CURRICULUM la disciplina „DREPT PENAL” Partea generală (I, II ...

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CATEDRA ŞTIINŢE PENALE

CURRICULUM

la disciplina

„DREPT PENAL”

Partea generală (I, II)

(Ciclul I)

AUTOR:

Alexandru MARIŢ,

dr. în dr., conf. univ.

Semestrial:

Contact direct: 60/20

Curs teoretic: 30/10

Lecţii practice: 30/10

Lucru individual: 90/130

Forma de evaluare: examen

Nr. de credite: 5

Aprobat la şedinţa Catedrei Științe penale

din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10

Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM

la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5

Aprobat la ședința Senatului USEM

din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9

CHIŞINĂU – 2013

2

I. PRELIMINARII

Profundele transformări social-economice pe care societatea le-a cunoscut în

evoluţia sa au marcat, cum era şi firesc, în mod direct şi evoluţia dreptului. O

tendinţă în planul evoluţiei dreptului a fost şi este apariţia unor norme şi instituţii

noi în cadrul ramurilor de drept ce formează sistemul dreptului. Dreptul penal, la

rândul său, a fost şi el marcat de schimbările produse în realitatea socială. Ţinând

seama de faptul că prin intermediul normelor, dreptul penal protejează în modul cel

mai eficace ordinea de drept şi, pe cale de consecinţă, ordinea socială, se

recunoaşte că această ramură a dreptului reprezintă în cadrul sistemului unitar

mijlocul principal de apărare a celor mai importante valori sociale.

În acest sens, problema standardizării învăţământului universitar se înscrie în

contextul eficientizării învăţământului ca sistem şi ca proces. Astăzi investiţia în

învăţământ este una dintre cele mai importante. În astfel de condiţii, standartizarea

învăţământului devine o necesitate, fapt impus atât de particularităţile funcţionării

sistemului de învăţământ în cadrul societăţii, cât şi de condiţiile integrării

internaţionale a ţării noastre.

În acest context, curriculumul universitar presupune o echilibrare a

planurilor şi programenlor de învăţământ, obţinerea unor rezultate adecvate

cerinţelor zilei de azi şi tendinţelor dezvoltării social-economice. Curriculumul

universitar este o premisă a asigurării calităţii procesului de învăţământ.

Curiculumul la disciplina Drept penal (Partea Generală) reprezintă un aspect

inovator al învăţământului universitar. El se axează pe trei niveluri

comportamentale, cu un grad divers de complexitate: cunoaştere, aplicare,

integrare. Nivelul cunoaştere presupune acumularea cunoştinţelor teoretice,

formarea bazei conceptuale în domeniul Dreptului penal (Partea Generală).

Aplicarea presupune formarea abilităţilor tipice disciplinei Drept penal (Partea

Generală), dezvoltarea capacităţilor. Integrarea presupune formarea capacităţii de

transfer al cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii atipice,

soluţionarea situaţiilor de problemă, rezolvarea unor sarcini cu un grad sporit de

complexitate, manifestarea atitudinilor personale faţă de diverse activităţi. Nivelul

comportamental de integrare constituie finalitatea procesului de învăţământ la

disciplina Drept penal (Partea Generală), formată prin realizarea obiectivelor de

cunoaştere şi aplicare.

Astfel conceput, curriculumul universitar reprezintă faţeta incipientă a

oricărei discipline universitare, prezentându-se studentului, dar şi profesorului, ca

un program de activitate propriu.

3

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Codul

modulului /

disciplinei în

planul de

învăţământ

Anul de

studii Semestrul

Numărul de ore Evaluarea

Responsabil

de modul /

disciplină Tota

l

pre

leg.

sem

.

ind

ivid

. Nr.

de

cred

ite

Forma

de

evaluare

F.03.O.016

zi II 3 90 60 30 60 5 examen A. MARIŢ

F.04.O.029

zi II 4 90 60 30 60 5 examen A. MARIŢ

F.03.O.013

frecvenţă

redusă

II 3 30 20 10 120 5 examen A. MARIŢ

F.04.O.018

frecvenţă

redusă

II 4 30 20 10 120 5 examen A. MARIŢ

III. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Semestru I

Nr. Unităţi de conţinut Realizarea în timp

C S LI

zi f/r Zi f/r zi f/r

1 Introducere în studiul dreptului penal. 4 1 2 1 4 8

2 Evoluţia dreptului penal în Moldova. 4 1 2 1 4 8

3 Legea penală. 6 1 2 1 4 8

4 Infracţiunea. 2 2 2 1 4 8

5 Raportul juridic penal. 4 2 2 1 4 8

6 Componenţa infracţiunii. 4 1 2 1 4 8

7 Obiectul infracţiunii. 2 2 2 1 4 8

8 Latura obiectivă a infracţiunii. 4 2 2 1 4 8

9 Subiectul infracţiunii. 4 2 2 1 4 8

10 Latura subiectivă a infracţiunii. 6 2 2 1 4 8

11 Formele infracţiunii intenţionate. 4 1 2 1 5 10

12 Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni. 4 1 2 1 5 10

13 Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. 6 1 2 1 5 10

14 Participaţia. 6 1 4 1 5 10

TOTAL 60 20 30 10 60 120

4

Semestru II

Nr. Unităţi de conţinut Realizarea în timp

C S LI

zi f/r zi f/r zi f/r

1 Răspunderea penală. 8 3 3 2 7 15

2 Liberarea de răspundere penală. 7 3 3 1 7 15

3 Pedeapsa penală. 8 3 3 1 7 15

4 Individualizarea pedepsei. 8 3 4 1 7 15

5 Liberarea de pedeapsă penală. 7 2 6 2 7 15

6 Măsurile de siguranţă. 8 2 3 1 7 15

7 Cauzele care înlătură răspunderea penală sau

consecinţele condamnării. 7 2 4 1 7 15

8 Calificarea infracţiunii. 7 2 4 1 11 15

Total 60 20 30 10 60 120

IV. COMPETENŢE

Competenţe generice:

1. Abilitatea de autoinstruire.

2. Favorizarea soluţionării speţelor prin colaborare.

3. Dezvoltarea abilităţilor decizionale.

Competenţe specifice:

- să interpreteze normele penale din Partea Generală.

- să reproducă noţiunile legale şi pe cele doctrinare;

- să stabilească locul şi rolul dreptului penal în contextul altor ştiinţe

juridice;

- să estimeze eficienţa normelor care alcătuiesc Partea Generală a

legislaţiei penale a Republicii Moldova;

- să clasifice categorii de drept penal în funcţie de diverse criterii;

5

V. OBIECTIVELE GENERALE

La nivel de cunoaştere şi înţelegere: - să posede cunoştinţe teoretice referitoare la normele şi instituţiile ce formează dreptul

penal, în general;

- să cunoască conceptele de bază ale dreptului penal (infracţiune, răspundere penală,

pedeapsă penală ş.a.);

- să relateze despre evoluţia dreptului penal în diferite etape istorice de dezvoltare a

umanităţii;

- să interpreteze normele juridice penale ce formează disciplina Drept penal (Partea

generală).

La nivel de aplicare: - să clasifice categorii de drept penal în funcţie de diverse criterii;

- să determine soluţiile corecte la problemele de ordin practic vizând materia Părţii

Generale a dreptului penal;

- să stabilească legături între normele Părţii Generale a legii penale şi normele de

referinţă din actele normative extrapenale;

- să argumenteze esenţa unor fenomene sau instituţii de drept penal;

- să facă generalizări referitoare la diferite fenomene şi instituţii de drept penal;

- să utilizeze metodele specifice dreptului penal în procesul de elucidare a esenţei

juridice a unei sau altei instituţii de drept penal;

- să demonstreze temeinicia teoriilor ştiinţifice alese ca suport la clarificarea naturii

juridice a unei sau altei norme sau instituţii de drept penal;

- să compare experienţa doctrinară şi practică în vederea atingerii scopurilor dreptului

penal;

- să dialogheze în permanenţă cu colegii, cu alţi factori interesaţi până la redarea

esenţialului într-o chestiune ce ţine de dreptul penal;

- să aplice cunoştinţele teoretice faţă de situaţiile din practica judiciară, şi invers.

La nivel de integrare: - să formuleze propuneri de compatibilizare a prevederilor normelor penale autohtone

cu prevederile legislaţiei europene;

- să aprecieze importanţa dreptului penal în evoluţia ştiinţelor juridice;

- să determine interdependenţa dintre Partea Generală şi Partea Specială ale dreptului

penal;

- să aprecieze locul şi importanţa unor norme şi instituţii de drept penal faţă de altele;

- să creeze diverse situaţii practice în baza cunoştinţelor acumulate şi ţinând cont de

prevederile legii penale;

- să elaboreze planuri de acţiune ce pot fi raportate la situaţiile concrete din practica

judiciară;

- să propună noi opinii, concepţii benefice pentru ameliorarea conţinutului normelor

sau instituţiilor de drept penal;

- să influenţeze, prin intermediul publicaţiilor şi comunicărilor ştiinţifice, asupra

procesului de creare, interpretare (oficială) şi aplicare a normelor penale şi a

instituţiilor de dreptr penal;

- să contribuie la culturalizarea juridică a populaţiei în materie de Parte Generală a

dreptului penal

- să determine perspectivele dezvoltării dreptului penal ca instrument de realizare a

politicii penale a statului nostru.

