www.cimec.ro

COMPLEXUL NEOLITIC DE LA

RADOVANU

DER NEOLITHISCHE FUNDROMPLEX

VON RADOVANU

Eugen Comta

www.cimec.ro

Corespondenţa se va adresa: MUZEULUI DU­NARII DE JOS 8500, Că/ăraşi, strada Progresu­lui nr. 90, judeţul Că/ăraşi. Toute correspondance sera envoyee d /'adresse suivante: MUS�E DU BAS DANUBE Rue Pro­gresului CALARASI, 8500, te/. 91 1 /1 3 1 61 ROMA­NIA

INTREPRINDEREA POLIGRAFICĂ ,.ARTA GRAFICĂ"

www.cimec.ro

MUZEUL DUNĂRII DE JOS

CULTURA ŞI

CIVILIZAŢIE LA

DUNĂREA DE JOS

VIII Căl ărati

1990

www.cimec.ro

COLECTIV DE REDACŢIE : Marian NEAGU Vasile OPREA Florin RĂDULESCU

REDACTOR RESPONSABIL: Marian NEAGU

SPONSOR: Prefectura Judeţului Călăraşi

MACHETA GRAFICĂ ŞI TEHNOREDACTAREA: Gheorghe MATEI

www.cimec.ro

CUPRINS

1. Introducere 7 11. Istoricul cercetărilor şi metodele de cercetare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

III. Stratigrafia aşezării 13 lV. Mediul geografic 1 8 V. Locuitorii 21

VI. Ocupaţiile 22 A. Producerea şi procurarea hranei: 1. Cultivarea plantelor ll 2. Creşterea animalelor domestice 25 3. Vînătoarea 27 4. Pescultul 27 5. Culesul 28 B. Alte ocupaţii: 6. Prelucrarea sllexului 7. Prelucrarea oaselor 8. Prelucrarea coarnelor 9. Prelucrarea pietrei; 10. Folosirea metalului 11. Tarsul 12. Ţesu-tul 13. lmpletitul; 14 Ceramlca . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 29

VII. Tipul de aşezare . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . 68 VIII. Locuinţele 81

IX. lmbrăcămlntea şi podoabele 92 X. Relaţii de schimb 94

XI. Organizarea social-economică 98 XII. Manifestări maglco-rellgioase: 1 . Figurlnele 2. Ritul funerar. .. . . . . . . . . .. .. . 1 01

XII I. Concluzii 109 ANEXE:

1. Analiza pallnologică (Madelelne Alexandru) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . · ···• .:: .. . : .. '1 16 2 . Prospecţlunea magnetometrlcă şi geofizlcă 3. Analiza sllexurllor (prof. unlv. dr. doc. Eugen Stolcovlcl) 4. Analiza mlneraloglcă a unor fragmente ceramlce de tip Bolan (prof. dr. doc. Eugen Stolcovlci) Rezumat

5

1 18 119

120 122

www.cimec.ro

IN HALT

1. Einfiihrung 7 11. Geschichte und Forschungsmethoden 8 III. Stratigraphie der Siedlung 1 3 IV. Geographische Medium 1 8 V. Bewohner 21 VI. Bechăftigungen: 22

A. Erzeugung und Beschaffung der Nahrungsmittel: 1. Ackerbau; 2. Viehzucht; 3. jagd; 4. Fischfang; 5. Sammeln 22 B. Andere Beschăftigung: 6. Bearbeitung von Silex; 7. Bearbeitung von Knochen; 8. Bearbeitung von Horn; 9. Bearbeitung von Stein; 10. Nutzung von Metal/en; 11-12. Spinnen und Weben; 13. Flechen; 14. TOpferei. 29

VI I. Siedlungstyp 68 VII I . Wohnungen 81

IX. Kleidung und Schmuck 92 X. Tauschbeziehungen 94 XI. Sozio-okonomische Organisation 98 XII. Magisch-religiose Bekundungen: 1 . Figurinen; 2. Grabsitten 1 01

XIII . Schlussfolgerungen 1 09 Anlagen:

1 . Dr. Madeleine Alexandru: Palinologische Analyse 1 1 6 2. Magnetometrische und geophysische Prospektion 1 1 8 3 . Praf. univ. dr. doc. Eugen Stoicovici: Analyse der Silexwerkzeuge . . . . . . . . . . . . 1 1 9 4. Praf. univ. dr. doc. Eugen Stoicovici: Mineralogische Analyse von Fragmenten der Boian Keramik 1 20 Zusammenfassung 1 22

6

www.cimec.ro

Cap.l. INTRODUCERE

Studierea amănunţită a tuturor elementelor de cultură materială şi spirituală a purtă­torilor culturii Boian, oglindită prin monografia "Istoria comunităţilor culturii Bolan" reprezintă numai o latură a activităţii noastre, care ne-a permis să înţelegem trăsăturile generale ale ansamblului. Pentru a inţelege, cit mai amănunţit, evoluţia diferitelor faze ale culturii Boian, am socotit utilă studierea in intregime a unei sau mai multor aşezări dintr-o fază sau alta. Am reuşit să realizăm un astfel de studiu cu privire la complexul arheologic de la Radovanu, din faza de tranziţie de la cultura Boian la cultura Gumelniţa.

Pînă in prezent, pe teritoriul ţării noastre au fost cercetate, in intregime, citeva aşezări neolitice, cum sint cele de la: Hăbăşeşti, Truşeşti, Tirpeşti, Teiu şi Căscioarele, dar toate sint reprezentate prin cite o singură aşezare, cu un singur nivel de locuire, sau cu mai multe aşezări suprapuse, dar din diferite faze, ceea ce a permis, este adevărat, să se cunoască amănunţit unele aspecte, dar oarecum izolat, ca momente desprinse din lunga evoluţie a unei sau altei culturi.

Tn schimb, complexul de la Radovanu este pînă acum primul şi singurul din ţara noastră, in cadrul căruia sint reprezentate patru aşezări succesive, separate, suprapuse pe acelaşi loc, ale unor comunităţi din aceeaşi fază de evoluţie, ceea ce ne-a permis să studiem o serie de probleme importante, in succesiunea lor firească istorică, de a lun­gul unei perioade mai indelungate, de mai multe generaţii. Studierea comparativă a planurilor generale ale aşezărilor, ale locuinţelor şi a tuturor materialelor a făcut posi­bilă înţelegerea multor aspecte din viaţa oamenilor neolitici.

Am pus accentul pe cercetarea complexului de la Radovanu, deoarece, in cursul fazei de tranziţie la cultura Gumelniţa, la inceput s-au menţinut in uz, predominante elementele specifice culturii Boian şi şi-au făcut apariţia, timid, elementele care vor fi caracteristice culturii Gumelniţa. La sfîrşitul fazei vor predomina elementele gumelni­ţene, in timp ce acelea de tradiţie Boian, treptat vor dispare sau se vor transforma. Toate aceste schimbări treptate, neesenţiale, oglindesc faptul că este vorba de o aceeaşi populaţie aflată in evoluţie normală, locală, fără nici o intervenţie din afară.

Am pus.accentul pe cercetările de la Radovanu, deoarece in cursul fazei de tran­ziţie (care, după cum am amintit, in complexul studiat era documentată prin patru aşezări suprapuse, dintre care primele trei din prima etapă şi ultima de la inceputul celei de a doua etape a fazei) s-au produs transformări evidente şi treptate nu numai in domeniul culturii materiale, ci şi în acela al activităţilor economice. Săpăturile amănun­ţite de la Radovanu, ne-au permis să analizăm multilateral activitatea economică a gru­pului respectiv de comunităţi, pentru a inţelege mai bine procesul schimbărilor treptate care au dus curînd după aceea la modul de trai sedentar, cu implicaţii importante în toate domeniile vieţii oamenilor neolitici.

Transformările din activitatea economică au avut drept urmare şi unele schimbări în ceea ce priveşte organizarea socială a comunlţăţilor reprezentate in complexul de la Radovanu, reflectate clar de modificările survenite în ceea ce priveşte planul general al celor două aşezări corespunzătoare nivelurilor 1 şi 2 săpate şi studiate in intregime, ca şi al celor din nivelurile 3 şi 4, cercetate �i ele integral.

7

www.cimec.ro

Cap. li. ISTORICUL CERCETĂRILOR Ş I METODELE DE CERCETARE

Cu prilejul săpăturilor arheologice de la Radovanu au fost puse in aplicare, pentru prima oară in ţara noastră, diferite metode moderne de cercetare, cum sint fotografia aeriană, determlnări geomagnetice, determinări dactiloscopice. De asemenea, a fost făcută şi o analiză a unei probe de cărbune prin metoda C 1 4.

Munca de 25 de ani depusă la cercetarea şi studierea aşezărilor de la Radovanu, ca şi metodele puse in aplicare, cu rezultatele care sint expuse in cele ce urmează, sperăm să constituie un indemn şi un punct de plecare şi pentru alţi specialişti mai tineri şi pasionaţi, care să ducă şi mai departe, spre noi realizări de prestigiu, in studierea culturilor neolltice de pe teritoriul Patriei noastre.

Cu prilejul unor cercetări de suprafaţă, in anul 1 959, Barbu Ionescu, fostul director al Muzeului de istori_e de la Olteniţa, a descoperit şi resturile unei aşezări neolitice pe locul "La Muscalu". fn acelaşi an el a efectuat sondaje modeste, pe platforma aşezării, sub forma unui şanţ in care a găsit o serie de fragmente ceramice specifice, mai multe unelte şi resturile de lipitură arsă ale unei locuinţe de suprafaţă, toate datînd din faza de tranziţie de la cultura Boian la cultura Gumelniţa. Resturile locuinţei au fost secţi­onate, continuindu-se săpătura pînă la circa 0,80 m adincime. Lucrul a fost oprit la "eceastă adincime, considerindu-se că s-a ajuns la pămîntul viu.

La inceputul anului 1 960 - cunoscind preocupările noastre in legătură cu această fază - Barbu Ionescu a avut amabilitatea să-mi comunice datele despre descoperire şi drept urmare, in vara anului amintit, am efectuat un sondaj in aşezare.

Aceasta se află la capătul de vest al Văii Coadelor, la aproximativ 1 ,5 km spre vest de com. Radovanu, jud. Călăraşi.

Fiind vorba de o aşezare modestă, cu o suprafaţă redusă, m-am gindit să realizez mai întîi o secţiune transversală prin mijlocul staţiunli, pentru a se preciza: stratigrafia aşezării, grosimea exactă a stratului de cultură şi, mai ales, pentru a se cunoaşte carac­teristicele tuturor categoriilor de materiale. La inceput m-am mulţumit să trasez o primă porţiune din secţiunea propusă, plasată in dreptul mijlocului platformei aşezării (perpendicular pe direcţia pantei de est a prelungirii de terasă ), cu intenţia de a o prelungi in caz de nevoie. La inceput şanţul a avut numai 1 0 m lungime şi 1 ,5 m lărgi­me. M-am oprit la această lărgime ţinînd seama de informaţia primită că stratul de cultură se termină la circa 0,80 m. S-a constatat că stratul are de fapt o grosime dublă �i s-au delimitat cele patru niveluri şi după ce s-a ajuns efectiv la pămîntul viu, s-a inceput o nouă porţiune in prelungire spre vest.

La baza niveluri lor 1 şi 2 (numerotarea s-a făcut de sus in jos) s-au găsit resturi de locuinţe de suprafaţă, suprapuse. Dintre acestea resturile locuinţei de la baza nive­lului 1 , erau destul de bine păstrate (nederanjate ) şi se aflau la numai 0,20 m adincime. Una din ele a fost dezvelită in intregime, încă in 1 960.

Ţinînd seama de întinderea modestă a aşezării, de starea bună de conservare a rămăşiţelor de locuinţe, precum şi de adincimea foarte mică la care se găseau ele, am hotărît să continui săpătura din cuprinsul acestui obiectiv, cu gindul să cercetez in între-

8

www.cimec.ro

gime intinderea aşezării corespunzătoare primului nivel, pentru a cunoaşte planul general al stafiunii respective.

n 1961, m-am gindit să găsesc şi să aplic o metodă mai simplă şi mal economică, pentru a obţine planul general (adică numărul locuinţelor şi mai ales răspindirea lor in teren). Porneam acţiunea ţinind seama de faptul că in anul precedent dezvellsem in intregime o astfel de locuinţă. Ştiind că resturile locuinţei respective erau de formă dreptunghiulară şi că suprafaţa de lipitură arsă a platformei avea circa 7x3,5 m şi că axul lung era orientat pe direcţia N-S şi pornind de la ideea că este foarte probabil că şi celelalte resturi de locuinţe au avut aproximativ aceleaşi dimensiuni, am socotit că pot afla din cite locuinţe era alcătuită staţiunea şi cum erau ele răspindite in spaţiu, printr-o serie de şanţuri şi anume: pe platforma terasei am trasat un grup de şanţuri de numai 0,60 m lărgime (căci teoretic ele urmau să fie săpate pină la numai 0,25-0,40 m adincime) . Şanţuri le au fost trasate pe direcţia E-V (pentru a fi perpendiculare pe axul suprafeţelor de lipitură arsă ale locuinţelor ), şanţuri le erau paralele intre ele, la un interval de numai 3 m (deci la o distanţă ceva mai mică decit lăţimea maximă a suprafeţei de lipitură descoperită in 1960). Drept rezultat urmau să fie prinse in seria de şanţuri orice fel de resturi de locuinţe corespunzind dimensiunilor aflate in campania precedentă. Conform metodei amintite au fost săpate o serie de şanţuri lungi paralele, pe suprafaţa platformei terasei, de la o margine la cealaltă (prelungite inclusiv pe panta de E ) şi o altă grupă de şanţuri mai scurte inşi rate paralel sau rad iar de-a lungul ma_rginli platformei terasel, corespunzătoare cu direcţia inclinării pantei. Presupunerea s-a dovedit justă, astfel s-au putut delimita toate suprafeţele de lipitură arsă rămase de la locuin­ţele din vechime. Tot in 1961, cunoscîndu-se numărul locuinţelor şi răspîndirea lor in spaţiu, s-a inceput dezvelirea acelor suprafeţe de lipitură arsă, dar spre deosebire de sistemul mai vechi, pus in aplicare de mulţi arheolog!, de a dezvelit resturile locuin­ţelor, de a le trece in plan şi apoi de a demonta rămăşiţele respective şi de a conti­nua săpătura in adincime, am procedat altfel. Rind pe rind, au fost dezvelite cu grijă resturile păstrate, in bune condiţii, ale locuinţelor şi după trecerea lor pe plan ele au fost acoperite cu un strat subţire de pămînt, cu intenţia ca in campania următoare să se continue dezvelirea altor locuinţe.

Tn 1962, am reuşit să fie dezvelite toate cele 12 suprafeţe de lipitură arsă şi atunci cind operaţia a fost Încheiată, am făcut un zbor cu un avion utilitar şi personal am făcut o serie de fotografii in alb negru, in culori şi un film cinematografic alb-negru. Astfel in 1962 s-a realizat planul general exact al intregii aşezări şi s-au făcut fotografiile cu rămăşiţele locuinţelor păstrate in situ. Prin urmare, aşezarea de la Radovanu a fost prima staţiune neolitică săpată in intregime din sudul României şi prima fotografiată din avion.

Cu ocazia primelor cercetări din zona aşezării s-a observat că in porţiunea de legătură dintre aşezare şi restul terasei inalte se află o albiere de teren nu Rrea adîncă. Acolo era de presupus că se află urmele şanţului de apărare al aşezărilor. fn 1962 s-a trasat un şanţ perpendicular pe axul albi eri i menţionate pentru a se verifica justeţea lpotezei şi eventual pentru a se secţiona şanţul de apărare. Tn secţiunea săpată s-a delimitat intr-adevăr şanţul de apărare şi s-au făcut toate observaţiile necesare.

Paralel cu cercetările din zona aşezării, in 1962, mi-am pus încă o problemă: aşezarea este dezvelită, dar unde se află necropola comunităţii� Pentru a răspunde la intrebare am făcut mai intii următorul raţionament aşezarea este înconjurată din trei părţi de pante relativ abrupte, Iar oamenii din vechime, chiar dacă ar fi avut de gind, nu ar fi reuşit să transporte cu destulă pioşenie pe cel decedaţi, pe pantă in jos, pentru a-i inmorminta undeva in vale. Prin urmare, pe cale logică era de presupus că locul cel mai potrivit pentru necropolă trebuia să se afle undeva in preajmă, dar pe terasa invecinată spre

9

www.cimec.ro

vest. Pentru a descoperi eventuala necropolă am socoti t necesar să trasez un ş i r de şanţuri paralele, pe o fîş ie de teren in l ungul şanţulu i de apărare, la mică d i stanţă de e l spre vest. Au fost săpate 11 şanţuri de cite 10 X 1 m, cu i ntervale intre ele de cite 11 m, pentru a se sonda o suprafaţă cit ma i vastă. ln cazu l in care nu s-ar fi găs it n im ic, pr in această serie de şanţuri , i ntenţionam să trasez alte şanţuri i ntermediare, la o d i stanţă d e cite 5 m faţă de celelalte, in vederea cercetăr i i , cit mai amăn unţite, a zonei amint ite. Nu a mai fost nevoie să fie săpate şanţur i le i ntermed iare, deoarece in partea de N a fişiei cercetate, au fost descoperite primele mormi nte neol it ice, aparţ inînd complexulu i . Săpătura in zona necropolei a fost contin uată in ani i u rmători .

Cu pri lej u l sondajelor pentru găs i rea necropolei s-a mai făcut o descoperi re i ntere­santă. in partea de sud a suprafeţei sondate s-au dezvel it restur i le unei construcţi i mo­d este de suprafaţă. Sub dărîmătur i le e i , de l i p itură arsă, s-au găs it cioburi d intr-un vas mare, spart pe loc, avind in interior şi împrăştiate in jur 36 de greutăţi de lut ars, de d i ferite forme şi d imensi un i de la un război de ţesut, vertical . După părerea noastră, d escoperi rea consti tuie un i nd ic iu că acea construcţ ie reprezintă un fel de mic "atel ier" d e ţesut şi n u este exclus ca in preajmă spre vest să existe şi alte resturi de construcţ i i s im i lare.

După real izarea fotografiei d i n avion a aşezări i s-au făcut planur i le şi descrieri le amănunţite ale locui nţelor din nivelu l 1 şi s-a inceput demontarea resturi lor lor, cu atenţie d eosebită, pentru a se cunoaşte cit mai multe date despre s istemu l lor de construcţ ie ş i pentru a se preciza toate elementele specifice d in i nteriorul fiecărei locui nţe, in vederea ajunger i i la concluzi i valabi le pentru intreg ansamblu l . După demontarea suprafeţelor de l i pi tură s-au făcut răzu ir i pentru a se vedea dacă există sau nu u rmele găuri lor de pari , care să fi servit la rid icarea construcţ iei .

Curind după demontarea primelor suprafeţe de l i p itură arsă de la baza nivel u l u i 1 , m-am gind it să incerc să aflu planu l general a l aşezări i corespunzătoare nivel u lu i 2. Amin­tesc că încă d i n cursul pr imu lu i sondaj d i n 1 960, la baza acestui nivel (la ci rca 1 m adincime) fuseseră descoperite resturi le masive de l i pi tură arsă ale unei locu inţe de supra­faţă. Dată fii nd adincimea destul de mare, era neapărată nevoie să se găsească o metodă economică spre a se obţine maximum de rezultate. M-am gind it să pun in practică o altă metodă. Am trasat o serie de şanţu ri paralele, inguste, la cite 3 m d istanţă, ca şi in 1 961 , dar, spre deosebire de acelea pornind de la ideea că şi locuinţele d i n nivelul 2 au d imens iuni s im i lare celor d i n niv. 1 - am săpat d i n fiecare şanţ trasat, numai porţi­uni de cite 1 m lungime, la i ntervale de cite 3 m. Precizez că porţ iun i l e săpate d i ntr-un şanţ erau plasate in dreptul mi j locu lu i d i stanţei d i n a lt şanţ. Se real iza un fel de "tablă de şah". Pri n metoda amintită au fost su rprinse majori tatea resturi lor de locuinţe d i n suprafaţa cercetată astfel. D in 1963, cunoaşteam cu aproximaţie mică numărul locu inţelor d in aşezarea corespunzătoare nive lu lu i 2. Pînă in 1964, s-a conti n uat şi s-a incheiat demon­tarea resturi lor de locui nţe d i n niv. 1 şi s-a inceput treptat, dezve l i rea celor d i n niv. 2, atinse prin sondajele ami ntite.

ln 1964, pentru a fi s igur că in altă parte a aşezări i nu sint mai mu lte straturi arheo­logice, am făcut şi un mic sondaj in porţi unea de sud a staţi un i i . Observaţ i i le făcute in 1 960, cu privire la stratigrafie, au fost confirmate cu unele mici precizări .

Cu un an mai tirziu, Maria Comşa continuind cercetări le d i n cad rul complexu lu i feudal t impuri u de pe pantele Văi i Coadelor, a făcut şi une le sondaje pe panta de E a prelungi ri i terasei pe care se află aşezarea cercetată de noi . Spre surprinderea noastră pe acea pantă, la piciorul e i , a fost secţionat un şanţ, care avea in umpl utură numai cioburi neol i t ice. Pînă atunci n u se găsise nicăieri un al doi lea şanţ, pe partea opusă primu lu i , in vecinătatea complexelor neol i tice d i n sudu l ţări i .

10

www.cimec.ro

De asemenea, cu prilejul săpăturilor din cuprinsul complexului feudal timpuriu, pe panta lină de N a văii s-au descoperit la baza depunerilor arheologice resturi din citeva locuinţe similare celor de pe prelungirea terasei studiate, dovedind prin aceasta că membrii comunităţii au locuit şi pe acea pantă.

În 1968, in timpul muncilor agricole, de după seceriş, a fost arată toată suprafaţa terenului din dreptul albierii corespunzătoare şanţului de apărare secţionat in 1 962. Pe arătura proaspătă se vedea o diră de pămint de culoare inchisă indicind traseul şanţului de apărare al aşezării. După datele cunoscute pină atunci in legătură cu diferitele aşezări fortificate cu şanţ de apărare, era de presupus că şanţul avea extremităţile deschise spre valea din spre S şi spre cea de N. Spre mirarea mea, dira de pămint negru (proas­păt arat ), in loc să aibă un traseu drept, in partea de nord se arcui a. Am trasat atunci un şanţ de sondare, pentru a şti dacă intr-adevăr traseul şanţului se arcuieşte sau era numai o impresie. La terminarea săpării şanţului trasat s-a constatat că intr-adevăr, in acel loc, şanţul de apărare se arcuia şi drept urmare era de presupus că porţiunea de şanţ descoperită de Maria Comşa nu era izolată, ci făcea parte dintr-un şanţ unitar.

1n anul următor, pe panta de nord a prelungirii terasei, in funcţie de direcţia por­ţiunii de şanţ cercetate in 1 968, am trasat încă un şanţ de control la circa 30 m distanţă de secţiunea precedentă pentru a şti dacă şanţul de apărare intr-adevăr înconjura aşezarea şi pe unde anume. Calculul a fost bine făcut şi s-a cercetat astfel o nouă porţiune a şanţului de apărare.

Tn toţi acei ani s-a continuat şi demontarea treptată a resturilor de lipitură arsă ale locuinţelor din niv. 1 şi dezvelirea, in intregime, a celor din nlv. 2, pentru a se obţine planul general şi al celei de a doua aşezări. ln 1 970, am reuşit să termin operaţiunea de dezvelire integrală a tuturor platformelor locuinţelor din aşezarea corespunzătoare nivelului 2 şi am efectuat un al doilea zbor cu avionul şi personal am făcut o nouă serie de fotografii din avion pentru cea de a doua aşezare de pe locul .. La Muscalu".

Prin dezvelirea in intregime a celei de a doua aşezări de la Radovanu, realizam o nouă premieră pentru cercetarea neoliticului nostru. ln nici o aşezare din intreaga ţară, pînă atunci nu fuseseră săpate in intregime două aşezări, din aceeaşi fază, supra­puse, pentru a li se cunoaşte planul general şi pentru compararea lor. Tot in 1 970 s-a făcut un sondaj pe panta de S pentru a se confirma existenţa şi pe acea pantă a şanţului de apărare. Secţiunea a fost trasată exact in zona pe unde trecea şanţul de apă­rare. Astfel se asigura traseul şanţului de apărare pe cele patru direcţii, dovedindu-se că avea traseu oval.

Din 1 972, s-a inceput demontarea resturilor de locuinţe de la baza nivelului 2, aceasta după ce suprafaţa fiecărei locuinţe a fost împărţită in careuri de cite 1 m.p. Fiecare careu astfel realizat, era fotografiat de la o anumită înălţime, pentru ca apoi prin mărirea la o scară comună, prin asamblarea fotografiilor tuturor careurilor, să se obţină fotografia amănunţită a intregii locuinţe.

Concomitent cu demontarea resturilor locuinţelor din niv. 2 s-au inceput săpăturile fn adinc, pentru a se cunoaşte planul general al aşezării corespunzătoare nivelului 3. Operaţiunea era mult uşurată de faptul că stratul de pămînt al niv. 3 era subţire şi putea fi cercetat cu uşurinţă.

Din 1 972 s-a inceput punerea in practică a unei alte metode potrivite cu noile condiţii, anume paralel cu demontarea resturilor locuinţelor din niv. 2. s-au trasat suprafeţe de cite 1 ,5 m lărgime şi ca. 5 m lungime, despărţite intre ele prin maluri subţiri. Ele au fost săpate pînă in pămîntul viu, obţinindu-se astfel atit cercetarea restu­rilor din cele două niveluri (3 şi -4 ), precum şi obţinerea unor profile. Suprafeţele menţi­onate erau aşa fel trasate, incit formau grupuri de şanţuri paralele pe intreaga suprafaţă a săpăturii, ele fiind despărţite de maluri subţiri. Tn prelungirea lor, spre V erau trasate

1 1

www.cimec.ro

alte grupuri de şanţuri asemănătoare, despărţite de primele prin cite un mal. Astfel speram să săpăm lntreaga intindere a aşezărilor corespunzătoare nivelurilor 3 şi -4. Prin această metodă se formează o reţea de maluri subţiri, respectiv de profile paralele, unele cu axul lung şi altele pe axul scurt al aşezărilor cercetate. Spre mirarea noastră, fn 1971 şi 19n, ln suprafeţele săpate, nu s-au găsit urme de lipitură arsă din locuinţe. Se punea lntrebarea la care se puteau da mai multe explicaţii: dece nu s-au găsit locuinţe ln zona amlntităl Explicaţia ce se putea da era: fie că acolo nu au existat astfel de locuinţe, la baza celor două niveluri sau oamenii din perioadele date, au folosit alt tip de locuinţe. Lucrul s-a continuat cu răbdare şi in 1 973, spre bucuria noastră, in partea de nord a suprafeţei platformei aşezării, s-au găsit primele resturi de 1 i pitură arsă din citeva locuinţe alăturate, de la baza nivelului 3.

Tn continuare, in anii ce au urmat, s-au fotografiat amănunţit resturile locuinţelor din nlv. 2 �1 apoi s-au demontat. De asemenea, s-au făcut o serie de sondaje in zona necropole! pentru a se dezveli şi alte morminte. Tntr-adevăr s-au mai găsit alte citeva schelete neolitice. Muncind cu răbdare s-au făcut noi descoperiri intre locuinţele niv. 1 s-au dezvelit dteva schelete de copilaşi micuţi.

Treptat s-a eliberat locul şi s-au dezvelit rămăşiţele construcţiilor din nivelul 3 şi s-au urmărit eventualele resturi de locuinţe de la baza nlv. 4. S-a cercetat terenul pîni la pămlntul viu pe cea mai mare parte din intinderea aşezării, dar la baza acelui nivel s-au găsit doar slabe urme de construcţie in colţul de N-E. In schimb, in pămîntul viu, la adincime mică, in cuprinsul aşezării s-au descoperit citeva morminte de copil.

In ultimii ani s-a continuat cercetarea resturilor locuinţelor din nivelul 3. S-a lucrat cu deosebită grijă, deoarece una din ele a avut pereţii pictaţi spre interior şi în cuprinsul el s-au găsit sparte pe loc o serie de vase.

Secţiunile făcute prin şanţul de apărare au dus la precizarea că acesta nu a avut un traseu oval, regulat, ci avea o abatere in partea de S-V şi că pe latura de S, pe o anumită porţiune, se observă urmele unui al doilea şanţ, de dimensiuni mal mici.

12

www.cimec.ro

Cap. III. STRATIGRAFIA AŞEZARII

Din informaţiile primite, in 1 959, de la Barbu Ionescu, descoperitorul complexului, rezulta că in aşezarea de pe locul "La Muscalu,", stratul de cultură nu depăşeşte grosi­mea de 0,80 m, după care in adinc ar urma pămîntul viu. Preluind in 1960 cercetarea obiectivului, prima problemă pe care ne-am pus-o a fost acea a precizării stratigrafiei staţiunli. ln vederea realizării acestui scop ne-am propus să secţionăm platforma prelungirii de terasă pe care se aflau vestigiile arheologice, printr-un şanţ transversal, trasat aproxi­mativ pe mijlocul suprafeţei aşezării. La inceput am trasat o porţiune de şanţ de 1 0 m lungime şl 1 ,5 m lărgime, pe direcţia aproximativă de E-V, conform inclinăril pantei, către marginea aşezării, cu intenţia ca, in limita posibilului, să-I extind, treptat, pină la marginea opusă. Dimensiunile şanţulul au fost fixate ţinindu-se seama de informaţiile pe care le aveam la data respectivă.

ln cursul săpăturii, am dat (la ca 1 m adincime) de resturile masive de lipitură arsă ale unei locuinţe de suprafaţă. S-a pus problema, fie să urmez metodele de pînă atunci şi să secţlonez acele resturi şi să continui săpătura şi in acel loc, pînă la pămîntul viu, fie să le las pe loc, pentru a incepe cercetarea obiectivului după alte metode. Am adoptat cea de a doua posibilitate şi de aceea săpătura in cuprinsul şanţului s-a făcut pină la adinci mi diferite, in partea de est ajungind pină la 1 ,80 m, pe cind in partea de vest din cauza resturilor amintite, s-a oprit la ca. 1 m adincime.

La terminarea secţiunii s-a constatat că, in realitate, stratul de pămînt conţinînd resturi arheologice nu are numai O, 80 m, după cum am fost informat, ci ajunge pînă la 1,60 m grosime şi că stratigrafia nu este atit de simplă cum s-a crezut.

Succesiunea stratigrafică pe profilul realizat şi in cuprinsul suprafeţei săpate se prezintă astfel (de jos in sus).

a) Tn porţiunea şanţulul descris, de la 1,60 m adincime urma stratul de pămînt viu, de culoare cafenie deschisă spre galben, deci un strat de lut. Se cuvine remarcat că la parteasuperloară a stratului amintit se vedea o fîşie de pămînt de culoare mai închisă, indi­cind solul vegetal vechi, pe care au călcat şi s-au stabilit primii oameni care au ales drept loc de aşezare terenul cercetat.

b) Nivelul inferior (al patrulea) era gros de ca. 1 5 cm şi alcătuit din pămînt de culoare galbenă, deoarece conţinea mult lut in amestec. Pe alocuri face chiar impresia că ar fi pămînt viu. In partea de V a profilului descris, avea la bază (la 1,60 m adin­cime de la suprafaţa actuală a solului) resturile unei vetre (bine făţultă şi arsă la roşu), prinsă in plan şi apoi secţionată. Tn anumite porţiuni stratul de pămînt corespunzător nivelului era pigmentat cu bucăţele de lipitură arsă la roşu.

c) Nivelul 3 era gros de numai ca. 20 cm şi era alcătuit din pămînt lutos de culoare albăstrle (de parcă ar conţine humă). ln partea de V a profilului, la baza nive­lului se observa o dungă de cenuşă şi bucăţele mărunte de cărbune, iar la mijloc resturile unei dungi de arsură de culoare roşie. Acest nivel era mai gros spre capătul de E al şanţulul şi prezenta o înclinare spre pantă.

d) Nivelul 2 avea grosimea de ca. 90 cm (cel mai gros din complexul studiat). El era alcătuit din pămînt de culoare cenuşie inchisă şi conţinea in amestec foarte multă cenuşă (dovadă evidentă a arderii in perioada dată, pe acel loc, a unei cantităţi foarte

13

www.cimec.ro

..... �

�� � �""" b ..,...,..n r [·-�··

o 1 2.., ·=-..::-:r--==�---_.______.. .. �

�: """ f (...-;f/;>? � ... ��;\ 'I,XO\. 3. ;-;;if:C����t:i:'�·�-� : ·" â·�-��z-

1 ---- �l�!...:L·:-.:�z.2;�4

Fig. 1 Profilu l secţi un i i E-V d in 1960; 1-4 n ive lur i le complexu lu i ; a = resturi de l ocu i n ţe ; b = l i pi­tură arsă; c = vatră; d = l i p itură a lbicioasă; e = cenuJă Jl cirbunl.

Abb. 1 Profil des 0-W-Schnittes aus dem jahre 1960; 1-4 Stufen des Fundkomplexes ; a= Wohnungsreste b = gebrannter Lehmbewurf; c = Herd; d = weiBiicher Bewurf; e = Asche und Kohie.

www.cimec.ro

mari de lemn sau de trestie), din care cauză avea o structură prăfoasă. La baza nivelului s-au dezvelit, aşa după cum am menţionat, resturile masive de lipitură arsă ale unei locuinţe de suprafaţă. Datorită unei arderi intense, la o temperatură foarte ridicată, unele bucăţi mari de lipitură arsă s-au vitrifiat, altele au dobindit aspectul de zgură. Tn cuprinsul nivelului s-a găsit o cantitate de materiale diferite.

Ţinem să precizăm că in partea de E a profilului, la care ne referim, la o anumită adincime, la partea superioară a stratului de pămînt descris, se observă un şir de bucăţele subţiri de lipitură ( l) arsă, de culoare albicioasă, dispuse aproximativ pe orizontală. lncă din prima campanie de săpături, prezenţa (notată şi pe profilul publicat ) acestor resturi modeste ne-a pus problema dacă este vorba de încă un nivel propriu zis din cuprinsul aşezării, mai sărac in zona cercetată in 1 960 şi eventual mult mai bine reprezentat in alte sectoare. Problema a fost urmărită, in continuare, atit stratigrafic, cit şi in supra­faţă in campaniile de săpături, care au urmat demontării depline a resturilor de locuinţe de la baza nivelului 1 . Resturi asemănătoare, tot atit de modeste, pe o suprafaţă redu­să, s-au mai intilni in două miel porţiuni din cuprinsul suprafeţelor săpate. Ele indică probabil, un nu nivel propriu zis, ca şi celelalte documentate in aşezarea studiată, ci fie urmele unei staţionării de foarte scurtă durată a membrilor unui grup puţin numeros de oameni, aparţinînd din punct de vedere cultural aceleeaşi faze ca şi celelalte, fie cores­punde stabilirii iniţiale, modeste, a comunităţii care şi-a construit apoi aşezarea nlv. 1 . Tn porţiunea superioară a nivelului descris nu s-au descoperit materiale in cantitate mare, care să difere prin forme şi decor de acelea găsite in restul nivelului.

e) Nivelul superior (1 ) avea 20-25 cm grosime şi era format din sol de culoare neagră, grăunţos. Acest strat era peste tot pigmentat cu pete mici roşii, datorită uncr bucăţele mici de lipitură arsă. La baza nivelului, in porţiunea cercetată pentru stabi­lirea stratigrafiei, erau resturile din două locuinţe de suprafaţă. Una era reprezentată printr-un strat de circa 6 cm grosime, masiv de lipitură arsă, feţuită. Cantitatea de mate­riale arheologice descoperite in stratul amintit este apreciabilă.

f) La suprafaţă, pe ca. 1 0 cm grosime era solul arabil de culoare neagră, foarte puţin răscolit, datorită faptului că a fost folosit ca islaz comunal.

Materialele scoase la iveală in sondajul stratigrafic din 1960 au fost, in foarte scurt timp, studiate şi publicate 1• Din analiza lor rezulta că stratul de cultură, gros de 1 ,60 m, din şanţul descris, in funcţie de resturile de locuinţe şi de vetre se imparte in patru niveluri de locuire clare, deosebite, fiecare din ele fiind corespunzător cite unei aşezări. Prin urmare, din punct de vedere stratigrafic, stratul de cultură descris, s-a format nu ca o consecinţă a unei locuiri continui, de durată, a aceleeaşi comunităţi, ai cărei membri şi-au construit, rind pe rind, pe locuri deosebite, la diferite intervale, fără nici o intre­rupere locuinţele, ci ne aflăm in faţa unui complex format din patru aşezări suprapuse, construite (fiecare separat, după un plan anume), succesiv, pe acelaşi teren, de către membrii a patru comunităţi (înrudite) deosebite, la intervale mai mici sau mai mari de timp, una de alta. Variabilitatea de grosime a stratului de pămînt de la un nivel la altul (circa 25-80-20-20 cm grosime) este credem un indiciu important, demn de luat in seamă, anume el oglindeşte lipsa unei "legităţi" de vieţuire, de intensitate, respec­tiv de densitate a populaţiei. Tn sensul că nu există un "canon", ca după un anumit număr (oarecum precis ) de ani comunităţile să se mute in alt loc, cu terenuri de culti­vare mai fertile şi astfel să se poată forma straturi de cultură oarecum similare ca grosime.

Studierea tuturor categoriilor de materiale, in special, a ceramicii descoperite ne-a dus la concluzia că toate cele patru niveluri conţin urme de locuire din diferite perioade din cursul evoluţiei comunităţilor fazei de tranziţie de la cultura Boian la cultura Gumel­niţa. Făcînd o comparaţie cu materialele similare descoperite in diferite aşezări (din timpul aceleeaşi faze) aflătoare la distanţă nu prea mare de obiectivul cercetat de noi

15

www.cimec.ro

se poate susţine că materialele din primele trei niveluri pot fi atribuite etapei Spanţov, iar nivelul superior, ultimul, etapei Fintinele, din cursul fazei amintite.

Cu prilejul studierii materialelor ceramice descoperite in 1 960 am constatat exis­tenţa, in cadrul stratului, la baza lui, a două cioburi mici, cu decor excizat format din benzi inguste scobite, alternind cu altele cruţate, asemănătoare ca lăţime. Astfel de orna­mente fiind specifice ceramicii din faza Vidra a culturii Boian, scriam in lucrarea publi­cată că ele reprezintă, fie prezenţa unor materiale de tip Vidra propriu zise, fie că oglindesc o tradiţie din acea fază păstrată de oamenii fazei de tranziţie 1•

Lucrările din 1 964, din zona periferică de S a staţiunii ne-au permis efectuarea unui al doilea sondaj (de dimensiuni modeste), pentru a controla stratigrafia din acea parte a aşezării. Acolo şi atunci, ca şi in cercetările din 1960, s-au delimitat foarte clar cele patru niveluri din faza de tranziţie. Tn plus, la baza depunerilor arheologice s-a delimitat un al doilea strat de cultură mai vechi, de circa 30 cm grosime, din cuprinsul căruia s-au scos la iveală destul de multe cioburi cu decor excizat, compus din cane­luri sau pictat cu culoare roşie .,crudă", toate caracteristice fazei Vidra a culturii Boian. Săpăturile făcute in ultimii ani, pînă in plin pămînt viu, pe aproape intreaga intindere a aşezării ne permit să facem precizarea că nu s-au găsit alte materiale de tip Vidra şi nici stratul corespunzător. Astfel putem trage concluzia că urmele slabe de locuire din Vidra, se aflau concentrate pe o suprafaţă mică, in zona de sud a complexului. El au aparţinut poate numai unei locuinţe izolate şi nu unei aşezări propriu zise.

Se cuvine subliniată observaţia, rezultată din cercetările din cursul ultimului deceniu, cind au fost studiate depunerile niv. 3 şi cele ale niv. 4. După săparea, pînă in plin pămînt viu, a trei sferturi din intinderea complexului se poate susţine că niv. 4 este documentat, in special, in jumătatea de est a complexului, pe cind in cea de vest el este foarte subţire sau lipseşte cu totul. Constatarea ne-a făcut să presupunem că nivelul 4, stabilit stratigrafic in 1 960, reprezintă vestigiile unei locuiri restrinse, indicată, pînă acum, printr-o singură locuinţă (din colţul de NE al aşezării), care poate corespunde in parte in timp cu urmele de locuire din aşezarea deschisă de pe panta apropiată a Văii Coadelor şi de-abia după aceea pe locul .. La Muscalu" s-au clădit cele patru cons­trucţii ale nivelului 3 şi s-a intensificat locuirea amenajindu-se poate tot atunci şi primul şanţ de apărare.

in privinţa stratigrafiei, mai sint de amintit, şi cele două trei ciobuleţe din pastă şi cu decor caracteristice epocii feudale timpurii găsite amestecate cu solul vegetal. Ele reprezintă materiale cu totul izolate, care sint de pus in legătură cu aşezarea feudală timpurie de pe panta lină de la gura Văii Neguleasa, din apropiere •.

De asemenea, aproximativ in mijlocul suprafeţei platformei aşezării, au fost delimi­tate urmele unui fel de bordel din epoca feudală tirzie, avind o parte din podea pavată cu cărămizl4• Un alt bordel feudal tirziu a fost descoperit şi cercetat in porţiunea de est a şanţului săpat in 1 962, pentru secţionarea şanţului de apărare a aşezării neolitice.

Din datele expuse rezultă credem, cu toată claritatea, că dacă separăm loturlle foarte sărace, foarte uşor de deosebit, din faza Vidra şi pe cele din epoca feudală, cele patru aşezări suprapuse constituie un complex inchis specific şi definitoriu, fn special, pentru etapa Spanţov şi, in parte, pentru etapa Fintînele, ale fazei de tranziţie de la cultura Boian la cultura Gumelniţa.

Prin studierea amănunţită a locuinţelor, a tuturor categoriilor de materiale din fiecare aşezare in parte, apoi prin compararea rezultatelor se va ajunge la definirea elementelor specifice pentru fiecare etapă şi evident pentru faza întreagă. Menţionăm că ţinînd seama de durata relativ îndelungată a acestei faze, după cum o dovedesc cele patru aşezări de la Radovanu, pe lîngă care vor trebui luate in considerare in viitor şi complexe de la inceputul fazei (mai vechi decit cea din nivelul inferior de la Radovanu) ,

16

www.cimec.ro

prezentind elemente de tradiţie din faza Vidra şi altele mal tirzii decit cele de la Rado­vanu - va trebui subimpărţită in mal multe etape'.

In zona de dincolo de şanţul de apărare, pe terasa inaltă s-au descoperit unele urme de locuire. Este vorba de resturile unei construcţii modeste, de suprafaţă, cores­punzind probabil unuia din ultimele niveluri ale aşezării alăturate. Pe aceleaşi loc nu se aflau alte resturi arheologice mai vechi sau mal noi.

Pe panta lină a Văii Coadelor, in sectorul Negu1easa, in cursul săpăturllor efectuate de Maria Comşa s-au descoperit resturile unor locuinţe de suprafaţă, distruse prin foc şi două morminte.

NOTE

1. Eugen Comşa; K voprosu o perehodnoi faze ot kulturi 8oian k kulturl· Gumelniţa. fn: Dacia, NS, V, 1961, Bucureşti, 1962, p. 39-68.

2. ldem, Istoria comunită!ilor culturii 8oian, Bucureşti, 1974. Cioburi similare reproduse pe p1 . 19. l. Complex arheologic m curs de cercetare. 4. Se leagă din punct de vedere cronologic de aşezarea feudali din secolele XVII-XVIII �r

pe panta lină apropiată.

17

www.cimec.ro

Cap. IV. MEDIUL GEOG RAFIC

Activitatea economică a membrilor unei comunităţi neolitice poate fi înţeleasă 11_1ult ��i bine numai atunci cind cunoaştem in amănunt mediul geografic. De aceea soco­tim utila prezentarea unor date mai importante cu privire la obiectivul arheologic studiat in această lucrare.

Complexul neolitic de la Radovanu se află la circa 50 km spre SSE de Bucureşti• la marginea de răsărit a Cîmpiei Burnazului la capătul unei văi secundare, la aproximativ 1 ,5 km spre vest de cartierul Coadele, corn. Radovanu, jud. Călăraşi.

Locul ales de oamenii din vechime este o prelungire a terasei, înaltă de circa 20 m , la capătul Văii Coadelor, in zona in care aceasta se întîlneşte cu Valea Lacu Porcului şi cu o vale mică, fără nume.

Pentru cunoaşterea mediului natural din vechime al aşezării, la rugămintea noastră dr. Marin Cârciumaru, de la Institutul de Arheologie Bucureşti, s-a deplasat pe şantier, in timpul lucrărilor, pentru a lua o serie de probe de sol necesare analizelor sporo­polinice. Probele au fost scoase de jos in sus, incepind din stratul de lut steril din punct de vedere arheologic, de sub stratul conţinînd resturi de vieţuire omenească. Probele au fost analizate cu toată grija de către Marin Cârciumaru 1, care ne-a comunicat rezultatele preliminare.

1n cazul de faţă ne interesează numai datele de ordin mai general, care să ne permită să ajungem la unele concluzii istorice cu privire la mediul natural in care au vieţuit şi au muncit membrii celor patru comunităţi din aşezările neolitice suprapuse de pe locul .,La Muscalu", de la Radovanu.

Prezentarea datelor primite de la Marin Cârclumaru o facem in ordine cronolo­gică incepind cu cele referitoare la stratul steril de la bază.

Analiza polenului descoperit in stratul steril din punct de vedere arheologic dove­deşte că nu cu mult inainte de locuirea primilor oameni in cuprinsul aşezării, zona respec­tivă din Cîmpia Dunării era acoperită de o vegetaţie specifică de silvo stepă, destul de deschisă.

Din ansamblul vegetal arborii reprezentau circa 1 3%. Tntre ei era predominant ulmul (cu aproximativ 4%) urmat de stejar (cu peste 2%) şi de tei (in jur de 1 % ). Intre ierburi majoritatea o constituiau compozitele (circa 28%) şi gramineele (circa 15%). Printre acestea din urmă însă nu s-a intilnit nici un grăuncior de polen de tip cerea/ia, ceea ce înseamnă că in perioada respectivă, in imediata apropiere, nu vieţuia nici o comunitate omenească.

