Cultura ardeiului cu si fara sol

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

ing. MOLDOVAN I. GELU IULIU

TEZĂ DE DOCTORAT - rezumat -

CONTRIBUŢII LA PERFECŢIONAREA METODEI DE CULTURĂ A ARDEIULUI PE SUBSTRAT ORGANIC ÎN

SOLARII

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC Prof. univ. dr. SILVIU AL. APAHIDEAN

CLUJ-NAPOCA 2008

1

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ Calea Mănăştur Nr. 3-5, 400372 Cluj-Napoca

Telefon: + 40 264 596384 Fax: + 40 264 593792

Conducător ştiinţific

Prof. univ. dr. Silviu Al. APAHIDEAN Ing. Drd.

Gelu Iuliu MOLDOVAN

Către,

Vă rugăm să participaţi la susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată:

„Contribuţii la perfecţionarea metodei de cultură a ardeiului pe substrat

organic în solarii”, a d-lui ing. Moldovan I. Gelu Iuliu, în vederea obţinerii

titlului ştiinţific de „Doctor în Horticultură”.

Susţinerea va avea loc în ziua de_______________, ora_________

sala________________ .

Vă rugăm să binevoiţi a ne comunica aprecierile dumneavoastră în

timp util, pe adresa Rectoratului Universităţii sau pe adresa de mail

[email protected].

2

Comisia de doctorat a fost aprobată în următoarea componenţă: Preşedinte: Prof. dr. Marcel DÎRJA - Prodecan Facultatea de Horticultură,

USAMV Cluj-Napoca Membrii: Prof. dr. Silviu Al. APAHIDEAN - Conducător Ştiinţific,

Facultatea de Horticultură, USAMV Cluj-Napoca Prof. dr. Dumitru INDREA - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi

Medicină Veterinară Cluj-Napoca

Prof. dr. Ruxandra CIOFU - Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară - Bucureşti

Prof. dr. Viorel BERAR - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului - Timişoara

3

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ


REZUMAT CONTRIBUŢII LA PERFECŢIONAREA METODEI

DE CULTURĂ A ARDEIULUI PE SUBSTRAT ORGANIC ÎN SOLARII

Conducător ştiinţific

Prof. dr. Silviu Al. APAHIDEAN

CLUJ-NAPOCA - 2008 -

4

UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCE AND

VETERINARY MEDICINE CLUJ-NAPOCA PhD SCHOOL

HORTICULTURE FACULTY


SUMMARY OF PhD THESIS

CONTRIBUTIONS TO IMPROVEMENT OF THE GREEN PEPPER CULTURE METOD

ON ORGANIC SUBSTRATUM IN COLD GREENHOUSE

Scientifically Coordinator

Prof. PhD. Silviu Al. APAHIDEAN

CLUJ-NAPOCA - 2008 -

5

C U P R I N S

INTRODUCERE............................................................................... 9 Cap. 1. SITUAŢIA ACTUALĂ PRIVIND CULTURA ARDEIULUI ÎN

SISTEME FĂRĂ SOL...................................................................... 11

1.1. Stadiul cercetărilor privind cultura ardeiului în România şi pe

plan mondial...................................................................................

11

1.2. Particularităţile tehnologiei culturii ardeiului în sisteme fără sol..... 13

1.2.1. Sisteme de cultură fără sol folosite la ardei..................... 13

1.2.2. Conducerea fertilizării şi irigării la cultura ardeiului pe

substrat organic.................................................................

17 Cap. 2. CADRUL NATURAL ŞI CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE

AFERENTE DESFĂŞURĂRII EXPERIENŢEI............................ 19

2.1. Aşezarea geografică.................................................................... 19

2.2. Clima........................................................................................... 19 Cap. 3. MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU.......................................... 20

3.1. Scopul şi obiectivele cercetării................................................... 20

3.2. Organizarea experienţei privind tehnologia de cultură a ardeiului

pe substrat organic......................................................................

22

3.2.1. Materialul biologic.......................................................... 22

3.2.2. Metoda de lucru.............................................................. 23

3.3. Organizarea experienţei privind regimul de fertilizare a ardeiului

cultivat pe substrat organic în solarii.........................................

24

3.3.1. Materialul biologic.......................................................... 24

3.3.2. Metoda de lucru............................................................... 24

3.4. Tehnologia aplicată în cultură.................................................... 25

3.5. Observaţii şi determinări............................................................ 26

6

Cap. 4. REZULTATE PRIVIND PERFECŢIONAREA TEHNOLOGIEI DE CULTURĂ A ARDEIULUI PE SUBSTRAT ORGANIC, ÎN SOLARII.....................................................................................................

28

4.1. Evoluţia temperaturilor în aer, în sol şi în substratul de cultură. 28

4.2. Creşterea şi fructificarea plantelor.............................................. 29

4.3. Producţia timpurie...................................................................... 31

4.4. Producţia totală........................................................................... 34

4.5. Dinamica recoltărilor.................................................................. 36

4.6. Calitatea alimentară a fructelor de ardei..................................... 39 Cap. 5. REZULTATE PRIIND REGIMUL DE FERTILIZARE A

ARDEIULUI GRAS CULTIVAT PE SUBSTRAT ORGANIC, ÎN SOLARII......................................................................................

41

5.1. Evoluţia conţinutului de macroelemente în substratul organic... 41

5.2. Creşterea şi fructificarea plantelor.............................................. 43

5.2.1. Înflorirea şi fructificarea plantelor................................... 43

5.3. Producţia totală........................................................................... 44

5.4. Dinamica recoltărilor.................................................................. 47 Cap. 6. COCLUZII ŞI RECOMANDĂRI................................................... 49 BIBLIOGRAFIE............................................................................................. 51

7

C O N T E N T S

INTRODUCTION............................................................................ 9 Cap. 1. ACTUAL SITUATION OF THE RESEARCH CONCERNING

GREEN PEPPER CULTURE ON SOILLESS CULTURE SYSTEMS..................................................................................................

11

1.1. Actual situation concerning green pepper culture in Romania

and global scale..............................................................................

11

1.2. The specific features of the green pepper soil less culture

technology….......................................................................................

13

1.2.1. The different soil less culture systems used for green

pepper..............................................................................

13

1.2.2. The management of fertilization and irrigation at the

green pepper culture on organic substratum....................

17

Cap. 2. THE NATURAL CONDITION IN WHICH THE RESEARCH

WERE DEVELOPED...................................................................... 19

2.1. The geographical situation.......................................................... 19

2.2. The climate.................................................................................. 19 Cap. 3. MATERIAL AND METHOD......................................................... 20

3.1. The scope and the objectives of the researches........................... 20

3.2. The organization of experience regarding the green pepper

culture technology on organic substratum..................................

22

3.2.1. The biological material.................................................... 22

3.2.2. The method of work......................................................... 23

3.3. The organization of experience regarding the green pepper

fertilization on organic substratum..............................................

24

3.3.1. The biological material.................................................... 24

3.3.2. The method of work......................................................... 24

8

3.4. Technology applied in experimental culture............................... 25

3.5. Observation and determinations.................................................. 26 Cap. 4. RESEARCHES REGARDING THE PERFECTIONATION OF

GREEN PAPER CULTURE INORGANIC SUBSTRATUM IN COLD GREENHOUSE……………………………………………..

28

4.1. Evolution of the temperatures in air, soil land organic

substratum……………………………………………………..

28

4.2. Growth and fruit link of the green pepper.................................. 29

4.3. Early yield.................................................................................. 31

4.4. Total yield.................................................................................. 34

4.5. The harvest dynamic.................................................................. 36

4.6. The feeding quality of the green pepper fruits........................... 39 Cap. 5. RESULTS REGARDING FERTILIZATION MANAGEMENT

AT GREEN PAPER CULTIVATED IN COLD GREENHOUSES.. 41

5.1. Evolution of the temperatures in air, soil land organic

substratum………………………………………......................

41

5.2. Growth and fruit link of the green pepper................................. 43

5.3. Total yield.................................................................................. 44

5.4. The harvest dynamic.................................................................. 47 Cap. 6. GENERAL CONCLUSIONS AND REFERENCES..................... 49 BIBLIOGRAPHY.......................................................................................... 51

9

I N T R O D U C E R E

Omenirea, la începutul secolului XXI, este constrânsă în găsirea de

soluţii la una din marile probleme ale sale care este alimentaţia. Asigurarea hranei

necesare unei populaţii de peste 6 miliarde de locuitori, reprezintă o prioritate cu

largi implicaţii economice, sociale şi culturale.

“Revoluţia verde” a atras atenţia asupra rolului deosebit pe care îl poate

avea mate-rialul biologic în realizarea producţiilor vegetale. S-au creat soiuri şi

hibrizi cu potenţial de producţie tot mai ridicat şi în strânsă corelaţie cu aceasta,

s-au elaborat şi promovat tehnologii de cultură adecvate

Ritmul ridicat de creştere a populaţiei lumii, obligă la exploatarea cât

mai eficientă a posibilităţilor existente, la identificarea şi promovarea unor soluţii

noi, mai performante de sporire a producţiei vegetale.

Aceasta din tendinţa de a realiza producţii cât mai ridicate pe unitatea de

suprafaţă, deoarece sistemele de cultură clasică la sol sunt limitate din punct de

vedere productiv. Dar aceste sisteme noi impun şi rezolvarea unor probleme

tehnico-economice, pentru a face faţă concurenţei din ce în ce mai acerbe. Cele

mai frecvent folosite sisteme de cultură neconvenţionale pe plan mondial sunt:

sistemul de cultură pe vată minerală şi sistemul de cultură pe film nutritiv (NFT).

Extinderea acestor sisteme de cultură prezintă unele neajunsuri cum ar

fi: sistemul de cultură pe vată minerală necesită cantităţi enorme din acest

material, material care ulterior se repune în circulaţie foarte greu, iar sistemul

NFT presupune reamenajarea spaţiilor de producţie prin instalarea de jgheaburi,

operaţie care este foarte costisitoare financiar.

Având în vedere aspectele mai sus menţionate se impune dezvoltarea

unor tehnologii care să nu fie costisitoare, să se poată realiza cu materiale ieftine

şi la îndemână, dar în acelaşi timp să asigure o productivitate ridicată atât

cantitativ cât şi calitativ.

10

Pentru a răspunde dezideratelor de mai sus şi a le adapta potenţialului

economic a fermierilor din ţările cu o economie slab dezvoltată, se impune tot

mai mult aplicarea sistemului de cultură pe substraturi organice. Acest sistem de

cultură prezintă două mari avantaje: este foarte accesibil din punct de vedere

economic şi se încadrează tendinţei mondiale spre cultura cât mai ecologică.

Între speciile legumicole care se pretează unor astfel de sisteme de cultură se

numără şi ardeiul, care în spaţiile protejate ocupă locul al treilea în culturile de

bază, după tomate şi castraveţi.

Având în vedere importanţa alimentară şi economică a acestei specii,

problematica abordată în prezenta teză de doctorat, propune îmbunătăţirea

tehnologiei de cultură a ardeiului pe substrat organic, având în vedere avantajele

menţionate ale acestuia.

Conţinutul ştiinţific al prezentei teze, se bazează pe sinteza rezultatelor

cercetării şi a experienţei practice dobândite, care prin cumulare să contribuie la

evoluţia implementării culturii ardeiului pe substrat organic.

Pe parcursul anilor experimentali şi în timpul elaborării prezentei teze de

doctorat m-am bucurat de înţelegerea, sprijinul permanent şi competenţa condu-

cătorului ştiinţific PROF. dr. Al. S. APAHIDEAN, căruia îi port o deosebită

recunoştinţă.

Adresez de asemenea, pe această cale, mulţumiri întregului colectiv al

disciplinei de Legumicultură, pentru buna colaborare în realizarea părţii experi-

mentale a acestei teze de doctorat.

11

C a p i t o l u l 1

STADIUL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA ARDEIULUI

ÎN SISTEME FĂRĂ SOL

1.1. SITUAŢIA ACTUALĂ PRIVIND CULTURA ARDEIULUI ÎN

ROMÂNIA ŞI PE PLAN MONDIAL

Locul de origine a ardeiului este America-Mexic şi Guatemala (HAZENBUSH,

1958). De aici s-a răspândit spre nord, în S.U.A. şi spre sud, în Columbia, Vene-

zuela, Ecuador, Brazilia, Peru, Bolivia, Paraguay, Chile, Argentina şi Uruguay.

Pe vasele de lut descoperite din timpuri străvechi era încrustat ardeiul.