6

VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUTURI

DREPT PENAL (Partea generală)

Subiectul 1. Introducere în studiul Dreptului penal

Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să definească noţiunea Dreptului

penal sub toate aspectele;

- să determine importanţa Dreptului

penal în condiţiile statului de drept;

- să determine locul şi rolul Dreptului

penal în cadrul politicii penale a

statului;

- să elucideze conceptul, conţinutul şi

sarcinile ştiinţei Dreptului penal;

- să evedenţieze caracteristicile şi

obiectul Dreptului penal;

- să formuleze şi să explice

conţinutul principiilor Dreptului

penal;

- să descrie sistemul Dreptului penal;

- să stabilească locul Dreptului penal

ca ramură autonomă în sistemul

dreptului RM;

- să identifice izvoarele Dreptului

penal şi specificul lor.

conceptul Dreptului penal;

sistemul Dreptului penal;

principiile Dreptului penal;

ştiinţa Dreptului penal;

izvoarele Dreptului penal.

Subiectul 2. Evoluţia Dreptului penal în Moldova


- să distingă trăsăturile de bază ce

caracterizează Dreptul penal într-o

anumită perioadă istorică;

- să deosebească perioadele istorice

de dezvoltare a Dreptului penal;

- să estimeze principalele izvoare ale

Dreptului penal ce au existat într-o

perioadă istorică sau alta în

Moldova.

Dreptul penal în perioada antică;

Dreptul penal în perioada Evului

Mediu;

Dreptul penal în perioada modernă;

Dreptul penal în perioada

contemporană.

Subiectul 3. Legea penală


- să definească noţiunea de lege penală;

- să definească norma juridico-penală;

- să definească noţiunile de timp şi loc de

săvârşire a infracţiunii;

- să distingă scopul legii penale;

- să clasifice legile penale;

- să deosebească şi să clasifice dispoziţiile

noţiunea şi categoriile legii penale;

scopul legii penale;

noţiunea şi structura normei juridico-penale;

noţiunea, necesitatea şi formele interpretării

legii penale;

acţiunea legii penale în timp;

aplicarea legii penale în spaţiu;

7

şi sancţiunile normei juridico-penale;

- să caracterizeze formele de interpretare a

legii penale;

- să formuleze noţiunea de interpretare a

legii penale;

- să determine momentul intrării şi ieşirii

din vigoare a legii penale;

- să elucideze şi să caracterizeze principiile

de aplicare a legii penale în spaţiu;

- să explice însemnătatea efectului

retroactiv al legii penale;

- să formuleze conceptul formelor de

asistenţă juridică internaţională în materie

penală;

- să caracterizeze extrădarea sub aspectul

noţiunii, naturii juridice şi condiţiilor.

forme de asistenţă juridică internaţională în

materie penală;

noţiunea, natura juridică şi condiţiile

extrădării.

Subiectul 4. Infracţiunea


- să definească noţiunea de infracţiune;

- să caracterizeze trăsăturile esenţiale ale

infracţiunii;

- să clasifice infracţiunile;

- să stabilească importanţa clasificării

infracţiunilor;

- să deosebească infracţiunile de alte

încălcări de lege (contravenţii

administrative, delicte civile, încălcări

disciplinare).

noţiunea şi trăsăturile esenţiale ale

infracţiunii;

clasificarea infracţiunilor;

delimitarea infracţiunilor de alte încălcări de

lege.

Subiectul 5. Raportul juridic penal


- să definească noţiunea de raport juridic

penal;

- să caracterizeze elementele raportului

juridic penal;

- să decidă asupra momentului naşterii,

modificării şi stingerii raportului juridic

penal.

noţiunea şi specificul raportului juridic penal;

elementele raportului juridic penal;

naşterea, modificarea şi stingerea raportului

juridic penal.

Subiectul 6. Componenţa infracţiunii


- să reproducă noţiunea legală de

componenţă a infracţiunii;

- să cunoască şi să caracterizeze elementele

componenţei infracţiunii;

noţiunea şi importanţa componenţei

infracţiunii;

elementele şi semnele componenţei

infracţiunii;

8

- să determine importanţa semnelor

componenţei infracţiunii;

- să clasifice semnele componenţei

infracţiunii;

- să clasifice componenţele infracţiunilor

după diferite criterii;

- să argumenteze importanţa componenţei

infracţiunii;

- să decidă asupra coraportului dintre

infracţiune şi componenţa infracţiunii.

modalităţile componenţei infracţiunii;

coraportul dintre infracţiune şi componenţa

infracţiunii.

Subiectul 7. Obiectul infracţiunii


- să definească noţiunea de obiect al

infracţiunii;

- să distingă felurile obiectului infracţiunii;

- să determine importanţa obiectului

infracţiunii;

- să caracterizeze obiectul material al

infracţiunii;

- să aprecieze care este coraportul dintre

obiectul juridic şi obiectul material al

infracţiunii;

să aprecieze care este coraportul dintre

obiectul material şi mijlocul (instrumentul)

de săvârşire a infracţiunii

noţiunea şi importanţa obiectului infracţiunii;

felurile obiectului infracţiunii.

Subiectul 8. Latura obiectivă a infracţiunii


- să definească noţiunea de latură obiectivă

a infracţiunii;

- să determine importanţa laturii obiective

a infracţiunii;

- să caracterizeze semnele laturii obiective

a infracţiunii;

- să atribuie semnele laturii obiective a

infracţiunii situaţiilor practice;

- să aprecieze formele faptei prejudiciabile,

consecinţele prejudiciabile şi tipurile

legăturii cauzale.

noţiunea şi importanţa laturii obiective a

infracţiunii;

fapta prejudiciabilă;

consecinţele prejudiciabile;

legătura cauzală;

semnele facultative ale laturii obiective a

infracţiunii.

Subiectul 9. Subiectul infracţiunii


- să definească noţiunea de subiect al

infracţiunii;

- să definescă noţiunile de responsabilitate

şi iresponsabilitate;

- să definească şi să interpreteze criteriile

iresponsabilităţii şi corportul dintre ele;

- să relateze despre facilităţile de care se

bucură minorii în dreptul penal;

- să caracterizeze vârsta ca condiţie de

tragere la răspundere penală a persoanei

conceptul subiectului infracţiunii;

persoana fizică – subiect al infracţiunii;

persoana juridică – subiect al infracţiunii;

argumentarea necesităţii includerii în legea

penală a persoanei juridice ca subiect al

infracţiunii.

9

fizice;

- să formuleze noţiunea de subiect special;

- să relateze despre noţiunea de persoană

juridică ca subiect al infracţiunii;

- să relateze despre condiţiile în care este

posibilă tragerea la răspundere penală a

persoanei juridice;

- să decidă asupra coraportului dintre

răspunderea penală a persoanei fizice şi

cea a persoanei juridice pentru aceeaşi

faptă.

Subiectul 10. Latura subiectivă a infracţiunii


- să definească noţiunea laturii subiective a

infracţiunii;

- să definească noţiunile de infracţiune

săvârşită cu două forme de vinovăţie şi

faptă săvârşită fără vinovăţie;

- să formuleze noţiunea legală a intenţiei şi

să caracterizeze modalităţile ei;

- să formuleze noţiunea legală a

imprudenţei şi să caracterizeze

modalităţile ei;

- să determine importanţa laturii subiective

a infracţiunii;

- să caracterizeze vinovăţia ca semn

obligatoriu al laturii subiective a

infracţiunii;

- să determine corect forma vinovăţiei

prezentă într-o situaţie practică;

- să realizeze despre motivul şi scopul

infracţiunii;

- să construiască mecanismul psihologic al

vinovăţiei;

- să exemplifice modalităţile intenţiei şi ale

imprudenţei;

- să deosebească intenţia indirectă de

încrederea exagerată;

- să formuleze conceptul erorii în dreptul

penal;

- să califice fapte infracţionale comise cu

eroare.

noţiunea şi importanţa laturii subiective a

infracţiunii;

vinovăţia şi formele ei;

infracţiunea săvîrşită cu două forme de

vinovăţie;

fapta săvîşită fără vinovăţie;

motivul şi scopul infracţiunii;

eroarea şi influenţa ei asupra răspunderii

penale a făptuitorului.

Subiectul 11. Formele infracţiunii intenţionate


- să definească noţiunea de forme ale

infracţiunii intenţionate în raport cu

etapele de desfăşurare;

etapele de desfăşurare a infracţiunii

intenţionate;

formele infracţiunii intenţionate şi

10

- să formuleze noţiunea etapelor de

desfăşurare a infracţiunii;

- să caracterizeze formele pregătirii de

infracţiune;

- să caracterizeze formele tentativei de

infracţiune;

- să distingă trăsăturile infracţiunii

consumate de cele ale infracţiunii

epuizate.

caracterizarea acestora.

