Cuprins · 2020-01-02 · Cuprins A. Evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi...

Cuprins

A. Evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea 3

1. Colaborarea cu instituţii, organizaţii, grupuri informale care se adresează

aceleiaşi comunităţi 3

2. Analiza SWOT (analiza mediului intern şi extern, puncte tari, puncte

slabe, oportunităţi, ameninţări) 6

3. Evoluţia imaginii existente şi măsuri luate pentru îmbunătăţirea acesteia 9

4. Măsuri luate pentru cunoaşterea categoriilor de beneficiari 11

5. Grupurile-ţintă ale activităţilor instituţiei 15

6. Profilul beneficiarului actual 15

B. Evoluţia profesională a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia 16

1. Adecvarea activităţii profesionale a instituţiei la politicile culturale la nivel

naţional şi la strategia culturală a autorităţii 16

2. Orientarea activităţii profesionale către beneficiari 17

3. Analiza principalelor direcţii de acţiune întreprinse 18

C. Organizarea, funcţionarea instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau

de reorganizare, pentru o mai bună funcţionare, după caz 16

1. Măsuri de organizare internă 19

2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne 20

3. Sinteza activităţii organismelor colegiale de conducere 21

4. Dinamica şi evoluţia resurselor umane ale instituţiei (fluctuaţie, cursuri,

evaluare, promovare, motivare/sancţionare) 23

5. Măsuri luate pentru gestionarea patrimoniului instituţiei, îmbunătăţiri/

refuncţionalizări ale spaţiilor 24

6. Măsuri luate în urma controalelor, verificării/auditării din partea autorităţii

sau a altor organisme de control în perioada raportată 25

D. Evoluţia situaţiei economico-financiare a instituţiei 22

1. Analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanţul

contabil al perioadei raportate 25

2. Evoluţia valorii indicatorilor de performanţă în perioada raportată, conform

criteriilor de performanţă ale instituţiei 25

E. Sinteza programelor şi a planului de acţiune pentru îndeplinirea

obligaţiilor asumate prin proiectul de management 28

Scurtă analiză a proiectelor din cadrul programelor (eficacitatea acestora

în funcţie de răspunsul comunităţii la proiectele incluse în acestea 28

F. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu o estimare

a resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum şi a

veniturilor instituţiei ce pot fi atrase din alte surse 37

1. Proiectul de venituri şi cheltuieli pentru următoarea perioadă de raportare 40

2. Numărul de beneficiari estimaţi pentru următoarea perioadă de management 40

3. Analiza programului minimal realizat 40

CENTRUL JUDETEAN PENTRU CONSERVAREA SI PROMOVAREA CULTURII TRADITIONALE BRAILA

1

Prezentul raport de activitate a fost elaborat pentru evaluarea managementului de către Consiliul Jude\ean Brìla, denumit [n continuare

autoritatea, pentru Centrul Jude\ean pentru Conservare ]i Promovare Culturii Tradi\ionale Brìla, denumit` [n continuare Centrul, aflat în subordinea sa, în conformitate cu prevederile Ordonan\ei de urgen\a a Guvernului nr. 189/2008

privind managementul institutiilor publice de cultura, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 269/ 2009, precum ]i Ordinul nr 2799/2015.

{n conformitate cu prevederile contractului de management nr. 6811/30.04.2015, datele şi informa\iile din prezentul raport de evaluare sunt aferente perioadei:

04.01 2015– 31 decembrie 2015.


2

Un studiu al originilor Brăilei arată că regiunea a fost locuită din vremuri imemoriale, fapt atestat de numeroase vestigii arheologice datând din anul 5000 i.Hr., vestigii care sunt dovada continuitații vieții și a civilizației în această regiune. Orașul Brăila a fost pentru prima dată atestat documentar acum 648 ani, când domnitorul Țării Românești, Vlaicu I, a oferit comercianților din Brașov privilegiul de a-și vinde mărfurile în Braila. Din vremuri străvechi, locuitorii Brăilei s-au ocupat cu agricultura, creșterea animalelor și pescuitul pe malul vestic al Dunării. Datorită vieții economice înfloritoare, Brăila a devenit unul dintre cele mai importante centre comerciale din România. Comerțul înfloritor a marcat istoria Brăilei. Port important, Brăila a fost ales de multe grupuri etnice - greci, turci, ruși, bulgari, evrei, armeni, sași - care trăiesc în pace și înțelegere. Tradițiile, obiceiurile și credințele acestora au fost integrate în viața culturală și spirituală a orașului. Panait Istrati, Panait Cerna, Frații Minovici, Maria Filotti, Ana Aslan, Mihail Sebastian, D.P. Perpessicius, F`nu] Neagu, Hariclea Darclee sunt doar câteva din personalitățile marcante ale științei și culturii, de renume mondial, care au dus renumele orașului și sunt mândria locuitorilor săi.

Cele trei secole de stăpânire otomană (1539-1828) și-au pus amprenta asupra destinului Brăilei. În urma Tratatului de la Adrianopol din 1829, Brăila a revenit la Țara Românească, cunoscând în perioada următoare o reală înflorire. Conviețuirea românilor cu grecii, bulgarii, lipovenii, armenii, evreii a dat portului de la Dunare un parfum pitoresc și o deschidere cosmopolită spre cultura europeană. Conform descrierilor de epocă, la sfârșitul secolului al XIX-lea, Brăila avea un aer occidental evident, locuitorii ei bucurându-se de prosperitate.

Județ de câmpie, cu un mare potențial agricol, înzestrat cu una dintre cele mai mari bogății ale țării, imensa balta, avea, la începutul secolului al XIX-lea, populația concentrată în apropierea Dunării, așezările din câmpie, zonă supusă riscurilor, fiind foarte rare. După 1830, județul a cunoscut un aflux de populație, în mare măsură mocani, veniți din regiunile muntoase ale Transilvaniei, cojeni, emigranți din zonele deluroase ale Buzăului, Râmnicului și Focșanilor, toți atrași nu numai de fertilitatea pamântului din Bărăgan, dar și de facilitățile fiscale. La început au îtemeiat târle, iar mai târziu, acestea au fost comasate în cătune și sate. O statistică privind componența populației județului Brăila la


3

sfârșitul secolului al XIX-lea relevă că acesta provenea, în proporție de 67% din rândul emigrației, doar 33% fiind autohtonă.

În prezent, mediul socio-cultural al judeţului Braila este constituit din totalitatea instituţiilor de cultură – de stat, locale şi private – care prezintă diverse oferte culturale adresate aceloraşi comunităţi, cetăţenilor judeţului Braila în totalitatea lor sau destinate unor segmente: tineri, adulţi şi bătrâni, elevi şi studenţi,bărbaţi şi femei, intelectuali, pensionari, persone cu nevoi speciale, etc. Cultura tradiţională a judeţului este supusă unor agresiuni, pericole, violenţe, tipice modernităţii ce afectează, uneori notabil, structura sa ancestrală. A. Evoluţia instituţiei în raport cu mediului în care îşi desfăşoară activitatea 1. colaborarea cu instituţii, organizaţii, grupuri informale care se adresează aceleiaşi comunităţi;

Centrul Jude\ean pentru Conservarea ]i Promovarea Culturii Tradi\ionale Brìla desfasoar` un program sus\inut pentru cunoa]terea ]i valorificarea mo]tenirii culturale din jude\ul Braila, conservarea ]i promovarea patrimoniului imaterial, a me]tesugurilor tradi\ionale practicate de c`tre brìleni, sus\inerea creatorilor populari, educarea, cultivarea laturii artistice celor dornici de cunoaştere si, nu in ultimul rand, stimularea creativit`\ii contemporane. Acestea au fost realizate ]i continu` a fi realizate prin activități proprii, prin colaborare și parteneriate la nivel local și național cu diverse instituții sau organizații culturale interesate de programele culturale ale instituției noastre.

{n desfùrarea activit`\ilor sale, Centrul are o solid` ]i durabil` colaborare cu institu\iile de cultur` din municipiu, casele de cultur` din ora]ele {nsur`\ei, Ianca, Fùrei ]i cu toate c`minele culturale din jude\, dar nu [n ultimul r@nd, cu institu\ii de notorietate din \ar`.

Parteneriate cu institu\ii de cultur` din Brìla, institu\ii similare din \ara: ONG, UAT Tichile]ti, Bordei Verde, Gropeni, Gradi]tea, Viziru, Salcia Tudor, Racovi\a, Jirlù, Romanu, Chiscani, Gemenele, }u\e]ti, Ro]iori, Tufe]ti, Sili]tea, Inspectoratul }colar Jude\ean, Cenaclul umori]tilor }tefan Tropcea, Muzeul Brailei Carol I, Muzica militar` a Garnizoanei Brìla, Partida Romilor, Asocia\ia SOS autism Brìla, Asocia\ia jude\ean` a nev`z`torilor din Rom@nia, }coala Popular` de Arte Vespasian Lungu, Asocia\ia Star’s Show, Biblioteca Jude\eana Panait Istrati, ANMRF Louis Pasteur Brìla, Voltin Photoclub, Institutul Na\ional al Patrimoniului – Direc\ia pentru Conservarea ]i Promovarea


4

Culturii Tradi\ionale, Asocia\ia coregrafilor, ansamblurilor folclorice din Rom@nia, Uniunea Arti]tilor Plastici din Rom@nia, filialele Brìla, Gala\i, Prahova, Constan\a, Institutul de Etnografie ]i Folclor Constantin Brìloiu, Uniune Compozitorilor ]i Muzicologilor din Rom@nia, Societatea Rom@n` de Radiodifuziune, Societatea Rom@n` de Televiziune, televiziuni de ni]`.

Uniunea Arti]tilor Plastici din Rom@nia – filiala Brìla - „?” – un alt fel de expozi\ie – pictur`, grafic`; - }tefan }erban – expozi\ie personal` de pictur`; - Salonul Na\ional de plastic` mic`, edi\ia a XVI-a; - Raluca Sp`taru – expozi\ie personal` de pictur`, desen – Portrete

de copii; - Expozi\ia de fotografie De prin lume adunate; - Arti]ti gala\eni (schimb de expozi\ii filialele Brìla/Gala\i; - Expozi\ie de pictur`/grafic` - Madalina M@ndru (Brìla) Carmen

Cr`ciun (Gala\i); - Expozi\ie personal` de pictur` - Marius Teodorescu; - Expozi\ia personal` de pictur` - Crengu\a Corina Macarie; - Expozi\ie de scenografie – George Mosorescu; - Salonul anual al arti]tilor brìleni – grafic`, foto, proiecte;

Galeria Violon d’Ingres – arti]ti amatori - Expozitie personal` de pictur` - Gheorghe Filote - Expozi\ie personal` de icoane - Adina }tefanescu - Expozi\ie de grup – File de poveste - Expozi\ie de grup – Liceul de Art` - Expozi\ie de icoane – Ferestre c`tre cer. Mae]trii iconari Maria ]i

Matei Schinteie, Liliana Damaschin, Anca Hariga ]i Ecaterina Nic`;

- Expozi\ie personal` de grafic` - Nicolae Costic`.

