNAŢIONALE
Obiective Unităţi de conţinut
- Să identifice noţiunea răspunderii statelor;
- Să definească fapta internaţională ilicită şi
elementele ei;
- Să reproducă particularităţile răspunderii
organizaţiilor internaţionale;
- Să distingă noţiunea şi particularităţile
sancţiunilor internaţionale;
- Să stabilească fundamentul răspunderii
internaţionale;
- Să argumenteze necesitatea angajării
răspunderii internaţionale pentru activităţi legale;
- Să evalueze procesul de codificare a
răspunderii internaţionale;
- Să proiecteze angajarea răspunderii
internaţionale;
1. Noţiunea răspunderii internaţionale.
2. Fundamentul răspunderii internaţionale.
3. Angajarea răspunderii internaţionale.
4. Tipurile şi formele răspunderii
internaţionale.
5. Răspunderea pentru activităţi neinterzise de
dreptul internaţional.
6. Răspunderea organizaţiilor internaţionale.
7. Sancţiunile în dreptul internaţional.
12
- Să stabilească tipurile şi formele răspunderii
internaţionale;
- Să recomande activităţi neinterzise de dreptul
internaţional pentru care survine răspunderea
internaţională.
Termeni-cheie :Noţiunea, fundamentul,
tipurile, formele, răspunderea, sancţiunile.
Subiectul 14. DREPTUL INTERNAŢIONAL AL MEDIULUI AMBIANT
Obiective Unităţi de conţinut
- Să definească dreptul internaţional al
mediului;
- Să identifice particularităţile dreptului
internaţional al mediului;
- Să stabilească consacrarea principiului
protecţiei mediului ambiant;
- Să argumenteze necesitatea instituirii
cooperării instituţionalizate în domeniul
mediului ambiant;
- Să proiecteze parcursul reglemetărilor
universale şi regionale în domeniul protecţiei
mediului ambiant;
- Să selecteze obiectele protecţiei
internaţionale ale mediului ambiant;
- Să propună formele răspunderii internaţionale
pentru daunele aduse mediului ambiant.
1. Definiţia şi evoluţia dreptului internaţional
al mediului ambiant
2. Izvoarele şi principiile dreptului
internaţional al mediului ambiant
3. Obiectele protecţiei internaţionale ale
mediului ambiant
4. Cooperarea internaţională instituţionalizază
în domeniul mediului ambiant.
5. Răspunderea internaţională pentru daunele
aduse mediului ambiant.
Termeni-cheie :Definiţie, evoluţie, izvoare,
principii, obiectul, răspunderea internaţională.
Subiectul 15. DREPTUL INTERNAŢIONAL UMANITAR
Obiective Unităţi de conţinut
- Să definească dreptul internaţional umanitar;
- Să precizeze actualiateta şi importanţa
dreptului internaţional umanitar;
- Să contureze conţinutul principiilor dreptului
umanitar;
- Să identifice participanţii la ostilităţi;
- Să stabilească persoanele care beneficiază de
statutul prizonierilor de război;
- Să definească neutralitatea оn timp de
război;
- Să stabilească coraportul dintre dreptul
internaţional umanitar şi dreptul internaţional
al drepturilor omului;
- Să compare legile de purtare a războiului
terestru, maritim şi aerian;
- Să determine modalitatea de răspundere
pentru încălcarea dreptului internaţional
umanitar;
- Să selecteze mijloacele şi metodele legitime
de purtare a războiului;
- Să argumenteze necesitatea protecţiei
civililor şi a bunurilor civile;
- Să evalueze statutul prizonierilor de război;
- Să formuleze obligaţia de reprimare a
infracţiunilor la normele dreptului umanitar.
1. Definiţia, izvoarele şi principiile dreptului
internaţional umanitar
2. Reguli de purtare a războiului terestru, naval şi
aerian
3. Metode şi mijloace interzise de purtare a
conflictelor armate
4. Protecţia victimelor conflictelor armate
5. Răspunderea pentru încălcarea dreptului
internaţional umanitar
Termeni-cheie :Definiţia, izvoarele,
principiile, război terestru, metode, mijloace
interzise, răspunderea.