Subiectul 12. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei


- să cunoască noţiunile fiecăreia dintre

cauzele care înlătură caracterul penal al

faptei;

- să cunoască condiţiile în care fiecare

dintre cauzele, care înlătură caracterul

penal al faptei este legală;

- să determine locul şi rolul fiecăreia dintre

cauzele care înlătură caracterul penal al

faptei, în sistemul altor cauze care

înlătură caracterul penal al faptei;

- să determine natura juridică a fiecărei

cauze care înlătură caracterul penal al

faptei;

- să sintetizeze asemănările şi deosebirile

dintre cauzele care înlătură caracterul

penal al faptei prevăzute în Codul Penal

al RM.

caracterizarea generală a cauzelor care

înlătură caracterul penal al faptei;

noţiunea, natura juridică şi condiţiile

legitimei apărări;

noţiunea, natura juridică şi condiţiile reţinerii

infractorului;

noţiunea, natura juridică şi condiţiile stării de

extremă necesitate;

constrîngerea fizică sau psihică: noţiune şi

condiţii;

riscul întemeiat: noţiune şi condiţii.

Subiectul 13. Participaţia


- să relateze despre conceptul participaţiei

penale ca formă a pluralităţii de

infractori;

- să elucideze condiţiile participaţiei;

- să caracterizeze participanţii la

infracţiune şi formele participaţiei;

- să determine particularităţile răspunderii

penale a participanţilor la infracţiune;

- să delimiteze implicarea la infracţiune de

participaţia penală.

conceptul, natura juridică şi condiţiile

participaţiei;

participanţii la infracţiune;

formele participaţiei;

răspunderea penală a participanţilor la

infracţiune;

implicarea la infracţiune.

Subiectul 14. Răspunderea penală


- să definească noţiunea de răspundere

penală;

- să relateze despre principiile şi temeiul

răspunderii penale;

- să determine formele răspunderii penale;

- să explice mecanismul de realizare a

răspunderii penale;

- să aprecieze coraportul dintre răspunderea

conceptul de răspundere penală;

principiile răspunderii penale;

mecanismul de realizare a răspunderii penale;

temeiul răspunderii penale.

11

penală şi pedeapsa penală.

Subiectul 15. Liberarea de răspundere penală


- să definească noţiunea de liberare de

răspundere penală;

- să identifice temeiul şi condiţiile liberării

de răspundere penală;

- să caracterizeze tipurile liberării de


- să propună noi modalităţi şi condiţii de

liberare de răspundere penală.

noţiunea, temeiul şi condiţiile liberării de


tipurile liberării de răspundere penală.

Subiectul 16. Pedeapsa penală


- să reproducă noţiunea pedepsei penale;

- să distingă trăsăturile pedepsei penale;

- să identifice scopul şi funcţiile pedepsei

penale;

- să clasifice pedepsele penale în funcţie de

diverse criterii;

- să caracterizeze categoriile pedepselor

penale aplicate persoanelor fizice;

- să caracterizeze categoriile pedepselor

penale aplicate persoanelor juridice;

- să recomande alte pedepse penale, a căror

includere în sistemul pedepselor penale al

RM ar fi raţională.

conceptul de pedeapsă penală;

scopul şi funcţiile pedepsei penale;

sistemul pedepselor penale prevăzut în Codul

penal al RM;

clasificarea pedepselor penale.

Subiectul 17. Individualizarea pedepselor


- să definească conceptul individualizării

pedepselor;

- să determine necesitatea individualizării

pedepselor;

- să distingă formele de individualizare a

pedepselor;

- să caracterizeze mijloacele şi criteriile de

individualizare a pedepselor;

- să clasifice şi să caracterizeze

circumstanţele agravante şi cele

atenuante;

- să distingă regulile aplicării pedepsei;

- să estimeze pericolul social al

infracţiunilor săvârşite cu circumstanţe

atenuante şi al celor săvârşite cu

circumstanţe agravante;

- să recomande perfecţionarea cadrului

legislativ privind aplicarea pedepsei

penale.

conceptul de individualizare a pedepselor;

forme de individualizare a pedepselor;

individualizarea judiciară a pedepselor;

aplicarea pedepsei.

Subiectul 18. Liberarea de pedeapsă penală


12


pedeapsă penală;


pedeapsă penală;

- să utilizeze cunoştinţele referitoare la

instituţia liberării de pedeapsă penală faţă

de situaţiile din practica juridică.

conceptul şi importanţa liberării de pedeapsă

penală;

tipurile liberării de pedeapsă penală.

Subiectul 19. Măsurile de siguranţă


- să definească conceptul „măsuri de

siguranţă”;

- să deosebească măsurile de siguranţă de

pedepsele penale;

- să caracterizeze măsurile de siguranţă;

- să explice natura juridică a măsurilor de

siguranţă;

- să decidă asupra aplicării practice a

măsurilor de siguranţă.

conceptul „măsuri de siguranţă”;

măsurile de siguranţă cu caracter medical;

măsurile de siguranţă cu caracter educativ;

expulzarea;

confiscarea specială.

Subiectul 20. Cauzele care înlătură răspunderea penală sau consecinţele

condamnării


- să definească noţiunea de cauze care

înlătură răspunderea penală sau

consecinţele condamnării;

- să sistematizeze cauzele care înlătură

răspunderea penală sau consecinţele

condamnării;

- să descrie condiţiile aplicării cauzelor

care înlătură răspunderea penală sau


- să utilizeze metodele dreptului penal

pentru caracterizarea generală a cauzelor

care înlătură răspunderea penală sau


- să estimeze consecinţele juridice ale

aplicării cauzelor care înlătură


condamnării.

conceptul privind cauzele care înlătură


condamnării;

amnistia;

graţierea;

împăcarea;

antecedentele penale;

reabilitarea judecătorească.

Subiectul 21. Calificarea infracţiunii


- să relateze despre conceptul calificării

infracţiunii;

- să determine etapele calificării;

- să explice regulile calificării infracţiunilor

în cazul unui concurs de infracţiuni şi în

cazul concurenţei normelor penale;

- să construiască speţe în care să propună

diverse situaţii de calificare.

conceptul de calificare a infracţiunii;

calificarea infracţiunilor în cazul unui concurs

de infracţiuni;

calificarea infracţiunilor în cazul concurenţei

normelor penale.

Subiectul 22. Liberarea de pedeapsă penală

13



pedeapsă penală;


pedeapsă penală;

- să utilizeze cunoştinţele referitoare la

instituţia liberării de pedeapsă penală faţă

de situaţiile din practica juridică.

conceptul şi importanţa liberării de pedeapsă

penală;

tipurile liberării de pedeapsă penală.

VII. LUCRU INDIVIDUAL

Nr. Produsul

preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare

Termen de

realizare

1.

Raport: de

analiză

comparată

„pedeapsa

penală”

Studierea a două

feluri de pedepse

penale

Analiza structurii şi

conţinutului acestora

Elaborarea raportului

de analiză comparată.

- alegerea sistemelor de

pedepse penale pentru

analiză;

- analiza detaliată a acestora;

- raportarea la principiile

specifice;

- utilizarea cunoştinţelor

obţinute din studiile

anterioare

Până la

01.10.2013

2.

Referat:

„răspunderea

penală”

Studiu bibliografic

Analiza noţiunii de

răspundere penală şi a

cauzelor care înlătură

sau influenţează la

aplicarea răspunderii

penale

Elaborarea unei

sinteze

(unui proiect)

- respectarea cerinţelor de

formă

- numărul şi diversitatea

surselor bibliografice;

- gradul de analiză noţiunii

de răspundere penală

- modul de identificare şi

gradul de analiza cauzelor

care înlătură sau influenţează

la aplicarea răspunderii

penale;

- volumul 10-12 pag. scris

de mână

- calitatea concluziilor

recomandărilor

Până la

10.02.2013

3.

Studiu de caz:

dosarul penal.

9ra-1928-10

identificarea cazului

de studiat

analiza cazului şi a

legislaţiei pertinente

realizarea studiului

structurat

- relevanţa cazului studiat;

- corectitudinea

identificării părţilor şi a

obiectului acţiunii în

respectivul caz penal;

- gradul de cunoaştere şi

înţelegere a cazului şi

legislaţiei aplicabile

- gradul de argumentare

concluziilor.

Până la

20.04.2013

14

VIII. TEMATICA REFERATELOR

pentru lucru individual la disciplina

Drept penal (Partea generală)

1. Aplicarea legii penale în timp şi spaţiu. Abordări conceptuale.

2. Referinţe legale şi conceptuale cu privire la principiile dreptului penal.

3. Analiza juridico-penală a obiectului infracţiunii şi modalităţile lui.

4. Urmările prejudiciabile şi importanţa lor la calificarea în dreptul penal.

5. Semnele facultative ale laturii obiective şi importanţa lor.

6. Semnele caracteristice ale subiectului infracţiunii.

7. Aplicarea pedepsei penale: probleme actuale.

8. Măsurile de siguranţă ca măsură distinctă.

9. Importanţa formei vinovăţiei pentru determinarea răspunderii penale şi calificarea

infracţiunilor.

10. Extrădarea – instituţie a dreptului penal.

11. Tentativa de infracţiune. Incriminare şi sancţionare.

12. Participaţia penală. Concept şi caracterizare.

13. Felurile şi formele participaţiei penale.

14. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. Aspecte generale.