Se cuvine remarcată prezenţa (prin grăuncioarele de polen) a unui procent foarte mare de plante de apă (de exemplu: Alismataceae (14%). cyperaceae (10,6%). pota­mogetonaceae (3,1 % ) şi altele). Ele oglindesc faptul că in vremurile străvechi, văile vecine aşezării erau mlăştinoase, cu o bogată vegetaţie acvatică.

Tn perioada imediat următoare, in partea superioară a stratului steril se observă o schimbare bruscă, frapantă, in domeniul vegetaţiei. Polenul de arbori scade foarte mult (ajungind pînă la circa 6%). deşi tipurile lor rămîn aceleaşi. Tn schimb, se remarcă

1 8

www.cimec.ro

o creştere accentuată a ierboaselor (la peste 93% ) . Între acestea contin uînd să preda­mine compozitele. Asociaţia vegetală rezultată are aspect de stepă, cu toate că n u poate fi vorba de o sch imbare de ord i n c l i matic. Cons iderăm că modificarea se datoreşte, in principal, activităţii omu lu i , care, d upă toate probabilităţi le, avind nevoie de terenur i de cultivat, a defrişat anumite porţ iun i destu l de mari d in pădu rea aflată în apropiere, contri­bu ind astfel l a reducerea substanţială a cantităţi i polenu l ui de arbori , de pe terenu l aşezări i .

Tot atunci, a scăzut mu lt, i n chip evident, polenu l plantelor de baltă. Este suficient să amint im că al ismataceae- le s-au redus la j umătate. De asemenea, aproape au d i spărut grăuncioarele de polen de potamogetonaceae, iar scăderea cyperaceaelor s-ar putea datora folos i r i i destu l de i ntense de către om a trestie i .

Compararea rezu ltatelor anal izelor pentru probele l uate de la partea i nferioară şi de la cea superioară a stratu lu i de pămînt corespunzător n ivelu l u i 4 (inferior ) al aşezări i d i n faza de tranziţie de la cultura Boian la cultura Gumeln iţa d uce la următoa­rele observaţ i i :

- Asoci aţia vegetală de la baza n iv . 4 prezintă elemente specifice stepei , ad ică po­lenu l de ierburi reprezintă 92,8%. iar cel de copaci este de 6,3%. Treptat s-au produs anumite mod ificări (o tend inţă de trecere spre si lvo stepă ), aşa că la partea superioară a stratu lu i de pămînt amint it : i erbur i le aj ung să fie reprezentate prin 86,8% d i n polen , iar copaci i pr in 1 1 ,7%. Trecerea spre peisaj u l de si lvo stepă s-a făcut pr in înaintarea u lmu lu i (la bază reprezentat n umai prin 1 ,5%, iar la partea superioară prin 4% ) şi mai puţ in a stejaru l u i (la bază 0,5% şi la partea superioară a stratu lu i 1 ,2% ). Remarcăm că polen u l de graminee de t ip cereal ia şi-a făcut apariţ ia încă de la baza stratu lu i ami ntit (pr in 1 % ) ş i prezi ntă o cont inuă tendi nţă de creştere ajungînd la partea superioară a stratu lu i pînă la 2,3%.

Tn cad ru l seriei i erburi lor au rămas predomi nante compozi tele. Se observă însă o intensificare a polen u lu i plantelor de mlaşti nă, la partea superioară a nivel u lu i 4.

La trecerea de la niv. 4 la niv. 3 se constată o sens ibi lă scădere a polenu l u i de arbori de la 1 1 ,7% (la partea superioară a nivel u l u i 4) se aj unge la 7,8% (în nivel u l 3 ) .

- Nivel u l 3 este caracterizat prin asociaţie vegetală specifică stepei , la partea supe­rioară a n lv. 3 se remarcă o slabă tendinţă de trecere la s i lvostepă, pr in intensificarea stejaru lu i (3 ,1 % ). faţă de u lm (1 ,1 % ) şi tei (1 ,1 % ) .

ln cad rul asociaţiei vegetale d i n nivel u l 3 sînt domi nante compozitele. În ceea ce pr iveşte plantele de mlaştină se constată cea mai importantă creştere d in întregul profil anal izat. Astfel a l ismataceaele ajung pînă la 23 ,3%, iar potamogetonaceaele pînă la 4,2%. Remarcabi lă este creşterea procentuală a gramineelor de t ip cereai ia, care în acest n ivel prezintă cel mai mare procent d in întreg profi lu l anal izat şi anume la partea i nferioară 4,2% şi 6,1 % la partea sa superioară.

- În cursu l perioadei de formare a nivelu l u i 2 vegetaţia a reven it la peisaj u l de s i lvostepă. Arbori i intruneau 12%, între ei a redevenit �omi nant u lmu l cu 3 ,3%, u rmat de tei cu 2,5% (ta baza nivel u l u i ) ş i de stejar cu 0,8%. I ntre i erbur i erau predomi nante tot compozitele. In d i rectă legătură cu mod u l de formare a stratu lu i de pămînt al n ivelu lu i 2 este şi procentul de polen de cereal ia. Stratu l de pămînt al nivelu l u i 2, avind o grosime de 0,80 m, prezi ntă două părţi clare. La partea l u i i nferioară sint restur i le locui nţelor aşezări i respect ive, iar partea superioară a stratu lu i s-a format într-o perioadă cind zona nu era locuită. Tn consecinţă, la baza stratu lu i respect iv, polenu l de cerea/ia este de 2,5% (în d i rectă legătură ci uperci le de t i p uredi nale în registrează o creştere bruscă, tot la baza n iv. 2 ), pe cînd la partea superioară a acelu iaşi n ivel (d i n care porţi­une l i psesc urmele de activi tate omenească ), polenu l de cerea/ia dispare complet. Plan­tele acvatice se menţin la aceleaşi proporţi i .

1 9

www.cimec.ro

Pînă in prezent, nu dispunem de datele referitoare la analizele de polen din niv. 1 . Sintetizind datele prezentate rezultă că in cursul perioadei de formare a stratului

de pămînt din cadrul celor patru niveluri, cu aşezările corespunzătoare, suprapuse pe acelaşi loc, clima din regiune şi respectiv vegetaţia au suferit o continuă oscilaţie de la peisaj specific stepei, la partea inferioară a niv. 4 se constată o slabă tendinţă de trecere la o asociaţie vegetală de si lvo-stepă, apoi in niv. 3 vegetaţia este specifică stepei, iar la sfîrşitul perioadei de formare a stratului corespunzător niv. 3 se observă iarăşi tendinţa de trecere spre silvo-stepă. ln niv. 2 peisajul vegetal a fost caracteristic silvo-stepei.

Prin urmare, prin poziţia geografică a complexului, la limita schimbătoare dintre silvo-stepă şi stepă, locuitorii aşezărilor neolitice suprapuse de la Radovanu, au beneficiat de posibilitatea de a obţine şi de a avea mai uşor terenuri pentru cultivare. De asemenea ei au avut avantajul de a putea vina atit animale de stepă, cit şi pe acelea specifice pădurii. Lemnul necesar construirii locuinţelor se obţinea destul de uşor din pădurile vecine.

Prezenţa polenului de plante acvatice dovedeşte că Valea Coadelor şi Valea Lacu Porcului erau in vechime mlăştinoase şi acoperite in mare măsură, cu plante acvatice. Din aceste văi locuitorii aşezări lor îşi aduceau apa necesară şi tot de acolo stringeau diferite plante folosite in gospodărie, ca trestia pentru invelitul locuinţelor, apoi papura şi ţipirigul pentru diferite împletituri (de ex. rogojina ).

Legătura cu comunităţile care vieţuiau de-a lungul văii Argeşului se realiza pe cărările din lungul Văii Coadelor, iar cu acelea din preajma Dunării (mai cu seamă cu aşezările din zona Căscioarelor) pe cărările din lungul Văii Lacu Porcului

NOTE

1. Aducem Ji pe această cale mu lţumiri le noastre dr. Marin Clrciumaru, pentru analizelefll:cute ti pentru datele comunicate.

20

www.cimec.ro

Cap. V. LOCUITORII

Despre caracteristicele antropologice ale locuitorilor aşezări lor neolitice, de pe locul "La Muscalu", in stadiul actual al cercetărilor, se pot face puţine precizări, deoarece deşi au fost cîteva aşezări suprapuse, in chip firesc fiecare avind cîte o necropolă - au fost descoperite: un grup de morminte, in cadrul unei necropole, apoi citeva morminte de copii in cuprinsul aşezării şi numai două morminte, pe panta lină de nord a Văii Coadelor.

Oasele tuturor celor 26 de schelete descoperite, pînă in prezent, au fost strînse cu toată grija şi o serie din ele au fost predate Centrului de Antropologie Bucureşti, in vederea studieri i lor din punct de vedere antropologie. Ele au fost analizate, dar pînă acum am primit numai citeva date sumare. Din această cauză sintem nevoiţi să men­ţionăm, în special, unele date izolate, bazate pe observaţiile noastre făcute pe teren in cursul dezvelirii scheletelor. Numărul relativ redus de schelete nu permite concluzii deosebite, prea bogate, care să fie valabile pentru întregul ansamblu, de aceea vom semnala numai unele indicii furnizate de descoperirile de la Radovanu.

Tn cadrul acestui complex pînă in prezent (după 25 campanii de săpături ) s-au studiat 26 morminte de adulţi şi copii.

Din punct de vedere antropologie, ţinînd seama de datele despre celelalte loturi de schelete aparţinînd culturilor Boian şi Gumelniţa, se poate presupune că şi lotul nostru de schelete aparţine unei populaţii, in principal, de tip mediteranoid.

Din calculele făcute rezultă că din cele 26 de morminte 1 3 schelete (= 50%) au aparţinut unor persoane adulte, iar restul de 1 3 (=tot 50%) unor copii, majoritatea micuţi, îngropaţi în cuprinsul aşezării, in intervalele dintre locuinţe, desigur lîngă acPea a mamei. Din datele sumare prezentate rezultă o concluzie istorică importantă anume aceea că in perioada dată mortalitatea infantilă era foarte ridicată. Se cuvine menţionat şi faptul că din primul lot de 5 schelete au fost două de copii mici (infans 1) şi trei de femei, indiciu probabil că şi mortalitatea femeilor era la un nivel ridicat.

Ca şi la alte serii de schelete neolitice, la cele 2 femei (descoperite in 1 962, păstra­te mai bine ) s-a constatat că dinţii erau tociţi, desigur din cauza unor alimente nespălate şi nefierte bine.

Semnalăm şi observaţia că scheletul din mormintul 5/1962 a aparţinut unei femei in vîrstă, deoarece ii căzuseră majoritatea dinţilor de pe mandibulă şi alveolele dentare se obturaseră, ea fiind încă in viaţă. La acelaşi schelet s-a observat pe o vertebră că are mici excrescenţe de a lungul marginii superioare, dovedind că femeia a suferit de o boală a coloanei vertebrale 1•

NOTE

1. Aducem fi pe această CJie mu lţumi r i l e noastre d r. Dardu Nicolăescu-Piopşor, pentru datele comu n icate despre primu l grup de schelete d escoperite la 1\adovanu .

21

www.cimec.ro

Cap. VL OCUPAŢI I LE

A. PRODUCEREA ŞI PROCURAREA HRANEI

Comunităţi le care au v ieţuit, succesiv, in cele patru aşezări de pe locul "La Musca lu" de la Radovanu, au avut d i ferite ocupaţi i , d i ntre care unele erau prînei paie, altele erau secundare.

Pentru stud ierea ocupaţ i i lor, complexu l stud i at prezintă un mare avantaj prin aceea că in cuprinsul l u i , deci in cadru l celor patru aşezări au trăi t in aceleaşi cond iţi i de med i u geografic ş i cond iţi i i storice, membri i unor comunităţi aparţi nînd d i n punct de vedere "etnic" , aceleeaşi populaţi i , cu aceeaşi cultură materială ş i spi ri tuală d i n faza de tranziţie de la cultura Boian la cultura Gumelniţa. Faptul face pos ib i lă anal izarea comparativă a unor aspecte d i n activi tatea economică, care, in cele d i n urmă, ogl indesc modu l de trai al acelor oamen i .

Tn ansamblu se poate spune că membri i acelor comunităţi practicau o activi tate economică m ixtă reprezentată, in pri nci pal, de cult ivarea plantelor şi de creşterea vi te­lor, celelalte indeletnic ir i ocupind locuri secundare, cu i ntens i tăţ i , respectiv in proporţ i i variabi le de l a aşezare l a aşezare. Subl in iem că i n anumite perioade au predominat unele din preocupăr i le secundare, apoi locul lor a fost preluat de altele. De altfel, chiar in domen i u l ocupaţi i lor pr inci pale se constată unele vari abi l i tăţi , care, după părerea noastră, ogl indesc trecerea tot mai accentuată la viaţă sedentară.

Ocupaţi i le documentate in complexul stud iat pot fi împărţite in două categori i prînei paie :

A. Categoria ocupaţi i lor legate de asigurarea hranei , d i n care fac parte: cult ivarea plantelor, creşterea an i malelor, vînătoarea, pescu itu l şi culesul .

B. Alte ocupaţi i : real izarea uneltelor de s i lex, piatră, os, corn, metal , apoi torsul , ţesutul ş i implet itu l.

Esenţiale sint ocupaţ i i le d i n categoria A, care determ ină caracteru l activi tăţi i economice şi modul de trai . in sch imb, practicarea ocupaţiilor d i n categoria B a const i­tuit, neincetat, un factor important, prin progresele re'll izate, de exemplu , in domen iu l perfecţionări i uneltelor ş i a l i ntensificări i treptate a ut i l izări i aramei , l a practicarea mal intensă a unor ocupaţ i i d i n categoria A şi mai ales au contri bu i t la o prod uctivi tate mai mare în domen iu l culturi i plantelor.

1 . Cultivarea p lantelor

Tn funcţ ie de documentarea existentă se poate spune - după părerea noastră­că această îndeletnici re ocupa primu l loc în act ivi tatea economică a oameni lor d in complex.

22

www.cimec.ro

Citeva observaţ i i sint valabi l e pentru toate cele patru n ivel ur i : Cu pri lej u l constru i r i i tuturor locu i nţelor descoperite in aşezări le ami ntite s-a ut i l izat

o canti tate foarte mare de paie de cereale, cu care era amestecat l utu l lntrebu inţat in pri nci pal la l utu irea podelelor platformă ş i , pe scară mai redusă, la feţuirea pereţi lor locu inţelor. Pe bu lgări i de l i p itură arsă se văd n umeroase u rme de paie şi de pleavă, uneori ch iar urme de boabe şi de sp ice.

in cursu l săpături lor de la Radovanu au fost găsite ş i citeva săpăl ig i perforate, intregi sau fragmentare, l ucrate d i n corn de cerb.

De la inceputul activ ităţi i pe şantier s-a acordat o atenţie deosebită descoperiri i şi stringeri i tuturor boabelor carbonizate de plante găsite in săpătură, bucăţi lor de l i pl­tură arsă sau fragmentelor ceramice avind pe ele i mprimate u rmele de boabe de cere­ale. O grămăjoară de astfel de boabe carbonizate de griu a fost descoperită in 1 962, la 3,75 m adincime in pămîntu l de umplutură al şanţu lu i de apărare. E le corespund in t imp cel u i de al trei lea n ivel. Alte boabe izolate sau in grupuri mici s-au scos la iveală, mai ales, d i n pămîntu l de umplutură al unor gropi de l im itate şi gol ite in campan i i le de săpături d i n ult i m i i an i . Se remarcă faptu l că astfel de boabe s-au păstrat, ma i ales, în n ive lur i le 3 şi 4.

O mare parte d i n boabele sau urmele de boabe de pe bu lgări de l i p i tu ră, adunate la Radovanu , au fost stud iate de către special i sta i ng. Eva Hajnalova, de la I nsti tutul de arheologie de la N itra 1 • Din datele care n i s-au comun icat rezultă că au putut fi deter­m inate, d i n n ivelu l 3, o serie de boabe şi an ume: un bob fragmentar, neclar, de Triticum: două boabe de Triticum dicoccum Schrank sau de Triticum monococcum 2• Din grupul de boabe amintit ma i sus, provenit d i n acelaşi nivel , s-au anal izat 1 8 boabe de grîu , toate s igur de t i pu l Triticum monococcum L. Se poate preciza că acele boabe au l ung imea med ie de 5,38 mm , lăţ imea de 2,23 mm şi grosimea de 2,53 mm. Menţionăm ace.ste date, deoarece ele pot servi pentru comparaţi i ut i le cu alte descoperi ri s im i lare d i n aceeaşi perioadă sau epocă. D i n nivel ul superior (1 ) de l a Radovanu , provine u n bob carbonizat, determ i nat de aceeaşi speciali stă, de grîu de t ipu l Triticum dicoccum Sch rank.

Prezenţa celor două t i puri de grîu în cad rul complexu lu i , chiar dacă ele sint docu­mentate cert în două n ivel uri deosebite arată, după toate probabi l i tăţi le, că membri i acelor comun ităţi încă n u începuseră să d iferenţieze şi să prefere un anumit t ip de griu mai potrivit (cu o productivi tate mai mare ) pentru zona dată.

Se pune problema cu ce fel de cult ivare a sol u l u i avem de-a face în perioada respectivă.

Prezenţa săpăl igi lor de corn întregi sau fragmentare, arată că, probabi l , se cont in ua, in oarecare măsu ră, cult ivarea prim itivă a plantelor, cu săpăliga.

Determ i nări le făcute de prof. V. Gheţie în colaborare cu Cornel i u N. Mateescu, asupra unor oase de bovine , r id ică o problemă i mportantă. Cei doi special i şt i au observat pe unele oase l ungi de bou, anumite caractere datorite unor eforturi relat iv mari la care au fost supuse animalele respective, ceea ce dovedeşte folosi rea lor la tracţ iune 3• Considerăm că acea muncă grea nu poate fi alta decît tracţ iunea la un fel de p lug pr imi­t iv de lemn (aratru ), prin întrebui nţarea căruia oamen i i aşezări lor stud iate aj unseseră in măsură să cult ive mal uşor terenur i mai mari decît înai nte şi cu rezultate mai bune. Asigurînd u-se rezervele de hrană necesare comun ităţi i de la o recoltă la alta.

Coexistenţa celor două categori i de date : unele i nd icînd practicarea cultivări i pri­m i t ive a plantelor cu săpăl iga şi altele i nd icînd începutul agricu lturi i , considerăm că pot fi expl icate pr in aceea că e le reflectă o perioadă de trecere de la cultivarea pr imitivă a plantelor la începuturi le agricu lturi i ş i respectiv o trecere treptată de la viaţa sem i-stabi lă la v iaţa sedentară.

23

www.cimec.ro

Recolta era strînsă printr-un anumit mod de secerare cu un fel de seceri prim it ive, formate d intr-o ramă de lemn sau d e os, in care erau infipte in şi r, in poziţie obl ică, o serie de segmente de lame de s i lex. Prin săpătur i le de la Radovanu au fost scoase la iveală foarte m u lte segmente de acest fel . Ele sint caracterizate pri n anumite d imen­s iun i : l u ngimea med ie de ci rca 6 cm şi lăţ imea aproximativ de 2 cm. Ele au pe ambele feţe cite o porţi une de formă tri ungh iu lară puternic l ustruită. La microscop pe aceste suprafeţe se observă numeroase zgirieturi paralele, regulate, i nd icind d i recţia folos i r i i seceri lor. Cercetarea segmentelor de lame face pos i bi lă precizarea că e le erau infipte in ramă, cu partea mai groasă d inspre bulbu l de percuţie, rămînînd vizi b i lă numai acea porţi unea tri ungh i u lară cu suprafaţa l ustruită. Ţinînd seama de lăţ imea porţi un i i cuprinse intre baza tri ungh i uri lor amintite ş i virfu l i nferior al segmentelor de lamă, rezultă că ramele seceri lor aveau in med ie, 5 cm lăţ ime.

Numărul foarte redus al gropi lor corespunzătoare fiecărei aşezări , forma lor d i feri tă, faptu l că sint cu mal uri le nearse şi nefeţuite, constituie pentru noi o ind icaţ ie că acel e gropi au fost mai curind întrebuinţate pentru scoaterea pămîntu lu i necesar treburi lor gospodăreşti şi nu ca gropi de bucate. După părerea noastră, rezervele de grine ale comunităţi i nu erau păstrate la un loc, intr-o s ingură construcţ ie sau încăpere, deoarece aceea ar fi fost amenajată anume şi in zona ei ar fi fost firesc să găs im unele urme. Considerăm, că, in real itate, cantitatea de grine obţi nute de intreaga comunitate era impărţită, in ch i p echitabi l , intre toate fam i l i i l e d i n care era alcătuită comunitatea ş i fiecare fami l ie îşi păstra rezervele de griu in cuprinsu l locui nţei in care trăia. După toate probabi l i tăţi le, rezervele erau păstrate in vase mari de provizi i , in formă de borcane sau vase pi riforme, ale căror fragmente, adesea de cîţiva cm gros ime le găs im răspîn­d ite pe intreaga int indere a aşezări lor, la n ive lu l corespunzător locuinţelor. Nu am desco­perit pînă acum nici un vas de acest fel spart pe loc. Ţinem să remarcăm că in săpătu­r i le noastre n u am găs i t nici o aglomerare mai mare de boabe d e griu, care să ind ice­d i strugerea locu inţelor intr-o perioadă cind rezervele de hrană se mai aflau in locuinţă.

Cu alt pri lej am arătat că in cursul epoci i la care ne referim a existat totdeauna o corelaţie intre mod ul de prelucrare a sol u lu i , respect iv de canti tatea de grine obţi nute şi d imens iun i le rişn iţelor primitive întrebuinţate de oameni i neol it ic i . Faptul este confi rmat ş i de seria rişniţelor descoperite la Radovanu .

Rişniţele erau formate d intr-o lespede şi un frecător. Pentru real izarea pietrei de bază erau alese l espezi , avind d imens iun i le de : 50-60 cm lungime şi o lăţ ime de 30-40 cm, ad unate d i n albia unor riur i , probabi l de la sud de Dunăre.

Rişn iţele, in cazul complexu lu i de la Radovanu, erau fixate, in fiecare locuinţă in apropierea colţu lu i de nord-est, intre marginea banchetei de lut şi soc lu l masiv al cupto­rulu i . Porţ i unea in care se afla rişniţa era de l imitată spre interior pri ntr-o gard ină de l ut (in secţ iune transversală avea forma de U intors ş i înălţimea de 1 2-1 5 cm ), care avea d rept scop să oprească împrăştierea boabelor in t impu l rişn i tu l u i . Porţ iun i le res­pective aveau forma aproximativ patrată, cu latura de aproximativ 60 cm. fn săpătur i le noastre am găs i t astfel de locuri amenajate in citeva locu i nţe. Pri n urmare, sub l in iem că rişniţele nu erau de ob.ice i , m işcate d i ntr-un loc în altul , ci erau fixate in platforma locui nţei intr-un loc anume ş i folos ite acolo.

In ult im i i ani la rugămintea noastră, s-au făcut o serie de anal ize sporo pol in ice asupra unor probe l uate d i n diferite nive luri de la Radovanu. Rezultatele ne-au fost comun icate d e M. Alexandru de la Laboratorul de anal ize sporo pol i n ice al I nst itutu lu i d e Geografie Bucureşti 3, cit şi de către Marin Cârci umaru de la Laboratoru l s im i lar al. Institutu l u i de Arheolog ie Bucu reşti .

Tn d i scuţia avută i n privinţa grînelor M. Cârci u maru mi-a comun icat observaţia s a că . n probele anal izate d i n zona aşezări lor de la Radovanu a constatat că polenu l de cerealia

24

www.cimec.ro

este într-o canti tate prea m 1ca m comparaţie cu importanţa avută de cultivarea plante­lor la comun ităţi l e stud i ate. Porn ind de la această observaţ ie i mportantă a l u i M. Cârc iu­maru, m-am gind i t ca în cursul săpături lor de la Radovanu, d i n 1 974, să fac o mică experi­enţă. Aveam în vedere următoarele fapte. Logic ar fi ca oameni i neol i t ic i să fi avut ş i cult ivat cu griu, mici le lor ogoare undeva în imed iata apropiere a aşezări lor, spre a ajunge mai uşor la ele şi pentru a le păzi mai lesne. Rezultatele anal izelor n u permiteau o astfel de concl uzie şi dovedeau că, d i n anumite motive (sau poate era o regulă in vech ime) oameni i neol it ici au pregăt i t terenuri de cultivare la o anumită d i stanţă (evident nu prea mare ) de aşezare. in funcţ ie de cele arătate ne-am propus să căutăm zona unde s-au aflat ogoarele neol it ice. Ţinînd seama de configuraţia terenu lu i d in spatele aşezări i , am trasat, avînd ca punct de plecare capătul (d inspre şanţul de apărare ) a l ul iţei pr i nci­pale, trei l i n i i i magi nare, în evantai , pe tre i d i recţ i i deosebite, aşa fel ca să acoper im u n spaţ i u cît mai larg. P e fiecare d i n cele trei l i ni i , porn i nd de l a margi nea aşezări i , s-a măsurat o d i stanţă de 200 m şi s-a făcut un sondaj, l uîndu-se d i n fiecare loc cite o probă de sol (cîte o ,.coloană" ) pe o adîncime de ca. 90 cm, de la pămîntu l viu pînă la solu l vegetal, precizindu-se adîncimi le. După aceea pe aceeaşi d i recţ ie, s-a ma i măsurat încă o d i stanţă d e 200 m şi iarăşi s-au scos probe pînă la solu l vi u . Astfel , in prezent, avem 6 , .coloane" cu pămînt de la 200 şi respectiv de 400 m d istanţă de aşezare, în zona in care cons iderăm că se aflau ogoarele neol i tice. Sperăm că pr in analizele pol i n ice s e vor putea preciza, c u m ică aproximaţ ie, poziţia ş i d i stanţa ogoarelor faţă d e aşezare.

2 . Creşterea animalelor domestice Prin săpături le de la Radovanu încercăm să contr ibu im nu n umai la lămuri rea

problemelor complexu lu i , ci ş i a acelora priv ind creşterea animalelor domestice, in perioada corespunzătoare, in ansamblu, fazei de tranziţ ie de la cultura Boian la cu ltura Gumeln iţa. Tn acest scop, d i n pr ima campani e de săpături şi pînă în prezent, au fost strînse, cu m u ltă grijă, toate oasele de animale (pînă la ce le mai mici fragmente ). Materia­lele au fost ad unate pe n ivelur i , pentru a avea o priv i re de ansamblu, cit şi pentru a s e observa eventuale deosebir i (prefer inţe pentru anumite an imale) intre n ivelur i .

O mare parte a materialelor adunate au fost expediate la laş i , prof. Olga Necrasov de la Laboratoru l de morfologie animală al Univers i tăţ i i , .Al. 1. Cuza", pentru a fi anal izate şi stud i ate d i n punct de vedere paleofaun istic.

Tn cele ce urmează vom prezenta şi i nterpreta o ser ie de date publ icate de prof. Olga Necrasov şi M. Bu lai , cu pr iv ire la pr imele loturi de oase de an imale strînse d i n complexu l neol i t ic de la Radovanu '·

După cum am ami nt it mai sus, între t imp, au fost cercetate, în intregime, tre i d i n cele patru aşezări suprapuse de l a Radovanu ş i s-au ad unat toate oasele. De asemenea, a fost stud i at în mare parte d i n suprafaţă şi stratu l de pămînt corespunzător n iv. 4, d i n care s-au strins toate oasele găsite.

Au fost anal izate pînă acum, de către special işt i , 2529 oase de an i male d i n complexul de la Radovanu. Atrage atenţi a încă de la inceput raportu l d intre cele două categori i , anume între oasele de animale domestice şi acelea de animale sălbatice. D in n iv. 4 (cel mai vech i ) s-au analizat n umai 80 de oase d i n care 71 de ani male domestice (= 88,75% ), faţă de n umai 9 oase de an imale sălbatice ( = 1 1 ,25%). Din n ivelul 3, erau n umai 47 oase, d i n care d i n prima categorie 31 (= 71 ,93% ) şi d i n a doua 16 (= 28,07%). I ndiciu al u nei creşteri privi nd ponderea practicăr i i vînători i , care se va menţine ş i în cazul n iv. 2, deoarece d i n acesta prov in 220 oase d in care 1 72 din pr ima categor ie (= 78,1 9%) ş i 48 d i n cea de a doua (= 21 ,71%). Tn sfîrş it, d i n n iv. 1 provi n 1 875 oase, d i n care 1 663 d i n pr ima categorie (= 88,70%) şi 21 2 d i n a doua (= 1 1 ,30%). Precum se vede procentaju l an imalelor domestice prezintă o variabi l itate faţă de întreg de la 71 ,93%

25

www.cimec.ro

la 88,75%. Remarcăm că acest procentaj maxim se referă la n ivel u l cel mai vechi (este d rept cu un n umăr redus de piese ) .

D in datele prezentate rezultă că in toată perioada reprezentată de complexul stud iat, creşterea animalelor domestice a fost o ocupaţ ie mult mai importantă decit vînătoarea. Constatarea ogl i ndeşte, in acelaşi t imp şi t recerea tot mai accentuată la viaţa sedentară.

Animalele domestice sint reprezentate prin oase de bovine (Bos taurus L. ), porc (Sus scrofa domesticus L. ), ovicaprine (Ovis ar ies L. şi Capra hircus. ) şi cii ne (Canis fami­lia ris L. ). Proporţ ional, intre acestea predomi nă, in toate n ivel uri le, oasele de bovine (de la 42,1 1 % pînă la 59,20% ). Amint im că in niv. 1 s-au găs it 1 1 1 0 oase de bovine. Tn cursul existenţei complexu lu i procer.taj u l oaselor de ovicaprine prezintă o variabi l i­tate apreciabi lă. ln niv. 4 oasele de ovicapri ne (1 6 piese = 20,00% ) erau cantitativ de două ori mai mu lte decit cele de porc (7 piese = 8,75% ) , in n ivelur i le u rmătoare nume­ric şi procentual a crescut ponderea oaselor de porc animal specific populaţi i lor sedentare. Se constată şi creşterea numerică a oaselor de ciine.

Trebuie sub l in iată observaţ ia făcută asupra materialu lu i osos de la Radovanu, că o mare parte a oaselor de animale domestice au aparţ inut unor an imale t inere, ceea ce i nd ică faptul că ani malele erau crescute, in special , pentru carne şi pentru lapte.

Bovi nele crescute de oamen i i neol it ici d i n complexul stud iat erau de tal i e relat iv mare şi m i j locie. Se observă o creştere numerică, de la un nivel la altu l , in d i rectă legă­tură cu aceea a n umăru lu i de locuitori d i n aşezări .

Oasele de porc sint destul de mu lte, dar l i psa unor fragmente mai mari d i n cran i i , n u a permis precizarea t ipu l u i . S e poate totuşi spune că unele oase provin d e l a porci cu ritu l l ung.

Din lotul de oase de ovicaJ>ri ne au l i ps i t coarnele aparţ inînd genu l u i ovis, ceea de n u a permis precizarea t i pu lu i . În sch imb, stud ierea fragmentelor de coarne de capră a făcut pos ib i lă precizarea că sint de Capra aegagrus şi altele de Capra hircus L.

Oasele de ciine sint destul de bine reprezentate in aşezări le stud iate. Majori tatea oaselor provin de la ind ivizi de tal i e m ică Canis familiaris palustris Rut. Precizăm că d i n niv. 1 s-a scos l a iveală şi o mand ibu lă, care a r putea fi atri bu ită vari etăţi i Canis familiaris intermedius Woldrich.

Anal iza comparat ivă a oaselor de an i male domestice din ult i mu l n ivel de la Rado­vanu , datat in etapa Fintinele a fazei de tranziţie, cu acelea contemporane şi puţin mai tirzi i , datate tot in etapa Fintinele a fazei de tranziţie, descoperite la Izvoarele (jud. Gi u r­giu ) şi stud iate de prof. Olga Necrasov şi de G. Gheorgh i u , este deosebit de uti lă pentru cercetarea noastră. Afirmaţia se spri j i nă pe faptul că aşezări le la care ne referim se află la n umai ci rca 1 0 km una de alta, pe văi secundare (la o anumită d istanţă de valea pri nci pală, a Argeşu l u i ) , in aceleaşi cond iţi i de med i u natural. Săpături le arheologice efectuate în ambele obiective au fost făcute de noi, după aceleaşi metode de lucru, acor­dîndu-se aceeaşi importanţă oaselor de animale. La Izvoarele, ca şi la Radovan u, stratu l de cultură d i n faza de tranziţ ie are tot ci rca 1,60 m grosime. La Izvoarele, însă pr in săpături le făcute pe o suprafaţă relativ restrînsă a fost ad unată o canti tate mult mai mare de oase de an imale domestice şi săl batlce : in total 2693 pi ese, d i n care au putut fi determi nate numai 1 333 piese restul reprezentat de fragmente mici, aparţi ne, d upă toate probabi l i tăţi le aproape in intregime bovinelor.

La Izvoarele, ca şi la Radovanu, d i ntre an imalele domestice sint documentate oase de : bovine (Bas taurus L. ), capra (Capra hircus L. ), oaia (Ovis aries L. ) porcu l (Sus scrofa domesticus L. ) şi cî i nele (Canis familia ris L. ) 5• Comparaţ ia procentaj u l u i oaselor de an imale domestice, d i n ambele complexe, duce la concl uzia că atît la Radovanu (în ult imu l n ivel ), cît ş i la Izvoarele, predom ină ca n umăr de piese, ca şi de i nd ivizi , cele de bovine. ln sch imb, dacă la Radovanu oasele de porc sint pe locul doi , la Izvoarele ele

26

www.cimec.ro

sint pe locul tre i . De fapt porci nele ocupă locul doi in ambele lotur i , deoarece la capi­tol u l ovicapr ine sint i ncl use caprele împreună cu oi le.

Comparaţia făcută d uce la o concluzie i mportantă pentru toată zona sud-centrală a Munten ie i . Tn perioada corespunzătoare fazei de tranziţie la cultura G u meln iţa, oamen i i creşteau in pr imu l rind bovi ne, apoi porci ş i i n ord i ne ovicaprine şi ci ine.

Cap . 3 . Vînătoarea Datorită i ntensificări i cult ivăr i i plantelor şi creşteri i animalelor domestice, vînă­

toarea - care vreme îndelungată j ucase un rol important in viaţa oamen i lor d i n vechime ­a inceput să const itu ie o preocupare secundară, in cursu l epoci i neol it ice. Faptu l este confirmat şi de descoperi r i le de la Radovanu, unde d upă cum am arătat, s-au ad unat toate oasele (inclusiv aşch i i le ) de animale.

Determinări le făcute de prof. Olga Necrasov şi M. Bu lai asupra unu i lot apreciab i l d i n acele oase (2529 piese ) 6 d uc l a citeva conc l uzi i demne de reţ i nut.

Prima este aceea că vînătoarea avea o pondere redusă in activităţ i le celor patru comunităţi . D in totalu l de oase determ inate, cele de animale sălbatice reprezintă : in n lv. 4 = 1 1 ,25% in n iv. 3 = 28,07% in niv. 2 = 21 ,71 % şi in niv. 1 = 1 1 ,30%. Cifrele Ind ică o oarecare i ntensificare a vînător i i in t impu l n ive luri lor 2 ş i 3.

O altă concluzie ut i lă este aceea că in perioada dată, in zona complexu lu i s-au vinat n u mai puţ in de 12 speci i de ani male săl batice şi an ume: i epure, castor, vu lpe, d i hor, jder, vid ră, pis ică sălbatică, mistreţ, cerb, căprioară, bou r şi cal . Majori tatea acestor speci i sint reprezentate in niv. 1 . Faptul se exp l ică pr in aceea că d i n lotul analizat, mal mu l t de două trei m i d i n n umărul total de oase stud iate, proveneau d in n iv. 1 , pe cind d i n celelalte n ivel ur i canti tatea de oase era mu lt mai mică.

Anal iza datelor desprinse d i n datele obţi nute, permite unele observaţi i . Cu excep­ţia i epurel u i , reprezentat in toate n ivel ur i le prin oase de la cîţiva ind iviz i , evident vinaţi (pentru carne şi blană) şi a cerbu lu i , vinat şi el in mod s igur (in cursul săpături lor s-au găs it nu n umai coarne, ci şi oase l ungi , vertebre, falange şi d i nţi ), toate celelalte animale sălbatice sint reprezentate numai prin oasele de la 1 -2 ind ivizi , de obice i , izolaţ i in cite unu l sau două n ivel ur i . Se cuvine menţionat ş i faptu l că d i n seria animalelor sălbatice ci tate n umai carnea de : i epure, m istreţ, cerb, căprioară şi de castor era folos i tă ca h rană de oamen i i neol it ici , celelalte animale : vu lpe, p is ică săl batică, d i hor, jder erau vinate n umai pentru blana lor.

Interpretarea tuturor datelor menţionate arată clar că vînătoarea, in cazul comuni­tăţi lor neol i t ice de la Radovanu, era o ocupaţie cu totu l secundară.

ln perioada stud iată, vînătoarea se făcea cu arcu l , su l iţa şi folos indu-se capcane. Speci i l e de an i male sălbatice reprezentate in complexul de la Radovanu r id ică şi o

altă problemă an ume aceea a med i u lu i geografic al complexu lu i . Prezenţa cerbu l u i in n umăr destul de mare, presupune existenţa in zonă a unor păd ur i înti nse. O dovadă in plus o constitu i e prezenţa oaselor de castor.

Comparind datele despre animalele sălbatice vinate d i n cad rul complexu lu i de la Radovanu, cu acelea apropiate in t imp şi spaţ iu de la Izvoarele Uud. G iurgi u ), consta­tăm, pe de o parte, că procentaju l de ind ivizi pe speci i este in mare asemănător, iar pe de alta că la speci i le de ani male sălbatice documentate in zonă se pot adăuga : u rsu l ş i l upu l 7 •

4 . Pescu itu l

Pescu itu l era o ocupaţie secundară a membri lor comun ităţi i . ln t impul săpături lor de la Radovanu s-au descoper it n umeroase oase de peşte mai mari sau mai m ic i , prove-

27

www.cimec.ro

n ind , fie d i n coloana vertebrală, fie de la cap. Unele sint de d imensi un i foarte mari . Majori tatea acestor oase s-au păstrat mai b ine in pămîntul de umplutură al gropl lor.

Determinări le făcute de prof. Olga Necrasov de la Laboratorul de morfologie anlmali al Univers i tăţ i i de la laş i , au permis precizarea că sint reprezentate oase de: crap (Cyprinus corpi o L. ), un i i avind virsta de 9 ani. Oasele de d imens i uni mari sint de somn (Sylurus glanis ), de la i nd ivizi cu vîrstă cupri nsă intre 7 ş i H ani 8• S-au găs i t şi o serie de oase fragmentare sau nesemnificative, care nu au putut fi determinate cu precizie, mu lte d i ntre e le par a fi tot de crap.

Peşt i i e rau pr inş i cu un fel de năvoade, mai b ine zis plase de la care n i s-au păstrat unele greutăţi de lut ars, Ele constitu ie un i nd ic iu că uneltele de pescu it respective erau folosite după s i stemul năvoadelor actuale, avind desigur p lut itori , care ţ ineau o margine a plasei la suprafaţă, iar de cealaltă erau atirnate greutăţ i le care erau tirite pe fundu l apei. Oasele de la Radovanu reprezintă peşti pr inş i , fie d i n apele Argeşul u i , fie d i n acelea ale lacu lu i Cătălu i aflat la ci rca 6 km d istanţă, in zona altei aşezări .

5 . Culesu l Aşezarea de la Radovaou s e află acum lîngă o vale uscată. ln vechime, după toate

probab i l i tăţi le, văi le vecine au fost moci rloase, faptul ne este sugerat de num i rea văi i care se termină lîngă aşezare, numită Valea Lacu Porcu lu i . Acelaşi fapt ne este doved it ş i de cantitatea destul de mare de valve de scoici găsi te in cuprinsul celor patru aşez3rl . Este vorba de valve de scoici de t i pul Unio sp . Evident mol uştele erau culese d in bălţ i le m ici vecine. S-au adunat in t impu l săpături lor ş i numeroase cochi l i i de melcl de t i pu l : Helix sp . ş i Cepaea vindobonensis Pfeiffer • . Carnea unora era consumat3 ş i de oameni i d i n vech ime.

Seri a de anal ize pol in ice efectuate asupra probelor de sol de la Radovanu, face pos ib i lă menţionarea existenţei in veci nătatea complexu lu i , a unor pom i , ale căror fructe erau desigur culese şi consumate de locuitori i aşezări lor.

, Astfel cu pri leju l anal ize i unor probe d i n preajma locui nţei A d in nlv. 2 s-a g3slt. in cinci d i n şase probe, polen de a lun ş i in două d i n ele polen de n uc. Anal ize le polenu l u i d i n citeva probe d i n n iv. 3 au d us la rezultate s im i lare. ln e l e se afla, pe ling3 altele. polen de alun şi de nuc. La acestea se pot adăuga o serie de grăunţe de polen (d i n niveluri le 3 ş i 4 ) de măceş, corn ş i a lun. Prin verificarea atent3 a bu lgări lor de l i pi tură arsă am căutat şi eventuale urme de boabe, frunze de copaci sau chiar simburi de fructe. Pe un bu lgăre de l i pi tură arsă am observat urma unu i simbure d e prun sau de corcod uş.

NOTE

1. Aducem şi pe această cale mulţumiri le noastre i ng. Eva Hajnalova, pentru analizele făcute ş i pentru datele comunicate.

2. Vasi le Gheţie ş i Cornel ius Mateesco, L'emploi des bovins pour la traction pendant la Phase Vădastra 11 (Neolithique Moyen) in : Zephi rus, XXI-XXI I , 1970- 1971, 1971, p. 99 -104.

3. Vezi mai jos p. 1 16--117. 4. Olga Necrasov şi M. Bulai , L' edevage, la chasse et la pi!che durant le neolithique roumain. In :

VIle Congres International de:; S: iences Anthropologiques et Ethnologiques, V, Moscova, 1970. p. 544- 556.

5. Olga Necrasov şi G. Gheorgh iu, Studiul resturilor de faună din aşezarea neo/itică de la Izvoa-rele. In Materiale, IX, 1970, p. 9 1 -95.

6. Olga Necrasov şi M.Bulai , op. cit., p. 544-556. 7. Olga Necrasov şi G. Gheorgh iu , op. cit., p. 91 -95. 8. Olga Necrasov, Studiul resturilor de (alină din aşezarea neo/itică de la Radovanu, jud. 1/(or. In :

Materiale, X, 1973, p. 39-.ofO. 9. Ibidem, p. 39.

28

www.cimec.ro

B . AL TE OCUPA ŢI I 1 . Prelucrarea s i lexu l u i

Aşezarea neol it ică de l a Radovanu este bogată in d iferite piese de s i lex (unelte :ş i aşch i i ) . Stud ierea lor permite să aju ngem la unele concl uzi i istorice valabi le pentru aşezări le d i n intreaga zonă s i tuată in l ungul Dunări i muntene.

in complexul stud iat, in ch ip fi resc, număru l p ieselor de si lex variază de la n ivel la nivel, respectiv de la aşezare la aşezare, in fu ncţie de s ituaţia reală, adică de i ntensi­tatea folosi ri s i lexu l u i de oameni i din fiecare aşezare şi in funcţie de int inderea supra­feţei săpate in cuprinsul fiecărei d i n cele patru aşezări suprapuse. Ţi nînd seama de obser­vaţi i le făcute in cursul săpături lor d in cele patru n ivelur i , sintem in măsură să arătăm că in cele patru aşezări suprapuse d i n faza de tranziţie de la cultura Boian la cultura G umeln iţa, de la Radovanu, intensi tatea uti l izări i s i lexu lu i pentru real izarea uneltelor a fost variabi lă. ln n ivel ur i le mai vechi (4 şi 3 ) n umărul p ieselor a fost proporţional mai mic. Este clar că faptul .se explică prin v ieţu irea mult mai redusă in raport cu celelalte două n ivel u ri mai tirzi i . Tn aşezarea nivel u l u i 2 p iesele de s i lex sint mai numeroase decit n n i vel u r i le precedente, iar in u l t imu l n ivel numărul lor a fost foarte mare, ajungind a peste 2 000 de p iese.

Pri ma concluzie de ord i n istoric care se degajă din datele expuse este aceea că in t impu l fazei de tranziţie de la cultura Boian la cultura Gumelniţa, in sudul Munten ie i , se constată o i ntensificare treptată a întrebui nţări i uneltelor de s i lex. După părerea noastră, faptul se expl ică şi pr in eveni mente legate de extinderea arealu l u i de răspînd i re a comun ităţi lor fazei , ceea ce a permis ocuparea, de exemplu, a zăcămintelor de s i lex d i n Dobrogea. I ntensificarea u t i l izări i pieselor de s i lex se va menţine şi in cursul unei mari părţi din perioada de evoluţie a comun ităţi lor culturi i Gumeln iţa propriu zise.

Membri i celor patru comunităţi neol it ice d i n aşezări le studiate au folos it mai multe fel ur i de s i lex (ca materie pr imă) .

Marea majori tate a pieselor au fost l ucrate d in si lex de t ip " balcan ic" de cu loare galben verzu ie, cu mu lte pete m ici a lburi i , răspînd i re in masa roci i 1. Astfel de materie primă se obţinea in d i ferite modur i . Zăcăm intele aflindu-se in platforma prebalcanică este evident că s i lexu l balcan ic, in cea mai mare parte era obţi nut pe cale de sch i m­buri i ntercomunitare de la sud de Dunăre.

Se cuvine însă menţionat că in perioade geologice, in t impu l umpleri i lacu lu i care acoperea Cîmpia Română, unele riuri de la sud de cursul actual al Dunări i se vărsau in lac mai la nord cărind in acele zone pe lîngă pietrişul obişnuit ş i bolovani de s i lex de d iverse d imens iun i . Cu pri leju l unor cercetări de suprafaţă efectuate i n lungul malu l u l de nord a l fostu l u i lac G reaca, in ruptu r i le de mal, am descoperit, i n straturi le de pietri­şuri de la baza lossu lu i , n umeroase bucăţi de s i lex balcanic. Prin urmare, şi oamen i i neol it ici se puteau aproviziona c u bu lgări mai mic i de s i lex balcanic, d i n malur i le lacu lu i Greaca, aflate la ci rca 1 0 km d istanţă la sud-vest de complexul stud iat.