13
IV. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI
Nr.
d/o
Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de
realizare
1. Recenzia unui studiu /
monografii
Lecturarea
Analiza, reflecţii
critice
Elaborarea
recenziei
Surse relevante pentru
disciplină
Publicaţii recente
Conţinutul să corespundă
rigorilor
ştiinţifice
lingvistice
etice
de tehnoredactare
Caracter analitic
Integrarea cunoştinţelor
anterioare
Volum (5-10 pagini)
2. Referat la tema:
Studiu bibliografic
Studiu
experimental
Analiza, reflecţii
critice
Organizarea
dezbaterilor
ştiinţifice pe
marginea
problemelor actuale
în materia dreptului
internaţional public
Proiectarea
schemelor de
analiză
comparativă din
care ar rezulta
propunerile de lege
ferenda
Profunzimea studiului
Diversitatea surselor
Analiza critică a
rezultatelor prezentate
Volumul (20-25 pagini)
Identificarea posibilităţilor
de aplicare a rezultatelor
3. Proiect de cercetare
Proiectarea etapelor
Documentarea
Stiudiu de caz
Realizarea
investigaţiei
(elaborarea
memoriilor)
Calificarea juridică
a evenimentelor
precăutate
Prezentarea
rezultatelor în
cadrul proceselor
simulate de drept
itnernaţional
umanitar
Actualitatea temei de
cercetat
Metode/tehnici adecvate
Formularea corectă a
aparatului categorial
Analiza/prelucrarea datelor
Originalitatea formei de
prezentare
Corectitudinea utilizării
termenilor
Relevanţa concluziilor
30.11.2018-
14.12.2018
14
Nr.
d/o
Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de
realizare
4.
Teze anuale
Elaborarea planului
Realizarea
obiectivelor/sarcinil
or
Acumularea
informaţiei
Studiul practicii
internaţionale în
materie
Prezentarea
rezultatelor
Concordanţa dintre
obiective şi conţinut
Utilitatea/actualitatea
materialelor acumulate
Aprecierea propunerilor
de ameliorare a cadrului
normativ naţional şi
internaţional în materie
Volumul (30-35 pagini)
Forma de prezentare
IV. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE
a) Formele de organizare a instruirii în cadrul disciplinei Dreptul internaţional public sunt:
a. activităţile frontale
b. activităţile de grup
c. activitatea individuală.
a. Activităţile frontale cuprind: lecţia (cursul universitar), seminarul, activităţile-vizită, etc.
b. Activităţile de grup dirijate cuprind: consultaţiile, exerciţiile independente, vizita în grupuri
mici, cercul de interese, întâlniri cu specialişti, concursuri şi dezbateri, sesiuni de comunicări si
referate, reviste universitare.
c. Activităţile individuale cuprind studiul individual, efectuarea temelor pentru acasă, studiul
în biblioteci, lectura suplimentară şi de completare, întocmirea de proiecte, referate, scheme, alte
lucrari scrise, comunicări ştiinţifice, alte proiecte practice.
b) Strategii/tehnologii didactice aplicate (specific disciplinei) : expunerea didactică; conversaţia
didactică (euristică, catehetică, în actualitate); demonstraţia (combinată, cu mijloace tehnice);
problematizarea; studiul de caz; metodele de simulare; învăţarea prin descoperire.
Mijloacele tehnice de instruire pot fi:
- mijloacele tehnice vizuale: proiectorul, fişe de lucru, tabla interactivă
- mijloacele tehnice auditive: radioul, casetofonul, etc.
- mijloacele tehnice audio-vizuale: video-player, tv, calculatorul
c) Strategii de evaluare a rezultatelor academice, inclusiv cu indicarea modalităţii de
calcul a notei finale. Metodologia evaluării în cadrul programelor de studii realizate la USM, inclusiv evaluarea în
cadrul programului de studii Drept, reflectă abordarea curriculară şi este orientată spre
evaluarea rezultatelor învăţării (a competenţelor). În acest context, la începutul semestrului
studenţii sunt familiarizaţi cu programul curricular al disciplinei Dreptul internaţional public
şi sunt informaţi despre formele şi modalităţile de evaluare, criteriile de apreciere.
Evaluarea rezultatelor academice se realizează prin:
Evaluare iniţială;
Evaluare curentă;
Evaluare finală.
Evaluarea iniţială se realizează la începutul disciplinei; capitolului, temei.
Cadrul didactic înregistrează rezultatele evaluării iniţiale în registrul personal.
Evaluarea curentă se realizează pe parcursul procesului educaţional în cadrul cursului,
seminariilor, activităţilor practice, consultaţiilor.
Prin evaluarea curentă profesorul monitorizează procesul de formare a competenţelor
profesionale a viitorilor specialişti;
Evaluarea curentă constată rezultatele activităţii de formare profesională: atât a celor realizate în
sala de curs, cât şi a lucrului individual;
Rezultatele evaluării curente se exprimă în note în conformitate cu grila de notare.