Ardeiul a fost introdus în Spania, Portugalia, apoi în 1542 în Germania,

1548 în Anglia, apoi în Ungaria. Ardeiul roşu este semnalat de DODONAEUS în

1644. În ţara noastră, ardeiul s-a cultivat doar în secolul al XIX-lea, mai întâi în

sudul ţării şi apoi în alte zone.

Conform datelor furnizate de FAO, în graficul 1.1., sunt prezentate

suprafeţele cultivate cu ardei în România în anii 2001-2006. Se observă o uşoară

tendinţă de creştere a suprafeţelor, dar cu unele variaţii (scăderi) în anii 2004 şi

2005.

Pe ansamblu, suprafaţa cultivată cu ardei în anul 2006 comparativ cu

anul 2001, este cu 26,84% mai ridicată. În valori absolute, această diferenţă însu-

mează 4.805 ha la nivelul întregii ţări.

Dar aceste suprafeţe nu au o relevanţă prea mare în capacitatea unei ţări

de a-şi produce necesarul de legume (ardei în cazul de faţă) pentru consum

propriu. Aici mai intervine randamentul producţiei pe unitatea de suprafaţă (ha).

12

17900

19094

22705

18999

18099 19975

2001 2002 2003 2004 2005 2006

279

2627

37

200

211812

Bulgaria Turcia Italia Ungaria Franţa Belgia Olanda România

Grafic 1.1. Suprafaţa cultivată cu ardei în România (ha)

Graph 1.1. Green pepper harvest area in Romania (ha)

Grafic 1.3. Producţia medie (tone/ha)

Graph 1.3. Average yield (tons/ha)

13

1.2. PARTICULARITĂŢILE TEHNOLOGIEI CULTURII

ARDEIULUI ÎN SISTEME FĂRĂ SOL

Faţă de cultura efectuată în sol, principala problemă întâlnită la cultura

fără sol, este limitarea volumului de substrat pus la dispoziţia rădăcinilor. Această

limitare presupune ca substratul să asigure performanţe superioare solului pentru a

garanta o creştere optimă a plantelor.

În toate sistemele de cultură fără sol, funcţia solului de asigurare a ele-

mentelor nutritive este înlocuită prin intermediul unei soluţii nutritive, distribuită

periodic la nivelul sistemului radicular al plantelor. Concentraţia elementelor

nutritive din soluţia administrată nu este constantă pe întreaga perioadă de vege-

taţie, înregistrându-se variaţii mari chiar în perioade scurte de timp. Aceste variaţii

sunt determinate de condiţiile de mediu, de perioada din zi, stadiul de dezvoltare al

plantelor şi de cerinţele specifice de nutriţie a speciei.

1.2.1. Sisteme de cultură fără sol folosite la ardei

În ţara noastră cercetările privind cultura ardeiului în sisteme ,,fără sol”

sunt puţine. Ele nu s-au concretizat în stabilirea unui sistem de cultură accesibil

pentru a putea fi introdus în unităţile de producţie, însă în ultimii ani aceste cercetări

au fost amplificate, rezultat indiscutabil al unei multitudini de avantaje care impun

dezvoltarea culturilor ,,fără sol”, ca o alternativă a sistemului tradiţional, mai ales

în condiţiile unor restricţii energetice, cât şi de protejare a mediului ambiant.

În acest cadru au apărut o serie de noi sisteme de cultură comerciale care

au exclus solul ca suport al plantelor. Se cunosc în prezent următoarele sisteme

mai importante, aplicate la ardei:

- cultura pe substrat organic;

- cultura pe vată minerală şi alte substraturi inerte;

- NFT - cultura pe peliculă nutritivă.

14

Cultura ardeiului pe vată minerală (fig.1.1.). La cultura pe vată

minerală sunt recomandate plăci cu dimensiuni de 100 x 15 x 7,5 cm. Pe o placă de

vată minerală se plantează trei plante, în felul acesta obţinându-se o densitate de

3,5 plante/m2 (SZORY, 1995).

Condiţiile cerute pentru o bună reuşită a culturii:

- vată minerală de bună calitate;

- un sistem sigur de amestecare a soluţiei şi de distribuţie;

- apă de udat corespunzătoare (calitate şi cantitate);

- soluţie nutritivă cu compoziţie optimă.

Cultura ardeiului în sistem NFT (fig.1.2.). Sistemul NFT este întrebuinţat

în prezent pentru un larg număr de culturi, în multe ţări. Există rezultate în această

tehnică, pentru producerea industrială a culturilor de legume în seră, în special la

tomate şi ardei.

Un număr relativ redus de încercări sugerează că, ardeiul poate fi adaptat

foarte bine la NFT, tocmai ca şi în cultura pe vată minerală sau pe substrat organic.

Fig. 1.1. Cultura ardeiului pe vată minerală (www.acsedu.co.uk)

Fig. 1.1. Rockwool culture system (www.acsedu.co.uk)

15

Fig. 1.2. Sistemul de cultură NFT (www.hhydro.com)

Fig. 1.2. NFT culture system (www.hhydro.com)

Cultura ardeiului pe substraturi organice (fig.1.3.). Sistemul de cultură

pe substrat organic oferă numeroase avantaje în exploatare, avantaje care au făcut

ca acest sistem să-şi găsească aplicabilitate largă mai ales în ţările bogate în

asemenea resurse. Substraturile organice se folosesc în zonele în care turba sau

alte resturi organice (talaş, rumeguş de lemn, scoarţa de copac măcinată) rezultă

ca deşeuri în cantităţi mari. Substratul asigură ancorarea sistemului radicular şi

aprovizionarea cu apă şi substanţe minerale a plantelor.

Fig. 1.3. Substrat organic folosit pentru cultura ardeiului (foto original)

Fig. 1.3. Organic substratum used for green pepper culture(original photo)

Rezervor

Pompă de aer

Jgheab soluţie

nutritivă

Piatră de aerisire

Retur soluţie nutritivă Pompă

l ţinutritivă

16

Introducerea sistemului de cultură ,,fără sol” pe substrat organic în cultura

tomatelor în sere, ca dealtfel şi pentru alte culturi oferă numeroase avantaje în

exploatare (INDREA şi colab., 1990; APAHIDEAN, 1993):

- control mai bun al nutriţiei şi irigării, menţinând umiditatea atmos-

ferică la un nivel relativ scăzut, favorabil polenizării şi defavorabil apariţiei bolilor;

- eliminarea necesităţii dezinfecţiei cu aburi;

- conducerea programată a fertilizării şi irigării prin picurare cu economie

de substanţe şi apă şi cu eficienţă sporită;

- raport mai bun între capacitatea pentru aer şi apă asigurând aerisirea

şi drenajul corespunzător;

- gradient al temperaturii, superior în lunile de iarnă, primăvară, prin

stocarea şi cedarea temperaturii, oferind condiţii bune de dezvoltare sistemului

radicular, obţinerea de producţii mai timpurii şi mai mari decât la cultura în sol;

- înlăturarea pericolului tasării solului şi deranjării sistemului radicular

prin treceri repetate cu ocazia lucrărilor de copilit, palisat, recoltat.

Principalul dezavantaj al sistemului îl constituie cheltuielile suplimentare cu

forţa de muncă, materialele şi investiţiile importante pentru modernizarea instalaţiilor.

Principalele materiale organice folosite ca substrat în cultura ,,fără sol”

sunt: turba, scoarţa de copac, rumeguşul şi alte deşeuri celulozice lemnoase.

Sistemele şi metodele folosite pentru culturile pe substrat organic sunt

diverse.

La noi în ţară, primele cercetări privind cultura legumelor pe substrat

organic s-au întreprins la USAMV Cluj-Napoca (INDREA şi colab., 1990; APAHIDEAN

şi colab., 1993), la Staţiunea Işalniţa (ILIE, ANA STĂNESCU, 1989), la Institutul de

Cercetări pentru Legumicultură şi Floricultură de la Vidra (LĂCĂTUŞ şi colab.,

1992), acestea din urmă chiar la cultura ardeiului în solarii (tabelul 1.1.).

În metoda experimentală la USAMV Cluj-Napoca, ardeii sunt cultivaţi

în pungi de folie de polietilenă neagră, cu volumul de 8 litri substrat/plantă. În partea

inferioară a pungilor se practică 10 orificii pentru drenaj cu diametrul de 12 mm,

prin care în a doua parte a perioadei de vegetaţie, rădăcini izolate pătrund în sol.

17

Tabelul 1.1. Rezultate de producţie obţinute de ICLF Vidra, într-o cultură de ardei gras,

cultivat în solar tip tunel pe diferite substraturi organice Yield results obtained at ICDLF Vidra for a green pepper culture cultivated in a

tunnel polyethylene greenhouse on different organic substrates (LĂCĂTUŞ şi colab., 1992)

Producţie (g/plantă) - Yield (g/plant) Substraturi Substrates 1-30

VI 1-10VII

11-20VII

21-31VII

1-10 VIII

Total

Turbă (30%)+suport forestier (70%) (în volum)Peat (30%) + wood chips (70%) (in volum) 100 342 192 86 120 840

Turbă (75%) + nisip (25%) (în greutate) Peat (75%) + sand (25%) (in weight) 74 276 156 126 228 860

Turbă intermediară (Intermediar peat) 86 244 164 128 212 834

Sol (Soil) 20 166 36 70 98 390

Ca substrat este folosită turba brună de Călăţele (neutralizată cu CaCO3),

în amestec cu pământ de ţelină şi mraniţă în raport de 8:1:1. Amestecurile, înainte

de a fi utilizate în cultură, sunt fertilizate cu macro şi microelemente. Fazial, la 14

zile, se fertilizează cu soluţii de îngrăşăminte pe bază de NPK, în concentraţie de 1%

aplicându-se 0,5 litri soluţie/plantă.

1.2.2. Conducerea fertilizării şi irigării la cultura ardeiului pe

substrat organic

Programul de nutriţie pentru cultura ardeiului pe turbă, constă în adăugarea

de neutralizanţi şi completarea cu macro- şi microelemente, înainte de a umple

pungile, urmată de irigarea cu soluţii nutritive ce conţin atât macro- cât şi micro-

elemente. Cu privire la nivelul de azot şi potasiu, trebuie subliniat că cea mai

mare parte a acestor elemente este asigurată prin fertilizări suplimentare.

Turba are o capacitate tampon pentru macro- şi microelemente mai mare

decât cea a majorităţii solurilor. Cultivatorii trebuie să analizeze continuu cantitatea

18

de elemente nutritive asimilabile din substrat pentru a decide compoziţia soluţiei

nutritive care o vor aplica. Acest lucru presupune posibilitatea de efectuare rapidă

a analizelor chimice şi o tehnică precisă pentru aplicarea frecventă a fertilizanţilor.

Rezultatele obţinute în urma analizei substratului, ne ajută să luăm măsurile

necesare pentru a optimiza starea de nutriţie la nivelul zonei radiculare, înainte să

detectăm efecte negative asupra plantelor.

În sistemul românesc de cultură a ardeiului pe substrat organic, metodă

experimentată la USAMV Cluj-Napoca, de către colectivul de legumicultură,

fertilizarea prezintă unele particularităţi. Ardeiul se cultivă în pungi de PE, din

folie opacă şi culoare închisă.

Amestecurile înainte de a fi utilizate sunt fertilizate masiv cu macro- şi micro-

elemente, în funcţie de consumul specific al plantelor. Fazial şi sistematic, cultura

se fertilizează cu NPK în funcţie de analizele agrochimice ale substraturilor din

pungi (INDREA şi colab., 1990).

19

C a p i t o l u l 2

CADRUL NATURAL ŞI CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE

AFERENTE DESFĂŞURĂRII EXPERIENŢEI

2.1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ

Experienţele privind perfecţionarea tehnologiei de cultură a ardeiului pe

substrat organic în solarii în zona Podişului Transilvaniei s-au efectuat în Cluj-

Napoca, în solarul, Disciplinei de Legumicultură din cadrul Universităţii de

Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, între anii 2006-2008.

Poziţia geografică a locului în care s-au desfăşurat experienţele,

corespunde coor-donatelor de 46046’ latitudine nordică, 23036’ longitudine estică

şi este situat la o alti-tudine de 363 m deasupra nivelului mării.

Din punct de vedere fizico-geografic terenul se găseşte într-o regiune de

tranziţie, la zona de contact a trei mari unităţi de relief : Câmpia Transilvaniei la

Est, Munţii Gilăului la Vest şi Podişul Someşan la Nord (NEMEŞ şi colab., 1968).

2.2. CLIMA

În judeţul Cluj, relieful crează diferenţieri climatice între regiunea

muntoasă şi deluroasă a judeţului şi o zonare pe verticală a principalelor elemente

climatice. Tempe-raturile medii ale anului sunt cuprinse între 1,5°C si 2,5°C în

masivul Vlădeasa şi Muntele Mare, 3-6°C la periferia zonei înalte, 7-9°C în

Câmpia Transilvaniei şi Podişul Someşan. În ceea ce priveşte temperaturile

extreme, luna cea mai rece este februarie, iar luna cea mai caldă este în zona

montană, august şi în zona deluroasă, iulie.

