MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
„NICOLAE TESTEMIŢANU"
N.ROTARU, O. MALÎGA, A. OBADĂ, V.PRIPA, S.MARGA,
M.CRIVCEANSCHI
CULEGERI DE TESTE
Disciplina RADIOLOGIE
Pentru studenţii anului III
CHIŞINĂU
2
CZU: 616-073.7(079)
Aprobat de Consiliul Metodic Central al USMF Nicolae Testemiţanu (proces-
verbal nr. 3 CMC din 07.02.2013)
Autori:
Natalia Rotaru – şef Catedra Radiologie şi Imagistică USMF „Nicolae Testemiţanu”,
dr.hab.med.,
Oxana Malîga – şef studii Catedra Radiologie şi Imagistică USMF „Nicolae Testemiţanu”,
dr. med.,
Anatol Obadă – şef studii Catedra Radiologie şi Imagistică USMF „Nicolae Testemiţanu”,
Valeriu Pripa – şef studii Catedra Radiologie şi Imagistică USMF „Nicolae Testemiţanu”,
dr. med.,
Simeon Marga – asistent Catedra Radiologie şi Imagistică USMF „Nicolae Testemiţanu”, dr.
med.,
Maxim Crivceanschi – asistent Catedra Radiologie şi Imagistică USMF „Nicolae
Testemiţanu”
Culegerile de teste sunt recomandate pentru studenţii anului III facultatea
medicină.
Recenzenţi:
- Nicolae Nalivaico – dr. med., conf., Catedra Radiologie şi Imagistică a USMF „Nicolae
Testemiţanu”
- Serghei Matcovschi – dr. med., conf., Catedra Radiologie şi Imagistică a USMF „Nicolae Testemiţanu”
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII
Rotaru N., Malîga O., Obadă A., Pripa V., Marga S., Crivceanschi M.
Culegeri de teste pe disciplina Radiologie pentru studenţii anului III/ N.Rotaru, O.Malîga,
A.Obadă, V.Pripa, S.Marga, M.Crivceanschi; Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie
„Nicolae Testemiţanu".
Ch.: 2013. - 220 p.50 ex.
CZU: 616-073.7(079)
ISBN
3
CUPRINS
I. TESTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ 4
II. TESTE ÎN LIMBA RUSĂ
110
Bibliografie 220
4
I. TESTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
1. Unitatea de măsură a intensităţii curentului electric este:
a) volt
b) amper
c) om
d) wat
e) amp/sec
2. Unitatea de măsură a puterii curentului electric este:
a) kilovolt
b) amper
c) kilowat
d) om
e) amp/sec
3. Unitatea de măsură a dozei absorbite este:
a) Roentgen
b) Kiuri
c) grei
d) sivert
e) Becquerel
4. O imagine radiografică cu un contrast mai puţin pronunţat are un volum de
informaţii:
a) mai mare
b) mai mic
c) puţin influenţat
d) identic in toate situaţiile
e) volumul de informaţii nu depinde de contrastul imagininii
5
5. Cu cât sunt mai multe trepte de tonalitate intre sectorul cel mai transparent şi
cel mai întunecat al filmului, cu atât imaginea radiografică este:
a) mai contrastă
b) mai putin contrastă
c) nemodificată
d) imaginea radiologică este similară in toate situaţiile
e) spectrul de tonalitate nu reflectă contrastul imaginii
6. Cu mărirea cantităţii razelor secundare contrastul imaginii radiografice:
a) se micşorează
b) se mareşte
c) nu se modifică
d) se modifică diferit in dependenţa de acţiunea altor factori
e) contrastul imaginii depinde nesemnificativ de cantitatea razelor secundare
7. Criteriile calităţii imaginii radiografice sunt: a) contrastul imaginii
b) netitatea imaginii
c) densitatea optica a înnegrirei
d) poziţia de examinare si incidenţa
e) dimensiunile filmului
8. Cu mărirea câmpului de iradiere numarul elementelor mici care pot fi
determinate pe imaginea radiografică:
a) se micşorează
b) se mareşte
c) nu se modifică
d) se modifică diferit in dependenţa de acţiunea altor factori
e) dimensiunea câmpului de iradiere nu influenţeaza informativitatea imaginii
radiologice
9. Neclaritatea geometrica depinde de:
a) dimensiunile focarului optic al tubului roentgen
b) mişcarea obiectivului in timpul radiografiei
c) distanţa dintre pelicula si procesul patologic
d) distanţa dintre focarul tubului roentgen si filmul radiografic
e) toate răspunsuri sunt incorecte
6
10. Lungimea de undă a razelor X depinde de:
a) intensitatea curentului anodic
b) diferenţa de potenţial între anod si catod
c) tensiunea inalta aplicată tubului
d) timpul de expoziţie
e) porţiunea anatomică investigata
11. Duritatea razelor X este mai mare când:
a) lungimea de undă este mai mare
b) lungimea de undă este mai mică
c) nu depinde de lungimea de undă
d) timpul de expoziţie este mai lung
e) timpul de expoziţie este mai scurt
12. Cantitatea de raze X care acţioneaza asupra filmului radiografic este mai
mare:
a) din partea catodului
b) din partea anodului
c) este egală din ambele parţi
d) depinde de tipul filmului radiologic
e) este mai mare din partea anodului in radiologia digitala
13. Folosirea razelor dure in comparatie cu cele de duritate medie aduce la o
iradiere a pielii si organelor interne:
a) mai mică
b) mai mare
c) nu are importanţă
d) mai mare sau mai mică in dependenţă de tipul constitutional al pacientului
e) mai mare sau mai mică in dependenţă de distanţa tub-film
14. Folosirea razelor mai dure ne permite sa obţinem o imagine radiografică:
a) cu detalii a imaginii mai bogate
b) mai săracă în detalii
c) nu influenţează
7
d) mai mare
e) mai mică
15. La obţinerea unei radiografii calitative doza de iradiere a pacientului va fi
mai mică când folosim:
a) raze " moi"
b) raze de duritate medie
c) raze "dure"
d) doza de iradiere nu depinde de tipul razelor X
e) distanţa tub-film mai mare
16. Procesul care stă la baza utilizarii metodei ultrasonore de investigare este:
a) Vizualizarea organelor si ţesuturilor pe ecranul aparatului
b) Interacţiunea ultrasunetului cu ţesuturile organismului
c) Recepţionarea semnalelor reflectate
d) Raspândirea undelor ultrasonore
e) Toate raspunsuri sunt incorecte
17. Ultrasunetul se caracterizează prin frecvenţa mai mare de:
a) 15 kHz
b) 20000 kHz
c) 1 MHz
d) 30 Hz
e) 100 Hz
18. Viteza de propagare a ultrasunetului creşte dacă:
a) Se micşorează densitatea mediului
b) Se mareşte elasticitatea
c) Se mareşte elasticitatea si densitatea
d) Densitatea se micşorează , elasticitatea se mareşte
e) Se micşorează elasticitatea si densitatea
19. Cu majorarea frecventei lungimea de unda:
a) Se micşorează
b) Nu se modifică
c) Se mareşte
8
d) Se modifică in dependenţă de intensitate
e) Se modifică in dependenţă de amplitudine
20. Viteza de propagare a ultrasunetului este maximă in: a) Aer
b) Hidrogen
c) Apa
d) Ţesut adipos
e) Bioxid de carbon
21. Sunetul este :
a) Unda electromagnetică
b) Particula
c) Foton
d) Unda acustică mecanică
e) Radiaţie ionizantă
22. Atenuarea semnalului ultrasonor include:
a) Dispersia, reflexia si absorbţia
b) Reflexia
c) Absorbţia
d) Dispersia si absorbţia
e) Dispersia si reflexia
23. Ultrasunetul se reflectă la interfaţa dintre medii care se deosebesc prin:
a) Densitatea
b) Impendanţa acustică
c) Viteza de propagare
d) Elasticitatea
e) Diferenţa de densitate si impendanţa acustică
24. Pentru a determina distanţa pina la obiectul reflectat trebuie sa ştim:
a) Atenuarea, viteza, densitatea
b) Atenuarea, impedanţa
c) Atenuarea, absorbţia
d) Timpul de returnare a semnalului, viteza
e) Viteza si densitatea mediului
9
25. Intensitatea semnalului Doppler este proportionala cu:
a) Viteza fluxului
b) Unghiul de incidenţă
c) Densitatea hematiilor in fluxul sanguin
d) Sunt corecte toate raspunsurile
e) Viteza ultrasunetului
26. Câte seturi de mijloace de radioprotectie sunt necesare intr-un cabinet de
radiodiagnostic:
a) unul
b) doua
c) trei
d) la decizia medicului radiolog
e) nici unul
27. Din care moment necesita eliberare de la lucru la aparatul radiologic o
femeie gravidă:
a) de când a declarat ca e gravidă
b) de când au aparut semne vizibile de graviditate
c) din momentul confirmarii medicale a graviditatii
d) la dorinta salariatei
e) nu se eliberează
28. Cine este responsabil de securitatea radiaţionala a tuturor participanţilor la
investigaţia radiologică:
a) şeful sectiei
b) medicul radiolog
c) tehnicianul radiolog
d) administraţia instituţiei medicale
e) toate persoanele menţionate
29. Intensitatea iradierii pacientului in timpul radiografiei depinde de:
a) valorile kV
b) expoziţie
c) grosimea pacientului
10
d) grosimea filtrului
e) nu depinde de cele enumerate
30. Capacitatea de penetrare a razelor X depinde de:
a) valorile kV
b) timpul de expunere
c) valorile curentului anodic
d) grosimea filtrului
e) nu depinde de cele enumerate
31. Unităţile de măsură a dozei absorbite sunt: a) roentgen
b) grei
c) rad
d) echivalentul biologic al roentgenului (EBR)
e) sunt corecte toate raspunsurile
32. Din metode imagistice fac parte urmatoarele:
a) Radioscopia
b) Ecografia
c) Endoscopia
d) Scintigrafia
e) Laparoscopia
33. Care din următoarele sunt unde electromagnetice:
a) Razele X
b) Razele Gamma
c) Ultrasunetul
d) Undele radio
e) Razele infraroşii
34. Care din următoarele sunt radiaţii ionizante:
a) Razele X
b) Razele Gamma
c) Ultrasunetul
d) Undele radio
e) Razele infraroşii
11
35. Care din următoarele metode imagistice utilizează razele X:
a) Scintigrafia
b) Irigoscopia
c) eco-Doppler
d) Tomografia computerizata
e) Termografia
36. Care din următoarele metode imagistice utilizează razele Gamma:
a) Scintigrafia
b) Radiografia
c) Eco-Doppler
d) Tomografia Computerizata
e) Termografia
37. Care din următoarele metode imagistice utilizează unde radio:
a) Imagistica prin Rezonanta Magnetica
b) Radioscopia
c) Eco-Doppler
d) Tomografia Computerizata
e) Termografia
38. Care din următoarele metode imagistice utilizează ultrasunet:
a) Ultrasonografia
b) Irigoscopia
c) Eco-Doppler
d) Tomografia Computerizata
e) Termografia
39. Care din următoarele metode imagistice utilizează unde infraroşii:
a) Ultrasonografia
b) Irigoscopia
c) Eco-Doppler
d) Tomografia Computerizata
e) Termografia
12
40. Sursa razelor X este:
a) Cristalul piezoelectic
b) Tubul radiologic
c) Radionuclidul
d) Magnetul
e) Corpul uman
41. Sursa razelor Gamma este:
a) Cristalul piezoelectic
b) Tubul radiologic
c) Radionuclidul
d) Magnetul
e) Corpul uman
42. Sursa ultrasunetului este:
a) Cristalul piezoelectic
b) Tubul radiologic
c) Radionuclidul
d) Magnetul
e) Corpul uman
43. Sursa undelor radio este:
a) Cristalul piezoelectic
b) Tubul radiologic
c) Radionuclidul
d) Antena de radiofrecvenţă
e) Corpul uman
44. Sursa undelor infraroşii este:
a) Cristalul piezoelectic
b) Tubul radiologic
c) Radionuclidul
d) Antena de radiofrecvenţă
e) Corpul uman
13
45. Care din următoarele sunt substanţe de contrast radionegative:
a) Sulfatul de bariu
b) Aerul
c) Preparatul radiofarmaceutic
d) Bioxidul de carbon
e) Substanţele de contrast iodate
46. Care din următoarele sunt substanţe de contrast radiopozitive:
a) Sulfatul de bariu
b) Aerul
c) Preparatul radiofarmaceutic
d) Bioxidul de carbon
e) Substanţele de contrast iodate
47. Absorbţia razelor X depinde de:
a) Elasticitatea structurii
b) Densitatea structurii
c) Localizarea structurii
d) Grosimea structurii
e) Cantitatea protonilor de hidrogen in tesut
48. În majoritatea cazurilor intensitatea opacităţii depinde de:
a) caracterul substratului anatomic
b) localizare
c) regiunea anatomică afectată
d) tensiunea aplicată tubului radiologic
e) grosimea pacientului
49. Tomografia este
a) Imaginea unei sectiuni
b) Reconstrucţia 3-dimensională a unui organ
c) Imaginea planară sumară a unei regiuni
d) Imagine endoscopică
e) Reconstrucţia 4-dimensională a unui organ
14
50. Structurile cu densitate mare în imaginea radiologică se numesc:
a) Opace
b) Hiperdense
c) Hiperecogene
d) Hiperintense
e) Nici una din cele enumerate
51. Structurile cu densitate mică în imaginea radiologică se numesc:
a) Transparente
b) Hipodense
c) Hipoecogene
d) Hipointense
e) Nici una din cele enumerate
52. Structurile cu densitate mare în tomografia computerizată se numesc:
a) Opace
b) Hiperdense
c) Hiperecogene
d) Hiperintense
e) Nici una din cele enumerate
53. Structurile cu densitate mică în tomografia computerizată se numesc:
a) Transparente
b) Hipodense
c) Hipoecogene
d) Hipointense
e) Nici una din cele enumerate
54. Structurile cu densitate mare în ultrasonografie se numesc:
a) Opace
b) Hiperdense
c) Hiperecogene
d) Hiperintense
e) Nici una din cele enumerate
15
55. Structurile cu densitate mică în ultrasonografie se numesc:
a) Transparente
b) Hipodense
c) Hipoecogene
d) Hipointense
e) Nici una din cele enumerate
56. Contraindicaţie pentru investigaţia radiologică este:
a) Perioada de alaptare
b) Graviditatea
c) Prezenţa corpurilor străine metalice în corpul uman
d) Prezenţa leziunilor cutanate în aria de investigat
e) Nici una din cele enumerate
57. Contraindicaţie pentru investigaţia IRM (imagistica prin rezonanta
magnetică) este:
a) Perioada de alaptare
b) Graviditatea
c) Prezenţa corpurilor străine metalice în corpul uman
d) Prezenţa leziunilor cutanate în aria de investigat
e) Nici una din cele enumerate
58. Contraindicaţie pentru investigaţia CT (computer-tomografia) este:
a) Perioada de alaptare
b) Graviditatea
c) Prezenţa corpurilor străine metalice în corpul uman
d) Prezenţa leziunilor cutanate în aria de investigat
e) Nici una din cele enumerate
59. Contraindicaţie pentru investigatia ultrasonografică este:
a) Perioada de alaptare
b) Graviditatea
c) Prezenţa corpurilor straine metalice în corpul uman
d) Toate cele enumerate
e) Nici una din cele enumerate
16
60. Angiorgafia este efectuata utilizând substanţa de contrast:
a) Radiopozitivă insolubilă
b) Radionegativă
c) Radiopozitivă hidrosolubilă
d) Radiopozitivă liposolubilă
e) Preparatul radiofarmaceutic
61. Investigaţia radiologică a intestinului gros cu sulfat de bariu este:
a) Colonoscopia
b) Irigoscopia
c) Endoscopia
d) Radioscopia
e) Celioscopia
62. Artrografia este:
a) Investigaţia ultrasonografică a arterelor
b) Investigaţia radiologică cu contrast a arterelor
c) Investigaţia endoscopică a articulaţiilor
d) Investigaţia radiologică cu contrast a articulaţiilor
e) Nici una din cele enumerate
63. Efectele actiunii razelor X sunt:
a) biologic
b) ionizant
c) fotoefect
d) nici un efect
e) toate efectele menţionate
64. Tipurile de radiaţie nucleară sunt:
a) Razele infraroşii
b) Particulele Alfa
c) Particulele Beta
d) Razele Gamma
e) Undele radio
17
65. Radionuclidul este:
a) Substanţa de contrast radiopozitivă
b) Substanţa de contrast radionegativă
c) Preparat radiofarmaceutic
d) Izotop radioactiv
e) Nici una din cele enumerate
66. Preparatul radiofarmaceutic este:
a) Substanţa de contrast radiopozitivă
b) Substanţa de contrast radionegativă
c) Molecula complexă ce prezinta tropism faţă de un anumit ţesut, marcată cu
radionuclid
d) Substanţa de contrast in IRM
e) Nici una din cele enumerate
67. Viteza de propagare a ultrasunetului este maximă in:
a) Aer
b) Apă
c) Ţesut moale
d) Metal
e) Os
68. Unitatea de măsură a activităţii sursei de radiaţie ionizantă in Sistemul
International este:
a) Roentgen
b) Kurie
c) Beckerel
d) sivert
e) grei
69. Unitatea de măsură a dozei echivalente este
a) Roentgen
b) Kurie
c) Beckerel
d) sivert
e) grei
18
70. Unităţile Sistemului Internaţional pentru radiaţii ionizante sunt următoarele
a) Roentgen
b) Rad
c) Beckerel
d) sivert
e) grei
71. Grila antidifuzoare este destinată pentru
a) a emite raze "moi"
b) a absoarbe raze secundare
c) a emite raze dure
d) a proteja personalul de radiaţii ionizante
e) nici una din cele enumerate
72. Metoda ecografiei Doppler este bazată pe
a) reflexia ultrasunetului de ţesuturi moi
b) absorbţia ultrasunetului la nivelul osos
c) reflexia ultrasunetului de obiecte în mişcare
d) reflexia ultrasunetului de obiecte imobile
e) toate afirmaţiile sunt corecte
73. Care din proprietăţi ale razelor X ne permite să obţinem imaginea pe ecranul
radioscopului
a) acţiunea chimică fotografică
b) acţiunea luminescentă
c) acţiunea ionizantă
d) răspândirea în toate direcţiile
e) toate afirmaţiile sunt corecte
74. Care din proprietăţi ale razelor X ne permite să obţinem imaginea pe filmul
radiografic
a) acţiunea chimică fotografică
b) acţiunea luminescentă
c) acţiunea ionizantă
d) răspândirea în toate direcţiile
e) toate afirmaţiile sunt corecte
19
75. Actualmente radioscopia se foloseşte cel mai frecvent pentru
a) explorarea morfologică a cordului
b) explorarea tubului digestiv
c) explorarea ficatului şi a căilor biliare
d) ghidarea manipulaţiilor invazive
e) toate afirmaţiile sunt corecte
76. In care ţesut (organ) din cele enumerate razele roentgen se absorb în
cantitate mai mică:
a) oase
b) ficat
c) ţesutul grăsos
d) ţesutul muscular
e) splina
77. Care sunt priorităţile radiofotografiei digitale faţă de radiofotografia
tradiţională:
a) micsorarea dozei de iradiere a pacientului
b) lipsa necesitatii procesului de prelucrare fotochimica
c) lipsa necesitatii filmului radiofotografic
d) marirea dozei de iradiere a pacientului
e) sunt corecte toate raspunsurile
78. Tomografia lineară este necesară mai degrabă în diagnosticul:
a) pneumoniei acute
b) pleureziei exudative
c) cancerului pulmonar
d) afecţiunilor diafragmei
e) afecţiunilor cordului
79. CT este folosită cu preferinţă în investigaţia afecţiunilor:
a) mediastinului
b) pulmonilor
c) pleurei
d) vertebrelor
e) toate afirmaţiile sunt corecte
20
80. Simptomul de opacitate pe imaginea radiografică apare în caz de:
a) mărirea densităţii
b) micşorarea densităţii
c) micşorarea rezoluţiei spaţiale
d) mărirea contrastului
e) micşorarea contrastului
81. Simptomul de hipertransparenţă pe imaginea radiografică apare în caz de:
a) mărirea densităţii
b) micşorarea densităţii
c) micşorarea rezoluţiei spaţiale
d) mărirea contrastului
e) micşorarea contrastului
82. Care sunt măsuri de protecţie a pacienţilor în investigaţii radiologice :
a) efectuarea investigaţiei strict după indicaţia medicului
b) efectuarea investigaţiei la solicitarea pacientului
c) folosirea mijloacelor individuale de ecranare
d) mărirea duratei aflării pacientului în sala de investigaţie
e) micşorarea duratei aflării pacientului în sala de investigaţie
83. Avantajele investigaţiei prin IRM:
a) vizualizarea mai bună a ţesuturilor moi
b) vizualizarea mai bună a structurilor osoase
c) posibilitatea de a investiga femei gravide
d) posibilitatea de a investiga pacienţii cu implante metalice
e) toate răspunsuri sunt incorecte
84. Avantajele investigaţiei prin tomografia computerizată:
a) vizualizarea mai bună a ţesuturilor moi
b) vizualizarea mai bună a structurilor osoase
c) posibilitatea de a investiga femei gravide
d) posibilitatea de a investiga pacienţii cu implante metalice
e) toate răspunsuri sunt incorecte
21
85. Dezavantajele investigaţiei prin IRM:
a) gradul înalt de iradiere
b) imposibilitatea de a investiga pacienţii cu claustrofobie
c) imposibilitatea de a investiga femei gravide
d) imposibilitatea de a investiga pacienţii cu implante metalice
e) toate răspunsuri sunt incorecte
86. Dezavantajele investigaţiei prin tomografia computerizată:
a) gradul înalt de iradiere
b) vizualizarea mai bună a structurilor osoase
c) imposibilitatea de a investiga femei gravide
d) imposibilitatea de a investiga pacienţii cu implante metalice
e) toate răspunsuri sunt incorecte
87. Angiografia vaselor craniocerebrale este cea mai informativă în:
a) hidrocefalie
b) aneurisme
c) malformaţii arterio-venoase
d) traumatism cerebral
e) abces al сreerului
88. Metoda imagistică cea mai informativă pentru vizualizarea fracturilor
craniului este:
a) ultrasonografia
b) rezonanţa magnetică nucleară
c) radiografia convenţională
d) tomografia computerizată
e) angiografia
89. Dezavantajele investigaţiei ultrasonografice:
a) gradul înalt de iradiere
b) dependenta de calificarea operatorului
c) imposibilitatea de a investiga femei gravide
d) imposibilitatea de a investiga pacienţii cu implante metalice
e) toate răspunsuri sunt incorecte
22
90. Avantajele principale ale tomografiei computerizate faţă de cea liniară constă
in:
a) gradul mai mic de iradiere
b) vizualizarea doar a structurilor situate la nivelul sectiunii alese (fără suprapunerea
celor situate mai sus si mai jos de acest nivel)
c) mai multe trepte de contrastare naturala (scara Hounsfield)
d) posibilitatea de a investiga pacienţii cu implante metalice
e) posibilitatea reconstrucţiei tridimensionale
91. Radioscopia permite investigaţia:
a) stării hilurilor pulmonari
b) desenului pulmonar
c) scizurilor interlobare
d) mobilităţii diafragmei
e) mediastinului
92. Baza structurii segmentare pulmonare este ramificaţia:
a) bronhiilor
b) bronhiilor şi arterelor pulmonare
c) arterelor pulmonare, bronhiilor şi venelor pulmonare
d) arterelor pulmonare şi bronhiilor
e) arterelor şi venelor bronhiale
93. Substratul anatomic al umbrei hilului pulmonar în normă sunt trunchiurile:
a) arterelor
b) arterelor şi venelor
c) arterelor, venelor şi bronhiilor
d) arterelor şi bronhiilor
e) venelor şi bronhiilor
94. Care elemente anatomice reflectă hilul pulmonar:
a) limfonoduli
b) vasele limfatice
c) arterele si venele
d) bronhiile
e) sunt corecte toate răspunsurile
23
95. Cea mai mică unitate pulmonară autonomă este:
a) acinusul
b) sublobulul
c) lobulul
d) segmentul
e) lobul
96. Localizarea procesului patologic în plămân este preferabil de făcut după:
a) spaţiile intercostale
b) zonele pulmonare
c) segmente
d) lobi
e) arii pulmonare
97. Câte segmente are lobul inferior al plămânului stâng:
a) 2
b) 3
c) 4
d) 5
e) 6
98. Claritatea radiografiei cutiei toracice se apreciază după conturul:
a) mediastinului
b) diafragmei
c) vaselor magistrale
d) coastelor
e) hilului pulmonar
99. Metodele radiologice de bază in investigatia aparatului respirator sunt:
a) radioscopia
b) radiografia
c) tomografia
d) bronhografia
e) angiopulmonografia
24
100. Metodele radiologice speciale in investigatia aparatului respirator sunt:
a) radioscopia
b) radiografia
c) tomografia
d) bronhografia
e) angiopulmonografia
101. Ultrasonografia în explorarea aparatului respirator este informativă în
cazul:
a) proceselor inflamatoare
b) cancerului pulmonar
c) pleureziei exudative
d) atelecţaziei
e) în toate cazurile menționate
102. Criteriile poziţiei corecte a pacientului pe radiografia standard a cutiei
toracice sunt:
a) poziţia claviculelor
b) poziţia hilului pulmonar
c) poziţia scapulelor
d) desenul pulmonar
e) nici una din cele enumerate
103. Care este poziţia pacientului pentru efectuarea laterografiei:
a) decubit dorsal
b) decubit ventral
c) decubit lateral
d) ortostatism lateral
e) poziţia Trendelenburg
104. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:
a) lobul inferior al plămânuui stâng are 5 segmente
b) lobul mediu al plămânului stâng are 2 segmente
c) lobul inferior al plămânului drept are 5 segmente
d) lobul mediu este separat de cel inferior prin scizura oblică
e) lobul mediu al plămânului drept are 4 segmente
25
105. Care din urmatoarele afirmaţii corespund unei imagini radiologice a cutiei
toracice in normă:
a) hilul pulmonar este situat intre coastele a II-a si a IV-a
b) cupola diafragmatică dreaptă este situată mai jos cu 1-1.5cm faţă de cea stângă
c) desenul pulmonar este mai bogat in regiunea apicală
d) desenul pulmonar este mai bogat in regiunea bazală
e) hilul pulmonar drept este situat mai sus decât cel stâng
106. Opacităţile pulmonare nodulare pot avea dimensiuni de:
a) 1 mm
b) 5 mm
c) 10 mm
d) 50 mm
e) 75 mm
107. Pentru diagnosticul diferențial n cazul opacităţii pulmonare totale şi
subtotale este necesar să apreciem
a) dimensiunile opacităţii
b) poziţia mediastinului
c) starea desenului pulmonar
d) poziţia bulei de aer în stomac
e) sunt corecte toate răspunsurile
108. Pentru diagnosticul diferențial în cazul hipertransparenţei pulmonare în
primul rând este necesar să evaluăm
a) Poziţia mediastinului
b) Hilurile pulmonare
c) Desenul pulmonar
d) Poziţia bulei de aer în stomac
e) sunt corecte toate răspunsurile
109. Radiografia cutiei toracice standard se efectuează in pozitia pacientului:
a) ortostatica
b) decubit dorsal
c) decubit lateral
26
d) cu față spre ecran
e) cu spatele spre ecran
110. Simptomul de hipertransparenţa in câmpul pulmonar apare datorită:
a) densificării ţesutului pulmonar
b) prezenţei lichidului in cavitatea pleurală
c) absenţei pneumatizării ţesutului pulmonar
d) creşterii conţinutului aeric al plămânului
e) acumulării lichidului in alveole
111. Simptomul de opacitate în câmpul pulmonar apare datorită:
a) densificării ţesutului pulmonar