15. Iresponsabilitatea: aspecte de drept penal şi psihiatrie.

16. Reglementarea instituţiei liberării de răspundere penală în Codul Penal al RM.

17. Recidiva şi modalităţile ei.

18. Concursul de infracţiuni –forma a pluralităţii de infracţiuni

19. Calificarea după elementele componenţei de infracţiune.

20. Închisoarea – categorie pedeapsă penală.

21. Pedepsele complementare în Codul Penal al RM.

22. Individualizarea pedepselor: aspecte generale.

23. Circumstanţele atenuante: concept, caracteristică, efecte.

24. Circumstanţele agravante: concept, caracteristică, efecte.

25. Prescripţia în dreptul penal şi importanţa ei.

26. Cauzele care înlătură răspunderea penală sau consecinţele condamnării.

27. Amnistia şi graţierea în dreptul penal.

28. Reabilitarea şi stingerea antecedentelor penale în dreptul penal.

29. Măsurile de constrângere cu caracter medical.

30. Confiscarea specială - măsură de siguranţă în dreptul penal.

CERINŢE înaintate faţă de forma şi conţinutul referatului:

Volumul referatului nu mai mic de 10- 12 pagini scris de mână și 8-10 pagini tapate

1. Foia de titlu: Ministerul, Universitatea, Facultatea, Catedra, Tema, a elaborat, conducător

ştiinţific, localitate şi anul (Chişinău 2010)

2. Cuprinsul (planul)

3. Introducerea: aproximativ 1 pagină, se evidenţiază actualitatea şi importanţa problemei cercetate

legătura cu specialitatea

4. Conţinutul: structurat în capitole, paragrafe, şi secţiuni şi scris de mână:

Capitolul 1 ( include fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc. a problemei cercetării) 1.1.

(1.1.1., 1.1.2. etc.) 1.2. 1.3. …

Capitolul 2 (aplicare, rezultate cercetări, studii de caz, etc.) 2.1. (2.1.1., 2.1.2. etc.) 2.2. 2.3. …

Trimiterile: I variantă permisă în text după citat, ex.: [9. p.199]

II variantă permisă în subsol, ex.: 1. Palii A. Cultura comunicării. Chişinău: Epigraf, 1999. p. -

199.

5. Concluzii generale şi recomandări (aproximativ 1 pagină)

6. Referinţe bibliografice: nu mai puţin de 5 surse

15

IX. EVALUAREA DISCIPLINEI

1. Evaluarea curentă se va realiza prin susţinerea referatelor, analiza

studiilor de caz, aprecierea în rezultatul participării active la discuţiile din

cadrul seminarului şi pe parcursul semestrului se organizează 2 lucrări de

control (testări), cum ar fi:

Lucrarea 1

1. Caracteristica generală a dreptului penal.

a. Definiţi conceptul şi caracteristicile dreptului penal.

b. Determinaţi sistemul dreptului penal.

c. Determinaţi conexiunea dreptului penal cu celelalte ramuri de drept.

2. Legea penală.

a. Noțiunea de aplicare a legii penale.

b. Forma de asistenţă juridică internaţională in materia penală

c. Determinaţi felurile de interpretare a legii penale.

Lucrarea 2

1. Starea de extremă necesitate.

a. Relataţi despre noţiunea şi locul stării de extremă.

b. Enumeraţi şi caracterizaţi condiţiile în care acţiunea comisă în stare

de extremă necesitate este legală.

c. Decideţi asupra asemănărilor şi deosebirilor dintre legitima apărare şi

starea de

extrema necesitate.

2. Formele participaţiei.

a. Descrieţi formele participaţiei.

b. Comparaţi grupul criminal organizat cu organizaţia criminală.

c. Estimaţi pericolul social al fiecărei forme a participaţiei.

16

2. Evaluarea sumativă se va realiza luându-se în consideraţie evaluările

curente (ponderea de 0,6) şi evaluarea finală (0,4) care se va materializa

într-un examen scris sau verbal incluzând subiecte componente ale

cursului cu teste, de exemplu:

Testul nr. 1

Subiectul I: Răspunderea penală a participanţilor la infracţiune.

1.1. Relataţi despre temeiul răspunderii penale a participanţilor la infracţiune.

1.2. Determinaţi particularităţile răspunderii penale a participanţilor la

infracţiune în cazul excesului de autor.

1.3. Proiectaţi o situaţie în care să fie prezentă participaţia complexă.

Subiectul II: Aplicarea legii penale în spaţiu.

1.1. Principiile aplicarii legii penale in spatiu.

1.2. Forma de asistenţă juridică internaţională in materia penală

1.3. Extradarea.

Subiectul III:

Arsene, care avea un copil de 5 ani, a divorţat. Cu scopul de a se sustrage de

la plata pensei alimentare, a plecat la lucru în altă localitate. Dar acţiunea

întreprinsă nu i-a reuşit. El a fost găsit şi obligat să plătească. Arseni s-a înfuriat şi

a omorât soţia şi copilul.

Există în acţiunile lui o pluralitate de infracţiuni?

Poate fi săvârşite infracţiuni ce formează un concurs real de infracţiuni

printr-o singură acţiune?

Testul nr. 2

Subiectul I: Aplicarea legii penale în spaţiu.

1.4. Principiile aplicarii legii penale in spatiu.

1.5. Forma de asistenţă juridică internaţională in materia penală

1.6. Extradarea.

Subiectul II: Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni.

1.1. Relataţi despre noţiunea şi modalităţile infracţiunii unice.

1.2. Determinaţi care este coraportul dintre infracţiunea unică şi pluralitatea de

infracţiuni.

1.3. Proiectaţi o situaţie în care să fie prezentă recidiva periculoasă.

Subiectul III:

Bucătari păstra ilegal în sertarul mesei de scris un revolcer. Într-o zi copii lui

l-au gasit şi au început să se joace cu arma. Ca rezultat unul dintre ei a fost omorât.

Conţin acţiunile lui Bucătari o pluralitate de infracţiuni?

Calificaţi acşiunel lui Bucătari?

17

X. SUBIECTE PENTRU EXAMEN

la disciplina

Drept penal (partea generală)

1. Aplicarea legii penale în timp şi spaţiu. Abordări conceptuale.

2. Norma juridico-penală.

3. Referinţe legale şi conceptuale cu privire la principiile dreptului penal.

4. Analiza juridico-penală a obiectului infracţiunii şi modalităţile lui.

5. Abordări conceptuale asupra faptei infracţională şi a trăsăturilor ei.

6. Urmările prejudiciabile şi importanţa lor la calificarea în dreptul penal.

7. Raportul de cauzalitate în dreptul penal.

8. Semnele facultative ale laturii obiective şi importanţa lor.

9. Semnele caracteristice ale subiectului infracţiunii.

10. Probleme actuale ale instituţiei infracţiunii ca fundamentală a dreptului penal.

11. Aplicarea pedepsei penale: probleme actuale.

12. Măsurile de siguranţă ca măsură distinctă.

13. Importanţa formei vinovăţiei pentru determinarea răspunderii penale şi

calificarea infracţiunilor.


15. Eroarea: referinţe istorice, clasificare, importanţă.

16. Tentativa de infracţiune. Incriminare şi sancţionare.

17. Participaţia penală. Concept şi caracterizare.

18. Participanţii la infracţiune noţiune şi referinţe doctrinare şi practice.

19. Felurile şi formele participaţiei penale.

20. Răspunderea penală a participanţilor la infracţiune.


22. Legitima apărare. Aspecte de doctrina şi practică.

23. Starea de extremă necesitate – caz care înlătură caracterul penal al faptei.

24. Reţinerea infractorului nou caz care înlătură caracterul penal al faptei.

25. Constrângerea fizică sau psihică noţiuni şi concepte.


27. Reglementarea instituţiei liberării de răspundere penală în Codul Penal al RM.

28. Abordări asupra pluralităţii de infracţiuni şi formele ei.

29. Recidiva şi modalităţile ei.


31. Concursul de infracţiuni –forma a pluralităţii de infracţiuni

32. Calificarea după elementele componenţei de infracţiune.

33. Conceptul şi scopul pedepsei penale.

34. Sistemul pedepselor în Codul Penal. Categoriile pedepselor.

18

35. Sancţiunile aplicabile minorilor infractori: măsuri educative şi pedepse.

36. Închisoarea – categorie pedeapsă penală.

37. Pedepsele complementare în Codul Penal al RM.

38. Individualizarea pedepselor: aspecte generale.

39. Circumstanţele atenuante: concept, caracteristică, efecte.

40. Circumstanţele agravante: concept, caracteristică, efecte.

41. Aplicarea pedepsei în cazul unui cumul de sentinţe.

42. Liberarea de pedeapsa penală – noţiune şi categorii.

43. Condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

44. Prescripţia în dreptul penal şi importanţa ei.

45. Cauzele care înlătură răspunderea penală sau consecinţele condamnării.

46. Amnistia şi graţierea în dreptul penal.

47. Reabilitarea şi stingerea antecedentelor penale în dreptul penal.

48. Măsurile de constrângere cu caracter medical.

49. Semnele facultative ale laturii subiective a infracţiunii. Importanţa lor.

50. Confiscarea specială - măsură de siguranţă în dreptul penal.

51. Vinovăţia şi formele ei: probleme teoretice şi practice.

52. Influenţa motivului comportamentului infracţional asupra stabilirii gradului de

vinovăţie.