20

C a p i t o l u l 3

MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU

3.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII Culturile horticole „fără sol” au câştigat deja o poziţie de frunte în pro-

ducţia horticolă pe plan mondial. Aceste sisteme de cultură neconvenţionale, sunt

în egală măsură de mare interes atât pentru cercetători cât şi pentru cei care le

practică în scopul realizării produselor destinate consumului uman.

În ţara noastră extinderea acestor sisteme de cultură ridică serioase pro-

bleme de ordin tehnico-economic, de aceea este necesară stabilirea unor tehnologii

de cultură aplicabile, atractive, prin folosirea unor materiale şi echipamente autoh-

tone sau de import care să fie accesibile unui număr cât mai mare de utilizatori.

Scopul cercetărilor care fac obiectul prezentei teze de doctorat, a fost

acela de a perfecţiona o metodă de cultură şi de a elabora o tehnologie corespun-

zătoare, care să permită cultura ardeiului în solarii, pe substrat organic „fără sol”,

folosind ca substrat materiale ieftine şi uşor accesibile în zonă, urmărind reali-

zarea unei producţii timpurii şi totale mai mari, cu costuri specifice mai reduse

decât la alte sisteme „fără sol” sau la sistemul clasic de cultură în sol.

Din punct de vedere a tendinţei actuale în practica horticolă de a maxi-

miza capacitatea de producţie pe unitatea de suprafaţă pe de o parte şi de a scădea

cheltuielile pe unitatea de produs pe de altă parte, se impune dezvoltarea şi perfec-

ţionarea unor metode moderne şi eficiente în vederea atingerii acestor scopuri.

Una dintre modalităţi este aplicarea unei tehnologii cât mai moderne în

limita capacităţii financiare a fiecărui producător. După cum reiese din conţinutul

părţii experimentale a prezentei teze de doctorat, privind perfecţionarea sistemului

21

de cultură pe substrat organic, acesta se dovedeşte a fi cel mai potrivit micilor

producători, având în vedere situaţia economică din ţara noastră.

Motivul îl constituie avantajul unei investiţii iniţiale suportabilă mai ales

pentru noii producători pe de o parte, iar pe de altă parte rezultatele privind

capacitatea ridicată de producţie a acestui sistem.

Dar toate aceste avantaje ale sistemului de cultură în substrat organic,

pot fi potenţate de aplicarea unor tehnici de dirijare a factorilor productivi ai acestui

sistem de cultură.

Din acest motiv, capitolul V, va avea drept obiect de studiu, influenţa

modului de fertilizare şi stabilirea optimului dozelor de fertilizanţi utilizat la

sistemul de cultură în substrat organic.

Principalele obiective prin care s-a urmărit realizarea scopului propus au

fost:

- studiul comportării unor soiuri şi hibrizi de ardei în solarii, în cultura

fără sol pe substrat organic, folosind un volum limitat de substrat în comparaţie

cu metoda de cultură clasică în sol;

- adaptarea tehnologiei de cultură a ardeiului la particularităţile

sistemului, prin stabilirea metodelor de conducere a plantelor, de susţinere, gradul

de încărcare cu fructe, durata culturii etc.;

- rentabilizarea folosirii culturii fără sol a ardeiului în substrat organic,

prin stabilirea dozelor optime de fertilizanţi, evitând pericolul sărăturării şi dezechi-

librul în raportul dintre elemente;

- stabilirea eficienţei concentraţiilor diferite de săruri din substrat şi a

modului diferit de conducere a fertilizării faziale asupra calităţii fructelor;

- stabilirea modului diferit de conducere a fertilizării faziale asupra calităţii

fructelor;

22

3.2. ORGANIZAREA EXPERIENŢEI PRIVIND TEHNOLOGIA DE

CULTURĂ A ARDEIULUI PE SUBSTRAT ORGANIC

Cercetările s-au desfăşurat pe parcursul anilor 2006-2008, ca o experienţă

bifactorială cu două, respectiv opt graduări fiecare. Experienţa s-a desfăşurat în

condiţii de tehnică experimentală riguroasă fiind amplasată în trei repetiţii.

Factorul A: Sistemul de cultură cu două graduări

• Pe substrat organic (în pungi de polietilenă)

• În sol

Factorul B: Cultivarul cu opt graduări

• Nikita F 1

• Blondy F1

• Karpatia F1

• Kerala F1

• Işalniţa 85v

• Andra

• Zenit

• Amaradia

Prin combinarea celor doi factori, au rezultat 16 variante experimen-

tale, care au fost aşezate în parcele subdivizate cu trei repetiţii

3.2.1. Materialul biologic

Materialul biologic utilizat în experienţă este reprezentat de 8 cultivaruri

de ardei gras, după cum urmează:

- patru hibrizi specializaţi pentru cultura în solarii şi sere (Nikita F1,

Blondy F1, Karpatia F1 şi Kerala F1) care provin de la firme străine consacrate în

domeniul produ-cerii de seminţe;

- patru soiuri (Işalniţa 85V, Andra, Zenit şi Amaradia) care sunt

româneşti, create la SCDL - Işalniţa.

23

3.2.2. Metoda de lucru

Producerea răsadurilor - semănatul s-a realizat la data de 1 februarie

2006, în 28 ianuarie în 2007 în lădiţe de lemn iar în anul 2008, semănatul a avut

loc în data de 28 ianuarie în platouri alveolare. Răsărirea în masă a avut loc după

aproximativ 12-14 zile de la semănat. Semănătura a fost tratată cu Bavistin (0,05%)

pentru prevenirea căderii plăntuţelor (Pythium de baryanum).

Repicatul - a avut loc la 7 martie în ghivece cu diametrul de 8 cm,

folosindu-se un amestec format din turbă, mraniţă şi pământ de ţelină în raport de

8:1:1, cu pH-ul corectat la 7,0-7,2 (prin adăugarea a 2 kg carbonat de calciu/m3 de

amestec); în anul 2007 repicatul s-a efectuat în data de 28 februarie, iar în anul

2008 operaţia s-a efectuat în data de 4 martie în ghivece de aceeaşi mărime,

utilizând acelaşi substrat.

Pentru menţinerea stării de sănătate a răsadurilor, s-au făcut tratamente

alternative cu fungicide şi insecticide, repetate la 10 zile în special pentru

prevenirea căderii plăntuţelor (Pythium de baryanum), putregaiul cenuşiu (Botrytis

cinerea) şi atacul păianjenului roşu şi a musculiţei albe de seră (Tetranichus

urticae şi Trialeurodes vaporariorum). În această perioadă, plantele au fost ţinute în

sera caldă unde au avut condiţii optime de vegetaţie.

Plantarea răsadurilor în pungi PE - pentru a evidenţia avantajele culturii

pe substrat organic (în pungi PE), s-a recurs la transplantarea răsadurilor necesare

variantelor cultivate în acest sistem de cultură în pungile PE aferente. Transplan-

tarea a avut loc în data de 28 martie în anul 2006 iar în anul 2007 şi 2008 la data

de 3 aprilie. Această strategie, a avut drept scop „exploatarea” condiţiilor favora-

bile de creştere şi dezvoltare a răsadurilor din sera în care au fost produse. Bene-

ficiind de cele aproximativ patru săptămâni de la data transplantării în pungi PE şi

până la data estimată a înfiinţării culturii, răsadurile vor avea o creştere şi dezvol-

tare net superioare faţă de cele repicate în ghivece. Acest avantaj se poate evidenţia

prin dimensiunile plantelor în momentul înfiinţării culturii şi în precocitatea

recoltei.

24

3.3. ORGANIZAREA EXPERIENŢEI PRIVIND REGIMUL DE

FERTILIZARE ARDEIULUI CULTIVAT PE SUBSTRAT

ORGANIC ÎN SOLARII

Cercetările s-au desfăşurat pe parcursul anilor 2006-2008, ca o experienţă

bifactorială cu două, respectiv trei graduări fiecare. Experienţa s-a desfăşurat în

condiţii de tehnică experimentală riguroasă fiind amplasată în trei repetiţii.

Factorul A: Fertilizarea de bază cu două graduări

• Fertilizarea de bază 1 (FB1) cu 3 kg Cropcare/m3 de amestec

• Fertilizarea de bază 2 (FB2) cu 4,5 kg Cropcare/m3 de amestec

Factorul B: Modul de aplicare a fertilizărilor faziale cu trei graduări

• Nefertilizat (martor)

• Fertilizat foliar

• Fertilizat foliar şi radicular

Prin combinarea celor doi factori, au rezultat 6 variante experimentale,

care au fost aşezate în parcele subdivizate cu trei repetiţii.

3.3.1. Materialul biologic

Materialul biologic utilizat în această experienţă, este reprezentat de

hibridul Blondy F1, hibrid care a fost utilizat şi în experienţa privind tehnologia de

cultură a ardeiului pe substrat organic.

3.3.2. Metoda de lucru

Etapele tehnologice necesare producerii materialului săditor utilizat în

această experienţă, începând cu: semănatul, repicatul, tratamentele fitosanitare şi

încheind cu plantarea răsadurilor în pungi PE cu substrat organic, sunt identice cu

cele efectuate la experienţa anterioară.

25

3.4. TEHNOLOGIA APLICATĂ ÎN CULTURĂ

Tehnologia aplicată în cultură a fost cea obişnuită, recomandată de

tehnologia clasică, cu o atenţie sporită asupra unor factori ca:

- asigurarea prevenirii şi combateri bolilor şi dăunătorilor;

- asigurarea necesarului de elemente nutritive, prin fertilizări faziale,

radiculare şi foliare;

- asigurarea umidităţii optime atât la nivelul sistemului radicular cât şi a

umidităţii atmosferice;

- reducerea nivelului de temperatură şi lumină în zilele călduroase de

vară, prin pulverizări repetate cu apă şi cretizarea solarului.

Lucrări efectuate asupra plantelor:

♦ Completarea golurilor, s-a făcut cu răsad din acelaşi cultivar în zilele

următoare înfiinţării experienţei, cu răsad sănătos, viguros şi aparţinând aceluiaşi

cultivar. Această lucrare a fost necesară doar la variantele cultivate în sol;

♦ Pe parcursul perioadei de vegetaţie, lucrările efectuate asupra plantelor

sau încadrat în tehnologia clasică;

♦ Bobocitul a fost prima lucrare efectuată, şi a constat în îndepărtarea

primului boboc floral apărut. Acest lucru este necesar atât pentru a nu supra-

solicita tânăra plantă cu susţinerea fructului, cât şi pentru a stimula ramificarea şi

înflorirea abundentă în următoarea perioadă;

♦ Rărirea florilor a fost o lucrare necesară datorită tendinţei naturale a

ardeiului de a forma 2 sau 3 flori grupate la fiecare ramificaţie. Lăsarea unui

număr mai mare de flori pe plantă, are drept consecinţe un număr mare de fructe

dar de calitate slabă;

♦ Copilitul a fost o altă lucrare importantă şi a constat în înlăturarea tuturor

copililor de pe tulpină, astfel încât plantele au fost conduse cu două tulpini, una

orientată vertical deasupra rândului de plante, iar a doua spre mijlocul stratului;

♦ Palisatul a fost necesar pentru susţinerea plantelor şi s-a făcut cu sfoară

de rafie legată la sârma spalier;

26

Lucrări efectuate asupra solului şi a substratului organic:

♦ Combaterea buruienilor la variantele cultivate în sol, s-a făcut prin

praşile manuale, ori de câte ori a fost necesar;

♦ Spargerea crustei după udarea plantelor în sol, lucrare care s-a efectuat cu

săpăliga.

♦ Plivitul buruienilor din pungile PE la nevoie;

♦ Completarea cu substrat organic în pungile PE, după tasarea datorată

udărilor;

La variantele cultivate în sol, s-a făcut o fertilizare de bază cu acelaşi

îngrăşământ complex, fiecărei plante revenindu-i o cantitate egală celor cultivate

în substrat organic.

3.5. OBSERVAŢII ŞI DETERMINĂRI

În cadrul experienţei efectuată în anii 2006-2008, privind comportarea

culturii ardeiului pe substrat organic, s-au efectuat o serie de determinări.

S-au realizat măsurători biometrice pentru stabilirea capacităţii de creştere

şi fructificare a plantelor: înălţimea tulpinii, grosimea tulpinii la 3 cm deasupra

coletului, numărul de frunze, numărul de flori şi fructe legate.