Asocia\ia Star’s Show - Concerte cu forma\ia Stelu\e Dun`rene - E ziua ta, mamico; - Iata, vine Mos Craciun!

Asocia\ia Nev`z`torilor, filiala Brìla - Festival concurs na\ional Ion Bl`jan cu participarea a 16 filiale din

\ar`.

}coala de Arte ]i meserii Vespasian Lungu - Armoniile Dun`rii – concurs na\ional de muzic` u]oar` pentru

copii.


5

Biblioteca jude\ean` Panait Istrati - Pove]tile iei

Unitatea administrativ teritorial` Gemenele, - Curs de calificare Modelator ceramica

Cenaclul umori]tilor }tefan Tropcea ]i caricaturistul Costel P`tr`]can; - Serate vesele (3 [nt@lniri la Galeria din Pod).

Asociatiile SOS Autism, Trebuie, Speran\a, Floricica - Te invit la ziua mea – spectacol pentru ]i cu participarea unor copii

cu nevoi speciale; - Spectacol dedicat zilei de 1 Iunie

ANMRF Louis Pasteur Brìla - Salonul Interna\ional de art` fotografic` Best of CF

Inspectoratul Scolar Jude\ean, Colegiul Na\ional Nicolae B`lcescu - Campanie de informare Europa, casa noastr` - Locuie]ti sau

apar\ii locului

UAT – V`deni, Tufe]ti, Chiscani, Unirea, T`taru, Gropeni, Salcia Tudor, Sili]tea, Chiscani, Jirlù, Unirea, Gemenele, Ro]iori, Dude]ti, Racovi\a, ora] Ianca

- Ateliere de revitalizare a patrimoniului imaterial – jocul

UAT Gropeni - Ateliere de revitalizare a patrimoniului cultural imaterial - colindul

Muzica militar` a garnizoanei Brìla - Muzic` de promenad` [n Gradina Mare ]i Pia\a Traian - Spectacol folcloric dedicat zilei de 24 Ianuarie - Spectacol folcloric dedicat zilei de 1 Decembrie - Concert de Cr`ciun

Partida Romilor, filiala Brìla - Gala de excelen\` a romilor brìleni


6

2. analiza SWOT (analiza mediului intern şi extern, puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări);

Puncte tari Centrul îşi desfăşoară activitatea într-o clădire situată în Centrul Istoric al Brăilei, în imediata apropiere a altor instituţii de cultură (Muzeul Brăilei Carol I, Teatrul Maria Filotti, Biblioteca Judeţeană Panait Istrati, Casa municipal` de cultur` P.}. Goang`) Clădirea în care Centrul îşi desfăşoară activitatea a beneficiat de reabilitare in cadrul unui preoict POR [n perioada 2011 - 2012 Beneficiază de suficiente spa\ii pentru administra\ie ]i pentru activit`\i culturale – 2 galerii de art`, amatori ]i caricatur`, Galeria arti]tilor plstici profesioni]ti, Galerie de art` popular`, sal` de microrecitaluri cu o capacitate de 72 de locuri Are un număr suficient de birouri, dotate cu mobilier adecvat, cu computere şi programe informaţionale Dispune de aparatură foto video proprie şi sonorizare pentru activit`\i mici ]i mijlocii Dispune de personal specializat pentru activit`\ile de sonorizare si foto/film Dispune de soft-uri specializate de prelucrare imagine ]i film – Adobe Photoshop, Adobe Premiere Dispune de 2 autoturisme ]i autocar O foarte bună colaborare cu Consiliul Judeţean Brăila, ordonatorul de credite, care a asigurat

Puncte slabe Resurse umane limitate numeric. Neimplicarea [ntregii echipe la capacitate maxim` [n anumite proiecte. Flexibilitate relativ redus` a direc\iilor de activitate datorat` cadului legislativ. Cl`direa nu dispune de sisteme de climatizare astfel c` numai un num`r minim de birouri beneficiaza de aer condi\ionat (nu putem instala unit`\ile externe pe fa\ada cl`dirii [n Centrul istoric) Spa\iile expozi\ionale ]i sala de recitaluri sunt inutilizabile [n anotimpul c`lduros din cauza lipsei climatiz`rii. Prin contractul de finan\are de reabilitare a cl`dirii nu este permis` [nchirierea niciunui spa\iu p@n` [n anul 2018, limit@nd, [ntr-o masur` important`, posibilit`\ile de realizare a unui plan de venituri proprii mai consistent Nivelul de salarizare a determinat o fluctua\ie nedorit` a personalului Are un stat de func\ii de 27 posturi din care, 22 posturi erau ocupate p@n` la finele anului 2015 Nu toate website-urile au ]i traducerea [n limba englez` concomitent cu apari\ia informa\iilor [n limba rom@n`.


7

cheltuielile de funcţionare, de personal ]i pentru calendarul manifest`rilor cultural artistice Implementarea cu succes a unui număr de 5 proiecte cu finan\are european` nerambursabil` cu contribu\ia c`rora au fost amenajate dou` ateliere me]te]ug`re]ti - \esut manual ]i modelator ceramic`, laborator de informatic`. A fost asigurat` dezvoltarea infrastructurii şi a dotărilor din surse extrabugetare cât şi experienţă în scrierea şi implementarea proiectelor finanţate. Au fost calificate peste 120 de persoane [n meseriile |es`tor manual ]i Modelator ceramic` Centrul este autor de standard ocupa\ional Modelator ceramic` Dorin\a publicului pentru manifest`ri culturale de calitate. Centrul asigur` organizarea unor evenimente de anvergură interna\ional`/na\ional` - Festivalul interna\ional de muzic` u]oar` George Grigoriu, Festivalul interna\ional de folclor Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării, Festivalul interna\ional de jazz Johnny Răducanu, Festivalul na\ional de folk Chira Chiralina, Salonul interna\ional de caricatur` ]i asigur` secretariatul tehnic al Festivalului ]i concursului interna\ional de canto Hariclea Darclee. Toate acestea contribuie la o mare vizibilitate na\ional` ]i interna\ional` a jude\ului. Centrul are o re\ea de comunicare electronic` [n media social` dezvoltat`: Centrul de Creatie https://www.facebook.com/Centrul.de.Creatie.Braila/Festivalul George Grigoriu - https://www.facebook.com/festival.george.grigoriu/, Festivalul de folclor - https://www.facebook.com/cantecdedragoste/, Festivalul de jazz -

V@rsta [naintat` a dirijoarei Coralei Camerata, 85 de ani, ]i lipsa ofertei de profesioni]ti [n arta dirijatului coral de pe pia\a de profil.

https://www.facebook.com/Centrul.de.Creatie.Braila/


https://www.facebook.com/festival.george.grigoriu/



https://www.facebook.com/cantecdedragoste/


8

https://www.facebook.com/FestivalJohnnyRaducanu/,Atelier de revitalizare textile,https://www.facebook.com/arttbraila/,Google+ ,https://plus.google.com/u/0/+CentruldeCreatieBrailaBr%C4%83ila Youtube https://www.youtube.com/channel/UCF7tIDwXqZ7rX-DMsrhcLxg Crearea de noi site-uri Festivalul de folclor - http://canteculdedragoste.ro/ Imbunatatirea si actualizarea siteurilor existente: Centrul de creatie - http://centruldecreatiebraila.ro/ Festivalul George Grigoriu - http://festival-george-grigoriu.ro/ Festival de jazz - http://johnnyraducanu.ro/ O relaţie foarte bună interinstituţională cu alte instituţii culturale şi organizaţii din Brăila, România şi alte ţări cu care a colaborat de-a lungul timpului, ceea ce îi asigură încheierea de parteneriate pentru activităţi şi proiecte viitoare. Corala Feminină Camerata a fost prezentă pe posturile Naţional TV, TVRM, N24 şi a realizat CD-ul intitulat Cântaţi cu noi , ce cuprinde piese reprezentative din repertoriul studiat. Existen\a Buletinelor informative ale Institutului Na\ional al Patrimoniului, Direc\ia pentru conservarea ]i promovarea culturii tradi\ionale care public` trimestrial agendele cultural artistice ale institu\iilor similare din \ar`, disemin@nd na\ional informa\iile

Oportunităţi Existenţa unei Strategii Culturale a Brăilei, realizată în 2015, document care prevede promovarea Brăilei ca pol cultural regional şi promovarea potenţialului turistic local; documentul include o serie de programe de dezvoltare a oraşului

Riscuri Riscul unor schimbări fundamentale în legislaţie. Schimbările politice care pot afecta funcţionarea instituţiilor culturale prin lipsa de interes faţă de dezvoltarea sau finanţarea unor instituţii cu specificul Centrului

https://www.facebook.com/FestivalJohnnyRaducanu/



https://www.facebook.com/arttbraila/

https://plus.google.com/u/0/+CentruldeCreatieBrailaBr%C4%83ila



https://www.youtube.com/channel/UCF7tIDwXqZ7rX-DMsrhcLxg


http://canteculdedragoste.ro/

http://centruldecreatiebraila.ro/

http://festival-george-grigoriu.ro/


http://johnnyraducanu.ro/


9

Contactul permanent cu elita culturii rom@ne]ti. Concuren\a relativ sc`zut` [n oferte culturale pe profilul Centrului. Existenţa Fondurilor Structurale şi a altor programe de finanţare naţionale şi internaţionale care pot fi accesate prin depunerea de proiecte Tradiţia etnică şi multiculturală a oraşului şi portul care oferă posibilităţi pentru dezvoltarea transporturilor navale şi comerţului dar şi a turismului de agrement şi croazieră pe Dunăre, a ecoturismului şi a turismului sportiv în Insula Mică a Brăilei Existenţa unor organizaţii nonguvernamentale active, posibili parteneri în evenimente cultural de amploare Dezvoltarea turismului la Brăila, prin crearea unor pachete turistice şi dezvoltarea infrastructurii turistice