53. Măsurile alternative privaţiunii de libertate.

54. Răspunderea penală a persoanelor care au comis infracţiuni în stare de ebrietate.

55. Răspunderea penală a persoanelor care au comis infracţiuni în stare de afect.

56. Infracţiunea neconsumată şi abordări conceptuale asupra tentativei de

infracţiune.

57. Forme de asistenţă juridică internaţională în materie penală.

58. Răspunderea penală ca mijloc de realizare a principiilor dreptului penal.

XI. TEMATICA TEZELOR DE LICENŢĂ

la disciplina

Drept penal (partea generală)

1. Infracţiunea – instituţiei fundamentală a dreptului penal.

2. Liberarea de răspundere penală.



5. Legitima apărare. Aspecte de doctrina şi practică.

6. Starea de extremă necesitate – caz care înlătură caracterul penal al faptei.

7. Reţinerea infractorului – caz care înlătură caracterul penal al faptei.

19

XII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Comentarii:

1. A. Barbăneagră. Codul penal al Republicii Moldova Comentariu,. Chisinau: Sarmis 2009.

860 p.

2. Explicaţii teoretice ale Codului penal român. Partea Generală. Vol. I / Dongoroz V., Fodor I.,

Oancea I., Iliescu N., Bulai C., Stănoiu R., Kahane S. - Bucureşti: Editura Academiei

Republicii Socialiste România, 1969. – 436 p.

3. Комментарий к Уголовному кодексу Российской Федерации /Под ред. Бойко А.И. -

Ростов-на-Дону: Феникс, 1996. – 734 c.

4. Комментарий к Уголовному кодексу Российской Федерации /Под ред. Кузнецовой

Н.Ф. - Москва: Зерцало, 1998. – 878 c.

5. Комментарий к Уголовному кодексу Российской Федерации /Под ред. Наумова А.В. -

Москва: Юристъ, 1996. – 822 c.

6. Комментарий к Уголовному кодексу Российской Федерации /Под ред. Радченко В.И.,

Михлинa А.С., Шмаровa И.В. - Москва: Вердикт, 1996. – 646 c.

7. Комментарий к Уголовному кодексу Российской Федерации /Под ред. Скуратова

Ю.И., Лебедева В.М. - Москва: НОРМА - ИНФРАМ, 1998. – 814 c.

Monografii, manuale, tratate, ediţii periodice

1. Anghel I., Anghel V. Răspunderea în dreptul internaţional. - Bucureşti, 1998.

2. Antoniu G. Din nou despre conţinutul infracţiunii // Revista română de drept, 1982, nr.5.

3. Antoniu G. Raportul de cauzalitate în dreptul penal. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1968.

4. Antoniu G. Răspunderea penală a persoanei juridice // Revista de drept penal, 1996, nr.1.

5. Antoniu G. Tentativa (doctrină, jurisprudenţă, drept comparat). - Bucureşti: Editura Societăţii

Tempus, 1995.

6. Antoniu G. Unele reflecţii cu privire la tentativă în cazul infracţiunii complexe. Bucureşti,

1983.

7. Antoniu G. Vinovăţia penală. - Bucureşti: Editura Academiei Române, 1995.

8. Aramă E. Istoria dreptului românesc. - Chişinău, 1995.

9. Baciu Gh. Medicina legală. - Chişinău: Ştiinţa, 1995.

10. Barac L. Răspunderea şi sancţiunea juridică. - Bucureşti: Lumina Lex, 1997.

11. Barbu C. Aplicarea legii penale în spaţiu şi timp. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1972.

12. Basarab M. Drept penal. Partea generală. Vol. I. - Iaşi: Chemarea, 1992.

13. Berger V. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. -Bucureşti:-Editura Institutul

român pentru drepturile omului. 1997.

14. Boroi A. Drept penal. Partea Generală. - Bucureşti: All Beck, 1999.

15. Botnaru S. Deosebirile dintre măsurile educative aplicabile minorilor infractori în Republica

Moldova şi România // Analele Ştiinţifice ale USM., Facultatea de drept, Serie nouă,

1998, nr.1.

16. Botnaru S. Eroarea în dreptul penal // Analele Ştiinţifice ale USM. Vol.I. -Chişinău, 2001.

17. Botnaru S. Extrema necesitate – cauză care înlătură caracterul penal al faptei // Analele

Ştiinţifice ale USM. Vol.I, Seria “Ştiinţe socioumanistice”. - Chişinău, 2001.

18. Botnaru S. Instituţia legitimei apărări şi rolul ei în lupta împotriva criminalităţii în condiţiile

actuale. - Chişinău: Editura Universităţii de Criminologie, 2002.

19. Botnaru S. Noţiunea şi natura juridică a măsurilor de siguranţă // Analele Facultăţii de Drept,

2002.

20. Botnaru S. Prezentare comparativă privind regimul penal al infractorilor minori în dreptul

penal al României şi în dreptul penal al Republicii Moldova // Analele Ştiinţifice ale

USM. Vol.I, Seria „Ştiinţe socioumanistice”. -Chişinău, 2000.

20

21. Botnaru S. Răspunderea penală a minorilor. Propuneri de lege ferenda. - Editura Universităţii

de Criminologie, 2002.

22. Botnaru S. Răspunderea penală a persoanelor juridice în dreptul belgian // Analele Ştiinţifice

ale USM, 2003.

23. Botnaru S. Răspunderea penală a persoanelor juridice în dreptul penal al Republicii Moldova

// Analele Facultăţii de Drept, 2002.

24. Botnaru S., Roşculeţ L. Cazul fortuit în practica medicală // Revista Naţională de Drept,

2003, nr.3.

25. Braunştein B. Cu privire la tratamentul juridic al concursului de infracţiuni. - Iaşi, 1967.

26. Brezeanu O. Minorul şi legea penală. - Bucureşti: All Beck, 1998.

27. Brînză L. Noţiunea de reabilitare a persoanei în procesul penal //Analele Ştiinţifice ale USM.

Vol.I. Seria „Ştiinţe Socioumanistice”. - Chişinău, 2000.

28. Bulai C. Graţierea condiţionată şi liberarea condiţionată //Revista de drept penal, 1994, nr.2.

29. Bulai C. Manual de drept penal. Partea Generală. - Bucureşti: All, 1997.

30. Bulai C., Filipaş A., Mitrache C. Instituţii de drept penal. - Bucureşti: TREI, 2001.

31. Butiuc C. Elemente de drept penal. - Bucureşti: Lumina LEX, 1998.

32. Butiuc C. Infracţiunea complexă. Studii juridice. - Bucureşti: All Beck, 1999.

33. Cantemir D. Descrierea Moldovei. - Chişinău, 1957.

34. Carpov T. Coparticiparea la săvârşirea infracţiunii. - Chişinău: Cartea Moldovenească, 1986.

35. Cernea E., Molcuţ E. Istoria statului şi dreptului românesc. – Bucureşti, 1998.

36. Ciuncan D. Unele consideraţii privind săvârşirea infracţiunii de mai multe persoane. -

Bucureşti, 1983.

37. Cuturier Gerard. Repartition des responsabilités entre personnes morales et personnes

phisiques // Revue des Sociétés.-1993.-No.2.- P.307.

38. Daneş Şt. Înlocuirea răspunderii penale. - Bucureşti: Ştiinţa, 1970.

39. Daneş Şt., Papadopol V. Individualizarea juridică a pedepselor. - Bucureşti: Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1995.

40. Derşidan C., Abraham P. Dicţionar de termeni juridici. - Bucureşti: Naţional, 2000.

41. Diaconescu I. Curs de drept internaţional public. - Bucureşti: Casa de editură şi presă

“Şansa” SRL, 1993.

42. Diaconu D. Curtea penală internaţională, istorie şi realitate. - Bucureşti: All Beck, 1999.

43. Dima T. Drept penal. Partea Generală. Vol.I-II. - Bucureşti: Lumina Lex, 2001.

44. Dintilhac J-P. Des peines et de leur execution // Les PA.-1996.- No.149.

45. Dobrinoiu V., Pascu I. Convenţia şi legea penală //Revista de drept penal. 1995, nr.2.

46. Dobrinoiu V., Pascu I., Molnar I., Nistoreanu Gh., Boroi A., Lazăr V. Drept penal. Partea

Generală. - Bucureşti: Europa Nova, 1999.

47. Donnedeieu de Vabres H. Traité élémentaire de droit criminel et de legislation pénale

comparée. - Paris: Sirey, 1947.

48. Floareş C. Acte preparatorii. Tentativa şi infracţiunea consumată. - Bucureşti, 1960.

49. Florea C. Vinovăţia şi pedeapsa penală. - Chişinău: Cartea Moldovenească, 1987.

50. Florea C. Pedeapsa penală. Scopurile şi aplicarea ei // Analele Ştiinţifice ale USM. Facultatea

de drept, Chişinău, 1998, nr.1.