Un alt tip de s i lex întrebui nţat pe o scară mult mai redusă de neol itici i d i n cele patru aşezări , este translucid , de cu loare neagră, pentru care am propus denum i rea de s i lex "oltenesc" 2 Zăcămi ntele cu astfel de s i lex nu ştim exact unde se află, dar un fapt este s igur că astfel de s i lex a fost întrebui nţat pe scară largă, mai cu seamă, in cursu l neol i t icul u i t impuriu in Oltenia, d i n care cauză a pr im it n umele amintit. Trebuie să precizăm că s i lex "oltenesc" am găsit sub formă de bu lgări mici in p ietrişuri provenite d i n carierele aflate chiar pe Valea Coadelor, la ci rca 1 km spre est de complexul neo­l i tic. Din astfel de bu lgări oameni i d i n aşezări le cercetate erau in măsu ră să real izeze d iferite unelte mai m ici .

29

www.cimec.ro

Al trei lea t i p de si lex, ut i l izat destul de rar, era opac de culoare roşie, căruia Tncă nu i s-a dat un n ume, pentru a-1 defin i . Ţinînd seama de rezultatele unor anal ize micro­scopice efectuate asupra unei seri i de astfel de piese, rezultă că si lexul roşu se obţi nea tot d i n ţ inuturi le de la sud de Dunăre s ituate în nord-estul Bu lgarie i actuale.

Membri i comunităţi lor studiate au încercat să uti l i zeze şi alte roci alese anume d i n p ietrişur i le locale, dar intrucit acele- roci n u c l ivează ca si lexul , ad ică pr in spargere n u s e obţ in margin i tăioase, oameni i d i n vechime au fost nevoiţ i să renunţe l a folosi rea lor.

Materi a primă, de orice t ip , pr imită (de comunităţi le d i n faza de tranziţie, d i n aşezări le stud iate ) pr in i ntermed i u l altor comunităţi aflate i n zona zăcămi ntelor de s i lex, era transm isă sub d i ferite forme.

De mu lte ori s i lexu l era căpătat sub formă de bolovani mai mar i , în greutate de cîteva ki lograme. Bu lgăr i i astfel obţin uţ i erau prel ucrc;ţi in cupr insul fiecărei aşezări . Pe locur i le respective, d i n t impu l real izări i u neltelor, rămîneau rare unelte intregi (pro­bab i l p ierdute ) ş i , mai ales, unelte fragmentare sparte în cursu l prelucrări i , precum şi n umeroase aşch i i de s i lex mai mari sau mai mici , rămase nefolosite, aruncate.

Alte ori se constată că materia primă extrasă d i n zăcăm i nte era prel ucrată d i rect în zona carierelor de s i lex sau în aşezări le apropiate şi transformată (pri n ciopl i re primară ) în n uclee de d iferite măr im i , care apoi erau transmise altor com unităţi mai depărtat e. Nucleele erau transformate acolo în unelte propri u zi se.

Un alt mod de a răspînd i materia pr imă era sub forma unor "produse" semi­fin ite. Ne gînd im la transmiterea prin i ntermed iari a unor loturi de piese parţial prelu­crate. ln acest sens menţionăm că în cuprinsul celei de a doua aşezări de la Radovanu, pe ul icioara, care despărţea platforma de l i pitură arsă a locui nţei B de aceea a locui nţei C, s-a descoperit un mic depozit alcătuit d i n peste zece lame de s i lex, de d imensi un i m i j loci i une le ajungind pînă la 12 cm lungime. Un a l t depozit d i n vremea aşezări i cores­punzătoare n ive l u l u i 2 a fost descoperit în 1 975, într-o groapă mică, săpată în apropiere de margi nea de sud a terenu l u i aşezări i , în d reptul locuinţei 1. Depozitu l este format d i n peste 50 de lame desprinse d i n acelaşi n ucleu mare. Toate lamele sint arcuite aproape la fel. Ele au ci rca 20 cm l ungime şi ţ inînd seama de aspectul lor este ev ident că n u a u fost prel ucrate d upă ciop l i re. Piesele componente ale depozitu l u i reprezintă un fel de materie pri mă sem i fin i tă, care urma să fie apoi transformată în uneltele necesare.

Se pune întrebarea, unde anume erau real izate uneltele de si lex d i n complexu l neol i t ic de la Radovanu. ln decursul săpături lor efectuate t imp de 25 an i , in cupr insu l celor patru aşezări încă n u s-au descoperit urmele n ici unu i "atel ier" de prelucrare a s i lexu l u i . Uneltele şi aşch i i le adunate erau răspînd ite pe întreaga suprafaţă a aşezări lor, fără să se constate vreo aglomerare deosebită. D in cele expuse ajungem la concluzia că în zona stud iată nu au existat locuri anume pentru prelucrarea s i lexu lu i ş i că, prin urmare, es­te pos ib i l ca fiecare fami l i e să-şi fi pr imit materia pr imă necesară şi membri i ei făceau unel­tele de care aveau nevoie. Considerăm că, în stad i u l actual al cercetări lor, o astfel de concl u­zie nu poate fi cons iderată ca fi ind defin i tivă, deoarece este pos ib i l ca, în real i tate, comu­n ităţi le studiate să fi avut undeva în preajmă, în imed iata apropiere a aşezări i fie in por­ţi unea de teren de d incolo de şanţu l de apărare, fie în zona locui nţelor d i n aşezarea "desch isă" de pe panta l i nă d i n vecinătate, un loc amenajat anume, pentru un fel de "atel i er", u nde se pregăteau de către persoane "special izate" uneltele necesare întregi i comunităţi . Ca un i nd ici u i mportant, i nd i rect în acest sens, sîntem în măsură să ;:;m int im datele statistice la care am ajuns în urma studi eri i p ieselor de s i lex descoperite în pr ima campan i e de săpăt u r i d i n 1 960, cînd s-a real izat prim u l sondaj stratigrafic, săpind u-se un şanţ pri n care s-au cercetat suprafeţe de aceeaşi intindere în toate cele patru n ivel ur i . ln privinţa intensităţ i i folos i ri i s i lexu lu i reami nt im că atunci d i n 1 04 piese de s i lex în n ivelu l 4 (inferior ) s-au ad unat 1 9 piese, în n ivel u l 3 numai 8 p iese în nivelul 2 .alte

30

www.cimec.ro

17 piese, iar in n ivel u l 1 (superior ) 60 piese. Se cuv ine să sub l in iem că d i ntre cele 1 9 piese d e si lex d i n nivel u l 4 (inferior ) 1 5 erau unelte ş i n umai patru erau aşch i i de prelucrare, in n ivel u l 2 s-au găs it n umai 17 u nelte şi n ic i o aşch ie, iar in n ivel u l 1 (supe­rior) erau 53 de unelte ş i n umai 7 aşch i i . Tn cazul in care uneltele ar fi fost l ucrate in cuprinsu l aşezări lor ar fi fost normal ca numărul aşch i i lor să fie cu mult mai mare in comparaţ ie cu acela al uneltelor. Li psa aşch i i lor (in n umăr mare ) constitu ie acel i nd ic iu , i nd i rect, in spri j i nu l păreri i că prelucrarea uneltelor de s i lex se făcea undeva in afara aşezări lor stud iate.

Tn cupr insu l aşezări lor neol i t ice de la Radovanu au fost ad unate următoarele cate­gor i i de unelte : lame, răzuitoare, segmente de lamă cu margin i l ustruite, dăltiţe, virfuri de su l iţă şi topoare de s i lex. Sub l in iem l i psa totală a vîrfur i lor de săgeată şi a micro­l i telor de si lex.

Evident ca o ogl i nd i re a unor sch imbări , în domen i u l act ivi tăţi i economice, încă d i n pr ima campan ie de săpătur i , s-a făcut observaţia că n umărul lamelor, in raport cu acela al răzuitoarelor, variază de la n ivel la n ivel . lată care era s ituaţia constatată atunci : in nivelul 4 (cel mai vech i ) s-au găs i t 10 lame şi numai 4 răzuitoare, in nive lu l u rmător (3 ) s-au ad unat 2 lame şi 2 răzui toare, d i n n ivelu l 2 s-au scos la iveală 7 lame şi 5 răzuitoare, iar d i n nive lu l 1 (ult imu l in t imp ) s-au strîns 1 3 lame şi 1 8 răzu itoare. Se observă deci o creştere treptată constantă, a folos i r i i răzuitoarelor in comparaţie cu lamele. Acestea d i n u rmă predomi nau numeric in n ivel u l 4 (i nferior) , raportu l i nver­sindu-se in n ivel u l 1 (superior) . Datele prezentate par să reflecte o i ntensificare in perioada dată a creşteri i ani malelor, respectiv o folosi re mai i ntensă a răzu itoarelor, strins legate, mai ales, de prel ucrarea piei lor de ani male.

Lame/e au j ucat un ro l de seamă in intreaga perioadă anal izată. Se observă că in acest răst imp a crescut l u ngimea med ie a lamelor real izate şi folos ite, in fiecare aşezar.e. Astfel , în toate niveluri le cele mai mici lame au avut între 3 şi 3,3 cm l ungi me. I n sch imb, l ungimea maximă med ie a crescut d e l a 4,7 c m i n n ivelu l 4 l a 8,4 c m l ungime in n ivel u l 1 . Ţinînd seama de u lt imele cercetări de la Radovanu, în speci al, de p iesele d i n depozitu l descoperit in 1975, se poate spune că încă d i n n ivel u l 2 s-a aj uns ca unele lame să aibă pînă la ci rca 20 cm l ungime. Fără îndoială faptul creşteri i l ungi mi i med i i a lamelor (ca şi alte elemente asupra cărora vom reven i ) nu este întîmplător, ci ogl in­deşte - după părerea noastră - două aspecte remarcabi le deosebite: pe de o parte pos i­b i l i tatea de aprovizionare cu materie pr imă de cal itate şi in al doi lea rînd mai ales faptul că pentru a se realiza lame de ci rca 20 cm l ungime era necesară o pract ică îndelungată şi cunoaşterea amăn unţită a tehnici i de prel ucrare a s i lexu l u i şi a caracterelor specifice roci lor ut i l izate, ceea ce credem că presupune existenţa în perioada dată şi în aşezări le cercetate, a unor ind ivizi cu special izare mai îndelu ngată in prelucrarea si lexu l u i . Pr in cunoşt inţele şi pr in efortul lor ei real izau , mu lt mai uşor şi ma i repede, uneltele nece­sare pentru intreaga comunitate, scut ind deci , de mu lte eforturi ş i de pi erdere de t imp , pe mu lţi alţi membri nespecial izaţi (într-o astfel de muncă ) a i colect iv ităţi i .

Tn privi nţa lăţ im i i m in ime ş i maxime a lamelor s e poate spune că î n perioada. avută în vedere se ajunsese, în funcţ ie de necesi tăţi uti l i tare la d imens i un i med i i asemă­nătoare. Astfel , în cele patru n ivelur i lăţ imea m i n imă a lamelor varia între 1 ,1 şi 1 ,3 cm, iar cea max!mă între 2,2 şi 3 ,2 cm. Se cuvine remarcat că lăţimea maximă, avînd cea mai m ică valoare de 2,2 cm este specifică lamelor d i n n ive lu l superior. Faptu l credem că ogl indeşte, de asemenea, o perfecţionare în ceea ce priveşte real izarea uneltelor ca urmare specializăr i i despre care am vorb it mai sus.

Lamele scoase la iveală la Radovanu au în secţ iune transversală numai două forme pe:ifice : unele sint tri unghi u lare, iar altele sint trapezoidale.

31

www.cimec.ro

1 4lli/lb

o

24f/Î(!!l!l!l!&.

s

1 1�

-(R-1 1 <1f1J1JJ> 12 ..rti!JI/!!Jb>

1� 1 5 l!f!!lurt"",.

Fig. 2 Unelte de silex din nivelul 1.

Abb. 2 SilexWerkzeuge aus Stufe 1.

32

www.cimec.ro

J....------rlr}J �j �N4

r

� �� �-D -:-

33

...i . - "' :::J - .. .. \;:;;. > ::. ·c ..;;

www.cimec.ro

Remarcăm că spre deosebire de lamele d in faza Vidra, pe care adesea se făcea cite o scobitură (encoche) arcuită, laterală sau chiar cite două scobitur i , pe lamele d i n faza de tranziţie, descoperite la Radovanu, n u sint astfel de scobituri .

Mu lte d i ntre lamele d i n aşezări le stud i ate, au cite o margine retuşată mărunt (pe o s ingură faţă ) cu deosebită gri jă, pe aproape toată l ungimea laturi i sau numai pe o porţ i une.

A doua categorie importantă de unelte de s i lex este reprezentată prin răzuitoare. După cum s-a arătat mai sus, in cursul existenţei celor patru aşezări de la Radovanu se constată o creştere treptată a procentul u i de răzuitoare, in raport cu lamele. Astfel, dacă in n ivelu l i nferior s-au găsit n umai patru răzuitoare, in n ivelu l 3 alte două, in nivelul 2 c inci p iese, i ar in ult imu l n ivel un număr de 18 răzuitoare. Datele se referă la aceeaşi s uprafaţă săpată in cele patru nivelur i . Pentru a inţelege mai uşor variabi l i tatea d imen-

(�j· '\ , . r

\ l ___ p

1 --- ....______ ce. ·_�

7 �

, . 5

o

Fig. 4 U nelte de s i lex d i n n ive lu l 3 . Abb. 4 Silexwerkzeuge aus Stufe 3.

34

www.cimec.ro

s i un i lor răzui toarelor d i n aşezări le de la R.adovanu vom cita unele date statistice. ln pri mu l rind se cuvine remarcat că, pe ansamblu , l u ngimea maximă med ie a răzui toa­relor s-a menţ inut aproximativ aceeaş i . Diferenţa de la n ivel la n ivel este de ci rca 1 cm tn p lus sau in m inus. Astfel , dacă in n ivel u l 4 l ungimea maximă a fost de 9 cm in n ivelu l 2 creşte la 10,3 cm, i ar in n ivel u l 1 scade la 8,2 cm.

R.ăzuitoarele de la R.adovanu sint de două felur i : - Multe d i ntre ele au fost lucrate pe aşch i i c iopl ite anume pentru acest scop, d i n

n uclee scurte. Aşch i i l e care urmau s ă fi e transformate i n răzui toare erau masive ş i scurte. De obicei , ele au in secţ iune forma trapezoidală. Raportul d i ntre l u ngimea p ieselor şi lăţ imea lor se apropie de 1 /1 . De regu lă, l ungimea este puţin mai mare decit lăţ imea aşchi i lor.

- Alte răzuitoare au fost l ucrate pe cite un capăt de lamă, real izind u-se astfel unelte cu folosi nţă d ub lă : ca răzu i tor şi ca lamă. Unele p iese rare au pe o margine ş i scobitur i laterale .

ln săpături se găsesc adesea, i nclusiv la R.adovanu, lame scurte, de fapt, porţ iun i de lame ma l mar i sparte i ntenţionat. E le au o l ungime de ci rca 4-5 cm. Astfel de seg­mente de lame au cite unu l , mai rar, cite două colţuri (opuse ) l ustruite pe ambele feţe. Porţ i unea l ustrui tă are aproape totdeauna forma unu i tr i unghi (foarte rar formă d reptungh i u lară ) , de obice i , cu baza a lungi tă. Lustru i rea se datoreşte folos ir i i p ieselor descrise in unelte compuse, de regulă in seceri , alcătu ite d intr-o parte făcută (in formă de seceră ) din lemn, d i n corn sau d intr-o mand i bu lă de bovideu (d i n care s-au extras d i nţi i ) . ln suportul astfel real izat erau infipte şi fixate, in poziţ ie obl ică, segmente de lame. ln ch i p firesc era înfiptă partea mai groasă a lamei prevăzută cu bu lbu l de percuţ ie.

Cu oarecare aproximaţ ie se poate calcula - in cazul seceri lor folosite in aşezăr i le neol i t ice de la R.adovanu - lăţ imea maximă a "suportu lu i" in care se fixau segmentele. Ţinînd seama de lăţ imea segmentelor, măsurată in poziţ ie obl ică a lame i , perpend icular de la l i n ia orizontală a margin i i suprafeţe i l ustruite şi pînă in d reptul colţu lu i i nferior al lamel respective, am constatat că lăţimea astfel măsurată era de 3 cm ş i pr in urmare rama une ltei compuse (a secer i i } a fost de ci rca 5 cm lăţ ime .

D in t impu l epoci i neol i t ice se cunosc ma i mu lte t i pur i de secer i pr imit ive. ln stad iu l actual al cercetări lor se poate presupune că secer i le oamen i lor neol it ic i de la R.adovanu erau s im i lare celor descoperite in aşezări neol i t ice t impur i i (ca de exemplu la no i la Valea R.ăi i , i ar in Bu lgari a la Karanovo ) , deci aveau forma aproximativ de paran­teză a lungltă cu un capăt mai subţ i re şi a ltu l îngroşat.

D in materiale le adunate n u rezultă că am avea reprezentate in complexu l nostru ş i alte t ipuri de seceri pr imit ive.

Dălt/ţele sint rare in aşezări le stud iate. Unele d i ntre ele sint dăltiţe med iane, fi ind l ucrate pe extremi tăţi de lame. Altele, ma i rare, sint dăltiţele de ungh i , făcute pe lame sau chiar pe lame combinate cu răzu i tor, devenind deci unelte cu ut i l izare tri plă.

La R.adovan u, in aşezarea ult imu lu i n ivel , a fost descoperi t un virf se sul iţă, l ucrat d i n si lex de t i p "balcanic". Piesa a fost pregătită cu deosebită gri jă. Virfu l are forma tri u nghi ulară pre lungă, cu latur i le l ungi puţ in arcuite si metric şi baza puţ i n concavă. Piesa (de 7,8 cm l ungi me şi 2 cm lăţ ime la bază ) a fost retuşată pe ambele feţe pr in retuşe largi superficiale. Virfu l descr is este s ingura p iesă de acest fel scoasă la iveală in complexul stud iat. Se cuvine sub l i n iat că obiectu l a fost găs it in u l t imu l n ivel , ad ică tocmai in perioada cind se desfăşura procesu l treptat de perfecţ ionare a prel ucrăr i i s i lexu l u i .

Tot i n cupri nsu l u lt imu lu i nivel s-a găs it o p iesă de formă aproximativ tri u ngh iu­lară, retuşată negl i jent pe o s i ngură faţă. Această p iesă probab i l era in curs de pre lu­crare, u rmind să fie transformată intr-un topor.

35

www.cimec.ro

1� i \\ -: , ) ! , (

2 <lfi:::).

1 4 d11fTUlTilTlrar

. d i n n ivelul 4. lte de s i lex Fig. 5 Une

5 Stufe 4. 5 SileX..Verkzeuge au Abg.

36

' \

www.cimec.ro

Tn toate n ivel ur i le de la Radovanu s-au găs it şi bu lgări de s i lex, de formă sferică avind intre 5 şi 8 cm d iametru, care au fost folos iţi ca percutoare şi poate ca p ietre de bolas.

Pentru stud ierea uneltelor de si lex d i n epoca neol it ică d i n sud estul ţări i noastre, lotul de piese descoperite in complexul de la Radovanu are o semnificaţ ie deosebită.

Cu trei deceni i in urmă, atunci cind am pregăt it pentru t i par stud i u l despre evolu­ţ ia comunităţi lor culturi i Boian, am constatat cu surprindere că pentru a i l ustra seria de u nelte s i lex din faza de tranziţ ie la cultura Gumelniţa, pînă la acea dată (1 954) nu fusese publ icată n ici o unealtă de s i lex d i n faza aminti tă, de aceea am fost nevoit să reproduc citeva unelte descoperite intr-o aşezare d i n aceeaşi perioadă de pe teritori u l Bulgariei. Odată cu efetuarea săpături lor de l a Radovanu, începute in 1 960, s ituaţia s-a sch imbat rad ical, deoarece in prezent d i spunem de peste 2000 de p iese de s i lex d i n faza de tranziţ i e.

După cum am arătat, in aşezări le de la Radovanu sint reprezentate aproape toate categori i le de unelte de s i lex d i n epoca neol it ică. S-a subl i n i at mai sus faptul semnificat iv d in punct de vedere i storic că in aşezarea corespunzătoare n ivelu l u i cel u i mai vechi predo­mină lamele şi apoi , cu t impu l , locul pr inci pal I-au preluat răzuitoarele. Celelalte p iese fi i nd foarte rare, ceea ce nu ne permi te alte precizări .

Pentru defin i rea p ieselor specifice aşezări lor stud iate s e cuvine să facem o scurtă comparaţie cu uneltele de s i lex descoperite in n umăr foarte mare in aşezarea d i n faza Vidra cunoscută sub denumirea de Boian A 3•

Lamele de s i lex d i n faza Vidra prezintă unele caractere specifice defin itor i i . Astfel, după cum am mai arătat, in aşezarea Boian A sint mu lte lame cu scobituri laterale, cu cite una sau două pe ace�>aşi lamă. Pe lamele de la Radovan u nu se intilnesc astfel de scobitur i . Tn sch imb, e le se observă pe citeva răzu itoare d in aşezări le stud iate.

Tot la Boian A se găsesc o serie de lame prevăzute la o extremitate cu cite un peduncul i ngust, prel ung, realizat prin retuşare d i n două părţ i . Este un t i p de u nealtă specifică fazei Vid ra, la Radovanu n u s-a scos la i veală n ici o piesă cu peduncu l .

Ca noutate apare incercarea t imidă de a realiza ş i folosi la Radovanu un virf de su l iţă tr iungh iu lar de s i lex. Este tocmai - după părerea noastră - un ind ic iu a l trans­formări lor care se manifestă in pregăti rea uneltelor de si lex, ca urmare restringer i i n u­număru l u i celor care confecţ ionau uneltele ajungindu-se, încă d i n acea vreme, la un inceput de special izare. Drept conseci nţă in perioada următoare, in cursu l evoluţiei comu­n ităţi lor culturi i Gumeln iţa s-a aj uns la o perfecţionare accentuată a confecţionări i u nelte­lor de s i lex şi la prelucrarea roc i i in anumite "atel iere". Acestea d i n urmă se aflau in cupr in­su l aşezări lor sau in afara lor şi in ele se rea l izau anumite categor i i de u nelte (de exem­pl u : la Căscioarele se făceau topoare de s i lex, iar la Orlea pe unu l d i n gr ind ur i se făceau virfuri de su l i ţă).

ln acel stad i u de pregăt i re a uneltelor pe lîngă si stemele trad iţionale de transmi­tere a materiei prime ş i a produselor semi fin ite se i ntroduce şi se pune in practică o nouă metodă specifică perioadei , an ume transmiterea pe d i stanţe apreciabi le de-a l ungul vech i lor căi , a produselor gata făcute, cum au fost virfur i le de su l iţă ş i topoarele de s i lex.

ln perioada corespunzătoare fazei de tranziţ ie la cultura Gumelniţa se mai constată o variabi l i tate in ceea ce priveşte i ntensitatea folos i r i i s i lexul u i . Dacă anal izăm s ituaţia in două aşezări din aceeaşi vreme, aflate la aproximativ aceeaşi d i stanţă de zăcămintele de s i lex, d i n motive pe care n u le cunoaştem încă in una d i n ele se găseşte un număr mare de unelte de s i lex, iar in cealaltă sint mu lt mai puţine p iese d i n acelaşi fel de rocă.

j udecind s i tuaţia, în ansamblu, atit in privinţa t i pur i lor, cit şi a d i mensi un i lor, uneltele de s i lex d in faza de tranziţie de la Radovan u reprezi ntă o verigă de legătură

37

www.cimec.ro

intre uneltele specifice cu lturi i Boi an (mai ales ale fazei Vidra ) şi acelea ale culturi ! Gumelniţa.

7 . Prelucrarea oaselor Tntr-o săpătură cu caracter de sondaj , executată in oricare d i ntre aşezări le neol i­

t ice, se poate descoperi un anumit număr de unelte de os, care permite o înţelegere cu totu l parţială a problemelor referitoare la această categorie de unelte neol it ice.

Cu totu l alta este s i tuaţ ia atunci cind o aşezare este cercetată in intregime, cum este cazu l celei de la Radovanu, unde sint dezvel i te restur i le tuturor locu i nţelor ş i sint strînse cu grijă toate uneltele de la cele mai mărunte pînă la cele mai mari , i nclus iv cele de os. Trebuie însă făcută precizarea că aşezarea de la Radovanu , a�a cum am arătat mai sus, a fost părăs i tă de locuitori i săi (după ce au strins �i luat cu ei , cea mai mare parte d i n bunur i le lor ) ş i d upă aceea a fost d i strusă prin foc. ln s ituaţia dată, anumite categor i i de unelte, avind o căutare mai mare, se găsesc in canti tate relat iv redusă. Aşa este �i cazul uneltelor de os.

Aici se cuvine să amint im unele date care pînă acum au cam fost negl i jate in cerce­tarea noastră. Mă refer, in pri nci pal, la problema i nterpretări i funcţionale (a fiecărei categori i de unelte şi a fiecărei p iese in parte ) in funcţ ie de forma şi de urmele de ut i l izare păstrate pe fiecare obiect.

Pînă acum , la noi , in domen iu l uneltelor de os au fost definite numai două categori i de unelte şi anume sulele şi dălt iţele, acestea însă in l im i ta pos ib i l u l u i trebuie anal izate d i ferenţiat, de la caz la caz, şi puse in legătură cu o anumită ocupaţie, căci d i n punct de vedere teoretic uneltele de os puteau fi întrebui nţate la prelucrarea p ie i lor, la ornamentarea vaselor, la ţesut, la cusut, la impletit ş i la ornamentarea unor obiecte de lemn.

Din punct de vedere t i pologie se pot deosebi , in mare, două categori i de unelte de os

1 . Su/e l ucrate : a) din oase mici alese anume pentru acest scop. Ele erau subţ i ri şi scurte, l ucrate cu multă grijă, prin şlefu i re pe cea mai mare parte d i n suprafaţa lor. Alte ori se alegea un os de animal m ic. Era făcut doar virfu l ascuţit prin prelucrarea unu i capăt al osu l u i . Atunci cind era necesară o unealtă cit mai rezi stentă se foloseau (după cum a precizat Corne l i u Mateescu ) oase de cii ne, care după prelucrare erau puţ in inegrite in foc.

b) Mai uşor se executau sulele făcute d i n aşch i i de oase mari de bovi ne. Adesea ele sint prelucrate foarte puţin , avind doar virfu l ascuţi t real izat prin şlefu ire, restu l suprafeţei obiectu lu i rămînînd neregulat şi colţuros. Tn stad i u l actual a l cercetări lor, pot fi d i ferenţiate funcţional două categori i de su ie (d i mens i uni le lor variază intre 0,075-0,096 m lungime ) unele mai mici , subţi r i şi b ine ascuţite servind la găuri rea pie i lor pentru a fi cusute. Alte p iese de d imens i un i mai mari au fost uti l i zate fără îndoială la pregătirea încălţămintei . Piese asemănătoare intru totul (ca formă şi d imensi un i ) au fost folos ite pînă de curind (in nordu l Moldovei ş i desigur şi in alte zone ) pentru ingurzi­rea opinci lor. Tn acea parte a ţări i num i rea lor popu lară era de suvace. Datorită uti l i ­zări i lor indel ungate, pr in frecarea lor cu p ielea, ele au dobind i t o l ustru ire specifică.

2. Dăltiţele au fost lucrate, de obicei , d i n aşch i i de oase mari , mai rar, d i n peronee de vi tă, şlefu ite la partea activă. Tn funcţ ie de scopul pentru care au fost făcute, dălti­ţele au tăiş mai ingust sau mai lat, drept sau arcuit . Majori tatea pieselor au tăi ş ingust pe o extremitate, rest u l suprafeţei obiectu lu i păstrînd forma in iţ ială. Tn alte cazuri (pentru anumite ut i l i zări ) se alegea cite o aşchie l ungă ş i lată de os, care era ş lefu i tă, cu m u ltă gri jă, pe ambele feţe. Unele d i n aceste p iese au cite două tăişur i , cite unu l la fiecare extremitate.

38

www.cimec.ro

' 1 1 ' 1

2 F 1 � '

1 3 1

1

o

Fig 6 Unelte de os : 1 , 2 = nivelul 1 ; 3 -6 = nivelul 2. Abb. 6 Werkzeuge aus Knochen : 1 , 2 = Stufe 1 ; 3-6 = Stufe 2

Dimens i un i le dăltiţelor de la Radovanu sint d i ferite de la 0,055 x 0,01 4 m pînă la 0,060 x 0,024 m.

Uneltele de os descri se erau l ucrate, de regu lă, prin ş lefu i re pe lespezi de gres ie. Pietrele ut i l izate in acest scop prezintă unu l sau mai mu lte jgheaburi inguste pre lungi ·

După cum am arătat l ustru i rea specifică unor unelte de os se datoreşte ut i l izări lor la prelucrarea piei lor.

Tot la Radovanu s-au scos la iveală şi alte unelte ş i obiecte de os.

39

www.cimec.ro

5 {f/f/J)

6

o 5

3 " "

7 � Fig. 7 Unelte de os din nive lu l 3.

Abb. 7 Werkzeuge aus Knochen aus Stufe 3.

o

} ./ 4

Se pare, la ascuţirea unor unelte s-au folos it două oase mari de vită. Ambele au fost întrebu inţate pe patru laturi pe care s-au format faţete prelungi . O piesă este întreagă cealaltă este spartă pe d i n două.

O unealtă de os făcută d intr-o aşchie mare a unu i os de vită are o marg ine nete­zită şi lustruită prin frecare. A fost probabi l o unealtă intr�buinţată la prelucrarea piei lor.

Se cuvine să amint im ş i un obiect de formă dreptunghi u lară făcut d intr-o plăcuţă de os ş i servind la d iferite scopuri greu de precizat.

40

www.cimec.ro

3

_n_ /}

4 o 5

- (/f]J

1 V Fig. 8 Unelte de os d i n n ive l u l 4.

Abb. 8 Werkzeuge aus Knochen aus Stufe 4.

41

www.cimec.ro

Tot d in os au fost lucrate şi alte citeva obiecte descoperite fa Radovanu . Astfel m enţionăm : o unealtă făcută d intr-o plăcuţă de d i nte de m istreţ, o porţ iune d intr-o verigă d e os, lată, neornamentată, l ucrată d intr-un os tubular, subţi re, o p iesă de os tubular, perforată in lung ş i avind o porţiune del im itată prin crestare, de j ur imprej ur. Obiectu l a servit probabi l c a miner.

De o atenţie deosebită merită să se bucure o descoperire făcută in zona de jos a complexu lu i de la Radovanu. Aproximativ pe m i j locu l pantel a fost d escoperit un vas, pr in formă şi decor specific fazei de tranziţie de la cultu ra Bolan la cultura Gumelnlţa. ln Interiorul vasu lu i se aflau : mai mu lte arşice, un toporaş plat de piatră, o b i lă de s i l ex

2

o 5

\ \

8

• Fig. 9 Unelte de corn : 1 = nive lu l 1 ; 2 = nive lu l 2 ; 3 - 9 = nivel u l ].

Abg. 9 Werkzeuge aus Horn : 1 = Stufe 1 ; 2 = Stufe 2; 3-9 = Stufe 3.

42

www.cimec.ro

ş i o su lă de os fragmentară. Arşicele erau întregi sau tăiate în două. Toate au fost pre­l ucrate. Ele sînt l ustru i te pe ambele feţe şi subţiate mu lt. Unele stnt perforate (tron­con le) la cîte u n capăt. Fără îndoială arş icele au fost folos i te la u n joc.

8. Pre lucrarea coarnelor l n cursu l săpătu ri lor de la Radovanu au fost descoperite pînă acum 20 de obiecte

de corn de cerb (majoritatea sînt unelte), repartizate astfel : 2 s-au găs it in n lv. 4 (cel mal vech i) ; 2 in n lv. 3 ; 1 6 in nivel u l 2. Nu avem semnalată n ici o p iesă d i n nlv. 1 .

Cele două piese d i n nlv. 4 reprezi ntă două categori i deosebite d e unelte : prima este fragmentară păstrînd n umai o porţi u ne din d reptu l orifici u l u i ş i din faţa care se arcueşte spre tăiş. Ar putea preveni d intr-o teslă, căci are tăişul perpend icu lar pe d i rec­ţia orifici u l u i .

A doua piesă are tăişu l arcu lt, paralel cu d i recţia orific iu lu i . Unealta a servit ca un fel de toporaş. Orific i u l de fixare este c i l i nd ric, mic (are numai 1 ,5 cm) dar In com­paraţie cu gros imea este prea mare şi de aceea unealta s-a spart in d reptu l l u i . Semnalăm faptu l că după ruperea uneltel s-a inceput un alt orific iu prin s istem sfredel, real lztndu-se doar o adîncitură conlcă.

Din cupr insu l n ivelu l u i 3 s-au strins numai 3 unelte una este un fragment d intr-un fel de spatu lă lucrată cu grijă. Capătu l păstrat este mal subţire cu secţ iunea rotundă, servea la apucat. De la el piesa se lăţea şi începea o faţetă la inceput arcu ltă apoi netedă. O altă piesă este un fragment de corn pregătit pentru a fi transformat in manşon �i a treia un harpon cu un s ingur rînd de colţl .

O d iferenţiere funcţională accentuată o prezintă cele 1 6 unelte descoperite in nive lu l 2.

Citeva d intre aceste piese sint ramuri scurte, arcu lte, cu capătul gros retezat ş i netezit cu grijă, Iar celălalt este bont. Astfel de piese au servit la prelucrarea s l lexu lu l . Dimens iun i şi formă s imi lare le are şi o dăltlţă de corn cu partea activă (tăişu l) reali­zat prin şlefu l re, d in două părţi .

Atrage atenţia un virf de corn de cerb. Ltngă marginea capătu lu l gros sint trei caneluri orizontale. In acelaşi capăt s-a făcut o adîncitură pentru a se fixa ceva in p iesă. Obiectu l a servit ca miner pentru o unealtă de piatră, s i lex sau os sau poate chiar d rept extremitate de arc. In ambele cazuri canel ur l le erau făcute pentru a ajuta la fixarea prin legare a piesei infipte in miner sau pentru legarea corzl l arcu l u i .

O piesă s im i lară are virfu l ca o dăltlţă. In sch imb, lîngă capătul gros este un ori­fici u m ic, Iar in acelaşi capăt este o adîncitură rotundă. Aş incl ina să cred că, In acest caz, este vorba de o extremitate de arc. Adincitura servea la fixarea capătu lu i unei tlje de arc, Iar orific iu l mic d i ntr-o parte servea la fixarea corzl i arcu l u i .

Topoarele de corn sint rare. Din seria lor fac parte ş i u nelte mal mari, perfo­rate, care au servit ca topor şi ciocan. Un astfel de exemplar are suprafaţa netezită şi ş lefu ltă. Orifici u l era cu d iametru! relativ mare, ceea ce a provocat ruperea uneltel la prima lovitură mai puternică. Muchia este ovală, puţin bombată ş i obl ică faţă de axul lung al piesei.

Ami ntim ş i o săpăl igă neterml nată. A fost aleasă cu grijă o porţ iune potrivită d intr-un corn de cerb. Partea îngroşată a fost pregătită pentru a fi perforată, Iar cea d in spre partea activă a fost subţlată pe ambele feţe.

O piesă care urma să fie întrebu inţată tot ca săpăl igă este d intr-o porţi une mas ivă, blfurcată a u nu l corn de cerb bătrîn . Pe mij locul porţi un i i groase se vede un inceput de perforare.

S intetizind datele prezentate rezultă că d i n corn se făceau, in principal următoarele unelte : piese pentru prelucrarea s l lexu lu l , dăltlţe, topoare, topoare ciocan, manşoane ş i

43

www.cimec.ro

1

o

-;:- \ = \ - ' - '

::: '

{ ' ' '

5

Fig. 1 0 Unelte de corn din nivelul 4.

Abb. 10 Werkzeuge aus Horn aus Stufe 4.

3 CJ!illil!!ilii(l)

www.cimec.ro

săpăllgl . Proporţia lor numerică d i n fiecare n ivel n u poate fi calculată datorită n umăru lu i redus a l pieselor d i n unele nive luri . Ţinem să remarcăm că această materi e pr imă n u a fost folosită - fiind nepotrlvită - pentru facerea s ulelor.

Foarte rar cornu l a fost întrebu inţat pentru real izarea unor podoabe s imple (poate amulete) . Menţionăm o piesă (de corn de cerb) scu rtă şi subţ ire , avind u n orific iu mic la u n capăt .

Nu ştim la ce putea fi ut i l izată o piesă mai mică d i n placă de os, in formă de U. Cercetare a de-a lungu 1 ani lor a pieselor de corn de cerb, aflate in d i ferite stad i i de

prelucrare : de la cornele s imple a ş a cu m au fost ad use d i n păd ure (datele de care d i s­punem permit să arătăm c ă marea majoritate a coarnelor de cerb folos ite de oameni d i n aşezare provin de la coarne de cerb desprinse de cran i u anual , in mod natural. Astfe l de coarne au totdeauna suprafaţa " flori i " netedă. l n sch imb, in cazuri rare, găs im în săpături coarne de cerb păstrînd şi o porţ iune de crani u, ceea ce dovedeşte că ele provi n de la cerbi vînaţi).

Coarnele de cerb erau folosite în ch ip raţional , fiecare parte a cornu l u 1 fiind uti­l izată intr-un anumit scop. l n cazu 1 în care cornu 1 provenea de la un cerb tînăr atunci se folosea uneori cornul întreg ca săpăl igă, real izindu-se un orifici u in porţi unea mai groasă a cornu l u i .

Cînd coarnele provi n de la ind ivizi mal bătrîn i ş i au avut mai mu lte ramur i , atunci ele erau tăiate in bucăţ i ma l m iel. Partea de la bază era reţ ln ută pentru realizarea cite une 1 săpăl ig i sau a unu l fe 1 de ciocan, Iar ramuri le erau folosite separat pentru facerea unor unelte mai m iel, de exemplu, pentru prelucrarea s i lexu l u i , fie pentru alte scopuri (de exemplu dăltiţele).

După unele u rme, păstrate pe d iferite porţi un i de corn de cerb, aflat e in d iferite stad i i de prelucrare, se pot preciza metodele de l ucru ale oameni lor d i n vech ime . Se ştie că , de fapt, cornu l de cerb nu putea fi prelucrat in starea sa obişnu ită, c i mai intii trebuia pregătit pentru prel ucrare. Din i nformaţi i pr im ite de la vînători rezultă că pentru a se " inmu ia " oarecum tăria cornu lui de cerb , acesta trebu ie ţ inut un anumit t imp in apă clocotită ş i de ab ia d upă aceea poate fi prelucrat. Din observaţi i le făcute pînă acum rezultă că după " inmu iere " mai intii era crestată de j ur impreju r (porţi unea de tăiat) destul de adînc, d upă s i stemul de tăiere cu cuţitul a unu l băţ mal gros. Astfel se tăia numai partea mai compactă (" coaja, ; cornu l u i) iar d upă aceea cornul era rupt, prin apăsare sau prin lovi re.

Urmele păstrate permit reconstitui rea operaţi un i lor privind pregăti rea unu i man­şon. Era mal intii aleasă o porţ iune potrivită d i ntr-un corn de cerb bătrîn. După aceea bucata era detaşată in mod negl ijent. Imed iat după aceea " coaja" cornu l u i fi i nd încă " moale " , se " strunjea " pe o m ică porţiune d in suprafaţa zgrunţuroasă pregătindu-se astfel locu l pentru vi itorul orificiu . Urmau ultimele două operaţ iun i real izarea orificiu­lui ş i , in sfîrşit, a adîncituri l in care se fixa unealta propriu zisă.

Unele unelte de corn erau perforate. in general erau puse în apl icare trei pro­cedee de perforare :

a) Cel mal vechi era acela de perforare c ircu lară s implă cu ajutorul u nu l fel de " sfredel " , care acţiona asupra intregu lu i vol u m de materie din zona orifici u lu i ce u rma realizat. De obicei astfel de orlficl l au formă tronconică (atunci cind s-a l ucrat d i ntr-o s ingură parte) sau bitronconlcă (atunci cind orifici u l a fost real izat d in două d i recţi i) .

b) O mare parte din obiecte erau perforate prin procedeul " tubular " rotund acţlo­nindu-se numai asupra margin i lor orifici u lu i de formă ci l i nd rică.

c) Mult mal rar se reallzau orlfici i d reptunghi u lare, neregu late făcute prin găuri re treptată, prin I ntermed i u l unei dăltiţe.

45

www.cimec.ro

9 . Prelucrarea pietrei

O serie de unelte de bază in activităţ i le membr i lor comunităţi i stud iate, au fost lucrate d i n d i ferite roci d u re, majoritatea obţ inute pe calea sch i mburi lor cu comunităţi în rud ite, care locu iau in zona de dealu ri sau la sud de Dunăre.

in cele ce u rmează ne vom referi la cele citeva categori i de unelte de piatră desco­perite in cursu l săpătu r i lor de la Radovanu.

Obiectele de piatră in formă de lespezi, pînă de curind , se numeau rişnlţe, fără să fie d iferenţiate d in punct de vedere funcţional. De fapt este vorba de unelte uti l i zate in d iferite activităţi casnice.

A. Mal i mportante intre ele sint rişniţele propr iu zise, întrebu inţate la sfărimarea �1 t ransfo rmarea boabelor de griu intr-un fel de făină grosolană.

in anumite cazu r i se observă cum pentru a fi folosite ca rişniţe, au fost alese p ietre cu o faţă mai netedă ş i alta bombată, pentru a putea fi fixată mai uşor in podeaua p lat­formă a locu inţei .

in cursul săpătu ri lor se găsesc relativ destul de mu lte pietre din roci d i ferite. Dintre ele, d rept rişniţe au putut fi folosite numai acelea d i n roci vulcanice du re (care se macină greu) sau sint conglomerate. Nu poate fi nici o îndoială că oameni i neol it ic i , încă de tim­pur iu , pr in experienţă, şi-au dat seama că p ietrele de gres ie (de regulă fărăm icioase) nu pot fi uti l i zate d rept rişniţe.

Cercetarea a numeroase rişniţe intregi şi fragmentare de la Radovanu a permis observaţ ia că in destu l de mu lte cazuri rişniţele au fost întrebuinţate pe ambele feţe. Faptu l se expl ică prin aceea că in zona com plexu l u i de la Radovanu nu se găsesc p ietre ş i lespezi de p iatră potrivite. Din această cauză membri i acelor comunităţi erau obl igaţi să folosească, t imp cit mai îndelungat, p ietrele de rîşniţă pe care le aveau sau să facă efor­turi deosebite ca să obţină astfel de pietre de la comunităţi le în rudite lor, care viEţu iau la sud de Dunăre.

Rîşnlţele de la Radovanu, sînt în ansamblu, de d imens iun i m ici ş i m i j loci i (în niv. 2 lăţ imea rîşniţelor este egală cu 2/3 d i n lungime dovadă a unu i n ivel relativ scăzut l a cultivare a plantelor şi respectiv a folos i r i i unei cantităţi reduse de grine pentru consumu l membri lor comunităţ i i .

Rîşn iţele păstrate întregi au forma ovală pre lungă sau neregulată c u o albiere spe­cifică pe una sau pe două d i n feţe. Albi erea este de regulă prelungă cu extremităţ i le arcuite in sus, i nd ic iu că rî�n i rea s-a făcut pe o s ingură d i recţ ie. in cazu r i rare, pe p ietre mai mari albierea este adîncită pe mi j loc Ş i are marg in i le mai r id icate, în astfel de cazur i rîşnl rea se făcea c i rcular.

La rişnit, în afară de piatra stătătoare se folosea o a doua frecătoru l . La Radovanu erau folosite două felur i de p ietre frecătoare : unele mai rare, aveau forma aproximativ c l l ind rică (cu extremităţ i le rotunj ite), deci erau uti l i zate la sfărîmarea boabelor pr in roti re ş i altele erau pietre s im i lare rîşniţelor mu lt mai m ic i ş i groase, pe o faţă ele aveau suprafaţa activă puţin boltită.

O serie de lespezi d i n d iferite roci serveau la sfărimarea culori lor uti l i zate la orna­mentarea vaselor (mai rar) la vops i rea corpu l u i sau a ţesături lor. Uneor i pe ele se păs­trează chiar u rme de culoare roşie.

O mare parte d intre pietrele cons iderate rîşniţe au fost uti l izate la real izarea unel­telor de os ş i de piatră şlefu ită. Majoritatea acestor p ietre sînt lespezi de gresie mal com­pactă sau mai sfărîmicioasă, pe care prin frecare, probab i l cu aj utorul apel, se � lefulau uneltele amintite. in anumite cazur i astfel de lespezi au pe ele un fel de jgheaburi lungi ş i inguste tot pe de u rma ascuţ i r i i pe ele a uneltelor. Suprafaţa pe care se lucra in loc să fie netedă şi regulată ca la rîşniţe, era şi avea adesea mai mu lte planur i .

46

www.cimec.ro

Amintim că în decursu l pr imi lor 1 5 an i de săpături la Radovanu au fost descope­r ite 35 unelte de piatră şlefuită. Ele sînt reprezentate pr in două categori i de unelte : neper­forate ş i perforate. Pe ansamblu , predomi nă uneltele neperforate, în total 20 p iese, restu l de 1 5 aparţ in celei lalte categori i . Dacă însă vrem să obţinem d i n punct de vedere Istor ic date cit mai apropiate de rea l itatea de atunci este mai fi resc să ne referim la uneltele d i n fiecare n ivel in parte. Din anal iza noastră însă trebu ie să excludem uneltele d i n n ivelu ri le 3 şi 4 (reprezentate p r i n cite o s i ngură piesă ş i s ă ne concentrăm atenţia asupra ult imelor două n ivel ur i cercetate in intregime. in ord ine cronologică am int im că in niv. 2 s-au găs i t 24 unelte de piatră d i n care 1 3 ( = 52%) sint neperforate şi 1 1 (= 48%) sint perforate, iar in u ltimu l n ivel (niv. 1 ) s-au descoperit 9 unelte de piatră şlefu i tă d i n care 5 ( = 55%) sint ne perforate şi 4 ( = 45%) sint perforate . Datele menţionate dovedesc că aşezări le corespunzătoare datează d i ntr-o perioadă in care predomi nau încă uneltele neperforate. Se cuvine însă subl in iat faptu l că diferenţa d intre cele două categori i nu este

Dl 4

� 3 D5'

�

_ ( 7

� o

• 8 :

' .