Accentuarea crizei economice cu repercusiuni asupra economiei întregii ţări şi de aici scăderea alocaţiilor bugetare şi, implicit, a posibilităţilor de finanţare Brăila este, în momentul de faţă, un oraş cu slabă dezvoltare economică, volum mic de investiţii străine, infrastructură slab dezvoltată şi un număr mic de turişti Oferta culturală a oraşului tot mai dezvoltată implică o concurenţă între instituţiile şi organizaţii culturale, dat fiind faptul că au acelaşi public ţintă Interesul relativ sc`zut al mass-media pentru evenimentele culturale

3. evoluţia imaginii existente şi măsuri luate pentru îmbunătăţirea acesteia; Un principiu important [n desf`]urarea activit`\ii a fost acela al transparen\ei [n rela\ia cu beneficiarii, a cre]terii gradului de vizibilitate [n vedere accesului liber la cultur` ca factor important al coeziunii sociale ]i un semn al consolid`rii identit`\ii culturale. Activitatea Centrului a fost mediatizat`, publicul a fost informat prin orice mijloace asupra evenimetelor: comunicate de pres`, anun\uri radio, mijloacele de comunicare electronic` etc. - A fost o bun` colaborare cu posturile generaliste de acoperire na\ional` ]i interna\ional` Neptun Tv, EtnoTv. Prin acest mijloc am asigurat o foarte larg` difuzare [n r@ndul a zeci/sute de mii de beneficiari nu numai a importan\ei evenimentelor interna\ionale de la Brìla dar ]i o dovad` a rigurozit`\ii, profesionalismul cu care sunt organizate.


10

- Toate manifest`rile, evenimentele desf`]urate au fost promovate prin afi]e tipografiate sau realizate cu mijloace proprii – copiator. Cu o \inut` grafic` impecabil`, materialele de promovare – afi]e, invita\ii, cataloage, caiete de sal` au sus\inut imaginea institu\iei, a Consiliului Jude\ean Brìla, a evenimentului [n sine. - A fost desfa]urat` o colaborare continu` cu presa scris` sau on-line din municipiul Brìla – ziarele Obiectiv Vocea Brìlei, Braila, Infobraila, Actual din Braila. - Radio România Actualități/Cultural, Kiss FM, MagicFm, Radio Braila; - publicații nationale: Jurnalul Na\ional, Actualitatea Muzical`, Buletinul informativ, ediție trimestrial` a Centrului Național de Conservare, Unirea Radiotv din Viena; - realizarea de afise, caiete de sala, cataloage, bannere, afișe și pliante pentru toate manifestarile organizate. {n perioada analizat` au fost dezvoltate [n mod special mijloacele de comunicare electronic` prin media social`. Astfel au fost create sau perfec\ionate pagini web sau conturi facebook dup` cum urmeaz`:

Centrul de Creatie -https://www.facebook.com/Centrul.de.Creatie.Braila/, Festivalul George Grigoriu, - https://www.facebook.com/festival.george.grigoriu/, Festivalul de folclor, - https://www.facebook.com/cantecdedragoste/, Festivalul de jazz, https://www.facebook.com/FestivalJohnnyRaducanu/, Ateliere de revitalizare a textilelor tradi\ionale, https://www.facebook.com/arttbraila/, Google+ , https://plus.google.com/u/0/+CentruldeCreatieBrailaBr%C4%83ila Youtube https://www.youtube.com/channel/UCF7tIDwXqZ7rX-DMsrhcLxg Crearea de noi site-uri: Festivalul de folclor - http://canteculdedragoste.ro/ Imbunatatirea si actualizarea siteurilor existente: Centrul de creatie - http://centruldecreatiebraila.ro/ Festivalul George Grigoriu - http://festival-george-grigoriu.ro/ Festival de jazz - http://johnnyraducanu.ro/ Ele sunt permanent actualizate [n versiunile rom@n`/englez`.



https://www.facebook.com/cantecdedragoste/


https://www.facebook.com/arttbraila/



http://canteculdedragoste.ro/

http://centruldecreatiebraila.ro/


http://johnnyraducanu.ro/


11

Activităţile P.R. sunt parte a strategiei noastre de management, ce stau la baza tuturor funcţiilor managementului şi deciziei manageriale. În afara activităţii generale (redactarea comunicatelor de presă, eliberarea invitaţiilor şi transmiterea lor, monitorizarea mediatizării post-eveniment) ne preocupă în mod constant identificarea posibililor parteneri media, crearea unui sistem nou de date a partenerilor media şi a publicaţiilor culturale, cât şi monitorizarea fiecărui eveniment organizat de Centrul Județean pentru Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale. De asemenea, managerul Centrului a acordat interviuri la Radio Romania Actualitati, Radio Iasi, TVR, direc\ia etnii in scopul promovarii evenimentelor na\ionale ]i interna\ionale [n derulare. 4. măsuri luate pentru cunoaşterea categoriilor de beneficiari;

Cercetarea ]i cunoa]terea necesit`\ilor culturale sunt instrumente de baz` pentru determinarea validit`\ii programelor ]i activit`\ilor culturale ]i pentru planificarea dezvolt`rii culturale,stimularea dezvolt`ri unor noi necesit`\i culturale dar ]i l`rgirea cercului persoanelor care pot fi sensibile la aspira\ii de natur` cultural`. Desf`]urarea activit`\ii de cunoa]tere a categoriilor de beneficiari ar presupune existen\a, [n structura institu\iei a unei persoane cu competen\e ]i abilit`\i [n studierea, pe baza unor criterii ]tiin\ifice, a cunoa]terii categoriilor de beneficiari sau prin existen\a unor contracte cu firme specializate. Cele dou` variante sunt greu accesibile unor institu\ii de dimensiunea a]ez`mintelor culturale.

Am substituit acest inconvenient cu urm`toarele masuri:

Studiul documetelor:

- Strategia cultural` a municipiului Brìla pentru perioada 2015 – 2025:

- Barometrul de Consum Cultural 2014 – Cultura [ntre global ]i local; Strategia sectorial` [n domeniul culturii ]i patrimoniului na\ional pentru perioada 2014 – 2020. Barometrul de Consum Cultural este un instrument util, care ofer` informa\ii valoroase despre dinamica valorilor ]i practicilor din societatea rom@neasc` contemporan`. Ultima apari\ie, [n anul 2015, prezint` date culese [n anul 2012, o verig` important` [n analiza dinamicii consumului cultural din ultimii aproximativ zece ani. Studiul de analiz` a


12

sectorului cultural surprinde percep\ia popla\iei generale referitor la teme culturale de actualitate, m`soar` gradul de implicare ]i participare a publicului la evenimentele culturale, identific` modul [n care popula\ia general` interac\ioneaz` cu produsele ]i crea\iile artistice.

- am ini\iat un Registru [n care sunt men\ionate toate activit`\ile, indiferent de dimensiunile lor [n care sunt precizate locul de desf`]urare, num`rul beneficiarilor, structura lor rom@ni/riverani jude\ului Brìla/strìni.

- au fost f`cute m`sur`tori cantitative de c`tre personalul Biroului spectacole [n urma organiz`rii evenimentelor. Au fost folosi\i indicatori specifici, urm`rindu-se urm`toarele elemente: num`rul de participan\i, num`rul de bilete v@ndute, aprecieri favorabile ale criticii. M`sur`torile calitative au vizat elemente care s` confirme cre]terea calit`\ii serviciilor oferite, continuitatea unor proiecte care s-au impus [n via\a cultural`.

Din studiul acestor documente ]i din analiza propriilor [nregistr`ri am putut determina elementele de identificare ale structurii popula\iei din jude\ul ]i municipiul Brìla [n scopul unei mai bune fundament`ri a activit`\ii.

Popula\ia stabil` a municipiului Brìla reprezint` aproximativ 60% din popula\ia jude\ului ]i 7,4 din cea a Regiunii de Sud/Est. Raport@nd popula\ia municipiului la suprafa\a acestuia, densitatea este de 4.695 locuitori km.p. Compar@nd aceast` valoare cu densitatea din mediul urban la nivel de jude\ (497 locuitori/km.p.) se observ` o mare concentra\ie a popula\iei [n municipiul Brìla [n detrimentul celorlalte localit`\i.

Ultimul recens`m@nt a eviden\iat urm`toarea structur`: 90,16% rom@ni, 1,12 % romi, 1,07% ru]i-lipoveni, 0,96% greci ]i alte procente mai mici de 0,8% turci, macedoneni, italieni, maghiari, germani, ucrainieni, evrei ]i alte na\ionalit`\i. Avantajele caracterului multietnic al zonei pot fi valorificate [ntr-o mai mare m`sur`.

Este important de cunoscut, de asemenea, dimensiunea grupurilor pe categorii de v@rst, astfel: 10 – 14 ani, 8.472, 15 – 19 ani, 8.534, 20 – 24 ani, 12.722, 25 – 29 ani, 17.377, 30 – 34 ani, 16.298, 35 – 39 ani, 19.763, 40 – 49 ani, 35.000, 50 – 59 ani, 33.433, peste 60 de ani, 47.162 de locuitori.


13

Beneficiarul actual al serviciilor oferite de Centru nu poate fi încadrat într-un anume tipar, paleta serviciilor fiind una largă: de la preșcolari până la adulți, de la intelectuali până la oamenii satului, de la elevi la pensionari.

Oferta cultural` a Centrului a determinat fidelizarea unui public foarte divers. Comparativ cu nivelul anilor anteriori, anul 2015 a cunoscut o creştere semnificativă a numărului de persoane implicate în activitățile derulate de instituția noastră din categoria elevi ]i strìni, spectatori din jude\e limitrofe Brìlei, Gala\i, Tulcea.

Acest lucru a fost posibil prin abordarea unor manifest`ri cu adresabilitate c`tre categoria de v@rst` 10 – 18 ani, prin organizarea Galeriei de art` popular` [n loc foarte vizibil, cu acces direct din Pia\a Traian, prin integrarea Galeriei de art` popular` [n traseele grupurilor de turi]ti. Astfel, [n anul 2015 au trecut pragul Galeriei 465 turi]ti din Italia, R. Moldova, Anglia, Turcia, Grecia, Canada, Paraguai, Spania, SUA, Israel, Sco\ia, Japonia, Australia, China, Siria etc.