51. Florea C., Carpov T. Subiectul şi latura subiectivă a infracţiunii. - Chişinău, 1974.

52. Florea C.N. Infracţiunea, vinovăţia şi circumstanţele ce înlătură caracterul penal al faptei. -

Chişinău, 1994.

53. Florea C.N., Carpov T.I. Noţiunea de infracţiune şi aplicarea pedepsei. – Chişinău, 1976.

54. Giurgiu N. Legea penală şi infracţiunea (doctrină, legislaţie, practică judiciară). - Iaşi: Gama,

1998.

55. Giurgiu N. Răspunderea şi sancţiunile de drept penal. - Focşani: Neuron, 1995.

56. Gladchi Gh. Conceptul şi structura personalităţii infractorului // Revista Naţională de Drept,

2002, nr.3.

21

57. Grama M. Participanţii la infracţiune şi particularităţile răspunderii lor. – Chişinău: CEP

USM, 2004.

58. Grama M., Botnaru S. Participaţia la infracţiunile săvârşite cu vinovăţie dublă // Revista

Naţională de Drept, 2003, nr.5.

59. Grosu V. Persoana juridică şi problematica subiectului în dreptul penal // Revista Naţională

de Drept, 2001, nr.3.

60. Grosu V. Vârsta răspunderii penale a individului în perspectivă comparativă // Analele

Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe socioumanistice”. Vol.I. -

Chişinău: CE USM, 2004.

61. Grosu V. Persoana juridică şi pedeapsa penală // Revista Naţională de Drept.-2002, nr.4 (19).

62. Ionescu I. Graţierea condiţionată. Totalizare şi contopire // Revista de drept penal, 1994, nr.2.

63. Ionescu V. Legitima apărare şi starea de necesitate. - Bucureşti, 1972.

64. Jakobs G. Derecho penal. Parte general. Fundamentos y teoria de la imputacion. Madrid:

Marcial Pons ediciones juridicas, 1997.

65. Jidveian V. Raportul de cauzalitate în dreptul penal. Aspecte practice. – Alba-Iulia:

Mesagerul, 1995.

66. Loghin O. Raportul juridic penal şi răspunderea penală // Analele Ştiinţifice ale Universităţii

Al. I. Cuza, Tomul XXIV, 1978.

67. Macari I. Aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical // Revista Naţională de

Drept, 2002, nr.2.

68. Macari I. Infracţiunea şi semnele ei // Revista Naţională de Drept, 2002, nr.5.

69. Macari I. Referitor la cauzele ce înlătură caracterul penal al faptei // Revista Naţională de

Drept, 2001, nr.10.

70. Mancaş R. Tentativa. - Timişoara: Helicon, 1996.

71. Martin D. Conceptul şi trăsăturile pedepsei penale // Analele Ştiinţifice ale USM. Vol.I, Seria

“Ştiinţe socioumanistice” - Chişinău, 2001.

72. Martin D. Munca neremunerată în folosul comunităţii // Analele Ştiinţifice ale Universităţii

de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe socioumanistice”. Vol.I.- Chişinău: CE USM, 2001.

73. Mîndru I. Amnistia şi graţierea. – Bucureşti: ALL, 1998.

74. Mircea I. Temeiul răspunderii penale în Republica Socialistă România. - Bucureşti: Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987.

75. Mitrache C. Drept penal român. Partea Generală. Ed. a III-a. - Bucureşti: Şansa, 1997.

76. Moraru V. Confiscarea lucrurilor care au fost date pentru a determina săvârşirea unei

infracţiuni sau pentru a-l răsplăti pe infractor // Revista Naţională de Drept, 2000, nr.10-11.

77. Moraru V. Confiscarea lucrurilor produse prin fapta prevăzută de legea penală // Revista


78. Moraru V. Confiscarea specială ca măsură de siguranţă cu caracter patrimonial // Analele

Ştiinţifice ale USM. Vol.I, Seria "Ştiinţe socioumanistice“. - Chişinău, 2000.

79. Moraru V. Confiscarea specială în dreptul penal. - Chişinău: Sirius. 2001.

80. Mureşan A., Basarab M. Unele probleme ale raportului de cauzalitate în dreptul penal. -

Cluj, 1961.

81. Oancea I. Tratat de drept penal. Partea Generală. - Bucureşti: All, 1995.

82. P. Le Cannu. Les sanctions applicables aux personnes morales en raison de leur

responsabilité pénale // Les PA, 1993, no.120.

83. Papadopol V., Pavel D. Formele unităţii infracţionale în dreptul penal român. - Bucureşti:

Şansa, 1992.

84. Pivniceru M. Răspunderea penală în dreptul internaţional. - Bucureşti: Polidrom, 1999.

85. Poenaru Iu. Pedeapsa cu moartea: “pro” sau “contra”. - Bucureşti: Lumina Lex, 1994.

86. Pop O. Aplicarea şi executarea măsurii educative a internării minorului infractor într-un

centru de reeducare. - Timişoara: Mirton, 2003.

87. Pop O. Rolul şi locul individualizării sancţiunilor în cadrul politicii penale // Revista


22

88. Pop O. Scurt istoric al noţiunii de individualizare a pedepsei // Revista Naţională de Drept,

2000, nr.10-11.

89. Popescu D. Circumstanţele atenuante şi circumstanţele agravante – criteriu de bază al

individualizării şi aplicării pedepsei penale // Analele Ştiinţifice ale USM. Vol.I, Seria

“Ştiinţe socioumanistice”. - Chişinău, 2001.

90. Popescu D. Problemele aplicării pedepsei penale în cazul cumulului de infracţiuni //

Conferinţa corpului didactico-ştiinţific “Bilanţul activităţii Ştiinţifice a USM pe anii

1998/99”. Rezumatele comunicărilor. Ştiinţe socioumane. - Chişinău, 2000.

91. Şavga A. Conceptul de infracţiune consumată // Analele Ştiinţifice ale USM. Vol.I. Seria

“Ştiinţe socioumanistice”. - Chişinău, 2001.

92. Şavga A. Modalităţi speciale ale pregătirii de infracţiune // Revista Naţională de Drept, 2001,

nr.1.

93. Şavga A. Delimitarea actelor preparatorii de actele de executare //Analele Ştiinţifice ale

Universităţii de Stat din Moldova. Seria “Ştiinţe socioumanistice”. Vol. I. - Chişinău,

2001.

94. Şavga A. Infracţiunea – fapt epuizat /Revista Naţională de Drept, 2001, nr.4(7).

95. Şavga A. Conceptul fazelor de desfăşurare a activităţii infracţionale şi formele infracţiunii

//Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria “Ştiinţe

socioumanistice”. Vol. I. - Chişinău, 2002.

96. Şavga A. Pregătirea de infracţiune – o formă incriminată şi sancţionată de legea penală //

Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria “Ştiinţe socioumanistice”.

Vol. I. - Chişinău, 2002.

97. Sima C. Codul penal adnotat. - Bucureşti: Lumina Lex, 2000.

98. Sima C. Măsurile de siguranţă în dreptul penal contemporan. - Bucureşti: All Beck, 1999.

99. Stănoiu R.M. Asistenţa juridică internaţională în materie penală. - Bucureşti, 1975.

100. Stănoiu R., Griga I., Dianu T. Drept penal. Partea Generală. - Bucureşti, 1992.

101. Streteanu F., Chiriţă R. Răspunderea penală a persoanei juridice. – Bucureşti: ROSETTI,

2002.

102. Streteanu F. Concursul de infracţiuni. - Cluj-Napoca: Lumina Lex, 1999.

103. Trainin A.N. Teoria generală a conţinutului infracţiunii. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică,

1959 (ediţia română).

104. Tulbure A. Fapta care nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni şi înlocuirea

răspunderii penale // Revista Naţională de Drept, 1996, nr.2.

105. Ţurcan I. Obiectul material al infracţiunii luarea de mită // Revista Naţională de Drept,

2001, nr.9.

106. Ţureanu C. Răspunderea juridică pentru faptele penale săvârşite de minori. -

Bucureşti, 1995.

107. Ulianovschi X. Participaţia penală. - Chişinău, 2000.

108. Ulianovschi X. Răspunderea penală a persoanelor juridice // Revista Naţională de Drept,

2002, nr.2.

109. Ulianovschi X. Răspunderea penală a minorilor // Revista Naţională de Drept, 2002, nr.3.

110. Ungureanu A. Drept penal. Partea Generală. - Bucureşti: Lumina Lex, 1995.

111. Zolyneak M. Drept penal. Partea Generală. Vol. II (p.139-653); Vol. III. (p.789-1095). -

Iaşi: Chemarea, 1993.

112. Zolyneak М., Michinici М. Drept penal. Partea Generală. - Iaşi: Chemarea, 1999.

113. Аликперов Х. Освобождение от уголовной ответственности. -

Москва-Воронеж: НПО МОДЭК, 2001.

114. Аликперов Х. Преступность и компромисс. - Баку, 1992.

115. Антонян Ю.М., Бородин С.В. Преступность и психические аномалии. - Москва,

1987.