b) prezenţei aerului în cavitatea pleurală
c) absenţei pneumatizării ţesutului pulmonar
d) creşterii conţinutului aeric al plămânului
e) prezenţei lichidului în cavitatea pleurală
112. Opacitate mărginită în câmpul pulmonar inferior, omogenă, cu contur
superior net orizontal pledează pentru:
a) prezenţa de lichid în cavitatea pleurală
b) prezenţa de aer în cavitatea pleurală
c) prezenţa simultană de aer şi lichid în cavitatea pleurală
d) proces inflamator pulmonar
e) densificarea ţesutului pulmonar
113. Care afirmatii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau
subtotala din atelectazia pulmonara:
a) omogenă
b) neomogenă
c) deplasează organele mediastinale în partea opusa opacităţii
d) deplasareă organele mediastinale spre opacitate
e) nu deplasează organele mediastinale
27
114. Care din structurile osoase menţionate mai jos sunt vizibile pe radiografia
toracică dorsoventrală:
a) vertebrele toracice
b) coastele
c) sternul
d) claviculele
e) mandibula
115. Opacitatea totală sau subtotală care deplasează organele mediastinale in
partea opusă este caracteristică pentru:
a) pleurezie exudativă masivă
b) hernie diafragmatică cu conţinut de anse intestinale
c) atelectazie pulmonară
d) ciroza pulmonară
e) inflamatie acută a parenchimului pulmonar
116. Care afirmaţii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau
subtotala din pleurezia exudativă:
a) omogenă
b) neomogenă
c) deplasează organele mediastinale în partea opusă opacitaţii
d) deplasareă organele mediastinale spre opacitate
e) nu deplasează organele mediastinale
117. Care afirmaţii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totală sau
subtotală din hernia diafragmatică cu conţinut de anse intestinale:
a) omogenă
b) neomogenă
c) deplasează organele mediastinale în partea opusă opacitaţii
d) deplasareă organele mediastinale spre opacitate
e) nu deplasează organele mediastinale
118. Opacitatea limitată in regiunea medie a câmpului pulmonar cu contur şters,
forma poligonală (triunghiulară), intensitate costală este caracteristică pentru:
a) formaţiune tumorală
b) proces inflamator al parenchimului pulmonar
28
c) acumulare de lichid liber in cavitatea pleurală
d) pneumotorax
e) abces pulmonar
119. In cazul procesului inflamator acut al parenchimului pulmonar opacitatea
mărginită in câmpul pulmonar are urmatoarele caracteristici:
a) contur clar
b) forma poligonală (triunghiulară)
c) contur şters
d) deplasează organele mediastinale spre partea afectată
e) deplasează organele mediastinale în partea opusă
120. Dislocarea opacităţii şi schimbarea formei acesteia la schimbarea pozitiei
pacientului este caracteristică pentru:
a) acumulare de lichid incapsulat in cavitatea pleurala
b) acumulare de lichid liber in cavitatea pleurala
c) proces inflamator al parenchimului pulmonar
d) atelectazie
e) formațiune tumorală pulmonară
121. Pentru acumulare de lichid liber in cavitatea pleurală este caracteristic:
a) modificarea formei si dislocarea opacităţii la schimbarea poziţiei pacientului
b) contur superior oblic
c) hipertransparenţa câmpului pulmonar
d) contur superior orizontal
e) nici una din cele enumerate
122. Simptomul de opacitate rotundă in câmpul pulmonar cu contur net, bine
delimitat poate fi dat de:
a) caverna tuberculoasă
b) acumulare de lichid liber in cavitatea pleurală
c) infiltrat eozinofilic
d) chist hidatic
e) formaţiune tumorală benignă
29
123. Chistul hidatic pulmonar apare pe radiografie ca:
a) opacitate totală ce deplasează mediastinul spre opacitate
b) opacitate rotundă cu contur clar, regulat
c) opacitate rotundă cu contur neregulat
d) opacitate nodulară unică in câmpul pulmonar
e) hipertransparenta pulmonară
124. Nivel hidroaeric apare in:
a) hidrotorax
b) pneumotorax
c) hidropneumotorax
d) abces pulmonar evacuat pe jumătate
e) pneumonie segmentară
125. Simptomul de opacitate inelară cu prezenţa bronhiei de drenaj este
caracteristic pentru:
a) abces pulmonar
b) cancer pulmonar periferic in faza de necrotizare
c) chist aeric
d) pneumotorax
e) hidrotorax
126. Simptomul de opacitate inelară cu pereţii grosi, contur intern neregulat,
rupt, cu prezenţa „traseului vascular" spre hil şi limfonodulii hilari măriţi, este
caracteristic pentru:
a) abces pulmonar
b) cancer pulmonar periferic
c) chist aeric
d) pneumotorax
e) hidrotorax
127. Simptomul de opacitate nodulară spiculară unică in câmpul pulmonar este
caracteristic pentru:
a) tuberculoza nodulară
b) pneumoconioza
c) bronhopneumonie
d) cancer pulmonar periferic
e) chist hidatic
30
128. Opacităţi nodulare difuz diseminate sunt caracteristice pentru:
a) tuberculoza miliară
b) pneumoconioza
c) pleurezie
d) hemosideroza
e) pneumonie segmentara
129. Hipertransparenţa câmpurilor pulmonare, dilatarea spaţiilor intercostale,
aplatizarea diafragmei, limitarea excursiei respiratorii a diafragmei sunt
caracteristice pentru:
a) atelectazie pulmonara
b) ciroza pulmonara
c) emfizem pulmonar
d) tuberculoză miliara
e) hipovolemie pulmonara
130. Pentru emfizem pulmonar sunt caracteristice urmatoarele:
a) aplatizarea diafragmei
b) ascensionarea diafragmei
c) reducerea desenului pulmonar
d) cutie toracică in formă de butoi
e) accentuarea desenului pulmonar
131. Opacitate in campul pulmonar apare in:
a) bronhostenoza parţială
b) bronhostenoza prin supapa
c) bronhostenoza totală
d) emfizem pulmonar
e) pneumotorax
132. Hipertransparenţa paracostală pe fondul căreia lipseşte desenul pulmonar
este caracteristică pentru:
a) emfizem pulmonar
b) pneumotorax
c) displazie a vaselor şi bronhiilor pulmonare
31
d) cavernă tuberculoasă
e) hipovolemie in circuitul mic
133. Accentuarea desenului pulmonar are loc in următoarele stări patologice:
a) staza venoasa în circuitul mic
b) obturaţie bronşica prin supapa
c) hipovolemie arterială pulmonară
d) hipertensiune arterială pulmonară
e) pneumotorax
134. Deformarea desenului pulmonar are loc in următoarele stări patologice:
a) obturaţie bronsică prin supapa
b) hipertensiune arterială pulmonară
c) boala bronsectatică
d) pneumoconioza
e) hipoventilatie
135. Pentru mărirea limfonodulilor hilului pulmonar pe radiografie este
caracteristic:
a) contur şters al hilului pulmonar
b) contur neregulat al hilului pulmonar
c) contur policiclic al hilului pulmonar
d) aspect radiologic normal
e) nici una din cele indicate
136. Radiografia standard a cutiei toracice se efectuează in pozitia verticală a
pacientului cu scopul:
a) comodităţii pacientului
b) reprezentării fiziologice ale vaselor sanguine
c) facilitării diagnosticului (gazul se deplaseaza cranial, iar lichidul - caudal)
d) micşorarii iradierii pacientului
e) nici una din cele indicate
137. Radiografia standard a cutiei toracice efetuata calitativ trebuie sa includa:
a) oasele humerale
b) apexurile
32
c) sinusurile costo-diafragmale
d) vertebrele lombare I-II
e) toate cele enumerate
138. Lichidul din scizura oblica se evidentiaza mai bine in incidenţa:
a) posteroanterioară
b) oblică
c) laterală
d) sunt corecte toate răspunsurile
e) nici una din cele indicate
139. Care metoda imagistică este mai eficientă in determinarea unei cantitati
minime de lichid in cavitatea pleurală:
a) radioscopia
b) radiografia
c) tomografia
d) ultrasonografia
e) scintigrafia
140. Care metoda radiologică este mai eficientă pentru diagnosticul
formaţiunilor „mici" (până la 2 cm) rotunde din plămân:
a) radioscopia
b) radiografia
c) CT
d) bronhografia
e) IRM
141. Câte segmente are plămânul drept:
a) 7
b) 9
c) 10
d) 12
e) 15
142. Conturul inferior al lobului mediu al plămânului drept pe o radiografie în
incidenţa posteroanterioară se află la nivelul:
a) arcului anterior al coastei a doua
b) arcului anterior al coastei a patra
33
c) arcului anterior al coastei a şasea
d) apexului pulmonar
e) hilului pulmonar
143. Care din simptoame ne vorbesc despre localizarea intrapulmonară a
procesului patologic când opacitatea se determină in regiunea parietală a
plaminului:
a) forma rotundă a procesului patologic
b) modificarea formei în diferite incidenţe
c) contururile nete ale opacităţii
d) unghiurile ascuţite formate de cutia toracică si opacitate
e) contur şters
144. In caz de opacitate totală cu micşorare in volum a pulmonului în primul
rând are loc:
a) deplasarea mediastinului in partea opusă
b) deplasarea mediastinului spre opacitate
c) păstrarea pozitiei normale a mediastinului
d) mărirea diametrului vertical al plamânului
e) deplasarea diafragmei caudal
145. Pentru metastaze in hilul pulmonar este caracteristic:
a) dilatarea hilului pulmonar
b) deplasarea cranială a hilului pulmonar
c) deplasarea caudală a hilului pulmonar
d) omogenizarea hilului pulmonar
e) îngustarea hilului pulmonar
146. Care este caracterul opacitatii lobare sau segmentare cauzate de atelectazie:
a) contur drept
b) forma triunghiulara
c) contur convex
d) contur neclar
e) nu este corect nici un raspuns
34
147. Simptomul de opacitate nodulară unică în câmpul pulmonar este
caracteristic pentru:
a) tuberculom
b) diseminare bronhogenă de origine tuberculoasă
c) cancer pulmonar periferic
d) metastaze pulmonare
e) pneumoconioza
148. Investigaţia de prima intentie a plămânilor este:
a) Radiografia
b) Ultrasonografia
c) Scintigrafia
d) Tomografia Computerizata
e) Imagistica prin Rezonanta Magnetica
149. Pentru scintigrafia ventilaţiei pulmonare:
a) substanţa de contrast este introdusă intrabronsic
b) substanţa de contrast este introdusă intravenos
c) substanta de contrast este introdusă intraarterial
d) preparatul radiofarmaceutic este inhalat
e) preparatul radiofarmaceutic este introdus intravenos
150. Pentru scintigrafia perfuziei pulmonare:
a) substanţa de contrast este introdusă intrabronsic
b) substanţa de contrast este introdusă intravenos
c) substanţa de contrast este introdusă intraarterial
d) preparatul radiofarmaceutic este inhalat
e) preparatul radiofarmaceutic este introdus intravenos
151. Scintigrafia perfuziei pulmonare permite diagnosticarea:
a) obstrucţiei bronşice
b) trombozei arterelor pulmonare
c) cancerului pulmonar periferic
d) metastazelor
e) abcesului pulmonar
35
152. Scintigrafia ventilaţiei pulmonare permite diagnosticarea:
a) obstrucţiei bronşice
b) trombozei arterelor pulmonare
c) cancerului pulmonar periferic
d) metastazelor
e) abcesului pulmonar
153. Bronhografia permite investigaţia starii:
a) parenchimului pulmonar
b) bronhiilor
c) parenchimului pulmonar şi bronhiilor
d) parenchimului pulmonar, bronhiilor şi pleurei
e) arterelor bronhiale
154. Arterele bronhiale care alimentează ţesutul pulmonar încep din:
a) arterele intercostale şi aorta toracica
b) aorta abdominală
c) arterele pulmonare
d) venele pulmonare
e) aorta ascendentă
155. Substratul anatomic al desenului pulmonar in normă este alcătuit de:
a) bronhii
b) ramificaţii ale arterelor şi venelor pulmonare
c) vase limfatice
d) parenchimul pulmonar
e) sunt corecte toate răspunsurile
156. In pneumotorax plămânul colabat se deplasează:
a) superior
b) inferior
c) medial
d) lateral
e) nu se deplasează
36
157. Anatomic numărul zonelor într-un plămân este:
a) trei
b) patru
c) cinci
d) şase
e) şapte
158. Intensitatea opacităţii depinde de următoarele criterii ale substratului
morfologic:
a) Densitate şi dimensiuni
b) Localizare
c) Dimensiuni
d) Dimensiuni şi localizare
e) Densitate şi localizare
159. Bifurcaţia traheii este localizată la nivelul vertebrei toracice: a) trei
b) patru
c) cinci-şase
d) şapte
e) opt
160. Pentru efectuarea angiopulmonografiei generale substanta de contrast se
injectează:
a) prin cateter în ventriculul stâng
b) prin cateter în una din ramurile arterei pulmonare
c) în una din venele periferice
d) prin cateter în aorta
e) în trahee
161. Pentru efectuarea angiopulmonografiei selective substanţa de contrast se
injectează:
a) prin cateter în ventriculul stâng
b) prin cateter în una din ramurile arterei pulmonare
c) în una din venele periferice
d) prin cateter în aorta
e) în trahee
37
162. Pentru efectuarea bronhografiei substanţa de contrast se introducere:
a) într-o vena periferica
b) în artera pulmonară
c) în aorta ascendentă
d) direct in bronhii
e) prin cateter in ventriculul stâng
163. Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevarate:
a) plămânul stâng are 3 lobi, iar cel drept are 2 lobi
b) lobul mediu al plămânului stâng are 2 segmente
c) lobul inferior al plămânului drept are 5 segmente
d) scizura orizontala separă lobul superior de cel inferior
e) lobul mediu este separat de cel inferior prin scizura oblică
164. Simptomul de hipertransparenţă in câmpul pulmonar apare datorită:
a) densificării ţesutului pulmonar
b) prezenţei lichidului in cavitatea pleurala
c) absenţei pneumatizarii ţesutului pulmonar
d) cresterii conţinutului aeric al plamânului
e) micşorarii elementelor ţesutului pulmonar într-o unitate de volum
165. O opacitate totală sau subtotală omogenă ce deplasează organele
mediastinale spre opacitate este caracteristică pentru:
a) pleurezie exudativă masivă
b) hernie diafragmatică cu continut de anse intestinale
c) atelectazie pulmonară
d) ciroza pulmonară
e) inflamaţie acută a parenchimului pulmonar
166. O opacitate totală sau subtotală ce nu deplasează organele mediastinale este
caracteristică pentru:
a) pleurezie exudativă masivă
b) hernie diafragmatică cu conţinut de anse intestinale
38
c) atelectazie pulmonară
d) ciroza pulmonară
e) inflamaţie acută a parenchimului pulmonar
167. O opacitate totală sau subtotală neomogenă care deplasează organele
mediastinale in partea opusă este caracteristică pentru:
a) pleurezie exudativă masivă
b) hernie diafragmatică cu conţinut de anse intestinale
c) atelectazie pulmonară
d) ciroza pulmonară
e) inflamaţie acută a parenchimului pulmonar
168. O opacitate totală sau subtotală care deplasează organele mediastinale in
partea opusă este caracteristică pentru:
a) pleurezie exudativă masivă
b) hernie diafragmatică cu conţinut de anse intestinale
c) atelectazie pulmonară
d) ciroza pulmonară
e) inflamaţie acută a parenchimului pulmonar
169. O opacitate totală sau subtotală omogenă care deplasează organele
mediastinale in partea opusă este caracteristică pentru:
a) pleurezie exudativă masivă
b) hernie diafragmatică cu conţinut de anse intestinale
c) atelectazie pulmonară
d) ciroza pulmonară
e) inflamaţie acută a parenchimului pulmonar
170. O opacitate totală sau subtotală neomogenă ce deplasează organele
mediastinale spre opacitate este caracteristică pentru:
a) pleurezie exudativă masivă
b) hernie diafragmatică cu conţinut de anse intestinale
c) atelectazie pulmonară
d) ciroza pulmonară
e) inflamaţie acută a parenchimului pulmonar
39
171. Care afirmaţii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totală sau
subtotală din atelectazia pulmonară:
a) omogenă
b) neomogenă
c) deplasează organele mediastinale in partea opusă opacitatii
d) deplasareă organele mediastinale spre opacitate
e) nu deplasează organele mediastinale
172. Care afirmaţii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totală sau
subtotală din ciroza pulmonară:
a) omogenă
b) neomogenă
c) deplasează organele mediastinale in partea opusă opacitatii
d) deplasareă organele mediastinale spre opacitate
e) nu deplasează organele mediastinale
173. Care afirmaţii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totală sau
subtotală din pleurezia exudativă:
a) omogenă
b) neomogenă
c) deplasează organele mediastinale in partea opusă opacitatii
d) deplasareă organele mediastinale spre opacitate
e) nu deplasează organele mediastinale
174. Care afirmaţii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totală sau
subtotală din hernia diafragmatică cu conţinut de anse intestinale:
a) omogenă
b) neomogenă
c) deplasează organele mediastinale in partea opusă opacitatii
d) deplasareă organele mediastinale spre opacitate
e) nu deplasează organele mediastinale
40
175. O opacitate limitată in regiunea medie a câmpului pulmonar cu contur
şters, forma poligonală (triunghiulară), intensitate costală este caracteristică
pentru:
a) formatiune tumorală
b) proces inflamator a parenchimului pulmonar
c) acumulare de lichid liber in cavitatea pleurală
d) pneumotorax
e) nici una din cele enumerate
176. In cazul procesului inflamator acut al parenchimului pulmonar opacitatea
mărginită în câmpul pulmonar are următoarele caracteristici:
a) contur clar
b) forma poligonală (triunghiulară)
c) contur şters
d) deplasează organele mediastinale spre partea afectată
e) îşi schimbă forma cu schimbarea poziţiei pacientului
177. Dislocarea opacităţii şi schimbarea formei acesteia la schimbarea poziţiei
pacientului este caracteristică pentru:
a) acumulare de lichid incapsulat in cavitatea pleurală
b) acumulare de lichid liber in cavitatea pleurală
c) proces inflamator al parenchimului pulmonar
d) atelectazie
e) formaţiune tumorală
178. Pentru acumulare de lichid liber in cavitatea pleurală este caracteristic:
a) modificarea formei si dislocarea opacităţii la schimbarea poziţiei pacientului
b) contur superior oblic
c) hipertransparenţa câmpului pulmonar
d) contur superior orizontal
e) structura neomogenă
41
179. Simptomul de opacitate rotundă in câmpul pulmonar cu contur net, bine
delimitat poate fi dat de:
a) caverna tuberculoasă
b) acumulare de lichid liber in cavitatea pleurală
c) infiltrat eozinofilic (inflamator)
d) chist hidatic
e) formaţiune tumorală
180. Cancerul pulmonar periferic fără necrotizare poate să apară pe radiografie
ca:
a) opacitate totală ce deplasează mediastinul spre opacitate
b) opacitate rotundă cu contur clar, regulat
c) opacitate rotundă cu contur neregulat
d) opacitate nodulară unică in câmpul pulmonar
e) opacitate inelară
181. Chistul hidatic pulmonar apare pe radiografie ca:
a) opacitate totală ce deplasează mediastinul spre opacitate
b) opacitate rotundă cu contur clar, regulat
c) opacitate rotundă cu contur neregulat
d) opacitate nodulară unică in câmpul pulmonar
e) opacitate inelară
182. Cancerul pulmonar periferic in faza de necrotizare apare pe radiografie ca:
a) opacitate rotunda cu contur net, neregulat
b) opacitate inelara cu peretii grosi, conturul intern neregulat
c) opacitate rotunda cu contur sters
d) opacitate inelară cu opacitati nodulare in jur
e) opacitate nodulara
183. Nivelul hidroaeric apare in:
a) hidrotorax
b) pneumotorax
c) hidropneumotorax
d) abces pulmonar evacuat pe jumatate
e) cancer pulmonar periferic fara necrotizare
42
184. Simptomul de opacitate inelară cu prezenţa bronhiei de drenaj şi opacităţi
nodulare în teritoriile adiacente este caracteristic pentru:
a) abces pulmonar
b) cancer pulmonar periferic in faza de necrotizare
c) chist aeric
d) caverna tuberculoasa
e) nici una din cele enumerate
185. Simptomul de opacitate inelară cu pereţii groşi, contur intern neregulat,
rupt, cu prezenţa „traseului vascular" spre hil si limfonodulii hilari mariţi, este
caracteristic pentru:
a) abces pulmonar
b) cancer pulmonar periferic in faza de necrotizare
c) chist aeric
d) caverna tuberculoasi
e) nici una din cele enumerate
186. Simptomul de opacităţi inelare multiple, de dimensiuni variabile, forma
rotundă sau ovalară, cu pereti subţiri, cu contur net, regulat, fără conţinut
lichidian, este caracteristic pentru:
a) chisturi aerice multiple (polichistoza)
b) hist hidatic
c) caverne tuberculoase
d) cancer pulmonar periferic in faza de necrotizare
e) nici una din cele enumerate
187. Tendinţa spre confluenţa a opacităţilor nodulare poate fi observată în:
a) bronhopneumonie acută
b) cancer pulmonar periferic
c) diseminare bronhogenă de origine tuberculoasă
d) metastaze pulmonare
e) pneumoconioza
43
188. Simptomul de opacitate nodulară unică în câmpul pulmonar este
caracteristic pentru:
a) pleurizie
b) pneumoconioza
c) bronhopneumonie
d) hemosideroza
e) cancer pulmonar periferic
189. Opacităţi nodulare difuz diseminate sunt caracteristice pentru: a) tuberculoza miliară
b) pneumoconioza
c) pleurezie
d) hemosideroza
e) abces pulmonar
190. Pentru emfizemul pulmonar sunt caracteristice urmatoarele:
a) opacitate totală a câmpului pulmonar
b) hipertransparenţa câmpului pulmonar
c) lărgirea spaţiilor intercostale
d) ingustarea spaţiilor intercostale
e) accentuarea desenului pulmonar
191. Hipertransparenţa câmpurilor pulmonare, lărgirea spaţiilor intercostale,
aplatizarea diafragmei, limitarea excursiei respiratorii a diafragmei sunt
caracteristice pentru:
a) atelectazie pulmonară
b) ciroza pulmonara
c) emfizem pulmonar
d) tuberculoza miliară
e) nici una din cele enumerate
192. Hipertransparenţa in câmpul pulmonar apare în:
a) bronhostenoza parţială
b) bronhostenoza prin supapa
c) bronhostenoza totală
d) revârsat pleural
e) nici una din cele enumerate
44
193. Hipotransparenţa in câmpul pulmonar apare în:
a) bronhostenoza partială
b) bronhostenoza prin supapa
c) bronhostenoza totală
d) emfizem pulmonar
e) nici una din cele enumerate
194. Opacitate in câmpul pulmonar apare în:
a) bronhostenoza partială
b) bronhostenoza prin supapa
c) bronhostenoza totală
d) emfizem pulmonar
e) nici una din cele enumerate
195. Accentuarea desenului pulmonar are loc în:
a) staza venoasă în circuitul mic
b) obturaţie bronşica prin supapa
c) hipovolemie arterială pulmonară
d) emfizem pulmonar
e) nici una din cele enumerate
196. Deformarea desenului pulmonar are loc în:
a) obturaţie bronşsica prin supapa
b) hipertensiune arterială pulmonară
c) boala bronsectatică
d) pneumoconioza
e) bronşita cronică
197. In staza venoasă în circuitul mic are loc:
a) reducerea desenului pulmonar
b) accentuarea desenului pulmonar
c) deformarea desenului pulmonar
d) desenul pulmonar neschimbat
e) nici una din cele enumerate
45
198. In hipovolemia arterială pulmonară are loc:
a) reducerea desenului pulmonar
b) accentuarea desenului pulmonar
c) deformarea desenului pulmonar
d) desenul pulmonar neschimbat
e) nici una din cele enumerate
199. In boala bronsectatică are loc:
a) reducerea desenului pulmonar
b) accentuarea desenului pulmonar
c) deformarea desenului pulmonar
d) desenul pulmonar neschimbat
e) nici una din cele enumerate
200. In bronşita cronică are loc:
a) reducerea desenului pulmonar
b) accentuarea desenului pulmonar
c) deformarea desenului pulmonar
d) desenul pulmonar neschimbat
e) nici una din cele enumerate
201. Pentru mărirea limfonodulilor hilului pulmonar pe radiografie este
caracteristic:
a) contur şters al hilului pulmonar
b) contur neregulat al hilului pulmonar
c) contur policiclic al hilului pulmonar
d) îngustarea hilului pulmonar
e) dilatarea hilului pulmonar
202. Pentru infiltrarea inflamatorie a hilului pulmonar pe radiografie este
caracteristic:
a) contur şters al hilului pulmonar
b) contur neregulat al hilului pulmonar
c) contur policiclic al hilului pulmonar
d) îngustarea hilului pulmonar
e) nici una din cele enumerate
46
203. Direcţia de deplasare a opacităţii in momentul inspirului depinde de:
a) substratul anatomic al opacităţii
b) localizarea opacităţii
c) dimensiuni
d) relaţiile cu hilul pulmonar
e) nici una din cele enumerate
204. Care metoda radiologică este mai eficientă in determinarea unei cantităţi
mici de lichid in cavitatea pleurală:
a) radioscopia
b) radiografia anterioară
c) radiografia laterală
d) laterografia
e) pneumoperitoneumul diagnostic
205. Examinarea structurilor cardiace in mişcare in Ecocardiografie este
efectuată prin aplicarea modului: a) A
b) B
c) M
d) Doppler
e) Nici una din cele enumerate
206. Investigaţia de prima intenţie a cordului este:
a) Radiografia
b) Ultrasonografia
c) Scintigrafia
d) Tomografia Computerizată
e) Imagistica prin Rezonanta Magnetica
207. Ordinea corectă a arcurilor cordului pe stânga în incidenţa postero-
anterioară este:
a) butonul aortei, aorta descendentă, auricula atriului stâng, ventriculul stâng
b) butonul aortei, conul arterei pulmonare, auricula atriului stâng, ventriculul stâng
c) butonul aortei, artera pulmonară, auricula atriului stâng, ventricului stâng
d) butonul aortei, conul arterei pulmonare, atriul stâng, ventriculul stâng
e) ordinea corectă nu este mentionata
47
208. Ordinea corectă a arcurilor cordului pe dreapta în incidenţa postero-
anterioară este:
a) ventriculul drept, aorta descendentă, vena cava superioară
b) atriul drept, aorta ascendentă, vena cava superioară
c) ventriculul drept, aorta ascendentă, vena cava superioară
d) ventriculul drept, atriul drept, vena cava superioară
e) ordinea corecta nu este mentionată
209. Care este direcţia axului cardiac la normostenic?
a) oblică
b) orizontală
c) verticală
d) direcţia axului cardiac nu este influenţata de tipul constituţional
e) depinde de vârstă
210. Care este direcţia axului cardiac la hiperstenic?
a) oblică
b) orizontală
c) verticală
d) direcţia axului cardiac nu este influenţata de tipul constituţional
e) depinde de vârstă
211. Care este direcţia axului cardiac la astenic?
a) oblică
b) orizontală
c) verticală
d) direcţia axului cardiac nu este influenţata de tipul constituţional
e) depinde de vârstă
212. Care din metode ultrasonografice se utilizează pentru explorarea cordului:
a) Ecografia modul A
b) Ecografia modul M
c) Ecografia modul B
d) Doppler pulsatil
e) Doppler color
48
213. Care din metode ultrasonografice permite aprecierea gradului de stenozare
valvulară:
a) Ecografia modul M
b) Ecografia modul B
c) Doppler pulsatil
d) Doppler continuu
e) Doppler color
214. Pentru aprecierea permeabilităţii arterelor coronariene metoda imagistică
de elecţie este :
a) Ecocardiografia
b) Radiografia cutiei toracice
c) Angiocoronarografia
d) Imagistica prin Rezonanta Magnetică
e) Termografia
215. Pentru aprecierea contractilităţii miocardului (fracţia de ejecţie) se
foloseşte:
a) Ecografia modul M
b) Ecografia modul B
c) Doppler pulsatil
d) Doppler continuu
e) Doppler color
216. Culoarea roşie a getului sanguin în investigaţia Doppler color înseamnă a) Sângele arterial
b) Sângele venos
c) Direcţia jetului sangvin spre transduser
d) Direcţia jetului sangvin de la transduser
e) Jet sanguin patologic
217. Culoarea albastră a getului sanguin în investigaţia Doppler color înseamnă
a) Sângele arterial
b) Sângele venos
c) Direcţia jetului sangvin spre transduser
d) Direcţia jetului sangvin de la transduser
e) Jet sanguin patologic
49
218. Scintigrafia perfuziei miocardului este informativă în caz de:
a) Cardiopatie ischemică
b) Stenoză mitrală
c) Pericardită exudativă
d) Defect septal atrial
e) Toate afecţiunile menţionate
219. Care porţiune a cordului formează arcul inferior al cordului pe dreapta în
incidenţa antero-posterioara?
a) ventriculul drept
b) Atriul drept
c) ventriculul drept şi atriul drept
d) Ventriculul stâng
e) Atriul stâng
220. Golful cordului este format de:
a) atriul drept
b) atriul stâng
c) aorta descendentă
d) artera pulmonară
e) ventriculul stâng
221. Pentru configuraţia triunghiulară a cordului este caracteristic
a) dilatarea bilaterală a umbrei cordului
b) golful cardiac pronunţat
c) proeminenţa arcului arterei pulmonare
d) arcurile cordului şterse
e) unghiul atriovasal drept deplasat caudal
222. Pentru configuraţia aortală a cordului este caracteristic
a) dilatarea bilaterală a umbrei cordului
b) golful cardiac pronunţat
c) proeminenţa arcului arterei pulmonare
d) arcurile cordului şterse
e) unghiul atriovasal drept deplasat caudal
50
223. Configuraţia aortică este caracteristică pentru:
a) persistenţa canalului arterial
b) tetralogia Fallot
c) stenoza arterei pulmonare
d) coarctaţie de aortă
e) stenoza aortică
224. Configuraţia mitrală este caracteristică pentru:
a) persistenţa canalului arterial
b) tetralogia Fallot
c) stenoza arterei pulmonare
d) coarctaţie de aortă
e) hipertensiunea arterială
225. In care situaţie unghiul atriovasal din dreapta este deplasat cranial: a) stenoza mitrală
b) stenoza aortală
c) insuficienta mitrală
d) insuficienta aortică
e) defect de sept atrial
226. Pentru configuraţia normală a cordului este caracteristic:
a) Marginea stângă a cordului este situată cu 1,5-2 cm medial de linia
medioclaviculară stângă
b) Marginea stângâ a cordului este situată cu 1,5-2 cm lateral de linia
medioclaviculară stângă
c) Unghiul atriovasal drept este situat in mijlocul conturului drept al cordului
d) Unghiul atriovasal drept este deplasat cranial
e) Golful cordului lipseşte
227. Transparenţa pulmonară la pacienţii cu staza venoasă pulmonara:
a) se mareşte la periferie
b) se mareşte pe toată suprafata
c) se micşorează pe toată suprafata
d) se micşorează la periferie
e) nu se modifică
51
228. Insuficienţa mitrală se caracterizează prin mărirea în dimensiuni a:
a) atriului drept
b) ventricului drept
c) atriului stâng
d) ventricului stâng
e) aortei
229. Configuraţia triunghiulară a cordului este caracteristică pentru:
a) Venele pulmonare aberante
b) tetralogia Fallot
c) stenoza mitrală
d) Miocardita
e) cardiomiopatie dilatativă
230. Care configuraţie a cordului este caracteristică pentru pericardita exudativă
cu exudat voluminos:
a) mitrală
b) aortală
c) triunghiulară
d) normală
e) nu este caracteristică nici o configuraţie
231. Hipertensiune arterială pulmonară se determină în caz de:
a) hipertensiune arterială sistemică
b) insuficienţa mitrală
c) persistenţa canalului arterial
d) coarctaţia aortei
e) defect septal ventricular
232. În cazul cărora malformaţii cardiace congenitale are loc hipovolemia
pulmonară:
a) tetralogia Fallot
b) defect septal ventricular
c) atrezia de artera pulmonară
d) persistenţa canalului arterial
e) coarctaţie aortică
52
233. Componentele tetralogiei Fallot sunt:
a) stenoza arterei pulmonare
b) defect al septului atrial
c) defect al septului ventricular
d) hipertrofia ventriculului drept
e) dextrapozitie a aortei
234. În care configuraţie a cordului se observă golful cardiac pronunţat, unghiul
atriovasal drept deplasat caudal, butonul aortei proeminent:
a) mitrală
b) aortală
c) triunghiulară
d) normală
e) nu este caracteristic pentru nici o configuratie
235. Care sarcini sinestătştoare poate rezolva explorarea radiologică a tubului
digestiv fără a folosi substanţe de contrastare artificială:
a) depistarea corpilor străini şi a calculilor
b) controlul calităţii de pregătire a pacienţilor pentru examinarea ulterioară cu
substanţa opacă
c) determinarea dereglărilor de evacuare
d) determinarea gazului liber in cavitatea abdominală
e) depistarea malformaţiilor congenitale ale tubului digestiv
236. Care sarcini auxiliare poate rezolva explorarea radiologică a tubului
digestiv fără a folosi substanţe de contrastare artificială:
a) depistarea corpilor straini si a calculilor
b) controlul calităţii de pregatire a pacienţilor pentru examinarea ulterioară cu
substanţa opacă
c) determinarea dereglarilor de evacuare
d) determinarea gazului liber in cavitatea abdominală
e) depistarea malformaţiilor congenitale ale tubului digestiv
53
237. Metodele de bază de examinare a tubului digestiv sunt:
a) radioscopia
b) radiografia
c) CT
d) IRM
e) USG
238. Metodele speciale de examinare a tubului digestiv sunt:
a) radioscopia
b) radiografia
c) CT
d) IRM
e) USG
239. Care din metodele enumerate ne permit sa examinăm starea reliefului
mucoasei:
a) examinarea in strat subţire cu sulfat de bariu
b) examinarea in faza de umplere
c) contrastarea primară dublă
d) radiografia abdominală pe gol
e) sunt corecte toate raspunsurile
240. Care din metodele enumerate ne permit sa obţinem informaţie despre
microrelieful mucoasei gastrice (areae gastrica):
a) pneumogastrografia
b) folosirea preparatelor farmacodinamice
c) contrastarea primara dublă
d) contrastarea in strat subţire
e) toare metodele enumerate
241. Care este metoda cea mai simplă de obţinere a contrastării duble a
esofagului:
a) introducerea aerului printr-o sondă subţire aflată in lumenul esofagului
b) înghiţând aer
c) înghiţând aer împreună cu suspenzia baritată
d) bolnavului i se administrează soluţie de bicarbonat si acid tartric
e) introducerea aerului cu ajutorul endoscopului
54
242. Explorarea multiproiecţională a tubului digestiv este:
a) o metodă specială de investigaţie
b) o manevră suplimentară folosită în cadrul examenului de bază al tubului digestiv
c) o manevră suplimentară folosită în cadrul examenelor speciale ale tubului digestiv
d) nu este utilizată pentru investigaţia tubului digestiv
e) examinare de bază a tubului digestiv
243. Pregatirea pacientului pentru examinarea radiologică a stomacului constă
în:
a) examenul radiologic se face pe gol
b) in ajun clisma de curăţire
c) reţinerea de la fumat in ziua examenului
d) în ajun administrarea unui purgativ
e) se renunţă la administrarea medicamentelor care modifică fiziologia gastrică
244. Examinarea radiologică a stomacului trebuie sa fie efectuată
a) dimineata
b) la ameaza
c) seara
d) nu are importanţă
e) poate fi efectuată in orice perioadă a zilei
245. Metoda radiologică, care permite evidentierea peristaltismului tubului
radiologic, este:
a) radioscopia
b) radiografia
c) contrastarea primară dublă
d) parietografia
e) CT
246. Care metode radiologice din cele enumerate sunt mai efective pentru
depistarea formaţiunilor vegetante:
a) radioscopia
b) contrastarea primara dubla
55
c) CT
d) USG
e) IRM
247. În bulbul duodenal pliurile sunt:
a) longitudinale
b) transversale
c) haotice
d) oblice
e) nu există pliuri
248. Care din criterii enumerate reflecta starea morfologică a tubului digestiv:
a) forma si dimensiunile organului
b) peristaltismul
c) pozitia
d) conturul
e) relieful mucoasei
249. În ce situaţie cauza abdomenului acut poate fi depistată cu ajutorul
radiografiei abdominale pe gol:
a) apendicită acută
b) perforaţia unui organ cavitar
c) anexită acută
d) ocluzie intestinală
e) toate situaţiile menţionate
250. Pentru examinarea reliefului mucoasei in cavitatea organului examinat se
introduce substanţa de contrast in cantitate:
a) mică
b) mare
c) nu are importanţă
d) nu se introduce substanţa de contrast
e) se introduce apa
56
251. Ce preparate sunt folosite pentru accelerarea tranzitului tubului digestiv:
a) atropina
b) metatina
c) sorbitul
d) nitroglicerina
e) sulfatul de bariu la temperatura scazută
252. Indicaţiile pentru folosirea preparatelor farmacodinamice vagotrope sunt:
a) funcţie motorică gastrică mărită
b) tonus gastric micşorat
c) tonus sporit al sfincterului Oddi
d) in toate situaţiile menţionate
e) se introduce apa
253. Indicaţiile pentru folosirea preparatelor simpaticomimetice sunt:
a) majorarea funcţiei motorice gastrice
b) micşorarea tonusului gastric
c) sporirea tonusului sfincterului Oddi
d) in toate situaţiile menţionate
e) nici un efect menţionat
254. Preparatele vagotrope:
a) măresc tonusul gastric şi al intestinului
b) micşorează tonusul gastric şi al intestinului
c) accelerează tranzitul prin intestine
d) diminuează tranzitul prin intestine
e) nu influenţează tonusul şi viteza tranzitului intestinal
255. Metoda optimală de explorare a portiunii superioare gastrice este incidenta
postero-anterioara si laterala:
a) in faza de umplere in poziţia orizontala pe spate a pacientului
b) prin contrastare primară dublă in poziţie orizontală pe burtă
c) in faza de umplere cu contrastarea esofagului
d) in poziţia verticală a pacientului
e) nici una din cele enumerate
57
256. Condiţii optimale pentru examinarea porţiunii cardio-esofagiene se obtin in
pozitia orizontală a pacientului. Incidenţa optimală este:
a) oblica anterioară stângă (pe spate)
b) oblica anterioară dreaptă (pe spate)
c) oblica posterioară stângă (pe burta)
d) oblica posterioară dreaptă (pe burta)
e) laterala pe stânga
257. Grosimea peretelui organelor tubului digestiv poate fi determinata cu
ajutorul:
a) ultrasonografiei
b) contrastarii primare duble
c) CT
d) angiografiei
e) radiografiei simple
258. Care din simptomele radiologice enumerate se întilnesc in caz de ulceraţie in
peretele organului tubului digestiv:
a) simptomul de "nişa"
b) simptomul de "lacuna"
c) simptomul "valul de inflamaţie"
d) simptomul "degetului arătător"
e) defectul de umplere
259. Cauzele care aduc la modificarea poziţiei organelor tubului digestiv pot fi:
a) modificări in organul examinat
b) modificări in organele si ţesuturile din vecinătatea organului examinat
c) cantitatea sporita de aer in cavitatea organului
d) nu este corect nici un raspuns
e) nu este corect nici un raspuns mentionat
260. Pentru determinarea naturii ulceraţiei (benignă sau malignă) are
importanţa:
a) forma ulceraţiei
b) dimensiunile
c) conturul
58
d) localizarea
e) nu este corect nici un raspuns
261. La modificările de evacuare a tubului digestiv pot sa aducă:
a) modificările funcţoinale a tubului digestiv
b) îngustarea lumenului
c) dilatarea lumenului cauzata de micşorarea tonusului
d) dilatarea congenitală a lumenului
e) nu este corect nici un raspuns
262. Care din simptomele enumerate reflecta funcţia organelor tubului digestiv:
a) forma si dimensiunile
b) peristaltica
c) poziţia organului examinat
d) secreţia
e) tonusul
263. In care direcţii din cele enumerate se pot modifica dimensiunile organului
tubului digestiv:
a) alungire
b) scurtare
c) dilatarea lumenului
d) îngustarea lumenului
e) toate răspunsuri sunt incorecte
264. Pentru depistarea modificărilor de mucoasă produse de formaţiuni
vegetante de dimensiuni mici este necesar de folosit:
a) substanţa de contrast fluida
b) substanţa de contrast mai compacta
c) nu se foloseste substanţa de contrast
d) nu are importanţă
e) numai substanţe de cotrast radionegative
265. Esofagul prezinta îngustări fiziologice in număr de:
a) 2
b) 3
59
c) 4
d) 5
e) 6
266. Numărul segmentelor esofagiene după Blombard este de:
a) 3
b) 5
c) 6
d) 7
e) 9
267. Lăţimea medie a esofagului normal in faza de umplere nu depăşeşte:
a) 1 cm
b) 2 cm
c) 3 cm
d) 4 cm
e) 5 cm
268. Esofagul este scurtat, lumenul îngustat, tranzitul micşorat, pliurile se
evidentiază bine, sunt înguste se înalte. Tabloul este caracteristic pentru un
esofag cu tonusul:
a) normal
b) crescut
c) micşorat
d) nu reflectă starea tonusului esofagian
e) modificat in cazul cancerului esofagian
269. Care este tonusul unui esofag alungit, cu timpul de tranzit mărit, pliurile
aplatizate si dilatate:
a) normal
b) micşorat
c) mărit
d) descrierea nu reflectă starea tonusului esofagian
e) tonus modificat in cazul diverticulului esofagian
60
270. In care faza a examenului radiologic se vizualizează mai bine relieful
mucoasei esofagiene:
a) in repleţiune (faza de umplere)
b) după trecerea bolului baritat
c) in momentul contrastării duble
d) la folosirea preparatelor farmacodinamice
e) in toate fazele se vizualizează la fel
271. Care este proiecţia optimală pentru examenul porţiunii distale a esofagului
in poziţia verticală a pacientului:
a) anterioară
b) laterală
c) oblică anterioară dreaptă
d) oblică anterioară sâingă
e) in toate proiecţiile menţionate se vizualizează la fel
272. Poziţia optimală pentru examinarea porţiunii cervicale a esofagului este
incidenţa:
a) anterioară
b) oblică anterioară dreaptă
c) oblică anterioară stângă
d) în profil
e) în toate proiecţiile menţionate se vizualizează la fel
273. Radiografia faringelui si a porţiunii cervicale a esofagului in poziţia laterală
fără contrastare artificială mai frecvent se foloseşte in caz de:
a) tumoare a faringelui si a esofagului
b) corp străin esofagian
c) tumoare a glandei tiroide
d) dereglări de deglutiţie
e) în nici una din situaţiile menţionate
274. Esofagul terminal formează cu stomacul un unghi (unghiul Hiss) care in
norma este:
a) ascuţit
b) dreptunghiular
61
c) obruz
d) variabil
e) dependent de poziţia corpului
275. Esofagul prezinta 3-5 dilatari localizate si simetrice, separate de incizuri
stenozate cu localizare in treimea medie si inferioară. Se poate presupune:
a) contracţii secundare esofagiene
b) contracţii terţiare esofagiene
c) spasme etajate
d) ahalazia cardiei
e) diverticuloza
276. Reflux-esofagita este rezultatul:
a) micşorării tonusului sfincterului inferior esofagian
b) dereglării motorice gastrice şi esofagiene
c) micşorării activitătii propulsive a stomacului
d) nu este corect nici un raspuns
e) nu este corect nici un raspuns mentionat
277. Ingustarea portiunii superioare a esofagului este caracteristică pentru:
a) cancer esofagian
b) consecinţe ale combustiei esofagiene
c) esofagita stenozantă
d) varice esofagiene
e) nu este corect nici un raspuns
278. Ingustarea lumenului esofagului este caracteristică pentru:
a) cancer de foma endofită
b) consecinţele ulcerului esofagian
c) varice esofagiene
d) tumoare benignă
e) sunt corecte toate raspunsurile
62
279. Dilatarea opacităţii mediastinale cauzată de patologia esofagului se
întâlneşte in caz de:
a) cancer a treimii medii a esofagului
b) combustii esofagiene
c) acalazie a cardiei
d) in caz de reflux esofagită
e) varice esofagiene
280. Starea pacientului este satisfăcătoare. Pe fondul mediastinului se determină
opacitate cu nivel orizontal. In primul rând este necesar:
a) de examinat pacientul in lateropoziţie
b) de efectuat tomografia mediastinului
c) de examinat esofagul cu substanţa opacă
d) de efectuat radiografia cutiei toracice in 2 incidenţe
e) de examinat abdomenul
281. Nivel orizontal de lichid pe fondul mediastinului se poate întâlni in
următoarele afecţiuni ale esofagului:
a) diverticul
b) spasme etajate
c) esofag scurt de origine congenitală
d) acalazie a cardiei
e) sunt corecte toate raspunsurile
282. La pacientii cu "stomac toracal" esofagul ca regulă este:
a) dilatat
b) scurtat
c) deformat
d) alungit
e) ondulat
283. Cauzele care aduc la apariţia varicelor esofagiene sunt:
a) ciroza hepatica
b) tromboza venei splenice
c) neoplasm hepatic
d) ateroscleroza
e) nu este corect nici un raspuns
63
284. In combustiile esofagiene stenoza esofagului mai frecvent se formează la
nvelul:
a) treimii superioare
b) treimii medii
c) porţiunii distale (abdominale)
d) ingustărilor fiziologice
e) porţiunii cervicale
285. Simptomul radiologic de bază al atreziei esofagiene este:
a) îngustarea esofagului
b) dilatarea esofagului
c) determinarea unui "sac orb"
d) deformarea esofagului
e) deformarea sau alungirea esofagului
286. Portiunea abdominală a esofagului descrisă sub forma simptomului "coada
de soarece" este caracteristică pentru:
a) sclerodermie
b) cancer cardioesofagian
c) achalazie a cardiei
d) diverticul epifrenic
e) spasme etajate
287. Bula cu aer gastrică la pacienţii cu achalazie de gradul III-IV:
a) este deformată
b) lipseşte
c) este micşorată
d) este marită
e) nu este schimbată
288. După examinarea esofagului cu substanţă de contrast este depistat defect de
contur prin minus de umplere, lumenul îngustat, pliurile lipsesc. Concluzii
diagnostice posibile:
a) diverticul esofagului
b) formaţiune tumorală malignă
c) consecinţele combustiei caustice
64
d) leiomiomul
e) ahalazia cardiei
289. Hernia axiala difera de hernia paraesofagiana prin:
a) lungimea esofagului
b) poziţia porţiunii abdominale a esofagului faţă de diafragma
c) poziţia cardiei faţă de diafragma
d) poziţia fornixului gastric
e) sunt radiologic identice
290. Ulcerul esofagian mai frecvent se întâlneşte la nivelul:
a) porţiunii cervicale
b) treimii superioare
c) treimii medii
d) treimii inferioare
e) apare cu frecvenţa egală în toate porţiunile esofagiene
291. Cea mai frecventa complicatie a ulcerului esofagian este:
a) malignizarea
b) îngustarea cicatricială
c) perforaţia peretelui esofagian
d) hemoragia
e) penetraţia
292. Mai frecvent dintre tumorile benigne ale esofagului se intilneste:
a) adenomul
b) papilomul
c) leiomiomul
d) fibromul
e) carcinomul
293. Cancerul esofagian se localizează mai frecvent in porţiunea:
a) superioară toracală
b) medie toracală
c) inferioară toracală
d) abdominală
e) apare cu frecventa egală în toate porţiunile esofagiene
65
294. Dilatarea suprastenotică a esofagului mai frecvent se întâlneşte la cancerul
esofagian cu forma de creştere:
a) endofită
b) exofită
c) nu depinde de forma de creştere
d) nu depinde de forma de creştere, depinde de forma histologică a tumorii
e) nu depinde de forma de creştere, depinde de segmentul esofagian afectat
295. Tumorile intestinului gros mai frecvent se localizează la nivelul:
a) rectosigmoidian
b) colonului descendent
c) colonului transvers
d) cecului si colonului ascendent
e) apare cu frecvenţa egală in toate porţiunile ale intestinului gros
296. La tip longilin-astenic pozitia gastrică se caracterizează prin urmatoarele:
a) unghiul ascuţit la curbura mică
b) punctul decliv gastric jos situat
c) bulbul duodenal apare alungit şi cu margini drepte
d) bulbul mic cu margini convexe in afara segmentului distal
e) unghiul deschis al micii curburi
297. La tip picnic si atletic poziţia gastrică se caracterizează prin următoarele:
a) unghiul ascuţit al micii curburi
b) direcţie de sus in jos a pilorului şi bulbului duodenal
c) bulbul duodenal apare alungit şi cu margini drepte
d) bulbul duodenal mic cu margini convexe in afara
e) unghiul deschis al micii curburi
298. Modificările de poziţie ale stomacului sunt:
a) ptoza