Pentru anul 2016, dorim creșterea numărului acestora prin diversificarea activităților, astfel încât să fie viza\i tineri din categoria 15 – 20 de ani prin cunoa]terea preferin\elor, a]tept`rilor acestora.

Din studiul acestor situa\ii putem evalua interesul beneficiarilor ]i consecin\ele pe termen mediu ]i scurt. Astfel, putem trage concluzii pentru anul 2015: Evenimente interna\ionale - Festivalul Interna\ional de Muzic` U]oar` George Grigoriu, edi\ia a XI-a. Au

participat 24 de concurenti din 7 tari: Romania, Italia, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova, Elvetia, Rusia. Beneficiari – 812 spectatori pl`titori. Transmisie na\ional` [n direct pe Canalul Neptun Tv. Aproximativ 30%, spectatori din municipiul Gala\i. Conform rating – peste 10.000 telespectatori. Reportaj pe canalul TVR1.

- Festivalul Interna\ional de Folclor C@ntecul de dragoste de-a lungul Dun`rii, edi\ia a IX-a. Au participat 28 de concuren\i din 6 \`ri: Romania, Serbia, Rep. Moldova, Bulgaria, Ucraina, Ungaria. Beneficiari – aproximativ 16.000 spectatori Esplanada Dun`rii. Transmisie na\ional` [n direct pe postul Etno Tv. Conform rating – 71.000 telespectatori.

- Festivalul ]i Concursul Interna\ional de Canto Hariclea Darclee. Au participat 186 concuren\i din 23 de \`ri. Beneficiari 1800 de spectatori [n sala ]i peste 5000 la Esplanada Dun`rii. Au fost transmisii preluate pe TVR2


14

]i retransmise pe canalele specializate TVR 2, Mezzo. (Nu am putut avea acces la informa\ii legate de num`rul telespectatorilor)

- Festivalul Interna\ional de Jazz Johnny R`ducanu, edi\ia a III-a. Au participat 11 concurenti din 8 \ari: Romania, Olanda, Spania, Bulgaria, Rep Moldova, Italia, Rusia, Portugalia. Beneficiari – 664 beneficiari pl`titori, din care aproximativ 30% din municipiul Gala\i. Festivalul a fost preluat ]i transmis pe TVR1, direc\ia etnii. (Nu am avut acces la informa\ii legate de num`rul telespectatorilor)

- Salonul Interna\ional de Caricatur`, edi\ia a X-a. Au transmis lucr`ri 294 de concuren\i din 40 de \`ri. Au fost prezen\i [n salonul competi\iei 102 concuren\i din 33 de \`ri. Beneficiari – aproximativ 1.900 de vizitatori.

- Salonul International de Arta Fotografica Danubius Best of CF, edi\ia a III-a [n calitate de parteneri, (Clubul Voltin Brìla ]i organiza\ii interna\ionale de art` fotografic`). Beneficiari – peste 1000 de vizitatori.

Evenimente na\ionale - Gala de excelen\` a romilor brìleni organizat` [n parteneriat cu Asociatia

Partida Romilor ProEuropa, filiala Braila. Peste 500 de spectatori din toate mediile urban/rural.

- Asocia\ia na\ional` a nev`z`torilor - Festival concurs na\ional Ion Bl`jan cu participarea a 16 filiale din \ar`. Beneficiari nepl`titori – 500, din toate categoriile de v@rst`.

Evenimente expozi\ionale - La Galeria UAP au fost organizate 11 expozi\ii personale ]i de grup ale

arti]tilor plastici profesioni]ti din Brìla, Gala\i, Prahova. Expozi\ia de plastic` mic` din martie – aprilie a reunit aproximativ 120 de arti]ti plastici din [ntreaga \ar`. Beneficiari – aproximativ 2.500 vizitatori.

- La Galeria amatorilor, Violon d’Ingres, au fost organizate 6 evenimente [n cadrul c`rora au expus pictori de icoane, peisaji]ti, graficieni. Beneficiari – aproximativ 800 de vizitatori. ([n anotimpul cald, din cauza lipsei aerului condi\ionat, galeria nu poate fi utilizat`)

- La Galeria din Pod au fost organizate 6 evenimente ([n anotimpul cald, din cauza lipsei aerului condi\ionat, galeria nu poate fi utilizat`). Beneficiari – aproximativ 1000 participan\i.

- La Galeria de Art` Popular` au fost desf`surate 56 evenimente, cu participarea grupurilor de elevi din institu\iile de [nv`\`m@nt din municipiu. Beneficiari – aproximativ 1123 din care 663 de elevi ]i 460 strìni.


15

- Targul de me]te]uguri, organizat la Esplanada Dun`rii. Beneficiari – aproximativ 3000 vizitatori.

Recitaluri, spectacole corale - Au fost organizate 10 evenimente artistice la Sala ProArte de la sediul

institu\iei sus\inute de Corala Camerata, elevi ai Liceului de Art` Hariclea Darclee, forma\ii ale Casei municipale de cultur` P.St. Goang`, [n pavilonul din Gr`dina Mare ]i la biserici din municipiu. Beneficiari – aproximativ 2000 de spectatori.

5. grupurile ţintă ale activităţilor instituţiei; Analiz@nd preferin\ele publicului consummator, am constatat c` orizontul preferen\ial este determinat de v@rsta, sexul, cultura, statutul social ]i sistemul de valori ale grupurilor de referin\`. - pe termen scurt - persoane de toate vârstele şi categoriile sociale, elevi, studenţi, dar şi profesionişti din domeniu;

- pe termen lung - locuitorii municipiului, ora]elor și de pe raza judeţului Brìla precum ]i cei din regiunea Sud / Est ]i de peste hotare prin transmisii [n direct ]i prin internet. 6. Profilul beneficiarului actual. {n urma analizei cercet`rilor recente privind consumatorul de cultur` a fost eviden\iat gradul de interes al beneficiarilor pentru diferite forme ale artelor spectacolelor. {n urma studiului, am urm`rit cu prec`dere cunoa]terea interesului pentru genul de evenimente oferite de actan\ii culturali din municipiul ]i jude\ul Brìla ]i, mai ales cele oferite de Centru. {n general, [n programarea bugetului de timp ]i a celui financiar al popula\iei intervin alte priorit`\i dec@t consumul cultural. Se poate observa, totu]i, c` evenimentele culturale gratuite (concerte cu acces gratuit, evenimente festive publice) au o audien\` crescut`. Aceea]i dinamic` o au ]i evenimentele [n aer liber care polarizeaz` automat aten\ia beneficiarilor. Consumul de elit` (spectacole de muzic` clasic`, teatru, operet`, vizitarea galeriilor de art`) este, [n primul r@nd, un act social. Din datele Barometrului de consum cultural din \ar` (2015), astfel de comportament se reg`se]te [n ora]ele mari ale Rom@niei, care au un istoric mai bogat [n producerea actelor


16

spectaculare (stagiuni de repertorii verificate, festivaluri organizate regulat, concerte). Pe baza informa\iilor studiate am putut avea concluzii care s` ne sus\in` alegerile de p@n` acum ]i care vor fundamenta op\iunile imediate. Astfel, a fost confirmat interesul pentru festivaluri, care poate fi explicat ]i de caracteristicile acestui gen: frecven\a anual` (Festivalul Intena\ional de muzic` U]oar` George Grigoriu, Festivalul Interna\ional de Folclor Cantecul de Dragoste de-a lungul Dun`rii, Festivalul Interna\ional de Jazz Johnny Raducanu, Salonul Interna\ional de Caricatur`, Festivalul Na\ional de Folk Chira Chiralina) sau bianual` (Festivalul ]i Concursul Interna\ional de Canto Hariclea Darclee, Cursurile de mìestrie artistic` oferite de Mariana Nicolesco) desf`]urarea mai multor spectacole apar\in@nd aceluia] gen artistic. De asemenea, studiile au relevat interesul preponderent al tinerilor pentru acest gen cultural, cu mare adresabilitate. {n procente, interesul pentru genurile artistice ar ar`ta astfel: festivaluri – 32,5%, spectacole de divertisment/muzic` - 32.00%, teatru – 29,5%, oper`/operet` - 12,6%, filarmonic` - 9,9%. Consider c` prin structura programelor, Centrul r`spunde, [ntr-o propor\ie important`, cerin\elor publicului. Studiile amintite vor constitui baza analizelor viitoare ]i reajustare unor proiecte. B. Evoluţia profesională a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia: 1. adecvarea activităţii profesionale a instituţiei la politicile culturale la nivel naţional şi la strategia culturală a autorităţii. {n anul 2015, Centrul Jude\ean pentru Conservarea ]i Promovarea Culturii Tradi\ionale Brìla ]i-a [ndeplinit, cu o singur` excep\ie, sarcinile asumate (Festivalul na\ional de folk a fost anulat [n ultima clip` din motive legate de siguran\a [mpotriva incendiilor). Pe tot parcursul perioadei evaluate a func\ionat constant decizia de a [nscrie institu\ia pe o tendin\` ascendent`, de a-i dezvolta pozi\ia de institu\ie de mare vizibilitate, care se prezint` [n fa\a comunit`\ii locale, na\ionale ]i interna\ionale cu proiecte de \inut` care corespund, [n mare masur` a]tept`rilor acestora. - Colaborarea cu Institutul Na\ional al Patrimoniului – Direc\ia pentru

conservarea ]i promovarea culturii tradi\ionale pe linia cunoa]terii, conserv`rii ]i promov`rii patrimoniului cultural imaterial, [n cadrul unor parteneriate clar formulate ]i prin intermediul acestora, integrarea


17

activit`\ilor ini\iate, deja de Centru, cuprinderea lor [n plan na\ional, integrat, cu alte institu\ii similare.

- Un alt mijloc de dezvoltare vizeaz` activitatea c`minelor culturale, [nt@lnirile metodologice. C`minele culturale au devenit, [n unele situa\ii, institu\ii incapabile a oferi comunit`\ii altceva dec@t servicii culturale minimale ]i de cele mai multe ori de calitate [ndoielnic`, gen spectacole comerciale, discoteci, alte forme simpliste de divertisment. Mai mult, prostul gust generat de manele, telenovele au generat confuzii ]i consecin\e greu de [nl`turat. Av@nd sprijinul autorit`\ilor locale ]i suportul ]tiin\ific al Institutului Na\ional al Patrimoniului – Direc\ia pentru conservarea ]i promovarea culturii tradi\ionale, responsabilii cu activitatea cultural` din caminele culturale au primit informa\ii, legisla\ie, modele de bune practici pentru o mai conving`toare activitate a acestor a]ez`minte.