116. Астеммиров З.А. Проблемы теории уголовной ответственности и наказания. -

Махачкала, 1987.

23

117. Бажанов М.И. Назначение наказания по советскому уголовному праву. - Киев,

1980.

118. Баландин В.Н. Эффективность освобождения от отбывания наказания при

условном осуждении и отсрочка приговора. - Свердловск, 1998.

119. Баулин Ю.В. Обстоятельства, исключающие преступность деяния. - Харьков, 1991.

120. Баулин Ю.В. Право граждан на задержание преступника. - Харьков, 1986.

121. Блум М., Тилле А. Обратная сила закона. - Москва, 1969.

122. Блум М.И. Время и место совершения преступления. - Москва, 1974.

123. Блум М.И. Действие советского уголовного закона в пространстве. - Рига, 1974.

124. Бойцов А., Волженкин Б. Уголовный закон: действие во времени и пространстве. -

Санкт-Петербург, 1993.

125. Болдырев С.В., Галкин В.М. Уголовно-правовая норма и состав преступления. -

Москва, 1977.

126. Ботнару С. Мотив преступления //Закон и жизнь, 2003, №4.

127. Ботнару С. Некоторые проблемы неосторожной формы вины // Закон и жизнь,

2003, №4.

128. Брайнин Я. Уголовная ответственность и еѐ основание в советском уголовном

праве. - Москва: Юридическая литература, 1963.

129. Бузынова С.П. Множественность преступлений и ее виды. - Москва, 1988.

130. Бурчак Ф. Соучастие: социальные, криминологические и правовые проблемы. -

Киев, 1986.

131. Ветров Н.И. Уголовное право. Часть Общая. - Москва: ЮНИТИ-ДАНА, Закон и

право, 1999.

132. Волков Б.С. Мотив и квалификация преступлений. - Казань, 1968.

133. Воробьева Т., Гальперин И. О назначении наказания по нескольким приговорам. -

Москва, 1978.

134. Ворошилин В., Кригер Г. Субъективная сторона преступления. - Москва: Изд-во

МГУ, 1987.

135. Вышевский Ю., Марцев А. Наказание и его назначение. - Омск, 1975.

136. Голиков В. Погашение и снятие судимости по советскому уголовному праву. -

Харьков, 1979.

137. Головко Л.В. Классификация оснований освобождения от уголовной

ответственности // Законность, 1998, №11.

138. Головко Л.В. Новые основания освобождения от уголовной ответственности и

проблемы их процессуального применения // Государство и право, 1997, №8.

139. Головко Л.В. Прекращение уголовного дела в связи с деятельным раскаянием //

Законодательство, 1999, №1.

140. Гонтарь И.Я. Преступление и состав преступления как явление и понятие в

уголовном праве. -Владивосток, 1997.

141. Григорьев В.А. Соучастие в преступлении по уголовному праву Российской

Федерации. -Уфа, 1995.

142. Гришаев П., Кригер Г. Соучастие по уголовному праву. - Москва, 1956.

143. Гузун В. Формы соучастия в преступлении. - Москва, 1975.

144. Дагель П. Условия установления уголовной наказуемости. - Москва, 1975.

145. Дагель П., Котов Д. Субъективная сторона преступления и ее установление. -

Воронеж, 1974.

146. Долиненко Л. Практика назначения судами более мягкого наказания чем

предусмотрено законом. - Омск, 1978.

147. Долиненко Л. Система обстоятельств смягчающих ответственность в истории

советского уголовного права. - Москва, 1975.

148. Драпкин Л.Я., Уткин М.С. Понятие и структура способа совершения преступления.

- Омск, 1978.

24

149. Дурманов Н. Д. Стадии совершения преступления по советскому уголовному

праву. - Москва: Госюриздат, 1955.

150. Жордания И.М. Структура и правовое значение способа совершения преступления.

- Тбилиси, 1977.

151. Забрянский Г.И. Социология преступности несовершеннолетних. - Минск, 1997.

152. Здравомыслов Б.В. Уголовное право Российской Федерации, Часть Общая. -

Москва: Юристь, 1999.

153. Зелидов С.И. О понятии судимости // Правоведение, 1974, №2.

154. Зелидов С. Последствия применения акта амнистии // Правоведение, 1978, №4.

155. Зелидов С.И. Освобождение от наказания. - Москва, 1989.

156. Зелинский А. Квалификация повторных преступлений. - Волгоград, 1976.

157. Зельдов С. Уголовно-правовые последствия судимости. - Орджоникидзе, 1986.

158. Землюков С.В. Уголовно-правовые проблемы преступного вреда. -

Новосибирск, 1991.

159. Иванов Н.Г. Понятие и формы соучастия в уголовном праве. - Саратов: СГУ, 1991.

160. Игнатов А.Н., Костарева Т.А. Уголовная ответственность и состав преступления.

Лекция. - Москва, 1996.

161. Ильхамов А. Преступная неосторожность. - Москва, 1983.

162. Истомин А.Ф. Общая часть уголовного права. - Москва: Инфра-М, 1997.

163. Ищенко А. Назначение наказания по Уголовному кодексу Российской Федерации. -

Москва: Юрлитинформ, 2002.

164. Кoзаченко И.Я., Незнамов З.А. Уголовное право, Часть Общая.- Москва: НОРМА-

ИНФРА, 1998.

165. Кара Ю., Флоря В. Психические аномалии: опыт уголовно-правового исследования

// Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe

socioumanistice”. Vol.I. - Chişinău: CE USM, 2002.

166. Карпец И. Социальные аспекты применения наказания, связанного с лишением

свободы // Советская юстиция, 1976.

167. Карпушин М.П., Курляндский В.И. Уголовная ответственность и состав

преступления. - Москва: Юридическая литература, 1974.

168. Квашиш В. Преступная небрежность. - Владивосток, 1986.

169. Келина С.Г., Кудрявцев В.Н. Принципы советского уголовного права. - Москва,

1988.

170. Кириченко В.Ф. Значение ошибки по советскому уголовному праву. - Москва:

Изд-во Академии Наук СССР, 1952.

171. Ковалев М.И. Понятие преступления в советском уголовном праве. -

Свердловск, 1987.

172. Ковалев М.И. Соучастие в преступлении. - Екатеринбург, 1999.

173. Козак В. Вопросы теории и практики крайней необходимости. - Саратов, 1981.

174. Козак В. Понятие и пределы крайней необходимости. - Москва, 1975.

175. Козак В. Проблема уголовной ответственности за преступления совершенные при

превышении пределов крайней необходимости. - Куйбышев, 1978.

176. Козаченко И. Я., Незнамов З. А. Уголовное право. Часть Общая.- Москва: ИНФРА

- М, 1997.

177. Козлов А. Учение о стадиях преступления. - Санкт-Петербург: Юридический центр

Пресс, 2002.

178. Козлов А.П. Механизмы построения уголовно-правовых санкций. - Красноярск,

1998.

179. Козлов А.П. Соучастие. Традиции и реальность. - Санкт-Петербург, 2001.

180. Козоркин И.Д. Уголовное законодательство зарубежных стран /Англии, США,

Франции, Германии, Японии/. - Москва: Зерцало, 1999.

25

181. Коммисаров В., Якулов Р. Уголовное наказание в вопросах и ответах. -

Москва: Зерцало, 1998.

182. Коржанский Н. Квалификация преступления при ошибке в объекте и предмете

посягательства. - Москва, 1974.

183. Коржанский Н.И. Объект и предмет уголовно-правовой охраны. – Москва, 1980.

184. Коржанский Н.И. Предмет преступления. - Волгоград, 1996.

185. Kрасиков Ю, Алакаев А. Уголовное прво. Часть Общая. Курс лекций.

Множественность преступлений. - Moscova: Норма. 1996.

186. Красиков Ю.А. Назначение наказания. - Москва, 1991.

187. Кривоченко Л.Н. Классификация преступлений. - Харьков, 1979.

188. Кригер Г. Добровольный отказ от совершения преступления. - Москва, 1975.

189. Кригер Г.А., Кузнецова Н.Ф. Новое уголовное законодательство и его научно-

практическое значение // Советское государство и право, 1984, №1.

190. Кругликов Л.Л. Уголовное право России. Часть Общая. - Москва: БЕК, 2000.

191. Кругликов Л. Смягчающие и отягчающие ответственность обстоятельства в

уголовном праве. - Воронеж, 1985.

192. Кругликов Л., Васильевский А. Дифференциация ответственности в уголовном

праве. - Санкт-Петербург: Юридический центр Пресс, 2003.

193. Кудрявцев В.Н., Наумов А.В. Российское уголовное право. Часть Общая. - Москва:

СПАРК, 1997.

194. Кудрявцев В.Н. Общая теория квалификации преступлений. - Москва: Юристь,

1999.

195. Кудрявцев В.Н., Келина С.Г. Уголовный закон: опыт теоретического

моделирования. – Москва: Наука, 1987.

196. Кудрявцев В.Н., Наумов А.В. Учебник уголовного права, Часть Общая. - Москва:

Спарк, 1996.

197. Кузнецова Н.Ф. Ответственность за приготовление к преступлению и покушение

на преступление по советскому уголовному праву. - Москва: Изд-во МГУ, 1958.