S-a urmărit dinamica recoltărilor, producţia timpurie şi totală precum şi

calitatea comercială a fructelor şi compoziţia chimică a acestora.

Producţia de fructe s-a stabilit prin cântărire, pe parcele experimentale,

pe variante şi repetiţii, prin recoltări succesive la intervale de o săptămână, ceea ce

a permis calcularea recoltei pe decade şi luni precum şi urmărirea în dinamică a

acestora, astfel fiind posibilă calcularea producţiei timpurii şi totale de fructe.

Producţia obţinută pe parcela experimentală, a fost calculată la hectar, prin

raportarea celor două suprafeţe

Datele privind producţia timpurie au fost interpretate statistic prin

metoda analizei varianţei.

27

Calitatea comercială a fructelor a fost stabilită prin cântărire după sortarea

fiecărei recolte pe trei calităţi: extra, calitatea I şi calitatea II:

- la calitatea extra au fost incluse fructele întregi, uniform dezvoltate, cu

greutate peste 80 de grame;

- la calitatea I, au fost incluse fructele întregi, uniform dezvoltate, cu

greutatea cuprinsă între 40 şi 80 g;

- la calitatea II au fost incluse fructe diforme, care prezentau urme de

atac de boli sau dăunători, precum şi cele cu greutate mai mică de 40 de grame.

Fiind cunoscută importanţa alimentară a ardeiului şi efectele benefice

asupra organismului uman prin componentele pe care o conţine, experienţele au vizat

şi efectuarea unor analize şi determinări privind compoziţia chimică a ardeiului.

Principalele analize chimice efectuate asupra compoziţiei chimice a fructelor de

ardei au fost:

• conţinutul de vitamina C;

• substanţa uscată solubilă;

• aciditatea;

Aceste analize au fost efectuate în cadrul laboratorului de Tehnologia

Prelucrării Produselor Horticole din cadrul Facultăţii de Horticultură a USAMV

Cluj-Napoca. Metodele de analiză au fost cele titrimetrice pentru vitamina C şi

aciditate, refractometrice pentru substanţa uscată.

28

C a p i t o l u l 4

REZULTATE PRIVIND PERFECŢIONAREA TEHNOLOGIEI DE CULTURĂ A ARDEIULUI PE SUBSTRAT ORGANIC,

ÎN SOLARII

4.1. EVOLUŢIA TEMPERATURILOR ÎN AER, ÎN SOL ŞI ÎN

PUNGILE CU SUBSTRAT

Cele două experienţe care fac obiectul de studiu al prezentei teze de

doctorat, fiind amplasate în acelaşi spaţiu de cultură (solar), plantele fiind plantate

în pungi PE cu acelaşi volum şi substratul organic având o compoziţie asemănă-

toare, valorile temperaturilor în aer, sol şi substratul de cultură sunt aceleaşi în

ambele cazuri. Menţionez acest lucru, pentru a nu repeta datele obţinute.

Din punct de vedere climatic, anii de studiu s-au caracterizat prin primăveri

capricioase, cu alternanţe de temperatură, ceea ce a avut repercusiuni negative

asupra începutului de vegetaţie al plantelor mai ales în anul 2007 când mediile

din prima decadă a lunii mai, atât în substratul organic cât şi în sol se situează la

nivelul minim de 15,40C.

Astfel în timp ce în solul solarului, temperaturile medii înregistrate au

fost de 19,40C în anul 2007, şi de 19,10C în anul 2008, media temperaturilor în

substratul organic a fost mai ridicată cu 2,10C în 2007 şi cu 2,00C în 2008.

Această diferenţă se datorează probabil capacităţii amestecului nutritiv de

a se încălzi mai uşor în timpul zilei, păstrând această diferenţă şi pe parcursul

nopţii.

Analizând evoluţia temperaturilor medii din aer, imediat după plantarea

răsadurilor la locul definitiv, se constată că acestea au fost de 21,00C în anul 2007 şi

de 19,10C în 2008.

29

46,1249,06

36,5642,16

34,46

42,2

47,38

38,29

41,9838,77

27,94

39,81

28,76 30,84

36,2331,73

0

10

20

30

40

50

Nikita F1 Blondy F1 Karpatria F1 Kerala F1 Işalniţa 85v Andra Zenit Amaradia

Sol Pungi PE

Grafic 4.1. Procentul de legare a florilor (media anilor 2006-2008) Graph. 4.1. Fruit link percent (average of the years 2006-2008)

4.2. CREŞTEREA ŞI FRUCTIFICAREA PLANTELOR

Creşterea şi dezvoltarea plantelor. În ce priveşte creşterea şi dezvoltarea

plantelor, în tabelul 4.1. sunt prezentate datele biometrice privind înălţimea plan-

telor şi numărul mediu de frunze pe plantă.

Comparând din acest punct de vedere cele două sisteme de cultură, este

uşor de observat că talia plantelor cultivate în substrat organic, este sensibil mai

mare faţă de cele cultivate în sol, diferenţa fiind de aproximativ 8-10%, tendinţă

care se păstrează în toţi anii experimentali.

Înflorirea şi fructificarea la ardei. Înflorirea şi fructificarea plantelor

de ardei a fost exprimată procentual prin numărul de fructe legate raportate la

numărul de flori înflorite. În ce priveşte procentul de legare a florilor în acest

sistem de cultură, graficul 4.1. prezintă în mod elocvent aceste valori, care repre-

zintă media anilor experimentali.

La acest parametru, rezultatele cele mai bune le obţin hibrizii Nikita F1,

Kerala F1 şi Blondy F1, realizând procente de legare de 41,98%, 39,81% şi 38,77%.

Cultivarurile care au realizat cel mai mic procent de legare a florilor, sunt hibridul

Karpatia F1 şi soiul Işalniţa 85v, cu procente de 27,94%, respectiv 28,76%.

30

Tabelul 4.1. Creşterea şi dezvoltarea plantelor

Growth and development of pepper bell plants

Înălţimea medie a plantelor (cm)

Average height of plants (cm)

Nr. mediu defrunze/plantă

Average number of leaves/plant Nr.

variantă Nr. of

variant

Cultivar Cultivar

Sistem de cultură Culture system 2006 2007 2008 Media

Average 2006 2007 2008 Media Average

1 Nikita F1 65,2 75,6 68,7 69,8 105,8 145,4 126,4 125,8 2 Blondy F1 60,8 72,7 67,2 66,9 96,6 146,2 130,4 124,4 3 Karpatria F1 51,0 58,6 51,9 53,8 61,8 97,8 81,3 80,3 4 Kerala F1 72,6 81,2 76,2 76,6 94,6 124,3 104,1 107,6 5 Işalniţa 85v 70,4 83,4 79,7 77,8 86,8 106,1 96,6 96,5 6 Andra 76,4 89,3 86,4 84,0 115,0 152,2 135,2 134,1 7 Zenit 56,4 68,9 65,4 63,5 71,6 914,7 96,3 94,2 8 Amaradia

Substrat organic Organic

substratum

86,4 103,2 93,2 94,3 106,2 168,4 145,5 140,0 9 Nikita F1 53,0 69,9 61,5 61,4 80,2 131,1 102,7 104,6

10 Blondy F1 56,4 71,0 63,0 63,6 84,0 102,0 98,0 94,6 11 Karpatria F1 35,4 52,4 45,6 44,5 56,8 87,0 68,0 70,6 12 Kerala F1 68,0 87,0 78,0 77,6 78,2 113,2 92,5 94,6 13 Işalniţa 85v 51,6 69,2 62,4 61,0 61,6 97,3 83,7 80,7 14 Andra 58,0 78,0 73,0 69,6 75,2 100,4 91,4 89,0 15 Zenit 56,0 67,0 61,0 61,3 57,2 92,2 75,2 74,8 16 Amaradia

Sol Soil

70,4 88,4 82,4 80,3 81,6 132,8 112,6 109,0

31

4.3. PRODUCŢIA TIMPURIE

Influenţa sistemului de cultură asupra producţiei timpurii

Producţia timpurie a fost calculată de la data de 14-16 iunie (prima

recoltă) până la data de 17-20 iulie inclusiv în funcţie de anul experimental.

Datele obţinute au fost prelucrate statistic, prin metoda analizei varianţei.

Cel mai important factor în această experienţă este studiul influenţei

sistemului de cultură pe substrat organic (în pungi PE), comparativ cu sistemul

clasic de cultură în sol.

În tabelul 4.2. sunt prezentate datele medii ale anilor experimentali privind

influenţa sistemului de cultură pe substrat organic. Acest sistem de cultură, a

realizat o producţie medie de 13,89 t/ha , înregistrând un spor mediu de producţie

de 32,5% şi o diferenţă cu care este foarte semnificativ pozitivă.

Tabelul 4.2 Influenţa sistemului de cultură asupra producţiei timpurii

(media anilor 2006-2008) The influence of the culture system upon the early yield

(average of the years 2006-2008)

Simbol Symbol

Sistem de cultură

Culture system

Producţia timpurie

Early yield (t/ha)

% DiferenţaDifference

Semnificaţia Semnification

S2 Sol (soil) 10,48 100,0 0,00 Martor

S1 Substrat organic

(organic substratum)

13,89 132,5 3,40 ***

DL (p 5%) 1,31 DL (p1%) 1,90 DL (p 0,1%) 2,85

Influenţa cultivarului asupra producţiei timpurii

Modul de comportare a cultivarurilor, este de asemenea un factor important

în această experienţă.

32

Raportat la media anilor experimentali (tabelul 4.3.), soiul Amaradia este

foarte semnificativ pozitiv faţă de martor, acest lucru datorându-se nu atât preco-

cităţii deosebite, ci datorită faptului că este un cultivar foarte productiv realizând

producţii timpurii medii de 17,37 t/ha şi un spor de producţie faţă de martor de

66,7%.

Tabelul 4.3. Influenţa hibridului asupra producţiei timpurii media

(media anilor 2006-2008)

The influence of variety upon the early yield (average of the years 2006-2008)

Simbol Symbol

Cultivarul Cultivar

Producţia timpurie

Early yield (t/ha)

%

Diferenţa Difference


H5 Işalniţa 85v 10,42 100,0 0,00 Martor

H1 Nikita F1 15,53 149,1 5,12 **

H2 Blondy F1 12,02 115,4 1,61 -

H3 Karpatia F1 9,55 91,6 -0,87 -

H4 Kerala F1 9,08 87,1 -1,34 -

H6 Andra 13,92 133,6 3,50 *

H7 Zenit 9,61 92,2 -0,81 -

H8 Amaradia 17,37 166,7 6,95 ***

DL (p 5%) 2,70 DL (p 1%) 3,99 DL (p 0,1%) 6,17

La polul opus, se situează hibridul Karpatia F1, care în anii experimentali

realizează o producţie medie de 9,55 t/ha, producţie foarte scăzută, tendinţă care

se perpetuează în toţi anii experimentali şi bineînţeles se regăseşte şi în media

acestora. Cu o producţie timpurie de 15,53 t/ha, hibridul Nikita F1 înregistrează

un spor de producţie de 49,1% cu o diferenţă distinct semnificativ pozitivă faţă de

martor, care la rândul lui realizează o producţie medie de 10,42 t/ha.

33

Influenţa interacţiunii cultivar - sistem de cultură asupra producţiei

timpurii. Interacţiunea cultivar-sistem de cultură, se referă la modul de comportare a

cultivarurilor studiate, în unul din sistemele de cultură (în sol sau pe substrat organic).

Pe de altă parte, privind interacţiunea cultivar - sistem de cultură ca medie a

anilor experimentali (tabelul 4.4.) şi analizând sistemul de cultură pe substrat organic,

se observă că iese în evidenţă soiul Amaradia, a cărui diferenţă este foarte semni-

ficativ pozitivă faţă de martor (Işalniţa 85v), înregistrând un spor de producţie de

75,3%. Hibridul Nikita F1 şi soiul Andra sunt distinct semnificativ pozitivi faţă de

martor, înregistrând sporuri de producţie de 55,1%, respectiv 66,7%. Hibrizii: Blondy

F1, Karpatia F1, Kerala F1 şi soiul Zenit au producţii foarte apropiate de martor, cu

diferenţe neasigurate statistic.