- Men\inerea evenimentelor interna\ionale organizate de Centru pe o linie ascendent`, plasarea acestora [n r@ndul elitelor de gen la nivel european.

- Cre]terea rolului ]i ponderii organiza\iilor nonguvernamentale at@t [n configurarea ofertei culturale c@t ]i [n formularea politicilor culturale at@t la nivel na\ional, dar mai ales local.

- Cre]terea interven\iei ]i contribu\iei culturale pentru categoriile vulnerabile. 2. orientarea activităţii profesionale către beneficiari; - Analiz@nd activitatea anului 2015 apreciem c` interesul deosebit pentru cunoa]tera me]te]ugurilor tradi\ionale – dovad`, num`rul mare de institu\ii de [nv`t`m@nt care au vizitat atelierele me]te]ug`re]ti – ne vom preocupa pentru realizarea, [n foarte scurt timp, a unor parteneriate cu institu\iile vizate pentru o mai bun` planificare a vizitelor ]i demonstra\iilor. Astfel [nc@t elevii prezen\i s` aib` posibilitatea cunoa]terii particularit`\ilor motivisticii specifice zonei noastre precum ]i un timp suficient s` se familiarizeze minim cu tehnica \esutului. - De foarte mare interes s-au bucurat cursurile Ateliere de revitalizare a

patrimoniului cultural imaterial – jocul. Num`rul mare de solicit`ri din partea beneficiarilor ne oblig` la organizarea instruirii pe categorii diferen\iate [n func\ie de gradul de [nsu]ire a repertoriilor.

- Cunoa]terea op\iunilor publicului, prin tehnici simple, chestionare, [n privin\a arti]tilor ce vor sus\ine recitaluri la festivalurilor de folclor, jazz ]i folk.


18

3. analiza principalelor direcţii de acţiune întreprinse. Cele cinci direc\ii [n care a fost def`]urat` activitatea Centrului, consider c` au acoperit o mare parte din zonele de interes ale beneficiarilor c@t ]i misiunea institu\iei: - aten\ia acordat` unor elemente definitorii ale formelor de manifestare etno-

folcloric` care au identitate etnografic` clar stabilit` [n spa\iul cultural al satului brìlean – jocul ]i colidul. Pe l@ng` cursurile organizate la care au participat reprezentan\i ai c`minelor culturale ]i institu\iilor de [nv`\`m@nt din comunit`\ile rurale, c`rora le-am oferit ]i CD cuprinz@nd suportul muzical a 36 de jocuri specifice zonei, am intervenit la baza acestui efort cu elementele importante, care s` asigure o dezvoltare durabil` ]i bazat` pe autenticitate, calitate a procesului de conservare ]i promovare a repertoriilor de joc autentice. Consider c` este o activitate bine conceput`, construit` ]i implementat`, care a fost abordat` [n timp util pentru ca uniformizarea, improviza\ia s` nu afecteze unicitatea, autenticitatea repertoriilor. Colidele specifice zonei, alt element de autenticitate inconfundabil`, au f`cut obiectul unei activit`\i sus\inute. Ceast` activitate are la baz` rezultatul unui mai vechi proiect desf`]urat [n colaborare cu Institutul de Etnografie ]i Folclor al Academiei Rom@ne. {n cadrul acestui proiect au fost f`cute cercet`ri [n arhivele Institutului de unde au fost salvare, restaurate, masterizate 105 piese culese din localit`\ile jude\ului Brìla de nume de mare notorietate a cercet`rii rom@ne]ti din perioada anilor 1924 – 1973. Printre ele, ]i un num`r de 12 colinde, care rezist` ]i [n prezent. Colindele au fost transpuse literar ]i muzical ]i au f`cut obiectul edit`rii unei culegeri [nso\it` de CD. Ele au f`cut obiectul [nsu]irii de c`tre un grup de 24 de copii din comuna Gropeni. Activitatea va fi extins`.

- Festivalurile ]i concursurile interna\ionale au ajuns la o notorietate recunoscut` [n plan na\ional, ele fiind etalon pentru alte evenimente de gen. Acompaniamentul live, notarea ]i jurizarea computerizate au fost, la scurt timp de la lansarea noastr`, preluate ]i de alte evenimente asem`n`toare din \ar`. Chiar ]i participarea, numai, la evenimentele create la Brìla, este considerat` un succes. Modul profesional de organizare ]i desf`]urare au contribuit, de asemenea, la sporirea prestigiului na\ional ]i interna\ional.

- Colaborarea cu arta profesionist`, sprijinit` logistic de Centru, este [n parametrii foarte buni, Galeriile de Art` fiind un pol al interesului publicului brìlean ]i nu numai. De asemena, Galeria arti]tilor amatori, care au o real` ]ans` de afirmare prin sprijinul acordat de c`tre Centru.


19

C. Organizarea, funcţionarea instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau de reorganizare, pentru mai buna funcţionare, după caz:

În temeiul prevederilor din Legea administraţiei publice locale nr.

215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a Ordinului

Ministerului Culturii şi Cultelor nr. 2193/2004, a OUG nr. 118/ 2006 cu

modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 26/2008, Centrul Judeţean

Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Brăila funcţionează în

subordinea Consiliului Judeţean Brăila ca aşezământ cultural de drept public.

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale

Brăila funcţionează în subordinea Consiliului Judeţean Brăila ca urmare a

Deciziei Consiliului Judeţean Braila nr. 20/1968 .

Legisla\ia care a stat la baza coordon`rii activit`\ii a fost Codul Muncii, Codul Civil, Legea 8/1996, a dreptului e autor, prevederile Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, respectiv a Regulamentului Intern, Legea nr.

319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă, Legea nr.285/ 2010 privind

salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice (în vigoare cu

1.01.2011 ); Legea nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, H.G. nr.286/2011(republicat`) pentru aprobarea Regulamentului –cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzator func\iilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual plătit din fonduri publice.

În baza actelor de reglementare internă, la nivel de instituţie, măsurile concrete

sunt cuprinse în decizii şi alte acte interne, după caz.

Documentele de reglementare internă, enumerate mai sus, cuprind toate

domeniile impuse de legislaţia muncii aflată în vigoare la data reglementării lor.

1. măsuri de organizare internă; {n anul 2015, preocuparea managerului Centrului s-a axat pe [mbun`t`\irea sructurii de personal a institu\iei, pe ocuparea posturilor vacante cu personal care s` poat` duce la [ndeplinire sarcinile asumate. De asemenea, au fost reanalizate Regulamentul de organizare ]i func\ionare, Statul de func\ii astfel [nc@t s` r`spund` [n mai mare m`sur` activit`\ii ]i solicit`rilor comunit`\ii. Aceste documente au fost aprobate prin Hot`r@rea Consiliului Jude\ean Brìla nr. 144/25.08.2015.


20

2. propuneri privind modificarea reglementărilor interne; {n anul 2015, Centrul ]i-a desf`]urat activitatea pe baza Regulamentului de organizare ]i func\ionare, a Regulamentului intern al personalului contractual din cadrul aparatului propriu. Ca urmare a modific`rii legisla\iei [n domeniul Sistemului de control managerial intern prin OSSG nr. 400/2015, [n cadrul Comisiei de monitorizare ]i implementare a SCMI, au fost analizate ]i actualizate etapele procesului de implementare a SCM, astfel: - stabilirea obiectivelor generale ]i specifice ale Centrului; - stabilirea activit`\ilor ]i ac\iunilor/opera\iilor pentru realizarea obiectivelor

specifice: - stabilirea indicatorilor de rezultat ]i de performan\` pe activit`\i ]i pe

obiectivele specifice Centrului; - identificarea riscurilor care afecteaz` realizarea obiectivelor. Elaborarea

Registrului riscurilor pe compartimente; - stabilirea modalit`\ilor de dezvoltare a sistemului de control managerial; - stabilirea unui sistem de monitorizare a desf`]ur`rii activit`\ilor ]i ac\iunilor; - Autoevaluarea realiz`rii obiectivelor ]i [mbun`t`\irea sistemului de

monitorizare; - Actualizarea procedurilor opera\ionale.

TOTALPOSTURI

Conducere Executie

27 5 22din care

muncitori

8

ORGANIGRAMA

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE

MANAGER

CONTABILSEF

1

BIROUFINANCIAR CONTABIL

1+5

COMPARTIMENTTEHNIC

ADMINISTRATIV

5

SERVICIUVALORIFICAREA

TRADITIEI POPULARE

1+5

BIROU SPECTACOLE, PROIECTE, CONSILIERE –

MEDIERE

1+5

COMPARTIMENT ASEZAMINTE CULTURALE, ARTA NEPROFESIONISTA

2


21

3. sinteza activităţii organismelor colegiale de conducere; Consiliul Administrativ este format din 5 mebri: manager, contabil ]ef, ]ef serviciu, ]ef birou ]i reprezentantul Consiliului Jude\ean Brìla. Consiliul Administrativ al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi

Promovarea Culturii Tradiţionale a fost numit/renumit prin deciziile nr. 4/13.01.2015, nr.24/09.06.2015 ]i 30/28.08. 2015. Schimb`rile produse de cele trei decizii au fost determinate de fluctua\ia de personal din cadrul Centrului precum ]i de modific`rile privind reprezentantul Consiliului Jude\ean Brìla [n cadrul Consiliului Administrativ. }edințele au fost convocate de managerul instituției, conform art 16-17 din

Regulamentul de organizare si funcționare, s-a [ntrunit în decursul anului 2015

după cum urmează:

- În data de 29 ianuarie 2015 în baza Convocatorului nr 89/21.01.2015 și având înscrise pe ordinea de zi urmatoarele probleme: 1.Aprobarea Regulamentelor de desfășurare a următoarelor manifestări

culturale:

-Festivalul Internațional de muzică ușoară George Grigoriu-editia 2015

- Corala Feminină Camerata

- Festivalul Internațional de jazz Johnny Raducanu-ediția 2015 2.Diverse -În data de 09 februarie 2015 în baza Convocatorului nr 178/05.02.2015 și având

înscrise pe ordinea de zi următoarele probleme:

1.Aprobarea modificării Regulamentului Festivalului Internațional de muzică

ușoară George Grigoriu-editia 2015

2.Aprobarea regulamentului de desfășurare a manifestării Ateliere de

revitalizare a patrimoniului etnografic imaterial brăilean.