b) alungire
c) volvulus
d) dislocare
e) stenoza
66
299. Stomacul ortoton radoilogic se caracterizează prin următoarele:
a) se umple de sus in jos
b) bula de aer are forma rotundă
c) suspensia baritată de forma prăsadei cu vârful in sus
d) apare plin cu substanţa opacă pină la fornix independent de cantitatea de continut
e) substanta opacă încet coboară în jos
300. Stomacul hipoton se întâlneşte in caz de:
a) dureri abdominale
b) multiple nasteri
c) afecţiuni gastrice cronice
d) vegetoneuroze
e) afecţiuni endocrine
301. Stomacul hipoton radiologic se caracterizeaza prin următoarele:
a) se umple de sus in jos
b) camera de aer de forma ovală cu diametrul mai mare vertical
c) nu apare complet plin decât dacă conţine o cantitate mare de substanţa opacă
d) camera de aer de înalţime mică si lată
e) se umple de jos in sus
302. Stomacul hiperton se întâlneşte in caz de:
a) dureri abdominale
b) procese inflamatorii
c) afecţiuni endocrine
d) vegetoneuroze
e) sunt corecte toate raspunsurile
303. Stomacul hiperton se caracterizează prin următoarele:
a) stomacul se umple de sus in jos
b) bula de aer are forma rotundă
c) nu apare complet plin decât dacă conţine o cantitate mare de substanta opacă
d) camera de aer de înălţime mică si lată
e) camera de aer de forma ovală cu diametrul mai mare vertical
67
304. Aspectul radiologic al mucoasei gastrice depinde de:
a) tonusul gastric
b) tonusul musculaturii abdominale
c) constituţia pacientului
d) sunt corecte toate răspunsurile
e) nu este corect nici un răspuns menţionat
305. Evacuarea gastrică depinde de:
a) componenţa chimică a masei îngerate
b) cantitatea masei îngerate
c) starea stratului muscular gastric
d) elasticitatea peretelui segmentului piloric si a duodenului
e) sunt corecte toate răspunsurile
306. Evacuarea încetinită a stomacului se întâlneşte în caz de:
a) spasm al porţiunii antrale
b) gastrită cronică
c) modificări ale tonusului pilorului şi duodenului (reflexa)
d) cancer subcardial, corpului pancreatic cu concreşterea plexului nervos
e) sunt corecte toate răspunsurile
307. In care caz este accelerata evacuarea gastrică:
a) hiperaciditate gastrică
b) hipoaciditate gastrică
c) afecţiuni gastrice si pancreatice
d) cancer gastic infiltrativ
e) sunt corecte toate răspunsurile
308. Fornixul are raporturi anatomice cu:
a) colonul transvers
b) colonul descendent
c) lobul stâng hepatic
d) splina
e) sunt corecte toate răspunsurile
68
309. Capul pancreasului contactează cu:
a) bulbul duodenal
b) ramura orizontală superioară a duodenului
c) ramura descendentă a duodenului
d) ramura orizontală inferioară a duodenului
e) sunt corecte toate răspunsurile
310. Faţa posterioară gastrică are raporturi cu următoarele structuri in afară
de:
a) pancreasul
b) ansele intestinului gros
c) glanda suprarenală stângă
d) ansele intestinului subţire
e) sunt corecte toate răspunsurile
311. Segmentul fix al stomacului este:
a) fornixul
b) curbura mică
c) unghiul gastric
d) antrul
e) canalul piloric
312. Aspectul radiologic al mucoasei gastrice depinde de:
a) tonusul gastric
b) tonusul musculaturii peretelui abdominal
c) constituţia pacientului
d) sex (bărbati, femei)
e) sunt corecte toate răspunsurile
313. Atrofia pliurilor gastrice ne indică la prezenţa:
a) unui proces inflamator profund
b) unui proces trofic (o stare carenţială)
c) unei infiltraţii neoplazice a straturilor superficiale
d) unui edem a pliurilor gastrice
e) sunt corecte toate răspunsurile
69
314. Pentru diferenţierea modificărilor funcţionale de cele morfologice in
portiunea gastro-duodenală mai efectiv este folosirea:
a) atropinei si inetatinei
b) nitroglicerinei
c) buscopanului
d) morfinei
e) nici un preparat din cele menţionate nu este util
315. Deplasarea porţiunii cardiace şi corpului stomacului posterior şi spre
stânga, iar porţiunii antrale caudal se întâlneşte in caz de:
a) hipertensiune portala
b) mărire în dimensiuni a lobului stâng a ficatului
c) mărire în dimensiuni a pancreasului
d) mărire în dimensiuni a splinei
e) in nici una din situatiile menţionate
316. Modificarile radiologice elementare de ordin functional prin tulburari la
nivelul straturilor superficiale ale stomacului sunt:
a) atonia
b) hipersecretia
c) hipertonia
d) spasmul
e) stenoza
317. Devierea pliurilor gastrice ne indică exitenţa:
a) unui edem al pliurilor
b) unor compresii exterioare
c) unei infiltraţii prin inflamaţie cronică
d) unor procese tumorale benigne
e) sunt corecte toate răspunsurile
318. In cazurile când au loc modificări de volum ale organelor din vecinătatea
stomacului, ultimul se deplasează:
a) spre procesul patologic
b) în partea opusă procesului patologic
70
c) nu are loc deplasarea
d) spre procesul patologic, în cazul localizării retrograstrale a procesului patologic
e) nu are loc deplasarea, în cazul localizării laterogastrale a procesului patologic
319. La pacientul cu tabloul clinic de abdomen acut s-a determinat gaz liber in
cavitatea abdominală. Medicul radiolog trebuie să:
a) efectueze contrastarea dublă a stomacului
b) examineze stomacul cu substanţa opacă
c) intrerupă investigaţia
d) suplimentar să efectueze laterografia
e) examineze intestinul gros prin irigoscopie
320. Ulcerul gastric penetrant situat pe marea curbură devine penetrant în:
a) ficat
b) pancreas
c) splina
d) sunt corecte toate răspunsurile
e) nici un raspuns menţionat nu este corect
321. Ulcerul gastric benign se caracterizeaza radiologic cu o nişă:
a) pediculară
b) dreptunghiulară
c) proeminentă din contur
d) ovalară sau rotundă
e) sunt corecte toate răspunsurile
322. Ulcerul gastric penetrant situat in partea inferioară a micii curburi
penetrează în:
a) ficat
b) pancreas
c) splina
d) sunt corecte toate răspunsurile
e) nici un raspuns menţionat nu este corect
71
323. Ulcerul gastric penetrant situat in partea superioară a micii curburi
penetrează în:
a) ficat
b) pancreas
c) splina
d) sunt corecte toate răspunsurile
e) nici un raspuns menţionat nu este corect
324. Principalele criterii ale modificărilor periulceroase ale ulceraţiilor benigne
sunt:
a) digul ulceros
b) linia Hampton
c) relief periulceros anarhic
d) pliuri îngroşate in forma de maciucă
e) nu este corect nici un răspuns
325. Pentru ulcerul gastric spre deosebire de cancerul ulcerat este caracteristic:
a) predominanţa profunzimii pierderii de ţesut faţă de întinderea în suprafaţă a leziunii
b) predominanţa întinderii în suprafaţă a lezunii faţă de profunzimea pierderii de tesut
c) ocolirea zonei afecteate de către pliurile gastrice
d) sunt corecte toate răspunsurile menţionate
e) nici un răspuns menţionat nu este corect
326. Ulcerul gastric penetrant situat pe fata posterioara a stomacului devine
penetrant în:
a) ficat
b) pancreas
c) splina
d) sunt corecte toate răspunsurile
e) nici un răspuns menţionat nu este corect
327. Simptomele morfologice ale ulcerului gastric sunt:
a) nişa
b) defectul de umplere
c) convergenţa pliurilor
d) valul de inflamaţie
e) lacuna
72
328. Cantitatea minimală de gaz liber din cavitatea abdominala care poate fi
depistată radiologic este de:
a) 1 cm3
b) 10 cm3
c) 50 cm3
d) 100 cm3
e) 25 cm3
329. In caz de suspecţie de perforaţie a ulcerului gastric sau duodenal este
necesar de efectuat în primul rând:
a) examinarea cavităţii abdominale fără contrastare artificiala
b) contrastarea primară dublă a stomacului
c) examinarea stomacului cu substanţa de contrast iodată
d) examinarea stomacului după insuflare suplimentară de aer în stomac
e) poate fi efectuată oricare din metodele de investigaţie menţionate
330. Principalele criterii ale modificarilor periulceroase ale ulceraţiilor gastrice
maligne sunt:
a) digul ulcerului
b) linia Hampton
c) relief periulceros anarhic
d) pliuri ingroşate in forma de maciucă
e) nu este corect nici un răspuns
331. Pentru un proces gastric malign proliferativ este caracteristică nişa:
a) pediculată
b) dreptunghiulară
c) proeminentă din contur
d) în platou
e) sunt corecte toate răspunsurile
332. Cancerul gastric timpuriu este o noţiune:
a) radiologică
b) endoscopică
c) chirurgicală
73
d) morfologică
e) nici una din cele menţionate
333. Modificări evidente de imobilitate a diafragmei se întâlnesc in caz de:
a) pancreatită
b) ocluzie intestinală mecanică
c) colecistită
d) abces subdiafragmatic al ficatului
e) ulcer gastric
334. Mărirea in dimensiuni a splinei aduce în primul rând la deplasarea:
a) diafragmei
b) stomacului
c) intestinului gros
d) duodenului
e) jejunului
335. Simptomul direct al abcesului în cavitatea abdominala este:
a) opacitatea mărginita a cavităţii abdominale
b) deplasarea organelor din vecinătatea opacităţii
c) pareza locală a anselor intestinale
d) nivel orizontal de lichid într-o cavitate mărginită
e) prezenţa aerului liber în cavitatea abdominală
336. Metoda radiologică, care concretizează modificările duodenului cauzate de
procesele patologice a organelor din vecinatate este:
a) examinarea stomacului si a intestinului cu sulfat de bariu
b) duodenografia
c) colangiografia intravenoasă
d) CT
e) irigoscpia
337. Unghiul lui Treitz se afla la trecerea:
a) esofagului în stomac
b) duodenului în jejun
c) jejunului în ileon
74
d) ileonului în cec
e) colonului descendent în cel sigmoid
338. Relieful mucoasei este mai bine pronuntat în:
a) jejun
b) ileon
c) duoden
d) toate segmentele enumerate
e) in toate segmentele enumerate la fel
339. Ansele apar radiologic in repleţiune, contururile prezintă falduri de
mucoasă rare si reduse ca înălţime, tranzitul este lent. Tabloul radiologic este
caracteristic pentru:
a) duoden
b) jejun
c) ileon
d) colon transvers
e) esofag
340. In condiţii normale tranzitul substanţei opace prin intestinul subtire este in
limitele de:
a) 1 ora
b) 2 ore
c) 3 ore
d) 4 ore
e) 5 ore
341. Funcţia principală a ileonului este:
a) rezorbţia conţinutului
b) accelerarea tranzitului
c) reducerea tranzitului
d) nu este corect nici un răspuns
e) nu este corect nici un răspuns menţionat
75
342. Pregătirea pacientului pentru examinarea radiologica a intestinului gros
constă in următoarele:
a) în preziua examenului regim alimentar fără celuloza
b) în ajun clisma de curăţire
c) în ziua examenului radiologic pacientul nu ia masa de dimineaţa
d) a doua clisma cu 2 ore înainte de examen
e) nu necesită pregăterea
343. In care portiune a intestinului gros se observă mai bine haustrele:
a) colonul ascendent
b) colonul transvers
c) colonul descendent
d) colonul sigmoid
e) în toate la fel
344. La inroducerea perorală a substanţei de contrast in condiţii normale de
tranzit intestinul gros este contrastat complet inclusiv şi rectul in limitele de:
a) 1 ora
b) 6 ore
c) 12 ore
d) 20-24 ore
e) 36 ore
345. Locul de amplasare a apendicelui este:
a) mai sus de valvula ileo-cecala
b) mai jos de valvula ileo-cecala
c) la nivelul valvulei ileo-cecale
d) la nivelul unghiului hepatic
e) la nivelul unghiului splenic
346. Pentru mezenterul comun al intestinului subtire si colonului este
caracteristic:
a) lipsa flexurii duodeno-jejunale
b) ansele jejunale localizate în dreapta cavităţii abdominale
c) ansele jejunale localizate în stânga cavităţii abdominale
d) cecul localizat la mijlocul cavităţii abdominale
e) nici una din cele menţionate
76
347. Functia valvulei ileo-cecale este:
a) prevenirea trecerii înainte de timp a conţinutului din intestinul subţire în cec
b) prevenirea pătrunderii retrograde a conţinutului din cec în intestinul subţire
c) favorizarea trecerii conţinutului din cec în intestinul subţire
d) toate funcţiile menţionate
e) nici una din cele menţionate
348. Simptomul radiologic determinant in obstrucţia mecanică a intestinului
gros este:
a) niveluri orizontale de lichid lăţimea cărora este mai mare decât înălţimea gazului
b) niveluri orizontale de lichid lăţimea cărora este mai mica decât înălţimea gazului
c) acumularea gazului in intestinul gros
d) cantitate sporită de gaz în intestinul subţire şi gros
e) nici un simptom radiologic menţionat
349. Metodele imagistice de bază de examinare a tubului digestiv sunt:
a) radioscopia
b) radiografia
c) Fibrogastroscopia
d) Laparoscopia
e) ultrasonografia
350. Explorarea radiologică a tubului digestiv fără substanţa de contrast poate
depista următoarele:
a) corpi străini metalici şi calculi
b) ulcerul gastric
c) diverticulul esofagian
d) gaz liber in cavitatea abdominală
e) colita spastică
351. Pregătirea pacientului pentru examinarea radiologică a stomacului include:
a) aplicarea clismei de curăţire
b) excluderea alimentării in dimineaţa zilei de investigaţie
c) administrarea unui purgativ
d) excluderea fumatului in dimineata zilei de investigaţie
e) folosirea lichidelor dimineaţa inainte de investigaţie
77
352. Irigoscopia este:
a) Examinarea radiologică a intestinului subţire
b) Examinarea radiologică a intestinului gros
c) Examinarea radiologică a duodenului
d) Examinarea radiologică a stomacului
e) Nici una din cele menţionate
353. Administrarea orală a lichidelor reci:
a) Accelerează tranzitul intestinal
b) Încetineşte tranzitul intestinal
c) Nu influentează viteza tranzitului intestinal
d) Este folosită în investigaţia radiologică a perforaţiei ulcerului gastric
e) Este folosită în investigaţia radiologică a penetraţiei ulcerului gastric
354. Administrarea orală a lichidelor calde:
a) Accelerează tranzitul intestinal
b) Încetineşte tranzitul intestinal
c) Nu influentează viteza tranzitului intestinal
d) Este folosită în investigaţia radiologică a perforaţiei ulcerului gastric
e) Este folosită în investigaţia radiologică a penetraţiei ulcerului gastric
355. Evacuarea conţinutului gastric este favorizată mai mult de:
a) Lateropozitia pe dreapta
b) Lateropozitia pe stânga
c) Decubit dorsal
d) Ortostatism
e) Nici una din cele menţionate
356. Pregătirea pacientului pentru irigoscopie constă in:
a) aplicarea clismelor de curăţare
b) evitarea alimentării pentru 24 ore
c) administrarea medicatiei hipotone
d) nu necesita o pregătire speciala
e) folosirea oricărei din metodele menţionate
78
357. Pentru depistarea corpurilor străine metalice se indică:
a) radioscopia cu bariu sulfat
b) duodenografia hipotona
c) irigoscopia
d) radiografia simplă (de ansamblu) a abdomenului
e) laparoscopia
358. Care din următoarele sunt modificări functionale ale tubului digestiv:
a) atonia
b) stenoza
c) spasmul
d) hipersecreţia
e) atrofia
359. Care din următoarele sunt modificări morfologice ale tubului digestiv:
a) atonia
b) stenoza
c) spasmul
d) hipersecreţia
e) atrofia
360. Pentru achalazie sunt caracteristice următoarele:
a) îngustare in treimea toracica medie a esofagului
b) îngustarea cardiei
c) Dilatarea difuză suprasenotică a esofagului
d) Dilatarea stomacului
e) Nici una din cele menţionate
361. Complicaţiile diverticulului sunt:
a) Diverticulita
b) Hemoragia
c) Diverticuloza
d) Perforatia
e) Toate răspunsurile menţionate
79
362. In combustiile esofagiene ingustarea esofagului se întâlneşte mai frecvent
la nivelul:
a) treimii toracice superioare
b) treimii toracice medii
c) Porţiunii distale (abdominale)
d) Ingustărilor fiziologice
e) Porţiunii cervicale
363. Semnele radiologice morfologice ale ulcerului gastric sunt:
a) nişa
b) incizura
c) valul de inflamaţie
d) convergenţa pliurilor
e) amprenta
364. Semnul radiologic al polipului gastric este:
a) nişa
b) lacuna
c) valul de inflamaţie
d) convergenţa pliurilor
e) Simptomul "degetului aratator"
365. Devierea pliurilor gastrice este caracteristicş pentru:
a) Ulcer gastric cronic
b) Formaţiune tumoralş benignş
c) Formaţiune tumoralş malignş
d) Polip gastric
e) Toate cele enumerate
366. Intreruperea pliurilor gastrice este caracteristică pentru:
a) Ulcer gastric cronic
b) Formaţiune tumorală benignă
c) Formaţiune tumorală malignă
d) Polip gastric
e) Toate cele enumerate
80
367. Convergenţa pliurilor gastrice este caracteristică pentru:
a) Ulcer gastric cronic
b) Formaţiune tumorală benignă
c) Formaţiune tumorală malignă
d) Polip gastric
e) Toate cele enumerate
368. Modificarea funcţională prin tulburări la nivelul mucoasei stomacului este:
a) atonia
b) hipersecreţia
c) hipertonia
d) spasmul
e) atrofia
369. In caz de suspecţie a perforaţiei ulcerului gastric sau duodenal pacientul
este investigat prin:
a) Examinarea cavităţii abdominale fără contrastare artificială
b) Contrastarea primară dublă a stomacului
c) Duodenografia hipotonă
d) Examinarea stomacului cu bariu sulfat
e) Nici una din cele menţionate
370. Simptomul radiologic al perforaţiei ulcerului gastric este:
a) Nişa
b) Pneumoperitoneul
c) Valul de inflamaţie
d) Convergenţa pliurilor
e) Pneumotoraxul
371. Simptomul radiologic determinant la pacientul cu ocluzie e a intestinului
subtire este:
a) Nivele hidroaerice dispuse central in regiunea abdominală
b) Nivele hidroaerice dispuse central in regiunea abdominală
c) Pneumoperitoneul
d) pneumotoraxul
e) Nici una din cele menţionate
81
372. Simptomul radiologic determinant la pacientul cu ocluzie e a intestinului
gros este:
a) Nivele hidroaerice dispuse central in regiunea abdominala
b) Nivele hidroaerice dispuse in cadru, periferic in regiunea abdominala
c) Pneumoperitoneul
d) Pneumotoraxul
e) Nici una din cele menţionate
373. Semnul radiologic de nivele hidroaerice dispuse central in regiunea
abdominala sunt caracteristice pentru:
a) Ulcer gastric perforat
b) Ulcer gastric penetrant
c) Ocluzie a intestinului subţire
d) Ocluzie a intestinului gros
e) Nici una din cele menţionate
374. Semnul radiologic de nivele hidroaerice dispuse in cadru, periferic in
regiunea abdominală sunt caracteristice pentru:
a) Ulcer gastric perforat
b) Ulcer gastric penetrant
c) Ocluzie a intestinului subţire
d) Ocluzie a intestinului gros
e) Nici una din cele menţionate
375. Semnele radiologice ale cancerului de colon sunt:
a) Stenoza concentrică cu contur neregulat
b) Stenoza difuză
c) Nişa
d) Lipsa peristaltismului în segmentul afectat
e) Toate răspunsurile menţionate
376. Pentru care patologia este caracteristic simptom de „măr muşcat":
a) ulcer duodenal
b) ulcer gastric
c) cancer de colon
82
d) colita ulceroasă
e) sunt corecte toate răspunsurile
377. Disparitia haustrilor si îndreptarea peretelui intestinului gros sunt
caracteristice pentru:
a) diverticuloza
b) ulcer gastric
c) cancer de colon
d) proces inflamator al colonului
e) sunt corecte toate răspunsurile
378. Metodele mai informative pentru depistarea formaţiunilor de volum a
pancreasului sunt:
a) Ultrasonografia
b) CT
c) IRM
d) Colangiopancreatografia Retrogradă Endoscopică
e) Radiografia abdominală de ansamblu
379. Metoda de examinare de prima intenţie a sistemului biliar la pacienţii cu
concremente ale sistemului biliar este:
a) Radiografia abdominală de ansamblu
b) Ultrasonografia
c) Colangiopancreatografia Retrogradă Endoscopică
d) CT
e) IRM
380. Metoda cea mai informativă în depistarea modificărilor splinei este:
a) Radiografia abdominală de ansamblu
b) Retropneumoperitoneumul diagnostic
c) Ultrasonografia
d) Angiografia
e) Scintigrafia
83
381. Scintigrafia hepatică este o metodă, in care sunt folosite substanţe:
a) radioactive
b) iodate solubile
c) iodate insolubile
d) sulfat de bariu
e) radionegative
382. Explorare hepatică ecografică este o metodă:
a) paliativă
b) invazivă
c) radioactivă
d) neinvazivă
e) ionizantă
383. Imaginea ecografică a ficatului la subiecţii normali este:
a) omogenă
b) neomogenă
c) micronodulară
d) mixtă
e) macronodulară
384. Dimensiunile minime ale unui concrement depistat ecografic sunt:
a) 1 mm
b) 2 mm
c) 4 mm
d) 6 mm
e) 10 mm
385. Investigaţia de prima intenţie a ficatului este:
a) Radiografia
b) Ultrasonografia
c) Scintigrafia
d) Tomografia Computerizată
e) Imagistica prin Rezonanta Magnetică
84
386. Colecistografia perorală:
a) Permite vizualizarea vezicii biliare
b) Permite vizualizarea vezicii biliare şi căilor biliare
c) Este efectuată la 15 de minute de la introducerea substanţei de contrast
d) Este efectuată la 12 ore de la introducerea substanţei de contrast
e) Se efectuată la 2 ore de la introducerea preparatului radiofarmaceutic
387. Colangiocolecistografia intravenoasă:
a) Permite vizualizarea vezicii biliare
b) Permite vizualizarea vezicii biliare si cailor biliare
c) Este efectuată la 15 de minute de la introducerea substanţei de contrast
d) Este efectuată la 12 ore de la introducerea substanţei de contrast
e) Este efectuată la 2 ore de la introducerea preparatului radiofarmaceutic
388. Pentru scintigrafia hepatică:
a) Substanţa de contrast este introdusă peroral
b) Substanţa de contrast este introdusă intravenos
c) Preparatul radiofarmaceutic este introdus peroral
d) Preparatul radiofarmaceutic este introdus intravenos
e) Substanţa de contrast este introdusă direct prin punctie în ficat
389. Simptomul radiologic direct al calculului biliar colesterolic este:
a) nişa
b) lacuna
c) dilatarea căilor biliare