Tabelul 4.4. Influenţa interacţiunii cultivar - sistem de cultură asupra producţiei timpurii

(media anilor 2006-2008) The interaction influence of cultivar - culture system upon the early yield

(average of the years 2006-2008) Cultivar Cultivar

Sistem de cultură

Culture system

Producţia timpurie

Early yield (t/ha)% Diferenţa

DifferenceSemnificaţia Semnification

Işalniţa 85v 11,21 100,0 0,00 Martor Nikita F1 17,39 155,1 6,18 ** Blondy F1 13,37 119,3 2,16 - Karpatia F1 9,90 88,3 -1,31 - Kerala F1 10,23 91,3 -0,98 - Andra 18,69 166,7 7,48 ** Zenit 10,64 94,9 -0,57 - Amaradia

Substrat organic

(Organic

substratum)

19,65 175,3 8,44 ***

Işalniţa 85v 9,62 100,0 0,00 Martor Nikita F1 13,67 142,1 5,64 ** Blondy F1 10,67 110,9 4,02 * Karpatia F1 9,19 95,5 -0,43 - Kerala F1 7,92 82,3 -1,70 - Andra 9,14 95,0 -0,48 - Zenit 8,57 89,1 -1,05 - Amaradia

Sol

(Soil)

15,08 156,8 8,47 *** DL (p 5%) = 3,76 DL (p 1%) = 5,51 DL (p 0,1%) = 8,39

34

La sistemul de cultură în sol, soiul Amaradia este cultivarul cu producţia

cea mai ridicată, cu o diferenţă de 56,8%, fiind astfel foarte semnificativ pozitiv

faţă de martor. Hibridul Nikita F1, realizează un spor de producţie de 42,1%, cu o

diferenţă distinct semnificativ pozitivă, iar hibridul Blondy F1 cu un spor de

producţie de 10,9% se diferenţiază semnificativ pozitiv.

În acelaşi sistem de cultură, hibrizii: Karpatia F1, Kerala F1 şi soiurile:

Andra şi Zenit, realizează producţii apropiate de cele ale soiului martor, nefiind

asigurate statistic.

4.4. PRODUCŢIA TOTALĂ

Producţia totală reprezintă întreaga cantitate de fructe recoltate, începând

cu prima recoltă (14/16.06) şi până la desfiinţarea culturii (30.09). De asemenea

sunt incluse fructele din toate cele trei calităţi comerciale (extra, calitatea I şi cali-

tatea II).

Influenţa sistemului de cultură asupra producţiei totale. Influenţa siste-

mului de cultură asupra producţiei totale este, se pare, cel mai important factor care

influenţează capacitatea de producţie a cultivarurilor studiate, după cum arată

datele din tabelul 4.5.

Tabelul 4.5. Influenţa sistemului de cultură asupra producţiei totale (media anilor 2006-2008)

The influence of culture system upon the total yield (average of the years 2006-2008)

Simbol Symbol

Sistem de cultură Culture system

Producţia totală Total yield

(t/ha) % Diferenţa

Difference Semnificaţia Semnification

S2 Sol (soil) 29,87 100,0 0,00 Martor

S1 Substrat organic

(organic substratum)

36,38 121,8 6,51 ***

DL (p 5%) 1,58 DL (p1%) 2,30 DL (p 0,1%) 3,45

35

Sistemul de cultură pe substrat organic realizează o producţie medie de

36,38 t/ha ceea ce reprezintă un spor mediu de producţie pe cei trei ani experimentali

este de 21,8%, cu o diferenţă care este de asemenea foarte semnificativ pozitivă

faţă de sistemul de cultură martor (în sol).

La variantele cultivate în sol producţia totală a fost în medie, de 29,87

t/ha iar la sistemul de cultură pe substrat organic, de 36,38 t/ha.

Influenţa cultivarului asupra producţiei totale. Cultivarul are o influenţă

foarte mare asupra producţiei totale, determinând variaţii foarte mari de producţie.

Raportat la media anilor experimentali, cultivarurile cele mai valoroase

din punct de vedere al producţiei totale sunt aceleaşi, astfel, în medie, hibridul

Nikita F1 realizează o producţie de 40,43 t/ha, deci un spor de 41,6% diferenţă

care este foarte semnificativ pozitivă faţă de martorul experienţei (Işalniţa 85v cu

o producţie medie de 28,55 t/ha). Soiul Andra, realizează o producţie totală medie

de 37,71 t/ha, ceea ce înseamnă un spor de recoltă de 32,1%, diferenţă care este

foarte semnificativ pozitivă faţă de martor. Asemeni anilor experimentali, în medie,

soiul Amaradia se dovedeşte a fi cel mai productiv cultivar care reuşeşte să

producă 45,63 tone de fructe la hectar, ceea ce înseamnă un spor mediu de pro-

ducţie de 59,9%, diferenţă care este foarte semnificativ pozitivă faţă de martor

(tabelul 4.6.).

Tabelul 4.6. Influenţa cultivarului asupra producţiei totale (media anilor 2006-2008)

The influence of cultivar upon the total yield (average of the years 2006-2008)

Simbol Symbol

Cultivarul Cultivar

Producţia totală

Total yield (t/ha)

% Diferenţa Difference


H5 Işalniţa 85 V 28,55 100.0 0,00 Martor H1 Nikita F1 40,43 141,6 11,89 *** H2 Blondy F1 29,91 104,8 1,36 - H3 Karpatia F1 24,58 86,1 -3,97 0 H4 Kerala F1 28,13 98,5 -0,42 - H6 Andra 37,71 132,1 9,16 *** H7 Zenit 30,09 105,4 1,54 - H8 Amaradia 45,63 159,9 17,09 ***

DL (p 5%) = 3,35 DL (p 1%) = 4,95 DL (p 0,1%) = 7,66

36

Influenţa interacţiunii cultivar - sistem de cultură asupra producţiei

totale. Privind din punct de vedere al mediei anilor experimentali, şi analizând

sistemul de cultură pe substrat organic, datele prezentate în tabelul 4.7., evidenţiază

soiurile Andra şi Amaradia, care realizează 48 t/ha, respectiv 50,93 t/ha, înregis-

trând sporuri de producţie de 56,5% şi 66,0% faţă de martor, cu diferenţe de

producţie care sunt foarte distinct semnificativ pozitive faţă de martor. Hibridul

Nikita F1 realizează în medie un spor de producţie de 31,7%, spor cu care reali-

zează o diferenţă distinct semnificativ pozitiv faţă de martor.

Cultivarurile Blondy F1, Karpatia F1, Kerala F1 şi Zenit, au realizat în medie

producţii foarte apropiate faţă de martor, în felul acesta nefiind asigurate statistic.

La sistemul de cultură în sol, cultivarurile care au avut în medie produc-

tivitatea cea mai ridicată sunt Amaradia şi Nikita F1, cu diferenţe de producţie

foarte semnificativ pozitivi faţă de martor, realizând sporuri de producţie de 52,7%

respectiv 53,1%. Neasigurate statistic sunt cultivarurile Blondy F1, Karpatia F1,

Kerala F1, Andra şi Zenit, care au înregistrat producţii medii foarte apropiate de

martor.

4.5. DINAMICA RECOLTĂRILOR

Conform mediei anilor experimentali (tabelul 4.8), făcând comparaţie

între cele două sisteme de cultură, din datele prezentate se poate observa că la

toate cultivarurile producţia de fructe este mai mare la sistemul de cultură pe

substrat organic (în pungi PE), înregistrând pe ansamblu un spor mediu de 50,3%

faţă de sistemul de cultură în sol. Cea mai bună dinamică a recoltărilor a avut-o

soiul Amaradia pe substrat organic, care deşi nu a fost nul din cele mai timpurii

cultivaruri, a avut producţii relativ constante până la sfârşitul perioadei de

vegetaţie.

37

Tabelul 4.7.

Influenţa interacţiunii cultivar - sistem de cultură asupra producţiei totale (media anilor 2006-2008)

The interaction influence of cultivar - culture system upon the total yield (average of the years 2006-2008)

Cultivar Cultivar

Sistem de cultură

Culture system

Producţia totală Total yield

(t/ha) % Diferenţa

DifferenceSemnificaţia Semnification

Işalniţa 85v 30,64 100,0 0,00 Martor

Nikita F1 40,42 131,7 9,74 **

Blondy F1 31,81 103,7 1,13 -

Karpatia F1 26,60 86,7 -4,08 -

Kerala F1 28,07 91,5 -2,61 -

Andra 48,00 156,5 17,32 ***

Zenit 34,52 112,5 3,84 -

Amaradia

Substrat organic (organic

substratum)

50,93 166,0 20,25 ***

Işalniţa 85v 26,41 100,0 0,00 Martor

Nikita F1 40,44 153,1 14,03 ***

Blondy F1 28,00 106,0 1,59 -

Karpatia F1 22,56 85,4 -3,85 -

Kerala F1 28,18 106,7 1,77 -

Andra 27,41 103,8 1,00 -

Zenit 25,65 97,1 -0,76 -

Amaradia

Sol (soil)

40,33 152,7 13,92 ***

DL (p 5%) 4,61 DL (p 1%) 6,76 DL (p 0,1%) 10,31

38

Tabelul 4.8. Dinamica recoltărilor (media anilor 2006-2008)

Harvest dynamic (average of the years 2006-2008)

Iunie June

Iulie July

August August

Septembrie Septembre Varianta

Variant Cultivar Cultivair

Sistem de culturăCulture system

II III I II III I II III I II III 1 Nikita F1 1,73 3,50 5,06 7,67 7,00 5,79 4,25 2,82 2,34 0,82 - 2 Blondy F1 1,07 2,51 4,50 5,29 5,15 4,09 4,11 1,12 1,51 0,66 1,05 3 Karpatia F1 0,50 2,06 3,09 4,25 4,27 3,13 3,16 2,71 2,04 1,06 1,03 4 Kerala F1 0,65 2,39 3,64 3,77 4,23 3,73 3,37 2,95 2,23 1,06 1,86 5 Işalniţa 85v 1,33 2,80 3,64 4,39 4,95 3,95 3,55 3,13 2,29 1,60 0,79 6 Andra 1,05 3,61 6,37 7,66 7,69 6,85 5,28 4,84 3,77 1,18 0,32 7 Zenit - 1,94 4,90 6,30 5,81 4,69 3,55 3,24 2,44 1,34 2,30 8 Amaradia

Substrat organic Organic

substratum

1,82 4,07 6,51 7,28 7,84 6,72 6,24 4,85 3,80 1,55 1,18 9 Nikita F1 0,68 2,97 4,50 5,97 6,11 3,88 5,27 3,81 4,03 2,66 2,50

10 Blondy F1 0,71 2,36 3,74 3,85 4,34 3,74 2,61 3,30 2,51 0,98 0,51 11 Karpatia F1 0,26 1,57 3,43 4,25 4,25 3,57 2,87 1,90 1,71 0,41 - 12 Kerala F1 - 1,21 2,98 3,73 4,43 4,11 2,13 3,28 2,99 1,99 1,49 13 Işalniţa 85v 0,28 1,73 3,25 3,75 4,40 4,45 3,30 2,92 1,64 1,63 1,10 14 Andra 0,24 1,69 3,16 4,21 4,37 4,04 3,18 3,86 2,38 2,20 2,81 15 Zenit - 1,75 3,25 3,57 4,13 4,19 2,96 2,66 2,39 0,63 1,96 16 Amaradia

Sol Soil

1,09 3,14 5,19 5,66 4,59 5,04 3,71 4,49 4,09 1,99 1,90

39

4.6. CALITATEA ALIMENTARĂ A FRUCTELOR DE ARDEI

Pentru a exprima calitatea fructelor din punct de vedere alimentar, au

fost luate în considerare conţinutul în principalii indicatori ai calităţii (substanţa

uscată solubilă, aciditatea şi vitamina C), valori care au fost raportate la media

experienţei care este considerată ca procent de 100%.

La sistemul de cultură în substrat organic, substanţa uscată solubilă (s.u.s.)

are valori pe ansamblu mai scăzute comparativ cu sistemul de cultură în sol.

Astfel, din cultivarurile cu conţinutul cel mai scăzut în substanţă uscată solubilă,

este hibridul Blondy F1 cu un conţinut de 4,92 grade refractometrice urmat de

ceilalţi hibrizi cuprinşi în experienţă: Karpatia F1, Nikita F1 şi Kerala F1 cu

conţinut de substanţă uscată solubilă cuprinse între 4,49 şi 5,59 grade

refractometrice. Toţi hibrizii mai sus menţionaţi au valori mai scăzute comparativ

cu media experienţei.

Soiurile cuprinse în experienţă, au un conţinut de substanţă uscată

solubilă mai ridicat comparativ cu hibrizii, având un conţinut cuprins între 6,19 şi

6,35 grade refractometrice.

La sistemul de cultură în sol, toate cultivarurile luate în studiu au un

conţinut de substanţă uscată solubilă relativ uniform echilibrat între soiuri şi

hibrizi, conţinut care pe ansamblu este mai ridicat (6,04 grade refractometrice)

comparativ cu cel obţinut la sistemul de cultură pe substrat organic (5,67 grade

refractometrice).