- În data de 23 martie 2015 în baza Convocatorului nr 411/19 martie 2015 și

având înscrise pe ordinea de zi următoarele probleme:

1.Aprobarea modificării Regulamentului Festivalului Internațional de muzică

ușoară George Grigoriu-editia 2015

2. Aprobarea regulamentului de desfășurare a Festivalului Internațional

Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării.

- În data de 16 aprilie 2015 în baza Convocatorului nr 544/10.04.2015 și având



22

1. Aprobarea regulamentului de desfășurare a manifestării Ateliere de

revitalizare a patrimoniului etnografic imaterial brăilean 2.Aprobarea Regulamentului Intern 3.Aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare.

4.Aprobarea Stat funcții si organigrama.

-În data de 25 mai 2015 în baza Convocatorului nr 749/21.05.2015 și având


1.Aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare. 2.Diverse. - În data de 24 iunie 2015 în baza Convocatorului nr 998/18.06.2015 și având


1.Aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare.

2.Aprobarea organizării concursului de ocupare de posturi pentru următoarele

locuri de muncă vacante:referent de specialitate, consilier juridic, sef birou si artist plastic. 3.Aprobarea Regulamentului Festivalului Internațional de folclor Cântecul de

dragoste de-a lungul Dunării. - În data de 06 iulie 2015 în baza Convocatorului nr 1061/01.07.2015 și având


1.Aprobarea regulamentului Salonului Internațional de caricatură, ediția 2015.

- În data de 20 iulie 2015 în baza Convocatorului nr 1165/15.07.2015 și având


1.Aprobarea creșterii salariale pentru personalul Centrului Judeţean pentru

Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, în conformitate cu prevederile O.U.G Nr 27/30.06.2015. - În data de 19 august 2015 în baza Convocatorului nr 1405/17.08.2015 și


1.Aplicarea OUG 27/2015 privind completarea Ordonanței de Guvern nr

83/2014, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul

2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și pentru

stabilirea unor măsuri bugetare.

2.Modificarea Regulamentului Festivalului Internațional de jazz Johnny Raducanu, 2015.


23

3.Diverse. - În data de 03 septembrie 2015 în baza Convocatorului nr 1469/31.08.2015 și


1.Aprobarea Regulamentului Festivalului național de folk Chira Chiralina,editia 2015.

2.Aprobarea modului de distribuire/a]ezare [n birouri a personalului Centrului;

Organizarea birourilor/compartimentelor din cadrul Institutiei conform Organigramei interne;

3.Diverse În data de 10 septembrie 2015 în baza Convocatorului nr 1500/04.09.2015 și


1.Modificarea Modificarea Regulamentului Festivalului Internațional de jazz Johnny Raducanu,2015. 4. dinamica şi evoluţia resurselor umane ale instituţiei (fluctuaţie, cursuri, evaluare, promovare, motivare/sancţionare); Centrul are aprobate, prin Statul de func\ii un num`r de 27 de posturi, dup` cum urmeaz`: 5 posturi de conducere ]i 22 posturi de execu\ie din care 8 muncitori. {n anul 2015 au fost organizate concursuri pentru ocuparea posturilor vacante. Situa\ia posturilor la [nceputul anului 2015 se prezenta astfel: Total posturi: 27, din care:

- Personal/funcţii de conducere - 5, din care: - manager – 1 persoan`;

- contabil ]ef – 1 persoan`; - ]ef serviciu – 1 persoan`; - ]ef birou – 2 persoane (1 post vacant).

- Personal/funcţii de execuţie – 22, din care: - economist – 1 persoan`; - referent – 8 persoane; - consilier juridic – 1persoana (vacant) - editor imagine - 1 persoană (vacant);

- traduc`tor - 1 persoană (vacant);

- secretar - 1 persoană;

- curier - 1 persoană; - îngrijitor - 1 persoana; - muncitor calificat - \es`tor - 3 persoane;


24

- muncitor calificat – 2 persoane; - şofer - 1 persoana; - administrator – 1 persoana (vacant). {n lunile februarie, iulie ]i noiembrie au fost organizate concursuri de ocupare de post, conform Hot`r@rii Guvernului 286/2011, [n nurma c`rora au fost ocupate func\iile de: traduc`tor, administator, referent, editor imagine, referent de specialitate (resurse umane), consilier juridic, ]ef birou spectacole, festivaluri. Tot pe parcursul anului 2015 au plecat din institu\ie 1 muncitor calificat ]i 1 sofer. Explica\ia fluctua\iei de personal este cea strict legat` de nivelul de salarizare. Personalul a fost evaluat conform legisla\iei [n vigoare. Nu au fost efectuate promovari dat` fiind ne[ncadrarea [n cerin\e a niciunuia dintre salaria\i. Nu au fost probleme de natur` disciplinar` care s` conduc` la sanc\iuni. 5. măsuri luate pentru gestionarea patrimoniului instituţiei, îmbunătăţiri/refuncţionalizări ale spaţiilor; Centrul Jude\ean pentru Conservarea ]i Promovarea Culturii Tradi\ionale Brìla este o instituție publică de cultură care dispune de un sediu situat [n centrul istoric al municipiului, [n imediata apropiere a altor institu\ii de cultur`, Teatrul Maria Filotti, Muzeul Brailei Carol I, Scoala de Arte ]i meserii Vespasian Lungu, Biblioteca Judeteana Panait Istrati. Cladirea insumeaza peste 1.750 mp.

Centrul dispune de spa\ii birouri, Atelier Modelator ceramic`, Atelier |es`turi manuale, Sal` de spectacole 70 de locuri, Galerie de Art` profesionist`, Galerie de art` destinat` amatorilor, Violon d’Ingres (72 mp), Galeria din Pod (caricatur`, 86 mp), foyer (50 mp). Centrul are un spa\iu de 115 mp, in care a fost amenajat` Galeria de Art` Populara. Sunt expuse produse me]te]ug`re]ti realizate [n atelierele proprii, obiecte de mare diversitate care atrag, deja, un numar mare de vizitatori. Interesul este cu at@t mai mare cu c@t [n spa\iul Galeriei se desf`]oar` activitate practic` de \esut la r`zboaie tradi\ionale.

Toate spa\iile sunt valorificate, preponderent, cu destina\ie cultural`. La acestea se adaug` Casa Tineretului, aflat` [n patrimoniul Consiliului Jude\ean Brìla, cu o sal` de peste 400 de locuri pe care o avem [n mod gratuit la dispozi\ie pentru desfasurarea activit`\ilor. De asemenea, scena [n aer liber, situat` pe malul Dun`rii, la care avem acces gratuit [n sezonul estival.


25

Clădirea în care-și desfășoară activitatea instituția a fost reabilitată în anul 2011, [n cadrul Programului Opera\ional Regional ]i cofinan\at de Uniunea European` prin Fondul European pentru Dezvoltare Regional`. Valoarea proiectului a fost de 3.572.662 lei. Cu aceast` ocazie au fost f`cute modernizarile, transformarile func\ionale necesare. Alte interven\ii vor putea fi f`cute [ncepand cu anul 2018 (timp de 5 ani, conform obligatiilor contractuale, nu mai sunt posibile alte interventii).

Centrul are un patrimoniu bogat gestionat riguros conform legisla\iei [n vigoare. Face obiectul unei inventarieri anuale, organizat` conform legii. Este asigurat` paza 24 de ore din 24, printr-o firm` specializat`.

6. măsuri luate în urma controalelor, verificării/auditării din partea autorităţii sau a altor organisme de control în perioada raportată.

{n perioada mai – iulie 2015, Centrul a f`cut obiectul unui control al Cur\ii de Conturi a Rom@niei - Camera de Conturi Brìla. Controlul a fost f`cut la nivelul Consiliului Jude\ean Brìla, la Centru deplas@ndu-se o echip` de doi auditori externi. {n urma controlului a fost emis` Decizia nr. 27/24.08.2015, care la sf@r]itul anului 2015 a fost suspendat` de drept, conform Regulamentului Cur\ii de Conturi a Rom@niei deoarece a fost contestat` la Curtea de Conturi a Rom@niei iar p@n` la sf@r]itul anului 2015 nu a fost transmis documentul de {ncheiere.

D. Evoluţia situaţiei economico-financiare a instituţiei: 1. analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanţul contabil al perioadei raportate; Nr. crt.

Categorii venituri An 2015 (lei)

1. Subven\ii 1.878.763 2. Venituri curente, din care: 63.444 - venituri proprii 34.352 - sponsoriz`ri 29.092 3. Alte venituri din dobanzi 1.049 4. Venituri din valorificarea bunurilor institutiilor

publice 150

5. Fondul Social European 180.011 TOTAL 2.123.417


26

Bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă/conventii/contracte

încheiate în baza legilor speciale; bunuri şi servicii; cheltuieli de capital, cheltuieli de întretinere; cheltuieli pentru repara\ii capitale)

În ceea ce priveşte cheltuielile instituţiei se au în vedere Cheltuieli de

personal, conform legislaţiei în vigoare, cheltuieli cu bunuri şi servicii conform

planului anual de achiziţii şi cheltuieli de capital, conform listei de investiţii

aprobate şi a planului anual de achiziţii.

Cheltuieli conform bugetelor aprobate de către Consiliul Judetean Brăila, în anul 2015

Denumire indicatori 2015 Total cheltuieli 2.123.417 Cheltuieli curente 1.693.401 I. Cheltuieli de personal 492.483 II. Bunuri şi servicii 1.206.918 VIII Proiecte cu finantare din fonduri exerne nerambursabile

435.590

XII Cheltuieli de capital 0

Gradul de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor instituţiei

Veniturile proprii au fost asigurate din prestări servicii și alte activități precum ]i din sponsorizări

analiza veniturilor proprii realizate din prestări servicii

Anul Venituri proprii din prestări servicii

2015 34.352

analiza veniturile proprii realizate din sposorizări

Anul Venituri proprii din sponsorizări

2015 29.092


27

Veniturile proprii şi veniturile din surse atrase au fost folosite în principal

pentru susţinerea proiectelor culturale la Capitolul „Cheltuieli materiale”,

conform bugetului aprobat de Consiliul Judeţean Brăila.