Fig. 1 1 Unelte de pi atră ş lefuită, plate : 1 = nivel u l 1 ; 2-5 = nivel u l 2 ; 6 = nive l u l 3 ; 7-8 = nivelu l 4.

Abb. 11 Flache Werkzeuge aus geschliffenem Stein : 1 = Stufe 1 ; 2-5 = Stufc 2 ; 26 = Stufe 3; 7-8 = Stufe 4.

47

www.cimec.ro

1 '

,, ' '

' '

' '

· '

'

' . ' ' ' ' '

!\ ' ' ' ' : '

' ' . \

1 ' '

1 1 ,' '

:(

s -

' '

' \

\ '

, · · - . /"""\ •• ' ( 1 (.

_ _) !

Fig. 1 2 Unelte de pi atră şlefuită, perforate, d in n ivelu l 2. Abb. 12 Durchlochte Werkzeuge aus gesch/i((enem Stein, aus Stu(e 2.

prea mare. Dintre uneltele neperforate pe ansamblu s-au descoperit 5 toporaşe plate. 9 dăltiţe, 1 teslă şi 5 unelte cu funcţia greu de precizat (l i ps indu- le porţiunea de tăiş).

Atrag atenţia datele anal izab i le despre uneltele d i n cele două nivel uri . Dintre topoa­rele neperforate patru s-au găsit în niv. 2 şi n umai unu l în niv. 1 , ceea ce ind ică tend i nţa tot mai accentuată de a folosi un n umăr cît ma i redus de topoare neperforate, în aşe­zarea mai recentă în raport cu cea d inainte. ln sch imb , sînt numai 4 dăltiţe găs ite in n lv. 2 şi 5 in niv. 1 , deci in acest caz se constată o creştere in t imp a preferinţe! pentru dăltiţe. Sub l in iem însă că teslele (unealtă specifică neol i ticu l u i t impuriu) sint reprezen­tate pr intr-o s i ngură p iesă descoperită in n iv. 2.

Merită toată atenţia topoarele perforate. La Radovanu s-au descoperit 1 5 p iese sub l i niem, toate in nivel ur i le 2 (1 1 p iese = 73%) ş i 1 (4 p iese = 27%).

Din punct de vedere t ipologie se constată o variab i l itate destu l de mică a formelor de topoare perforate. Amintim că unele topoare perforate fragmentare d i n nivelu l 2, a căror formă a putut fi reconstituită. Privite de sus ele au laturi le !ungi biconvexe (mal mu l t sau mai puţin arcu ite) ş i muchia d reaptă cu colţu r i le arcu ite. In secţ i une transver­sală ele au de obicei forma ovală (mai mu lt sau mai puţin a lungită), cu axu l l ung pe ori­zontală ş i mai rar forma patrată cu colţuri le puţin rotunj ite. Topoarele perforate au avut, de obicei, 12-1 6 cm l ungime şi 3 -7 cm lăţime maximă. Orific iu l are d i ametru ! propor­ţional cu lăţimea maximă. Cu cit era mai mare unealta, cu atit orifici u l (respectiv coada toporu l u i ) era mai mare. Perforarea s-a făcut după mai mu lte metode : prin aceea a : sfredel u l u i » (cînd s e acţiona asupra întregu l u i vol um a l piese i , i n dreptul o rifici u l u i ce urm a să fie făcut) şi pr in metoda tubulară cînd se acţiona n umai asupra l im itelor v i i to­rulu i orificiu .

-48

www.cimec.ro

Din punct de vedere funcţional topoarele perforate puteau servi la mal mu lte sco­p u ri . ln primu l rind erau uti l izate ca topoare propriu z ise. Altele însă, d upă cum au atras atenţia special işti i unguri , au fost întrebuinţate la jupu i rea plel lor de pe animalele mari.

Majoritatea topoarelor u rmind a suporta lovituri puterni ce au fost lucrate din roci d u re vu lcanice (unele sint de cu loare verde altele vinătă), o riginare d i n Carpaţi sau d i n Munţi i Măc inu lu i . Mai rar s-a folosit tufu l vu lcani c gălbu i (originar d i n zona de dealu ri de la nord de Mizi l ) la realizarea topoarelor perforate, deoarec e este o rocă mal puţin rezistentă.

1 0 . Folosi rea metalu l u i l n cursu l celor 25 d e ani săpături la Radovanu s-a acordat o atenţie deosebită pro­

blemei folosi r i i metalu l u i . De fiecare dată l i s-a atras atenţia muncitori lor asupra Impor­tanţei obiectelor de aramă.

De-abia după 1 1 ani de săpătu ri, in 1 9 10, in pămîntu l de umplutură al unei gropi săpată d in n lv. 3, s-a găs it o verigă rotundă, mică ( de 1 ,5 cm d iametru), lucrată d intr-o sîrmă subţ i re de aramă, cu capetele alăturate. Funcţia obiectu l u i nu sintem ln măsură să o precizăm . Poate a servit ca podoabă sau ca I nel de buclă.

Un al doi lea obiect de metal (probabi l tot de aramă) s-a găsit in 1973, in zona locu inţei C, in marginea platformei. Este o porţ iune m ică d intr-o placă de metal. Obiec­tu l se afla printre bu lgăr i i de l i p itură arsă al locuinţei şi ar fi de atribu it aşezări i cores­punzătoare niv. 2. Este însă necesară anal izarea obiectu l u i pentru a fi siguri că datează d i n epoca neol i tică.

Considerăm că descoperi rea verigi i de aramă este i mportantă, deoarece permite să tragem concl uzia că membri i celor patru tomun ităţl de la Radovanu, cunoşteau folo­s i rea aramei, dar o intrebu i nţau in foarte m ică măsu ră. Această concluzie credem că poate fi extinsă, la zona invecinată ş i poate <h lar la perioada dată. D in anal iza tuturor descoperir i lor d i n neo l i ticu l t impur iu ş i mi j lociu a rezu ltat că in acea perioadă îndepăr­tată, metalu l respectiv arama, a fost foarte puţin uti l izată, in princi pal, sub forma unor mici podoabe, cum este ş i cazul obiectu l u i de la Radovanu. Această verigă, ca ş i celelalte p iese găs ite in sudul ţăr i i , este de presupus că a ajuns in regi un i le noastre d i nspre sudu l tracic, pe calea unor sch imburi intre comunităţi înrud ite. Semnalăm că ş i i n alte citeva aşezări d i n faza de tranziţie la cultura Gumeln lţa cercetate, pînă acum, pr in săpătu ri nu s-au descoperit obiecte de aramă, des igur datorită rarltăţ l l lor.

1 1 . Torsu l

Datorită faptu l u i c ă i n t impu l săpăturl lor de l a Radovanu s-au descoperit puţine materiale referitoare la tors, sintem nevoiţi să l e prezentăm nu pe nivelur i , c i pe ansamblu . De altfel , semnalăm că nu s-au observat elemente deosebite de la un n ivel la a ltu l in acest domeni u de activitate.

In preajma d i feritelor locuinţe s-au găs it cloburl , cărora prin frecarea margin i lor pe o piatră, I l s-a dat forma rotundă sau aproape rotundă, cu d iametru! de 5-7 cm. E le au fost apoi găurite ş i folos ite ca fusaiole. Alte piese, mal rare, au fost modelate anume din lut dîndu-l i-se forma rotundă de fusalolă. Existenţa celc•r două fel u ri de fusalole este o dovadă că fusu l era folosit de femei le d i n vech ime la te rs. ln cazul aşezări lor stu­d iate de la Radovanu este vorba, după toate probabi l ităţi le, r. umai de torsu l lini i obţi­nute prin creşterea o i lor. I nu l ş i cinepa încă nu sînt documentate în sudu l ţări i , în cursu l epoci i neol it ice. Prin urmare, in stad i u l actual a l cercetăr i lo r nu pot fi avute in vedere.

Se cuvine să amintim că la Radovanu au fost descoper ite şi citeva obiecte de l ut ars, puţi n mai mari (cu d iametru! de ci rca 1 0 cm), real izate tot d i n l ut. După modelarea

49 www.cimec.ro

lor in forma rotundă, pe margin i in patru locuri opuse se făceau adincitu ri, iar pe m ij loc un o rificiu, mai mare (de aproape 2 cm d iametru). Credem că astfel de obiecte serveau la prelucrarea fi relor obţinute prin tors. Facem această afirmaţie pe baza unor observaţ i i etnografice, anume că pînă pe la inceputu l seco lu lu i nostru, in vestu l Olteniei, se mai foloseau in acelaşi scop, obiecte lucrate tot din lut ars avind o formă s im i lară celor neo­l i tlce. Ele erau apl icate pe o unealtă care se asemăna cu un fel de fus mai mare şi servea la răsuci rea intr-un fir gros a mai mu ltor fi re subţ iri toarse mai inainte. Acel ob iect se numea strugală.

1 2 . Ţesutu l

Prin săpături se găsesc adesea greutăţi de lut ars de d iferite forme, izolate sau grupate.

Greutăţi le de la Radovanu sint de d imens iun i relat iv reduse. Din punct de vedere t i pologie ele se impart in trei categori i :

a ) Unele sint de formă ovală obişnu i tă, turtite ş i prevăzute cu un orificiu spre o extremitate.

b ) O serie de greutăţi l ucrate d i n lut amestecat ca paie tocată, au forma rotundă, tu rtltă, cu d iametru ! de c irca 1 0 cm, şi un o rifici u de c irca 1 ,5 cm.

c) O ultimă categorie este reprezentată de greutăţi le m ic i , in formă de pară, avînd c i rca 6 c m înălţime. Partea de sus este străbătută de un orific iu pentru atîrnat.

Considerăm că este interesant de semnalat, că, de exemplu , în cad rul aşezări i cores­punzătoare nivel u l u i 2 (pemult ima) în marginea locu inţei C, lîngă peretele de sud, între colţ şi locu l i ntrăr i i , s-au găs i t între dărîmături aproximativ 20 greutăţi de lut ars (gru­pate) in formă de pară. Ele p rovin probab i l de la un mic război de ţesut vertical. Ţinem să sub l in iem că astfel de greutăţi s-au scos la Iveală numai in locu inţa C.

O altă descoperire s im i lară s-a făcut în 1 962. In t impul acţ iuni i de căutare a necropolei , pe terasa d i n spatele aşezări i , d i ncolo

de şanţu 1 de apărare, dar nu departe de el, s-a dat la ci rca 25 c m adincime, peste restu­rile de l i p itură arsă ale une i construcţi i modeste de suprafaţă ce a fost d i strusă de foc. Sub dărîmătu ri le pereţi lor s-au observat fragmentele unu i vas mare de l ut ars, cu corp c l l i nd ric, cu pic ior, cu decor excizat, spart pe loc. După în lătu rarea pr imei seri i de cio­buri s-a constatat că acestea acopereau un grup de greutăţi pentru război u l de ţesut. La demontarea complexu lu i s-a aj uns la observaţia că în construcţia d istrusă prin foc , în vechime a rămas pe loc un vas în care fuseseră depuse 36 greutăţi de lut ars, aparţ inînd celo r t rei categori i . l n cursu l i ncend i u l u i vasu l a fost răstu rnat şi o parte d in greutăţi s-au împrăştiat, căzînd alături de el , iar celelalte au rămas in i nterior, fi ind acoperite de cioburi le vasu lu i ş i avind dedesubt alte c ioburi d i n acelaşi vas. Credem că nu greşim considerind că greutăţ i le au fost folos i te la un loc probabi l in acelaşi război de ţesut. Construcţia amintită, în funcţie de materialele găsite, a aparţ inut probabi 1 ult imei aşezări corespunzătoare ultimu lu i n ivel . Ţi nînd seama de d imens iun i le reduse ale construcţiei considerăm că servea ca un fel de "ate l ier", iar nu d rept locuinţă. Faptu l pare să ind ice că într-o anumită perioadă tîrzie a locu ir i i de pe locul "La Muscal u" comunitatea a făcut m ie l construc.ţl i , în afara aşezări i , servind la d iferite îndeletnic i r i necesare comunităţi i .

Descoperi rea numai intr-o s ingură locu inţă d i n nivelu l 2 a grupu l u i de greutăţi de l ut de la un război de ţesut, apoi găsi rea grupu lu i de greutăţi în construcţia d i n afara aşezări lor corespunzătoare n ivel u l u i 1 , ne face să presupunem că ţesutul nu era practicat, Tn fiecare aşezare, de toate femei le, ci era o p reocupare mai restrînsă, p racticată de un anumit grup de femei, se pare, în cupr insu l unei s ingu re locu inţe, care des igur as igura necesarul de ţesături pentru toţi membri i comunităţi i . O observaţie s im i lară s-a făcut cu pri lej u l unor săpături ample de la Viniţa, d in R. P. Bu lgaria.

50 www.cimec.ro

Despre război u l de ţesut se poate spune că era vertical. Alte observaţi i făcute asu pra unor figurine fem in ine de lut ars, (d intre care unele fragmentare găsite şi la Rado­vanu). avind pe ele redate unele p iese de îmbrăcăm inte, permit să arătăm că pe astfel de războaie de ţesut in perioada dată, inc lus iv la Radovanu se făceau două fel ur i de ţesă­tur i : - o ţesătură (probabi l d i n fi re mai groase) avind o lăţ ime de ci rca 45 cm şi o l un­gime de aproximativ 1 m. Astfel de bucăţi de ţesătu ră avind d imens iun i l e s im i lare, erau ornamentate cu benzi in formă de spi rale îmbucate ş i cercur i miel. Nu ştim încă dacă decorul era real izat pr in ţesere, cu fi re colorate, in ch ip d iferit, sau pr in vops i re cu d iferite cu lori, d upă ce ţesătura a fost gata real izată (intr-o s i ngură cu loare).

- al doi lea t ip de ţesătură, ca un fel de pînză, era real izat probab i l d i n fi re mal subţir i , avea aceeaş i lăţime şi nu era ornamentat.

Ambele t ipuri de ţesătu ră erau ut i l izate la real izarea unor piese deosebi te d i n rmbrăcăm intea femei lor.

Pr in analogie cu descoperi rea u nei figurine de bărbat (datind tot d i n faza de tran­ziţie) in aşezarea de la l poteşti se pot face unele m ic i completări. Acea figurină are redat pe ea un brîu lat de 1 5-20 cm. Astfel de brî ie erau real izate pr in ţesere la un d i spo­zitiv orizontal, şi erau folosite vara probabi l şi de un i i bărbaţi d i n aşezări le de la Radovanu.

1 3 . Tmplet itu l

Pri n cercetări le de la Radovanu, ca ş i în mu lte alte aşezări neol it ice de la no1 Ş I d in regi un i le veci ne, s-au descoperit fundur i de vase avind impri mate urmele unor împle­t ituri de genu l rogoj in i lor. Faptul se expl ică pr in aceea că d upă modelarea vaselor, unele d i ntre ele, erau aşezate - pasta fi ind încă umedă - pe astfel de rogoj i n i .

ln funcţie de urmele imprimate se poate face precizarea că impletituri le, u n fel de rogoj i n i subţi ri , erau făcute in două fire d i n frunzele l ungi , ci l i nd rice, de aceeaşi gros ime ale unei plante de baltă numi tă ţi pi rig (Sci rpus ), larg răspînd i tă în reg iun i le noastre.

Rogoj i n i le l ucrate d i n ţ ip i rig erau folosi te, atit in interioru l locu inţelor, cit şi in afara lor, dar fiind subţ ir i presupunem că serveau la scopuri mai mărunte. Pentru aşter­nut pe Jos probab i l că erau întrebui nţate rogoj i n i mai groase de papură, dar urmele lor n u n i s-au păstrat.

Urme de rogoj i n i de ţ ip ir ig se găsesc in d iferite aşezări d i n ţara noastră d i n faza de tranziţ ie, d i n l unea Dunăr i i pînă în reg iun i le de deal ur i . Ele au fost, de asemenea, uti l izate şi de oameni i culturi lor d i n neol it icul tirz iu , de ex. in comun ităţi le culturi lor Gumeln iţa ş i Sălcuţa.

1 4 . Ceramica

După cum se şt i e, ceramica neol it ică reprezintă elementu l definitori u , d i n punct de vedere cultural şi etnic.

Prin săpătur i le desfăşu rate de-a l ungul unu i sfert de veac, d i n cuprinsul complexu­l u i de la Radovan u, s-a strins o mare canti tate de ceramică, dar datorită faptu lu i că aşezăr i le stud iate, suprapuse, au aparţ inut aceleeaşi populaţ i i , d i n etape apropiate in t imp ale fazei de tranziţ ie de la cultura Boian la cultura Gumeln iţa, este evident că deosebir i le intre ceramica d intr-un n ivel şi a ltul sint mic i .

Ceram ica d i n cad ru l complexu l u i Radovanu a fost l ucrată d i n pastă amestecată, de regu lă, cu cioburi pi sate, care serveau ca degresant. La modelarea vaselor s-a folos i t metoda de a le face d i n fişi i de l ut (de 5-7 cm lăţ ime) pregăt i te puţi n ma i inainte şi

51

www.cimec.ro

� 1 1 1

---- ---------- -----

--------, r-- --; i

�----) ) /� � . ' 1 _/ ( - '� �

� /7 4 • ___ _/

6

3

� 1 i ,,c-'� - ... ;··�

,( ---\� ·_ 1 ,;� 8 1 [--)

1 1 4 1 �" ) � )

1B

22 o

24

/ .,__.... ._ \� 25 15 L. V 2 1

Fig. 1 3 Forme de vase de uz com u n : 1 -7 = nivel u l 1 ; 8-25 = nivel u l 2.

Abb. 13 Gewohnliche GefiiBe: 1-7 = Stufe 1 ; 8-25 = Stufe 2.

apoi l i p ite pe orizontală sau anumite părţi ale vasu lu i erau modelate separat (de ex. gitul, p iciorul ) şi apoi asamblate. ln destule cazuri , cind l i pi rea nu s-a făcut cu destulă grijă, vasele s-au spart de-a l ungul , . l i n i i lor" de contact d intre fişi i . Toate vasele scoase la iveală au avut fundu l d rept.

Ceramica d i n complexul stud i at se împarte, in mare, in u rmătoarele categor i i . A . Categoria vaselor de uz comun: Vasele d i n această categorie au fost l ucrate, atit d i n pastă amestecată cu cloburl ,

p isate, dar se inti lnesc ş i vase avînd in compoziţia pastei concreţi un i calcaroase pi sate mărunt sau uneori n i s i p. Sint n umai citeva forme specifice, care s-au menţ inut în uz, aproape nesch imbate, vreme îndelungată, pînă la sfîrşitul fazei .

52

www.cimec.ro

t.n ""'

1 o 1 5

'

_,.---

t:/ � �

( � \__j 2 3

( 4 5 �-----� ac:/ ·�

7 " � ,----7 -� � � 1 Fig. 14 Forme de vase d e uz com u n : 1 - 5 = nive lu l 3 ; 6 - 1 2 = nivelul 4.

Abb. 1 4 Gewiihn/iche Gefi:iBe: 1-5 = Stufe 3; 6-12 = Stufe 4.

www.cimec.ro

1 1 \ ( J

1 ---- r- __ ·- - ..L:.;j

r ! ·.{] t ) r

i ;

fig. 1 5 Ornamentele vaselor de uz comun d in nive lu l 1 .

Abb. 15 Verzierungen der gewăhnlichen GefăBe aus Stufe 1 .

a ) Forma princi pală era aceea de borcan, bine proporţionat, c u pereţi i arcuiţi , c u d iametru! maxim i n d reptul mi j locu l u i vasu l u i . Forma s-a menţ inut i n u z in toate cele patru aşezări suprapuse.

b) O altă formă era aceea de vas p ir i form, cu corpul bombat, cu git ci l i ndric sau tronconic, relativ scund, documentată, de asemenea, in toate cele patru n ivel ur i .

c) ln n ivel uri le 4-2 se intilnesc un fel de pahare tronconice. d) Mai rare sint vasele cu corpul c i l ind ric cu prag in juru l gitu lu i şi acelea cu pic ior

c i l i ndric (nu prea inalt ) sau scund prevăzut cu orific i i (4 ) rotunde sau fără, d in cuprinsul n ivelu lu i 2.

e) Castroane (in n iv. 2 ) cu corpul ci l i nd ric ingust şi partea i nferioară tronconică. f) Castronaşe troncon ice, rotunde, scunde (in n iv. 1 ) . g) ln toate n iveluri le se găsesc capace in formă de calotă sferică, unele l ucrate cu

grijă, altele mas ive. Toate prevăzute cu cite o toartă. h ) Sint şi o serie de vase cu fundu l perforat, servind ca strecurători şi strecură­

tari le propri u zi se, de formă tronconică (in niv. 4 ) . Vasele de uz comun au fost ornamentate in mai m u lte fel u r i . Decorul princi pal

se compunea d i n briuri alveolare, in rel ief, scurte sau l ungi, adesea asociate cu proemi­nenţe prelungi sau rotunde cu adîncitură pe mij loc. Alte vase erau ornamentate cu

54

www.cimec.ro

l i n i i i ncizate verticale, obl ice sau in reţea. Adesea s-a folos it barbotina organizată sau neorganizată. Un ornament deosebit il constituie ş i ru ri le de adincituri d uble făcute cu unghia pe corpu l borcanelor, intiln i t pe vase rare (in niv. 1 ).

Pentru red ucerea porozităţi i pereţi lor, suprafaţa vaselor in i nterior ş i o fîşie de a lungul buzei la exterior, erau l ustru ite cu grijă.

x. Categoria mijlocie : Vasele au fost l ucrate d i n pastă mai îngrij ită şi prezintă o variabi l itate mai mare de

forme. Din cauza cioburi lor pisate din pastă, pentru a putea fi ornamentate, suprafaţa vaselor era acoperită cu un strat subţi re de l ut fin.

a) Forma princi pală este aceea de vas cu corpul ci l i nd ric, cu prag in juru l buzel (pentru spri j i n i rea capaculu i ) şi cu picior c i l indric, de d iferite înălţimi , gol înăuntru (cu desch iderea in jos ). Picioarele erau mode late separat ş i apoi l i pite de corpul vaselor. Pe buză şi pe margi nea pragu lu i s-au făcut, de regulă, crestături mic i , ca şi pe vasele s im i lare d i n faza Vid ra. Astfel de vase se intilnesc in toate cele patru n ivelur i .

b ) Vasele pi riforme (cu corp bitronconic şi git ci l i nd ric ) s-au găs it in n ivelur i le 2 şi 1 .

Fig. 1 6 Ornamentele vaselor de uz comun d in n ivelul 2.

Abb. 16 Verzierungen der gewiihnlichen GefăiJe ,.aus Stufe 2.

55

www.cimec.ro

1

5

6 Fig. 1 7 Ornamentele vaselor de uz comun d i n nivelu l 3 . Abb. 1 7 Verzierungen der gewchnlichen GefiiBe aus Stufe 3.

c) Castroane de d i ferite forme. Cele mai vech i (niv. 4) au partea de sus tron­conică, scundă, cu buza îngroşată. Tn niv. 3 sint castroane s im i lare, dar ş i altele cu corpul ca o calotă sferică (cu fund d rept ). Aceleaşi două t i pur i de castroane s-au menţ inut şi in n iv. 2, dar cele d in prima categorie au porţ i unea d iametru l u i maxim, îngroşată. Tn niv. 1 sint castroane cu partea de sus tronconică, încl inată in afară şi altele cu corpul bombat.

d) Sint şi o serie de pahare bi tronconice (in niv. 4) tronconice, puţ in arcuite (in n iv. 3) ş i cu partea superioară in formă aproape de S (în niv. 2 ).

e) Capacele sint, de obicei, de d imens i un i destul de mari , cu partea i nferioară ci l ind rică şi cea superioară in formă de calotă sferică, cu o apucătoare masivă, c i l ind rică.

f) Tn toate n ivelur i le se găsesc s uportur i de formă paralel i pi pedică (cu cite două. orifici i ) deasupra şi suporturi ci l indrice.

56

www.cimec.ro

7 Fig. 1 8 Ornamentele vaselor de uz comun din n ivelu l 4.

Abb. 18 Verzierungen der gewiihn/ichen Gefii/Je aus Stufe 4 .

Prin ornamentele sale această categor ie ceramică este reprezentativă ş i serveşte l a definirea cronologică a complexu lu i . Decorul princi pal (de caracter "negativ" ) i l consti­tu ie excizia ş i i ncrustarea. ln cad rul aşezărilor de la Radovanu excizia se prezi ntă la sfîrş itu l evoluţiei sale. 1n nivelur i le 4-2, pe corpul de formă c i l indrică a l vaselor, se desfăşura ca o bandă lată (cit înălţimea corpu lu i ) decorul excizat cu margi nea de sus d inţată (ca un ferestrău ). E l se realiza prin del im itarea, cu o lamă ascuţită de s i lex, a unor benzi (lustruite ) înguste sau late, paralele, arcui te, cu marginea crestată (uneori ), cu patrate mari , în trepte, romburi , mărgin ite de suprafeţe mari scobite (pe o adîncime de ca. 2 mm ), in pasta încă moale a vasu lu i (în stratul de l ut fi n ), apoi toată suprafaţa scobită era i ncrustată cu materie albă. Subl in iem că suprafeţele mari excizate sînt specifice numai fazei de tranziţie. Pe picioarele vaselor se făcea, de asemenea, un decor excizat alcătuit, in principal, d i n triungh i uri mari "cruţate", alăturate, alternind cu altele scobite

57

www.cimec.ro

( l : 7

� ?6

� � -,, 1 33'' , _

J

J i ,, 2 7'

./'-' ', / 34'- /

/ J _ _

r (:___7 r- L 1 L_ 16

-� L ' 20

( - $ 11 )

1

� ( ?�-

J 28 -

� / 35 �6

() 0

\ '

Fig. 1 9 Forme de vase cu decor excizat : 1 -1 6 = n ivelu1 1 ; 1 7 - 37 = nivelul 2.

Abb. 19 GefăBe mit Kerbverzierung 1-16 = Stufe 1 ; 1 7-37 = Stufe l.

15 _ _ ........

şi i ncrustate cu alb. In n ivel u l 2 se constată o modificare importantă a modu l u i de a realiza decorul amintit. Benzi le inguste n u se mai del i n i tau pr in scobi re, ci se apl icau fiş i i de l ut, iar suprafaţa d i n jur (care inainte era scobită şi incrustată cu materie a lbă ) era crestată, n u prea adinc ş i vopsită c u cu loare albă. Motivele decorative s-au menţinut aceleaş i , dar real izarea lor era mult mai s implă. Uneori pe partea superioară a vaselor decorul excizat era asociat cu grupuri de canelur i orizontale. Pe aceleaşi vase, buza scundă de deasupra pragu lu i era p ictată adesea, ma i ales, in ult imele nivelur i , cu grafit. Motivele erau alcătuite d i n grupuri de l i n i i subţ ir i , obl ice, paralele, alături de cercur i sau tri u n­gh iur i . in sfîrş it, in ultimu l n ivel (1 ), decorul (compus d i n motive s im i lare ) era n umai del im i tat prin l i n i i i ncizate, iar suprafeţele excizate inainte, cel mu lt se crestau puţin şi se vopseau, tot cu culoare al bă. Acest mod de ornamentare s-a menţin ut, in conti­n uare, ş i la inceputul cultu ri i Gumelniţa.

Subl in iem că in n iv. 4 se intilnesc adesea vase cu decor pictat cu culori "crude". Fondu l fi i nd făcut cu cu loare roş ie înch i să, iar motivele decorative in formă de : spi rale, cercuri , tr iunghi uri şi l i n i i , fi i nd pictate cu cu loare al bă. Astfel de decor se făcea in i nte­rioru l vaselor.

58

www.cimec.ro

--- --1(--\\ ) ( 1 J "' '

� r - - -- ---l" C: ; / 5

�u 1 1 l

3

�c:: :J ("' 7

/ a'-) \ / �----'}

o

6

=:; S 7 -� , ,

12 'flill!Ill]//;1 � �m2Z2�sss<ss,J 1 4

1 5 1 :l

� 1 i ( \ i C_� J ,<r- \ . 1 1 ,'i;-\ 18 1

j 'J--1 1 1 � ------ /) 1 \

\---- ____.-! "--- �/ \ 1 9 20 22

Fig. 20 Forme de vase cu decor excizat : 1 - 1 4 = nivelul 3 ; 1 5 - 22 = nive l u l 4.

Abb. 20 Gefă8e mit Kerbverzierung: 1-14 = Stufe 3; 1 5-22 = Stufe 4.

www.cimec.ro

Fig. 21 Fragmente ceramice din vase cu decor excizat, d i n n ivelul 1 . Abb. 21 Scherben von Gefii8en mit Kerbverzierung aus Stufe 1 .

C . Categoria vaselor din pastă ffnă:

Au fost şi ele l ucrate d i n pastă amestecată cu cioburi pisate, dar mărunte. Tn general. este vorba de vase de d imens iun i m ici şi m i j loci i , cu o serie relativ redusă de forme.

a) Paharele sint documentate in toate n iveluri le. ln cel mai vech i sint cu pereţ i i· arcuiţ i . Astfel de pahare au fost modelate, cu grijă, pe un fel de suporturi cu partea. de sus bombată, aşa că fundu l paharelor are totdeauna o adîncitură, mare rotundă, la. exterior. Presupunem că suportul (o piatră n putea fi rotit, cite puţ in , in t impu l mode­lări i vaselor. Tn niv. 3, paharele îşi păstrează forma. Uneori ele au buza puţin răsfrintă. Apar şi pahare bitronconice. Tn niv. 2, sint pahare cu pereţ i i arcuiţ i , dar şi altele cu partea. de sus c i l ind rică. Această ult imă formă s-a menţinut şi in niv. 1 . Mal ales in niveluri le: vech i , paharele au buza teşită in i nterior ş i vopsită cu roşu.

60

www.cimec.ro

b ) Castroanele prezintă citeva variante. Forma pri nci pală era aceea cu corpul relat iv ingust, ci l i ndric, cu partea de su9 ş i de jos tronconică. Astfel de castroane sint docu­mentate in niv. 4, 2 ş i 1 . Alte castroane d i n niv. 3 ş i 1 au partea de sus ci l i ndri că (cu buza puţin răsfrintă ) şi partea de jos tronconică. ln niv. 1 , sint şi castroane bitronconice (cu partea de sus înaltă sau mai îngustă).

c ) Mult mai rare (numai in n iv. 3 şi 1 ) sînt vasele cu corp bombat şi gît scund <: i l i ndric.

Aproape toate vasele d in această categorie au cu loare neagră sau cenuşie şi supra­faţa lustruită cu multă grijă.

Elementul ornamental pr inc ipal il constituie grupuri le de canelur i fine, paralele, de obicei, orizontale, trasate in jurul buzei , Adesea pe astfel de vase, in special, pe pahare, decorul d i n caneluri este asociat cu vopsirea cu roşu crud a fişiei teşite d i n lungul buzei vasu lu i d in I nterior.

Mu lte vase din categoria castroanelor erau ornamentate prin pictură cu grafit, execu­tată cu deosebită grijă. Un motiv intiln it adesea este el format d i n tr iungh iuri mari ("d inţi de l up" ), in rest sint l i n i i paralele obl ice. Se cuv in a fi amintite şi o serie de fragmente rare, de vase avind suprafaţa lustru ită cu grijă şi după aceea acoperite cu o angobă albă, ca şi cum ar fi pregăt ite pentru a fi p ictate.

7 ''------

Fig. 22 Fragmente ceramice din vase cu decor excizat, d in nive lu l 2.

Abg. 22 Scherben von Gefii/3en mit Kerbverzierung aus Stufe 2.

61

www.cimec.ro

Tn cupri nsu l niv. 3 s-a descoperit o porţi une mare d in gitu l unu i vas cu totu l deosebit, nemai intiln i t in aşezarea de la Radovanu şi n ic i in alte aşezări d i n faza de tran­ziţie. Este gitu l unu i vas, păstrat in parte. Gitul inalt, de ci rca 20 cm este format d i n două c i l i nd re alăturate, comunicante i n i nterior. Porţi unea păstrată nu n e permite s ă spunem dacă acel git era alcătuit din 4 sau 3 c i l i ndre alăturate. Din corpu l acel u i vas nu avem n ici o porţiune. Considerăm că vasu l era fie de import, fie că era făcut după un model sudic.

o

Fig. 23 Fragmente ceram ice d i n vase cu decor excizat, d in n ive lu l 3 . Abb. 2 3 Scherben von GefăBen m i t Kerbverzierung aus Stufe 3 .

62

www.cimec.ro

o

Fig. 24 Fragmente ceramice d in vase cu decor excizat, d in nivelul 4. Abb. 24 Scherben von Gefă/Jen mit Kerbverzierung aus Stufe 4.

Din anal iza formelor şi decoru lu i fiecărei categori i rezultă o concl uzie Istorică i mportantă, an ume: vasele d i n categoria de uz comun au fost foarte puţin sens ibi le la evoluţ ie. Formele principale şi decorul lor, au apărut încă d i n prima fază a cultur i i Boi an şi s-au menţ inut pînă la sfîrş itu l cu lturi i şi chiar mai tirzi u in ceramica purtă­tor i lor culturi i Gumeln iţa, const itu i nd un i nd ici u de cont i nu i tate culturală şi etn ică intre cele două cu ltur i . Despre cea de a doua categorie de vase se poate spune că a fost cea mai sens ib i lă la evol uţie. Unele d i n formele ei au apărut de ti mpuri u in aria cultu r i i Boian , altele au apărut puţi n mai tirzi u ş i au avut o evo luţ ie îndelungată (cu decoru l în cont i nuă mod ificare tehnică ) pînă la sfîrş itu l cu ltur i i Boian şi s-au cont in uat un t imp l a începutul culturi i Gumeln iţa. Aşa este, de exemplu ş i cazul vaselor cu corp ci l i ndr ic cu p i cior şi al capacelor mar i corespunzătoare. Cea de a treia categorie prezi ntă şi ea o evo luţie înde lungată, unele forme menţi nînd u-se şi la începutul cultur i i Gumeln iţa.

63 www.cimec.ro

�Il �; -, 0 ,�] oo ;l �n 1 \._j \

� /

t 1 - _ " <n ./"--, "'rl �1 � ( w/ 1 r '" ,. , - '--' -�n \,�J \J

_. (X)

n �

� w�� \ 1 .-/ ��

Fig. 25 Forme de vase d in pastă fi n ă : 1 -7 = n ivelu l 1 ; 8-18 = nive lu l 2. Abb. 25 GefăBe aus feiner Paste: 1-7 = Stufe 1 ; 8-18 = Stufe 2.

www.cimec.ro

� 11

\ p \-) 12/_\ Il o 1 4 :, 1 6 I}J 18 1 5

Fig. 26 Forme de vase d i n pastă fină: 1 -1 1 = nivelu l ] ; 1 2- 1 8 = nive lu l 4. Abb. 26 GefăBe aus feiner Paste : 1-1 1 = Stufe 3; 1 2-18 = Stufe 4.

Descoperi rea (in niv. 3 ) unei seri i de vase grupate, sparte acoperind o mare parte d i n j umătatea de nord a podelelor platformă ale locuinţelor 2 şi 3 (d istruse prin foc ), ne face să presupunem că locuinţele din cadrul complexu lu i au avut pod, sprij in i t in i nte­riorul incăperi i pe doi par i . Prin arderea locuinţelor vasele d i n pod au căzut şi s-au spart de podeaua-platformă unde au fost găsi te.

Descoperirea prin săpăturl le de la Radovanu a unei canti tăţi apreclabl le de frag­mente de vase de uz comun, avind decor format adesea d i n briuri in rel ief cu alveole făcute cu degetu l , ne-a făcut să ne punem problema dacă nu cumva in alveole s-au păstrat amprentele persoanelor, care le-au modelat in vechime. Pentru rezolvarea problemei am verificat fiecare ciob cu astfel de decor. Tn cursul ani lor am strins ci rca 1 00 de cioburi , care păreau să aibă urme de amprente. La verificarea lor l a microscop, de către specialişt i , a rezultat că d i ntre cioburi le alese de la Radovanu, pe unu l s i ngur se vedeau clar cinci amprente egale. La rugămintea noastră ele au fost stud iate de special işt i . Ei au precizat că acele amprente s-au real izat "prin rotirea vasulu i de la dreapta spre stinga şi prin imprimarea succesivă in argi la moale a falangetei degetu lu i arătător d rept, orientat cu partea u lnară in d i recţia inversă a sensu lu i de rotire a vasulu i " ' Măsură­tori le făcute asupra crestelor papi Iare au permis să se arate că decorul respectiv a fost făcut de un bărbat tînăr.

65

www.cimec.ro

l 7 o -� heeee4 B

@:)) )IJI,;.:::��:;::::'.: -, 'll >,lllllu"n"''''"

"""''""""""""""' 'n)OI)JUUIItUIIIIIIIIIJ

111111111" '"'""'"' ( lllllfllll•nnnut

')JJiiutlll iJIIUtnhtnUJJr.)

'))U o 1 1 U IU)I11Unrli11,1Jilll

l111n)mmi1JIIIII1IIIIJIIJI)Jt)J� \

Fig. 27 Fragmente ceramice d in vase d in pastă fină ornamentate: 1 - 5 = nivelu l 1 ; 6-9 = nivelul 2.

Abb. 27 Scherben von verzierten Ge(aBen aus feiner Paste: 1-5 = Stufe 1 ; 6-9 = Stufe 2.

O altă problemă i mportantă este aceea cum au fost arse vasele neol i t ice descope­rite la Radovanu. După părerea noastră, ţ inînd seama de cu loarea obişnu ită a vaselor din fiecare categorie, putem presupune că erau arse in mod d iferit. Marea majoritate a vaselor de uz comun au culoarea roşie la exterior, mai rar şi in interior iar "miezul" lor este de obicei negru. După toate probabi l i tăţi le vasele din această categorie au fost arse pe vetre deschi se, real izindu-se o ardere oxidantă. La fel şi majoritatea vaselor cu decor excizat au fost arse şi ele oxidant. Tn sch imb, cele d i n categoria treia d i n pastă fină, este sigur că au fost arse reducător.

Pentru precizarea temperat uri i la care au fost arse vasele neol it ice de la Radovanu, am apelat la prof. Eugen Stoicovici, de la Universi tatea Cl uj-Napoca. Anal izele făcute au permis să se arate că olăria provenită d in complexul stud iat a fost arsă la o tempera­tură de 500-700°0.

Prin săpături le de la Radovanu s-a găs i t şi cercetat cu grijă o groapă (săpată d i n niv. 4 sau 3, aflată i n j umătatea de vest a aşezări i ) , i n formă de clopot, c u d i ametru ! de 2 m ş i adincimea de 1 mm, cu fundu l neted . Mal ur i le gropi i erau arse la roşu. Tncl i năm să credem că acea groapă a servit d rept cuptor de ars oale, in care atit vasele, cit şi lemnele se i ntroduceau de sus. N u d i spunem de alte dovezi in privi nţa folos i r i i g ropi i amint ite d rept cuptor de olar.

66

www.cimec.ro

-� 1 3

Fig. 28 Fragmente ceramice d in vase d in pastă fină ornamentate: 1 - 5 = nivelul 3 : 6-8 = nivelul 4.

Abb. 28 Scherben van verzierten GefăBen aus feiner Paste: 1-5 = Stufe 3; 6-8 = Stufe 4.

NOTE

1 . Eugen Comşa : Silexul de tip « balcanic ». În : Peuce, IV, 1975, p. 5-18. 2. ldem : Ober din Verbreitung und Herkunft ei niger van den Jungsteinzeit/iche Menschen auf dem

Gebiete Rumăniens verwendeten Werkstaffe. In : Mora Ferenc Evkonyve, Szeged, 1968, 2, p. 25- 33. 3 . Aşezarea Boian. A fost cercetată de noi , în decurs de 1 0 ani , folosindu-se acele<.ş i metode

de lucru. -4. G. Bas i l iade şi Cantemir Rişcuţ ia ; Studiu dactiloscopic şi traseologic pe o serie de fragmente de

ceram ică neo/itică. In voi . : Istoria comunităţilor culturii Boian, Bucureşt i , 1 974, p. 256. 5. Vezi mai jos. p. 1 20-1 21 .

67

www.cimec.ro

Cap. VI I . T IPU L DE AŞEZARI:

Aşezărl l e de la Radovanu sint deosebit de i mportante pentru analiza şi lămur i rea unei seri i de p robleme majore in ceea ce priveşte ti pu l de aşezare.

La prima vedere, prin caracterlstlcele sale, anume prin poziţia sa pe o prelungire de terasă, cu s uprafaţa redusă, la capătul une i văi , aşezarea d e la Radovanu face parte d in seria celor obişnu ite, cunoscute aproape de o sută de ani in Cîmpia Română d in Muntenia.

Ca urmare săpături lor indelungate de pe locul "La Muscalu" la care, treptat, s-au adăugat o serie de observaţi i făcute pe panta l ină d in stinga Văi i Coadelor, de la gura Văi i Negu leasa, punctu l de vedere amintit s-a sch imbat mu lt ajungindu-se la concluzi i Istorice uti le.

Prin săpăturl le începute in vara 1960 se ştia că pe locul "La Muscalu" există u rmele unei aşezări d i n faza de tranziţie. Pr in acele cercetări s-a doved it că, in real itate, acolo se află patru aşezări suprapuse, toate datind d in aceeaşi fază. Alte completări l e-au adus

fig. 2 9 Schiţa complexu lu i neol it ic de la Radovanu : A = aşezarea înal tă, fortificată; B = atel ier ; C aşezarea joasă, desch isă ; D = necropola.

Abg. 29 Skizze des neolithischen Fundkomplexes von Radovanu: A = die hochgelegene befestigte Siedlung; 8 = Wukstatt: C = die un tere o((ene Siedlung ; D = Nekropole.

68

www.cimec.ro

descoperi ri le făcute cu ocazia sondajelor efectuate in 1 962. Printr-o secţiune adîncă s-a de l im itat şanţu l de apărare, in partea de vest a aşezări i . l n aceeaşi perioadă s-au făcut o serie de sondaje in incercarea de a căuta şi descoperi necropola aşezări i . Pr in acele şanţuri de d imensi un i mici s-au dezvel it resturi le unei construcţ i i modeste d istruse pri n foc, sub dărîmătur i le căreia, intr-un vas spart pe loc, se aflau peste 36 de greutăţi de l ut ars mici , de l a u n război de ţesut. Prin u rmare, ne aflam i n faţa unu i "atel ier" m ic, in care se ţesea la război u l de ţesut vertical. In an i i u rmători n u am avut mij loacele necesare pentru cercetarea in contin uare a zonei , unde presupunem că mai există restu­ri le unor alte construcţi i s im i lare gospodăreşti. Tot atunc i a fost descoperită ş i cercetată o mică parte d i n necropola u nei d i n cele patru aşezări .

Prin săpătu ri le executate sub conducerea Mariei Comşa, pe panta l i nă de nord a Văi i Coadelor, la baza depuneri lor arheologice d i n epoca feudală tirzie şi feudală t impurie, au fost dezvelite restu r i le a două locu inţe d i n epoca neol itică, datind tot d i n faza de tran­ziţ ie şi corespunzind in t imp unei d i n cele patru aşezări de pe locu l "La Muscal u", s ituat la citeva zeci de metri d istanţă. De asemenea, prin sondajele făcute la poalele pre lungi ri i de terasă, tot de către Maria Comşa, a fost secţionat şanţu l de apărare al aşezări i neol itice (in partea de est).

Drept u rmare, tutu ror acestor observaţ i i reun ite rezultă că la Radovanu avem nu o s implă aşezare, ci un intreg complex arheologic alcătu i t d i n :

a ) Zona înaltă d e pe locu l "La Muscal u", pe prel ungirea terasei, avind deasupra o platformă cu o suprafaţă de ci rca 70 x 50 m, puţin încl i nată d i n spre sud-vest spre nord­est (d iferenţa de nivel intre cele două marg in i fi ind de ci rca 1 ,20 m). Platforma este înconju rată de pante mai mu lt sau mai puţin abrupte. Pe p latformă, cele mai vechi

Fig. 30 Valea Coadelor văzută dinspre est (fotografie aeriană real izată de autor).

Abb. 30 Valea Coadelor, von O aus gesehen (Luftaufnahme des Verfassers ).

69

www.cimec.ro

restu r i de locu i re datează d i n faza Vidra a cultur i i Boian. E le sint reprezentate printr-un strat subţ i re de cultură del im i tat clar pe panta de sud-vest a platformei ş i p rin ciobu r i izolate găs ite in zona de est a platformei. Mai tirz iu pe aceasta d in u rmă s-au format s ucces iv patru aşezări suprapuse, datind d in faza de tranziţie la cu ltura Gumelniţa. Zona înaltă a fost înconju rată, in an umi te perioade, pr in cite un şanţ de apărare.

Fig. 31 Vederea complexu lu i d i nspre est (la d re1pta d rumu l u i o parte d i n aşezarea desch isă. În p lanu l ma i depărtat aşezarea fortificată).

Abb. 31 Ansicht des Komplexes von O (rechts von der Stralle ein Teil der offenen Siedlung. lm Hintergrund die be(estigte Siedlung ) .

b) Zona , .atelierelor". Alături de zona înaltă spre vest, pe terasa invecinată, d i ncolo de şanţ, a fost atinsă zona ,.atel ierelor" Din cupr insu l ei a fost cercetată construcţia in care se afla război u l de ţesut, avind p robabi l alătu ri alte construcţ i i s im i l are. Menţio­năm că , .atel ierul" se află lîngă margi nea terasei, ad ică lateral spre sud in raport cu d rumu l de acces spre aşezări.

c) Tot la vest de aşezare, d i ncolo de şanţu l de apărare, spre nord de d rumu l de acces au fost descoperite ser i i de mormi nte din cad ru l unei necropole.

d) Ultima parte a complexul u i este reprezentată de zona joasă, pe panta l i nă, alcătu ită d i n citeva locu inţe de suprafaţă cu podea-platformă obişnu ită. in j u ru l acestu i grup de locu i nţe nu s-au găs it u rme de şanţ de apărare sau de îngrăd i re. Se poate dec i presupune că, in caz de pericol, locuitori i d in zona joasă se puteau retrage in aşezarea înaltă fortificată.