d) stenoza căilor biliare
e) opacitate
390. Ultrasonografia hepatică este metoda care permite a evalua:
a) morfologia ficatului
b) funcţia ficatului
c) starea morfo-funcţionala a ficatului
d) funcţia hepatocilelor
e) funcţia celulelor Kupffer
85
391. Scintigrafia ficatului este metoda:
a) morfologica
b) funcţionala
c) morfo-funcţionala
d) de depistare a calculilor biliari
e) nici una din cele menţionate
392. Tomografia computerizată a ficatului este metoda:
a) morfologică
b) funcţională
c) morfo-funcţională
d) de evaluare a funcţiei hepatocitelor
e) de evaluare a funcţiei celulelor Kupffer
393. Care din următoarele sunt afecţiuni hepatice de focar:
a) hepatita
b) cancerul hepatic
c) abcesul hepatic
d) ciroza hepatică
e) chistul hepatic
394. Care din următoarele sunt afecţiuni hepatice difuze:
a) hepatita
b) cancerul hepatic
c) abcesul hepatic
d) ciroza hepatică
e) chistul hepatic
395. In imaginea ultrasonografică un calcul biliar apare:
a) opac
b) hiperdens
c) hiperecogen
d) hiperintens
e) transparent
86
396. In imaginea de tomografie computerizată un calcul biliar apare:
a) opac
b) hiperdens
c) hiperecogen
d) hiperintens
e) hipointens
397. Ficatul prezinta:
a) 2 lobi
b) 3 lobi
c) 4 lobi
d) 5 lobi
e) 6 lobi
398. Metoda radiologică de bază în explorarea oaselor:
a) radiofotografia medicală
b) tomografia liniară
c) radiografia
d) artrografia
e) scintigrafia
399. Radiologic osteoscleroza oaselor tubulare se manifestă prin:
a) ingrosarea osului
b) ingustarea canalului medular
c) ingrosarea compactelor
d) subţierea osului
e) deformarea osului
400. In osteoporoza apar modificări ale:
a) masei şi structurii osoase
b) densitatăţii ţesutului osos
c) dimensiunii osului
d) formei osului
e) periostului
87
401. Osteodistrucţia este un fenomenul de:
a) distrucţie osoasă fară substituire cu produs patologic
b) distrucţie osoasă şi substituire cu produs patologic
c) distrucţie osoasă şi substituire cu ţesut fibros
d) distrucţie osoasă însoţită de sechestrare
e) rarifiere a ţesutului osos
402. Osteoliza este fenomenul de:
a) densificare a ţesutului osos
b) rezorbţie osoasă şi substituire cu produs patologic
c) rezorbţie osoasă şi substituire cu ţesut fibros
d) rezorbţie osoasă insoţită de sechestrare
e) rarifiere a ţesutului osos
403. Modificările patologice dimensionale osoase sunt:
a) Hiperostoza
b) Scoliostoza
c) Atrofia
d) Osteoporoza
e) Osteodestrucţia
404. Pentru care faza a procesului patologic este caracteristică prezenţa
periostitei liniare detaşate în imaginea radiologică:
a) încipienta
b) acutizare
c) cronizare
d) remisie
e) malignizare
405. Pentru care faza a procesului patologic este caracteristică prezenţa
periostitei dantelate (manşon) in imaginea radiologica:
a) incipienta
b) progresare
c) remisie
d) malignizare
e) cronizare
88
406. Reactia periostala aciculară prezintă un simptom patognomnic pentru:
a) procese inflamatorii
b) tumori benigne
c) tumori maligne
d) progresarea inflamaţiei specifice
e) nici una din cele menţionate
407. Reactia periostala, forma "cozoroc", este patognomică pentru:
a) procese inflamatorii
b) tumori benigne
c) tumori maligne
d) progresarea inflamaţiei specifice
e) nici una din cele mentţonate
408. Simptoamele radiologice ale anchilozei sunt:
a) lipsa spaţiului articular
b) prelungirea trabeculelor de la os la os
c) reducerea spaţiului articular
d) sechestre
e) deformarea suprafetelor articulare
409. Osteonecroza poate fi cauzată de:
a) tromboze
b) embolii
c) hemoragii intramedulare (osoase)
d) osteodistructie
e) nu este corect nici un răspuns
410. Osteonecroza radiologic se manifestă prin:
a) rarefierea osului
b) creşterea densităţii fragmentului osos afectat
c) intreruperea continuităţii trabeculare
d) lizarea osului
e) distrucţia osului
89
411. Sindromul inflamator al ţesutului osos în faza acută radiologic se manifestă
prin:
a) osteoporoza locala
b) periostita
c) osteoscleroza
d) hiperostoza
e) scoliostoza
412. Sindromul inflamator al ţesutului osos în faza de remisie se caracterizează
prin:
a) asimilarea straturilor periostale
b) osteoscleroza ţesutului spongios
c) delimitarea focarelor destructive
d) osteoporoza sistemică
e) osteoliza
413. Sindromul inflamator al ţesutului osos in faze cronice se caracterizează
prin:
a) hiperostoza
b) sechestrare
c) osteoscleroza
d) atrofie
e) osteoliza
414. Simptoamele de bază ale fracturii mecanice în imagine radiologică sunt:
a) hiperostoza
b) atrofia
c) linia fracturarii
d) dislocarea fragmentelor
e) distrucţia osoasa
415. Explorarea radiologică în traumatisme se efectuează obligatoriu în
incidenţe:
a) laterală
b) oblică
c) anterioară si laterală
90
d) anterioară
e) laterală si oblică
416. Dislocări longitudinale ale fragmentelor pot fi prin:
a) alunecare
b) indepartare (diastaza)
c) angrenare
d) dislocare perpendiculara pe axul osos
e) alungire
417. Oasele tubulare la copii cresc în lungime prin intermediul:
a) epifizelor
b) metafizelor
c) periostului
d) zonelor intermetaepifizare
e) tuturor regiunilor menţionate
418. Capacitatea pastrată de a creste în lungime a oaselor la copii este
determinată prin studierea:
a) diafizelor
b) periostului
c) zonelor intermetaepizare
d) endostului
e) tuturor regiunilor menţionate
419. La copii, ca particularităţi de vârstă ale fracturilor oaselor tubulare sunt
tipurile (de fracturi):
a) multifragmentare
b) transversale
c) subperiostale
d) intraarticulare
e) oblice
91
420. La copii, ca particularităţi de vârstă ale fracturilor cu localizare
metaepifizară sunt tipurile:
a) subperiostale
b) epifizeolize
c) apofizeolize
d) multifragmentare
e) nu există astfel de particularităţi
421. Calusul osos, în norma, apare vizibil în imagine radiologică:
a) după 10 zile
b) după 20 zile
c) după 25-30 zile
d) după 2-3 luni
e) după 6 luni
422. Ca particularităţi ale fracturilor la persoane în vârstă sunt tipurile (de
fracturi):
a) Multifragmentare, cu margini ascuţite
b) În „lemn verde"
c) Cu durata consolidării mărită
d) Cu deplasare unghiulară
e) Intraarticulare
423. Restabilirea completă a structurii osului tubular după fractură se produce
în timp de:
a) 2-3 zile
b) 2-3 săptămâni
c) 3-4 săptămâni
d) 6-8 luni
e) 1,5-2 ani
424. Pentru fracturile patologice este caracteristic, că ele pot fi produse în caz de:
a) Acţiune a unei forţe excesive
b) Acţiune a unui agent traumatic de mica intensitate
c) Solicitare mecanică de durată
d) Proces infecţios viral
e) Toate răspunsuri sunt corecte
92
425. Pentru fracturile „de oboseala" este caracteristic, că ele pot fi produse în
caz de:
a) Acţiune a unei forţe excesive
b) Acţiune a unui agent traumatic de mica intensitate
c) Solicitare mecanică de durată
d) Proces infecţios viral
e) Toate răspunsuri sunt corecte
426. Fracturile craniului, de regulă, sunt:
a) Multifragmentare
b) Incomplete
c) Complete
d) Prin infundare
e) Cu deplasare laterală a fragmentelor
427. Fracturile coloanei vertebrale de regulă sunt:
a) Multifragmentare
b) În „lemn verde"
c) Cu deplasare angulară a fragmentelor
d) Prin tasare
e) Cu deplasare laterală a fragmentelor
428. Pentru tabloul radiologic al luxaţiei este caracteristic:
a) Lipsa completă a congruenţei suprafeţelor articulare
b) Lipsa parţială a congruenţei suprafeţelor articulare
c) Spaţiul intraarticular îngustat
d) Suprafeţele articulare zimţate
e) Toate raspunsurile mentionate
429. Spaţiul radiologic articular se poate studia efectiv folosind incidenţa:
a) laterală
b) anterioară
c) oblică stângă
d) oblică dreaptă
e) toate cele menţionate
93
430. Numiţi metodele mai sensibile in diagnosticul timpuriu al osteomielitei
acute:
a) radiografia
b) tomografia computerizată
c) scintigrafia
d) rezonanţa magnetică
e) ultrasonografia
431. Osteonecroza epifizelor oaselor tubulare poate fi determinată în faze
timpurii efectiv aplicând:
a) scintigrafia
b) IRM (rezonanaţa magnetică)
c) radiografia
d) tomografia liniară
e) ultrasonografia
432. Ingustarea spaţiului radiologic articular este provocată de distructia:
a) suprafeţelor articulare
b) cartilajului articular
c) aparatului ligamentar
d) sinoviei
e) epifizelor
433. Scintigrafia scheletului pentru depistarea tumorilor primare si secundare se
face cu PRF:
a) 67 Ca
b) 99m Tc pirofosfat
c) 198 Au
d) 32 P
e) 133 Xe
434. Sindromul inflamator al ţesutului osos in faza de remisie se caracterizază
prin:
a) asimilarea straturilor periostale
b) osteoscleroza ţesutului spongios
94
c) dilimitarea focarelor destructive
d) osteoporoza sistemică
e) osteoliza
435. Sindromul inflamator al ţesutului osos in faze cronice se caracterizază prin:
a) hiperostoza
b) sechestrare
c) osteoscleroza
d) atrofie
e) osteoliza
436. "Fracturi intraarticulare" se numesc situaţiile când linia fracturării este:
a) in forma literei T
b) in forma literei V
c) localizata in porţiunea metaepifizară
d) localizata in porţiunea diafizară
e) transversală
437. "Fracturi simultane" se numesc:
a) cele multifragmentare
b) fracturile diferitor oase produse in acelasi timp
c) fracturile multiple ale unui os
d) fracturile in combinaţie cu luxaţii
e) fracturile in combinaţie cu leziunea organelor parenhimatoase
438. Metoda imagistică de bază in explorarea oaselor si articulatiilor:
a) radiofotografia medicală
b) tomografia liniară
c) radiografia
d) artrografia
e) ultrasonografia
439. Artrografia este:
a) Examinarea radiologică a arterelor fără substanţă de contrast
b) Examinarea radiologică a articulatiilor fără substanţă de contrast
c) Examinarea radiologică a arterelor cu substanţă de contrast
95
d) Examinarea radiologică a articulatiilor cu substanţă de contrast
e) Examinarea scintigrafică a arterelor
440. Scintigrafia scheletului este indicată cel mai frecvent pentru depistarea:
a) Fracturilor
b) Metastazelor canceroase
c) Osteomielitei
d) Anomaliilor de dezvoltare a scheletului
e) Vârstei biologice a pacientului
441. Care din următoarele metode permite o mai bună vizualizare a structurilor
osoase:
a) Scintigrafia osoasa
b) Ultrasonografia
c) Tomografia Computerizată (CT)
d) Imagistica prin Rezonanta Magnetică (IRM)
e) Radiografia
442. Spaţiul radiologic articular in norma este prezentat de:
a) Spaţiul anatomic articular
b) Grosimea cartilajului articular
c) Grosimea stratului de lichidul articular
d) Grosimea cartilajului de creştere
e) Grosimea stratului de lichidul articular si cartilajului de creştere
443. Extremităţile osului tubular se numesc:
a) epifize
b) diafize
c) metafize
d) apofize
e) metastaze
444. Care sunt simptomele radiologice de bază ale fracturii:
a) Deformarea osului
b) Linia de fractura
c) Dislocarea fragmentelor
96
d) Sechestrul osos
e) Toate raspunsurile sunt corecte
445. Linia de fractura poate fi: a) Longitudinala
b) Laterala
c) Transversala
d) Angulara
e) Oblica
446. In cazul unei fracturi, raportul examenului radiografic trebuie sa includă
informaţia despre:
a) localizarea fracturii
b) linia de fractură
c) dislocarea fragmentelor
d) vechimea fracturii
e) cauza fracturii
447. In cazul traumatismului osos, radiografia regiunii afectate standard se
efectueaza in proiecţia:
a) de faţă
b) laterală
c) de faţă si laterală
d) oblică
e) depinde de localizare
448. Fractura „în lemn verde" este:
a) Particularitate de vârstă a fracturilor la copii
b) Particularitate de vârstă a fracturilor la vârstnici
c) Particularitate de localizare a fracturilor la nivelul oaselor tubulare
d) Particularitate a fracturilor la sportivi
e) Nici una din cele menţionate
449. Care din următoarele afirmaţii sunt adevarate:
a) Calusul osos apare înaintea calusului conjunctiv
b) Calusul osos apare după calusul conjunctiv
c) Calusul osos apare vizibil radiologic după 15 zile
97
d) Calusul osos apare vizibil radiologic după 25-30 zile
e) Pseudartoza este o etapă normală in procesul de vindecare a fracturii
450. Scoliostoza este:
a) Curbarea colocanei vertebrale in plan frontal
b) Curbarea coloanei vertebrale in plan sagital
c) Ştergerea curburilor coloanei vertebrale
d) Curbarea osului tubular
e) Nici una din cele menţionate
451. Osteoporoza este:
a) Demineralizarea matriţei osoase
b) Creşterea mineralizării matriţei osoase
c) Deformarea osoasă
d) Resorbţia osoasă
e) Curbarea osoasă
452. Osteoscleroza este:
a) Demineralizarea matriţei osoase
b) Cresterea mineralizarii matriţei osoase
c) Deformarea osoasă
d) Rezorbţia osoasă
e) Secvestrarea osoasă
453. Osteodestructia este:
a) Demineralizarea matriţei osoase
b) Resorbţia ţesutului osos şi înlocuirea acestuia cu ţesut fibros
c) Distrucţia ţesutului osos şi înlocuirea acestuia cu ţesut patologic
d) Procesul de formare a sechestrului osos
e) Nici una din cele menţionate
454. Osteoliza este:
a) Demineralizarea matriţei osoase
b) Resorbţia ţesutului osos şi înlocuirea acestuia cu ţesut fibros
c) Distrucţia ţesutului osos şi înlocuirea acestuia cu ţesut patologic
d) Procesul de formare a sechestrului osos
e) Nici una din cele menţionate
98
455. Osteonecroza este:
a) Demineralizarea matriţei osoase
b) Creşterea mineralizarii matriţei osoase
c) Resorbţia ţesutului osos şi înlocuirea acestuia cu ţesut fibros
d) Distrucţia ţesutului osos şi înlocuirea acestuia cu ţesut patologic
e) Nici una din cele menţionate
456. Scolioza este:
a) Curbarea colocanei vertebrale în plan frontal
b) Curbarea coloanei vertebrale în plan sagital
c) Ştergerea curburilor coloanei vertebrale
d) Curbarea osului tubular
e) Nici una din cele menţionate
457. Formarea unui sechvestru osos este rezultat al:
a) osteoporozei
b) osteolizei
c) osteodestrucţiei
d) osteonecrozei
e) osteosclerozei
458. Osteoliza poate fi cauzată de:
a) Proces inflamator
b) Tumoare
c) Dereglări trofice
d) Vârsta înaintată
e) Nici una din cele menţionate
459. Lipsa spaţiului intraarticular este caracteristică pentru:
a) artrita
b) artroza
c) anchiloza
d) osteomielita
e) nici una din cele menţionate
99
460. Eroziunea suprafeţelor articulare este caracteristică pentru:
a) artrita
b) artroza
c) anchiloza
d) osteomielita
e) nici una din cele menţionate
461. Metoda imagistică cea mai informativă în investigaţia coloanei vertebrale
este:
a) ultrasonografia
b) tomografia computerizată
c) radiografia
d) termografia
e) angiografia
462. Ce poate servi drept punct de reper pentru determinarea localizarii
rinichilor:
a) tesuturile moi
b) coastele
c) corpurile vertebrale
d) corpul gastric
e) nici una din cele menţionate
463. Rinichii sunt situati:
a) în cavitatea abdominală
b) în cavitatea toracică
c) retroperitoneal
d) în cavitatea peritoneală
e) in bazinul mic
464. Care nivel de poziţie a bazinetului poate fi considerat ca nefroptoză:
a) vertebra toracala XII
b) vertebra lombara I
c) vertebra lombara II
d) vertebra lombara II
e) vertebra lombara IV
100
465. Cu cit mai jos este situat in norma polul superior a rinichiului drept in
comparaţie cu cel stâng:
a) cu 1,5-2 cm
b) cu 3-4 cm
c) cu 5-6 cm
d) cu 10 cm
e) cu 15 cm
466. La ce nivel sunt situaţi rinichii in norma:
a) la nivelul vertebrelor ThVII -ThX
b) la nivelul vertebrelor ThXII - L1-LII
c) la nivelul vertebrelor L1-LV
d) la nivelul vertebrelor ThX - ThXII
e) la nivelul vertebrelor ThVII –LV
467. Caracteristica conturului renal in norma:
a) regulat - in forma de curbilinii, convexe in afara
b) neregulat - mamelonat
c) policiclic
d) zimţat
e) sters
468. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a) polul superior renal drept este situat mai sus ca cel sting
b) polul superior sting este situat mai sus decit cel drept
c) polulii superiori ai ambilor rinichi sunt situati la acelasi nivel
d) polul superior este mai sus de diafragm
e) toate situatiile mentionate sunt considerate normale
469. Axele mari a rinichilor in norma sunt:
a) paralele coloanei vertebrale
b) intersectează una cu alta sub un unghi, deschis în jos
c) intersectează una cu alta sub un unghi, deschis în sus
d) paralel cu diafragmul
e) toate situaţiile menţionate sunt considerate normale
101
470. Caracteristica opacităţii renale în norma la urografia intravenoasa:
a) structura umbrei renale este omogenă
b) pe fondul umbrei se evidenţiază incluziuni dense
c) pe fondul umbrei se evidenţiază transparenţe
d) structura rinichiului este invizibilă
e) toate situaţiile menţionate sunt considerate normale
471. Pentru investigarea radiologică renală se folosesc urmatoarele metode:
a) cistografia
b) CT
c) urografia intravenoasa
d) ultrasonografia
e) scintigrafia
472. Pentru investigarea radiologică a ureterelor se folosesc urmatoarele
metode:
a) cistografia
b) pielografia retrogradă
c) urografia intravenoasă
d) aortografia
e) CT
473. Pentru investigarea radiologica a vezicii urinare se utilizeaza urmatoarele
metode:
a) cistografia
b) pielografia retrogradă
c) urografia
d) CT
e) radiografia abdominală pe gol
474. Pe cliseul panoramic nativ al căilor urinare opacitatea vezicii urinare se
vizualizează:
a) foarte rar
b) totdeauna
c) niciodată
102
d) totdeauna, dar cu o intensitate variabilă
e) frecvent
475. Ce substanţe de contrast sunt utilizate pentru investigarea radiologică
renală:
a) sulfatul de bariu
b) produsele de contrast iodate hidrosolubile ionice
c) produsele de contrast iodate hidrosolubile neionice
d) gazoase
e) produsele de contrast liposoluibile
476. Care din elementele de colectare renală se determină în norma la
pielografie:
a) calicele secundare
b) calicele principale
c) bazinetul
d) vezica urinară
e) uretra
477. Care din elemente de bază caracterizează opacitatea renală, vizibilă pe
cliseul radiologic:
a) numarul, sediul
b) forma, structura
c) contururile
d) structura, raspindirea
e) dimensiunile
478. Indicati, dacă mărirea rinichiului în dimensiuni explică:
a) dezvoltarea în el a procesului malign
b) dezvoltarea în el a unui chist
c) dezvoltarea proceselor cicatriciale difuze
d) dezvoltarea proceselor de sclerozare
e) hipoplazia renală
103
479. Ce elemente de bază se studiază la urografia intravenoasă:
a) rinichiul
b) ureterul
c) vezica urinara
d) uretra
e) toate cele indicate
480. Cum se contrastează ureterele cu substanţa de contrast la urografia
intravenoasă în normă:
a) pe tot parcursul
b) pe porţiuni
c) nu se contrastează
d) se contrastează numai la compresie
e) toate răspunsuri sunt incorecte
481. Despre care modificări ne vorbeşte lipsa contrastării unui rinichi la
urografia intravenoasă:
a) modificări ale funcţiei excretorii renale
b) administrarea unei cantităţi majore a substanţei de contrast, cauzând o toxicitate
renală
c) modificări acute de tranzit (sindromul obstructiv)
d) accelerarea funcţiei de excreţie
e) proces inflamator
482. Semnele caracteristice pentru distopia renală sunt:
a) sediul jos al rinichiului
b) ureter scurt
c) ureter incovoiat
d) hidronefroza
e) ureter alungit
483. Consecinţa majorării presiunii în bazinet este:
a) lipsa de contrastare a căilor urinare superioare
b) lipsa nefrogramei
c) contrastarea întirziată a bazinetului şi calicelor
d) dilatarea bazinetului
e) dilatarea vezicii urinare
104
484. Polichistoza renală se caracterizează prin:
a) mărirea în dimensiuni a rinichiului
b) micşorarea în volum a rinichiului
c) dimensiunile nu sunt modificate
d) deformarea rinichiului
e) toate cele indicate
485. Importanţa majoră în diferencierea distopiei şi nefroptozei o are:
a) localizarea bazinetului
b) lungimea ureterului
c) nivelul originii arterei renale
d) forma vezicii urinare
e) dimensiunile rinichiului
486. Majorarea tonusului căilor urinare poate fi cauzată de:
a) vârsta senilă
b) hipertensiunea arterială
c) proces inflamator acut renal şi al căilor urinare
d) obstacol la nivelul căilor urinare superioare
e) anomalia de dezvoltare
487. Concluzia de "lipsa a functiei" renale poate fi facută in caz de:
a) lipsa de contrastare a bazinetului şi calicelor
b) lipsa nefrogramei
c) absenţa a modificărilor a sistemului bazinet-calice la pielografia retrogradă
d) pat vascular renal fără modificări
e) mărire în dimensiuni a rinichiului
488. La pacientii cu hidronefroza investigatia primară este:
a) urografia excretorie
b) angiografia
c) pielografia retrogradă
d) ultrasonografia
e) scintigrafia
105
489. Micşorarea rinichiului în dimensiuni, deformarea bazinetului şi calicelor,
contururile neclare ale calicelor mici, obliterarea vaselor mici în stratul cortical
sunt caracteristice mai mult pentru:
a) tuberculoza renala
b) rinichi ratatinat
c) hipoplazie renala
d) tumoare renala
e) pielonefrita
490. Dilatarea bazinetului şi a calicelor, atrofia parenchimului renal, diminuare
pronunţată a funcţiei renale sunt caracteristice mai mult pentru:
a) chist renal solitar
b) tumoare renală
c) hidronefroza
d) pielonefrita cronică
e) rinichi ratatinat
491. Ureterul si bazinetul sunt dislocaţi, calicele sunt comprimate si dislocate,
angiografic se determină zona avasculară. Ultrasonografic se determină zona
econegativă şi defect în parenchimul renal cu contururi clar delimitate.