Gradul de [ncasare a surselor atrase şi/sau a veniturilor proprii în totalul veniturilor

Denumire indicatori 2015

Ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor (%)

3 %

Ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor


Pondere cheltuieli de personal din total cheltuieli (%)

23 %

Ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total


Pondere cheltuieli de capital (%)

0 %

Gradul de acoperire a salariilor din subvenţie /alocaţie


Gradul de acoperire a salariilor din subvenţie

100 %


28

2. evoluţia valorii indicatorilor de performanţă în perioada raportată, conform criteriilor de performanţă ale instituţiei din următorul tabel:

Nr. crt.

Indicatori de performan\` Perioada evaluat`

1. Cheltuieli pe beneficiar ( subven\ie + venituri – cheltuieli de capital)/ nr. de beneficiari

17,58

2. Fonduri nerambursabile atrase ( lei) 180.011

3. Num`r de activit`\i educa\ionale 80

4. Num`r de apari\ii media (f`r` comunicate de pres`) 34

5. Num`r de beneficiari nepl`titori 109.092

6. Num`r de beneficiari pl`titori 1.476

7. Num`r de expozi\ii/num`r de reprezenta\ii/frecven\a medie zilnic`

23/26/6.25

8. Num`r de proiecte/ac\iuni culturale 99

9. Venituri proprii din activitatea de baz` 64.643

10. Venituri proprii din din alte activita\i -

E. Sinteza programelor şi a planului de acţiune pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin proiectul de management: Centrul Jude\ean pentru Conservarea ]i Promovarea Culturii Tradi\ionale al Jude\ului Brìla este o institu\ie public` de cultur` care []i desf`]oar` activitatea [n scopul perpetu`rii valorilor identitare ale zonei. Cunoa]terea ]i asumarea de c`tre fiecare cet`\ean din municipiul ]i jude\ul Brìla a valorilor culturale care definesc aceast` zon`, dimensiunile bogatului patrimoniu care trebuie cunoscut, conservat ]i promovat ar putea fi considerate apogeul misiunii institu\iei. Este important, deci, de ac\ionat [n sensul acoperirii a unor c@t mai complexe tematici, de a atrage un num`r c@t mai mare ]i variat, din punctul de vedere al categoriilor de v@rst`, de beneficiari, de deschidere mai important` c`tre na\ional ]i interna\ional pentru ca toate aceste valori s` fie cunoscute. Misiunea institu\iei a fost conceput` astfel [nc@t s` r`spund` [n c@t mai mare m`sur` a acestor cerin\e prin 5 programe:


29

Identitatea strămoşească a satului contemporan - conservare, revitalizare, promovare;

Fii Brăilei – continuitate şi performanţă;

Violon d’Ingres art` neprofesionist`;

Artă profesionistă;

Programul editură, producţii de promovare a imaginii

comunităţii. Dup` cum este sugerat de numele programelor acestea au urm`toatere sarcini:

cunoa]terea, conservarea ]i promovarea valorilor culturii tradi\ionale din jude\ [n contextul invaziei nonvalorii;

organizarea [nt@lnirilor metodologice cu responsabilii de activitatea c`minelor culturale din jude\ pe o tematic` de interes pentru rezolvarea sarcinilor pe care le au institu\iile pe care le reprezint`;

ini\ierea ]i realizarea de programe de valorificare cultural` ]i artistic` a tradi\iei populare ]i a crea\iei contemporane;

promovarea valorilor creative contemporane prin activitate expozi\ional`;

promovarea imaginii jude\ului [n plan na\ional ]i interna\ional. Obiective: {n anul 2015 managerul institu\iei a avut ca scop principal dezvoltarea CJCPCT Brìla, urm`rind:

1) Managementul ]i resursele umane:

Obiectiv: asigurarea, dezvoltarea, motivarea ]i men\inerea resurselor umane [n cadrul institu\iei [n vederea realiz`rii cu maxim` eficien\` a obiectivelor acesteia ]i satisfacerii nevoilor angaja\ilor.

2) Managementul economico-financiar

Obiectiv: previzionarea evolu\iei financiare a institu\iei raportat la perioada de management, corelat` cu resursele financiare necesare de alocat de subven\ii / aloca\ii bugetare acordate institu\iei de c`tre Consiliul Jude\ean Brìla.

3) Managementul administrativ

Obiectiv: [nt`rirea capacit`\ii institu\ionale ]i de administrare a programelor, ac\iunilor ]i activit`\ilor cultural-educative;

4) Managementul de proiect


30

Obiectiv: eloborarea ]i implementarea unei strategii de dezvoltare institu\ional`- incluz@nd strategia cultural` – pentru [ntreaga perioad` de management;

Pornind de la premisa c` activitatea cultural` trebuie s`-]i asume responsabil principiile care guverneaz` domeniul culturii, Centrul Jude\ean pentru Conservarea ]i Promovarea Culturii Tradi\ionale Brìla ]i-a structurat ]i desf`]urat activitatea [n anul 2015 pe 5 direc\ii dinstincte, care cuprind programe culturale caracterizate de consecven\`, ritmicitate, coeren\` ]i profesionalism.

În programul Identitatea strămoşească a satului contemporan - conservare,

revitalizare, promovare s-a urmărit cunoaşterea stadiului actual al patrimoniului

material şi imaterial din judeţ. De asemenea s-a avut în vedere stimularea

tinerilor pentru cultura populară tradiţională şi iniţierea acestora în practicarea

unor meşteşuguri. Un accent deosebit a fost pus pe patrimoniul cultural imaterial cu dou` componente clar definite – jocul ]i colindele. - Prin proiectele cu finanţare europeană a fost vizat` calificarea persoanelor din

mediul rural în meseriile Ţesător manual ]i Modelator ceramică [n scopul conserve`rii ]i perpetu`rii acestor [ndeletniciri cu profound` valoare identitar`.

- Proiectul Festivalul internaţional de folclor Cântecul de dragoste de-a lungul

Dunării are scopul de a promova repertoriile autentice din folclorul tuturor

comunităţilor de la Dunăre. Cele 9 ediţii desfăşurate până acum au relevat

faptul că, acompaniamentul de performanţă asigurat de orchestra Lăutarii

din Republica Moldova, dirijată de Nicolae Botgros şi juste\ea juriz`rii au

atras concurenţi şi repertorii de mare valoare. Beneficiul direct al

organizatorilor este un plus de imagine a Brăilei şi României în context

european ; în fiecare seară aproximativ 16000 de brăileni, publicul spectator,

dincolo de satisfacţia unor spectacole atractive, au primit lecţia unor evoluţii

artistice de mare valoare etnografică. În acelaşi timp competiţia a provocat

ambiţii în rândul artiştilor amatori, au înţeles mesajul festivalului şi în

spaţiul brăilean au apărut solişti vocali competitivi, cu repertorii culese din

zonele de baştină.

Târgul meşteşugarilor reune]te me]te]ugari, reprezentan\i ai principalelor

activit`\i ce se reg`sesc ]i [n jude\ul nostru. Prezenţa lor este acceptată numai

în urma confirmării de către centrele de unde provin asupra calităţii,

autenticităţii produselor. Este un bun mijloc de susţinere, încurajare a

acestora prin facilităţile pe care organizatorul le oferă, dar şi un eficient


31

mijloc de educare a publicului brăilean care, de la o ediţie la alta a înţeles

substanţa autenticului în comparaţie cu kitsch-ul agresiv.

Proiectul Satul în pieţele oraşului constă în deplasarea artiştilor populari, a

meşteşugarilor dintr-o comunitate într-unul dintre spaţiile publice din

municipiu – Grădina Mare, Esplanada – unde susţin spectacole. Susţinut

mediatizate, aceste întâlniri sunt urmărite de un public numeros, o

componentă importantă a acestuia fiind consătenii deveniţi, între timp

locuitori ai municipiului. Se poate aprecia că este un mijloc eficient de

menţinere a stării de apartenenţă la valorile strămoşeşti, la păstrarea şi promovarea acestora.

Programul Fii Brăilei – continuitate şi performanţă – îşi propune

menţinerea în memoria locală, naţională şi internaţională numele, activitatea

şi performanţa unor personaliăţi de provenienţă brăileană, care, dincolo de

acest lucru, pot fi modele de performanţă şi dăruire profesională pentru

tinerele generaţii de artiști. - Festivalul ]i Concursul Interna\ional de Canto Hariclea Darclee. La edi\ia

jubiliar`, 2015, au participat 186 concuren\i din 23 de \`ri. Beneficiari, 1800 de spectatori [n sala la cele 6 evenimente cu public ]i peste 4000 la Esplanada Dun`rii. Au fost transmisii preluate pe TVR2 ]i Mezzo. Publicul numeros care s-a format de-a lungul celor 20 de ani de când a debutat competiţia, este compus în mare măsură din brăileni precum şi din

ţară. Acest festival, coordonat riguros de soprana Mariana Nicolesco, a

devenit un brand naţional, eveniment reflectat de presa locală, naţională şi

internaţională. A fost preluat ]i transmis pe TVR Cultural, TVR Internațional ]i Mezzo.

- Festivalul internaţional de muzică uşoară George Grigoriu, aflat la cea de-a

12-a ediție, este considerat de către presa de specialitate cel mai important eveniment de gen din România. Acompaniamentul live asigurat de formula restrânsă a Big Band-ul Radio, transmisia în direct TVR2 sau TVR3, Neptun

TV, exigența ]i obiectivitatea juriului au atras atenția și participarea celor

mai bune voci din România și Europa. Fiecare ediţie se bucură de prezenţa

multor spectatori locali și din județele învecinate. La edi\ia 2015, a XI-a, au

participat 24 de concurenti din: Romania, Italia, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova, Elvetia, Rusia. Transmisie na\ional` [n direct pe Canalul Neptun Tv. Transmisie reportaj pe TVR1 ]I TVR2.


32

- Festivalul Interna\ional de Jazz Johnny R`ducanu, edi\ia a III-a. Au participat 11 de concurenti din: Romania, Olanda, Spania, Bulgaria, Rep Moldova, Italia, Rusia, Portugalia. Festivalul a cunoscut, [nc` de la prima edi\ie, aprecierea criticii de specialitate ]i a publicului. Recitalurile sus\inute de nume importante ale genului din Cuba, SUA, Germania, Belgia, Portugalia, Fran\a au f`cut sala de spectacol ne[nc`p`toare.