Prin urmare, complexu l stud i at se compune d i n : zona înaltă, zona joasă, zona , .ateli­lierelor" şi din zona funerară (necropola ).

După părerea noastră (bazată pe o serie de observaţi i făcute pe teren, in zona d iverselor aşezări d i n Cîmpia Română), concl uzia, de pînă acum, cum că fiecare aşezare, incepind d i n faza de tranziţie şi pînă la sfîrşitu l cultu ri i Gumeln iţa, era alcătu ită numai d i n cite o aşezare tel l este incompletă ş i deformează real itatea i storică. De fapt, in majori­tatea cazuri lor, incepind probabi l încă d i n prima etapă a fazei Vid ra (de cind incep să se formeze aşezări le tel l : ş i s igur incepind d i n faza de tranziţie, avem de-a face cu complexe arheologice alcătu i te d i n mai mu lte părţ i , ca ş i complexu l de la Radovanu .

70

www.cimec.ro

Revenind asu pra acestu ia d i n urmă, dacă vrem să-I p lasăm tipologie, în mod s impl ist, se poate spune că este o aşezare comună, fără n imic deosebit, dacă însă îl stud iem d in punct de vedere arheologic, anume d upă dezvel i rea în intregime a două aşezări suprapuse ş i in mare parte a celorlalte două mai vechi , aj ungem la unele concluzi i istorice ş i demo­grafice i nteresante.

Sub l in iem că la Radovanu pentru prima oară in ţara noastră au fost cercetate in intregime sau aproape in intregime patru aşezări d i n aceeaşi perioadă, aparţinînd unor momente deosebite ale evoluţiei aceleiaşi populaţ i i d in punct de vedere etnic. I nterpre­tarea istorică a descoperi rilor a şi fost făcută şi adusă la cunoştinţa special işt i lor.

ln ord ine cronologică s ituaţia se p rezintă astfel : Pînă acum, cercetări le indelungate întreprinse pe p latforma prel ungi r i i de terasă

au făcut pos ibi lă săparea pînă la pămîntul v iu a trei sfertu ri d in intinderea suprafeţei aşezări i corespunzătoare nivel u l u i inferior 4. Stratu l de cu ltură se dovedeşte a fi destu l de subţi re, avind d i n loc in loc u rme de arsu ră, pînă în prezent au fost descoperite resturi le unei s ingure locu inţe. Din experienţa cîştigată in cursu l lucrări lor de la Rado­vanu, sintem in măsură să presupunem, că resturi le unu i număr mic de locu inţe se află probab i l în porţiunea încă necercetată a aşezări i . Astfel de restu ri trebu ie să existe, deoarece în perioada respectivă aşezarea a avut şanţ de apărare. O astfel de fortificaţie se făcea în scopu l protejări i unu i grup mai mare sau mai mic de locuinţe. Ţinînd seama de observaţi i le de pînă acum se poate presupune că in cadrul celei mai vechi aşezări d i n faza de tranziţ ie de l a Radovanu au existat locui nţe de suprafaţă, de formă dreptun­gh i ulară, prevăzute cu podea-platformă.

Suprafaţa celei de a treia aşezări este in curs de cercetare. Stud ierea a început in partea centrală s ud a acesteia. După demontarea treptată pe rind a resturi lor de

Fig. 32 Planu l general al a,ezări i corespunzătoare nivel u lu i 3 .

Abb. 32 Gesamtplan der Siedlung der Stufe 3.

locu inţe de la baza n ivel u l u i 2 s-au săpat, pe măsura progresu l u i l ucrări lor, o serie de suprafeţe in reţea, care ajungeau în p l in pămînt v iu , străbătind stratu l de pămînt cores­punzător n iveluri lor 3 şi 4. Timp de două campan i i de lucru nu s-au găsit nici un fel

71

www.cimec.ro

de resturi de locu inţe din aşezarea nive lu lu i 3. Li psa lor incercam să o expl icăm numai in două feluri, fie că oamen i i din acea perioadă obişnuiau să şi constru iască locu inţele d in alte materiale şi in a l t ch ip, fie că locu inţele erau de acelaşi t ip cu acelea descoperite in nive lur i le 1 şi 2, dar resturi le lor arse se aflau in altă parte a aşezări i. Problema a putut fi rezolvată, in parte, de-abia in anu l 1 973 cind au fost dezvel i te primele resturi de l ip itură arsă d i n locu inţe. E le nu au fost găsite pînă atunci, deoarece se găseau înşirate tn lungu l margin i i de nord a aşezări i respective. Locuinţele au fost construite după ace­laşi sistem ca şi acelea d in n ive luri le superioare, mal tirz i i , erau de suprafaţă, de formă d reptungh i u lară, cu podea-platformă. Axu l lor l ung era orientat nord-sud, in funcţie de vintur i le dominante d in zonă. Restur i le locuinţelor d in nivelu l 3 încă nu au fost dezve­l l te in intregime, dar de pe acum se poate spune că aveau axu l l ung paralel. E le erau construite la un interval mic una de alta şi erau grupate, formind un s ingur şi r, s imetric organizat. Ţinînd seama de d imensiuni le obişn u ite ale locuinţelor şi de suprafaţa ocupată de rămăşiţele lor este de presupus că şirul era alcătuit d in 4 construcţ i i . in fiecare d in cele două locuinţe vieţu ia cite o s ingură fami l ie formată d in 5 maximum 8 persoane. Prin urmare, comunitatea care a înălţat aşezarea şi a întări t-o cu şanţ de apărare era for­mată d in 1 0 pînă la maximum 15 ind ivizi, copi i şi adu lţi.

După toate probabi l i tăţi le, locuinţele au fost construite in l ungul margini i de nord pentru a servi d rept paravan împotriva vîntu lu i , pentru restu l suprafeţei platformei de teren pe care des igu r că erau adăpostite animalele crescute de comunitate.

Aşezarea corespunzătoare nivel u l u i 2 a fost săpată în întregime. E ra alcătuită d in 1 2 locu inţe constru ite pe două şi ruri paralele a cite 6 locuinţe. Ca ş i în cazul aşezări i mal vech i descrise, locu inţele erau de formă d reptungh iu lară, cu podea platformă au fost orientate cu axu l l ung pe d i recţia nord sud şi erau construite paralel una cu alta, lăsind u-se intre ele cite un interval de ci rca 1 m lăţime.

r - ----, 1 1 1 1 1 1 1 i 1 � 1 1 1 1 1 1' 1 1 1 1: 1

L. _ _ _ _ _ ..J

:. _,_. ;.J ;/

{ rJO � �. f

; C J r_:._ Fig. 33 Planul general al aşezări i corespunzătoare nivelului 2.

Abb. 33 Gesamtplan der Siedlung der Stufe 2.

n

www.cimec.ro

Fig. 34 Fotografia aeriană a săpătur i lor şi restur i lor locu i nţelor d in aşezarea nivelu lu i 2 (Fotografie aeriană real izată de autor).

Abb. 34 Luftansicht der Grabungen und der Wohnungsreste der Siedlung aus Stu(e 2 (vom Verfasser au, genom men J .

Datorită u nei mic i incl i nări d i nspre vest spre nord est a suprafeţei platformei aşezări i , locu i nţele din acest n ivel au fost clăd i te pe trepte terasate, la o d i ferenţă de n ivel de 0,1 5-0,20 m una faţă de alta.

Toate locu inţele d i n cele două ş irur i au fost constru ite conform unei regu l i impuse de colectivi tate aşa fel ca să ai bă pereţi i scu rţi practic pe aceea�i l i n ie. intre cele două ş i rur i (orientate pe d i recţia est-vest ) paralele de locuinţe a fost lăsată o u l iţă largă, orientată şi ea est vest, cu u n capăt desch i s spre panta abruptă de est a pre lungi ri i de terasă şi cu altu l desch i s spre partea de legătură cu restu l terasei inalte unde bănu im că se cont i n ua cu u n drum care d ucea spre ogoarele neol it ice. Este de presupus existenţa acolo a unu i d rum deoarece d i ncolo de şanţu l de apărare, spre sud de d i recţia presu­pusu lu i d rum Jocu l era ocupat de u rmele u nor construcţ i i modeste, un fel de "ate l iere", I ar spre nord de el se afla necropola.

in legătură cu ş i rur i le de locu i nţe şi cu u l i ţa ne atrage atenţia faptu l că locu in­ţele au avut, de obicei, l ungimea de ci rca 7 m şi lăţ imea de 3,5 m, iar u l iţa are şi ea c i rca 7 m lăţ ime. S im i l itud inea d imens i u n i lor permite formu larea i potezei de l ucru cum că oameni i d i n vechime, la calcularea d imensi uni lor locu i nţelor lor şi a u l iţei princi­pale, au ţinut seama de o anumită un itate de măsură, care ar putea fi pasu l , egal cu ci rca 0,70 m.

in cad rul aşezări i d in n ivelu l 2, locu i nţele d in pr imul ş i r, de nord, erau constru ite tot de-a l ungul margin i i p latformei de teren, i ntrarea in acele locu i nţe era pe latura îngustă de sud, lîngă colţu l de sud vest, dind in u l iţă. ln sch imb, i ntrarea în locu inţele d i n ş iru l sud ic aveau i ntrarea tot lîngă colţu l de sud vest ş i desch iderea lor era nu în

73

www.cimec.ro

Fig. 35 Aşezarea nivel u lu i 2 (incercare de reconst itu ire real izată de autor).

i;

1

Abb. 35 Sied/ung der Stufe Z (vom Verfasser versuchte Rekonstruktion ) .

1

i !

ti

* /

\ 1 \ '

J

Fig. 36 A�ezarea. nivel u lu i 1 (incercare de reconst itu ire rea l izată de autor).

Abb. 36 Siedlung der Stufe 1 (vom Verfasser versuchte Rekonstruktion ) .

74

www.cimec.ro

spre u l iţa princi pală, ci în spre sud, spre porţiunea de teren l i ber, unde probabi l erau adăpostite an imalele comun ităţi i .

Din datele expuse rezultă că in aşezarea nivel u l u i 2 au rost de şase or i mai mu lte locu i nţe decît în aşezarea n ivel u l u i 3 , ceea ce const itu ie un i nd ici u al creşteri i n umăru l u i obişnu i t - des igur în funcţi a de cauze economice - membri lor co�un ităţl lor. l n cele 1 2 locu inţe a u vieţu it tot atitea fam i l i i , alcătu ite d i n cîte 5 - 8 membri . I n consecinţă, aşezarea a avut între 60 şi 1 00 de membri .

Observaţi i le făcute cu pri leju l săpături lor de pe pante au dus la constatarea că ş i această a doua aşezare a avut şanţ de apărare.

Cu pri lej u l sondajelor d i n 1 960 au fost dezvel ite pr imele două pl ltforme de locu inţe d i n aşezarea corespunzătoare nivel u l u i 1 , u lt imu l n ivel al aşezări i . Resturi le acelor locu in­ţe aflind u-se la 0,20-0,25 m adincime erau în oarecare măsu ră deranjate de munci le

Fig. 37 Vederea genera lă di nspre vest a complexu l u i .

Abb. 3 7 Gesamtansicht des Fundkompiexes von W.

agricole. În decu rs de trei campan i i de săpătu ri au fost dezvel ite la baza n ivelu l u i 1 p lat­formele de lut ars ale u nu i n umăr de 1 2 locu i nţe, de acelaşi t ip cu acelea d i n n ive lur i le precedente şi o construcţie m ică anexă. Se cuv ine subl i n iat că locu i nţele nu erau d ispuse în ş i ru ri , c i au fost construite în grupuri de cîte 2-4, răspînd ite pe toată întinderea platformei de teren a aşezări i . Din această cauză locu inţele, tot de formă d reptungh i u la ră aveau axu l l u ng orientat pe d iferite d i recţ i i , fără a se mal respecta o anu mită regu lă, ca pînă atunci .

Spre deoseb i re de constructorl l aşezări i n ivelu l u i 2, care au amenajat panta pr in terasare, cel d in n ivelul 1 n u au mal p rocedat in acelaşi mod. Pentru cîteva locu i nţe înălţate în preajma margini lor de nord şi de est n u s-au mai amenajat terase speciale ş i

75

www.cimec.ro

Fig. 38 Planul general al aşezăr i i nive lu lu i 1 . Abb. 38 Gesamtplan der Siedlung der Stufe 1 .

nici locul a les pentru construcţi i n u a fost fixat spre partea mai netedă a platformei , c i a depăşit acea marg ine. Astfel , constatăm că restur i le de l i p itură arsă ale acelor lo­cu inţe erau in poziţie neobişnu ită, anume in loc să se fi păstrat aproximativ pe orizon­tală, noi l e-am găs it in pantă, fără să fie lunecate, ad ică margi nea locu i nţei d inspre i nte­rioru l aşezări i era de la 0,50-1 ,00 m mai înaltă faţă de partea opusă. Faptul n u este

76

www.cimec.ro

firesc. Si ngura expl icaţie, cea mal s imp lă ar fi aceea că spre deosebire de aşezarea d i n nlv. 2 i n care locuinţele constru ite pe două ş i ruri a u putut fi înălţate aprox i mativ in acelaşi timp de către toţi membri i comunităţi i , in cazul aşezări i nivelu lu i 1 , s-ar putea p resupune că o parte d i n locuinţe, mai ales cele periferice au fost constru ite mal tirziu ş i ne mai avind loc suficient in cuprinsu l aşezări i constructori i lor au fost nevoiţi să le clădească spre marg in i , dar pentru a crea suprafaţa necesară şi planu l orizontal este pos ib i l ca porţ i unea d in spre pantă a podelelor platformă la acele locuinţe să fi fost făcută pe par i .

F ig . 3 9 Fotografia aeriană a resturi lor locui nţelor d i n a�ezarea n ivelu lu i 1 şi şanţuri le d i n zona necropole i (Fotografie aeriană real izată d e autor).

Abg. 39 Luftaufnahme der Wohnungsreste der Siedlung aus Stufe 1 und Grăben in der Zone der Nekrofloie (vom Verfasser aufgenommen ).

Observaţi i l e prezentate cu privire la sch imbări le număru l u i locuinţelor, ca şi a planu l u i general de la o perioadă la alta au desigur o expl icaţie istorică. E le sint cu atit mai uti le cu cit in cazul complexu l u i stud i at, ne aflăm in faţa unor aşezări aparţi­nînd aceleeaşi populaţi i , d i n d i ferite etape de evoluţie.

Din compararea număru l u i locu i nţelor din cele trei aşezări cercetate in intregime sau parţ ial, rezultă că in t impu 1 fazei de tranziţie de la cultura Bolan la cu ltu ra Gumel­n iţa, in activi tatea economică a comunităţi lor s-au produs unele mod ificări avind drept rezultat creşterea treptată a număru l u i membri lor fiecărei comunităţi . Astfel intr-un răstim p destul de scurt s-a ajuns la s i tuaţia ca unele comunităţi să fie in măsură aproape să-şi d ubleze numărul membri lor, cu urmare fi rească a creşteri i braţelor de muncă şi asigu rarea hranei necesare. Afirmaţia noastră se referă numai la zona studiată.

77

www.cimec.ro

Fig. 40 Vederea d i nspre ve ;t a restur i lor locu i nţelor d i n n ive lu l 1 .

Abg. 40 Ansicht van W, der Wohnungsreste aus Stu(e 1 .

În legătură c u problemele anal izate a1c1 socotim necesar s ă i nsistăm asupra unor observaţ i i referitoare la un spaţiu mai vast d in ar ia de răspînd i re a comun ităţi lor fazei de tranziţie. Mu lţi d intre arheologi in cercetarea lor pun accentu l pe stud ierea aprofun­dată a ceramici i . Ţi nînd seama de un itatea ei pe spaţi i întinse se consideră că se poate vorbi in acele ţ inutur i de un itate cu lturală şi etnică. După părerea noastră ar trebui anal izate concomitent mai mu lte elemente din ansamb lu l culturi i materiale ş i spi rituale, d in d i feritele zone, şi în funcţie de asemănarea sau d iferenţierea unora sau altora se va putea aj unge la concluzi i i storice valab i le pentru întreaga arie. Ne gindim la u rmă­toarele elemente definitori i : ocupaţi i , unelte, ceramică, tip de aşezare, t ip de locu inţă, ritu ri funerare (cu elementele specifice), t i pur i antropologice şi plastică. Toate acestea se cuvin a fi anal izate in acelaşi t imp ş i a r trebu i cartografiate pentru del im itarea răspind i r i i cutăru i element, apoi pr in suprapunerea hărţi lor real izate ş i i nterpretarea lor s-ar putea face observaţi i importante. Deosebir i le ma i m ici sau mai mari care se vor constata pot fi exp l icate pr in apartenenţa tr ibală d i ferită şi in parte prin infl uenţa med i u l u i geografic sau i nfluenţa cu lturală d i n afară. Dacă avem in vedere comun ităţi le fazei încă d e la o s umară anal iză remarcăm că in aşezarea de la Radovanu locu inţele sint cu podea p latformă. Spre deosebire de ele cele descoperite şi studiate de D. Berc iu la Petru Rareş 1, deşi sint apropiate in t imp şi se află la numai citeva zeci de ki lometri d istanţă, in cond iţi i de med i u geografic s im i lare, sint de d imens i un i ma i m ici au podea de pămînt bătătorit ş i pereţi d i n pari ş i împletitu ră de nu iele. Am citat numai un exemplu mărunt. Anal iza ansamb lu l u i e lementelor menţionate va permite del im itarea variantelor locale şi cunoaş­terea d i namici i populaţiei de la o etapă la alta.

Deosebir i le sint şi mai evidente faţă de alte aşezări s i tuate la d i stanţe mai mari la s ud de Dunăre.

Reven ind la problemele aşezări i de la Radovanu am constatat că două d i ntre aşezări au locu inţele alăturate d i spuse într-un ş i r, sau in două ş i rur i , iar cele d i n aşezarea u lt imă

78

www.cimec.ro

...... "'

Fig. 41 Profilu l secţ iun i i (execut:J.tă în partea de vest a complexu lu i ) pr in şanţul de apărare : 1 = nivelul de săpare a şanţu lu l ; 1 1 - 1 1 1 = niveluri de umplere şi IV = corespunzător nive lu lu i 1 din aşezare şi mai

a les solu lu i depus în m i len i i l e următoare, i nclusiv unele deranjamente feudale tîrzi i .

Abb. 41 Profil des Schnittes (im westlichen Te i l des Fundkomplexes ) durch den Verteidigungsgraben : 1 = Hiihe des Bodens, von wo aus der Graben ousgehoben wurde ; 1/-111 = Fii/lschicht ; IV = Hohe entsprechend Schicht 1 der Siedlung und des Boden der in den darauffolgenden jahrtausenden ablagerte, einschlie13lich

Stiirungen in der spăten Feudalzeit.

www.cimec.ro

sint in grupuri . Faptul ogl indeşte sch imbări in activi tatea economică avind consecinţe importante in domen i u l organizări i sociale.

Tn decursu l an i lor l ucraţi la Radovanu am făcut o serie de cercetări arheologice de suprafaţă, amănunţite, pentru a incerca descoperirea ş i altor aşezări d i n faza de tran­ziţie, contemporane sau apropiate in t imp cu cele stud i ate de noi , spre a inţelege i nten­s itatea locu i ri i d i n zonă d i n perioada dată, ceea ce permite să presupunem (in oarecare măsură) , care era intinderea terenu l u i pe care ş i desfăşurau activi tatea membri i d i feri­telor comunităţi . Din datele de care d i spunem rezultă că aşezări le fazei se aflau la d istanţe de 4-6 km una de alta. Prin urmare, activi tatea membri lor fiecărei comun ităţi d i n zonă s e desfăşura pînă la o d istanţă med i e de 2,5 k m de aşezarea respectivă. Aici trebuie făcută precizarea rezultată pe baza observaţ i i lor personale făcute pe teren că teritori u l fiecărei comun ităţi n u avea o formă ideală rotundă, ci o formă neregulată, de regu lă, aşezări le aflind u-se spre una d i n margin i , ad ică in preajma unu i curs de apă, a unu i lac sau a unei văi cu izvoare. Terenu l comun ităţi i intinzindu-se in consecinţă de la vale spre interiorul cîmpiei , acoperite pe atunci in mare parte de pădur i .

Datele expuse ne dau pos ib i l itatea să facem un calcul aproximativ al densităţ i i populaţ ie i i n etapa corespunzătoare sfîrş itu lu i fazei de tranziţie la cultura Gumeln iţa. Astfel dacă in fiecare d i n cele două aşezări (niv. 2 ş i niv. 1 ) de la Radovanu au v ieţu it aproximativ 80 de locuitori , iar teri tori u l lor era de c irca 25 km2, ar insemna că in perioada dată, in zona de cîmp ie d in preajma Dunări i , era o populaţ ie cu o densitate aproximativă de 3 locu itori pe km2•

NOTE

1 . D. Berc i u : Săpăturile de la Petru Rareş (1 933 şi 1 935). i n : BMJV, 11, Bucureşt i , 1 937, p. <1-7.

80

www.cimec.ro

Cap. V I I I . LOCUINŢELE

Cu pri lej u l dezvel i r i i in intreg ime a tuturor resturi lor d i n locuinţele celor trei aşezări suprapuse stud iate, s-a constatat că in toate trei s-au constru i t locuinţe de acelaşi t i p. Toate au fost de suprafaţă, de formă d reptungh i ulară (cu d i mens iun i l e med i i de 7 x 4 m ), de obicei, cu axu l l ung orientat pe d i recţ ia nord-sud (in funcţ ie de vinturi le dominante ). Excepţie făcea locuinţa nr. 7 (n iv . 1 ) orientată est-vest, datorită poziţiei sale pe marginea de est a platformei aşezări i .

Rămăşiţele păstrate permi t reconstitu i rea modu l u i de construcţ ie a locuinţelor, ca şi a e lementelor privind amenajăr i le i nterioare. ln acelaşi sens ne ajută şi fragmentele păstrate din citeva machete de locui nţe, de lut ars, descoperite in t impu l săpături lor de la Radovanu.

Pereţi i locuinţelor erau clăd iţ i d in pari şi împleti tură de nu iele. Subl i niem că de fiecare dată, după demontarea grămezi lor d e l i pitură arsă, suprafaţa pe care se aflaseră resturi le locuinţelor, a fost curăţată, răzui tă şi cercetată cu grijă, in zona fiecărei locuinţe, pentru a se afla amănunte cu privire la modu l de constru i re a pereţ i lor. ln nic i unu l d in cazuri n u s-au păstrat urmele găuri lor de par i , ceea ce ne face să presupunem că pari i erau fixaţi pe tăl p i şi n u infipţi in pămint. Nu ielele erau impleti te in mod obişnu it, dar in unele cazuri după cum s-a observat la una d i n locuinţe s-a folos it, la l egarea nu iele­lor şi o frînghie, d i n fibre vegetale împl etită d i n două .,sfori" groase. U rmele fringhie i s-au păstrat imprimate pe l i pitură de lut . Ca de obice i suprafaţa pereţ i lor in i nterior ş i exterior era feţuită cu un strat de l i p itură de l ut amestecat cu paie.

fntr-un s ingur caz, pereţi i locui nţei 2 (d i n niv. 3 ) au fost pictaţ i , spre i nteriorul încăperi i . Pereţ i i mai intii au fost tencuiţ i cu un strat subţ ire de l ut fin, pe care s-a făcut o . ,zugrăveală" cu cu loare roş ie inchi să, prăfoasă. Pe bucăţ i le de l i pitură d i n acea locuinţă se observă că peste stratul subţ i re de culoare roş ie, d upă un t imp, s-a intins un nou strat de tencuială, de cîţiva mm gros ime, după care s-a vops it d in nou tot pere­tele cu cu loare roş ie, pe care apoi s-au trasat ornamentele alcătuite d i n l i n i i mal subţiri sau mai groase, p ictate cu alb, in combinaţi i geometrice sau in formă de sp irale. S-au păstrat citeva bucăţi de l i p itură cu decoru l respectiv. Alte citeva bucăţi mari d i n pereţ i i locu inţei , avind ca. 60 cm l ungime, aveau pe e le numai fondu l roşu. Menţionăm că pe pereţi i aceleeaşi locui nţe (poate numai lîngă i ntrare ) s-au făcut ş i ornamente in rel i ef. Pe mai mulţi bu lgări de l i p itură se vedea apl icată cite o bandă dreaptă, in rel i ef, lată de ca. 5 cm şi inaltă de aproximativ 1 cm.

Pe o bucată de l i p itură tot din peretele unei locuinţe din n iv. 3 s-au observat l i n i i vopsite cu roşu, d i rect pe l i p itura obişnuită, netezită.

fn cazul locui nţei cu pereţ i i plctaţ i , descrisă mai sus, nu poate fi vorba de un sanc­tuar, deoarece in acea clăd i re, ca şi in celelalte, lîngă peretele de nord se aflau resturi le laviţei iar lîngă peretele de est, s-a găs it soc lu l cuptoru lu i .

Ţi nînd seama de proporţ ia d i ntre d i mens iun i l e locu inţelor calculate pe teren (de suprafaţa podelelor- platforme) şi proporţ ia care rezultă d i n stud ierea m in iaturi lor de locuinţe, descoperite prin săpături , se poate spune că pereţ i i locu inţelor d i n aşezare au avut înălţi mea de ca. 2 m .

81

www.cimec.ro

ţ ,

o

o

o

-- -- -

- - -- - - --- - --- - .......... .......

" 3 o

Fig. 42 Planul resturi lor locu i nţe i nr. 5 d in aşezarea nivel u lu i 1 ; A = restur i le soclu lu i cuptoru l u i.

Abb. 42 Plan der Reste von Wohnung Nr. 5 der Siedlung aus Stufe 1 : A = Reste des Herdsockels.

Pri ntre resturi le de l i p itură arsă găsite se observă bucăţi mai m1c 1 sau mai mari păstrînd urmele unor trunchiur i , iar uneori , pe porţ iun i alăturate, urme de trunch i u r i ş i de nu iele sau de tresti i . Tn cupri nsul citorva locu i nţe, bucăţ i l e de l i p itură arsă, cu mai multe urme de tresti i , s-au găs it grupate spre latur i le inguste ale p latformelor ş i de

82

www.cimec.ro

Fig. 43 Planul resturi lor locui nţei E d i n aşezarea nivelu lu i 2 ; A = restur i le socl u lu i cuptoru lu i ; 8 = gardina rişniţei ; C = restur i le l aviţei ; D = u rmele unor stil p i .

Abg. 43 Plan der Reste der Wohnung E der Siedlung aus Stufe 2; A = Reste des Herdsocke/s; D = Erhăhung um die Miihie; C = Reste der Bank; D = Reste von Pfăhlen.

83

www.cimec.ro

Fig. 44 Bucăţi de l i p i tură arsă d in pereţ i i unei l ocuinţe, cu urme de rringhie.

Abb. 4-4 Gebrante Lehmbewurfklumpen von den Wiinden einer Wohnung, mit Strickspuren.

84

www.cimec.ro

aceea considerăm că partea de sus a pereţi lor scu rţi , incepind d i n d reptul margmn celorlalţi doi pereţi ş i pînă la clt1mea acoperişu lui�era făcută in princi pal d in tresti i , acope­rite cu un strat de l i p itură.

Este de presupus că şi locu i nţele neol i tice de la Radovanu au avut ferestre rotunde (cu d i ametru! de ci rca 50 cm ), aşa cum sint cele d in pereţi i m in iaturi lor de locu i nţe descoperite in unele aşezări din aceeaşi vreme.

Acoperişul locuinţelor era in două ape, fiecare avind o încl i nare de ci rca 45°, ceea ce ind ică un reg im de preci p itaţi i moderat. Acoperişu l se făcea d i n tresti i sau d i n paie. P e m in i atur i le amint ite acoperişul este înfăţi şat in mai multe moduri : - Pe unele m in i aturi este redat neted , fi i nd pe el probabi l int ins un strat de l i p i tură de l ut amestecat cu paie. - pe alte machete suprafaţa acoperişu lu i este redată ca fi ind brăzdată de nume­roase l i n i uţe i ncizate pe verticală, care fără îndoială înfăţişează un acoperiş făcut d i n tresti i sau d i n paie. Către aceeaşi expl icaţi e n e duce ş i reprezentarea uneori p e acoperiş a unor dungi in reli ef. Ele ar reda trunch i ur i fixate anume pe acoperiş pentru a ţ ine ma i b ine pe loc înve l i şu l de tresti e sau de paie. Un fragment d i ntr-o astfel de machetă de locuinţă s-a găsit ş i la Radovanu. Pe unele machete se observă, in d reptul extremită­ţi lor cu lm i i acoperişu lu i cite două prelungi r i ale căpriori lor de margi ne.

Atunci cind pereţi i erau gata construiţ i , in interiorul fiecărei locui nţe, alcătuită (in cazul tutu ror celor d i n aşezarea de la Radovanu ) d intr-o s i ngură încăpere, se făcea podeaua. Mai intii se acoperea intreaga ei suprafaţă cu trunch i ur i subţ i r i (de 0,1 0-0,12 m gros ime) intregi sau despicate, de copac i , aşezate unu l lîngă altul perpend icu lar pe axu l lung a l locu i nţei . Uneori trunch iu l era prea scurt ş i n u ajungea de la un perete la altu l , atunci se adăuga un capăt de lemn, pentru completarea spaţi u lu i rămas l i ber. Cind toată suprafaţa era astfel pod ită, se trecea la altă operaţ1e. Deasupra trunch i ur i lor se inti ndea un strat de 0,06-0,07 m gros ime de lut amestecat cu mu ltă pai e. Li p itura se aşternea in aşa fel ş i se apăsa ca să astupe, cit mai mult ş i cit mai adinc i ntervalele d i ntre trun-

Fig. 45 Reconst itu irea unei locu inţe neol it ice de la Radovanu (Schiţa autorulu i).

Abb. 45 Rekonstruktion ei ner neolithischen Wohnung von Radovanu (Skizze des Ver(assers ).

o o

85

www.cimec.ro

ch iur i . Deasupra stratul de feţu ială era netezit. De aceea, atunci cînd stud iem astfel de resturi de aşa n umite platforme, constatăm că faţa lor este netedă, i a r partea d i n spre sol păstrează inti părite u rmele trunchi uri lor sau despicături lor. Din aceeaşi cauză atunci cind dezve l im astfe l de platforme, în bună stare de conservare, pe suprafaţa lor se observă bucăţi de l i p itură arsă păstrate sub formă de dire perpendiculare pe axul l ung al locu inţei . Cind sint cercetate se constată că e le reprezintă, de fapt, porţ i un i le de l i pitură d i n acele locuri in care i ntervalele d i ntre trunch i u ri au fost mai mari ş i unde deci s-au intercalat canti tăţi mai mari de l i p itură. Peste pr imu l strat de l i p itură (de l ut amestecat cu o mare canti tate de paie ) se aşternea un altul mai subţ ire, de maximum 0,05 m grosime, compus d i n l ut amestecat cu puţ i nă pai e. Subl i n iem, că marginea platformei se arcu ieşte spre perete. Suprafaţa l u i era netezită cu deosebită gri jă, deoarece faţa a servit d rept podea oameni lor neol itic i care au v ieţuit în aceste locu i nţe.

Pe platformele astfel real izate, care, de obicei , acopereau intreaga suprafaţă a pode­le i , se făceau toate amenajăr i le necesare.

Ne vom referi in primu l rind la cuptor, pri nci pala amenajare d i n i nteriorul fiecărei locui nţe. Urme de cuptoare s-au descoperit in majoritatea locu inţelor d i n n ivel u l 1 (superior ). Rămăşiţele unor cuptoare si mi Iare s-au dezve l i t şi in majori tatea locu inţelor d i n nivelu l 2 ş i 3.

ln toate cazur i le resturi le păstrate d i n cuptor se aflau în locuinţele de la Radovanu, lîngă peretele de est nu în mi j locul laturi i , ci puţin spre colţul de nord-est. Fiecare cuptor era format d i n două părţi : un soc lu masiv şi cuptorul propri u zis .

- Socl u l avea forma d reptungh iu lară, cu latura l ungă in med i e de 1 ,20 m şi latura scurtă în med i e de 0,80 m şi înălţ imea de 0,1 5 m -0,30 m, faţă de n ivel u l platformei ­podea. Soclu l era făcut d i n l i pi tură amestecată cu mu ltă paie sau d i n pămînt bătătorit. Sub astfel de soclur i nu s-a observat cont inuarea platformei, de aceea sîntem in măsură să considerăm că după construi rea şi feţui rea pereţ i lor in cupr insu l locu inţei se făcea in primu l rind cuptorul şi de-abla d upă aceea se amenaja platforma-podea. Soclu l cupto­ru lu i avea suprafeţele feţuite cu l i p itură de l ut fin . De exemplu , soc lu l locuinţei n r. 1 d in aşezarea n iv. 1 a fost feţuit de trei or i . Suprafaţa de deasupra era netezită b ine şi avea uneori culoarea neagră închisă datorită arderi i i ntense. Extremităţ i l e laturi lor inguste ale socu lu i ajungeau la marginea platformei de lut ars, const itu ind o dovadă că pereţ i i locu i nţei s e aflau i n afara suprafeţei platformei- podea şi n u pe margi nea e i .

- Pe soclu se construia apoi cuptorul propriu zis , d i n bolta căru ia nu s-a păstrat in situ nici o porţ i une in cuprinsul locui nţelor de la Radovanu . Cuptorul ocupa o supra­faţă mai mică decit aceea a socl u l u i , lăsîndu-se anume, de j u r împrejuru l cuptoru l u i , o margine l i beră pe care se puteau aşeza vasel e. De regulă cuptorul era dreptunghiu lar i mitind forma unei locuinţe cu acoperişul in două ape. Axul l ung al cuptorul u i (avind la 0 extremitate gura cuptoru lu i ) era paralel cu pereţi i scurţi ai locu inţe i . Este pos ib i 1 ca în peretele de sud al cuptoarelor să fi existat un orifici u rotund sau oval pe mi j loc, aşa cum se observă pe o serie de cuptoare min iaturale reprezentate (in cursul evoluţiei cultur i i Gumelniţa) pe d i ferite capace. Marginea de jos a guri i cuptoru lu i era ch iar suprafaţa socl u l u i , iar partea de sus este reprezentată de cu lmea acoperişu l u i , respectiv de cu lmea bolţi i cuptoru l u i .

O altă amenajare interioară a locuinţelor este reprezentată de cite un fel de prispă scundă făcută pe platforma podea, de-a l ungul latu r i i de nord a locuinţelor. Prispele amintite aveau cite 0,40 m lăţ ime şi ci rca 0,1 5 m înălţ ime. E le erau făcute fie d i n lut amestecat cu mu ltă paie, înt ins şi feţu it pe platforma-podea, fie d in cal upur i de l ut amestecat cu paie. Atrage atenţia s ituaţia observată în cupri nsu l locu i nţei n r. 1 . La dezvel i rea porţ i­un i i respective, pe suprafaţa păstrată d in pri spă se vedeau citeva pete ovale de cu loare vinătă, înconjurate de acelaş ifei de l i p itură, dar de cu loare roşie. Anal iza acestor resturi

86

www.cimec.ro

i �

e • CID

1 1

Fig. 46 Amenajăr i l e d i n i nter i o r u l u n e i l ocu inţe (socl u l cupto ru l u i , l o c u l riş niţei , l avlţa şi u rmele a doi pari).

Abb. 46 fnneneinrichtungen ei ner Wohnung (Herdsockei, Platz der Miihle, Bank und zwei P(ăhie ).

87

www.cimec.ro

CD CD

�_,__-----r'�----1

�- · -

Fig. 47 Reconstitui rea i nteriorulu i unei locu inţe neolltice d e l a Radovanu (Schiţa autoru lu i).

Abb. 47 Rekonstruktion ei ner neo/ithischen Wohnungsinnern von Radovanu (Skizze des Verfassers ) .

1

www.cimec.ro

a d us la concluzia că ne aflăm in faţa unei prispe alcătu ită d i n trei straturi suprapuse de "cărămizi " de l ut amestecat cu paie. Acestea aveau ci rca 60 cm l ungime, 39 cm lăţime 5 cm gros ime la margine şi 8 cm gros ime la m i j loc. Fiecare "cărămidă" a fost modelată cu grijă ş i feţu ită. Munci le agricole d i n vremur i le recente au d us la d i stru­gerea de către pl ug a stratu lu i superficial al u lt imu l u i şir de "cărămizi ", ajungindu-se aproximativ la mi j locu l gros im i i lor. După părerea noastră, petele v i nete pot avea o s ingură exp l icaţie, anume aceea : "cărămizi le" erau arse inainte de a fi folosite la real i­zarea pri spelor. Datorită arder i i e le dobindeau cu loarea roş ie pe toată suprafaţa ş i aproape pe toată grosimea lor. Numai in m i j locul gros im i i (miezu l ), pe o porţi une de formă ovală, subţ i re de ci rca 3 cm, m iezul dobindea culoarea vinătă. ln secţ iunea transversală această porţ iune avea forma lenticu lară pre lungă. Dacă prispa s-ar fi făcut d i n "cărămizi " nearse, atunci cind locuinţa a fost d i strusă pri n foc, căld ura ar fi dus l a in roşi rea tot parţială a "cărămizi lor" , dar ar fi fost firesc ca in roşi rea să fi cupr ins fie numai partea superioară a celor d i n ş i ru l de deasupra şi latura d i n spre i nterior a "cărămizi lor". Acelea d i n ş irur i le de jos u rmind să a ibă doar in parte, d i ferenţ iat, cu loarea roşie şi mai ales, culoarea vînătă. Pe cind la cercetarea "cărămizi lor" d i n pri spa descrisă s-a constatat că toate aveau m iezu l vinăt şi in rest cu loarea roşie. ln afara celor d i n prispa locui nţei n r. 1 , o "cărămidă" fragmentară s-a găs i t in vecinătatea locui nţei n r. 2.

Toate prispele de acest t i p se făceau pe platforma- podea iar margi nea lor cores­pundea cu marginea platformei, deci încă un i nd ici u că pereţi i locu i nţelor se făceau in afara platformei-podea. Prispa ,d i n locuinţa n r. 1 a fost secţ ionată ş i la baza e i s-au găs i t foarte clar cele două stratur i de l i p itură a le platformei-podea, păstrînd urmele trunch i u­ri lor de la bază. Suprafaţa pri spelor era feţu ită cu un strat subţ ire de l u t amestecat cu puţine pai e. Pe astfel de pri spe (prea inguste pentru a putea servi la dorm i t ) s-au găs i t porţ iun i d i n vase sparte pe loc. Ţinînd seama de această observaţ ie putem admite că pe prispele descri se se ţ i neau, de obice i , d iferite vase de lut ars. Sub l in iem şi faptul că prispele ocupind intreaga l ungime a pereţi lor de nord , excl ud pos ib i l itatea existenţei i ntrăr i i pe acea latură.

Tot in cupr insu l locu i nţei n r. 1 d i n n ivel u l 1 s-au dezvel i t resturi le, in cea mai mare parte d i struse, ale unei alte " laviţe" U ), de formă rectangu lară, aproximativ pe m i j locu l platformei. Se vedeau clar urmele stratu lu i de feţuială de pe două latur i , d i spuse in unghi . in alte locu inţe nu s-au descoperit astfel de laviţe.

ln niv. 3 se constată două s i tuaţi i deosebite. Aproximat iv o treime (cea de nord ) d i n suprafaţa platformei locui nţei 2, i nc lus iv o mare parte d i n socl u l cuptoru lu i şi ch iar d i n pereţi s-a găs i t prăbuşită intr-o adîncitură adîncă a terenu l u i . Pare să fie vorba de o porţ iune a locuinţei constru ită pe p i lon i . Acea parte încă n u a fost anal izată amănunţit.

Tn loc. 3 , din acelaşi n ivel , în afară de restur i le soc lu lu i cuptoru l u i de lîngă peretele de est, i n spre co lţul de nord-vest al locuinţei , pe podeaua-platformă s-a dezve l i t o vatră (de peste 1 m d i ametru ), feţu ită cu gri jă, puţi n boltită la m i j loc. Astfel de vetre mari nu s-au găs i t în n ici o locu inţă cercetată pînă acu m la Radovanu. Partea d i n locu i nţa 3 in care se afla vatra era despărţită de restul încăperi i printr-un perete subţi re a căru i u rmă de culoare negricioasă se vedea pe pcdea, ca o dungă paralelă cu peretele de nord, la o d i stanţă de ca. 1 ,20 m . Acel perete se oprea la oarecare d i stanţă de soc lu l cuptoru l u i , lăsînd loc pentru i ntrare. Pri n urmare, locui nţa era despărţită in două.

Menţionăm şi o observaţie, care va trebui verificată. Pe cîţiva bu lgări de l i p i tură arsă d i n loc. 2 d i n n iv. 3 se văd adinci tur i , n u prea mari , alveolare, dar regulate, asemă­nătoare intre ele ca formă. Mi-au făcut impres ia că sint u rme de tălpi omeneşti lăsate - atunci cind s-a clăd i t acea locu i nţă - de pe u rma presări i , cu picioarele, a stratu l u l respectiv de lut moale al podelei . D in păcate porţ iun i le păstrate sint n umai d i nspre

89

www.cimec.ro

călcîi şi a părţ i i de mi j loc a tălpi i . Nu se văd i mprimate urmele degetelor, ca să putem fi s iguri că sint urme de tăl p i .

Analiza t ipur i lor de locuinţe d i n d iversele aşezări d i n faza de tranziţie de la cu l­tura Boian la cu ltura Gumeln iţa, d i n Cîmpia Română, perm ite constatarea că n u in toate aşezări le de acest fel sint păstrate u rme de locu inţe cu podea-platformă. Spre deosebire de locu inţele d i n complexu l descris, de la Radovanu, in aşezarea d in aceeaşi vreme de lîngă satul Petru Rareş 1, au fost dezvel ite resturi de locu inţe cu podea s implă de lut bătătorit, cu pereţi i alcătuiţ i d intr-un schelet de pari, împlet itură de nu iele şi l i p itură de lut amestecat cu paie. De la astfel de locu inţe s-au păstrat gropiţele de pari şi chiar porţi un i m iel din partea i nferioară a u nora din pereţi . ln funcţie de datele de mai sus - fiind vorba de complexe contemporane intre ele sau foarte apropiate in t imp - aj ungem la o pr imă concluzie istorică importantă anume că in perioada dată, chiar in cuprinsu l unor ari i de cu ltură n u prea întinse, sint documentate cite două sau ch iar mai mu l te t ipu ri de locui nţe, ceea ce constitu ie un prim i nd ici u de d iferenţiere locală sau regională, a cărei natură trebu ie stud iată cu grijă, căci ea ar putea corespunde cu areal u l de răspfn­d l re al u nor tri buri sau g inţ i .

Ti pu l de locuinţă cu podea p latformă atrage atenţia ş i pr in vasta-i răspînd i re (in t imp şi in spaţ iu ) in sud-estul Europei ş i in zona invecinată spre nord est. Dată fi ind importanţa t ipu l u i de locuinţă amintit este necesară precizarea momentu l u i ş i zonei u nde este documentat mai intii pe teritori u l ţări i noastre.

Prin cercetări le de teren, d i n u lt imele două deceni i , s-au strins o serie de date, d i n păcate nu totdeauna suficient de clare, datorită cond iţi i lor de zacere ale resturi lor locu in­ţelor, din care rezultă că t ipul de locu inţă cu podea-platformă in regi un i le noastre este mai vech i decit aşezarea de la Radovanu.