198. Кузнецова Н.Ф. Значение преступных последствий в советском уголовном праве. –

Москва, 1958.

199. Кузнецова Н.Ф. Новое уголовное право России. Часть Общая. - Москва: Зерцало

ТЕИС, 1996.

200. Кузнецова Н.Ф. Состав преступления / спорные вопросы // Вестник Московского

университета. Серия «Право», 1997, №4.

201. Кузнецова Н.Ф., Тяжков И.М. Курс уголовного права. Часть Общая, в 2-х томах. -

Москва: Зерцало, 1999.

202. Магомедов А.А. Правовые последствия освобождения от уголовной

ответственности. - Саратов, 1994.

203. Маликов Н. Условно-досрочное освобождение от наказания и замена его более

мягким // Советская юстиция, 1978, №19.

204. Мальков В. Множественность преступлений и ее формы по советскому уголовному

праву, - Казань, 1982 .

205. Мальков В.П. Совокупность преступлений. - Казань, 1974.

206. Мальков В.П., Тимершин Х.А. Множественность преступлений. - Уфа, 1995.

207. Мальков В.П. Состав преступления в теории и законе // Государство и право, 1996,

№7.

208. Марогулова И. Амнистия и помилование: актуальные проблемы //Уголовное право,

1997, №4.

209. Марцев А. Уголовная ответственность как средство предупреждения. - Омск, 1980.

210. Медведев А.М. Пределы действия Уголовного кодекса Российской Федерации. -

Москва: Юридическая литература, 1998.

26

211. Михеев Р.И. Проблемы вменяемости и невменяемостии в советском уголовном

праве. - Владивосток, 1983.

212. Михлин А.С. Общая характеристика осужденных. - Москва, 1991.

213. Михлин А.С. Проблемы досрочного освобождения от отбывания наказания. -

Москва, 1982.

214. Молейна М.Н. Юридическая идентификация медицинской ошибки. - Москва,

1984.

215. Молодцов Н.С. Состав преступления как основание уголовной ответственности. -

Москва, 1975.

216. Морозов Г.В., Печерникова Т.П., Шостакович Б.В. Методические проблемы

вменяемости – невменяемости. Проблемы вменяемости в судебной психиатрии. -

Москва, 1983.

217. Мясников О.А. Смягчающие и отягчающие обстоятельства в теории,

законодательстве и судебной практике. - Москва: Юрлитинформ, 2002.

218. Назаренко Г.В. Невменяемость в уголовном праве. - Орел, 1993.

219. Нерсесянц В. Ответственность за неосторожные преступления. - Санкт-Петербург:

Юридический центр Пресс, 2002.

220. Нерсесянц В.А. Неосторожные преступления. - Красноярск, 1991.

221. Никифоров А. Совокупность преступлений. - Москва, 1965.

222. Никифоров Б.С. Объект преступления по советскому уголовному праву. -

Москва, 1960.

223. Никифоров Б.С. Субъективная сторона в формальных преступлениях. -

Москва, 1971.

224. Ной И.С. Новое в трактовке основных уголовно-правовых понятий // Советское

государство и право, 1982, №7.

225. Нуртаев Р.Т. Борьба с неосторожными видами преступлений. - Алма-Ата, 1990.

226. Павлов В., Субьект преступления и уголовная ответственность. - Санкт-Петербург:

Лань, 2000.

227. Панько К. Добровольный отказ от совершения преступления по советскому

уголовному праву. - Воронеж, 1975.

228. Погребняка И.Г. Квалификация составных преступлений // Советская юстиция,

1970.

229. Помелкин В.В. Социальная и уголовная ответственность. - Красноярск, 1990.

230. Прохоров В., Крапачев Н., Тарбагаев А. Механизм уголовно-правового

регулирования: норма, правоотношение, ответственность. - Краснодар, 1989.

231. Прохоров В.С. Преступление и ответственность. - Ленинград, 1984.

232. Рагимов И. Воспитательное значение наказания и его содержание. - Москва, 1977.

233. Рарог А. Вина в советском уголовном праве. - Саратов, 1987.

234. Рарог А. Квалификация преступлений по субъективным признакам. - Санкт-

Петербург: Юридический центр Пресс, 2003.

235. Рарог А.И., Степалин В.П. Уголовное право. Часть Общая в вопросах и ответах. -

Москва: Юристь, 2001.

236. Ретюньских И. Условное осуждение к лишению свободы с обязательным

привлечением к труду. - Воронеж, 1977.

237. Рыбальская В.Я. Уголовно-правовое, уголовно-процессуальное и

виктимологическое понятие потерпевшего. - Москва, 1976.

238. Сабанин С. Амнистия и помилование в уголовном законодательстве России

//Государство и право, 1995, №11.

239. Санталов А. Теоретические вопросы уголовной ответственности. - Ленинград,

1982.

240. Сигалов Л. Юридические предпосылки, состав и понятие уголовной

ответственности. - Свердловск, 1997.

27

241. Скибицкий Ю. Освобождение от уголовной ответственности и отбывания

наказания. - Киев, 1987.

242. Скрябин М.А. Общие начала назначения наказания и их применение к

несовершеннолетним. - Казань, 1988.

243. Стручков Н. Назначение наказания при совокупности преступлений. - Москва,

1957.

244. Стручков Н. Уголовная ответственность и ее реализация в борьбе с преступностью.

- Саратов, 1987.

245. Сундуров Ф.П. Лишение свободы и социально-психологические предпосылки его

эффективности. - Казань, 1980.

246. Таганцев Н.С. Русское уголовное право. Часть Общая. Том.I. - Тула: Автограф,

2001.

247. Тадевосян З. Штраф как мера наказания. - Ереван, 1978.

248. Тарбагаев А. Понятие и цели ответственности. - Красноярск, 1996.

249. Таргабаев А.Н. Ответственность в уголовном праве. - Красноярск, 1994.

250. Таций В.Я. Объект и предмет преступления по советскому уголовному праву. –

Харьков, 1982.

251. Тельнов П.Ф. Ответственность за соучастие в преступлении. - Москва, 1974.

252. Тер-Акопов А. Добровольный отказ от совершения преступления. - Москва, 1982.

253. Тер-Акопов А.А. Бездействие как форма преступного поведения. – Москва, 1980.

254. Тилле А. Время, пространство, закон: действие советского закона во времени и в

пространстве. - Москва, 1965.

255. Тимейко Г.В. Общее учение об объективной стороне преступления. -

Ростов-на-Дону, 1977.

256. Тишкевич И.С. Приготовление и покушение по советскому уголовному праву

(понятие и наказуемость). - Москва: Госюриздат, 1958.

257. Ткачевский Ю. Давность в советском уголовном праве. - Москва, 1978.

258. Ткачевский Ю.М. Замена наказания в процессе исполнения. - Москва, 1982.

259. Ткачевский Ю.М. Освобождение от отбывания наказания. - Москва, 1970.

260. Ткаченко В. Необходимая оборона по уголовному праву. - Москва, 1979.

261. Ткаченко В. Отграничение необходимой обороны от крайней необходимости. -

Москва, 1979.

262. Ткаченко В. Ответственность за превышение пределов необходимой обороны. -

Москва, 1977.

263. Ткаченко В. Понятие и виды покушений на преступление. - Москва, 1976.

264. Ткаченко В. Правовые последствия причинения вреда при необходимой обороне. -

Москва, 1975.

265. Трайнин А.Н. Общее учение о составе преступления. - Москва: Госюриздат, 1957.

266. Улицкий С.Я. Принудительные меры медицинского характера. - Владивосток,

1973.

267. Устименко В.В. Специальный субъект преступления. – Харьков, 1989.

268. Утевский Б. Вина в советском уголовном праве. - Москва: Госюриздат, 1950.

269. Ушаков А. К вопросу о разграничении отдельных видов соучастников

преступления. - Москва, 1976.

270. Филимонов В. Норма уголовного права. - Санкт-Петербург: Юридический центр

Пресс, 2004.

271. Флоря К. Влияние некоторых социальных фактов на назначение наказания. -

Кишинев, 1974.

272. Флоря К. Назначение наказания с учетом причин совершенного преступления. -

Кишинев, 1980.

273. Церетели Т.В. Причинная связь в уголовном праве. - Москва, 1963.

28

274. Цымбал E. Ограниченная вменяемость: дискусионные вопросы теории и

правоприменительной практики // Уголовное право, 2002, nr.1.

275. Шаргородский М. Избранные работы по уголовному праву. - Санкт-Петербург:

Юридический центр Пресс, 2003.

276. Юшков Ю. Назначение наказания по совокупности преступлений и приговоров. -

Москва, 1975.

277. Якубов А. Обратная сила уголовного закона. - Санкт-Петербург: Юридический

центр Пресс, 2003.

278. Якубович М., Зелидов С. Классификация неосторожных преступлений в

совокупности с умышленными. - Москва, 1979.

Date post:	31-Dec-2016
Category:	Documents
Upload:	vodung
View:	231 times
Download:	4 times

CURRICULUM la disciplina „DREPT PENAL” Partea generală (I, II ...

Documents