- Festivalul naţional de folk Chira Chiralina, edi\ia 2015 nu a avut loc, de]i era totul organizat ]i chiar biletele v@ndute. Din motive de securitate [mpotriva incendiilor, ISU Dun`rea Brìla a interzis activit`\i [n sala Casei Tineretului ]i sala Teatrului Maria Filotti.

- Salonul internaţional de caricatură continuă o veche și reprezentativă

tradiție a genului umoristic la Brăila. Salonul Interna\ional de Caricatur`, edi\ia a X-a. Au transmis lucr`ri 294 de concuren\i din 40 de \`ri. Au fost prezen\i [n salonul competi\iei 102 concuren\i din 33 de \`ri.

Programul art` profesionist` - Salonul International de Arta Fotografica Danubius "Best of CF", editia a III-

a, [n calitate de parteneri, (Clubul Voltin Brìla ]i organiza\ii interna\ionale de art` fotografic`).

- Galeriile de art` - 11 expozi\ii ale arti]tilor plastici profesioni]ti [nsum@nd peste 200 de arti]ti expozan\i din [ntreaga \ar` (numai la Salonul de plastic` mic` au expus 120 de arti]ti plastici)

Programul Violon d’Ingres destinat artiştilor amatori - Arti]tii plastici amatori – este deschis tuturor creatorilor de frumos, care ]i-

au urmat cu consecven\` pasiunea pentru activitatea creativ` chiar dac` au meserii, profesii diferite, care au în comun pasiunea pentru arta plastică. Cu

o bogată activitate expozițională, atât în Brăila cât și la București,

Constanța, Ploiești, ei atrag atenția prin pasiunea și creativitatea lor. Centrul le ofer` [ntreaga logistic` pentru afirmarea lor artistic`.

- Corala Camerata a Centrului de Creaţie este formată din 45 de coriste cu

ocupații și nivel de pregătire foarte diferite – cadre didactice, agent de

asigurări, funcționare etc. Este un cor de voci egale, membru al Asociației

Naționale Corale din România. Corala are o vechime de 19 ani, continu` o veche ]i important` tradi\ie a c@ntului coral la Brìla. Pe parcursul anilor au reu]it s` acumuleze un repertoriu de aproximativ 160 de piese, diverse și o

agendă de spectacole foarte bogată.


33

Programul editură, producţii de promovare a imaginii comunităţii. {n cadrul acestui program au fost concepute ]i realizate afi]e, caiete de sal`, cataloage pentru toate evenimentele organizate [n spa\iile Centrului sau [n afar`. Astfel, au fost realizate 43 modele afi]e, 34 modele cataloage, au fost up-date-ate bannere-le evenimentelor interna\ionale. De asemenea a fost realizat` culegerea [nso\it` de CD Colinde tradi\ionale din jude\ul Brìla.

Programe propuse pentru [ntreaga perioad` de management.

Nr crt Anul Proiectul Cheltuieli aferente

proiectului 1. 2016 Festivalul internaţional de folclor Cântecul de

dragoste de-a lungul Dunării

350.000

2. 2016 Gala premiilor de excelenta a romilor braileni - Sarbatoarea etniei romilor din Romania

52.000

3. 2016 Ateliere de revitalizare a patrimoniului imaterial brailean - jocul

4.000

4. 2016 Ateliere de revitalizare a patrimoniului imaterial brailean - colindul

3.000

5. 2016 Târgul meşteşugarilor 11.000

6. 2016 Târg național de ceramică 5.500

7. 2016 Satul în pieţele oraşului – spectacol folcloric 7.000

8. 2016 Căminul cultural – centrul vital al cunoșterii,

conservării și promovării zestrei strămoșești –

dezbatere metodologica

10.000

9. 2016 Master Class Mariana Nicolesco 1.500

10. 2016 Festivalul internaţional de muzică uşoară George Grigoriu

425.000

11. 2016 Festivalul naţional de folk Chira Chiralina 90.000

12. 2016 Salonul internaţional de caricatură 45.000

13. 2016 Grupul NOI – artişti plastici amatori 8.500

14. 2016 Corala Camerata a Centrului de Creaţie 30.000


34


proiectului 15. 2016 Te invit de Ziua mea! Spectacol dedicat copiilor cu

autism 600

16. 2016 Grupul de caricatură si proză umoristică 2.500

17. 2016 Expoziţii ale artiştilor plastici, membri UAP 4.000

18. 2016 Festivalul de jazz Johnny Răducanu 310.000

19. 2016 Editare CD-uri, DVD-uri, afise, caiete, cataloage expozitii

20.000

20. 2016 Editare album reprezentativ al produselor mestesugareti realizate in atelierele proprii

10.000

21. 2017 Festivalul internaţional de folclor Cântecul de


352.000


53.000


4.000


3.000

25. 2017 Concurs national de folclor al Asociatiei Nationale a Nevazatorilor din Romania

2.000





conservării și promovării zestrei strămoșești –

dezbatere metodologica

12.000

30. 2017 Festivalul şi concursul internaţional de canto Hariclea Darclee

2.000


427.000




35


proiectului 34. 2017 Grupul NOI – artişti plastici amatori 8.500

35. 2017 Corala Camerata a Centrului de Creaţie 31.000

36. 2017 Te invit de Ziua mea! Spectacol dedicat copiilor cu autism

650

37. 2017 Grupul de caricatură şi proză umoristică 3.000



40. 2017 Editare CD-uri, DVD-uri, afise, caiete de sala, cataloage expozitii

25.000



355.000


55.000


4.500


3.500





conservării și promovării zestrei strămoșești – dezbatere metodologica

12.000

49. 2018 Master Clas Mariana Nicolesco 1.000


430.000





36


proiectului 54. 2018 Corala Camerata a Centrului de Creaţie 32.000


700





30.000

60. 2018 Editarea Revistei Excelsior, reflectand activitatea de peste an a Centrului

10.000



360.000


57.000


4.700


3.700



67. 2019 Satul în pieţele oraşului Satul în pieţele oraşului – spectacol folcloric

10.000


conservării și promovării zestrei strămoșești – dezbatere metodologica

12.000

69. 2019 Festivalul si Concursul Hariclea Darclee 2.500

70. 2019 Festivalul internaţional de muzică uşoară George

Grigoriu

435.000





37


proiectului 74. 2019 Corala Camerata a Centrului de Creaţie 33.000


750





25.000

80. 2019 Editarea Revistei Excelsior, reflectand activitatea de peste an a Centrului

12.000

F. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu o estimare a resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum şi a veniturilor instituţiei ce pot fi atrase din alte surse

1. Proiectul de venituri şi cheltuieli pentru următoarea perioadă de raportare.

ANUL 2016 Denumirea indicatorilor Total an

2016

TOTAL CHELTUIELI 2.171,00

Cheltuieli curente 2.151,00

TITLUL I – Cheltuieli de personal 738,00

TITLUL II – Cheltuieli materiale ]i servicii 1.413,00

TITLUL XII – Cheltuieli de capital 20,00

TOTAL VENITURI 2.171,00

Subven\ii de la alte administratii, din care: 2.091,00

- Subventii SF 2.071,00

- Subventii SD 20,00

Venituri proprii 80,00


38

ANUL 2017

Denumirea indicatorilor

Total an

2017











ANUL 2018


Total an

2018












39

ANUL 2019


Total an

2019



TITLUL I – Cheltuieli de personal 1.033,00








ANUL 2020


Total an

2020



TITLUL I – Cheltuieli de personal 1.050,00









40

2. Nr. de beneficiari estimaţi pentru următoarea perioadă de

management

Num`rul beneficiarilor estimati pentru urm`toarea perioad` de management, 112.000.

3. Analiza programului minimal realizat Nr. crt.

Manifest`ri culturale

pe anul 2015

Cheltuieli estimative Cheltuieli

realizate

1. Identitate str`mo]easc` a satului contemporan – conservare, revitalizare, promovare – Festivalul Interna\ional de Folclor “C@ntecul de dragoste de-a lungul Dun`rii”

320.000 284.280

2. Identitate ]i tradi\ie a satului brìlean – conservare, revitalizare, promovare – T@rg na\ional de ceramic`

8.000 Cheltuielile au fost minimale.

Me]te]ugarii au venit cu propriile corturi de

expozan\i.

3. Identitate str`mo]easc` a satului contemporan – conservare, revitalizare, promovare – Satul [n pie\ele ora]ului

26.000 1.902

4. Festivalul ]i concursul interna\ional de canto Hariclea Darclee

1.500 1.500

5. Fii Brìlei – Festivalul Interna\ional de Muzic` U]oar` “George Grigoriu”

414.000 336.503

6. Festivalul Na\ional de Folk “Chira Chiralina”

72.000 Nu a fost organizat. S`lile de spectacol din Brìla nu au [ntrunit

condi\iile de protec\ie [mpotriva incendiilor

7. Violon d’Ingres; Grupul NOI – arti]ti plastici neprofesoni]ti

13.500 119


41

Nr. crt.

Manifest`ri culturale

pe anul 2015

Cheltuieli estimative Cheltuieli

realizate

8. Corala Camerata a Centrului de Crea\ie 30.000 16.918

9. Festivalul Interna\ional de Jazz “Johnny R`ducanu”

278.000 257.062

10. Identitate str`mo]easc` a satului contemporan – conservare, revitalizare, promovare – Lada de zestre

29.000 Administra\iile locale au suportat cheltuielile

de deplasare

11. Expozi\ii ale Uniunii Arti]tilor Plastici din Rom@nia, filiala Brìla ]i colaboratori

14.000 Costurile au fost minimale, const@nd [n

afise, invita\ii, cataloage, efectuate

prin mijloace proprii.

12. Gala de excelen\` a romilor brìleni 30.000 17.562

13. Sus\inerea arti]tilor amatori pentru participare la concursuri, festivaluri, saloane, t@rguri, etc.

10.000 Cheltuielile ocazionate de deplas`rile la la

t@rgurile de turism au fost preluate de firm`

de promovare a turismului

14. Salonul Interna\ional de Art` Fotografic` Danubius “Best of CF”

10.000 15

15. Identitate ]i tradi\ie a satului brìlean 10.000 981

16. Salonul Interna\ional de caricatur` 39.000 30.258

TOTAL 1.305.000 947.100

Manager

Maria Pu]caciu

Date post:	12-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	9 times
Download:	0 times

Cuprins · 2020-01-02 · Cuprins A. Evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi...

Documents