Cele mai vech i i nd ic i i , de pînă acum, se referă l a restur i le unei locu inţe din aşeza­rea de la Dudeştl, d i n faza m ij locie a culturi i Dudeşti . Rămăşiţele ei acoperind o suprafaţă de l i pitu ră arsă s-au păstrat sub formă de bu lgări m ie l corodaţi . Pe un i i d intre ei se mai observă s labe u rme de trunch i uri imprimate 2•

in cursu l evoluţiei cu lturi i Boian sint de semnalat resturi le de locu inţă de supra­faţă provenite d intr-o podea platformă datate de la inceputu l fazei G i u leşti (aşezarea Bogata 1, j ud . Călăraşi ) şi de la sfîrş itu l aceleeaşi faze (aşezarea Giu leşti, d i n marginea oraşu lu i Bucureşt i ) a. Sub l in iem că, in ambele cazuri , rămăşiţele lor s-au descoperit in pămîntu l de ump lutură al u nor gropi mari . Este vorba de bu lgări mari (pînă la 0,50 m lungime şi pînă la 0,30 m lăţime) de l i p itură arsă la roşu cărăm izi u . Li p i tura era compactă şi formată d i n lut amestecat cu paie. Pe m u lţi bu lgări se păstrau inti părite u rmele unor trunchi u ri de copac groase, la fel ca ş i pe bu lgări i proveniţi d in locu inţele cu podea-plat­formă de la Radovanu. Pe u n i i bu lgări de l i pi tură, d i n groapa de la G iu leşti, s-au observat şi u rme de trunch i uri asociate cu împletitură de nu iele. În funcţie de datele prezentate încl inăm să adm item că la Bogata şi la Giu leşti au existat locu inţe de suprafaţă de t ipu l cu podea-platformă. Resturi le lor, d upă d istrugerea pr in foc, au fost strînse - după părerea noastră, conform unu i obice i specific oamen i lor neol it ic i d i n regi un i le noastre - şi aruncate intenţionat intr-o groapă mare. Că este vorba de un obicei menţionăm in afara celor două complexe de la Bogata şi G i u leşti o s i tuaţie s im i lară se cunoaşte şi in cad rul complexu l u i de tip Hamangi a de la Tech i rghio l 4•

Restur i le unei locuinţe cu podea-platformă au fost descoperite şi in aşezarea de la Vădastra, in cuprinsul stratu l u i d i n faza Vădastra 1 1 5•

Se cuvine remarcat că in cursu l evol uţiei cu lturi i Boi an in pr imele două faze, paralel cu locu inţele de suprafaţă s-au folosit ş i bordeiele.

in sudu l Muntenie i nu se cunosc date precise cu privire la existenţa u nor locu inţe cu podea-platformă d i n cursu l fazei Vid ra. După părerea noastră, faptu l se datoreşte

90

www.cimec.ro

stad i u l u i cercetări lor ad ică pînă acum au fost găsite şi stud iate amănunţit foarte puţine locu i nţe b i ne păstrate din acea fază. Una din ele - se pare de d imens i un i apreciabi le -este cea dezvel ită in aşezarea de la Vidra. Nu a fost descrisă amănunţit in n ici o lucrare ti părită. După aspectu l grămezi i de l i p itură arsă de pe s i ngura fotografie publ icată, pare să fie vorba de o locu inţă cu podea p latformă, care astfel ar putea face legătura d i n punct de vedere t i pologie d i ntre cele documentate i n primele două faze c u acelea avind podele-platforme (s igure) d i n faza de tranziţie d i n aşezarea de la Radovanu.

ln cont in uare, in unele din aşezăr i le culturi i Gumeln iţa s-a menţinut folosi rea, atit a locu inţelor cu podea-platformă, cit şi a celor cu podea de pămînt bătătorit. Remarcăm însă că in perioada de evoluţie a comun i tăţi lor culturi i Gumeln i ţa nu se cunoaşte nici o g roapă de bordel .

ln sud u l ţări i noastre constru i rea locu inţelor cu podea platformă a incetat odată cu u lt imele aşezări gumeln lţene.

ln consecinţă, in funcţie de datele d ispon ib i le se poate arăta că primele i nd ici i de folos i re foarte probabi lă a locu i nţelor cu podea-platformă sint cele d i n faza Fundeni a cu l­turi i Dudeşti. E le au fost urmate de acelea d i n fazele Giu leşti ş i , se pare, d i n faza Vid ra a cu lturi i Boian. S igură este existenţa acestu i t ip de locuinţă in faza de tranziţie la c u l­tura Gumeln lţa şi apoi in cursu l evol uţiei comun ităţi lor culturi i Gumelniţa. Existenţa locu inţelor cu podea-platformă in sud u l ţări i este i nd icată de resturi le descoperite in a�ezărl le cu lturi lor : Hamangla, Bolan, Vădastra ş i Gumelnl ţa. Dacă avem in vedere des­coperi rea unor astfel de locu inţe şi in j ugoslavla in aria culturi i Vinca, nu este excl us ca ş i Tn arealu l aceleeaşl cu lturi din sud-vestul ţări i noastre să fie găs i te astfel de locuinţe.

Dacă ţinem seama de faptul că in toate cultur i le d i n neol it lcul mi j loci u d i n sudu l României sint cunoscute locu inţe c u podea-platformă, pentru moment s e poate p resu­pune că t ipu l de locu inţă analizat s-a răspînd it in aria cu lturi i Petreşti d in spre sud­vest prin I ntermed i u l comunităţi lor culturi i Vi nca-Turdaş. in sch imb, in aria de răspin­d lre a culturi i Arl uşd -Cucuten i -Trl pol le t ipu l de locuinţă descris s-a transmis d in spre Cîmpia Română, după toate probabi l ităţi le, pr in i ntermed i u l comun ităţi lor aspectu l u i cu ltural Aldeni 1 1 . Locu inţele c u podea-platformă fi i nd foarte potrivite c u cl ima mai umedă d i n zonele s i tuate la est de Carpaţi , este uşor de expl icat de ce vreme îndelungată, pînă la sflrş ltu l cu lturi i Cucuteni Trl pol ie locu inţele cu podea-platformă au constitu i t princ i­palu l t i p de locuinţă folosit de comun i tăţl le numeroase d i ntre Carpaţi i Răsărltenl ş i N l pru l m i j loci u .

Datele prezentate dovedesc că anumite t ipur i de locuinţă d i n epoca neol lt lcă a u avut o evoluţie Tndelu ngată (cu mod ificări m ici de la perioadă o la alta) ş i s-au transmis de la o cu ltură la alta, ele s ingure, in astfel de cond iţi i neputind serv i drept cri teri u de atri­bu i re etnică.

NOTE

1 . D. Berc i u , op. cit., In : BMJV, 11, Bucureşt i , 1 937, p. 4-7. 2. Eugen Comşa : Donnees sur la civilisation de Dudeşti. In : PZ, 46, 1 971 , 2, p. 206 - 207. 3. Săpătur i Eugen Comşa. -4. Eugen Comşa, Doina Gal benu şi A. Aricescu : Săpături arheologice la Techirghiol. Î n : Materiale,

VIII, 1 962, p. 1 66. 5. Cornel i u N . Mateescu : Contribution tho the study of !'eo/ithic dwellings in Romania. A dwelling

of the second phase of the Vădastra cu/ture (Middle n.eolithic ). I n : Dacia, XXII , 1 978, p. 65 - 71 . 6. Dinu V. Rosett i : Săpături le de l a Vid ro. I n : PMMB, 1 , 1 934, p l . V.

91

www.cimec.ro

Cap. IX. ÎMBRĂCĂMI NTEA ŞI PODOABELE

Cercetarea arheologică, folos ind d iverse metode pe cale d i rectă sau i nd i rectă, are meni rea de a reconstitu i toate aspectele v ieţi i oamen i lor d i n vech ime, i nclusiv - dacă este pos i b i l - îmbrăcămi ntea şi podoabele, precizind cum şi d i n ce erau făcute, ce părţi avea îmbrăcămintea şi cum anume se purtau podoabele.

Cum este şi fi resc, restur i de îmbrăcăm inte ale oameni lor d i n aşezări le de la Rado­vanu nu ni s-au păstrat. In sch imb, u nele d i ntre caracterist ic i le lor pot fi stab i l ite in funcţ ie de ornamentarea figurinelor femin ine din perioada dată. Observaţi i le făcute asupra materialelor de la Radovanu, corespunzind "mode i" t impu l u i , sint valab i le şi pentru alte com plexe d i n zonă ş i invers observaţi i le asupra figurinelor d i n alte aşezări apropiate sint valabi le ş i pentru complexu l de la Radovanu.

I ntre figur inele intregi sau fragmentare descoperite la Radovanu sint citeva pe care sint redate, cu certitud ine, pr in l i n i i i ncizate părţ i le componente ale imbrăcămintei femei­lor neol it ice din aşezare. O mare parte d i n an femei le acelea aveau partea i nferioară a corpu lu i , de la brîu şi pînă la genunchi îmbrăcată cu o fotă. Aceasta era făcută d i ntr-o bucată de ţesătură de ci rca 0,60 m lăţ ime, real izată pe un război de ţesut vertical. Pe ţesă­tu ră, fie cu fi re colorate d i ferit, fie prin vops i re u lterioară, se realizau ornamente d i n benzi de l i n i i i n formă de sp i rale îmbucate ş i cercur i mic i . Astfel de motive decorative se desfăşoară pe toată lăţ imea fiş ie i de ţesătu ră sau erau făcute pe două benzi o rnamen­tale, orizontale. F iecare fotă avea c i rca 1 -1 ,2 m l ungime şi, se pare, că după înfăşura rea corpu l u i la mi j loc era fixată printr-un brîu de c i rca 0,1 5 m lăţ ime, ţesut separat, probabi l d u pă un alt s i stem.

Partea superioară a corpu l u i era acoperită pînă deasupra sini lor cu o altă piesă vestl­mentară prevăzută cu două bretele late. Sub îmbrăcămi ntea descrisă - d upă cum rezultă d i n observaţi i le făcute de Cornel i u N. Mateescu asupra unor figu ri ne femin ine de la Vădastra 1, apropiate in t imp de acelea de la Radovanu - se pare, că femei le pu rtau un fel de cămăşi d i n ţesătu ră mai subţi re.

Pe spatele figurinelor femi n i ne ale fazei mai este i nd icată o piesă de formă trl un­gh l u lară, căre ia oamen i i d i n vech ime prin redarea el il dădeau aceeaşi i mportanţă ca ş i fmbrăcămi ntel. Piesa avea forma unui tr iunghi ech i lateral cu latura de c i rca 0,40 m. F iecare d i n aceste piese era o rnamentată cu grijă cu : l i n i i in unghi , semi cercuri , romburi sau cu l i n i i paralele. După părerea noastră, piesa descrisă reprezintă, de fapt, nu un element al imbrăcămi ntei, c i o p iesă uti l i zată pentru t ransportu l cop i i lor mici sau a d i feritelor poveri . Tri ungh i u l era legat in j u ru l m i j locu l u i , Iar virfu l l u i era legat peste u meri pr in cite u n şnur.

Ţinînd seama de faptu l că in perioada de inceput a culturi i Boian (in faza G i u leşti ) sint documentate figurine fem in ine redate ca fi i nd îmbrăcate cu roch i l şi că in perioada ma l tîrzie, in t impu l cu lturi i Gumelnlţa, se regăsesc astfel de figurine, ne considerăm înd reptăţiţi să admitem că ş i femei le d i n aşezarea de la Radovanu, d i n faza de tranziţ ie, purtau in t impu l i erni i roch i i l ungi pînă la glezne, cu partea i nferioară largă "en cloche" , lucrate d i n ţesătură groasă.

92

www.cimec.ro

Principalele părţi ale îmbrăcăml ntei erau l ucrate aproape exclusiv d l� lînă. Fapt doved it de număru l apreciab i l de fusalole şi greutăţi de la război u l de ţesut ;descoperite în t impu l săpăturl lo r. Aici reami nt im că ţesutul se făcea de obicei, în cîte o s ingură locu inţă d i n aşezare (sau într-o construcţie pregătită anume în acest scop) în cuprinsul căreia se găsesc păstrate gru puri le de greutăţi de l ut ars, de d iferite forme şi d imen­s iun i . Astfel un grup apreciabi l de greutăţi a fost găsit în aşezarea de la Radovanu cores­punzătoare n ivelu l u i 2, lîngă peretele de sud (lîngă i ntrare) al locu inţei C. Aceea era o locu inţă obişnu ită cu toate amenajărl le specifice. l n astfel de cond iţi i este destul de greu să admitem că acolo veneau ş i ţeseau pe rînd toate femei le d i n aşezare. Este ma l curind de p resupus că se aj unsese la un inceput de specializare în privinţa ţesutu l u i ş i o femeie sau cîteva femei mai pricepute ţeseau într-o s ingu ră locuinţă, materialele text i le necesare pentru toţi membri i comunităţi i . La sfîrşitul perioadei de existenţă a complexu­l u i construcţia (atel ier) de pe terasa învecinată, în care s-au găsit n umeroase greutăţi pentru război u l de ţesut, reprezintă probab i l construcţia amenajată anume pentru ţesut.

Nu d ispunem de date s igure în privinţa îmbrăcăminte! copi i lor şi a bărbaţi lor. Dacă ţ i nem seama de analogi i le d i n aceeaşi fază şi d in fazele imed iat u rmătoare ale culturi i Gumeln iţa se poate admite că şi bărbaţ i i de la Radovanu purtau vara cite un b rîu de 0,1 5-0,20 m lăţime, înfăşu rat pe mi j locu l corpu lu i , cu extremităţi le lăsate (in faţă şi in s pate) atirnind pînă la genunchi .

Pe figurinele la care s-au păstrat picioarele sau la fragmentele de picioare de figu­rine găsite în săpătu ri, nu este i nd icată in nici un fel încălţămi ntea. Pe u nele plcloruşe sint redate chiar degetele.

Majoritatea figurinelor au capu l sti l izat aşa că, de regu lă, părul nu este i nd icat. Se pare, că unele femei mai tinere purtau părul împletit in două cozi lăsate să atîrne în spate.

Pe unele figurine pr in l i n i i i nc izate sînt arătate şi d i ferite podoabe fem in i ne. Pe gitul unora sînt cite două l i n i i in unghi redind cite un şi rag de mărgele. Cîte­

odată ş i ragu l pare a se termina la partea I nferioară printr-un pandantiv de formă ovală sau romblcă. ln săpătu ri încă n u s-au descoperit astfel de obiecte.

Dintre podoabele pu rtate de femei le neol itice de la Radovanu mai semnalăm bră­ţări le. In săpătură s-a găsit un fragment de brăţară lucrată d i ntr-o valvă de scoică de t ip Spondylus gaederopus. A făcut parte d intr-o brăţară de tipul celor cu bara îngustă spe­cifică perioadei mai tirzi i a neolitlcu lu i . ln funcţie de observaţi i le făcute în u nele necro­pole (de ex. la Cernica) astfel de b răţări se pu rtau deasupra cotu lu i , cite una sau mal mu lte. La un schelet de cop i l s-au găs i t citeva mărgele d i n Dentalium.

Considerăm că tot d i n categoria podoabelor, de altfel foarte g reu de obţinut atunci, a făcut parte ş i veriga de sîrmă subţ ire de aramă descoperită in săpătu ră. Piesa a servit poate ca I nel de buclă.

NOTE

1. Cornel iu N. Mateescu : Săpături arheologice la Vădastra. In : Materiale, V, 1 959, p. 65, fig. 3/7.

93

www.cimec.ro

Cap.XI . RELAŢI I DE SCH I M B

Stud ierea in intregime a celor trei aşezări suprapuse (corespunzătoare n ivelu ri lor 1 , 2 ş i 3 ) din faza de tranziţie de la cu ltura Boian la cultura Gumeln iţa, de la Radovanu, a permis cunoaşterea tuturor categori i lor de materiale d in cad rul ansambl u l u i , i nclusiv a celor aj unse in zona aşezări lor, pe calea sch imburi lor d i ntre comun ităţi le mai apropiate sau mai depărtate, de regu lă, în rud ite. Facem această u ltimă afi rmaţie ţi nînd seama in primu l rînd de poziţia geografică, ad ică de faptu l că aşezări le stud iate se află departe şi foarte departe de l im itele ariei de răspînd i re a comun i tăţi lor fazei. De asemenea, d i n stud ierea unor categori i de materi i pr ime ut i l izate de oameni i neol itic i de pe teritori u l ţări i noastre, s e ştie că relaţi i le de sch imb aveau loc î n principal intre comunităţi în ru­d ite ş i că erau mai s labe cu acelea aparţinînd unor cu lturi deosebite.

SILEXUL : Princi pala materie primă întrebuinţată d e membri i celor patru com unităţi a fost

s i lexu l . După cum s-a arătat la capito lu l respectiv, in cad rul aşezărilor stud iate au fost descoperite citeva mi i de piese de s i lex aparţinînd mai mu ltor categori i de rocă, intre care predomină piesele de s i lex de cu loare cafenie desch isă , cu pete m ici , rare, al ni­cioase, opac, cunoscut sub denum irea de s i lex "balcanic" . Este bine reprezentată şi categoria pieselor l ucrate d i n s i lex de cu loare neagră, t ranslucid , de cal itate, cunoscut s ub denum i rea de s i lex « oltenesc >>. De asemenea, sint documentate in aşezări le noastre ş i p iese, mai rare, de s i lex de culoare roşie, opac. A cărui loc de provenienţă încă n u este cunoscut.

in cupri nsu l celor trei aşezări s-au găs it n umeroase unelte întregi sau fragmentare, dar ş i foarte mu lte aşch i i de prelucrare, n uclee şi unelte netermi nate, dovadă evidentă că majoritatea uneltelor de s i lex erau lucrate în zona şi in cuprinsu l aşezări lor.

Materia pr imă a fost ad usă d i n altă parte şi prelucrată de oamen i i comun i tăţi lor. Ţinem să menţionăm că problema trebu ie anal izată d iferenţiat, de la categorie la cate­gorie de materie primă.

Astfel s i lexu l . , balcanic" considerăm că pu tea fi obţinut - pe calea d iferitelor categori i de sch imb - de la comun ităţi le în rud ite, care vieţuiau la sud de Dunăre, in preajma zăcăm intelor d i n platforma prebalcan ică, atît sub formă finită, cit şi ca materie primă. Sîntem de părere că încă d i n acea vreme, in zona zăcămi ntelor de s i lex, se for­mau un fel de . ,atel i ere" , în care un i i membri -d i n comunităţi le apropiate real izau, dato­rită unei anumite . , special izări " , d i n si lex de cal itate, unele p iese mai greu de real izat pentru cei lalţi membri i ai comun ităţi lor. Ne gind im, de exemplu , la virfuri le de su l iţă lucrate prin retuşare superficială, pe ambele feţe. O astfel de piesă a fost descoperită şi în aşezarea corespunzătoare n ivelu l u i superior (n iv. 1 ) al complexu l u i de la Radovanu .

S i lexul de t ip . ,balcan ic" ca materie pr imă este pos ib i l să provină d i n două surse deosebite. Majoritatea bu lgări lor, d upă toate probab i l i tăţi le, erau aduşi d i n zăcăm intele de la sud de Dunăre . O altă parte d i n bu lgări i necesari de astfel de s i lex, necesari real i­zări i unor unelte mai s imple, crede m că provi n d i n alte locuri de aprovizionare. Cu pri-eju l repetatelor noastre cercetăr i de s uprafaţă efectuate de-a l ungu l mal u l u i de nord a l

94

www.cimec.ro

fostu l u i lac G reaca - aflat la n umai c irca 1 0 km d istanţă de corn. Radovanu - intr-o serie de puncte, d i n stratu l de pietriş de la baza malu l u l inalt am strins bu lgări n u prea mari de s i lex "balcan ic" E l p rovin , de fapt, de la sud de Dunăre şi in decursu l m i len i i lo r geologlce , au fost căraţi de apele d iferitelor riu ri , atunci cind se producea colmatarea lacu lu i getlc, inainte ca Dunărea să-şi fi croit actuala albie. Cons ideră m că şi oameni i d in vech ime erau in măsură să cunoască acele locuri ş i să ş i ad une o parte d in materia primă necesară sub formă de bu lgări mai m ici pentru unelte mai s imple.

S i lexul pentru care am adoptat denum i rea convenţională de s i lex "oltenesc" , poate proveni , in parte, d i n Oltenia, dar credem că zăcăminte cu astfel de rocă trebu ie să existe ş i undeva mai aproape. De altfel , menţionăm că in carierele de p ietriş de pe teritori u l comunei Radovanu , s ituate l a numai ci rca 1 km d istanţă d e aşezări le stud iate a m găs i t personal ma i mu lţi bu lgări m ic i de s i lex de cu loare închisă, cafeni u inchis spre neg ru , translucid. Materie pr imă (de cal itate i nferioară) care putea fi , de asemenea, ut i l izată de comun ităţi le neol it ice d in complexul stud iat.

S i lexul de cu loare roşie, ţinînd seama de caracteristicele sale, era obţinut tot pe calea sch imburi lor d i n spre ţ intur i le d i n nord-estul Bu lgarie i actuale.

PIATRA

Pentru real izarea uneltelor de piatră şlefuită erau necesare mai cu seamă diferite roci d ure, de origine vu lcanică. Prin trad iţie, o serie de unelte, cum sint, de exemplu dăltiţele, se real izau d intr-un tuf vu lcan ic, de cu loare gălbu ie, n u prea d u r. Astfel d e rocă, d upă precizări le geologi lor, s e află i n zăcăm inte i n nordu l Munteniei , i n zona de dealur i d i n apropierea oraşu lu i M izi l 1•

Alte roci erau necesare pentru real izarea topoarelor şi dăltiţe lor plate, ca şi a topoarelor perforate. Datorită număru l u i redus al anal izelor făcute asupra unor astfel de u nelte, pentru moment, este încă greu de precizat d i n ce zonă anume provin roc i le respective. După toate probabi l i tăţi l e, pr inc ipala sursă de aprovizionare cu astfel de roci o constituia zona de dealur i d i n nordu l Muntenie i .

Se cuvi ne sub l in iat că, după părerea noastră, u neltele de tuf vulcanic au fost lucrate in "ate l iere" special izate s i tuate lîngă zăcăm i nte şi apoi erau răspînd i te gata făcute, pe cale de sch imburi l ntercomun itare, pe d istanţe destu l de mari , pînă in aşezări le de lîngă Dunăre. Concluzia noastră se spri j ină pe observaţi i le făcute de no i in mai mu lte aşezări , anume că in cupr insu l lor n u se găsesc bu lgări de tuf vu lcan ic (ca materie primă) sau aşch i i de prel ucrare, d i n astfel de rocă, c i n umai unelte întreg i sau fragmentare, ca şi aşch i i proven ite d i n unelte gata făcute.

Amintim că în aşezări le cercetate de noi nu s-au descoperit bu lgări de roci du re sau aşch i i de prelucrare, ci n umai frînturi d i n astfel de unelte fin i te. Nu putem trece însă cu vederea că adesea, în cupr insu l aşezări lor, se găsesc obiecte m ic i , de formă c i l lnd rlcă, reprezentînd "m iezul" gău ri lor (făcute în topoarele de piatră) în care se fixau cozi le. E le constitu ie o dovadă că perforarea topoarelor de piatră se realiza in fie­care aşezare.

F iecare fam i l i e d i n aşezări le cercetate avea nevoie de una sau citeva rişn iţe de piatră du ră. Astfel de roci nu se găsesc în zona aşezări lor de la Radovanu şi de aceea trebu iau aduse din altă parte : de la sud de Dunăre sau d i n nord u l Munten ie i . Rîşn iţele folosite de oamen i i neol it ici de la Radovanu erau de ci rca 50 cm l u ngime şi , prin u rmare, erau grele, ceea ce făcea destu l de compl icată obţinerea lor in număr suficient, mai ales, trans­portarea lor, pe d istanţe de zeci de ki lometri. Este interesant de remarcat că în funcţ ie d e observaţi i l e etnografice se poate spune că în cazul p ietrelor necesare realizări i rişni­ţelor, a p lvelor sau pentru obţinerea altor roci d u re, necesare real izări i d i feritelor u nelte, la comunităţl le s lab dezvoltate se constată practicarea a două metode. Dacă zăcămintele

95

www.cimec.ro

sau locuri le de aprovizionare cu materi i pr ime se găsesc destul de aproape de aşezare, atunci cite un grup de membri ai comuni tăţi i respective p leacă period ic şi extrage rod le sau adună pietrele d i n albia anumitor riu ri ş i astfel se as igură necesarul d e materie primă pentru comunitatea lor, deplasarea făcîndu-se nu n umai prin teritori u l comunităţi i p ropri i , c i ş i pe terenur i le stăpînite de alte comunităţi. ln astfel de s i tuaţ i i , confor m trad iţi i lor statornlci te, nimen i nu avea d reptul să oprească trecerea celor plecaţi pentru aprovizio­nare. ln alte s ituaţi i , mai ales, dacă zăcămlntele sint departe de aşezări l e unde se s imte nevoia de materie primă, atunci astfel de materiale se obţi neau pe calea d iferitelor fel u ri de sch imb d intre comun ităţi.

CULORI Membri i comun ităţi lor de la Radovanu intrebu inţau la ornamentarea vaselor, la

împodobi rea locu inţelor şi poate cu pr i le ju l anum i tor serbări, la vops i rea feţei şi a corpu­l u i , d i ferite culori naturale. Materi i l e pr ime - cu lori le a lbă şi roş ie in principal - datorită faptul u i că era necesară o cantitate relativ m ică de astfel de cu lori (in decu rs de un an) se obţineau d i n d i ferite locuri, de regulă, pe cale de sch imburi intre comunităţi .

G RAF IT

După cum s-a arătat in capitol u l respectiv, in aşezări le stud iate, încă d i n nivelul i nferior, deci încă din perioada de inceput a fazei de t ranziţie la cultura Gumelniţa, s-a folosit, destu l de mu lt pentru ornamentarea vaselor decorul pictat cu g rafit. Sub l in iem că ornamentarea vaselor cu grafit este aproape necunoscută pînă acu m pe vasele d in faza Vid ra, in sch imb este bine documentată in aceeaşi perioadă la sud de Balcani , in aria de răspînd i re a comun i tăţi lor culturi i Mariţa. La nord de Dunăre un astfel de decor s-a răspîndit, s igur, de-abia in pr ima etapă a fazei d e t ranziţie, atunci cind comunităţi le e i au trecut m unţi i Balcani ş i s-au răspînd it in baz inu l fluviu lu i Mariţa, cunoscind s istemu l de ornamentare cu grafit de la purtători i cu lturi i Mariţa ş i ocupind zona zăcămi ntelor de grafit, care se găsesc in preajma satu l u i Grafitovo, nu departe de oraşu l Stare Zagora. Cunoştinţele dobind ite şi materia primă necesară (grafitu l ) fi ind apoi transmise spre nord, pînă la poalele Carpaţi lor şi pînă la Delta Dunări i . Menţionăm că intr-o anum ită perioadă, in c u rsu l evoluţiei culturi i Gumeln iţa, d i n grafit se făceau un fel de (batoane). Sub această formă materia primă, d rept culoare pentru ornamentarea vaselor, e ra răspîn­d ită la d iverse d istanţe.

ARAMA La Radovanu in cuprinsu l celor două aşezări cercetate, in decu rsu l de 25 ani s-a

găs it un s ingur obiect mic de aramă (o verigă s imp lă), s igur neol itic o dovadă evidentă a cantităţi i m ic i de aramă aflate in c i rcu laţ ie la nord de Dunăre, in perioada dată, sub formă de obiecte de aramă mărunte. După cum se şti e, zăcăm inte de aramă n u se găsesc la nord de Dunăre. Din datele cunoscute rezultă că zăcămintele de aramă d in Dobrogea n u au fost exploatate de oamen i i neol it ic i . De aceea, considerăm că ob iectele de aramă întrebu inţate de pu rtători i cultur i lor Boian ş i Gumelniţa, deci inclusiv obiectu l de la Radovanu, au fost l ucrate d i n aramă extrasă d i n zăcăm intele de cupru destu l de i ntens exploatate, încă d in epoca neol it lcă, aflate in d i ferite locu ri d in Tracia.

VAL VE DE SCOICI Cu pri leju l săpături lor de la Radovanu s-a scos la Iveală un s ingu r fragment d intr-o

b răţară l ucrată d intr-o valvă de Spondylus gaederopus. Este evident că brăţara a fost l ucrată undeva in altă parte şi a ajuns pe calea sch imburi lor in aşeza_rea d e la Radovanu.

O parte d i ntre special işti cons ideră că astfel de podoabe l ucrate din valve d e Spon­dylus gaederopus (care au trăit in acea perioadă) p rovin d i n regiuni l e s ud ice, d i n preajma

96

www.cimec.ro

Mări i Med iterane sau chiar a Mări i Roşi i . După părerea noastră, in condiţi i l e de c l imă puţin mal caldă (decit este acum) d in ţ i nutur i le noastre, d i n epoca neol lt lcă, scolc l le d e t i p Spondylus a u vieţu it ş i i n preajma ţărmu l u i d e vest a l Mări i Negre ş i că d e acolo a u fost strînse de purtători i culturi i Hamangla ş i apoi de cel a l fazei de t ranziţ ie ş i a l cu l­turi i Gumelniţa. Comun i tăţi le apropiate de ţărmu l Mări i Negre prelucrau acele valve transformindu-le în podoabe pe care le răspîndeau la d istanţe de citeva sute de km de-a l ungul Dunări i şi la nord de fl uv iu . Membri i comun i tăţi lor de la Radovanu au obţin u t, pe calea sch imbu lu i , şi mărgele de Dentalium.

Din cele expuse rezu ltă credem, cu toată claritatea, că pentru a obţine materi i l e pr ime necesare real izări i d iferitelor unelte sau pentru dobînd i rea cu lori i necesare o rna­mentări i vaselor, grupur i m ic i de membri d i n cad rul comun ităţi i de la Radovanu se depla­sau period ic, de a l ungul anumitor căi t rad iţionale, pentru răst lmpuri scurte, fie la sud de Dunăre, fie spre nord , pînă in zona de deal u ri din partea de miazănoapte a Munte­n iei . Aceste deplasări, se pare, nu depăşeau (in l i n ie d reaptă) d istanţa de 60 km. Unele din materi i l e prime, d i n categori i l e menţionate (mai ales cele necesare in cantitate ş i greutate mai m ică) puteau fi obţ inute ş i pe cal e de sch imbur i .

Alte materi i pr ime, m u I t mai rare ş i mai preţioase pentru acea vreme, se dobin­deau numai pe calea sch imburi lor cu d iferite comun ităţi I ntermed iare, unele obiecte ajungind in aşezărl le de la Radovanu de la o d istanţă maximă de 1 50 km.

NOTE

1 . I nformaţ ie de la regretatu l prof, Em. Protopopescu·Pache.

97

www.cimec.ro

Cap. XI . ORGAN IZAREA SOCIAL-ECONOM ICĂ

in general, datele privind acest domen iu sint foarte puţine şi majoritatea lor sint i nd i recte, adică ele pot fi deduse prin i nterpretarea observaţi i lor arheologice m inuţioase şi a materialelor scoase la iveală in cursu l săpături lor. Toate acestea fi ind, de regulă, com­parate, cel puţin in parte, cu datele oferite de stud i i le etnografice privitoare la d iferite com u nităţi (de pe alte continente), aflate pe trepte joase de dezvoltare.

Un t imp şi in arheologia noastră s-a manifestat tend inţa de a apl ica mecanic învă­ţătura clasici lor marxismu lu i , porn i ndu-se de la ideea că fiecare epocă d i n istoria stră­veche a fost caracterizată prin u n anume fel u nitar de organizare socială. in real itatea 1 storică, bazată pe observaţi i clare, se constată că s ituaţia a fost deosebită, de la zonă la zonă, de la perioadă la perioadă, şi de aici concluzia general valabi lă că problemele orga­nizări i sociale se cuvin stud iate d iferenţiat pentru fiecare zonă in parte, in funcţ ie de cond iţi i l e specifice locale ş i evident de contextul cu ltural ma i larg.

Apl icînd aceste princi p i i la s ituaţia complexu l u i de la Radovanu vom incerca, prin i nterpretarea datelor, să aj ungem la unele concluzi i valabi le, atit pentru comun ităţ i le stud iate, cît şi pentru acelea din faza de tranziţie, s ituate in zona din sudu l Munten ie i .

Conform unei păreri mai vech i comun ităţ i le d i n epoca neol itică ar fi fost organi­zate numai in fami l i i pereche, ceea ce ar face pos ib i l ca membri i perech i i să se poată sch imba, fără prea mare d ificultate. O astfel de concepţie era admisă atîta t imp cit in cercetarea noastră arheologică aşezări le neol it ice erau studiate mai mu lt prin sondaje. in u ltimu l sfert de veac de cînd s-a inceput stud ierea d iferitelor aşezări n eol itice prin dezvel i rea in intregime s-a creat pos ib i l i tatea de a i nterpreta l ucruri le in a lt ch i p . După părerea noastră, concepţia menţionată (a fami l ie i pereche neol it ice), pentru perioada dată nu se potriveşte s ituaţiei d i n cad rul comunităţi lor ::orespunzătoare aşezări i niv. 2 de la Radovanu. Aşezarea era alcătuită d i n 1 2 locu i nţe (construite prin efortu l comun al tuturor membri lor comunităţi i ), alătu rate, parale le , d i spuse în două ş iruri rigu ros s imetrice (d upă o regu lă impusă de obice iur i le comun ităţi i). Fiecare locui nţă avea cîte o s ingură încăpere de ci rca 7 x 3,5 m şi amenajări le interioare s imi lare. Menţionăm, în special, existenţa cîte unu i s i ngur cuptor. Din cele relatate reiese, clar, că în fiecare locu inţă v ieţu ia cîte o s ingură fami l i e cu un număr destul de mic de membri . Datele fu rnizate de etnografie ind ică cifre vari i nd intre 5 şi 8 membri pentru o fami l ie. in cazul anal izat, am încl ina - ţi nînd seama de suprafaţa restrînsă a locuinţei - să credem că este vorba mai curînd de fam i l i i compuse d i n cîte 5 membri, deci, de regulă, perechea p lus aproximativ 3 cop i i . fn cond iţi i le în care fiecare fami l i e vieţuia intr-o locu inţă sepa­rată, cu toate amenajări le necesare, cu regu l i conforme obicei u ri lor specifice strict, res­pectate de toţi membri i comun ităţi i (in caz contrar puteau i nterven i măsuri coercitive de caracter econom ic, deoarece o parte i mportantă d i n hrană - anume rezervele de grîne - era as igu rată pr i n intermed iu l comunităţi i) n u credem că mai poate fi vorba de fam i l i e pereche, propriu zisă, c i acea treaptă fusese depăşită şi se desfăşura procesu l de t recere, tot mai accentuată, la fam i l ia monogamă.

Spre deosebi re de cercetări le mai vechi , pri n săpătur i le de la Radovanu, pentru prima oară în ţara noastră, prin dezvel i rea în întregime a celor trei aşezări, toate datind d i n aceeaşi perioadă, s-a creat pos ib i l i tatea de a se cunoaşte, cu aproximaţie, numărul

98

www.cimec.ro

i nd ivizi lor d i n cad ru l comun ităţi lor ş i , ceea ce este mai i mportant, evol uţia numerică a lor de la etapă la etapă şi mal cu seamă transformăr i le suferite de planu l general al aşe­zări lor, care ogl indesc, in principal, sch imbări le de o rd i n social economic d in cad ru l comu­n i tăţi lor fazei de tranziţie la cu ltura Gumeln iţa, d i n zona dată.

Tn stad i u l actual al cercetări lor, sintem in măsură să semnalăm, că in aşezărl le stud iate de la R.adovanu au v ieţu i t comunităţi al căror n u măr de ind ivizi prezintă o variabi l i tate destul de mare. Dacă in aşezarea corespunzătoare n ivel u lu i 3 au trăi t maximum 1 5 Ind ivizi, in aşezarea următoare nu prea depărtată in timp (stratul d i ntre e le fiind de numai 0,20-0,25 m grosime ) numărul locui tori lor a fost de citeva ori mai mare, Iar in u lt ima aşezare el a crescut, in conti nuare, dacă avem in vedere şi pe locuitori 1 d i n zona joasă a aşezări i .

Considerăm ca fi i nd mal I mportante şi mai I nteresante, d in punctul de vec e . e al organizăr i i social economice, sch imbări le survenite in planu l general al aşezărl l o r "in aşezarea n ivel u l u i 3 locui nţele erau intr-un s i ngur ş i r s imetric, iar in aşezarea n ivel u lu i 2 erau d i spuse pe două şi ruri paralele s imetrice. După părerea noastră, un astfel de plan general ogl i ndeşte faptu l că in cad rul comunităţi i era o coezi une strînsă şi evident că activi tatea economică respectiv cultivarea plantelor şi creşterea vitelor se făceau ln comun , prin efortul tuturor membri lor ei, tot aşa ş i produsele real izate erau împărţite după regul i precise.

Spre deosebire de aşezări le amintite, in cea corespunzătoare n ivelu l u i 1 d i stan­ţată destul de mu lt in t imp de aşezarea n ivelu lu i 2, fapt ogl i nd i t de stratu l de pămînt de ci rca 0,80 m gros ime, d i ntre ele - planu l general a fost cu totul altu l . Locui nţele, in loc să fie d i spuse in ş i rur i ca in celelalte aşezări descrise, au fost in grupur i de cite 2-4 cu orientări fel urite şi la i ntervale i negale, ceea ce reflectă, credem, anumite mod ificări d i n domen iu l organizări i social-economice, an ume inceputul destrămări i , d i n punct de vedere economic a comun ităţ i i , cu urmarea firească d in domen iu l social , inceputul destră­mări i comun ităţi lor genti l i ce in grupuri de fam i l i i . Considerăm că aceste grupuri repre­zintă premisele vi i toarelor mari fam i l i i patriarhale.

Pri n formarea grupuri lor de fami l i i a inceput să sufere activitatea economică a colect ivităţ i i şi respect iv coezi unea e i . La R.adovanu , in aşezarea avută in vedere, semna­lăm şi existenţa unei construcţ i i anexe de mic i d imensi un i fără nic i o amenajare i nteri­oară, îngustă, care ar putea servi d rept hambar pentru unu l d i n grupur i le de locui nţe-

Nu pare l i ps i t de semnificaţ ie faptul că aşezarea n ivel u lu i 3 era alcătu i tă d i n 2 1ocu inţe. respectiv 2 fami l i i , i ar cea a nivelu l u i 2 era formată d i n 12 locu i nţe, avind deci 1 2 fami l i i . Gruparea locu inţelor, cite şase într-un ş i r, a r putea ogl i nd i u n anumit mod d e organ izare a comun ităţi lor fazei . Fi ecare d i n aceste grupur i de şase fam i l i i reprezentind, poate, pe componenţi i a ceea ce se cunoaşte in etnografie sub denum i rea de fratri e . Este vorba de o i poteză de l ucru, care va trebui aprofundată.

Princi palele munci erau făcute pe ogoarele s i tuate la o anumită d i stanţă de aşezare. Progresele real izate in domen iu l cult ivări i , ad ică trecerea la folos i rea unu i fel de plug cu tracţ iune an i mală a avut d rept consecinţă fi rească trecerea munci lor agricole princi­pale, tot mai mu lt in grija bărbaţi lor, femei le rămînînd să se îngrijească, mai ales, de treburi le casn ice.

De altfel, sch imbări le cal itative d i n domen iu l act ivităţi lor econom ice sint ogl ind ite ş i d.e alte fapte, i nd icind inceputuri de "speci al izare". Tn cazul aşezări lor de la R.adovanu, de exemplu , in privi nţa ţesutu lu i . Este însă de presupus că procesul a afectat ş i alte domen i i . Ne gind im că negăs ind pe înt insul aşezărilor cercetate nici o urmă d i n care să rezultă că in cuprinsul lor se realizau vasele de lut ars, este de presupus existenţa unu l fel de , .ate l i er" de olăr ie undeva in preajma aşezări i , probabi l , in vale, mai aproape

99

www.cimec.ro

de apă. Tot aşa descoperi rea, in u ltima aşezare, a unu i virf tri ungh iu lar de su l iţă, lucrat cu deosebită grijă d i n s i lex, ne face să considerăm că ş i astfel de p iese erau lucrate in anume aşezări, in apropierea zăcămi ntelor de s i lex, de oameni special izaţi ş i apoi erau răspînd i te, pe calea sch i mburi lor d i ntre comunităţi , la anumite d istanţe.

Remarcăm că in cele trei aşezări cercetate n ici o locuinţă nu are d i mens iun i deose­bite, tot aşa nu se observă nic i o amenajare in plus. Menţionăm numai locuinţa cu pereţi i pictaţ i . Toate celelalte sint asemănătoare, faptu l des igur ogl indeşte depl ina egal i­tate d intre toţi membri i adulţi ai comunităţi lor. De altfel , aceeaşi concluzie rezultă ş i d in cercetarea necropole i . N ici unu l d in mormintele stud iate nu are i nventar deosebit s-au alte amenajări in plus. Numărul mic al mormintelor cercetate, răzleţe, nu permite să precizăm dacă ele erau grupate pe fam i l i i .

ln lucrări le mai vechi se considera că i n sin u l comun ităţi lor neoli tice relaţi i le erau de caracter matriarhal. Datele expuse mai sus sint credem suficiente să susţi nem că in cond iţi i l e aşezări lor de la Radovanu, cind se cereau eforturi , tot mai mari , în vede�ea cultivări i plantelor ş i altor ocupaţi i , rol u l act ivităţi i economice a l bărbaţi lor crescuse considerabi l , iar vechi l e relaţ i i de caracter matriarhal nu se mai puteau menţine.

De asemenea, credem că in perioada dată, în cond iţi i le specifice unor comun ităţi b ine închegate, d i ntr-un anumit număr de fami l i i , fiecare trăind intr-o locu i nţă deosebită, fi l iaţi a n u se mal socotea pe l i n i e maternă, ci se trecuse la fi l i aţia patri l i n i ară.

1 00

www.cimec.ro

Cap. XI I . MAN I FESTĂRI MAGICO-RELIG IOASE

Materialele descoperite cu pri lej u l săpătur i lor arheologice d e la Radovanu, ca şi observaţi i le făcute asupra celor citeva morm inte fac pos ib i lă reconst itu i rea u nor aspecte d i n manifestări le magico rel igioase ale oameni lor neo l i tic i d i n aşezări le cercetate.

Ne refer im pe de o parte la figuri nele care ogl i ndesc cultu l fert i l i tăţi i ş i la morm i nte care reflectă obicei ur i le funerare ale comun ităţi lor stud iate.

1 . FIGU RIN ELE.

Din punct de vedere metodologie se poate amint i o deosebi re esenţială intre săpă­tur i le obişnu ite făcute pe suprafeţe restrinse d i n cupri nsu l u nor aşezări d i n faza de tran­ziţ ie ş i intre dezvel i rea in intregi me pe o suprafaţă vastă a celor două aşezări de la Radovanu. Pr in săpătur i le d i n pr ima categori e de obiective se pot găsi figur ine izolate, care ne dau o i magine parţială deformată a s i tuaţie i . Prin cercetări le de la Radovanu am fost in măsură să stringem toate figurinele intregi sau fragmentare de pe inti nsul a două aşezări săpate in intregime şi astfel să ne dăm seama de s ituaţ ia ansamb lu lu i , ad ică să cunoaştem toate t i pur i le de figuri ne d i n fiecare aş1:7zare in parte şi cite anume se folo­seau in fiecare d i n ele. Un astfel de calcul n u s-a făcut pînă acum pentru neol it icu l 1 i n sudu l ţări i .

D i n motive p e care n u le cunoaştem, i n aşezări le cercetate numărul figur inelor este foarte mic in comparaţ ie cu acela al locuinţelor şi locui tori lor. Faptul n u credem că este întîmplător, el trebu ie să ogl indească o anumită si tuaţie de fapt. Observaţ ia fi ind pentru moment izolată nu putem trage concl uzi i mai ample.

D in domen i u l plastici i antropomorfe d i spunem doar de 10 figur ine, d intre care 1 întreagă şi 9 fragmentare, descoperite in ambele aşezări . Di ntre e le 9 s-au găs i t in n ivelu l superior şi una in n ivel u l 2. Gruparea lor nivelur i ş i descrierea permi te period izarea lor in cad rul fazei de tranziţie ş i clas ificarea lor t i pologică.

Tn ambele n ivel ur i au fost descoperite numai figurine fem ini ne, redate intr-o si ngură poziţie anume in picioare.

Figurinele din primul nivel:

a) Figurină in pic ioare păstrată in cea mai mare parte. l i l i pseşte doar gitul ş i capu l . Corpul este mai ingust la partea superioară ş i ma i lat la partea i nferioară. Braţele sint redate ca fi ind înti nse lateral, cu antebraţele (scurte ) in sus. Umeri i sint proemi nenţ i . Abdomenu l ş i spatele sînt redate in relief, fără să fie prea proeminente. Picioarele sint alăturate, fără să fie despărţite pri ntr-o l i n i e adîncă. Labele pic ioarelor sint alătu rate, abia marcate.

b ) F igurină fragmentară d i n care s-a păstrat n umai partea i nferioară a corpu l u i ş i p ic ioarele. Abdomenul ş i spatele n u sint prea proeminente. Picioarele sint alăturate. Pe s pate s-a tras o l i n i e despărţitoare a picioarelor. Labele pic ioarelor n u sint redate in rel i ef. F igurina este ornamentată pînă aproape de glezne cu l i n i i i ncizate. Partea de sus a corpu l u i era acoperită cu motive formate din două grupur i de l i n i i i ncizate in u ngh i . U n decor s im i lar era şi pe spate. Tn d reptul abdomenu lu i este redată o fîş ie ma i lată

1 01

www.cimec.ro

in faţă şi mai îngustă spre şold ur i . Această fîş ie n u se cont inuă in spate. Pe partea i nferioară a corpu l u i ş i pe p icioare, pînă mai jos de genunch i , sint trasate citeva l i n i i in s p i rale alăturate in faţă şi trei ovalur i concentrice pe spate. Pe partea i nferioară a p iese i , in faţă ş i in spate, sint citeva sp irale alăturate.

c) Figurină fragmentară s-a păstrat n umai j umătate d i n d reapta (dovadă că unele figur ine se real izau pr in alăturarea a două părţi modelate separat). Li pseşte capul , gitu l p ieptul ş i o parte d i n picioare. Ornamentele sint deosebite. Pe partea d i n faţă este un decor format se pare d i ntr-o sp irală ma i mare cu buclele turt ite şi cu citeva puncte. Partea i nferioară era acoperită cu un decor de l imitat pr in cite o l i n i e incizată orizontală in d reptu l mi j locu l u i ş i o alta deasupra genunchi lor. Această fîş ie este ornamentată cu o serie de sp irale îmbucate, trasate cu grijă, avind spre margine, d i n loc in loc, cite u n cerc m ic. Aproximativ i n dreptul gen unchi lor este o altă fîş ie ornamentală acoperită cu sp i rale alăturate mărgin ite şi e le cu puncte.

d) Căpşorul şi gitu l une i figur ine care are o formă specifică şi probabi l o mască pe faţă. Privit de sus capu l are formă rombică mai ascuţită in faţă. Creştetul este bom­bat puţ in . Nasu l nu este redat. ln d reptul och i lor este cite o l i n ie orizontală, fiecare prevăzută, la capătu l d i n spre urech i , cu cite un cerculeţ. Pe partea superioară a gitu lu i sint două l i n i i in val larg. Restul gitu l u i , n umai in faţă, este ornamentat cu două l i n i i formind un fel de X neregulat (avind deasupra ş i dedesubt cite un cerc mic ) care reflec­tă, probabi l , n işte podoabe fem in i ne purtate la git. Pe spate, se observă virfu l unor l i n i i in unghi , s igur redind capătu l de sus al une i "piese" de ţesătură de formă tr iun­gh iu lară.