Aciditatea fructelor de ardei, exprimată prin conţinutul de acid malic

păstrează oarecum tendinţa urmată de valorile substanţei uscate solubile. Astfel,

la sistemul de cultură pe substrat organic hibrizii aflaţi în studiu prezintă o

aciditate uşor mai scăzută (0,12-0,20% acid malic) comparativ cu soiurile (0,14-

0,25% acid malic) cultivate în acelaşi sistem.

40

Conţinutul de vitamina C, este de asemenea mai ridicată la soiurile

cuprinse în experienţă, indiferent de sistemul de cultură.

Totuşi, pe ansamblu, sistemul de cultură pe substrat organic determină

un conţinut mai ridicat (109,7 mg/100 g s.p.) comparativ cu sistemul de cultură în

sol (83,6 mg/100 g s.p).

În aceeaşi situaţie se prezintă şi aciditatea fructelor exprimată în acid malic. În

schimb, conţinutul în vitamina C, înregistrează creşteri la cultura în substrat

organic, înregistrând creşteri medii de 26,1 mg/100 g substanţă proaspătă.

41

C a p i t o l u l 5

REZULTATE PRIVIND REGIMUL DE FERTILIZARE A

ARDEIULUI GRAS, CULTIVAT PE SUBSTRAT ORGANIC

5.1. EVOLUŢIA CONŢINUTULUI DE MACROELEMENTE ÎN

SUBSTRATUL ORGANIC

Conţinutul substratului organic în elemente minerale este un aspect

important al acestei experienţe, având în vedere obiectul de studiu al acesteia.

În acest sens, s-au efectuat analize cantitative a conţinutului de macro-

elemente, conţinut care a fost exprimat în mg element mineral/100 g substrat de

cultură.

La variantele fertilizate fazial atât foliar cât şi radicular, conţinutul subs-

tratului în fosfor şi potasiu este substanţial mai ridicat comparativ cu conţinutul

avut la începutul culturii (7 mg, respectiv 34 mg/100 g substrat organic). Conţi-

nutul ridicat de elemente nutritive la aceste variante se justifică prin aportul crescut

al nutrienţilor odată cu fertilizările susţinute în perioada de vegetaţie, iar nivelul

concentraţiei de fertilizanţi din substrat asigură plantelor un nivel de saturaţie.

La variantele experimentale având fertilizarea de bază 2 (FB 2), conţi-

nutul de azot, fosfor şi potasiu la începutul culturii este de 26 mg, 6 mg şi 29

mg/100 g substrat organic, conţinut suficient pentru o dezvoltare armonioasă a

plantelor. La sfârşitul perioadei de vegetaţie, la variantele nefertilizate fazial,

conţinutul de azot este de 21 mg/100 g, fosfor 5 mg/100 g şi potasiu de 21 mg/100

g, asigurând plantelor o nutriţie echilibrată.

42

Tabelul 5.1.

Evoluţia conţinutului de macroelemente (mg/100 g) în substratul de cultură

The evolution of macroelements (mg/100 g) content of culture substrate

Fertilizarea de bază 1 (FB1 3 kg/m3) Basic fertilization 1 (FB1 3 kg/m3)

Fertilizarea de bază 2 (FB2 4,5 kg/m3) Basic fertilization 2 (FB2 4,5 kg/m3)

Nefertilizat Unfertilized

Foliar Foliar

Foliar + radicularFoliar + radiculary

Nefertilizat Unfertilized

Foliar Foliar

Foliar + radicularFoliar + radiculary

Element chimic

Chemical element

începutstart

sfârşit ending

începutstart

sfârşit ending

începutstart

sfârşit ending

început start

sfârşit ending

începutstart

sfârşit ending

început start

sfârşit ending

pH 6,8 7,2 6,8 7,2 6,8 7,4 6,8 7,2 6,8 7,2 6,8 7,4

N-NO3 20 15 20 19 20 25 26 21 26 30 26 37

P2O5 5 3 5 5 5 7 6 5 6 10 6 18

K2O 27 17 27 24 27 34 29 21 29 26 29 37

Fertilizarea de bază, atât varianta 1 cât şi varianta 2, a fost făcută cu îngrăşăminte complexe CROPCARE cu solubilizare lentă (3-4 luni)

Fertilizarea foliară la toate variantele a fost făcută cu îngrăşăminte foliare din gama FERTICARE

Variantele martor au beneficiat doar de fertilizarea de bază (nu au fost fertilizate foliar)

Determinările au fost făcute la înfiinţarea culturii şi la desfiinţarea acesteia

43

45,02 49,67 48,08

39,33 41,92 32,480

10

20

30

40

50

Nefertilizat Fertilizat foliar Fertilizat foliar +radicular

FB 2FB 1

Grafic 5.1. Procentul de legare a florilor la ardei (media anilor 2006-2008) Graph. 5.1. Fruit link percent of the green pepper (average of the years 2006-2008)

5.2. CREŞTEREA ŞI FRUCTIFICAREA PLANTELOR

5.2.1. Înflorirea şi fructificarea plantelor

Înflorirea şi fructificarea plantelor de ardei, exprimată prin numărul de fructe

raportat la numărul de flori pe plantă, sunt prezentate în graficul 5.1., prezintă în mod

relevant diferenţa dintre influenţa fertilizării de bază şi influenţa modului de

aplicare a fertilizărilor faziale.

Influenţa fertilizării de bază asupra producţiei timpurii. Raportat la

media anilor experimentali, diminuarea producţiei de la 11,7 t/ha la 8,72 t/ha,

reprezintă un raport de 25,8%, cu o diferenţă de producţie distinct semnificativ

negativă, faţă de martor (tabelul 5.2).

Tabelul 5.2. Influenţa fertilizării de bază asupra producţiei timpurii (media anilor 2006-2008)

The influence of basic fertilisation upon the early yield (average of the years 2006-2008)

Simbol Symbol

Doza de fertilizant

Fertiliser dose (kg/m3)

Producţia timpurie

Early yield (t/ha)



B1 3,0 11,76 100,0 0,00 Martor B2 4,5 8,72 74,2 -3,04 00 DL (p 5%) = 0,83 DL (p 1%) = 1,91 DL (p 0,1%) = 6,08

44

Influenţa fertilizărilor faziale asupra producţiei timpurii. Din datele

prezentate în tabelul 5.3., reiese faptul că modul de aplicare a fertilizărilor faziale,

are o influenţă pozitivă asupra producţiei timpurii.

Tabelul 5.3.

Influenţa fertilizărilor faziale asupra producţiei timpurii (media anilor 2006-2008) The influence of phasial fertilisations upon the early yield


Simbol Symbol

Modul de aplicare Type of application

Producţia timpurie

Early yield (t/ha)



A1 Nefertilizat (unfertilised) 9,56 100,0 0,00 Martor

A2 Foliar (foliar) 10,06 105,2 0,50 -

A3 Radicular + foliar (radiculary + foliar) 11,12 116,3 1,56 *

DL (p 5%) = 1,53 DL (p 1%) = 2,23 DL (p 0,1%) = 3,34

Influenţa interacţiunii fertilizare de bază - mod de aplicare a fertiliză-

rilor faziale asupra producţiei timpurii. Raportat la media anilor experimentali,

diferenţa cea mai mare, s-a înregistrat la fertilizarea de bază 2 combinată cu ferti-

lizarea fazială combinată (radicular + foliar), cu un minus mediu de producţie de

6,11 t/ha, procentual diferenţa fiind de 43,1%, astfel diferenţa fiind foarte semni-

ficativ negativ faţă de martor (tabelul 5.4).

5.3. PRODUCŢIA TOTALĂ Producţia totală reprezintă întreaga cantitate de fructe recoltate, începând

cu prima recoltă 14-16 iunie şi până la desfiinţarea culturii 30 septembrie în anii

2006 şi 2007, iar în anul 2008 la data de 02 septembrie. De asemenea sunt incluse

fructele din toate cele trei calităţi comerciale (extra, calitatea I şi calitatea II).

Influenţa fertilizării de bază a substratului organic asupra producţiei

totale. Raportat la media anilor experimentali (tabelul 5.5.), creşterea cantităţii de

îngrăşăminte adăugate în substrat, de la 3 la 4 kg/m3 substrat organic, determină

45

scăderea producţiei totale medii de la 29,67 t/ha la 22,84 t/ha, ceea ce înseamnă o

diferenţă de 33%. Şi în această situaţie, diferenţa de producţie este distinct

semnificativ negativă faţă de martor.

Tabelul 5.4.

Influenţa interacţiunii fertilizare de bază - fertilizări faziale asupra producţiei timpurii (media anilor 2006-2008)

The interaction influence of basic fertilisation - phasial fertilisations upon the early yield (average of the year 2006-2008)

Fertilizare de bază Basic

fertilisation

Fertilizare fazială

Type of application

Producţia timpurie

Early yield (t/ha)



3 kg/m3

4,5 kg/ m3

Nefertilizat (Unfertilised)

9,62 9,49

100,0 98,6

0,00 -0,13

Martor -

3 kg/m3

4,5 kg/ m3

Foliar (Foliar)

11,49 8,62

100,0 75,0

0,00 -2,87

Martor 0

3 kg/m3

4,5 kg/ m3

Radicular + foliar (Radiculary + foliar)

14,17 8,06

100,0 56,9

0,00 -6,11

Martor 000

DL (p 5%) 1,92 DL (p 1%) 2,96 DL (p 0,1%) 62,8

Tabelul 5.5.

Influenţa fertilizării de bază asupra producţiei totale (media anilor 2006-2008) The influence of basic fertilisation upon the early yield


Simbol Symbol

Doza de fertilizant

Fertiliser dose (kg/m3)

Producţia totală

Total yield (t/ha)



B1 3,0 29,67 100,0 0,00 Martor

B2 4,5 22,84 77,0 -6,84 00

DL (p 5%) 1,55 DL (p 1%) 2,67 DL (p 0,1%) 8,48

46

Influenţa modului de aplicare a fertilizărilor faziale asupra producţiei

totale. În medie (tabelul 5.6.), modul de aplicare combinat a fertilizărilor faziale

determină obţinerea unei producţii de 27,78 t/ha, deci un spor mediu de producţie de

10,2%, cu o diferenţă semnificativ pozitivă faţă de martor care realizează o producţie

totală medie de 25,20 t/ha.

Tabelul 5.6. Influenţa fertilizărilor faziale asupra producţiei totale (media anilor 2006-2008)

The influence of phasial fertilisations upon the total yield (average of the years 2006-2008)

Simbol Symbol

Modul de aplicare Type of

application

Producţia totală

Total yield (t/ha)



A1 Nefertilizat (Unfertilised) 25,20 100,0 0,00 Martor

A2 Foliar (Foliar)

25,78 102,3 0,58 -

A3 Radicular + foliar (Radiculary + foliar)

27,78 110,2 2,58 *

DL (p 5%) 2,34 DL (p 1%) 3,41 DL (p 0,1%) 5,11

Influenţa interacţiunii fertilizare de bază - mod de aplicare a fertiliză-

rilor faziale asupra producţiei totale. Din datele prezentate în tabelul 5.7., se

observă că odată cu creşterea cantităţii de fertilizanţi, fie radicular sau foliar,

peste anumite limite, plantele reacţionează negativ prin diminuarea atât a pro-

ducţiei timpurii cât şi a celei totale. Aplicarea foliară a fertilizărilor faziale deter-

mină diminuarea producţiei totale de la 28,94 t/ha în cazul fertilizării de bază 1, la

22,63 t/ha în cazul fertilizării de bază 2, diferenţă care procentual este de 21,8%.

Aplicarea combinată a fertilizărilor faziale, determină diminuarea mai

pronunţată a producţiei totale şi anume de la 34,86 t/ha în cazul fertilizării de bază

1, la 20,70 t/ha în cazul fertilizării de bază 2, diferenţă care exprimată procentual

este de 40,6%.

47

Tabelul 5.7. Influenţa interacţiunii fertilizare de bază - fertilizări faziale asupra

producţiei totale (media anilor 2006-2008)

The interaction influence of basic fertilisation - phasial fertilisations upon the total yield (average of the years 2006-2008)

Fertilizare de bază Basic

fertilisation

Fertilizare fazială Type of

application

Producţia totală

Total yield (t/ha)



3 kg/m3

4,5 kg/ m3 Nefertilizat (unfertilised)

25,22 25,18

100,0 99,8

0,00 -0,04

- -

3 kg/m3

4,5 kg/ m3 Foliar (foliar)

28,94 22,63

100,0 78,2

0,00 -6,31

- 00

3 kg/m3

4,5 kg/ m3 Radicular + foliar(radiculary + foliar)

34,86 20,70

100,0 59,4

0,00 -14,16

- 000

DL (p 5%) 2,89 DL (p 1%) 4,43 DL (p 0,1%) 7,65

5.4. DINAMICA RECOLTĂRILOR

Cantitatea de fructe recoltate este mică la începutul perioadei de recoltare,

ea variind de la 0,24 tone/ha în anul 2006, la 1,26 tone/ha în anul 2007. Cantitatea

de fructe recoltate creşte simţitor în perioada care urmează, apogeul fiind atins în

decada II şi III a lunii iulie şi prima decadă a lunii august, când cantităţile recoltate

variază în jurul valorilor de 4-6 tone/ha (tabelul 5.8).