15
Evaluarea curentă include şi două atestări obligatorii desfăşurate în termenul indicat în
calendarul academic. Rezultatele acestor evaluări sunt luate în calcul la evaluările finale semestriale şi
au o pondere nu mai mică de 40 la sută din nota finală la disciplină.
Evaluarea finală are funcţia de bilanţ şi se realizează la încheierea studiului disciplinei.
Forma de realizare ale evaluării finale sunt: examenul (oral sau scris).
Rezultatele evaluării finale se exprimă în note conform grilei de notare (nota minimă de
promovare este nota 5) şi credite academice.
Numărul creditelor academice este determinat de 6 credite şi constată realizarea integrală a
volumului de muncă pretins studentului care demonstrează prezenţa anumitor competenţe.
Nota finală la disciplină însumează rezultatul evaluării curente: activitatea în cadrul cursului,
seminariilor şi rezultatul lucrului individual, şi nota obţinută la examen. Rezultatul evaluării curente în
cadrul studiilor de licenţă constituie 60 % din nota finală, iar nota de la examen - 40%.
Cadrul didactic este obligat să indice rezultatele evaluării finale în registrul grupei academice şi
în borderou (tabelul de note).
Evaluările curente şi finale, atât în scris, cât şi cele orale se realizează în baza testelor care
includ sarcini de diferit nivel de complexitate. Sarcinile sunt de trei niveluri:
1) de cunoaştere şi înţelegere;
2) de aplicare;
3) de integrare.
Sarcinile de nivel unu solicită cunoaşterea materialului teoretic şi reproducerea acestuia.
Sarcinile de nivel doi solicită analiza, compararea, generalizarea şi aplicarea, după model, a
cunoştinţelor teoretice în practică. Nivelul de integrare solicită studentului rezolvarea situaţiilor de
problemă, aprecierea, evaluarea, luarea unor decizii. Studentul poate fi apreciat înalt, doar dacă rezolvă
sarcini de nivel trei, integrare, fapt ce demonstrează competenţe.
Susţinerea cu succes a examenului curent şi alocarea creditelor pentru acesta denotă faptul că
studentul posedă cunoştinţe şi aptitudini (competenţe) prevăzute în curricula disciplinei.
În cadrul disciplinei Dreptul internaţional public , se pune accent pe prezenţa în test a speţelor.
Aceste sarcini au caracter integrator, rezolvarea cărora demonstrează atât cunoaşterea materialului
teoretic, capacitatea de a gestiona cunoştinţele şi a stabili conexiunile relevante pentru rezolvarea
situaţiilor de problemă. BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ:
1. Burian Al., Balan O., Sârcu D., Suceveanu N., Osmochescu N., Arhiliuc V., V. Gamurari, O.
Dorul. Drept Internaţional Public. Ediţia a IV-a revăzută şi adăugită, Chişinău 2012.
2. Osmochescu N., Dorul O. Drept Internaţional Public. Note de curs (în scheme). CEP USM
2012.
3. Serbenco, Eduard. Drept Internaţional Public. Vol.1.- Ch.: [S.n.], 2014.- 328 p.
4. Ion Diaconu, Introducere in dreptul international public, Editura Pro Universitaria, 2015
BIBILIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ:
1. Bolitineanu Al., Năstase A., Aurescu B. DREPT INTERNAŢIONAL CONTEMPORAN. Ed.
ALL BECK, 2-a ed. Bucureşti 2000.
2. Diaconu I. TRATAT DE DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC. 1 volum, Ed. “Lumina Lex”,
Bucureşti 2002.
3. Geamănu Gr. DREPT INTERNAŢIONAL CONTEMPORAN. Ed. didactică şi pedagogică,
Bucureşti 1975/1981, 2 volume.
4. Mazilu Dumitru, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ediţia a II-a, Vol. 2, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 2001
5. Moca Gheorghe, Duţu Mircea, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Editura Universul
Juridic, 2004;
6. Năstase A., Aurescu B., Jura C. DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC – SINTEZE PENTRU
EXAMENE. Ed. All Beck, Bucureşti 2002.
16
7. Niciu M. CULEGERE DE DOCUMENTE DE DREPT INTERNAŢIONAL. 2 volume, Ed.
Lumina LEX, 1997.
8. Niciu M. DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC. Ed. SERVOSAT, Arad, 2001.