Modificările depistate sunt mai mult caracteristice pentru:
a) tumoare renală
b) pielonefrita cronică
c) chist renal solitar
d) hidronefroza
e) tuberculoza renală
492. Rinichiul de dimensiuni normale, cu opacitate omogenă, bazinetul moderat
mărit în dimensiuni, contururile rinichiului clar delimitate, calicele de
dimensiuni normale. Tabloul radiologic este caracteristic mai mult pentru:
a) hipoplazie renală
b) pielonefrita cronică
c) pieloectazie
d) tumoare renală
e) tuberculoza renală
106
493. Pentru depistarea nefroptozei metoda principală de radiodiagnostic este:
a) ultrasonografia în pozitie verticală a pacientului
b) urografia excretorie
c) pielografia retrogradă
d) pielografia anterogradă
e) radiografia abdominală pe gol
494. Care din următoarele metode este mai eficientă în depistarea hipoplaziei
renale:
a) ultrasonografia
b) urografia excretorie
c) pielografia retrograda
d) arteriografia
e) scintigrafia
495. Informaţie veridică despre o aplazie renală ne oferă:
a) radiografia panoramică
b) urografia excretorie
c) arteriografia
d) ultrasonografia
e) scintigrafia
496. Indicaţi semnele caracteristice nefroptozei:
a) sediul jos a rinichiului
b) ureter scurt
c) ureter incovoiat
d) hidronefroza
e) rinichi micşorat în dimensiuni
497. Indicaţi semnele caracteristice hidronefrozei:
a) bazinet mărit în volum
b) bazinet micşorat în volum
c) calice dilatate
d) calice spasmate
e) ureter incovoiat
107
498. Este oare posibilă, in caz de tuberculoză, aprecierea afectării calicelor
renale pe o radiografie standard:
a) este posibilă
b) nu este posibilă
c) uneori este posibilă
d) în majoritatea cazurilor este posibilă
e) depinde de constituţia pacientului
499. Pe o radiografie panoramică rinichiul mărit în dimensiuni, opacitatea
renală neomogenă, cu contururi neregulate, cu defect de umplere, dilatare sau
"amputare" calicelor la pielografia retrogradî, defect de umplere cu contururi
neclare a bazinetului, sunt caracteristice mai mult pentru:
a) chist renal solitar
b) hidronefroza
c) tumoare renală
d) tuberculoza renală
e) toate răspunsuri sunt incorecte
500. Care din metodele radiologice pot fi utilizate cu scopul aprecierii stării
bazinetului şi calicelor în cazul unui rinichi mut în hidronefroza:
a) urografia
b) CT
c) pielografia anterogradă
d) radiografia panoramică abdominală pe gol
e) cistografia
501. În ce poziţie se efectuează urografia intravenoasă, când se suspectă o
nefroptoză:
a) verticală
b) în decubit lateral
c) în decubit ventral
d) în pozitia Trendelenburg
e) în decubit dorsal
108
502. Care din simptome sunt caracteristice pentru cancerul renal la urografia
intravenoasă:
a) rinichi mărit în dimensiuni
b) rinichi de dimensiuni mici, cu sistemul bazinet-calice nemodificat
c) deformarea bazinetului, calicelor
d) lipsa omogenităţii opacităţii renale în faza parenchimatoasă
e) rinichi coborât
503. Pentru depistarea concrementelor radionegative în căile urinare superioare
mai informativă este metoda:
a) urografia excretorie
b) radiografia panoramică
c) tomografia liniară
d) examinarea ultrasonografică
e) scintigrafia
504. Pentru determinarea stării bazinetului şi calicelor în caz de "rinichi mut" se
recomandă de folosit una din următoarele metode:
a) urografie prin infuzie
b) pielografia retrogradă
c) radiografia panoramică
d) tomografia compuetrizată
e) scintigrafia
505. Umbra coastei a XII intersectează rinichiul drept la nivelul:
a) hilul renal
b) la hotarul treimii superioare şi medii
c) la hotarul treimii medii şi inferioare
d) coasta a XII trece deasupra rinichiului drept
e) toate situaţiile menţionate sunt considerate normale
506. Care din cele enumerate sunt patologii renale congenitale:
a) hidronefroza
b) ectopia rinichiului
c) dedublarea rinichiului
d) nefroptoza
e) rinichi în forma de potcoavă
109
507. Care din cele enumerate sunt patologii renale dobândite:
a) hidronefroza
b) ectopia rinichiului
c) dedublarea rinichiului
d) nefroptoza
e) rinichi în forma de potcoavă
508. Calculul renal poate fi detectat folosind:
a) radiografia abdominală pe gol
b) ultrasonografia
c) tomografia computerizată
d) scintigrafia renală
e) uretrografia
509. Care din metode imagistice este cea mai informativă în depistarea
traumatismului renal:
a) radiografia abdominală pe gol
b) ultrasonografia
c) tomografia computerizată
d) scintigrafia renală
e) toate răspunsuri sunt corecte
510. Investigatia de prima intenţie a rinichilor este:
a) Radiografia
b) Ultrasonografia
c) Scintigrafia
d) Tomografia Computerizată
e) Imagistica prin Rezonanta Magnetică
110
II. TESTE ÎN LIMBA RUSĂ
1. К методам лучевой диагностики относятся следующие:
a) Ренгеноскопия
b) Эхография
c) Эндоскопия
d) Сцинтиграфия
e) Лапароскопия
2. Какие из волн являются электромагнитными:
a) Рентгеновские лучи
b) Гамма лучи
c) Ультразвук
d) Радиоволны
e) Инфракрасные лучи
3. Какие из следующих излучений являются ионизирующими:
a) Рентгеновские лучи
b) Гамма лучи
c) Ультразвук
d) Радиоволны
e) Инфракрасные лучи
4. Какие из следующих методов лучевой диагностики используют
рентгеновское излучение:
a) Сцинтиграфия
b) Ирригоскопия
c) Эхо-Допплер
d) Компьютерная Томография
e) Термография
111
5. Kакие из следующих методов лучевой диагностики используют гамма-
излучение:
a) Сцинтиграфия
b) Рентгенография
c) Эхо-Допплер
d) Компьютерная Томография
e) Термография
6. Какие из следующих методов лучевой диагностики используют
радиоволны:
a) Магнитно-Резонансная Томография
b) Рентгеноскопия
c) Эхо-Допплер
d) Компьютерная Томография
e) Термография
7. Какие из следующих методов лучевой диагностики используют
ультразвук:
a) Ультрасонография
b) Ирригоскопия
c) Эхо-Допплер
d) Компьютерная Томография
e) Термография
8. Какие из следующих методов лучевой диагностики используют
инфракрасные лучи:
a) Ультрасонография
b) Ирригоскопия
c) Эхо-Допплер
d) Компьютерная Томография
e) Термография
9. Источником рентгеновских лучей является:
a) Пьезоэлектрический кристалл
b) Рентгеновская трубка
c) Радионуклид
112
d) Магнит
e) Тело человека
10. Источником гамма-лучей является:
a) Пьезоэлектрический кристалл
b) Рентгеновская трубка
c) Радионуклид
d) Магнит
e) Тело человека
11. Источником ультразвука является:
a) Пьезоэлектрический кристалл
b) Рентгеновская трубка
c) Радионуклид
d) Магнит
e) Тело человека
12. Источником радиоволн является:
a) Пьезоэлектрический кристалл
b) Рентгеновская трубка
c) Радионуклид
d) Радиочастотная антенна
e) Тело человека
13. Источником инфракрасных лучей является:
a) Пьезоэлектрический кристалл
b) Рентгеновская трубка
c) Радионуклид
d) Радиочастотная антенна
e) Тело человека
14. Какие из следующих контрастных веществ являются рентген-
негативными:
a) Сульфат бария
b) Воздух
c) Радиофармацевтический препарат
113
d) Углекислый газ
e) Иодосодержащие контрастные вещества
15. Какие из следующих контрастных веществ являются рентген-
позитивными:
a) Сульфат бария
b) Воздух
c) Радиофармацевтический препарат
d) Углекислый газ
e) Иодосодержащие контрастные вещества
16. Поглощение рентгеновских лучей зависит от:
a) Эластичности структур
b) Плотности структур
c) Локализации структур
d) Толщины структур
e) Количества протонов водорода в ткани
17. Томографическое изображение представляет собой:
a) Изображение среза анатомической области
b) Трехмерную реконструкцию органа
c) Суммарное плоскостное изображение анатомической области
d) Эндоскопическое изображение
e) Четырехмерную реконструкцию органа
18. Структуры с высокой плотностью на рентгеновском изображении
называются:
a) Затемнением
b) Гиперплотными
c) Гиперэхогенными
d) Гиперинтенсивными
e) Ни одно из перечисленных названий не подходит
114
19. Структуры с низкой плотностью на рентгеновском изображении
называются:
a) Просветлением
b) Пониженной плотности
c) Гипоэхогенными
d) Гипоинтенсивными
e) Ни одно из перечисленных названий не подходит
20. Структуры с высокой плотностью в компьютерной томографии
называются:
a) Затемнением
b) Гиперплотными
c) Гиперэхогенными
d) Гиперинтенсивными
e) Ни одно из перечисленных названий не подходит
21. Структуры с низкой плотностью в компьютерной томографии
называются:
a) Просветлением
b) Пониженной плотности
c) Гипоэхогенными
d) Гипоинтенсивными
e) Ни одно из перечисленных названий не подходит
22. Структуры с высокой плотностью в ультрасонографии называются:
a) Затемнением
b) Гиперплотными
c) Гиперэхогенными
d) Гиперинтенсивными
e) Ни одно из перечисленных названий не подходит
23. Структуры с низкой плотностью в ультрасонографии называются:
a) Просветлением
b) Пониженной плотности
c) Гипоэхогенными
115
d) Гипоинтенсивными
e) Ни одно из перечисленных названий не подходит
24. Противопоказанием к ренгеновскому исследованию является:
a) Кормление грудью
b) Беременность
c) Наличие металлических имплантов
d) Наличие кожных заболеваний в области исследования
e) Ни одно из перечисленных не является противопоказанием
25. Противопоказанием к МРТ (Магнитно-Резонансная Томография)
исследованию является:
a) Кормление грудью
b) Беременность
c) Наличие металлических имплантов
d) Наличие кожных заболеваний в области исследования
e) Ни одно из перечисленных не является противопоказанием
26. Противопоказанием к компьютерной томографии (КТ) является:
a) Кормление грудью
b) Беременность
c) Наличие металлических имплантов
d) Наличие кожных заболеваний в области исследования
e) Ни одно из перечисленных не является противопоказанием
27. Противопоказанием к ультразвуковому исследованию является:
a) Кормление грудью
b) Беременность
c) Наличие металлических имплантов
d) Все перечисленные являются противопоказанием
e) Ни одно из перечисленных не является противопоказанием
28. Для ангиографии используется следующее контрастное вещество:
a) Сульфат бария
b) Рентгеннегативное
c) Рентгенпозитивное водорастворимое
116
d) Рентгенпозитивное жирорастворимое
e) Радиофармацевтический препарат
29. Рентгенологическое исследование толстого кишечника с сульфатом
бария называется:
a) Колоноскопия
b) Ирригоскопия
c) Эндоскопия
d) Рентгеноскопия
e) Целиоскопия
30. Артрография - это:
a) Ультразвуковое исследование артерий
b) Рентгенологическое исследование артерий с использованием контрастного
вещества
c) Эндоскопическое исследование суставов
d) Рентгенологическое исследование суставов с использованием контрастного
веществ
e) Ни одно из перечислнных
31. В чем состоит принцип компьютерной томографии (КТ):
a) В линейном перемещении рентгеновской трубки вдоль тела пациента
b) В циркулярном вращении рентгеновской трубки вокруг тела пациента
c) В получении изображения суммации планов
d) В получении изображения среза
e) В регистрации гамма-излучения, испускаемого радионуклидом
32. Типы ядерного излучения - это:
a) Инфракрасные лучи
b) Альфа-частицы
c) Бета-частицы
d) Гамма-лучи
e) Радиоволны
117
33. Радионуклид - это:
a) Рентгенпозитивное контрастное вещество
b) Рентгеннегативное контрастное вещество
c) Радиофармацевтический препарат
d) Радиоактивный изотоп
e) Ни одно из перечисленных
34. Радиофармацевтический препарат - это:
a) Рентгенпозитивное контрастное вещество
b) Рентгеннегативное контрастное вещество
c) Молекула вещества, обладающего тропностью к определенной ткани,
меченая радионуклидом
d) Контрастное вещество, применяемое в МРТ
e) Ни одно из перечисленных
35. Скорость распространения ультразвука является максимальной в
следующей среде:
a) Воздух
b) Вода
c) Мягкие ткани
d) Металл
e) Костная ткань
36. Единица измерения силы электрического тока:
a) вольт
b) ампер
c) ом
d) ватт
e) амп/сек
37. Единица измерения мощности электрического тока:
a) киловольт
b) ампер
c) киловатт
d) ом
e) амп/сек
118
38. Единица измерения поглощенной дозы при рентгеновском
исследовании:
a) Рентген
b) Кюри
c) Грей
d) Зиверт
e) Беккерель
39. Уменьшение контрастности делает рентгеновское изображение:
a) более информативным
b) менее информативным
c) измененным незначительно
d) ничего не изменяет
e) колличество информации не зависит от контрастности
40. При увеличении напряжения электрического тока, подаваемого на
рентгеновскую трубку, контраст изображения:
a) уменьшается
b) увеличивается
c) не меняется
d) изменяется незначительно
e) контрастность изображения не зависит от напряжения электрического тока,
подаваемого на рентгеновскую трубку
41. Чем больше оттенков тональности между самым прозрачным и самым
темным участками рентгеновского изображения, тем оно:
a) более контрастно
b) менее контрастно
c) ничего не меняется
d) рентгеновское изображение остается неизменненым в любом случае
e) спектр тональности оттенков не влияет на контрастность рентгеновского
изображения
119
42. При увеличении вторичного излучения контрастность рентгеновского
изображения:
a) уменьшается
b) увеличивается
c) не изменяется
d) изменяется различно, в зависимости от других факторов
e) контрастность рентгеновского изображения зависит незначительно от
вторичного излучения
43. Критерии качества рентгеновского изображения:
a) контрастность
b) четкость
c) оптическая плотность
d) позиция пациента и выбор проекции
e) размеры пленки
44. При увеличении облучаемой площади количество мелких элементов,
которые могут быть различимы на рентгеновском изображении:
a) уменьшается
b) увеличивается
c) не изменяется
d) изменяется различно, в зависимости от других факторов
e) размеры облучаемой площади не влияют на контрастность рентгеновского
изображения
45. Менее контрастное рентгеновское изображение является:
a) более информативным
b) менее информативным
c) информативность не меняется
46. Геометрическая нерезкость зависит от:
a) размеров оптического фокуса рентгеновской трубки
b) движения объектива во время исследования
c) расстояние от пленки до объекта исследования
120
d) расстояния от окна рентгеновской трубки до пленки
e) все ответы неверны
47. Длина волны рентгеновских лучей зависит от:
a) интенсивности анодного тока
b) разницы потенциалов между анодом и катодом
c) высоты напряжения, подаваемого на трубку
d) не зависит от перечисленных факторов
e) анатомической области исследования
48. Жесткость рентгеновского излучения больше при:
a) большей длине волны
b) меньшей длине волны
c) не зависит от перечисленных факторов
d) более длинном времени экспозиции
e) более коротком времени экспозиции
49. Количество рентгеновского излучения, действующего на рентгеновскую
пленку больше:
a) со стороны катода
b) со стороны анода
c) одинаково с обеих сторон
d) зависит от вида рентгеновской пленки
e) больше со стороны анода при цифровой рентгенографии
50. При использовании жестких рентгеновских лучей, в сравнении с
излучением средней жесткости, облучение кожи и внутренних органов
будет:
a) меньше
b) больше
c) жесткость не имеет значения
d) большим или меньшим в зависимости от телосложения пациента
e) большим или меньшим в зависимости от расстояния рентгеновская трубка -
рентгеновская пленка
121
51. Использование жестких рентгеновских лучей позволяет получить
изображение:
a) с большим количеством деталей
b) с меньшим количеством деталей
c) не влияет на детали
d) больших размеров
e) меньших размеров
52. Доза облучения пациента, необходимая для получения качественной
рентгенограммы будет меньшей при использовании:
a) «мягкого» излучения
b) излучения средней жесткости
c) «жесткого» излучения
d) не имеет значения
e) большего расстояния рентгеновская трубка - рентгеновская пленка
53. В основе использования ультразвукового метода исследования лежит:
a) Визуализация органов и тканей на экране
b) взаимодействие ультразвука с тканями организма
c) Прием отраженных сигналов
d) Распространение ультразвуковых волн
e) все ответы неверны
54. Частота ультразвуковых волн является большей чем:
a) 15 kHz
b) 20000 kHz
c) 1 MHz
d) 30 Hz
e) 100 MHz
55. Скорость распространения ультразвука возрастает при:
a) уменьшении плотности среды
b) увеличении эластичности
c) увеличении эластичности и плотности
d) уменьшении плотности, увеличении эластичности
e) все ответы неверны
122
56. При увеличении частоты длина волны:
a) уменьшается
b) не меняется
c) увеличивается
d) изменяется в зависимости от интенсивности
e) изменяется в зависимости от амплитуды
57. Скорость распространения ультразвука является максимальной:
a) В воздухе
b) В водороде
c) В воде
d) В углекислом газе
e) В жировой ткани
58. Ультразвук является:
a) Электромагнитной волной
b) Частицей
c) Фотоном
d) Акустической волной
e) Радиоактивным излучением
59. Ослабление ультразвукового сигнала происходит в результате:
a) Рассеивания, отражения и поглощения
b) Отражения
c) Поглощения
d) Рассеивания и поглощения
e) Отражения и поглощения
60. Ультразвук отражается от границы между средами, которые
отличаются между собой:
a) Плотностью
b) Акустическим сопротивлением
c) Скоростью распространения
d) Эластичностью
e) Разницей между плотностью и акустическим сопротивлением
123
61. Для определения расстояния до объекта, отразившего ультразвук,
нужно знать:
a) Ослабление, скорость, плотность
b) Ослабление, сопротивление
c) Ослабление, поглощение
d) Время возвращения сигнала, скорость
e) Скорость, плотность
62. Интенсивность Допплеровского сигнала пропорциональна:
a) Скорости кровотока
b) Углу доступа
c) Плотности эритроцитов в кровотоке
d) Все ответы правильны
e) все ответы неверны
63. Сколько комплектов защитных средств должно быть в наличии в
рентгеновском кабинете:
a) один
b) два
c) три
d) на усмотрение врача-рентгенолога
e) ни одного
64. С какого момента беременная женщина должна быть освобождена от
работы в рентгеновском кабинете:
a) с момента объявления о беременности
b) с момента появления видимых признаков беременности
c) с момента медицинского подтверждения беременности
d) по желанию
e) может не прерывать работу
65. Кто является ответственным за радиационную безопасность всех
принимающих участие в рентгеновском исследовании:
a) заведующий отделением
b) врач рентгенолог
124
c) техник рентгенолог
d) администрация медицинского учреждения
e) каждый принимающий участие, в отдельности
66. Интенсивность облучения пациента во время рентгенографии зависит
от:
a) величины kV
b) времени экспозиции
c) веса пациента
d) толщины фильтра
e) не зависит от всего перечисленного
67. Проникающая способность рентгеновских лучей зависит от:
a) величины kV
b) времени экспозиции
c) величины анодного тока
d) толщины фильтра
e) не зависит от всего перечисленного
68. Единица измерения поглощенной дозы:
a) рентген
b) грей
c) рад
d) биологический эквивалент рентгена (БЭР)
e) беккерель
69. Единица измерения активности источника ионизирущего излучения в
системе СИ:
a) Рентген
b) Кюри
c) Беккерель
d) Зиверт
e) Грей
125
70. Единица измерения эквивалентной дозы
a) Рентген
b) Кюри
c) Беккерель
d) Зиверт
e) Грей
71. Единицы системы СИ для ионизирующих излучений:
a) Рентген
b) Кюри
c) Беккерель
d) Зиверт
e) Грей
72. Антидиффузионная решетка предназначается для:
a) получения «мягкого» излучения
b) поглощения рассеянного излучения
c) получения «жесткого» излучения
d) защиты персонала от ионизирующих излучений
e) защиты пациента от ионизирующих излучений
73. Метод эхографии Доплер основан на:
a) отражении ультразвука от мягких тканей
b) поглощении ультразвука костной тканью
c) отражении ультразвука от движущихся объектов
d) отражении ультразвука от неподвижных объектов
e) все ответы неверны
74. Какое из свойств рентгеновских лучей помогает получить изображение
на экране рентгеноскопа:
a) фотохимический эффект
b) эффект люминесценции
c) ионизирующее действие
d) распространение по всем направлениям
e) все вышеперечисленное
126
75. Какое из свойств рентгеновских лучей помогает получить изображение
на рентгеновской пленке:
a) фотохимический эффект
b) эффект люминесценции
c) ионизирующее действие
d) распространение по всем направлениям
e) все вышеперечисленное
76. На современном этапе рентгеноскопия наиболее часто используется
для:
a) исследования морфологии сердца
b) исследования желудочно-кишечного тракта
c) исследования печени и желчевыводящих путей
d) контроля за инвазивными манипуляциями
e) во всех перечисленных случаях
77. У какой из перечисленных тканей (органов) поглощение рентгеновских
лучей наименьшее:
a) кости
b) печень
c) жировая ткань
d) мышечная ткань
e) селезенка
78. Преимущества цифровой рентгенографии перед традиционной:
a) уменьшение дозы облучения пациента
b) отсутствие необходимости фотохимической обработки пленки
c) нет необходимости в рентгеновской пленке
d) увеличение дозы облучения пациента
e) все вышеперечисленное
79. Линейная томография является информативной для диагностики:
a) острой пневмонии
b) экссудативного плеврита
c) рака легкого
127
d) патологии диафрагмы
e) все вышеперечисленное
80. Компьютерная томография является информативной для диагностики
заболеваний:
a) средостения
b) легких
c) плевры
d) костных структур
e) всего вышеперечисленного
81. Симптом затемнения на рентгеновском снимке появляется при:
a) увеличении плотности
b) уменьшении плотности
c) уменьшении пространственного разрешения
d) увеличения контрастности
e) уменьшения контрастности
82. Симптом просветления на рентгеновском снимке появляется при:
a) увеличении плотности
b) уменьшении плотности
c) уменьшении пространственного разрешения
d) увеличения контрастности
e) уменьшения контрастности
83. Методы защиты пациента от ионизирующего воздействия
рентгеновского излучения:
a) исследование проводится строго по назначению врача
b) исследование проводится по желанию пациента
c) используются индивидуальные средства экранирования
d) увеличение времени пребывания в рентгеновском кабинете
e) уменьшение времени пребывания в рентгеновском кабинете
84. Преимущества Магнитно-Резонансной Томографии:
a) лучшая визуализация мягких тканей
b) лучшая визуализация костных структур
c) возможность исследования беременных
128
d) возможность исследования пациентов с металлическими имплантами
e) все ответы неправильны
85. Преимущества Компьютерной Томографии:
a) лучшая визуализация мягких тканей
b) лучшая визуализация костных структур
c) возможность исследования беременных
d) возможность исследования пациентов с металлическими имплантами
e) все ответы неправильны
86. Недостатки Магнитно-Резонансной Томографии:
a) высокий уровень радиации
b) невозможность исследования пациентов с клаустрофобией
c) невозможность исследования беременных
d) невозможность исследования пациентов с металлическими имплантами
e) все ответы неправильны
87. Недостатки Компьютерной Томографии:
a) высокий уровень радиации
b) лучшая визуализация костных структур
c) невозможность исследования беременных
d) невозможность исследования пациентов с металлическими имплантами
e) все ответы неправильны
88. При исследовании позвоночника наиболее информативным методом
является
a) ультрасонография
b) компьютерная томография
c) рентгенография
d) термография
e) ангиография
89. Ангиография церебральных сосудов наиболее информативна при:
a) гидроцефалии
b) аневризмах
c) артерио-венозных аномалиях
129
d) травмах
e) абсцессе мозга
90. Недостатки ультрасонографии:
a) высокая степень облучения
b) зависимость от квалификации оператора
c) невозможость исследования беременных
d) невозможность исследования пациентов с металлическими имплантами
e) перечисленные ответы не являются недостатками ультразвукового
исследования
91. Эффектами воздействия ренгеновских лучей можно назвать:
a) люминесцентный
b) ионизирующий
c) фотозффект
d) ничего из перечисленного
e) все перечисленные
92. Методы защиты пациента от ионизирущего воздействия
рентгеновского излучения при исследовании :
a) проведение исследования строго по назначению врача
b) проведение исследования по желанию пациента
c) использование индивидуальных средств экранирования
d) увеличение времени нахождеия пациента в рентгеновском кабинете
e) уменьшение времени нахождеия пациента в рентгеновском кабинете
93. Правильная последовательность естественных уровней контраста
рентгеновского изображения в порядке возрастания:
a) воздух, мягкие ткани, металл, жировая ткань, костная ткань
b) воздух, жировая ткань, мягкие ткани, костная ткань, металл
c) мягкие ткани, металл, костная ткань, жировая ткань, воздух
d) жировая ткань, мягкие ткани, металл, воздух, костная ткань
e) воздух, жировая ткань, мягкие ткани, металл, костная ткань
130
94. Первоочередным методом исследования легких является:
a) Рентгенография
b) Ультрасонография
c) Сцинтиграфия
d) Компьютерная Томография
e) Магнитно-Резонансая Томография
95. Рентгеноскопия позволяет исследовать:
a) Состояние корней легких
b) Легочный рисунок
c) Междолевые щели
d) Подвижность диафрагмы
e) Средостение
96. В случае патологии дыхательной системы ультрасонография является
информативной при:
a) воспалительных процессах
b) раке легкого
c) выпотном плеврите
d) ателектазии
e) во всех случаях
97. Для вентиляционной сцинтиграфии легких:
a) Контрастное вещество вводится интрабронхиально
b) Контрастное вещество вводится внутривенно
c) Радиофармацевтический препарат вводится внутривенно
d) Радиофармацевтический препарат вводится в ингаляции
e) Контрастное вещество вводится внутриартериально
98. Для перфузионной сцинтиграфии легких:
a) Контрастное вещество вводится интрабронхиально
b) Контрастное вещество вводится внутривенно
c) Радиофармацевтический препарат вводится внутривенно
d) Радиофармацевтический препарат вводится в ингаляции
e) Контрастное вещество вводится внутриартериально
131
99. Бронхография позволяет исследовать состояние:
a) Паренхимы легких
b) Бронхов
c) Паренхимы легких и бронхов
d) Паренхимы легких, бронхов и плевры
e) Бронхиальных артерий
100. Бронхиальные артерии, которые питают легочную ткань, берут
начало от:
a) Межреберных артерий и грудной аорты
b) Брюшной аорты
c) Легочных артерий
d) Легочных вен
e) Восходящей аорты
101. В норме анатомическим субстратом рентгенологического понятия
корня легкого являются:
a) Лимфоузлы
b) Лимфатические сосуды
c) Бронхи
d) Артерии и вены
e) Все вышеперечисленное
102. Анатомическим субстратом легочного рисунка в норме являются:
a) Бронхи
b) Разветвления легочных артерии и вен
c) Лимфатические сосуды
d) Паренхима легких
e) Все перечисленное
103. При пневмотораксе спавшееся легкое смещается:
a) кверху
b) книзу
c) медиально
d) латерально
e) не смещается
132
104. Анатомически, количество зон в легком:
a) три
b) четыре
c) пять
d) шесть
e) семь
105. Самая маленькая анатомическая структура легкого - это:
a) ацинус
b) субдолька
c) долька
d) сегмент
e) доля
106. Локализацию патологического процесса в легком желательно
определять по:
a) Межреберным промежуткам
b) Зонам легких
c) Сегментам
d) Долям
e) Долькам
107. Интенсивность затемнения зависит от следующих характеристик
морфологического субстрата:
a) Плотность и размеры
b) Локализация
c) Размеры
d) Размеры и локализация
e) Плотность и локализация
108. Бифуркация трахеи расположена на уровне грудного позвонка:
a) третьего
b) четвертого
c) пятого-шестого
d) шестого
e) второго
133
109. Основными рентгенологическими методами исследования
дыхательной системы являются:
a) рентгеноскопия
b) рентгенография
c) томография
d) бронхография
e) ангиопульмонография
110. Специальными рентгенологическими методами исследования
дыхательной системы являются:
a) рентгеноскопия
b) рентгенография
c) томография
d) бронхография
e) ангиопульмонография
111. Для общей ангиопульмонографии контрастное вещество вводится:
a) Через катетер в левый желудочек сердца
b) Через катетер в одну из ветвей легочной артерии
c) В одну из периферических вен
d) Через катетер в аорту
e) Интрабронхиально
112. Для селективной ангиопульмонографии контрастное вещество
вводится:
a) Через катетер в левый желудочек сердца
b) Через катетер в одну из ветвей легочной артерии
c) В одну из периферических вен
d) Через катетер в аорту
e) Интрабронхиально
113. Для бронхографии контрастное вещество вводится:
a) В одну из периферических вен
b) В легочную артерию
c) В восходящую аорту
134
d) Прямо в бронхи
e) В трахею
114. Какие из следующих утверждений являются правильными:
a) В левом легком 3 доли, а в правом 2
b) В средней доле левого легкого 2 сегмента
c) В нижней доле правого легкого 5 сегментов
d) Горизонтальная междолевая щель отделяет верхнюю долю от нижней
e) Средняя доля отделена от нижней с помощью косой междолевой щели
115. Какие из следующих утверждений соответствуют
рентгенологическому изображению грудной клетки в норме:
a) Корень легкого расположен между II и IV ребром
b) Правый купол диафрагмы расположен на 1-1,5 см ниже левого
c) Легочный рисунок более выражен в верхушечной области
d) Легочный рисунок более выражен в базальной области
e) Корень правого легкого располагяется выше чем корень левого
116. Симптом просветления в легочном поле появляется в результате:
a) уплотнения легочной ткани
b) наличия жидкости в плевральной полости
c) отсутствия пневматизации легочной ткани
d) увеличения воздушности легкого
e) уменьшения элементов легочной ткани на единицу объема
117. Симптом затемнения в легочном поле появляется в результате:
a) уплотнения легочной ткани
b) наличия воздуха в плевральной полости
c) отсутствия пневматизации легочной ткани
d) увеличения воздушности легкого
e) уменьшения элементов легочной ткани на единицу объема
118. Тотальное или субтотальное гомогенное затемнение в легких со
смещением органов средостения в сторону затемнения характерно для:
a) массивного выпота в плевральной полости
b) диафрагмальной грыжи с содержимым петель кишечника
135
c) ателектаза легкого
d) цирроза легкого
e) острого воспалительного процесса в паренхиме легкого
119. Тотальное или субтотальное затемнение в легких без смещения
органов средостения характерно для:
a) массивного выпота в плевральной полости
b) диафрагмальной грыжи с содержимым петель кишечника
c) ателектаза легкого
d) цирроза легкого
e) острого воспалительного процесса в паренхиме легкого
120. Тотальное или субтотальное негомогенное затемнение в легких со
смещением органов средостения в сторону, противоположную затемнению,
характерно для:
a) массивного выпота в плевральной полости
b) диафрагмальной грыжи с содержимым петель кишечника
c) ателектаза легкого
d) цирроза легкого
e) острого воспалительного процесса в паренхиме легкого
121. Тотальное или субтотальное гомогенное затемнение в легких со
смещением органов средостения в сторону, противоположную затемнению,
характерно для:
a) массивного выпота в плевральной полости
b) диафрагмальной грыжи с содержимым петель кишечника
c) ателектаза легкого
d) цирроза легкого
e) острого воспалительного процесса в паренхиме легкого
122. Тотальное или субтотальное негомогенное затемнение в легких со
смещением органов средостения в сторону затемнения характерно для:
a) массивного выпота в плевральной полости
b) диафрагмальной грыжи с содержимым петель кишечника
c) ателектаза легкого
d) цирроза легкого
e) острого воспалительного процесса в паренхиме легкого
136
123. Какие из следующих утверждений характерны для симптома
тотального или субтотального затемнения при ателектазе легкого:
a) гомогенное
b) негомогенное
c) смещает органы средостения в противоположную сторону
d) смещает органы средостения в сторону затемнения
e) не смещает органы средостения
124. Какие из следующих утверждений характерны для симптома
тотального или субтотального затемнении я при циррозе легкого:
a) гомогенное
b) негомогенное
c) смещает органы средостения в противоположную сторону
d) смещает органы средостения в сторону затемнения
e) не смещает органы средостения
125. Какие из следующих утверждений характерны для симптома
тотального или субтотального затемнениия при экссудативном плеврите:
a) гомогенное
b) негомогенное
c) смещает органы средостения в противоположную сторону
d) смещает органы средостения в сторону затемнения
e) не смещает органы средостения
126. Какие из следующих утверждений характерны для симптома
тотального или субтотального затемнения при диафрагмальной грыже с
содержимым петель кишечника:
a) гомогенное
b) негомогенное
c) смещает органы средостения в противоположную сторону
d) смещает органы средостения в сторону затемнения
e) не смещает органы средостения
137
127. Ограниченное затемнение в легочном поле со стертыми контурами,
полигональной (треугольной) формы, костальной интенсивности
характерно для:
a) опухолевого образования
b) воспалительного процесса в паренхиме легкого
c) скопления свободной жидкости в плевральной полости
d) пневмоторакса
e) ни для чего из перечисленного
128. При остром воспалительном процессе в паренхиме легкого для
ограниченного затемнения легочной ткани характерно следующее:
a) четкие контуры
b) полигональная (треугольная) форма
c) стертые контуры
d) смещение органов средостения в сторону поражения
e) изменение формы при изменении позиции пациента
129. Смещение затемнения и изменение его формы при изменении позиции
пациента характерно для:
a) инкапсулированного скопления жидкости в плевральной полости
b) скопления свободной жидкости в плевральной полости
c) воспалительного процесса в паренхиме легкого
d) ателектаза
e) опухолевидного образования
130. Для скопления свободной жидкости в плевральной полости
характерно:
a) смещение затемнения и изменение его формы при изменении позиции
пациента
b) косой верхний край
c) повышенная прозрачность легочных полей
d) негомогенность
e) ни одно из перечисленного
138
131. Симптом округлого затемнения в легочном поле с четким контуром
может быть вызван:
a) туберкулезной каверной
b) скоплением свободной жидкости в плевральной полости
c) эозинофильным (воспалительным) инфильтратом
d) жидкостной кистой
e) доброкачественным опухолевым образованием
132. Периферический рак легкого без некроза рентгенологически может
давать картину:
a) тотального затемнения со смещением средостения в сторону затемнения
b) круглой тени с четкими ровными контурами
c) круглой тени с нечеткими контурами
d) единичной очаговой тени в легочном поле
e) кольцевидной тени
133. Жидкостная киста в легких рентгенологически может давать картину:
a) тотального затемнения со смещением средостения в сторону затемнения
b) круглой тени с четкими ровными контурами
c) круглой тени с нечеткими контурами
d) просветления в легочном поле
e) кольцевидной тени
134. Периферический рак легкого в фазе некротизации рентгенологически
может давать картину:
a) круглой тени с четкими неровными контурами
b) кольцевидной тени с толстыми стенками и неровным внутренним контуром
c) круглой тени со стертыми контурами
d) кольцевидной тени с очаговыми тенями вокруг нее
e) очаговой тени
135. Горизонтальный газожидкостный уровень появляется при:
a) гидротораксе
b) пневмотораксе
c) гидропневмотораксе
d) частично опорожнившемся абсцессе легкого
e) периферическом раке легкого с некротизацией
139
136. Симптом кольцевидной тени с наличием дренирующего бронха и
очаговых теней в прилежащий областях характерен для:
a) абсцесса легкого
b) периферического рака легкого в фазе некротизации
c) воздушной кисты
d) туберкулезной каверны
e) ни для чего из перечисленного
137. Симптом кольцевидной тени с толстыми стенками, нечетким,
прерывистым внутренним контуром, наличием «сосудистой дорожки» к
корню легкого и увеличением прикорневых лимфоузлов характерен для:
a) абсцесса легкого
b) периферического рака легкого в фазе некротизации
c) воздушной кисты
d) туберкулезной каверны
e) ни для чего из перечисленного
138. Симптом множественных кольцевидных теней разных размеров,
округлой или овальной формы, с тонкими стенками, с четким, ровным
контуром, без жидкостного содержимого характерен для:
a) множественных воздушных кист (поликистоз)
b) жидкостной кисты
c) туберкулезной каверны
d) периферического рака легкого в фазе некротизации
e) ни для чего из перечисленного
139. Тенденция к слиянию очаговых теней может наблюдаться при:
a) острой бронхопневмонии
b) периферическом раке легкого
c) бронхогенной диссеминации туберкулезной этиологии
d) метастазах в легкие
e) пневмокониозе
140. Симптом единичной очаговой тени в легочном поле характерен для:
a) милиарного туберкулеза
b) пневмокониоза
140
c) бронхопневмонии
d) гемосидероза
e) периферического рака легкого
141. Диффузно диссеминированные очаговые тени в легочном поле
характерны для:
a) милиарного туберкулеза
b) пневмокониоза
c) плеврита
d) гемосидероза
e) абсцесса легкого
142. Для эмфиземы легких характерно следующее:
a) тотальное затемнение легочного поля
b) просветление легочного поля
c) расширение межреберных промежутков
d) сужение межреберных промежутков
e) усиление легочного рисунка
143. Для эмфиземы легких характерно следующее:
a) уплощение диафрагмы
b) подъем диафрагмы
c) обеднение легочного рисунка
d) бочковидная грудная клетка
e) увеличение разницы в прозрачности легочных полей на вдохе и выдохе
144. Просветление легочного поля, расширение межреберных
промежутков, уплощение диафрагмы, ограничение дыхательных
экскурсий диафрагмы характерны для:
a) ателектаза легкого
b) цирроза легкого
c) эмфиземы легкого
d) милиарного туберкулеза
e) ни для чего из перечисленного
141
145. Просветление в легочном поле характерно для:
a) частичного бронхостеноза
b) клапанного бронхостеноза
c) тотального бронхостеноза
d) плеврального выпота
e) ни для чего из перечисленного
146. Уменьшение прозрачности в легочном поле характерно для:
a) частичного бронхостеноза
b) клапанного бронхостеноза
c) тотального бронхостеноза
d) легочной эмфиземы
e) ни для чего из перечисленного
147. Затемнение в легочном поле характерно для:
a) частичного бронхостеноза
b) клапанного бронхостеноза
c) тотального бронхостеноза
d) легочной эмфиземы
e) ни для чего из перечисленного
148. Паракостальное просветление, на фоне которого отсутствует
легочный рисунок, характерно для:
a) эмфиземы легкого
b) пневмоторакса
c) дисплазии легочных сосудов и бронхов
d) туберкулезной каверны
e) гидроторакса
149. Усиление легочного рисунка характерно для:
a) венозного застоя в малом круге кровообращения
b) клапанного бронхостеноза
c) гиповолемии в малом круге кровообращения
d) бронхэктазий
e) ни для чего из перечисленного
142
150. Деформация легочного рисунка характерна для:
a) клапанного бронхостеноза
b) легочной артериальной гипертензии
c) бронхэктазий
d) пневмокониоза
e) хронического бронхита
151. При венозном застое в малом круге кровообращения наблюдается:
a) ослабление легочного рисунка
b) усиление легочного рисунка
c) деформация легочного рисунка
d) неизмененный легочной рисунок
e) ничего из перечисленного
152. При гиповолемии в малом круге кровообращения наблюдается:
a) ослабление легочного рисунка
b) усиление легочного рисунка
c) деформация легочного рисунка
d) неизмененный легочной рисунок
e) ничего из перечисленного
153. При бронхэктатической болезни наблюдается:
a) ослабление легочного рисунка
b) усиление легочного рисунка
c) деформация легочного рисунка
d) неизмененный легочной рисунок
e) ничего из перечисленного
154. При хроническом бронхите наблюдается:
a) ослабление легочного рисунка
b) усиление легочного рисунка
c) деформация легочного рисунка
d) неизмененный легочной рисунок
e) ничего из перечисленного
143
155. При увеличении лимфоузлов корня легкого на рентгенограмме
наблюдается:
a) стертый контур корня легкого
b) нерегулярный контур корня легкого
c) полициклический контур корня легкого
d) ничего из перечисленного
e) расширение корня легкого
156. При воспалительной инфильтрации корня легкого на рентгенограмме
наблюдается:
a) стертый контур корня легкого
b) нерегулярный контур корня легкого
c) полициклический контур корня легкого
d) ничего из перечисленного
e) сужение корня легкого
157. Направление смещения затемнения на вдохе зависит от:
a) анатомического субстрата затемнения
b) локализации затемнения
c) размеров
d) отношения к корню легкого
e) все ответы правильны
158. Сколько сегментов в нижней доле левого легкого:
a) 2
b) 3
c) 4
d) 5
e) 6
159. Наличие жидкости в косой междолевой щели лучше выявляется на
рентгенограммах в следующей проекции:
a) прямой
b) косой
c) боковой
d) лежа
e) все ответы правильны
144
160. Какой из рентгенологических методов наиболее эффективен для
обнаружения небольшого количества жидкости в плевральной полости:
a) рентгеноскопия
b) рентгенография
c) томография
d) латерография
e) диагностический пневмоперитонеум
161. Наиболее информативный метод выявления объемных образований
средостения - это:
a) ультрасонография
b) компьютерная томография
c) МРТ
d) ретроградная панкреатография
e) сцинтиграфия
162. В основу сегментарного строения легких положены разветвления:
a) бронхов
b) бронхов и легочных артерий
c) бронхов, легочных артерий и вен
d) легочных артерий
e) бронхиальных артерий
163. Анатомический субстрат тени корня легкого в норме представлен
стволами:
a) артерий
b) артерий и вен
c) артерий, вен и бронхов
d) артерий и бронхов
e) бронхов
164. В большинстве случаев интенсивность затемнения зависит от:
a) характера анатомического субстрата
b) локализации
145
c) характера анатомического субстрата и размеров
d) размеров и локализации
e) размеров
165. Четкость рентгенограммы грудной клетки определяется по контуру:
a) средостения
b) диафрагмы
c) магистральных сосудов
d) ребер
e) корня легкого
166. Положение пациента для латерографии:
a) лежа на спине
b) лежа на животе
c) лежа на боку
d) стоя боком к экрану
e) положение Тренделенбурга
167. Тотальное или субтотальное затемнение в легких со смещением
органов средостения в сторону, противоположную затемнению, характерно
для:
a) массивного выпота в плевральной полости
b) диафрагмальной грыжи с содержимым петель кишечника
c) ателектаза легкого
d) цирроза легкого
e) долевой пневмонии
168. Симптом кольцевидной тени с газожидкостным уровнем и наличием
дренирующего бронха характерен для:
a) абсцесса легкого
b) периферического рака легкого в фазе некротизации
c) воздушной кисты
d) туберкулезной каверны
e) ни для чего из перечисленного
146
169. Симптом единичной очаговой «игольчатой»тени в легочном поле
характерен для:
a) очагового туберкулеза
b) пневмокониоза
c) бронхопневмонии
d) периферического рака легкого
e) воздушной кисты
170. Просветление легочного поля, расширение межреберных
промежутков, уплощение диафрагмы, ограничение дыхательных
экскурсий диафрагмы характерны для:
a) ателектаза легкого
b) цирроза легкого
c) эмфиземы легкого
d) милиарного туберкулеза
e) пневмокониоза
171. Усиление легочного рисунка характерно для:
a) венозного застоя в малом круге кровообращения
b) клапанного бронхостеноза
c) гиповолемии в малом круге кровообращения
d) гиперволемии в малом круге кровообращения
e) ателектаза легкого
172. Деформация легочного рисунка характерна для:
a) клапанного бронхостеноза
b) легочной артериальной гипертензии
c) бронхэктазий
d) пневмокониоза
e) гиповолемии в малом круге кровообращения
173. Какой из методов лучевой диагностики наиболее эффективен для
обнаружения небольшого количества жидкости в плевральной полости:
a) рентгеноскопия
b) рентгенография
c) томография
147
d) ультрасонография
e) сцинтиграфия
174. Какой из рентгенологических методов наиболее эффективен для
диагностики небольших (до 2 см) круглых образований в легком:
a) рентгеноскопия
b) рентгенография
c) КТ
d) бронхография
e) сцинтиграфия
175. Сколько сегментов в правом легком
a) 7
b) 9
c) 10
d) 12
e) 8
176. Нижний контур средней доли правого легкого на рентгеновском
снимке в прямой проекции находится на уровне:
a) передней дуги второго ребра
b) передней дуги четвертого ребра
c) передней дуги шестого ребра
d) верхушки легкого
e) передней дуги третьего ребра
177. В случае если затемнение находится в париетальных отделах легкого,
какие симптомы говорят нам о его внутрилегочной локализации:
a) округлая форма затемнения
b) изменение формы затемнения в разных проекциях
c) четкие контуры затемнения
d) острые углы образованные затемнением и грудной стенкой
e) все ответы неверны
148
178. При тотальном затемнении с уменьшением объема легкого в первую
очередь наблюдается:
a) сужение межреберных промежутков
b) смещение средостения
c) смещение диафрагмы книзу
d) увеличение вертикального диаметра легких
e) обеднение легочного рисунка
179. Для метастазов в корень легкого характерно:
a) расширение корня легкого
b) смещение корня легкого кверху
c) смещение корня легкого книзу
d) гомогенизация корня легкого
e) корень легкого не изменяется
180. Каков контур долевого или сегментарного затемнения, вызванного
ателектазией: a) ровный
b) вогнутый
c) выпуклый
d) полицикличный
e) все ответы неверны
181. Критерии определения правильности позиции пациента при
стандартной рентгенографии грудной клетки:
a) положение ключиц
b) положение корня легкого
c) положение лопаток
d) легочный рисунок
e) ни одно из перечисленного
182. Симптом затемнения в легочном поле появляется при:
a) уплотнении легочной ткани
b) наличии воздуха в плевральной полости
c) обеднении легочного рисунка
d) увеличении воздушности легочной ткани
e) наличии жидкости в плевральной полости
149
183. Узловое (очаговое) затемнение в легких может иметь размеры:
a) 2 мм
b) 5 мм
c) 10 мм
d) 50 мм
e) 75 мм
184. Для дифференциальной диагностики в случае тотального и
субтотального затемнения в легочном поле в первую очередь обращается
внимание на:
a) размеры затемнения
b) положение органов средостения
c) состояние легочного рисунка
d) положение газового пузыря желудка
e) все вышеперечисленое
185. Для дифференциальной диагностики в случае просветления в
легочном поле в первую очередь обращается внимание на
a) положение органов средостения
b) корни легких
c) состояние легочного рисунка
d) положение газового пузыря желудка
e) все перечисленное
186. Ограничение гомогенное затемнение в нижнем отделе легочного поля с
четким горизонтальным контуром позволяет думать о
a) наличии жидкости в плевральной полости
b) наличии воздуха в плевральной полости
c) одновременном наличии жидкости и воздуха в плевральной полости
d) воспалительном процессе
e) уплотнении легочной ткани
150
187. Стандартная рентгенография грудной клетки производится в
положении пациента:
a) стоя
b) лежа га спине
c) лежа на боку
d) передней частью грудной клетки к экрану
e) спиной к экрану
188. Какие из перечисленных костных структур можно видеть на
рентгенограмме грудной клетки в прямой проекции:
a) позвонки
b) ребра
c) грудину
d) ключицы
e) нижнюю челюсть
189. Стандартная рентгенография грудной клетки производится в
вертикальном положении пациента с целью:
a) удобства пациента
b) визуализации легочных сосудов в нормальном физиологическом положении
c) облегчения диагностики (газ смещается кверху, а жидкость - книзу)
d) уменьшения облучения пациента
e) все ответы неверны
190. На качественно выполненной рентгенограмме грудной клетки должны
быть видны:
a) плечевые кости
b) верхушки легких
c) костно-диафрагмальные синусы
d) I-II поясничные позвонки
e) все перечисленное
191. Контур затемнения в случае ателектазии доли или сегмента легкого
будет:
a) прямым
b) треугольным
151
c) выпуклым
d) нечетким
e) все ответы неверны
192. Перфузионная сцинтиграфия производится с целью диагностики:
a) бронхиальной обструкции
b) тромбоза легочных артерий
c) периферического рака легкого
d) метастазов
e) абсцесса легкого
193. Вентиляционная сцинтиграфия производится с целью диагностики:
a) бронхиальной обструкции
b) тромбоза легочных артерий
c) периферического рака легкого
d) метастазов
e) абсцесса легкого
194. Какие из следующих утверждений являются правильными:
a) В левом легком 2 доли, а в правом 3
b) В средней доле левого легкого 2 сегмента
c) В нижней доле левого легкого 4 сегмента
d) Горизонтальная междолевая щель отделяет среднюю долю от нижней
e) В левом легком 10 сегментов
195. Какие из следующих утверждений характерны для симптома
тотального или субтотального затемнениия при долевой пневмонии:
a) гомогенное
b) негомогенное
c) смещает органы средостения в противоположную сторону
d) смещает органы средостения в сторону затемнения
e) не смещает органы средостения
152
196. Для дифференциальной диагностики в случае тотального и
субтотального затемнения в легочном поле со смещением средостения в
сторону противоположную затемнению в первую очередь обращается
внимание на:
a) размеры затемнения
b) структуру затемнения
c) состояние легочного рисунка
d) контуры затемнения
e) все перечисленное
197. Для дифференциальной диагностики в случае двустороннего
просветления с внутрилегочной локализацией необходимо определить
a) положение правого купола диафрагмы
b) положение органов средостения
c) положение верхушек легких
d) положение газового пузыря желудка
e) все перечисленное
198. Для дифференциальной диагностики в случае тотального и
субтотального затемнения в легочном поле со смещением средостения в
сторону затемнения в первую очередь обращается внимание на:
a) размеры затемнения
b) структуру затемнения
c) состояние легочного рисунка
d) контуры затемнения
e) все перечисленное
199. Талию сердца на рентгеновском снимке образует:
a) правое предсердие
b) левое предсердие
c) нисходящая аорта
d) легочная артерия
e) правый желудочек
153
200. Для трикуспидальной конфигурации сердца характерно
a) расширение тени сердца в обе стороны
b) выраженная талия сердца
c) выбухание дуги легочной артерии
d) стертость дуг сердца
e) смещение книзу правого атриовазального угла
201. Для аортальной конфигурации сердца характерно
a) расширение тени сердца в обе стороны
b) выраженная талия сердца
c) выбухание дуги легочной артерии
d) стертость дуг сердца
e) смещение книзу правого атриовазального угла
202. Легочная артериальная гипертензия развивается при
a) системной артериальной гипертензии
b) митральной недостаточности
c) открытом артериальном протоке
d) коарктации аорты
e) дефекте межжелудочковой перегородки
203. При каких врожденных пороках сердца имеет место гиповолемия в
малом круге кровообращения
a) тетрада Фалло
b) дефект межжелудочковой перегородки
c) атрезия легочной артерии
d) открытый артериальный проток
e) коарктация аорты
204. Компоненты тетрады Фалло:
a) стеноз легочной артерии
b) дефект межпредсердной перегородки
c) дефект межжелудочковой перегородки
d) гипертрофия правого желудочка
e) декстрапозиция аорты
154
205. Какие из перечисленных методик ультрасонографии используются
при исследовании сердца:
a) A-эхография
b) М-эхография
c) двухмерная эхография
d) импульсный Допплер
e) цветной Допплер
206. Какие из перечисленных методик ультрасонографии позволяют
определить степень сужения клапанного отверстия
a) М-эхография
b) двухмерная эхография
c) импульсный Допплер
d) непрерывный Допплер
e) цветной Допплер
207. Метод выбора для диагностики патологии коронарных сосудов:
a) эхокардиография
b) рентгенография грудной клетки
c) ангиокоронарография
d) магнитно-резонансная томография
e) термография
208. Для определения сократимости миокарда (фракция выброса)
используется:
a) М-эхография
b) двухмерная эхография
c) импульсный Допплер
d) непрерывный Допплер
e) цветной Допплер
155
209. При цветном картировании токов крови (цветной Допплер) красный
цвет означает
a) артериальную кровь
b) венозную кровь
c) направление тока крови к датчику
d) направление тока крови от датчика
e) патологический ток
210. При цветном картировании токов крови (цветной Допплер) синий
цвет означает
a) артериальную кровь
b) венозную кровь
c) направление тока крови к датчику
d) направление тока крови от датчика
e) патологический ток
211. Сцинтиграфия миокарда информативна при:
a) Ишемической болезни сердца
b) митральном стенозе
c) выпотном перикардите
d) дефекте межпредсердной перегородки
e) во всех случаях
212. Эхографическое исследование движущихся сердечных структур
осуществляется с помощью методики:
a) A
b) B
c) M
d) Допплер
e) Ни одной из перечисленных
213. Первоочередным методом исследования сердца является:
a) Рентгенография
b) Ультрасонография
c) Сцинтиграфия
d) Компьютерная томография
e) Магнитно-Резонансная Томография
156
214. Укажите правильную последовательность дуг по левому контуру тени
сердца на рентгенограмме в прямой проекции:
a) дуга аорты, нисходящая аорта, ушко левого предсердия, левый желудочек
b) дуга аорты, выводной отдел правого желудочка, ушко левого предсердия,
левый желудочек
c) дуга аорты, легочная артерия, ушко левого предсердия, левый желудочек
d) дуга аорты, выводной отдел правого желудочка, левое предсердие, левый
желудочек
e) дуга аорты, левое предсердие, выводной отдел правого желудочка, левый
желудочек
215. Укажите правильную последовательность дуг по правому контуру
тени сердца на рентгенограмме в прямой проекции:
a) правый желудочек, нисходящая аорта, верхняя полая вена
b) правое предсердие, восходящая аорта, верхняя полая вена
c) правый желудочек, восходящая аорта, верхняя полая вена
d) правый желудочек, правое предсердие, верхняя полая вена
e) правое предсердие, правый желудочек, восходящая аорта, верхняя полая вена
216. Направление оси сердца у нормостеника:
a) косое
b) горизонтальное
c) вертикальное
d) направление оси сердца не зависит от типа телосложения
e) направление оси сердца зависит от веса
217. Направление оси сердца у гиперстеника:
a) косое
b) горизонтальное
c) вертикальное
d) направление оси сердца не зависит от типа телосложения
e) направление оси сердца зависит от веса
157
218. Направление оси сердца у астеника:
a) косое
b) горизонтальное
c) вертикальное
d) направление оси сердца не зависит от типа телосложения
e) направление оси сердца зависит от веса
219. Какой отдел сердца образует нижнюю дугу по правому контуру тени
сердца на рентгенограмме в прямой проекции:
a) правый желудочек
b) правое предсердие
c) правый желудочек и правое предсердие
d) левый желудочек
e) левое предсердие
220. Митральная конфигурация сердца характерна для:
a) открытого артериального протока
b) тетрады Фалло
c) стеноза легочной артерии
d) коарктации аорты
e) артериальной гипертензии
221. При какой патологии правый атриовазальный угол смещается кверху:
a) митральный стеноз
b) аортальный стеноз
c) митральная недостаточность
d) аортальная недостаточность
e) дефект межпредсердной перегородки
222. Для нормальной конфигурации сердца характерно:
a) Левая граница сердца расположена на 1,5-2 см медиальнее левой
срединноключичной линии
b) Левая граница сердца расположена на 1,5-2 см латеральнее левой
срединноключичной линии
c) правый атриовазальный угол находится примерно посередине правого края
тени сердца
158
d) правый атриовазальный угол смещен кверху
e) отсутствует талия сердца
223. У пациентов с венозным застоем в легких прозрачность легочных
полей:
a) увеличивается на периферии
b) увеличивается на всем протяжении
c) уменьшается на всем протяжении
d) уменьшается на периферии
e) не изменяется
224. Для недостаточности митрального клапана характено увеличение
размеров:
a) правого предсердия
b) правого желудочка
c) левого предсердия
d) левого желудочка
e) аорты
225. Какая конфирурация сердца характерна для экссудативного
перикардита с большим количеством экссудата:
a) митральная
b) аортальная
c) трикуспидальная
d) нормальная
e) не характерна ни одна конфигурация
226. При какой конфигурации сердца талия сердца выражена, правый
атриовазальный угол смещен книзу, выбухает дуга аорты:
a) митральной
b) аортальной
c) трикуспидальной
d) нормальной
e) не характерна ни одна конфигурация