48

Tabelul 5.8. Dinamica recoltărilor (media anilor 2006-2008)

Harvest dynamic (average of the years 2006-2008)

Iunie June

Iulie July

August August

Septembrie September Var

Var Cultivar Cultivar

II III I II III I II III I II III

1 Nefertilizat (Unfertilised)

0,84 2,00 3,09 3,70 3,97 3,47 3,13 2,53 1,72 1,30 -

2 Foliar (Foliar)

0,91 2,17 3,39 5,01 4,87 4,29 3,67 2,45 2,26 0,46 -

3

FB 1 (3,0 kg/m3)


1,06 3,62 4,11 5,74 5,58 4,62 3,97 3,11 2,50 1,36 -

4 Nefertilizat (Unfertilised)

0,58 2,33 3,27 3,32 4,16 3,77 3,18 2,70 1,69 2,23 -

5 Foliar (Foliar)

0,65 1,97 2,63 3,59 3,71 3,06 2,64 2,20 1,98 1,33 -

6

FB 2 (4,5 kg/m3)


0,86 1,87 2,46 2,86 3,64 2,87 2,29 2,22 1,62 - -

49

C a p i t o l u l 6

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

În urma datelor experimentale obţinute în anii experimentali (2006,

2008), se pot desprinde următoarele concluzii:

1. Influenţa cultivarului asupra vigorii plantelor este în favoarea soiului

Amaradia, care în toţi anii experimentali prezintă înălţimea medie cea mai ridi-

cată (94,3 cm la cul-tura pe substrat organic, comparativ cu 80,3 cm la cultura în

sol), iar la polul opus se află hibridul Karpatia F1 şi soiul Zenit (53,8 cm la cultura

pe substrat organic şi 44,5 cm la cultura în sol). Celelalte cultivaruri au valori

intermediare şi apropiate atât ca înălţime a plantelor cât şi ca număr de frunze.

2. Din punct de vedere al înfloririi, la sistemul de cultură pe substrat

organic (în pungi PE), cultivarurile cu cea mai slabă înflorire sunt Blondy F1 cu o

medie de 61,5 flori pe plantă şi Zenit iar cea mai bună înflorire o au soiurile

Amaradia cu 84,9 flori pe plantă şi Andra cu 74,1 flori pe plantă.

3. La sistemul de cultură în sol cea mai slabă înflorire a avut, o hibridul

Blondy F1 cu o medie de 56,2 flori pe plantă, iar cu cele mai multe flori pe plantă

a fost din nou soiul Andra cu o medie de 83,3 flori pe plantă.

5. În ce priveşte influenţa cultivarului asupra producţiei timpurii, cele

mai ridicate producţii realizate le-au avut soiurile Amaradia şi Andra, care

înregistrează producţii timpurii medii de 17,37 t/ha respectiv 13,92 t/ha.

6. Influenţa cultivarului asupra producţiei totale arată că cele mai

productive s-au dovedit a fi cultivarurile Nikita F1 şi Amaradia care la recolte de

40,43 t/ha, respectiv 45,63 t/ha, au realizat diferenţe de producţii foarte semni-

ficativ pozitive faţă de martor.

50

7. Creşterea dozei de îngrăşăminte la fertilizarea de bază, de la 3 kg/m3

la 4,5 kg/m3, are efecte inhibitoare aspra creşterii şi dezvoltării plantelor.

8. Înflorirea şi fructificarea este de asemenea influenţată negativ de con-

centraţia ridicată de fertilizanţi, mai ales în a doua jumătate a perioadei de vegetaţie.

9. Producţia timpurie, producţia totală şi calitatea comercială a fructelor

recoltate sunt influenţate negativ de creşterea concentraţiei de săruri în substratul

organic, producţia medie timpurie diminuându-se de la 11,76 t/ha, la 8,72 t/ha.

10. Cantitatea de 3 kg îngrăşăminte complexe la 1 m3 substrat organic,

s-a dovedit a fi optimă pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor, nivel de fertilizare

la care s-au obţinut producţiile timpurii şi totale cele mai ridicate.

11. Modul de aplicare combinată a fertilizărilor faziale la variantele cu

fertilizare de bază 1 (3 kg/m3), au o influenţă optimă atât la creşterea şi dezvoltarea

plantelor, cât şi aspra dinamicii recoltării şi calităţii comerciale a fructelor.

12. Modul de aplicare combinată a fertilizărilor faziale la variantele cu

fertilizare de bază 2 (4,5 kg/m3), au o influenţă negativă atât asupra creşterii şi dezvol-

tării plantelor, cât şi aspra dinamicii recoltării şi calităţii comerciale a fructelor.

13. La sfârşitul perioadei de vegetaţie, tendinţa de modificare a concen-

traţiei sărurilor din substratul organic, a fost de scădere, la variantele cu fertilizare

de bază 1, cu preponderenţă la variantele nefertilizate fazial şi cele fertilizate

foliar. La variantele care au beneficiat de aplicare combinată a fertilizărilor faziale,

concentraţia sărurilor din substrat la sfârşitul perioadei de vegetaţie, suferă modi-

ficări minime.

14. La variantele cu fertilizare de bază 2, concentraţia sărurilor din substrat

înregistrează valori uşor mai ridicate, datorită inhibiţiei absorbţiei acestora de

către plantă, inhibiţie cauzată de efectul toxic al concentraţiei iniţiale mari.

51

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. ABOU, HADID, MEDANY EL, BELTAGY, 1992, Automated management of nutrient solution

based on target electrical conductivity, pH and nutrient concentration ratios. J.Plant Nutrition.

2. ANDREAS, C., 1991, Mineral nutrition of culture plants: principles and perspectives, Wyley Sous Inc.

3. ANDREAS, C., 1992, Paprika auf Steinwolle in geschlossenen kultursystem. Gartenbaumagazin, 1, 6, p. 48-51.

4. ANDROICESCU, M., 1968, Cultura ,,fără sol”a legumelor în sere. Producţia vegetală, Horticultura 4.

5. ANGIBOUST, H., 1988, Culture hors sol sous serre. Le system “Aquaponic” en progression rapide. Revue Horticole, 189.

6. APAHIDEAN MARIA, 1998, Teza de doctorat, USAMV, Cluj, Napoca. 7. APAHIDEAN, AL. S., D. INDREA, MARIA APAHIDEAN, RODICA GANEA. D. MĂNUŢIU, I.

PAVEN, 2000, Noi contribuţii la perfecţionarea tehnologiei de cultură pe substrat organic a toma-telor de seră. Simpozionul ,,Probleme actuale şi de perspectivă în Horticultură” USAMV Iaşi.

8. APAHIDEAN, MARIA AL. S. APAHIDEAN, 2000, Legumicultura specială, vol. II, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

9. ATANASIU N., 2002, Culturi horticole fără sol. Ed.Verus, Bucureşti. 10. BADEA, C., 1954, Tratat de Biochimie vegetală. Editura Academiei, Bucureşti. 11. BĂLAN, VIORICA, L. DEJEU, ADRIAN CHIRA, RUXANDRA CIOFU, 2003, Horticultura

alternativă şi calitatea vieţii. Ed. GNP Minischool. 12. BĂLAŞA M., 1973, Cultura tomatelor pe substrat mineral, Grădina, via şi livada, nr.4. 13. BAUDOIN, W., C. Winsor, E. Schwarz, 1990, Soilless culture for horticultural Crop

Production, FAO, Plant Production. Paper 101. 14. BECKETT, P., 1972, Critical cation activity ratios, Adv. In Agronomy. 15. BENETT PAMELA, 2001, Growing cucumbers, peppers, squash and tomatoes in

containers, Fyffe Court, Columbus. 16. BENNET, E. A., 1953, Dutch Developments in soilless Culture. Outlook on Agriculture,

11:165-171 17. BENOIT F., N. CUSTERMANS, 1955, Acquis de la recherche sur les metodes

ecologique de la culturehors sol en Belgique. Revue horticole, 325, p. 54-58. 18. BENOIT, F., N. CUSTERMANS, 1955, Horticultural aspects of ecological soilless growing

methods. Acta Hortic., 396, p. 11-23. 19. BENOIT, F., N. CUSTERMANS, 1988, Auberginen in NFT - gren problem. Tuinbouw,

magazine, 6, p. 14-15. 20. BENOIT, F. şi col., 2001, Impact of root rooling on blossom end rot in soilless paprika,

Abstr. Acta Horticultural, no. 548. 21. Berar, V. şi col., 1997, Vadecum horticol, Ed. De Vest, Timişoara. 22. Berar, V., 2006, Legumicultură, Ed. Mirton, Timişoara. 23. BLANC DENISE, 1987, Les cultures hors sol, INRA, Paris. Les systemes de culture

hors sol en maraichage, p. 251-280.

52

24. BOBĂILĂ MARIANA şi col., 2000, Cercetări privind cultura ardeiului gras în solarii pe substrat organic, Timişoara, Ed. Agroprint, p. 263-265.

25. BOBĂILĂ MARIANA şi col., 2001, The influence of plants density on green peppers crops in polyethylene film greenhouse, USAMV a Banatului, Cercetări ştiinţifice, Seria a V-a, Ed. Agroprint, p. 121-126.

26. BOBAILA, MARIANA, 2003, Rezultate parţiale privind regimul de nutriţie hidrominerală al ardeiului în cultura fără sol, Cluj, Napoca.

27. BOBĂILĂ MARIANA şi col., 2004, Studii privind regimul de nutriţie la cultura ardeiului (fără sol) pe substrat organic în solaria, 3rd International Symposium “Prospects for the 3rd Millenium Agriculture” USAMV Cluj, Napoca, România, October 20-23.

28. BOBAILA, MARIANA, 2005, Teză de doctorat. 29. BORLAN, Z., CR. HERA, D. DORNESCU, P. KURTINECZ, M. RUSU, I. BUZDUGAN, GH. TĂNASE,

1994, Fertilitatea şi fertilizarea solurilor (Compendiu de Agrochimie), Ed. Ceres, Bucureşti.

30. BOSLAND P.W., 1999, Capsicum: Innovative uses of ancient crop. In: J. Janick (ed) Progress in new crops, ASHS Press, Arlington.

31. BRUN, R., 1983, Pour choisir un substrat de culture hors sol: connaitre ses caracteristique, Revue Horticole, 334, p. 25-37.

32. BUDOI, GH., 2001, Agrochimie, vol. I şi II, EDP, Bucureşti. 33. BUTNARIU, H. şi col., 1992, Legumicultura, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 34. BUTNARIU, H., D. INDREA, C. PETRESCU, P. PAVIŢCHI, PELAGHIA CHILOM, CIOFU

RUXANDRA, V. POPESCU, GR. RADU, N. STAN, 1992, Legumicultura, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

35. CARPENTIER S., 1980, Cultures en pots et conteneurs, INRA, Paris. 36. CHAUX CL., CL. FOURY, 1994, Production legumieres, vol I, II, III, Lavoisier

TEC/DOC, Londre; Paris; New York. 37. CHAUX, CL., CL. FOURY, 1995, Production legumieres, I, III. Editura TEC, DOC, Paris. 38. CIOFU, RUXANDRA, N. STAN, V. POPESCU, PALAGHIA CHILOM, S. AL. APAHIDEAN,

A.HORGOŞ, V. BERAR, K. F. LAUER, N. ATANASIU, 2003, Tratat de Legumicultură, Ed.Ceres, Bucureşti.

39. COLLINS M.D. şi col., 1995, Improved method for quantifying capsaicinoids, In Capsicum using high performance liquid chromatography, HortScience 30: 137-139.

40. COOPER, A.J., 1979, The ABC of NFT Grower Books, London. 41. CORNILLON, N., A. AUGE, 2004, Culture hors sol: bilan ecologique. Revue suisse, nr.4. 42. CROZON, J. B., J. A. NEYROUND, 1990, Etude des caracteristiques physiques des quelques

substrats en horticulture, Revue suisse de Viticulture, Arboriculture, Horticulture, 6, p. 411-416.