Fragmentul descr is reprezi ntă căpşorul unei figur ine d i n seria celor descri se la punctu l a ).

e ) Dintr-o figurină s-a păstrat numai bustul fără cap şi fără mii n i . Partea i nferi­oară a gîtu lu i este proporţional de lată, ornamentat in faţă cu o l i n i e in unghi (cu virful in jos ), redind, desigur, un ş i rag sau o altă podoabă s im i lară femin ină. Ornamentele de pe corp sint : in faţă cite tre i l i n i i paralele laterale obl ice, iar deasupra lor, in d reptul sin i lor, un ornament i nclzat neclar, cu punct pe ungh i . Mai jos este redat un romb i ncizat, cu punct pe mi j loc. Pe spate este înfăţişată numai o fîş ie ornamentală, de l imitată pr in două l i n i i orizontale, mărgi n i nd un romb neregu lat (cu punct pe mi j loc ) şi o l i n i e obl ică, alături s pre stinga.

f) Figurină aproape întreagă descoperită pr intre bulgări i de l i p itură arsă ai locuinţei nr. 9. La dezve l i re a fost ati nsă la cap. S-a constatat atunci că este fragi lă şi că a fost l ucrată astfel : in pr imul rind a fost modelat capul ş i corpu l plat d i n lut cu rat, apoi rel i efu l obrazu l u i şi corpu lu i au fost real izate cu lut amestecat, se pare, cu pleavă. Stratu l cores­punzător se desprinde uşor de pe "mi ez" Tocmai d i n această cauză, faţa s-a măcinat rămînînd o suprafaţă plană. Capu l are forma aproximativă de c iupercă, fi ind puţin lăţit, in spate şi lateral. Gitu l este masiv. Braţele sint arătate ca fi ind întinse lateral ş i îndoite (d i n coate ) , in sus, in poziţ ie de rugă. Corpul este mai ingust la partea superioară ş i mai lat la cea i nferioară. Pe partea d in faţă sint apl icaţi sin i i micuţi ş i abdomenul proe­minent. Spatele, pînă mai jos de brîu, este ca un plan drept. F igurina prezi ntă steato­pigie moderată. Picioarele sint ci l i ndrice masive modelate separat. Sint i nd icate labele­picioarelor, pr in cite o pre lungire in faţă. Prin mic i proem inenţe sint înfăţişate gleznele. F igurina este neornamentată, dar se observă că suprafaţa e i a fost vopsită, in intregime cu o cu loare gălbu ie, pe care este posi b i l să fie avut ornamente pictate.

g) Fragment de figurină d i n care s-a păstrat numai partea d i n m i j loc, abdomenu l şi şo l d u ri le puţin lărgite lateral, i n unghi . Figurina este neornamentată.

h ) Un alt fragment de figur ină d i n aceeaşi parte a corpu l u i puternic sti l i zată şi neornamentată.

1 02

www.cimec.ro

· ­�N o • 'Slm .

.

-.

Lf"l

1 03

.... :; Oi > ·c: "'

:c "' .. .. ... "' CII

-.:1 CII "'

·c: ·e CII -

E ..c: QJ

-.1

E ., c r::: E .Q .. ""

www.cimec.ro

i ) Un picioruş mas iv scurt al unei figuri ne. Laba picioru l u i este redată pr in îngro­şarea porţi un i i i nferioare şi pr in crestături le, care despart degetele.

Din datele prezentate despre figurinele păstrate mai intregi rezultă că oamen i i d i n etapa corespunzătoare aşezări i nivelu l u i 1 a u folos i t numai figur ine fem in ine, toate in p icioare. Ele sint de două t i puri :

a) de d i mens i un i mai mici , cu cap mic, git prelung, umeri proeminenţi , braţele înti nse lateral ş i îndoite d i n coate in sus, cu partea i nfer ioară a corpu l u i lăţită şi picioarele relativ scurte. Aceste figur ine sint bogat ornamentate cu l i n i i i ncizate, in spirală ş i cu puncte, i ncrustate cu materie albă.

Analogi i le cele mai apropiate se cunosc la Vidra 1•

b ) de d imens i un i mai mari , cu capul bombat, cu git scurt, cu braţele înti nse lateral şi îndoite d i n coate in sus, cu partea inferioară a corpulu i lăţită, picioarele alătu rate. E le nu au decor i ncizat, dar este pos ib i l să fi avut decor pictat, pe un fond gal ben.

Din nivelul 2 cunoaştem un s ingur fragment de figurină. S-a păstrat numai j ună­tatea de jos.

S-au păstrat nu mai picioarele masive alătu rate. Toate p iesele descrise reflectă cultul fert i l i tăţi i , existent la toate comun ităţi le neoli­

t ice de pe teritori u l ţăr i i noastre. Cult ogl ind i t in majori tatea aşezări lor, prin d i ferite t i pur i de figurine femin ine (reprezentînd femei t i nere, unele gravide ).

b. Figurinele zoomorfe sînt foarte rare in cad rul complexu lu i stud iat. O astfel de p iesă (descoperită in 1971 ) reda un animal scund, gras, cu capul , picioarele ş i coada rupte. Probabi l înfăţişa un porc. Astfel de figurine ogl indesc şi ele cultul ferti l ităţ i i .

2 . RITUL FUNERAR Tn cursul săpături lor arheologice de la Radovanu s-a pus şi problema cunoaşteri i

r itu lu i funerar d i n faza de tranziţie. Săpături le d i n 1 962 ne-au permis dezvel i rea în întregime a aşezări i niv. 1 , tot

atunci ne-am pus problema, unde se află necropolele celor patru aşezări . Anal iza topo­grafică a zonei , precum şi datel e de ord in entografic referi toare la popu laţi i slab dezvol­tate, ne-au permis să presupunem că necropola se află, undeva in preajmă, la vest de şanţul de apărare, pe terasa înaltă. S-au săpat o serie de şanţuri î n ş i r, de a l ungul unei fişi i de teren, unind valea Lacu Porcu lu i ş i valea (fără nume ) de la nord de aşezare. Tn porţ i unea de la nord vest de acestea s-au găs it primele mormi nte. Acolo se afla una d i n necropole. De-a l ungul an i lor, in aceeaşi zonă, s-au săpat o serie de alte şanţuri in care s-au mai descoperit mormi nte de adulţi ş i de copi i , in poziţie chi rcită, pe o parte, majoritatea fără inventar funerar. De asemenea, in cursul săpături lor d i n cuprinsul aşezăr i i , intre locuinţe ş i in preajma lor, s-au dezve l i t schelete de copi laş i . Pînă in prezent, in cad rul complexu l u i neol it ic de la Radovanu s-au descoperit 26 mormi nte, de adulţi ş i copi i .

Pentru exempl ificare, in cele ce urmează, prezentăm amănunţi t (d i n l i psă de spaţi u ) n umai pr imele c inci schelete descoperite in 1 962 :

Mormintul 1 : Gropa n u a putut fi de l imitată, deoarece scheletul zăcea in pămînt de culoare cafenie desch i să in care a fost săpată şi cu care a fost umplută groapa. Scheletul se afla la 0,82 m adincime faţă de nivelul actual al solu lu i . Era de adult, probab i l de femeie, in poziţ ie ch i rcită pe partea stingă, cu crani u l orientat spre ESE 93 °. Cran iu l era sfărîmat in bucăţele. O parte d in calota craniană l i psea. Nu s-a găs it n ic i mand ibula. Tn d reptul e i se aflau cîţiva d inţi foarte tociţ i . Din restu l scheletu lu i s-au păstrat numai oasele membrelor şi acelea foarte fragmentare. Ţl nind seama de porţ iun i le păstrate d i n oasele miini lor, rezultă că e le erau îndoite d in coate ş i aşezate cu palmele la ci rca 0,1 0 m d istanţă in d reptul obrazulu i . Picioarele au fost puternic indoite d i n genunch i , aşa fel că t lbl i le au aj uns paralele cu femurul d rept, ind ic iu că înainte de a fi depus fn groapl,

1 04

www.cimec.ro

5 o 5

1 ; : . � _ ,

� - - 1 - - . 1, ' 1 ' ' '

2

1 1

......... _,.._. ....... ' .... .. .. _ , , ," ) 6

Fig. 49 Figurine femin ine de lut ars : 3, 5-7 = nive lu l 2 ; 1 , 4 = nivelul 3 ; 2 = passim.

Abb. 49 Weibliche Figurinen aus gebranntem Lehm: 3, 5-7 = Stufe 2 ; 1 , 4 = Stu(e 3; 2 = passim.

1 05

www.cimec.ro

...... o a-

0t $ n1•

L -'-....L....--L---L----'

o so l---�--�--�--��

f UI�

:z .. w

o �to

Fig. 50 Unele schelete d in mormintele neol it ice d i n complexul de la Radovanu.

Abb. 50 Skelette aus den neo/itischen Grăbern von Radovanu.

www.cimec.ro

cadavru l a fost legat strins. Mormintu l n u a avut i nventar. ln preajma scheletu lu l s-au găs it doar citeva bucăţele de l i pitură arsă, semn că pe acel loc au existat unele urme slabe d e locui re, deranjate cu pr i le ju l săpări i şi astupări i gropi i mormîntu l u i .

Mormintul 2 . Groapa nu a putut fi de l im itată. Schelet de copi l m i c (i nfans 1 ) zăcea la 0,73 m adincime, in pămînt de culoare cafenie deschisă. S-au păstrat numai o parte d i n oase. Scheletul era chircit pe partea stingă, cu craniu l ori entat pe d i recţ ia ENE 68°. Cran iu l era spart in fragmente n u meroase. Cea mal mare parte l i pseşte, fi ind măcinată in sol. Pe loc a rămas numai partea occip itală. ln preajma cran iu l u i se observă citeva frînturi de coaste. D in oasele l ungi ale miin i lor n u s-a păstrat nici unu l . Cele cfteva fragmente d i n oasele l ungi ale picioarelor ind ică poziţia ch ircită moderată a scheletu l u i . Mormintu l n u a avut i nventar.

Mormintul 3 . Groapa nu a putut fi de l imitată. Schelet de adolescent descoperit in şanţu l 8 0 3 - 4. Zăcea la baza stratul u i de pămînt de culoare cafenie deschisă la 0,81 m ad. Scheletul era ch i rcit foarte accentuat, pe partea stingă. Toate oasele l ungi de la mii n i ş i de la picioare erau paralele, dovadă că după moarte cel decedat a fost legat strins. Subl i niem şi faptul că a fost depus in groapă cu faţa in Jos. Cran i u l s-a păstrat d estul de b ine pe loc, deş i este spart in numeroase bucăţele. Coastele sint păstrate bine, cu partea dorsală in sus. Femurele şi t ib i i l e erau sub corp parale le intre ele. Din oasele bazinu l u i s-a păstrat un fragment. Laba picioru lu i sting era înt insă forţat ln pre lun­gi rea t ib ie i . Mormintul n u a avut inventar.

Mormintul 4. Din acest mormint s-au descoperit in şanţul 8 D 2 numai citeva fragmente izolate de cran iu . Este pos ibi l ca restul scheletu lu i In situ să se afle undeva Tn I med iata vecinătate. Nu am avut pos ibi l i tatea să-I căutăm.

Mormintul 5. Groapa nu a putut fi del im itată. Schelet de adult probabi l de femeie, descoperit la 0,87 m adincime, ch ircit moderat pe partea stingă. Zăcea la baza stratu lu l de pămînt de culoare cafenie desch isă. Scheletul avea oasele in stare de conservare destu l de bună. Era orientat cu cran i u l spre ENE 87°. Cran i u l a fost spart in mai multe bucăţi . S-a păstrat ş i osul nasal. Mand i bula este graci lă. Se pare, că este vorba de un i nd ivid bătrîn căruia fi i nd încă in viaţă i-au căzut majoritatea d i nţ i lor de pe mand i bu lă, iar apoi alveolele dentare s-au obturat. Mai sint pe loc o serie de d inţi (inclusiv un i ncis iv ) pe maxllarul superior. Ca de obicei , toţi aceşti d inţi sint tociţi putern ic. Scheletul are oasele l ungi ale miin i i d repte îndoite din cot şi aşezate cu palma pe cran i u in d reptul urech i i . Mina stingă a fost întinsă in l ungul corpu lu i şi pusă cu palma lîngă femuru l drept, la mică d i stanţă de genunch i . S-au păstrat şi citeva vertebre pe una d i n ele se observă in l ungul margin i i superioare, o serie de excrescenţe mici , doved ind că femeia a suferit de o boală a coloanei vertebrale. Femurul d rept formează unghi drept cu coloana verte­brală, Iar cel sting un ungh i de c irca 45°. Labele picioarelor erau suprapuse, in poziţie normală. fn groapa mormintu lu i nu s-a găsit n ici un obiect in afară de un ciob mic d i n epoca neol i t ică.

•

Cu tot numărul red us al morm intelor cercetate, sintem in măsură, să precizam obicei ur i le funerare princi pale ale membri lor unei comunităţ i d i n faza de tranziţi e la cultura Gumcln iţa. Dacă avem in vedere că intr-una d i n gropi s-au găs it bucăţele de l i pi­tură arsă, este de presupus că grupul de morminte se leagă de una d i n u lt imele aşezări .

Gropi le mormintelor n u au putut fi del im itate d i n cauza culori i pămîntu l u i . E le au fost săpate in pămînt de cu loare cafenie deschisă şi au fost astupate cu acelaşi fel de pămînt. Se poate însă arăta că, prin asemănare cu mormintu l d in aceeaşi fază de la Izvoa­rele (aflat la c irca 12 km d istanţă ), şi gropi le mormintelor de la Radovanu au avut forma ovală sau aproape rectangu lară cu colţur i le rotunjite. Dimens iun i le gropi lor erau in

1 07

www.cimec.ro

funcţie de înălţimea cel u i decedat, dacă era cop i l i se săpa o groapă mică, dacă era adu lt o groapă mai mare. Remarcăm că grop i le aveau o adincime apropiată. D in calcu lu l făcut asupra adincimi i gropi lor rezultă că adincimea med ie era de 0,81 m , faţă de nivelu l actual a l sol u l u i d i n j ur. Semnalăm însă că, i n porţ iunea respectivă, terenu l este puţ in in pantă ş i de aceea este pos ib i l ca, in real i tate, adincimea i n iţială a gropi lor să fi fost mai mare, dar d in cauza munci lor agricole, terenu l să fi devenit mai afinat ş i să fi fost spălat de ape, pe o anumită grosime. Menţionăm că nu se constată o deosebire in privinţa adinc im i i intre mormintele de cop i i ş i cele de adulţ i . Numărul redus de morminte n u permite să aflăm dacă înmormîntări le s e făceau p e fam i l i i sau i n funcţ ie de alte criteri i . Pentru moment este clar că mormi ntele de copi i sint i ntercalate intre acelea de adulţ i .

Datele prezentate dovedesc că membri i comun ităţi lor practicau n umai r itu l i n h uma­ţ ie i , in poziţie chi rcită, pe partea stingă, mai rar, pe d reapta. Chirci rea este d iferită intre moderată şi accentuată. Atit una cit ş i cealaltă, se as igurau prin legarea cadavru l u i . Acest procedeu este s igur pentru ch irci rea accentuată .Prin analogie cu obicei ur i le unor comun i tăţi cercetate de etnografi, se mai poate. spune că după legare cadavru! era i ntrod us intr-un fel de sac şi de-abia după aceea era inmormintat. De regu lă, depunerea in groapă se făcea cu grijă, dar in unele cazur i , mai ales, la cadavrele (ch ircite accentuat ), legate mai strins, se intimpla ca in loc să fie aşezate pe o parte erau puse cu faţa in jos. Gropi le au fost săpate aşa fel ca morţ i i să poată fi orientaţi in cazul celor ch i rciţ i pe stinga cu capu l pe o d i recţie apropiată de est i ar ce i ch i rciţi pe dreapta spre SV. Variabi l i tatea orientăr i i intre cele patru schelete este mică fi ind de numai 34° (m.1 = ESE 93° m . 2 = ENE 68° m .3 = ESE 1 02° m.4 = ENE 87° ) cu o d iferenţă faţă de Est de numai + 22° ş i +12°. Observaţia, pare, să i nd ice faptul că înmormîntări le se făceau d im ineaţa la răsăr itu l soarel u i .

Dintre cele patru schelete trei prezintă o poziţ ie obişnu ită scheletelor d i n perioada dată, ad ică miin i le lor sint aşezate cu palmele in dreptul obrazu lu i . Unu l d i ntre schelete (m.S ) prezintă însă o deosebire remarcabi lă. Prin poziţia mii n i lor : una întinsă in l ungul corpu l u i ş i a lta cu palma pe crani u , e le se aseamănă cu unele d i ntre scheletele aparţi­nînd fazei Vidra a culturi i Boi an. Mormintul ami nt it de la Radovanu aparţ ine şi el fie fazei Vidra (de altfel reprezentată prin slabe urme de locu ire la baza depuneri lor arheo­logice ), fie tot fazei de tranziţie, poziţia mii n i lor reflectind, in acest caz, o trad iţ ie d i n faza mai veche. Răspunsul l a problemă încă n u poate fi dat, deoarece cele două eventuale seri i de i nd ivizi , au aparţ i nut ambele din punct de vedere antropologie t i pu l u i med ite­ranean. Problema va putea fi rezolvată doar atunci cind se vor face săpături ample in cad rul necropolei ş i cind eventual se vor descoperi suprapuneri de morminte cu schelete avind miin i le in poziţi i d i feri te.

Regretăm că nu sintem in măsură să prezentăm datele d i n domen i u l antropologie ! , care ne i nteresează d in punct de vedere istoric, dar pentru grupul de schelete de la Rado­vanu, nu am pr imit încă de la antropologi datele necesare.

Din seria de 26 mormi nte, n umai trei au avut inventar funerar modest şi an ume : la un schelet de cop i l s-au găs i t mai mu lte mărgele d i n coch i l i i de Denta/ium, la unu l de ad uit se afla o piesă de s i lex ş i la un al trei lea (aflat in poziţ ie cu totu l nefirească ) s-a pus intre humerusul şi antebraţu l drept, un văscior bi troncon ic mic.

Inventarul funerar foarte redus n u poate provoca indoie l i in privi nţa datăr i i grupu lu i de morm inte stud iat, dacă avem in vedere poziţia topografică a mormintelor, analogia apropiată de la Izvoarele, ca ş i l i psa oricăror restur i de locu lre mai tirzi i (de ex. d i n epoca bronzu l u i ) i n veci nătate. ln consecinţă, seria de morminte descoperite dateaz� d i n faza de tranziţ ie de la cultura Boian la cultura Gumelniţa.

1 08

www.cimec.ro

Cap. XI I I . CONCLUZI I

lntre aşezări le neol it ice d i n sud estu l ţări i noastre cercetate in intregime, complexul de la Radovanu ocupă un loc de seamă, prin aceea că toate cele· patru aşezări suprapuse datează d i n d i ferite etape ale aceleiaşi faze şi astfel permit compararea ş i anal izarea datelor referi toare la fiecare in parte şi cele privi toare la ansamblu .

Li psa datelor precise de pînă acum despre locui nţele aşezări i corespunzătoare n ive­l u l u i celu i mai vechi (4 ) de la Radovanu ne obl igă să incepem analiza şi i nterpretarea noastră cu aşezarea corespunzătoare nivel u l u i 3. Aceasta este alcătu ită d i n 2 locuinţe de suprafaţă alăturate, de durată, d ispuse intr-un s ingur ş i r. Materialele arheologice adu­nate d i n stratu l de pămînt al n ivel u lu i sint reprezentate pe lîngă un număr apreciabi l de fragmente ceramice şi prin numeroase oase de animale domestice, in principal, oase de bovi ne, de porc şi de ovicaprine, ca şi pr in multe bucăţi mari de l i p itură arsă la roşu extrem de numeroase urme de paie d e cereale, pr in rişniţe intregi sau fragmentare ş i chiar pr in boabe de griu carbonizate. Toate acestea dovedesc că acei oameni d in vechime practicau o activitate economică mixtă de cultivatori de griu, (afl lndu-se, după toate probabi l i tăţi le, intr-un stad i u i ncipient de practicare a agricu lturi i cu un fel de aratru cu tracţi une animală ) ş i de crescători de animale domestice (in preajma aşezări lor intr-un număr relat iv red us, n u in turmă ) . Caracterele menţionate sint specifice unei populaţ i i aflate intr-un proces avansat de viaţă sedentară. Tn acelaşi sens pledează ş i observaţia că n umărul oaselor de animale sălbatice este procentual mu lt mai redus decit al ani malelor domestice. Ami nt im doar citeva cifre anume oasele de animale domestice in cele patru n ivel u ri reprezintă un procentaj intre 60 ş i 80% din total.

Numărul redus al locuinţelor aşezări i nivel u l u i 3 reflectă numărul relativ redus al membri lor comun ităţi i , i nd icind faptu l că d i n punct de vedere cantitativ recoltele de griu erau încă reduse şi că terenur i le d e inti ndere nu prea mare, fi ind cult ivate un ş i r d e an i c u aceleaşi plante treptat secătuiau ş i recoltele deveneau i nsuficiente, ne putind asigura h rana necesară tuturor membri lor comunităţi i şi de aceea, după aproximativ două decen i i , aşezări le erau părăsite ş i comunitatea se muta i n alt loc.

Cu trecerea t impu lu i , se constată că in aşezarea corespunzătoare nivelu l u i 2, numărul locuinţelor a fost de şase ori mai mare ca in aşezarea precedentă ş i că, prin urmare, şi n umărul membri lor comun ităţi lor, d i n acea perioadă, d i n zona dată, a fost mai mare, desigur ca o consecinţă a unor progrese real izate, in principal, in cult ivarea plantelor. Tn cond iţi i le date, locu inţele erau tot de suprafaţă, dar sint puţin mai mari şi mal sol ide, in privi nţa constru i r i i pereţi lor, platformei de lut şi a cuptoru lu i . Cantitatea de materiale arheologice este şi ea mai mare ş i evident ogl i ndeşte o dăinu i re mai îndelungată a aşezăr i i , i n cond iţi i le in care ocupaţi i le principale au rămas aceleaş i .

U lt ima aşezare era alcătuită aproximat iv d i ntr-un n umăr s im i lar de locu i nţe de suprafaţă construite la fel ca ş i i n n ivel u l precedent, deci numărul membri lor comuni. tăţi lor s-a menţ inut aproximativ acelaş i . Membri i comunităţi i cont in uau să se ocupe cu agricultura i nc ip ientă şi cu creşterea vitelor, ocupaţi i , care constituiau temei u l modu lu i de trai sedentar a l comunităţi i amintite.

1 09

www.cimec.ro

In ansamblu deci cele patru aşezări, d i n faza de tranziţi e de la cultura Balan l a cultura Gumelniţa, stud i ate la Radovanu, cu toate elementele lor constitutive, reflectă procesul cont inuu de trecere tot mai accentuată la viaţa sedentară.

Acele colectivi tăţi practicau o economie mixtă bazată pe practicarea unei agricul­turi i ncl p iente cu folosi rea - după toate probabi l i tăţi le - a aratru l u i cu tracţiune animală şi pe creşterea animalelor domestice, pe scară redusă (cu predom inarea bovi nelor şi cu creşterea unui n umăr tot mai mare de porci ) Celelalte ocupaţi i de procurare a hranei cum erau vînătoarea, pescu itu l ş i culesul const itu iau indeletnic ir i secundare.

ln privi nţa uneltelor de si lex se cuvine subl in iat faptul că, in perioada dată, s-a intensificat procesul d� special izare in prelucrarea acestei roci , ceea ce este ogl i nd i t pr in t i pizarea uneltelor ş i pr in apariţia unor piese deosebite (ne referi m de ex. l a virfu l de su l iţă ) greu de real izat de o persoană nepricepută.

O s i tuaţie asemănătoare este reflectată prin numărul apreciabi 1 de unelte de piatră şlefu i tă, l ucrate d i n roci vu lcanice, dure. Presupunem că o mare parte din acele unelte erau l ucrate in atel iere special izate, s i tuate undeva in preajma zăcămi ntelor de astfel de roci şi apoi erau transmise gata făcute la d i stanţe destul de mari de ord i nu l zeci lor de ki lometri altor comunităţ i .

Am vrea să scoatem in evidenţă faptul că aprovizionarea cu mater i i le prime necesare real izări i uneltelor ş i pentru alte act ivi tăţi era făcută in cazu l aşezări lor stud iate numai d i n zona de răspînd i re a comunităţi lor d i n faza de tranziţ ie la cultura Gumelniţa, (des igur inrudite - Ne gind i m la d i feritele t ipur i de s i lex de cal itate, care se obţineau de la sud de Dunăre, iar roci le vulcanice d in apropi erea Carpaţi lor Merid ional i ).

Ceramica este elementul pri nci pal şi defin itori u pentru complexul neol it ic de la Radovanu, ca şi pentru orice altă aşezare neol i t i că.

După cum se şt i e , in evoluţ ia ceramici i , d i n cursu 1 epoci neol i t ice, sint anumite elemente specifice, care permi t plasarea unui sau altu i obiectiv intr-o perioadă sau alta d i n ansamblu l epoci i .

Dacă avem în vedere compoziţia pastei ceramice ( l u t amestecat cu cioburi p i sate mărunt ) folos ite la modelarea vaselor de l ut de la Radovanu , atunci obiect ivul se plasează, în ch i p normal , în a doua parte a evoluţ ie i neol it icu l u i d i n sud ul ţări i noastre, cînd eera­mica este caracterizată, în ansamb lu , prin astfel de compoziţ ie a pastei . Ţi nînd însă seama de întreaga arie de răspînd i re a comuni tăţi lor fazei de tranziţ ie observăm că, în spre margi nea de nord vest a acestui areal, în zona lpoteşt i , în aceeaşi perioadă, a fost între­bu inţată şi pastă amestecată cu mu ltă pleavă. Pri n urmare, la nord de Dunăre, în aceeaşi vreme, in două zone deosebi te, comun ităţ i le strîns înrud ite ale fazei intrebuinţau două feluri de pastă. Am ţ inut să sub l in iem acest ;omănunt semnificativ, de ord i n tehnic, deoa­rece el poate să constitu ie unu l d i ntre i nd ici i cu privi re la deosebi ri de apartenenţă gentl­l ică sau tri bală, în cad rul mare lu i grup de comuni tăţi ale fazei stud iate. Evident pentru a aj unge la o concl uzie i storică fermă, din acest punct de vedere, trebuie să avem în vedere tot ansamblu l de elemente constitutive ale culturi i materiale şi spi rituale.

Cont inuînd anal iza noastră în domen i u l ceram ici i vom constata că în cadrul ei se menţi n (in toate cele patru aşezări ) , aproape nesch imbate, o seri e de forme de vase specifice olări ei culturi i Boian. Di ntre ele vom amint i cîteva. Avem in vedere vasele cu corpu l c i l i ndric, prevăzute de-a l ungul margi n i i cu un prag de spri j i n . Gitu l fi ind real izat d i ntr-o fîş ie de lut apl icată în i nterior s;.u pr in îngroşarea perete lu i vasu lu i . La această serie sînt caracteristice picioarele tot de formă ci l i ndrică sau tronconică. Pentru astfel de vase erau modelate anume capace masive, cu partea de sus în formă de calotă sferică şi partea i nferioară c i l ind rică, cu un d iametru corespunzător d iametru lu i vaselor ami ntite. Sem nalăm şi vasele mari c u corpu l ci l i n d r i c ş i partea i nferioară tronconică, e le serveau la păstrarea rezervelor de h rană. N u poate fi trecută cu vederea scria vaselor de uz

1 1 o

www.cimec.ro

comun in formă de borcan (cu pereţi i arcu iţi ) sau a celor in formă de pară, cu corpu l putern ic bombat. În toate cele patru aşezări , s-au găs it destul d e mu lte fragmente d i n suporturi specifice, paralel i pi ped ice (a căror serie incepe de la sfîrşi tul fazei G iu leşti a cultur i i Boian şi se incheie cu faza de tranziţi e la cultura Gumeln iţa ). Toate formele descrise si nt de trad iţie Boian , cum este de altfel şi o bună parte din d ecoru l vaselor de la Radovanu . Î n cazu l vaselor de uz comun , in domen iu l ornamentării am i ntim ca element comun de trad iţ ie mai veche, briul alveolar, intrerupt adesea pri n proem i nenţe s imple sau duble, barboti na s implă neorganizată ş i virc i le regulate vert icale, obl ice sau arcuite, trasate cu degetele pe pasta încă moale a vaselor.

Trad iţia principală, păstrată in ceramica de cal itate, moştenită de la pu rtători i cultur i i Bolan, se manifestă in decorul real izat pr in excizie, ad ică pr in scobi rea l u i in pasta moale a vasu lu i . Decorul a fost întrebu inţat, foarte t imid , încă d i n pr ima fază Bol i nti neanu a culturi i Bolan, s-a menţinut şi a evoluat d in pl i n in cursu l fazelor Giu leşti ş i Vid ra, fi ind apoi folosit, in cont inuare, in faza de tranziţie in toate cele patru aşezări de la Rado­vanu şi fi ind t ransm is, puţ in modificat (datorită evol uţiei fi reşti) in cont inuare, p ri n trad i­ţ ie, ceram ici i comun ităţi lor culturi i Gumeln iţa. V�sele cu decor excizat, p ropriu zis, fi ind documentate numai in cursu l cultur i i Boian . I n consecinţă, aşezări le stud iate d i n acest punct de vedere s e plasează la sfîrşitu l perioadei de folos i re a decoru lu i excizat ş i l ncrustat c u materie calcaroasă, albă.

Paralel cu procesu l de trecere tot mai accentuată de la viaţa semi-stabi lă la modu l de trai sedentar s-au p rod us, in cursul epoc i i neol it ice, unele sch imbări ş i in gama formelor de vase de l ut ars. Faptul , după toate probabi l ităţi le, rdlectă anumite mod ificări in mod u l de a l imentare al acelor oameni in ceea ce priveşte prepararea hranei şi consumarea ei. În toată zona d i n sud estu l ţări i noastre, locuită de comun ităţi le fazei de tranziţie, se observă că, incetu l cu incetul , oameni i au inceput să renunţe la o parte d intre formele de vase trad iţionale inalte ş i ad inci , începînd să prefere, tot mai mu lt, vasele mai scunde cu desch idere largă, de tipul castroanelor. Această mod ificare se poate u rmări, cu toată claritatea, in evoluţia unei forme de vas d i n pastă fină d i n faza de tranziţie. Este vorba de un vas care a avut la început corpul c i l i nd ric buza scundă şi partea i nferioară tron­conică. Treptat partea de mi j loc c i l i nd rică s-a ingustat tot mai mu lt aju ngînd să ai bă, în cele d i n urmă, forma unu i colac. De asemenea, marginea s-a m icşorat, iar d iametru ! a crescut destu l de mu lt.

Vasele de t ipu l castronu l u i şi mai tirz iu în formă de strach i nă scundă, cu d i ametru ! mare, vor fi formele ceram ice specifice pentru fazele evoluate ale culturi i Gumeln iţa.

Se poate spune că, încă de la începutu l fazei de tranziţie, in domen iu l ceram ici l îş i fac apariţia unele elemente care p revestesc începutur i le cu lturi i Gumeln iţa. Tocmai d i n această cauză am socotit că este fi resc ca faza respectivă şi fie num ită aşa, faza d e tranziţi e fi ind caracterizată la Început pr in predomi narea în domen i u l ceram ici i (şi î n altele) a elementelor de t i p Boian, i ar /a sfîrşit pr in predominarea celor de t i p Gumeln iţa.

Contin uind seria elementelor, care se manifestă încă d i n faza de tranziţie, semna­lăm apariţia suportur i lor ci l i nd rice scunde, in formă de colac, cu margi n i l e îngroşate.

S-au menţi� ut în uz, la începutu l cu ltu ri i Gumeln i ţa propr iu zise şi unele vase cu corpul c i l i nd ric. I n cursu l fazei de tranziţi e, la inceput ele au fost ornamentate pr in excizie şi i ncrustare, către sfîrş itu l fazei, deş i motivele ornamentale au rămas aceleaş i , cu incetul s-a renunţat la rea l izarea decoru lu i scobit, care necesita mu lt t imp şi atenţie, adoptînd u-se, in sch imb, două s i steme d i ferite ş i anume decoru l care urma să fie cruţat, ad ică benzi le înguste, erau fie del im itate pr in l i n i i i nc izate paralele, fie se apl icau pe peretele încă moale al vaselor, fîş i i subţir i de lut, se de l im itau şi se netezeau, aşa fel ca să semene cu benz i le cruţ�te, propriu zise, .d upă c

.ar

.e �uprafaţa lor era l ustru ită cu grijă. i n continuare por­

ţ lumle d e d ecor scob1te ma1 mamte erau doar crestate superficial, cu un i nstrument

1 1 1

www.cimec.ro

ascuţit, formindu-se reţele neregu late de l i n i i făcute special pentru a fixa cu loarea albă sau albă gălbuie cu care se acopereau apoi toate porţi un i l e astfel p regătite, d intre ben­z i le "cruţate". Rezultatu l ornamental rămînea acelaşi n umai că realizarea l u i era mal s implă ş i mu lt mai rapidă.

Capacele mari i n formă de calotă sferică, cu partea i nferioară c i l i nd rică d i n faza de tran

_ziţie au fost transmise ş i pr imelor faze a le cultu ri i Gumeln iţa. S-a prod us totuşi o

m ica transformare (bombarea mai accentuată a calotei) şi s impl ificarea decoru lu i .

• Un t imp n u prea îndelungat, probab i l încă de la sfîrşitu l fazei Vid ra şi s igur de la

mceputu l fazei de tranziţie s-a folos i t decorul p ictat cu d iferite cu lori . Fragmentele cera­m ice găs ite la Radovanu au făcut parte d i ntr-un vas cu corp c i l i nd ric, cu decor excizat la exterior şi cu decor p ictat în i nterior. Fond u l a fost real izat cu culoare albă, pe care s-au pictat motive o rnamentale cu cu loare roşie. Culori le folos i te sînt prăfoase şi se des­prind uşor de pe peretele vasu lu i , dovadă că ornamentarea s-a făcut după o primă ardere. Un astfel de decor, des igur cu motive deosebite, s-a menţinut ş i la începutul cu ltur i i Gumeln iţa.

Ceramica acestei culturi are d rept caracteristică princi pală definitorie decorul pictat cu grafit. O vreme s-a considerat că el apare încă de la sfîrşitul fazei Vidra a cultur i i Bolan. După un t imp s-a renunţat la părerea amintită, deş i credem că nu este exclus ca astfel de ornamente să existe ş i pe vasele acele i faze, dacă avem în vedere contactele d i recte evidente cu comunităţl le culturi i Mariţa de la sud de Balcani , unde se folosea destul de I ntens decorul p ictat cu grafit.

Un astfel de decor, pe scară nu prea largă, s-a folos it, s igur, pe vasele de lut ars încă de la începutul fazei de tranziţie şi apoi s-a menţinut in uz pînă spre sfîrşitu l cu ltu ri i Gumeln lţa. Ca şi decorul pictat cu culori "crude" , tot aşa şi acela p ictat cu g rafit, la inceput s-a întrebuinţat în asociere, pe acelaşi vas, cu decorul excizat. Astfel, pe vasele mari c i l ind rice, suprafaţa era acoperită cu decor excizat, în t imp ce n umai gîtul, îngust sau mal înalt, era împodobit cu decor pictat cu grafit. Treptat însă pe o serie de vase d i n pastă fină (cu porţ iunea de mi j loc c i l ind rică îngustă) d i n faza de tranziţie, s-au real izat numai ornamente geometrice p ictate cu grafit.

Am ţ inut să sub l in iem cîteva d i ntre pr inc ipalele elemente pentru a se putea înţelege, mal uşor, legătura strînsă care a existat şi in acest domeniu , manifestare i mportantă a cu ltu r i i materiale între cu ltura Bolan, faza de t ranziţie ş i cultura Gumeln iţa.

in p rivinţa studlerl i t ipu lu i de aşezare, in cad ru l complexu lu i de la Radovanu, se cuvine să reamint im că, pr in săparea I ntegral ă a aşezări i corespunzătoare n ivelu lu i supe­rior, s-a realizat pentru pr ima oară in sud u l ţări i noastre o astfel de cercetare, pr in care s-a obţ inut, in cond iţi i favorabi le specifice, plan u l general al staţ lun i i , ceea ce ne-a per­mis anal iza l u i ş i i nterpretarea Istorică, social-economică şi demografică.

Continuarea lucrări lor d i n cad ru l complexu l u i a făcut pos ib i lă dezvel i rea restu ri lor tuturor locuinţelor ş i d i n a doua aşezare de pe acelaşi loc, prin u rmare, real izarea cel u i de al doi lea p lan general. O astfel de cercetare se real izează pentru pr ima oară in ţara noastră, ceea ce creează obiectivu l u i nostru arheologic o importanţă nu n umai repub l i­cană, el şi eu ropeană.

Del i mi tarea mai p recisă in 1 975 a intinderi i suprafeţei acoperite cu resturi le locu in­ţelor d i n aşezarea corespunzătoare nivel u l u i 3, ca şi cercetarea unei mari părţi d i n supra­faţa aşezări i n ivelu l u i 4, fac să crească ş i mal mu lt_ i mportanţa

_şti i nţific�. a co�p

.lexu l u l�

aceasta cu atit mal mu lt, cu cît este vorba de aşezarl le aceleiaŞ I populaţi i , aflata m pl ina dezvoltare, d i ntr-o s ingură fază de evoluţ ie, ceea ce perm ite să su rprindem d iferite etape, succesive, d i n i storia fazei de t ranziţi e.

Constru irea locu inţelor de acelaşi t ip, cu aceleaşi d imens iun i , intr-o ord i n e precisă obl igatorie, d upă un anumit plan, in aşezări le nlve lurl lor 3 ş i 2, se poate expl ica intr-un

1 1 2

www.cimec.ro

s ingur chi p : existau regu l i obl igatori i pentru toţi membri i comunităţi i ogl ind ind o strînsă legătu ră (intre toţi membri i e i) d i n punct de vedere social şi economic.

Deosebirea constatată apoi in privinţa planuri lor generale ale aşezări lor n lvelu­rl lor 2 şi 1 , ne face să presupunem că in răst impul destul d e indelungat, reprezentat de grosimea stratu l u l de pămînt (de 0,80 m) d intre baza n ivel u l u i 2 şi baza nivelu l u i 1 , au inceput să se manifeste, in societatea vremi i , unele tend inţe de ord i n economic ş i social care, cu t impul , vor d uce la destrămarea colectivităţi i mari, alcătuită d i n cele 12 fam i l i i ş i caracterizată pr i n activitatea economică i n comun ş i inlocu irea el, treptată, d i n punct de vedere economic şi social, pr in grupuri mai miel compuse d i n citeva fami l i i de t ipu l (fără să corespundă) mari lor fam i l i i patriarhale.

Cercetăr i le de la Radovanu au mai dus la o observaţie ş i la o concl uzie importantă de ord i n istoric, valabi lă pentru intreaga zonă a Dunări i de jos. Pînă atunci specialişti i noştri considerau că aşezări le de la sfîrşitul culturi i Boian şi acelea d i n cursu l evoluţiei culturi i Gumelniţa sint reprezentate, mai cu seamă, prin tel lur l . Săpătu ri le arheologice de la Radovanu au permis să se constate ş i să se demonstreze că, în real itate, in cad rul obiectivu l u i studiat, d upă părerea noastră, ş i in mu lte alte cazuri (ne referim, mai ales, la obiectivele de t ip Gumelniţa) avem de a face nu cu o s implă aşezare, c i cu intregi com­plexe alcătuite d intr-o parte (formată d i n citeva locu inţe) situată pe o terasă joasă sau înaltă. O parte mai mică compusă d i n citeva construcţ i i modeste servind ca loc pentru "atel iere" ş i o alta mal mare, s ituată pe un loc mal inalt sau mal uşor de apărat, o ade­vărată "acropole" înconju rată cu şanţ de apărare (cu traseu oval sau rotund) sau chiar cu pal isadă. l n cuprinsul aşezări i inalte, fortificate se puteau retrage in caz de pericol toţi membri i comunităţ i i . Ultima parte a complexu lu i o constitu ie necropola. Din expe­rienţa cîştigată pr in cercetări le de la Radovanu se poate spune că locul ales pentru necro­polă se afla în preajma aşezări lor pe un teren lateral in raport cu (d rumul) mal I ntens c irculat care ducea d i n ş i spre aşezarea înaltă.

Locuinţele de la Radovanu, pr in caracteristic i le lor constructive rid ică o serie de probleme de ord i n local ş i altele de interes m u lt mai larg. După cum s-a arătat locu inţele d i n obiectivul stud iat sint de suprafaţă, de formă d reptunghiu lară cu podea platformă de lut ars, avind in i nterior, lîngă peretele de est, urmele unu l cuptor cu soclu d rept­ungh iu lar mas iv, o prispă scundă in lungu l peretelu i de nord şi un loc anume amenajat pentru rişniţă, intre prispă şi cuptor. ln aceeaşi perioadă însă la numai cîteva zeci de ki lo­metri , spre sud vest, in aşezarea de la Petru Rareş 1, d in descrieri le publ icate, rezu ltă că locu inţele erau de alt t i p. Ele erau tot de suprafaţă, de formă d reptungh iulară, dar au fost construite in paiantă şi aveau " podeaua " alcătuită d i n citeva straturi subţiri de pămînt bătătorit ş i cu o vatră amenajată in mi j locul e i .

Deosebir i le constatate se cuv in anal izate in continuare ş i stud ierea comparativă trebu ie extinsă la alte elemente de cultură materială spre a se şti dacă nu cumva ne aflăm in faţa unor manifestări care (insumate pe categori i şi trecute pe hartă) ne vor permite să definim, in cad ru l ariei locuite de comunităţi le fazei de tranziţie, unele variante regio­nale d eosebite in spaţiu şi probabi l parţial in t imp, corespunzătoare unor grupuri de comunităţi genti l ice.

Am inteam la inceputu l paragrafu lu i de importanţa problemelor ridicate de tipul de locu inţă stud iat la Radovanu. Problemele sint deosebit de i nteresante, deoarece acest t ip d e locuinţă (cu podea-platformă) a fost transmis cu t impul d i n spre sudul ţări i , in spre nord est comunităţi lor de la sfîrşitul culturi i Precucuteni şi apoi cu lturi i Cucuten l, unde a avut întrebuinţare îndelungată. De asemenea, locu inţe de suprafaţă cu podea platformă se cunosc şi in aria culturi i Petreştl d i n sud vestul ş i centrul Transi lvanie i . Ele au putut fi transmise comunităţi lor d i n acea zonă d i n trei d i recţ i i deosebite, d i n spre sud d i n Muntenia, d i n spre sud vest, d i n spre Banat, p rin i ntermedi u l comunităţi lor Vlnca-

1 1 3

www.cimec.ro

Turdaş. Se pune însă problema pentru cele două zone .. secundare " de răspînd i re a locuinţelor cu platformă : ce anume au pre luat d in t ipu l de locuinţă d i n Muntenia l Dacă a fost adoptat n umai modu l de a constru i podea platformă de lut este prea puţin, ar insem na că au p reluat s i stemu l doar pentru a servi la protejarea locatari lor de umezeala solu l u i . Susţinem că este p rea puţin, deoarece cons iderăm că s i ngură podeaua nu poate constitu i un element decis iv de preluare a unu i t ip de locui nţă. Este mai important de ştiut d acă a fost adoptat ş i mod u l de construcţie a l pereţi lor, a l acoperişu l u i şi chiar ele­eleme nte l const·uctlve d i n I nterior, cum au fost la Radovanu, cuptoarele de un anumit fel , constru i te toate lîngă peretele de est, precum ş i prlspele m iel din l ungul perete lu i de nord şi modestele amenajărl pentru folos i rea rişnlţelor. Facem această precizare, pentru că, după părerea noastră, n umai t ipu l de construcţ ie şi elementele constitutive d in i nterior, ogl lnd.esc caracteristic i le de ord i n , .etn ic" , definitori i ale unu i grup de comun ităţ i .

I n zona aşezări lor d e la Radovanu am incercat să stud iem, evident cu aproximaţie, dens itatea pcpul ţ i e i neol it ice in funcţ ie de desimea ş i mărimea aşezări lor din faza de tranziţie la cu ltura Gumeln iţa ş i d upă cum s-a arătat in capito lu l referitor la t ipu l de aşezare, teritori u l de activitate şi de , .exploatare" economică ( incluzind : ogoarele, păşun i le ş i păd urea) aflat in , . propri etatea" comunităţi lor stud iate putea să aibă c i rca 25 km 2 ş i o popu laţie med i e de 3-5 locu itori pe km pătrat. in d i rectă legătură se r id ică o altă problemă interesantă. Noi ştim că la Radovanu, pe acelaşi loc au existat in răstimpuri patru aşezări suprapuse, deci tot de atitea ori locu l a fost părăs i t (de voie sau de nevoie) şi reocupat de cite o comun itate. Extlnzind observaţia se poate susţine că in cad ru l teîlu­ri lor nu avem de-a face cu o locu i re cont inuă (după cum s-a crezut mu ltă vreme), care să d ucă la formarea unor straturi groase de cultură, ci in fiecare d i n ele, de regulă sint documentate restu ri l e unei seri i de aşezări suprapuse eşalonate in t imp, intre care se i ntercalează stratur i de pămînt depuse intre perioadele de locu i re mai i ntensă sau mai s labă.

in aceeaşi ord ine de idei se cuvine să u rmărim, pe cit va fi pos ib i l , p roblema dacă o comun itate d i n complexu l de la Radovanu, atunci cind îş i părăsea definitiv aşezarea, jŞi alegea un alt loc pe teritor iu l pe care 1-a , .exploatat" pînă atunci sau pe u n alt teritoriu .

Aşezăr i le de la Radovanu se află in zona de formare a fazei de t ranziţie, anume ln partea e i de nord . Această zonă cuprindea cu aproximaţie teritori u l s ituat de-a l ungul Dunări i , intre cursu l I nferior al lalomiţei şi cursu l i nferior al Vedei, i nclusiv o anumită parte d i n nord-estul Bu lgariei . Din spre aceste ţ inuturi pr imare, către sfîrş itul fazei, cons iderăm ca u rmare a sch imbări lor produse in activitatea economică (p robabi l , in prin­ci pal, in domen iu l agricu lturi i , p ri n folos i rea unu i plug pr im itiv cu t racţ iune animală) popu laţia a inceput să crească numeric ş i d rept consecinţă s-au produs, d inspre zonele am intite, deplasări ale unei seri i de comunităţi ale fazei in spre vest, spre est şi, mai ales, spre sud, ceea ce a avut d rept u rmare un ificarea, d in punctu l de vedere al cu lturi i materiale, a ţ inuturi lor d i n partea de est a Pen i nsu le i Balcanice.

