Cum transformăm limbajul repetitiv, nefuncțional într-unul funcțional? Oana Baloc, în curs de acreditare

BCBA

Alexandra Comarniceanu, BCBA

• Limbajul a reprezentat întotdeauna o arie de mare interes, în cazul persoanelor cu tulburare de spectru autist.

• Există numeroase cercetari în domeniul Analizei Comportamentale Aplicate (ABA), care prezintă intervenții menite să ducă la apariția limbajului.

• Însă, în cadrul acestei prezentări, nu vom discuta despre această etapă, ci despre o alta: cum procedăm, dacă limbajul apare, însă nu este utilizat într-un mod funcțional?

Palilalia

• Uneori, persoanele diagnosticate cu autism, pot emite cuvinte și/sau propoziții, utilizate însă, într-un mod nefuncțional.

• Acestă utilizare eronată a limbajului apare doar în cazul persoanelor ce pot copia vocal sunetele emise de ceilalți.

Palilalia

• În cadrul acestei prezentări este vizată palilalia, definită ca fiind un răspuns vocal, caracterizat în literatura psihiatrică ca și limbaj repetitiv, nefuncțional.

• Reprezintă repetarea limbajului auzit anterior, însă, spre deosebire de ecolalie, sursa nu este imediată.

Palilalia

• Acest tip de vocalizări ar putea avea 3 funcții:

• A) Emiterea răspunsurilor stereotipe vocale, cu funcție de autostimulare (parroting)

• B) Răspunsuri menite să evoce întaritori sociali generalizați (de exemplu, atenție, laudă)

• C) Instanțe de vorbit singur

Palilalia

• Analiza comportamentală aplicată (ABA) ne indică o posibilă strategie, ce poate fi utilizată, pentru a transforma acest tip de limbaj nefuncțional, într-unul funcțional.

• Această strategie poate fi eficientă în cazul primei și celei de-a doua funcții.

• În cazul celei de-a treia funcții, răspunsurile sunt dezirabile, însă este necesar ca, la un moment dat, persoana să învețe să le emită doar în anumite contexte.

Funcțiile palilaliei

Identificarea funcțiilor palilaliei:

• 1. Vom realiza o înregistrare audio de 5 minute, într-un mediu în care copilul se joaca liber. Dacă palilalia este prezentă în cel putin 80% din înregistrare, atunci putem utiliza procedura prin care transformăm limbajul nefuncțional, într-unul funcțional. Tăiem înregistrarea, astfel încât să avem 2 sau 3 intervale de 1 minut, în care palilalia este emită în continuu.

Functiile palilaliei

• 2. Apoi, plasăm copilul într-un mediu în care se poate juca liber, pentru un interval de 5 minute. De fiecare dată când începe să emită palilalia, vom da drumul la înregistrarea realizată anterior. Oprim înregistrarea doar atunci când copilul nu mai emite palilalia. Calculam în cat la suta din acest interval de timp, a fost emisă palilalia.

Funcțiile palilaliei

• 3. Ne întoarcem la primul pas, în care copilul se joacă liber, și înregistrăm cât la sută din timp a emis palilalia.

4. Apoi, plasăm copilul într-un mediu în care se poate juca liber, pentru un înterval de 5 minute. Pe fundal, dăm drumul la înregistrarea cu palilalie, imediat ce copilul se află în acest mediu. Calculăm cât la sută din timp, a fost emisă palilalia, în aceste conditii. Înregistrarea va fi oprită doar atunci când copilul emite palilalie sau, daca au trecut 3 secunde fară palilalie.

Funcțiile palilaliei

• 5. Comparăm procentajul obținut la pașii 2 si 4. Dacă utilizarea înregistrării audio a crescut frecvența palilaliei și oprirea înregistrării a scazut frecvența ei, atunci funcția este una auditivă. Dacă însă nu există nicio diferență notabilă între acești doi pași, atunci, cel mai probabil, funcția nu este auditivă ci este kinestezică.

Palilalia

• Cea mai eficientă intervenție pe care o putem utiliza (indiferent dacă funcția este auditivă sau kinestezică), este cea descrisă în continuare.

Intervenţia (faza iniţială)

• Copilul este aşezat la o masă unde poate să coloreze, să construiască cu cuburi sau să fie implicat în alte activităţi similare, sau pe covor în joc liber unde să se poată juca cu jucării.

• Se începe prin a-i spune copilului “E timpul să te joci cu….” şi este pornit cronomentrul pentru a înregistra durata totală a sesiunii.

Intervenţia (faza iniţială)

• În această fază iniţială, instanţele de palilalie sunt ignorate.

• În acelaşi timp, dacă apar comentarii corecte referitoare la ceva ce se întâmplă în mediu în acel moment (tacturi), copilul este lăudat (Ex: “Ai dreptate, acela este un cub roşu!”, “Da, super, aşa face trenul!”)

• În cazul emiterii unor cereri adecvate, i se oferă ceea ce a cerut.

Intervenţia

• Pe durata intervenţiei, când copilul emite instanţe de palilalie, terapeutul face imediat un comentariu (tact) legat de activitatea în care este implicat, fără a-l opri din acea activitate. (ex: “colorez”, “mă uit pe carte”, “stau pe canapea”).

• Dacă copilul repetă comentariul, este lăudat. (ex: “Ai dreptate, este o carte!”)

• Dacă acesta nu repetă comentariul dar se opreşte din palilalie, terapeutul nu insistă repetând tactul ci lasă activitatea să continue.

Intervenţia

• Când rata răspunsurilor este stabilă de-a lungul sesiunilor, se revine la faza iniţială de preiintervenţie în care instanţele de palilalie sunt ignorate.

• Dacă palilalia scade semnificativ dar mai este totuşi prezentă, intervenţia este reintrodusă. Procedeul este reluat până când palilalia este absentă şi numărul comentariilor şi cererilor adecvate creşte semnificativ.

Intervenţia

• Copilului nu i se pun întrebări legate de activitate în care este implicat (“Ce vezi?”, ”Ce faci?”, ”Ce culoare are?”).

• Scopul nu este ca acesta să aştepte să fie întrebat de către adult ci ca limbajul repetititv nefuncţional să fie înlocuit cu unul funcţional, pe care copilul să îl folosească singur, în mod natural.

Beneficii

• Scăderea ratei de apariţie a limbajului nefuncţional (răspunsuri vocale, repetitive, care nu sunt adecvate în raport cu activitatea pe care o desfăşoară copilul în acel moment).

• Înlocuirea lor cu cereri şi comentarii care facilitează dezvoltarea limbajului şi comunicarea cu cei din jur.

• În acelaşi timp, funcţia îndeplinită de răspunsurile iniţiale nefuncţionale este preluată şi îndeplinită de limbajul funcţional care i-a luat locul.

• Intervenţia necesită timp însă este uşor de aplicat şi poate fi utilizată de oricine.

Bibliografie

• Karmali, I., Greer, R. D., Nuzzolo-Gomez, R., Ross, D. E., & Rivera-Valses, C. L. (2005). Reducing palilalia by presenting tact corrections to young children with autism. The analysis of verbal behaviour, 21, 145-145.

Multumim!