43. DAVIDESCU, D., VELICICA DAVIDESCU, 1992, Agrochimie horticolă, Ed. Academiei Române, Bucureşti.

44. DE KREIJ, C., 1999, Production, blossom end, rot and cation uptake of sweet peppers as affected by sodium, cation ratio and EC of the nutrient solution, Gartenbauwissenschaft 64, p.158-164.

45. DISSESCU M. şi col., 1959, Fizică şi climatologie agricolă, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

46. DUMENIL, J., 1962, Paprika in Gewachshausern im Langoder Kurzzeitanbau, Gartenbaumagazin, 1, 4, p. 54-57.

47. ENĂCHESCU GEORGETA, 1984, Compoziţia chimică a principalelor plante de cultură. Legumele în Tratat de biochimie vegetală de C. Bodea, vol.V. Editura Academiei RSR.

53

48. FINCK, F., 1968, A paprika, CO2 tragyazasa, Hajtatas Korai Termesztes. 49. GANEA, RODICA, D.INDREA, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, D. MĂNUŢIU,

MARIANA BOBĂILĂ, I. PAVEN, 2000, Cercetări privind influenţa compoziţiei şi a volumului de substrat asupra producţiei la tomatele de seră. Lucrările Simpozionului Ştiinţific ,,Prezent şi perspectivă în horticultură” USAMV, Cluj Napoca.

50. GANEA RODICA, D. INDREA, AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, D. MĂNUŢIU, 2002, The influence of substratum composition and volume on greenhouse tomatoes grown on organic substrata, Lucrări ştiinţifice, USAMV, Serie B, vol. XLV, Bucureşti.

51. GARTON, R. W. and J. BODNAR, 1991, Pepper production, O. M. A. F. Factsheet. 52. GEISSLER, F. şi col., 1978, Gemuse produktion unter Glas und Plasten, VEB, D-tscher

Land wirt. Verlag, Berlin. 53. GERICKE, W. F., 1937, Hydroponics, crop production in liquid culture media. Science, 85,

p. 177-178. 54. GHALEB S., 1967, Perlite based soilless culture systems, Acta Horticulturae, nr. 548. 55. HALE, D. A., G. M. HITCHON, R. A. K. SZMIDT, 1988, Perlite culture. A new development

in hydroponics. In: Proceeding, 7th International Congres on Soilless Culture. I.S.O.S.C., Wageningen, The Netherlands, p. 177-183.

56. HERA, CR., GH. BURLACU, V. MIHĂILĂ, I. TONCEA, M. PETRE, V. CRĂCIUN, 1987, Cercetări privind folosirea raţională a îngrăşămintelor, Analele ICCPT, vol. LV.

57. ILIE GH., STANESCU ANA, 1989, Cutura “fără sol” a legumelor în sere, Producţia vegetală, Horticultura 4.

58. IMRE, C., 1993, Plant plane hydroponic, bewahrt sich bei paprika. Gartenbaumagazin 2, 9, p. 51-52.

59. INDREA, D., H. BUTNARIU, ELENA FEORESCU, TINCA PANAIT, GH. DINA, 1983, Legumicultura, EDP, Bucureşti.

60. INDREA, D., AL. S. APAHIDEAN, MARIA APAHIDEAN, I, PAVEN, 1990, Cercetări privind o nouă metodă de cultură ,,fără sol” a tomatelor în sere. Buletin IACN, 44/2, Seria Agricultura, Horticultura.

61. INDREA, D., AL. S. APAHIDEAN, 2004, Ghidul cultivatorului de legume, Ed. Ceres, Bucureşti.

62. IVANIC, R., A. FECENCO, 1969, Diagnostic criteria for plants and soils, Univ. Of California, Div. Of Agric. Science.

63. JOUBERT, G., BRIGITT NAVEZ, 1992, Aubergine, Poivron, Courgette. Origine, nature, fonctions et gestion de la matiere organique des sols, Rev. P.H.M., dec, p. 39.

64. JUSTE, C., 1993, La matiere organique en culture hors sol et pepiniere. Revue PHM. p.14. 65. KATO, Y., K. TANAKA, 1971, Isolated growing system, Tomato manual, Grower books,

London. 66. KRUG, A., şi col., 1986, Gemuseproduktion, Paul Parey Verlag, Berlin, Hamburg. 67. LACATUS, V., ROMAN, L., POPESCU, N., BOTEZ, C., 1992, Culturi de legume ,,fără sol”,

Horticul-tura, nr. 9, 10, p. 3-8. 68. LAZĂR, V., 1999, Teză de doctorat. 69. LAZĂR V., 2006, Efectul sistemului de cultură asupra calităţii fructelor la ardei. Cluj-

Napoca. 70. LEMAIRE, F., 1993, Emploi des maieres organiques comme substrat dans les cultures

hors sol, Revue horticole 336. 71. LIXANDRU, GH., L. CALANCEA, C. CARAMETE, N. MARIN, M. GOIAN, CR. HERA, Z.

BORLAN, C. RĂUŢĂ, 1990, Agrochimie, EDP, Bucureşti.

54

72. LORENZO, P. şi col., 1995, Bell pepper yield response to plant density and radiation in unheated plastic greenhouse. Acta Horticulturae 412: 330-334.

73. LOZANO, ESCOBAR BERENGUER, 2005, Automated composition control of nutrient solution in closed soilless culture syistems. J. Agricol.

74. MAIER, I., 1967, Cultura legumelor vol. II, Ed. Agrosilvica, Bucureşti. 75. MĂNUŢIU, D., D. INDREA, AL. S. APAHIDEAN, I. PAVEN, 1995, Cercetări privind folosirea

unor sisteme de cultură ,,fără sol” la castraveţii de seră. Buletin USACN, 49/1. 76. MECEA ELENA şi col., 1969, Aspecte de cercetare privind temperatura aerului la Cluj,

Lucrări ştiinţifice, IACN, vol. 25. 77. MOLDOVAN G. şi col., The influence of basic and fasial fertilisation on sweet pepper

plant development and fruit quality, Prospects for 3nd Millenium Agriculture, 2006, ISSN 1454-2382.

78. MOLDOVAN G., 2006, Studii privind cultura ardeiului gras în sisteme fără sol, în spaţii protejate, Cluj, Napoca.

79. MONTAG, J., 1997, Fertirigation program in soilles culture, Haifa, Israel. 80. MWAMBA, WATHAKA, 2006, Eculements des vieux pains de laine de roche. Revue

Horticole 315, p.39-42. 81. NEMEŞ, M.. şi col., 1968, Solurile Staţiunii Didactice Experimentale “Mănăştur”, Cluj-

Napoca. 82. NISSEN, A., 1990, Les cultures maraîchères en climat mediteraneene, INSIA,

Bruxelles. 83. PAL, C., 1974, Paprika auf Steinwolle in geschlossenen system. Gemiise. 84. PAPADOPOULOS, A. J., S. PARAJASINGHAM, S. KHOSLA, 1998. An evaluation of nutrient

film and closed rockwool and polymetane foam for sweet pepper production in greenhouse, Final Report, 14 p.

85. PAPP, G. şi col. 1969, Aspecte de cercetare privind precipitaţiile atmosferice la Cluj, IACN.

86. PETRESCU, C., 1997, Tomatele în sere în perspective trecerii treptate la cultura “fără sol”. Horticultura nr. 1.

87. PIVOT, D. şi col., 1996, Qualite de l`eau d`irrigation, environment climatique et nutrition de la tomate cultivée sur un substrat, en solution recycle. Revue suisse de viticulture, arboriculture, Horticultura nr. 6.

88. POCHAND,V., P. SERIYES, 1974, Revue Suisse de Viticulture, Arboriculture et Horticulture, nr.12 p.7.

89. POPESCU şi HORGOŞ, 2003, Tratat de Legumicultură de Ruxandra Ciofu şi colab., Ed. Ceres, Bucureşti.

90. POPESCU V., 1978, Influenţa unor factori de mediu asupra creşterii şi fructificării ardeiului gras cultivat în sere, teză de docctorat, IANB, Bucureşti.

91. POPESCU, V., 1983, Ardeiul în ,,Legumicultură”, de BUTNARIU H. şi col., EDP, Bucureşti. 92. POPESCU, V., A. HORGOŞ, 2003, Plantele legumicole solano, fructoase, în ,,Tratat de legu-

micultură” de Ruxandra Ciofu şi col., Ed. Ceres, Bucureşti. 93. POPOVA, M., 1973, Mineralogia şi calitatea solului, Ştiinţa solului, nr.1, 2, vol. XXXVIII. 94. PREVOST, H., S. OLLANGNIER, 1954, Journal of Agricultural Food Chem, nr.23-651. 95. RIVIERE, L., 1980, Importance des caracteristique physiques dans les chois des substrats

pour les cultures hors, sol, PHM, Revue, Horticole, nr.209, p.11-12. 96. RUSU, M., MARILENA MĂRGHITAŞ, I. OROIAN, TANIA MIHĂIESCU, ADELINA DUMITRAŞ,

2005, Tratat de Agrochimie, Ed. Ceres, Bucureşti. 97. SMITH, P.G., 1986, Interaction between micronutrients and vegetables cultures.

55

98. SOMOŞ, C., 1967, Fertilizarea legumelor în exploataţiile familiale, Ed. Tehnică Agricolă,

Bucureşti. 99. SOMOŞ, C., 1984, Diagnosticarea stărilor negative în vegetaţie cauzate de insuficienţă sau

excesul elementelor nutritive. Recomandări pentru prevenirea şi combaterea dereglărilor de nutriţie la principalele culturi, Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti.

100. SONNEVELD, C., 1981, Items for aplication of macronutrients in soilless culture Acta Horti-culturae, 126.

101. SONNEVELD, C., C. KREY, 1986, Voedingsoplostigen voor groenten en bloemen, geteeld in water of substraten. Proefstation voor Tu’mbouw onder glas. Naaldwijk, 8.

102. SONNEVELD, C. şi STAVER, N., 1994, nutrient solutions for vegetables and flowers grown in water or substrates. Voedingsoplossingen glastuinbouw nr. 8, Naaldwijk, Netherlands.

103. SONNEVELD, C., 1999, Chemical analysis in substrates and hydroponics use and interpre-tation. International Symposium on Growing Media and Hydroponics.

104. STEINER, M., 1976, Soilles Culture Management. Advanced Series in Agricultural Sciences, Vol. 24, Berlin, Heidelberg.

105. SZORY, A., 1995, A paprika termesztese asvany vattan. Hajtatas Koray Termesztes nr.3.

106. ŞTEFAN, V., 2000, Ecopedologie, Ed. Marineasa. 107. TINNER, T., 1947, The contribution of associative and symbiotic nitrogen fixation to the

nitrogen nutrition of legume, Plant and Soil. 108. TYNER, S., 1947, Comparison of chemical methods of assessing potentially available

organic nitrogen in soil, Comunic. in Soil Science and Plant Analysis. 109. ŢÂŞTEA , D. şi col., 1966, Clima RSR, vol.II. 110. ULRICH, R., 1952, Wachstum und Ertrag von Paprika (Capsicum annuum) in

Abhangigkeit von Wasser, und Nahrstoffversorgung. Gartenbauwissenschaft. 111. VOGEL, G., J. LANCOW, , 1987, Ergebnisse, Moglichkeiten und Aufgaben zur

Erweiterung der Produktion von Gemusepaprika. Gartenbau 34. 112. VOGEL, F. G., 1992, Entwicklung und pflanzenbauliche grundlagen eines neuen

erdelosen kulturverfahrens plant plane hydroponic. Dissertation, Hum, boldt Universitat, Berlin.

113. VOINEA R. şi col., 1977, Pedologie, Ed..Did. şi Pedagogică, Bucureşti. 114. WENDT, T., 1991, Einfluss underschiedlicher Substrate auf Ertrag und Inhaltsstoffe

von Paprika. Monatsschrift 4. 115. WIERTZ, R., O. RICHTER, 1987, Modell zur Bewasserungssteuerung bei Paprika

(Capsicum annuum) in Abhangigkeit von Wasser und Nahrstoffveersorgung, Gartenbauwissenschaft 52,5 p. 227-233.

116. YUANG J. and col., 1986, Food and fertilizer Technology Center, Nutrient Requirements of Solanaceous Vegetable, Maharashtra India, abstract. 1997.

117. www.actahorticulturae 118. www.fao.org. 119. www.kemira.com 120. x x x, 1999, Monitorul Oficial Al României, Limite maxime de azotaţi şi

micotoxine în alimente, Partea I, nr. 268/11 VI.

Date post:	12-Jan-2015
Category:	Documents
Upload:	gherghescu-gabriel
View:	951 times
Download:	2 times

Cultura ardeiului cu si fara sol

Documents