Li psa oricăror arme propriu zise d i n i nventaru l aşezări lor stud iate, pare, să v ină in contrad icţie cu d istrugerea prin foc a aşezări lor in cazul u n u i sau unor atacuri d i n afară. lncă nu sintem in măsură să expl icăm faptul , dar evident pentru apărare - căci popu laţia aşezări lor cercetate nu poate fi considerată ca una războin ică, ci toate cele patru comuni­tăţi au fost sedentare ş i paşnice - puteau fi folos ite topoarele de piatră, arcu ri le, su l iţe şi alte obiecte l ucrate, in special, d i n lemn.

Unele fragmente ceramice deosebite găs ite la u n loc cu ce le specifice fazei de tran­ziţi e, fac pos ib i lă paralelizarea in t imp a complexu l u i de la Radovanu, cu d i feritele faze ale altor cu lturi vecine.

Vom cita citeva exemple :

1 1 4

www.cimec.ro

- Un fragment mare d i n partea superioară, de formă c i l lnd rlcă a unu i castron, de culoare roşie, cu buza crestată, avind pe partea i nferioară, t roncon lcă, o porţiune mică d i ntr-un decor făcut pr in imprimare cu un fel de pleptene, cu d i nţi i mici şi deşi . incl l­năm să considerăm că vasu l respectiv p rovenea din aria cu lturi i Hamangia sau a cul­turi i Varna.

- Din loc. 3 n iv. 3 provi n cîteva cioburi d i n vase cu corpu l bombat, l ustru ite, cu decorul compus d i n şi ruri de înţepătu ri succesive, d ispuse in sp i rală largă, specifice cu lturi i Hamangia.

- Un alt fragment provine d i n corpu l arcu it al u nu i vas. Decorul este format d i ntr-un cerc cruţat (de 5-6 cm d iametru) avind pe suprafaţa sa cîteva adincitur i d ispuse s imetric. Rotogolu l este mărgi n it de o suprafaţă excizată. Unu i astfel de decor nu i-am găs i t încă analog i i , care trebu ie căutate fie in aria fazei Precucuteni I I I , fie in aceea a cultu r i i Varna.

Ţinînd seama de ansamb lu l descoperi ri lor d i n aria fazei de tranziţie de la cultu ra Boian la cu ltura Gumelniţa, complexul de la Radovanu a fost paralel in t imp, in parte : cu faza Precucuteni I I I (d in Moldova), cu sfîrş itu l culturi i Hamangia (d i n Dobrogea), cu u ltima fază a cultu ri i Vădastra (d in Olten ia) şi cu o fază eva luată a cultu ri i Petreşt l (d i n sudu l Trans i lvan i ei).

Pentru a preciza cronologia absol ută a obiectivu l u i stud iat ne-am gindit să căutăm materialele necesare in vederea real izări i scopu lu i propus.

Începînd din 1 964, in fiecare campan ie de săpătur i , am căutat cu toată atenţia bucăţi de cărbun i de lemn. ln cond iţi i le specifice complexu lu i cercetat, unde, in general, nu s-au conservat cărbuni i de lemn, de-abia in 1 972, am găs it, pe fundu l unei gropi , in pămîntu l de umplutu ră, mal mu lte bucăţi de cărbune pe care le-am strins, cu toată grija, pentru a n u-l contam ina. Cărbunele fiind in canti tate suficientă a fost p redat Laboratoru l u l pentru anal izele carbonu lu l 1 4 al Institutu l u i de Pre- şi Protoistorie de la Berl i n , unde a fost anal izat după metodele clasice. Prin amabi l i tatea d r. Hans Qu itta m i-a fost comunicat rezultatu l analizelor. Proba datează d i n anu l 3900 ± 70 i .e.n. Prin urmare, complexu l datează, in mare, de la inceputul mi leni u l u i al IV-lea i.e .n .

* Acestea au fost citeva d i n problemele mai importante asupra cărora am socotit

ut i l să ne oprim pe scurt in concluzi i l e l ucrări i noastre. Pentru aprofundarea şi a altor probleme de ord i n economic, social ş i demografic, încă nu d ispunem de date concrete fi comparat ive, rezultate din stud ierea integrală şi a altor aşezări s im i lare sau apropiate in t imp şi spaţi u .

24 iulie 1 986 Eugen Comfa

NOTE 1 . D. Berc iu : op. cit. in : BMJV, 1 1 , 1 937, p. 4-7.

1 1 5

www.cimec.ro

ANEXE: ANALIZA PALINOLOGICĂ A PROFILULUI "LA M USCALU" DE LA

RADOVANU

ln cad rul colaborări i cu I nsti tutul de arheologie din Bucureşt i , Laboratorul de pal l­nologle al I nstitutu l u i de Geografie a efectuat unele stud i i pal l nologlce in staţ iunea arheo­loglcă d i n epoca neolit ică de la Radovanu, jud . Călăraşl , la locul cunoscut sub denumirea de "La Muscalu" , s i tuat pe terasa mij locie a Argeşu lu i , la c irca 1 ,5 km vest de local l­tc.tea amintită, la capătul Văi i Coadele.

Probele prelevate de d r. Eugen Comşa de la I nstitutu l de Arheologie, in anu l 1 965, aparţin unu i profi l de 1 m săpat in locuinţa A, profil care cuprinde 4 n ive lur i . Probele, in n umăr de 9 au fost recoltate d i n 1 0 in 1 0 cm, incepind cu nivel u l 2 care este cel mai mare şi cuprinde 6 probe, apoi nivel u l 3 cu 3 probe şi n ivel u l 4 cu o probă.

Prelucrarea probelor s-a făcut in laboratorul I nstitutu l u i de Geografie, după meto­dele cunoscute şi descrise in l i teratura de special itate (metoda maceraţlei ş i separaţiei prin dens itate, polenul fi ind extras cu aj utorul soluţ ie i Thoulet densitatea 2,2 şi aceti late prin metoda Erdtman).

Pentru fiecare probă s-au n umărat şi determinat cea. 500 de grăunţe de polen şi spori, cu excepţia probei n r. 2, unde nu am găs it mai mu lt de 245 de g răunţe şi proba n r. 8, care fi i nd foarte săracă in conţ inut de polen, nu am reuşit să-I calculăm un spectru.

in cad ru l polenu l u i de arbori , apare evident că cea mal largă răspînd i re o au ele­mentele de stejăriş amestecat cu valori cuprinse intre 44 şi 64%, dar n umai in n ivelu l 2 şi proba 1 d i n n ive lu l 3, de unde aceste elemente scad pînă la 1 5% in nivelu l 4, dind pos ib i l itatea apariţiei in cantităţi mari a polenu l u i con l ferelor ; polenu l celorlalţi arbori se menţine in n ivelu ri le 3 şi 4 la c i rca 25%.

Dintre foioase, cea mai mare frecvenţă o are polenu l de tei (TI I Ia), care de la 6,9% in n ivel u l 4, ajunge să fie reprezentat maximum in n ivelu l 2, proba 2 cu 54,3%. Tn al doi lea rind u rmează polen u l stejarului (Quercus), care la baza p rofi lu l u i , deci in n ive lu l 4, participă, ca şi cel al tei u l u i cu 6,9%, c reşte pînă la baza nivel u l u i 2 (proba n r. 6) pînă la 25%, ca apoi să scadă d i n nou către suprafaţă pînă la 5%. Polenu l arţa­rului (Acer), care a fost găs it cu o participare de 2% la baza p rofi l u l u i , osc i lează in general intre 2% ş i 5%, maximum fi i nd atins in proba 2 d i n n ivelu l 2 unde este repre­zentat cu peste 7%.

Polenu l celorlalte foloase este găsit sporad ic şi in procente reduse ; d i n această cate­gorie fac parte polenu l carpenu/ui (Carpi nus) , al (agului (Fagus s i lvatica), al nucului (Juglans regia) şi al a/unului (Corylus).

Dintre esenţele s labe, polenu l arinului (Ainus) are o participare foarte osci lantă nedepăşind 1 5%. Nu acelaşi lucru se poate spune despre polenu l salciei (Sal lx), care, deşi la baza profi lu l u i are o partici pare de 9%, creşte mereu pînă ce, la m ij locul n ive­l u l u i 2, atinge maximum de 25%, ca apoi să scadă d i n nou şi spre baza n ivel u l u i 1 să ati ngă d i n nou 9%. De altfel , putem menţiona că, in general, scăderea partici pări 1 pole­n u l u i de arbori se observă către baza n ivel u l u i 2, ad ică cu cit ne apropiem de suprafaţă şi deci de actual, stepizarea fiind d i n ce in ce mai accentuată.

Spre deoseb i re de polenu l foioaselor, cel al coniferelor este in I nferioritate. Maxi­mum intiln it in profi l este la bază, unde in n ive lu l 4 are o partici pare de aproape 50%, apoi scade in partea superioară a n ivel u l u i 3 l a c i rca 30%, Iar la baza n ivelu l u i 2 la 8%. ln cad rul nivel u l u i 2 se menţine la 1 5% cu m ic i osci laţi i . Menţionăm, in conti­n uare, că d i n acest procent polenu l pinului (P inus s l lv.) are partici parea cea mal mare,

1 1 6

www.cimec.ro

cel de molid (Picea excelsa), n u depăşeşte 3%, Iar cel de brad (Abies alba) l i pseşte, lucru inti ln it foarte adesea ş i in probele de suprafaţă din această regi une.

ln ceea ce priveşte polenu l grupei N.A.P. ( polen de nearbori) se poate constata d i n d iagrama generală că este grupa care dom ină, procentele de participare atingind valori între 60 şi 75%, ceea ce denotă că locu l de recoltare a fost şi in trecut o supra­faţă neimpăduri tă.

Remarcăm de la început, că d i n această grupă, polenu l Compositelor ogl i ndeşte o răspînd i re foarte mare şi în general un iformă. Procentele de participare n u scad sub 50, dar depăşesc în une le cazuri 70% şi la baza profi l u l u i chiar şi 80%.

Partici parea polenu l u i Gramineelor este mu lt mai mică, osci lînd în j u ru l a 1 0%. Apa­riţia acestu i polen este sesizab i lă însă abia in partea superioară a n ive lu lu i 3, maximum găsit fi ind î n proba 4 d i n n ivelu l 2 (1 2,9%). ln general, gram ineele cultivate, respectiv de t ip Cerea/ia au fost găsite sporad ic. Totuşi şi aceste cîteva grăuncloare ind ică pre­zenţa omu lu i şi a cu ltivări i cerealelor. Polenu 1 Chenopodiacee/or, plante ruderale, legate tot de prezenţa omu l u i şi activitatea sa, ca şi polenu l de Urtica sînt prezente in pro­cente variate între 3 şi 17%.

Din cad ru l celorlalte i erburi amint im prezenţa polenu l u i Caryophyllaceelor, Dipsa caceelor, Leguminoaselor, Umbel iferelor, Convolvulaceelor, Ericaceelor, Labiatelor, Gera­nlaceelor, Euphorbiaceelor, Scrophu lariaceelor, Plantaginaceelor, etc.

l n ceea ce priveşte spori i , d iagrama ne confirmă o partici pare de la zero şi pînă la 20%. Locu l princi pal este deţinut de Polypod iacee şi apoi de spori i unor ci uperci . Se mai intilnesc sporad ic spori de Lycopod iacee, Osmundacee ş i Equ isetum.

Descrierea spectrelor pol in ice a genu ri lor de arbori ş i nearbori, precum ş i relaţia d intre grupa A.P. şi N .A.P. ne cond uc la u rmătoarele concluzi i :

- Relaţia d i ntre grupa A.P. ş i N.A.P. dovedeşte că profi l u l este s i tuat la contactu l stepel cu s i lvostepa, prima g rupă nedepăş ind o partici pare de 37%, iar a doua menţi­nindu-se intre 60 ş i 75%.

- Prezenţa polenu lu i unor stejărişe m ixte, cu predomi narea cel u i de tel, atestă existenţa u nor păduri de t ip s i lvostepă de fel u l celor actuale, existente in Cîmpia Română.

- Partici parea polenu l u i ari n u l u i ş i salciei , esenţe de l uncă, u lt ima cu valori mai mari , ne dovedeşte existenţa unei vegetaţi i azonale foarte asemănătoare cu cele actuale d i n l unea Argeşu l u i , unde îşi are vatra in prezent com una Radovanu.

- Prezenţa polenu l u i gram i neelor cult ivate, chiar ş i in număr redus, arată că in regi une se poate vorbi de prezenţa omulu i cu indeletnic i ri agricole atestate ş i de prezenţa polenu l u i unor plante ca : Artemis ia, Plataginacee, Chenopod iacee, Polygonacee , etc. Această concluzie este întărită ş i de faptul că cercetări le arheologice au scos la Iveală unele grăunţe de griu carbonizate ş i păstrate chiar in i ncinta locu inţei A.

Ţinînd seama de compoziţia spectrelor anal izate conch idem că p rofi lu l cercetat de noi aparţine Subborea/ului, perioadă caldă tîrzie, relativ mai uscată perm iţînd dezvol­tarea stejerişu lu i m ixt in păduri ş i a compozitelor ş i gram ineelor in stepă. Număru l mare de partici pare a polenu l u i de p in alături de composite confirmă existenţa unei stepe dez­voltate şi nu a u nei c l ime mai reci cu pădu ri de conifere, cunoscut fi i nd faptul că acest polen este pu rtat la mari d i stanţe d i n zona montană către cîmpie (cercetări Ban A. şi Alexand ru M.).

ln incheiere, menţionăm faptu l că şi cercetări le arheologice efectuate de Eug. Comşa confirmă această vîrstă, intrucit rezultatele sale arată că stratele stud iate de noi aparţ in fazei de t recere de la cultu ra materială Boian la cu ltura Gumelniţa de la inceputul pri­mei j umătăţi a m i len i u l u i IV i.e.n.

Madeleine Alexandru

1 1 7

www.cimec.ro

PROSPECŢIUNEA MAGNETOMETRrCĂ GEOFIZICĂ , DE PE AŞEZAREA DE LA RADOVANU

In toamna anu l u i 1961 , în cursu l săpături lor d i n a�ezarea d i n faza de tranziţie de la cultu ra Bolan la cultura Gumelnlţa de pe locu l "La Muscalu", la Radovanu, j ud . I lfov, s-a efectuat, - pentru prima oară în ţara noastră - o prospecţi une magnetometrică geo­fizică într-o aşezare arheologică. Prospecţ iunea a fost efectuată, la rugămi ntea noastră, cu ap�rataj de u l timu l t ip, de către i ng. Voinea M i rcea de la IPGG.

I n acea perioadă, în cuprinsu l a�ezări i se executau şanţuri le de sondare pentru cunoaşterea poziţie i topografice (în vederea real izări i p lanu l u i general ) şi a înt inderi i resturi lor de locu inţe arse d i n a�ezarea corespunzătoare u ltimu l u i n ivel.

Pentru prospectarea magnetometrică a întinderi i complexu l u i au fost făcute măsu­rători în opt puncte de staţ ie deosebite, în ziua de 2 august 1 961 , între orele 8,20 şi 9,02.

Punctul 1 : 370 (determ inare făcută în vale la poalele terasei, intr-un loc unde l i p­sesc resturi arheologice).

Punctul 2: 325 (determi nare făcută pe margi nea de nord a terasei aşezări i . După cum s-a constatat u lterior pe acel loc l i psesc restur i le arheologice).

Punctul 3 : 390 (determinare făcută deasupra restu ri lor de l i p itură arsă ale platfor­mei locu inţei n r. 1 d in nivel u l 1 ) .

Punctul 4: 41 5 (determinare făcută deasupra restu ri lor de l i p i tură arsă ale platfor­mei locu inţei n r. 6 d in n ive lu l 1 ) .

Punctul 5 : 370 (determinare făcută pe marg i nea de sud a terasei a�ezări i , într-un loc unde u lterior s-a constatat că nu sînt resturi arheologice).

Punctele de staţ ie 2-5 au fost alese în aşa fel ca să fie pe aceeaşi d i recţie de nord-sud. Punctul 6 : 378 (determi nare făcută pe marginea de est a terasei aşezări i, într-un

loc, u nde u lterior s-a constatat că n u sînt resturi arheologice). Punctel 7 : 41 5 (determi nare făcută la marginea de sud-vest a aşezări i , deasupra p lat­

formei d e lut ars a locuinţei n r. 4 d i n n ive lu l 1 ). După cum rezultă d i n datele obţ in ute, mai ales, pe coloana punctelor de staţie 2-5,

în locur i le unde l i psesc resturi l e de l i p itură arsă ale platformelor d iferitelor locu inţe, datele sînt scăzute (vari ind între 325 şi 370). In sch imb, în punctele de staţie alese anume deasupra platformelor de l ut ars ale locu inţelor : n r. 1 ( =390), n r. 6 ( =41 5) şi n r. 4 ( =41 5) se observă cum valoarea obţinută creşte cu cel puţ in 20.

Datele măsu rători lor obţinute, pr in bunăvo inţa i ng. Voi nea Mi rcea, const itu ie o dovadă evidentă că metoda prospectări lor magnetometrice geofizice poate fi şi trebu ie să fie ext insă şi apl icată pe scară, cit ma i largă, în cursu l cercetări i aşezări lor neo l i­t lce d i n ţara noastră, în special, a celor cu resturi mas ive de locu inţe arse şi cu strat de cultură relativ subţ i re. Prin astfel de prospecţ iun i s-ar putea de l im ita, atît d imens iun i le aşezări lor, cît şi întinderea restu ri lor de locu inţe arse.

După incheierea prospectări lor de pe aşezarea de la Radovanu, cu aj utorul i ng. Voi­nea M i rcea, s-a mai făcut - la rugămi ntea noastră - o experienţă interesantă, an ume aceea de a afl a care d intre materialel e arheologice i nfluenţează aparataj u l magnetometric folos it. Pentru experienţă a fost ales un loc u nde nu sînt resturi arheologice şi d upă aran­jarea aparatu l u i magnetometric în staţie, a m apropiat de el, p e rînd, d i ferite materiale arheologice. Din observaţi i l e şi măsurători le făcute rezultă că :

- un s imp lu bu lgăre de l i pitură arsă d i ntr-o locu i nţă neo l i t ică produce o creştere a magnet ismu l u i cu 5.

- Zgura de l i pitură arsă este d iamagnetică , ad ică p roduce scăderea magnetismu lu i . - Fragmentele ceramice i nfluenţează puţ in aparatu l .

1 1 8

www.cimec.ro

- Oasele de an imale ad unate d i n cuprins u l aşezări i nu provoacă schimbări a le mag­netlsmu lu t .

- S l lexu ri le descoperite in aşezarea nivel u l u i 1 n u provoacă sch imbări ale mag­netismu l u l .

CERCETAREA S I LEXURILOR

Cele patru eşantioane au fost cercetate la m icroscop ş i s-a aj uns la u rmătoarele, rezu ltate :

Si lexu ri le anal izate au un aspect semi-trans lucid-sticlos, o spărtură neregulată, cu much i i. tăioase ş i se caracterizează printr-o structură amorfă, cri pta-cristal ină sau mlcro­l i tlcă. I n u ltimu l caz se formează agregate m icrol it lce de cuarţ, de forme circu lare (sfe­rule) sau alungite (spicu l i ) . Textura este compactă, in toate cazur i le ş i as igură astfel , împreună cu structura descrisă mai sus, cal i tăţi le de rezistenţă ale s i lexuri lor.

Se mai observă apoi prezenţa in compoziţia s i lexuri lor a unor pigmenţi m ineral ! , formaţi d in agregate de l imonit cri ptocristal in (faza de tranziţie, aşezarea Radovanu, n ivel u l 1 şi n ivelul 4) după cum ş i agregate de oxiz i de mangan (faza de tranziţie , aşe­zarea Radovanu, n ivelu l 3). În pr imul caz, culoarea s i lexu ri lor este galbenă de d iferite nuanţe, după concentraţia şi fel u l de repartiţie al pigmentu lu i , iar in al doi lea caz, cu loarea este neagră sau vineţle, in zone alternative (agat şi calcedonie) .

Aspectul mal mat al s i lexu lu i (jaspu l u i ) d i n faza de tranziţ ie, aşezarea Radovanu n lv. 1 , se datoreşte unu i conţinut de material argi los (ocru), răspîndit uniform in masa s i lexu lu l .

Piesele anal izate documentează două varietăţi de s i lex ; jasp (cele de cu loare gal­benă) ş i calcedon le (cele de culoare vi neţie neagră).

Prof. U niv. Eugen Stoicovici Cated ra de m i neralog ie Un iv . Babeş-Bolyai Cluj .

1 1 9

www.cimec.ro

ANALIZA M INERALOGICĂ A UNOR FRAGMENTE CERAM ICE DE TIP BOIAN

Au fost cercetate 12 c ioburi etichetate, de provenienţă d i ferită. Rezultatele ana­l i zelor sint date mai jos pe puncte : 1 . Materia pr imă folos i tă a fost o argilă nisipoasă fină sau o argilă mărnoasă fină.

După natura mi neralogică a l i antul u i avem u rmătoarea g rupare a fragmentelor ceramice :

a ) Ceramică cu argilă caolin/tică faza G i u leşti (pasta comună, pasta bună, pasta fină). b) Ceramica cu argilă mărnoasă, caolinitică: - faza Bol i nt ineanu (aşezarea Alden i ) - faza Vidra (aşezarea Boian A ) La toate cele trei categori i ceramice. c) Ceramica cu argilă illitică: faza de tranziţ ie (aşezarea de la Radovanu ), categoria

de pastă fină ş i pastă bună. d) Ceramică cu argilă mărnoasă, illitică: faza de tranziţ ie (aşezarea Radovanu ) ,

pasta comună. 2. Granu laţi a c ioburi lor este fină (pel i t ică, sub 0,02 mm d i ametru( părţ i lor compo­

nente ) pînă la fin nis i poasă (aleuri t ică între 1 ,0-0,2 mm d iametru( părţi lor componente ). 3 . Structura cioburi lor este neomogenă, deoarece în fondu l fin al c ioburi lor ­

- format d intr-o masă de caol i n i t sau de i l l i t , cu sau fără calci t - apar sub formă de cristale mu lt ma i mari m i neralele : cuarţ, feldspat, mica, l imonit (in formă de agregat granular) etc., a căror proporţie în raport cu fondu l (l iantu l ) variază foarte mu lt de la caz la caz. Aşa, de exemplu , în cazu l cioburi lor d i n faza de tranziţ ie, descoperite la Radovanu prevalează faţă de i ncluzi un i , in cazul cioburi lor d i n faza Vidra proporţia este aproape egală, iar la celelalte cioburi proporţia este variab i lă intre aceaste două l im ite.

O altă particularitate o formează ş i stuozitatea cioburi lor in solzi aproape paralel i cu s uprafaţa cioburi lor. Acest l ucru este v izi bi l , mai ales, in următoarele cazuri : c ioburi le d in pastă comună din faza Bol i nt ineanu, c ioburi le d in pastă bună d in faza Gi uleşti , ciobu­r i le d i n pastă comună şi bună d i n faza de tranziţie. Punem acest fenomen pe seama naturi i , l iantu lu i ş i , ma i ales, a proporţiei d i ntre l i ant ş i i ncluzi un i (granulele mai mari de cuarţ feldspat, l imonit etc. ).

Neomogenltăţ i le de structură se mai observă şi din cauza prezenţei unor agregate de cioburi vechi sparte la d imens i uni sub 2 mm granula şi rei ntroduse in c ircu itu l act iv i­tăţi 1 de realizare a ce ram ic i i . Acest l ucru se observă, in mod clar, în următoarele cazuri : c ioburi le d i n pastă comună d i n faza G iu leşti la c ioburi le d i n cele t rei categori i ceramice d i n faza Vidra şi la cele d i n faza de tranziţie (descoperite la Radovanu ).

4. Culoarea cioburi lor este neagră, cu excepţi a celor d i n faza de tranziţ ie (pastă bună şi comună), care sînt cărămizi i de nuanţe d i ferite. Mai semnalăm un fapt în ceea ce priveşte culoarea şi anume : unele cioburi sint i niţial negre şi devin roş i i pe margin i numai in urma întrebuinţări i , ca de exemplu in cazuri le : cioburi lor d in pastă comună d in faza Bol i ntineanu d in pastă comună d i n faza Gi u leşt i ş i cele d in pastă fină d i n faza Vidra. Tn aceste cazuri se observă o înroşi re gradată ş i s imetrică, atit pe partea d i n afară, cît ş i p e partea d i năuntru a obiectu lu i . fnroşi rea este mai intensă pe partea d i nafara cioburi lor, unde atit temperatura, cît şi pos ib i l i tăţi le de oxidare a cărbunel u i d i n cioburl erau mal mari .

5. Contro lu l temperaturi i de ardere a oalelor şi a altor obiecte confecţi onate d i n pastele descrise aici , s e poate face i n funcţ ie de fisurarea cuarţului care s e produce l a temperatura de 575oc ş i se observă la unele d i n aceste cioburi (ca de exemplu : c iobur i le

120

www.cimec.ro

d i n pastă fină d i n faza G iu leşti , cioburi le d i n pastă bună d in faza Vid ra ), cit şi pr in prezenţa cărbunelu i in straturi de d iferite gros im i , in compoziţ ia cioburi lor, care se i ntroducea sub formă de substanţă fină organică (ch iar in pastă ). Temperatura de ardere n u putea fi mai mare de 500-700°C.

6. Porozitatea cioburi lor este mare şi d imens i un i le -peri lor variază intre l imitele largi de exemplu in cazul c ioburi lor d i n pastă bună d i n faza Vidra d iametru! acestor pori închişi (ci rcumscrişi ) variază intre 0,2-1 ,5 mm.

Prof. univ. Eugen Stoicovici Cated ra de m ineralogie Un ivers itatea Babeş-Bolyai Cluj

1 21

www.cimec.ro

DER N EOLITH ISCHE FU NDKOMPLEX VON RADOVAN U (KR. CĂLĂRAŞI)

(Zusammenfassung)

Die Grabungen bei Radovanu (Kr. Călăraşi) an der Stel le , .La Muscal u" begannen 1 960 und werden auch jetzt noch fortgesetzt.

Die Fundstel le l i egt etwa 1 ,5 km westl ich der Ortschaft am Ausgang des Coadele­Ta ls.

D ie Ausgrabungen wurden auf e inem (auf d rei Seiten von stei len Hăngen beran­deten) Vorsprung der hohen Terrasse vorgenommen. Bald ergaben d ie Arbeiten, daB d ie bis dahin u ntersuchte Zone e igentl i ch zu einem ganzen archăologischen Komplex gehort, bestehend aus e iner offenen Siedlung auf dem sanften Hang und der befestigten Sied/ung auf der hohen Terrasse ( in der gegraben wu rde). Daneben lag auf der Terrasse d i e Nekropole und ferner e ine Webereiwerkstatt.

Nur d ie befestigte S ied l ung wurde freigelegt. H ier war d ie Kulturschicht urspri.ing­l i ch 1 ,60 m d ick. Angesichts der aufgedeckten Feuerstel len und Oberreste von Wohnun­gen wurde d ie Kultursch icht i n v ier Stufen versch iedener Dicke untertei lt. Jede entsprach e iner S ied lung.

Aus al len v ier Stufen zusammen wurde Fundgut aus Etappen geborgen, d i e der Obergangsphase von der Boian- zu r Gumeln iţa-Ku ltur angehoren .

I n der untersten Ablagerungsschicht wurden an d re i verschiedenen Stel len Scherben und andere fi.i r dle Vid ra-Phase der Boian-Kultur typische Fundsti.icke gesammelt, d ie auf elne kurzfristige Bewohnung i n d ieser Phase sch l ieBen lassen.

Mit Ri.icks lcht auf d i e relativ bescheidenen AusmaBe des Gelănde und d ie Tatsache, daB d l e Reste der d u rch Feuer zerstorten Wohnungen z ieml ich gut erhalten waren, nahm ich m i r vor, al lmăhl ich d i e ganze Flăche der befestigten S ied lung zu du rchforschen.

Die Numerlerung der Sch i chten geschah in der Rei henfolge i h rer Ausgrabung - von der jungsten Sch icht (1 ) b is zur ăltesten (4).

Die vier Gemeinschaften d ieses Fundverbandes beschăftigten sich hauptsăchl ich mit Ackerbau. Dazu benutzten s ie sowohl Hacken a ls seh r wahrschein l i c:h auch pr im itive Ochsenpfluge m i t Hornschar.

D ie Grabungen ergaben karbonis ierte Korner versch iedener Weizenarten, und zwar aus Stufe 1 Korner von Typ Triticum dicoccum Sc:h rank und aus Stufe 3 solche vom Typ Triticum dicoccum Schrank und andere vom Typ Triticum monococcum L.

Zum Ernten d ienten S icheln mit S i lex-Schneiden ; das Getreide wurde in groBen VorratsgefăBen oder in kegelform igen G ruben aufbewahrt.

I n a l len v ier S ied l u ngen stand an zweiter Stel le d l e Vlehzucht, Dle Bewohner besa­Ben (prozentmăBig geordnet) Rinder, Schweine, Schafe so wle Ziegen und Hunde. D ie R i nder waren relat iv groB und mlttelgroB. Die Schweine hatten ei nen langen Russel . Schafknochen s i nd m it Sicherheit belegt ; d ie Ziegen gehorten den Typen Capra aegagrus und Capra hircus L. an. Es wurden Knochen des klei nen Hundetyps Canis palustris Rut und Canis familiaris Wold rich geborgen .

Jagd wurde i ntensiver von den Bewohnern der Sied l ungen der Schichten 2 und 3 betrieben. Man fand zah l reiche Wi ld knochen - von Hasen, Bi bern, Fuchsen, Mardern, l ltissen, F ischottern, Lynxen, Wi ldschweinen, H i rschen, Rehen, Auerochsen und Pferden.

1 22

www.cimec.ro

Fischfang bl ldet elne sekundare Beschaftlgung der Bewohner. Dle G rabungen brachten vlele G raten groBer und klelner Fische zutage. ldentlfizlert wurden solche von Karpfen (Cyprinus carpio L. ) und Welsen (Sylurus glanis L.)

Vlele Werkzeuge bestanden aus S i lex : Kl lngen, Schaber, Kl lngensegmente, Mei Bel und Kerne. Aus Knochen wurden Ahlen, MeiBel u .a. Werkzeuge und aus Horn Hacken, MeiBel , Bel le, Harpunen, Spachtel u nd Schafte gefertigt, Manche der hornernen Werk­zeuge s lnd d u rchlocht.

Versch ledenartiges Geste in d iente zur Herstel l ung von Muh len und vor al lem von d urch lochten oder nicht d u rchlochten gesch l lffenen Âxten.

In dem h ier behandelten Zeitalter herrschten noch n ichtd urchlochte Werkzeuge vor ; gefunden wurden Flachbei le, Lochbei le , Mei Bel, Dachsbei le.

Auch zwei kleine kupferne Gegenstande - ein klel ner Ring aus dunnem Draht und ein Plattchen - traten zutage.

Sp innen und Weben waren gang und găbe, wovon d i e geborgenen Splnnwirte l un Webstuh lgewichte zeugen. In e iner Wohnung lagen alle Gewlchte e lnes Webstuhls auf dem FuBboden.

Die hăufigsten Fundstucke waren Scherben. In versch iedenen vom Brand zerstorten Wohnungen lagen auf dem FuBboden oder unter den Trummern der ei ngestu rzten Wande ganze Reihe zerbrochener GefăBe, die s ich ergănzen l i eBen.

Die h ier gesammelte, fU r dle Obergangsphase von der Boian zur Gumelnlţa-Kultur typische Keram ik bestand i m allgemei nen aus ei ner m it zerstampften Scherben, seltener m i t zerkle inerten Konkretionen oder Sand vermischten Paste.

S ie ist i n d rei Gruppen zu u ntertei len : - gewohnl iche (Kuchen-) Ware, umfassend Topfe mit gewolbter Wandung oder

i n B irnenform, zyl lndrlsche GefăBe m it FuBrand, Schusseln , Deckel und S iebe. Die melsten s lnd mit erhabenen Tupfenareichen, Bucke ln und verschiedenen Arten von Barbotine, seltener mit vert ikalen, schrăgen oder netzform igen Ritzl in ien verzlert ;

- d le mlttelfelne Ware bestand aus e iner etwas sorgefaltiger zuberelteten Paste d erselben Zusammensetzung wie d le der gewohnl ichen Kerami k ; am haufigsten s lnd zyl ind rlsche GefaBe mit hohem FuB, ferner kommen bi rnenform ige GefaBe, Schusseln , Deckel, quade rformige Untersatze vor. Das Dekor i st e ingekerbt, es besteht I n brelten, vertleften Flachen, i nnerhalb welcher d i e Zlermotlve (schmale Bander in Form von Maan­dern, Quadraten , Rhomben) stehen gelassen s ind . Die vertleften Flachen waren m i t weil3er Farbe ausgefU I It, d l e erhabenen Stel len s i nd geschl iffen . Das eingekerbte Dekor war haufig mit elner Graphltmalerei am GefaBrand assozi lert : bemerkenswert lst, daB in der j ungsten Stufe d i e Dekorbander n lcht mehr stehen gelassen, sondern In Form von schmalen Strelfen aufgeklebt waren und d ie fruher vertieften Flăchen nur noch oberflă­chl lch e lngerltzt u nd wei B bemalt wurden ;

- d l e fel ne Tonware war aus e iner m i t sehr sorgfăltig zersto13enen Scherben ver­mlschten Paste gefertlgt d l e GefăBe s ind m l ttelgroB oder kle in d i e Hauptformen s lnd Becher, Schusseln und GefăBe mit gewălbter Wandung und ku rzem, zyl i nd lschem Hals, fast al le d i ese GefăBe s ind schwarz oder grau, und i h re Oberflăche lst sorgfăltlg geschl lf­fen. Das hăufigste Dekor besteht aus fel nen parallelen sch răgen oder waagerechten Kan­ne luren. Manche Schusseln s i nd m it G raph itzeichnungen (in Form von groBen Dreiecken und paral lelen Sch ragl i n l en) verz lert.

lnteressant lst, daB d i e hochgelegene S ied l ung mit einem Verte id igungsgraben u mgeben war, der s ie von dem ubrlgen Tei l der Terrase trennte und d ie ganze Sied l ung bls an den FuB des Hugelsporns umfaBte. So bi ldete der G raben fast e in lăngl iches Oval. Oben war er elgentl ich In e iner Art b reitem, z ieml ich flachem Tai angelegt. Bezeichnend

1 23

www.cimec.ro

lst, daB seine auBere Wand n iedriger war als d l e d ie i nnere, was das B lnd rlngen etwai­ger Angreifer erschwerte un d ie Verteid igung erleichterte.

Wichtige Beobachtungen i m Zusammenhang mit der Entwicklung der inneren Orga­nlsation d er Siedl ungen wahrend der ubergangsphase im Radovanu-Komplex waren mogl ich.

Aus der altesten S ied l ung (Stufe 4) wurde bisher nur e ine e inzige Wohnung - am Nordrand der Terrasse - freigelegt.

Die zweite (Stufe 3) bestand aus vier rechteckigen, nebeneinanderl iegenden Bauten mit paral lelen Lăngsachsen. S ie waren in 0-W-Richtung lange des Nordrandes des Gelan­des angelegt. Die beiden mittel ren Bauten waren Wohnungen, d ie seitl ichen Neben­gebaude ohne lnnenein richtung.

Dle S ied lung der Stufe 2 hatte 1 2 rechtecklge Oberflăchenwohnungen vom glelchen Typ (ohne Nebengebaude), je sechs in einer 0-W ausgerichteten Rei he angeordnet ; zwischen den beiden paral l elen Rei hen war e in etwa 7 m breiter Abstand mit Ausgang zu r benachbarten Terrasse freigelassen, auf der Getreide angebaut wurde. Zwischen den zueinander paral lel ausgerlchteten Wohnungen jeder Rei he war e in Abstand von je 1 ,5 m. Die Untersuchungen ergaben, daB der Zugeng zu den Wohnungen im sudl lche Reihe nicht an der "StraBe", sondern an der Sudseite der Wohnung lag.

In der spatesten S ied l ung (Stufe 1) wurden Reste von ebenfalls 1 2 Wohnungen auf­gedeckt, manche davon mit Nebengebăuden ; i m Gegensatz zu der vorhergegangenen Sied lung, d ie einer verwandten Gemei nschaft derselben Phase angehort hatte, war d i e letzte (Stufe 1 ) nach e inem vol l ig anderen Plan angelegt. Al lerd i ngs standen auch h ler d re i Wohnungen (vermutlich d i e zuerst gebauten) ebenso wie i n der vorangegangenen Periode in e iner Rei he, die ubrigen aber waren je zwei oder d re i in liber d i e gesamte Plattform vertsreuten Gruppen angeordnet.

E ine Analyse der d rei allgemeinen Plane fUr d i e i nnere Organisation der S ied lungen erg lbt die Sch l uBfolgerung, daB d i e Mitgl ieder der Gemeinschaften der Stufen 3 und 2 bestimmte, fU r al le M itgl iede r geltende Regeln fU r den Wohnungsbau befolgten. Dlese Tatsache bezeugt enge Beziehungen i nnerhalb der Gemeinschaft.

Die Veranderungen i n d ieser Organisation i n Stufe 1 widerspiegeln bedeutende Wandlungen i n der sozialokonomischen Verhaltnlssen bzw. eine Schwachung des Zusam­menhaltes unter den Fami l ien der Gemei nschaft.

Die Wohnungen al ler der h ier uberlagerten vier S ied l ungen gehorten ein und d emsel­ben Typ an. Alle waren an der Oberflache gebaut, rechteckig, ca. 7 m lang und 4 m brelt. l h re Langsachse lag gewohnl ich i n NS-Richtung ( in Anbetracht des vorherrschenden Nordwindes).

Al le freigelegten Wohnungen waren d u rch Brand zerstort, daher i st i h re Bauart an den Spuren auf den Lehmbewurfklumpen der Wande und des FuBbodens erkenntl ich.

Dle Wande bestanden aus Pfah len in verschledenen Abstander mit Rutengeflecht dazwlschen. In e lnem Fal i waren d i e Ruten d u rch Stricke aus Pflanzenfasern m iteinander verbunden. Trotz sorgfaltiger Durchforschung des Gelandes waren keine Lacherfur d l e Wandpfahle i m Boden z u entdecken. Das konnte darauf h inweisen, daB d ie Pfahle I n e lner A rt "Sohle" aus Holzbalken befestigt waren. Das aus Pfăh len und Rutengeflecht bestehende Gerust war innen und aurBen mit e iner d icken Schicht aus Lehm und viei Stroh beworfen.

In e inem elnz lgen Fali wurde auf e inem Stuck Lehmbewurf eln Dekor In Form e l nes 5 cm breiten e rhabenen Bandes gefunden, das vermutlich von e lnem Turrahmen herriihrte.

Dle Wănde waren etwa 0,40 m d ick. Die Wohnungen hatten runde Fenster mit ca. 0,40 m Durchmesser.

1 24

www.cimec.ro

Dle Hăuser hatten Satteldăcher aus Sch i lf oder Stroh. E inigen Kleln model len nach zu u rtel len betrug i h re Nelgung etwa 45°, was auf gerlnge Nledersch lagsmengen In der Zone zu jener Zelt sch l ieBen lăBt.

Alle neol ith ischen Wohnungen bei Radovanu bestanden nur aus el nem elnzlgen Raum.

ĂuBerst bemerkenswert ist Wohn ung 2 der 3 . Stufe, d le im Gegensatz zu allen ubrlgen Wohnungen des Komplexes verzlerte Wănde hatte. Spuren auf versch ledenen Lehmstucken zeigen, daB dle Wănde l nnen bemalt waren. Zuerst war der d unkel rote Grund und dann darauf wei Be, aus fe lnen Lin len bestehende Zlermuster angebracht worden. Dlese Wohnung kann n lcht als Kultstătte ged lent haben, da s ie d leselbe E lnrl­chtung an den glelchen Stel len wle al le ubrigen hatte.

Die Beobachtungen zelgten, daB nach Fertigstel l ung des Hauses zuerst der Herd gebaut wurde. Er bestand aus einem massiven rechteckigen Lehmsockel (ca. 1 ,20 x 0,80 m, hochstens 0,50 m hoch) und stand in al len Făllen ander Ostwand , ca. 1 ,50 m von der NO-Ecke der Wohnung entfernt. Die d rei Hersdseiten waren sorgefăltig mit e i ner felnen Lehmsch icht uberzogen.

Auf die geglăttete Oberflăche des Herdes wurde der Backofen i n Form ei nes Hău­schens m it Satteldach aus Rutengeflecht mit Lehmbewurf gesetzt, der aber d l e Sockelran­d er, vor allem den an der Westseite, fre i l i eB. Der Ofen hatte zwei Offnungen, je elne an der West- und der Sudtseite. Anschl ieBend wurde der i n al len Wohnungen von Rado­vanu vorhandene FuBboden gelegt, und zwar wurde d i e Gesamtflăche mit ca. 1 5 cm d l eken zerspaltenen Baumstămmen - senkrecht zur Lăngsachse der Wohn ung - bedeckt. Fal ls d i e Lănge des Bretts n icht bis an d i e gegenuberl iegende Wand reichte, wurde das fehlende Stuck mit anderem Holz ergănzt. Der FuBboden ging aber nur b l s an den Herd rand , nicht auch unter den letzteren.

Dann wurde d ie gesamte Holzflăche mit e iner etwa 10 cm decken Lehmsch icht sorgfăltig uberzogen und d i ese auch in d ie Zwlschenrăume der Bretter e lngedruckt. Auf d l ese Sch icht folgte eln zwelter, etwa 3-4 cm dlcker Oberzug aus feinerer, geglătteter Lehmpaste.

Ansch l i eBend stel lte man lăngs der Nordwand der Wohnung e lne "Bank" auf, s l e war etwa 0,40 m breit und 0,1 5 m hoch. I n e lner ei nzlgen Wohnung bestand d lese Bank aus einer Art "Ziegelsteinen" aus Lehm und Stroh, jeder etwa 0,60 m lang und 0,40 m brel t. Die mittleren waren 8 cm, d ie seitl ichen 5 cm d l ck. Bemerkenswert ist, daB h ler (Wohnung 1 in Stufe 1) d i e "Ziege" vor i h rem Gebrauch gebrannt waren.

In manchen Wohnungen wurden auch andere Ein richtungen vorgefunden . Gewohn lich blieb lăngs der Ostwand zwischen dem Herdsockel und der Bank ein

freier Raum, der in manchen Wohnungen der Muhle vorbehalten war. Diese war mit l h rem gewolbten Tei l im Lehmboden befestigt und der betreffende Raum mit einer Erho­h ung aus Lehm mit U-formigem Querschnitt von ca. 0,1 5 m Hohe umgeben, u m ein Ver­streuen des Mah lgutes zu vermeiden. Diese Erhohung ging gerad l inig von der NW-Ecke des Ofens bis zur Bank.

In manchen Wohnungen waren vor dem Herd in der Mitte des Zwischenraumes bis zur Westwand auf dem LehmfuBboden je zwei runde schwărzliche Flecken sichtbar. Diese welsen woh l auf Pfăhle hin, die eine Art Aufboden stutzten, wo verschiedene GefăBe aufbewahrt wurden.

Nur wenige - zehn - anthropomorphe Statuetten wurden geborgen, n u r eine einzige ist u nbeschădigt. Sie stel lt eine stehende schwangere Frau mit zum Gebet erho­benen Armen dar.

1 25

www.cimec.ro

Zoomorphe Figuri nen s i nd seh r selten. E ine solche, vermutl lcheln Schweln darstel­lend, war stark beschadigt.

Gebiihrendes Augenmerk wurde dem G rabrltus verl lehen. Ausgehend von einer logischen Vermutung wurde dle Nekropols entdeckt. S le lag

i n nachster Nahe der Terrassense id l ung nord l ich des G rabens. Es wurden etwa 30 Korpergraber von K lndern und Erwachsenen d u rchforscht, d l e

verschieden weit voneinander entfernt waren. Al le Skelette waren seitl lche Hocker (meist l l nksseltig beigesetzt). Bei vielen war der Schadel ungefahr nach Osten gerlchtet. Nur d rei G răber hatten Beigaben : e ins eine S l lexplatte, e in anderes e in lge Dental i umperlen und das d ritte e in klei nes bi tronkonisches GefaB. Die Form der G ruben war nicht fest­zustellen, da s i e mit gleichartiger Erde gefii l lt waren.

126

www.cimec.ro

La Socit�te Comerciale COMCEH S.A. CĂLĂRAŞI - ROU M A­N I E , offre pour exportation :

- papier ecrit u re pour impression , co l les en surface - papier offset - papier col les pou r i mpri mante - papier d 'em bal lage blanch i col l es en s u rface - papier couche une face (ch romo) - cah iers de d i vers types , nombre de feu i l les et formats .

Hîrt ia pentru această l ucrare a fost as igu rată de COMCEH S.A . CĂLĂRAŞI, căreia îi mu lţum im şi pe această cale .

www.cimec.ro

Societatea come rcială

Călăraşi - 8500 - Str . Pre lungi rea Bucu reşt i n r . 1 62, Tel . 91 1 /1 3522 (5) 1 3734 - Telex 86225 csidc r - Tele­fax 91 1 /1 1 492 .

P R O D U C E Ş I L I V R E A Z Ă L A C E R E R E

• PRODUSE S IDERURGICE :

- Lam inate fin ite p l ine d i n oţel rotund şi pătrate între 60-90 m m , U 200 , Traversă metal ică pentru c .f. de 28 kgfm l , alte !aminate .

- Cocs (de turnător ie , fu rnal , e lectrometal urgic şi pentru aglomerare) .

- Subprod use de la cocsi ficare (gud ron , benzen , apă amoniacală)

e PRODUSE DIN CONSTRUCŢIA DE MAŞIN I :

- Uti laje teh nologice ; - Piese de sch i m b ; - Const rucţi i metal ice ; - Alte produse : produse d i n cauci uc ;

• SERVICI I :

-Informatică:

apă d ist i lată .

1 , PRIMUL DVS. PARTENER ESTE ERCA" S.A. CĂLĂRAŞI

www.cimec.ro

www.cimec.ro