159
227. Трикуспидальная конфигурация сердца характерна для:
a) стеноза аортального клапана
b) тетрады Фалло
c) митрального стеноза
d) миокардита
e) дилатационной кардиомиопатии
228. Какие изменения легочного рисунка могут наблюдаться у больных с
сердечно-сосудистой патологией:
a) усиление
b) обеднение
c) деформация
d) все ответы правльны
e) все ответы неправльны
229. Какой отдел сердца не образует дуг по контуру тени сердца на
рентгенограмме в прямой проекции:
a) правый желудочек
b) правое предсердие
c) легочная артерия
d) левый желудочек
e) левое предсердие
230. Для недостаточности аортального клапана характено увеличение
размеров:
a) правого предсердия
b) правого желудочка
c) левого предсердия
d) левого желудочка
e) аорты
231. В каком случае верхняя дуга по правому контуру тени сердца на
рентгенограмме в прямой проекции будет образована тенью восходящей
аорты:
a) у детей
b) у лиц пожилого возраста
160
c) при венозном застое в легкох
d) при расширении и восходящей аорты
e) при экссудативном перикардите
232. Какие основные задачи решает рентгеновское исследование
желудочно-кишечного тракта без использования контрастных веществ:
a) выявление инородных тел и камней
b) контроль качества подготовки пациента для последующего исследования с
использованием контраста
c) выявление признаков непроходимости
d) выявление свободного газа в брюшной полости
e) выявление врожденных аномалий желудочно-кишечного тракта
233. Какие дополнительные задачи решает рентгеновское исследование
желудочно-кишечного тракта без использования контрастных веществ:
a) выявление инородных тел и камней
b) контроль качества подготовки пациента для последующего исследования с
использованием контраста
c) выявление признаков непроходимости
d) выявление свободного газа в брюшной полости
e) выявление врожденных аномалий желудочно-кишечного тракта
234. Основные методы рентгеновского исследования желудочно-кишечного
тракта:
a) рентгеноскопия
b) рентгенография
c) париетография
d) первичное двойное контрастирование
e) полиграфия
235. Специальные методы рентгеновского исследования желудочно-
кишечного тракта:
a) рентгеноскопия
b) рентгенография
c) компьютерная томография
d) МРТ
e) ультрасонография
161
236. Какие из перечисленных методов позволяют исследовать рельеф
слизистой ЖКТ:
a) исследование с помощью сульфата бария при слабом наполнении
b) исследование с помощью сульфата бария при тугом нап
c) первичное двойное контрастирование
d) рентгеновское исследование без использования контрастных веществ
e) все ответы правильны
237. Какие из перечисленных методов позволяют получить информацию о
микрорельефе слизистой желудка (ареолы):
a) пневмогастрография
b) использование фармакодинамических препаратов
c) первичное двойное контрастирование
d) рентгеновское исследование без использования контрастных веществ
e) все ответы правильны
238. Какая из методик двойного контрастирования пищевода является
самой простой:
a) введение воздуха в пищевод через тонкий зонд
b) заглатывание воздуха
c) заглатывание воздуха вместе с бариевой взвесью
d) пациенту назначается раствор бикарбоната натрия и тартровая кислота
e) введение воздуха в пищевод через эндоскоп
239. Мультипроекционное исследование желудочно-кишечного тракта -
это:
a) специальный метод исследования
b) дополнительный прием, используемый во время основных исследований
желудочно-кишечного тракта
c) дополнительный прием, используемый во время специальных исследований
желудочно-кишечного тракта
d) все ответы правильны
e) основной метод для исследования желудочно-кишечного тракта
162
240. Подготовка пациента к рентгенологическому исследованию желудка
заключается в следующем:
a) исследование проводится натощак
b) накануне дня исследования делается очистительная клизма
c) воздержание от курения в день исследования
d) накануне дня исследования назначается слабительное
e) отменяется прием медикаментов, влияющих на физиологию желудка
241. Методы рентгенологического исследования, дающие информацию о
перистальтике, - это:
a) рентгеноскопия
b) рентгенография
c) первичное двойное контрастирование
d) париетография
e) компьютерная томография
242. Какой из перечисленных рентгенологических методов исследования
является наиболее эффективным для выявления вегетативных
(экзофитных) опухолей:
a) рентгеноскопия
b) первичное двойное контрастирование
c) КТ
d) ультрасонография
e) МРТ
243. Для исследования рельефа слизистой оболочки, в полость
исследуемого органа вводится следующее количество контрастного
вещества:
a) небольшое
b) большое
c) не имеет значения
d) не вводится контрастное вещество
e) вводится вода
163
244. Какие препараты используются для ускорения транзита желудочно-
кишечного тракта:
a) атропин
b) метанин
c) сорбитол
d) нитроглицерин
e) охлажденный сульфат бария
245. Показания для использования ваготропных фармакодинамических
препаратов:
a) усиление моторной функции желудка
b) снижение тонуса желудка
c) повышение тонуса сфинктера Одди
d) все ответы неправильны
e) все ответы правильны
246. Показания для использования симпатомиметических препаратов:
a) усиление моторной функции желудка
b) снижение тонуса желудка
c) повышение тонуса сфинктера Одди
d) все ответы правильны
e) все ответы неправильны
247. Ваготропные препараты:
a) увеличивают тонус желудка и кишечника
b) уменьшают тонус желудка и кишечника
c) ускоряют транзит по кишечнику
d) замедляют транзит по кишечнику
e) не влияют на моторику желудка и кишечника
248. Для исследования верхних отделов желудка оптимальными являются
передняя и латеральная проекции:
a) в фазе тугого наполнения в положении пациента лежа на спине
b) первичное двойное контрастирование в положении пациента лежа на животе
c) в фазе тугого наполнения с контрастированием пищевода
d) в вертикальном положении пациента
e) без использования контрастного вещества
164
249. Для исследования кардио-эзофагиальной области оптимальным
является горизонтальное положение пациента. Оптимальная проекция:
a) левая передняя косая (на спине)
b) правая передняя косая (на спине)
c) левая задняя косая (на животе)
d) правая задняя косая (на животе)
e) задне-передняя
250. Толщину станки органов желудочно-кишечного тракта можно
определить с помощью:
a) ультрасонографии
b) первичного двойного контрастирования
c) компьютерной томографии
d) контрастирования тугим наполнением
e) обзорной рентгенографии брюшной полости
251. Какой из перечисленных рентгенологических симптомов встречается
в случае язвы стенки органов желудочно-кишечного тракта:
a) симптом "ниши"
b) симптом "лакуны"
c) симптом "воспалительного вала"
d) симптом "указующего перста"
e) все перечисленное
252. Причинами изменения позиции органов желудочно-кишечного тракта
могут быть:
a) изменения исследуемого органа
b) изменения органов и тканей, соседних с исследуемым
c) повышенное количество воздуха в полости органа
d) все перечисленные ответы неверны
e) все перечисленные ответы верны
165
253. При определении природы язвы (злокачественная или
доброкачественная) имеет значение:
a) форма язвы
b) размеры
c) контур
d) локализация
e) все ответы неверны
254. Причинами изменений эвакуаторной функции органов желудочно-
кишечного тракта могут быть:
a) функциональные изменения желудочно-кишечного тракта
b) сужение просвета
c) расширение просвета вызванное сужением тонуса
d) врожденное расширение просвета
e) все ответы неверны
255. Какие из перечисленных симптомов отражают функцию органов
желудочно-кишечного тракта:
a) форма и размеры
b) перистальтика
c) позиция исследуемого органа
d) секреция
e) тонус
256. Какие из перечисленных симптомов отражают морфологическое
состояние желудочно-кишечного тракта:
a) форма и размеры органов
b) перистальтика
c) позиция
d) контур
e) рельеф слизистой
257. В каком из перечисленных направлений могут изменяться размеры
органов желудочно-кишечного тракта:
a) удлинение
b) укорочение
166
c) расширение просвета
d) сужение просвета
e) все ответы неправильны
258. Для выявления изменений слизистой оболочки вызванных
вегетирующими (экзофитными) опухолевидными разрастаниями
маленьких размеров необходимо использовать:
a) жидкое контрастное вещество
b) более плотное контрастное вещество
c) воздух
d) не имеет значения
e) только рентгеноотрицательные контрастные вещества
259. В норме имеются физиологические сужения пищевода в количестве:
a) 2
b) 3
c) 4
d) 5
e) 6
260. Количество сегментов пищевода по Бломбарду:
a) 3
b) 5
c) 7
d) 9
e) 11
261. Средняя ширина нормального пищевода в фазе наполнения не
превышает:
a) 1 cм
b) 2 cм
c) 3 cм
d) 4 cм
e) 5 cм
167
262. Для какого тонуса пищевода характерна следующая картина: пищевод
укорочен, просвет сужен, транзит ускорен, складки узкие, высокие, хорошо
дифференцируются:
a) нормального
b) повышенного
c) сниженного
d) картина не отражает состояние тонуса пищевода
e) измененного при раке пищевода
263. Для какого тонуса пищевода характерна следующая картина:
пищевод удлинен, просвет сужен, транзит замедлен, складки уплощены и
расширены:
a) нормального
b) сниженного
c) повышенного
d) картина не отражает состояние тонуса пищевода
e) измененного при дивертикуле пищевода
264. В какой фазе рентгеновского исследования лучше всего выявляется
рельеф слизистой пищевода:
a) в фазе тугого наполнения
b) после прохождения бариевой взвеси
c) в момент двойного контрастирования
d) при использовании фармакодинамических препаратов
e) все ответы неверны
265. Оптимальной проекцией для исследования дистального отдела
пищевода в вертикальном положении больного является:
a) передняя
b) боковая
c) правая передняя косая
d) левая передняя косая
e) не имеет значения
168
266. Оптимальной проекцией для исследования цервикального отдела
пищевода является:
a) передняя
b) правая передняя косая
c) левая передняя косая
d) боковая
e) не имеет значения
267. Рентгенография глотки и цервикального отдела пищевода в боковой
проекции без контрастрования чаще всего используется для диагностики:
a) опухолей глотки и пищевода
b) инородных тел пищевода
c) опухолей щитовидной железы
d) нарушений глотания
e) дивертикула Ценкера
268. Конечный отдел пищевода образует с желудком угол (угол Гиса),
который в норме является:
a) острым
b) прямым
c) тупым
d) различным
e) зависимым от положения тела
269. Обнаружены 3-5 локальных симметричных расширений пищевода,
разделенных стенозирующими вырезками и расположенных в его средней
и нижней трети. Можно думать о:
a) вторичных сокращениях пищевода
b) третичных сокращениях пищевода
c) штопорообразном пищеводе
d) ахалазии кардии
e) дивертикулезе
270. Рефлюкс-эзофагит является результатом:
a) снижения тонуса нижнего пищеводного сфинктера
b) нарушений моторики пищевода и желудка
169
c) снижения пропульсионной активности желудка
d) все перечисленные ответы верны
e) все перечисленные ответы неверны
271. Сужение верхнего отдела пищевода характерно для:
a) рака пищевода
b) последствий ожога пищевода
c) стенозирующего эзофагита
d) стенозирующего медиастинита
e) ахалазии кардии
272. Сужение просвета пищевода характерно для:
a) энодфитного рака
b) последствий язвы пищевода
c) варикозного расширения вен пищевода
d) доброкачественной опухоли
e) все ответы правильны
273. Для какой патологии характерен рентгеновский симптом «указующего
перста»:
a) дивертикул двенадцатиперстной кишки
b) язва желудка
c) рак толстого кишечника
d) язвенный колит
e) все ответы правильны
274. Для какой патологии характерен рентгеновский симптом «стопки
тарелок»:
a) язва двенадцатиперстной кишки
b) язва желудка
c) рак толстого кишечника
d) спастический колит
e) все ответы правильны
170
275. В норме на рентгеноском снимке желудка с контрастированием тугим
наполнением бариевой взвесью видны перистальтические волны в
количестве:
a) 1
b) 2-3
c) 7-8
d) 10-12
e) не видны
276. Расширение тени средостения вызванное патологией пищевода
наблюдается в случае:
a) рака средней трети пищевода
b) ожогов пище
c) ахалазии a пищевода
d) рефлюкс-эзофагита
e) варикозного расширения вен пищевода
277. Состояние пациента удовлетворительное. На фоне тени средостения
определяется затемнение с горизонтальным уровнем. В первую очередь
необходимо:
a) исследовать пациента в латеропозиции
b) выполнить томографию средостения
c) провести контрастное исследование пищевода
d) выполнить рентгенографию грудной клетки в 2 проекциях
e) выполнить рентгенографию грудной клетки в положении лежа на спине
278. Горизонтальный уровень жидкости на фоне тени средостения может
наблюдаться при следующей патологии пищевода:
a) дивертикул
b) варикозное расширение вен
c) урожденный короткий пищевод
d) ахалазия пищевода
e) все ответы правильны
171
279. У пациента с так называемым "грудным желудком" пищевод как
правило:
a) расширен
b) укорочен
c) деформирован
d) удлинен и изогнут
e) не изменен
280. Причины варикозного расширения вен пищевода:
a) цирроз печени
b) тромбоз селезеночной вены
c) новообразования печени
d) гастроэзофагальный рефлюкс
e) все ответы неправильны
281. При ожогах пищевода сужение пищевода чаще всего встречается на
уровне:
a) верхней трети
b) средней трети
c) дистального (абдоминального) отделафизиологических сужений
d) физиологических сужений
e) цервикального отдела
282. Основной рентгенологический симптом атрезии пищевода:
a) сужение пищевода
b) расширение пищевода
c) симптом "слепого мешка"
d) деформация пищевода
e) деформация и удлинение пищевода
283. Симптом "мышиного хвостика" абдоминального отдела пищевода
характерен для:
a) склеродермии
b) рак пищевода
c) ахалазия пищевода
d) эпинефральный дивертикул
e) все перечисленные ответы верны
172
284. При ахалазии пищевода III-IV степени газовый пузырь желудка:
a) деформирован
b) отсутствует
c) уменьшен
d) увеличен
e) не изменен
285. Аксиальная диафрагмальная грыжа отличается от параэзофагальной
грыжи:
a) длиной пищевода
b) положением абдоминального отдела пищевода по отношению к диафрагме
c) положением кардии по отношению к диафрагме
d) положением свода желудка
e) все ответы неправильны
286. Язва пищевода чаще встречается на уровне:
a) цервикального отдела
b) верхней трети
c) средней трети
d) нижней трети
e) по всей длине
287. Самым частым осложнением язвы пищевода является: a) малигнизация
b) рубцовое сужение
c) перфорация стенки пищевода
d) кровотечение
e) не дает осложнений
288. Из доброкачественных опухолей пищевода наиболее часто
встречается:
a) аденома
b) папилома
c) лейомиома
d) фиброма
e) карцинома
173
289. Рак пищевода чаще всего локализуется в его отделе:
a) верхнем грудном
b) среднем грудном
c) нижнем грудном
d) абдоминальном
e) с одинаковой частотой во всех отделах
290. Супрастенотическое расширение чаще встречается при следующей
форме роста рака пищевода:
a) эндофитной
b) экзофитной
c) в равной мере в обоих случаях
d) не зависит от формы роста, зависит от гистологической формы опухоли
e) не зависит от формы роста, зависит от локализации
291. Опухоли толстого кишечника чаще локализуются на уровне:
a) ректосигмоидальном
b) нисходящей ободочной кишки
c) поперечной ободочной кишки
d) восходящей ободочной кишки
e) слепокишечновосходящем
292. Позиция желудка у астеников характеризуется следующими
признаками:
a) открытый угол малой кривизны
b) низко расположенный угол желудка
c) луковица двенадцатиперстной кишки выглядит удлиненной с
выпрямленными краями
d) луковица двенадцатиперстной кишки маленьких размеров с выпуклыми
краями
e) преимущественно вертикальное направление дистального сегмента
293. У людей пикнического и атлетического типа позиция желудка
характеризуется следующим:
a) острый угол малой кривизны
b) верхненижнее направление привратника и луковицы двенадцатиперстной
174
кишки
c) луковица двенадцатиперстной кишки выглядит удлиненной с
выпрямленными краями
d) маленькая луковица двенадцатиперстной кишки с выпуклыми краями
e) открытый угол малой кривизны
294. Изменения положения и размеров желудка - это:
a) опущение
b) удлинение
c) заворот
d) смещение
e) все ответы неправильны
295. Нормотонический желудок рентгенологически характеризуется
следующими признаками:
a) наполняется сверху вниз
b) газовый пузырь круглой формы
c) бариевая взвесь грушевидной формы с верхушкой направленной кверху
d) наполняется контрастным веществом до свода независимо от количества
содержимого
e) контрастное вещество плавно спускается вниз
296. Гипотоничный желудок встречается при:
a) болях в животе
b) множественных родах
c) хронических заболеваниях желудка
d) вегетоневрозе
e) эндокринных заболеваниях
297. Гипотоничный желудок рентгенологически характеризуется
следующим:
a) наполняется сверху вниз
b) газовый пузырь овальной формы с большим вертикальным диаметром
c) наполняется полностью только при введении большого количества
контрастного вещества
d) газовый пузырь короткий и широкий
e) наполняется снизу вверх
175
298. Гипертоничный желудок встречается при:
a) болях в животе
b) воспалительных процессах
c) эндокринных заболеваниях
d) вегетоневрозе
e) все ответы неправильны
299. Гипертоничный желудок рентгенологически характеризуется
следующим:
a) наполняется сверху вниз
b) газовый пузырь округлой формы
c) наполняется полностью только при введении большого количества
контрастного вещества
d) газовый пузырь короткий и широкий
e) газовый пузырь овальной формы с большим вертикальным диаметром
300. Рентгенологическая картина слизистой желудка зависит от:
a) тонуса желудка
b) тонуса брюшных мышц
c) конституции пациента
d) положения пациента
e) все ответы неправильны
301. Эвакуация желудочного содержимого зависит от:
a) химического состава содержимого
b) количества содержимого
c) состояния мышечной оболочки желудка
d) эластичности стенки пилорического отдела желудка и двенадцатиперстной
кишки
e) все ответы неправильны
302. Замедление эвакуации желудочного содержимого наблюдается при:
a) спазме антрального отдела
b) хроническом гастрите
c) изменении тонуса пилорического отдела желудка и двенадцатиперстной
176
кишки
d) субкардиальном раке, раке поджелудочной железы с прорастанием нервного
сплетения
e) все ответы неправильны
303. В каком случае эвакуация желудочного содержимого ускоряется:
a) повышенная кислотность желудка
b) пониженная кислотность желудка
c) заболевания желудка и поджелудочной железы
d) инфильтративный рак желудка
e) все ответы правильны
304. Анатомически свод желудка находится в контакте с:
a) поперечной ободочной кишкой
b) нисходящей ободочной кишкой
c) левой долей печени
d) селезенкой
e) все ответы правильны
305. Головка поджелудочной железы находится в контакте с:
a) луковицей двенадцатиперстной кишки
b) верхним горизонтальным отделом двенадцатиперстной кишки
c) нисходящим отделом двенадцатиперстной кишки
d) нижним горизонтальным отделом двенадцатиперстной кишки
e) все ответы правильны
306. Задняя поверхность желудка находится в контакте с:
a) поджелудочной железой
b) петлями толстого кишечника
c) левым надпочечником
d) петлями тонкого кишечника
e) все ответы правильны
307. Фиксированный отдел желудка - это:
a) свод
b) тело
177
c) угол желудка
d) антральный отдел
e) пилорический канал
308. Рентгенологическая картина слизистой желудка зависит от:
a) тонуса желудка
b) тонуса мышц брюшной стенки
c) конституции пациента
d) пола
e) все ответы неправильны
309. Атрофия складок слизистой желудка указывает на:
a) глубокий воспалительный процесс
b) нарушения трофики (дефицитное состояние)
c) неопластическую инфильтрацию поверхностных слоев
d) отек складок слизистой желудка
e) все ответы правильны
310. Отклонение складок слизистой желудка указывает на:
a) отек складок
b) наружное сдавление
c) инфильтрацию, вызванную хроническим воспалением
d) доброкачественный опухолевый процесс
e) все ответы правильны
311. Для дифференциации функциональных и морфологических изменений
в гастро-дуоденальном отделе эффективнее использовать:
a) атропин
b) нитроглицерин
c) бускопан
d) морфин
e) ни один из перечисленных препаратов
178
312. Смещение кардиального отдела и тела желудка кзади и влево, а
антрального отдела книзу наблюдается при:
a) портальной гипертензии
b) увеличении левой доли печени
c) увеличении поджелудочной железы
d) увеличении селезенки
e) увеличении правой доли печени
313. Элементарные функциональные изменения поверхностных слоев
желудка рентгенологически проявляются как:
a) атония
b) гиперсекреция
c) гипертония
d) спазм
e) гипотрофия
314. При изменении объема соседних органов, желудок смещается:
a) в сторону пораженного органа
b) в противоположную сторону
c) не смещается
d) в сторону пораженного органа, в случае ретрогастральной локализации
патологического процесса
e) в сторону пораженного органа, в случае латерогастральной локализации
патологического процесса
315. У пациента с клинической картиной острого живота при
рентгеновском исследовании обнаружен свободный газ в брюшной
полости. Рентгенолог должен:
a) выполнить двойное контрастирование желудка
b) провести контрастное исследование желудка
c) закончить исследование
d) дополнительного выполнить латерографию
e) выполнить ирригоскопию
179
316. Для рентгенологической картины доброкачественной язвы желудка
характерна ниша:
a) на ножке
b) прямоугольная
c) выступающим контуром
d) круглая или овальная
e) блюдцеобразная
317. Для какой патологии характерен рентгеновский симптом «огрызка
яблока»:
a) язва двенадцатиперстной кишки
b) язва желудка
c) рак толстого кишечника
d) язвенный колит
e) все ответы правильны
318. При контрастном исследовании пищевода выявлен дефект контура с
дефектом наполнения, сужение просвета, отсутствие складок. Возможное
заключение:
a) дивертикул пищевода
b) злокачественная опухоль
c) последствия химического ожога
d) лейомиома
e) все ответы правильны
319. Направление складок в луковице двенадцатиперстной кишки:
a) продольное
b) поперечное
c) хаотическое
d) косое
e) в луковице двенадцатиперстной кишки не существует складок
320. Какие из перечисленных симптомов отражают морфологию
желудочно-кишечного тракта
a) форма и размеры органа
b) перистальтика
180
c) положение
d) контур
e) рельеф слизистой оболочки
321. В каких случаях причину острого живота можно выявить с помощью
обзорной рентгенографии брюшной полости:
a) острый аппендицит
b) перфорация полого органа
c) острый аднексит
d) кишечная непроходимость
e) все ответы правильны
322. Пенетрирующая язва желудка, расположенная по большой кривизне,
пенетрирует в:
a) печень
b) поджелудочную железу
c) селезенку
d) все ответы правильны
e) все ответы неправильны
323. Пенетрирующая язва желудка, расположенная в нижнем отделе малой
кривизны, пенетрирует в:
a) печень
b) поджелудочную железу
c) селезенку
d) все ответы правильны
e) все ответы неправильны
324. Пенетрирующая язва желудка расположенная в верхнем отделе малой
кривизны пенетрирует в:
a) печень
b) поджелудочную железу
c) селезенку
d) все ответы правильны
e) все ответы неправильны
181
325. При доброкачественной язве, основные сопутствующие
«околоязвенные» изменения - это:
a) «указующий перст»
b) линия Хэмптона
c) беспорядочный рельеф слизистой
d) утолщение складок
e) отсутствие складок
326. В отличие от изъязвленного рака, для язвы желудка характерно:
a) преобладает распространение процесса в глубину
b) преобладает распространение процесса по поверхности
c) складки обходят пораженную область
d) все перечисленные ответы верны
e) все перечисленные ответы неверны
327. Пенетрирующая язва желудка, расположенная по задней поверхности
желудка, пенетрирует в:
a) печень
b) поджелудочную железу
c) селезенку
d) все ответы правильны
e) все ответы неправильны
328. Морфологические симптомы язвы желудка:
a) ниша
b) дефект наполнения
c) конвергенция складок
d) воспалительный вал
e) вдавление
329. Минимальное количество свободного газа в брюшной полости,
которое может быть выявлено рентгенологически:
a) 1 cм3
b) 10 cм3
c) 50 cм3
d) 100 cм3
e) 25 cм3
182
330. При подозрении на перфорацию язвы желудка или
двенадцатиперстной кишки в первую очередь необходимо выполнить:
a) обзорную рентгенографию брюшной полости
b) первичное двойное контрастирование
c) исследование желудка с иод-содержащим контрастным веществом
d) исследование желудка после дополнительного вдувания воздуха в желудок
e) контрстирование тугим наполнением
331. При злокачественном изъязвлении, основные сопутствующие
«околоязвенные» изменения - это:
a) «указующий перст»
b) линия Хэмптона
c) беспорядочный рельеф слизистой
d) утолщение складок
e) все перечисленное
332. Для пролиферативного злокачественного процесса в желудке
характерна ниша:
a) на ножке
b) прямоугольная
c) с выступающим контуром
d) блюдцеобразная
e) все перечисленные ответы верны
333. «Ранний» рак желудка - это понятие:
a) рентгенологическое
b) эндоскопическое
c) хирургическое
d) морфологическое
e) все перечисленные ответы неверны
334. Выраженное нарушение подвижности диафрагмы наблюдаются при:
a) панкреатите
b) механической кишечной непроходимости
c) холецистите
183
d) поддиафрагмальном абсцессе печени
e) язве желудка
335. Увеличение размеров селезенки в первую очередь приводит к
смещению:
a) диафрагмы
b) желудка
c) толстого кишечника
d) двенадцатиперстной кишки
e) поджелудочной железы
336. Прямым признаком абсцесса в брюшной полости является:
a) ограниченное затемнение в брюшной полости
b) смещение органов соседних с затемнением
c) локальный парез петель кишечника
d) горизонтальный уровень жидкости в ограниченной полости
e) увеличение количества газа в петлях кишечника
337. Рентгенологический метод, который уточняет изменения
двенадцатиперстной кишки, вызванные патологией соседних органов:
a) исследование желудка и кишечника с сульфатом бария
b) дуоденография
c) внутривенная холангиография
d) компьютерная томография
e) ангиография
338. Угол Трейца расположен в месте перехода:
a) пищевода в желудок
b) двенадцатиперстной кишки в тощую
c) тощей кишки в подвздошную
d) подвздошной кишки в слепую
e) желудка в двенадцатиперстную кишку
339. Рельеф слизистой лучше выражен в:
a) тощей кишке
b) подвздошной кишке
184
c) двенадцатиперстной кишке
d) пищеводе
e) во всех перечисленных сегментах одинаково
340. Для какого отдела кишечника характерна следующая
рентгенологическая картина: петли выглядят наполненными, складки
редкие и невыраженные, транзит медленный:
a) двенадцатиперстная кишка
b) тощая кишка
c) подвздошная кишка
d) поперечная ободочная кишка
e) прямая кишка
341. В норме время прохождения контрастного вещества по тонкому
кишечнику - в пределах:
a) 1 час
b) 2 часов
c) 3 часов
d) 4 часов
e) 5 часов
342. Основная функция подвздошной кишки - это:
a) всасывание содержимого
b) ускорение транзита
c) замедление транзита
d) все ответы неверны
e) все ответы правильны
343. У пациента с обструкцией на уровне тонкого кишечника наблюдается
следующий рентгенологический симптом:
a) увеличенное количество газа в тонком и толстом кишечнике
b) скопление газа в толстом кишечнике
c) скопление газа в тонком кишечнике
d) горизонтальный уровень жидкости, ширина которого меньше чем высота газа
e) горизонтальный уровень жидкости, ширина которого больше чем высота газа
185
344. Подготовка пациента к рентгенологическому исследованию толстого
кишечника включает в себя:
a) бесцеллюлозный пищевой режим накануне исследования
b) очистительная клизма накануне исследования
c) утром в день исследования пациент не завтракает
d) вторая клизма за 2 часа до исследования
e) все вышеперечисленное
345. В каком отделе толстого кишечника более выражена гаустрация:
a) восходящая ободочная кишка
b) поперечная ободочная кишка
c) нисходящая ободочная кишка
d) сигмовидная кишка
e) во всех отделах одинаково
346. Место расположения аппендикса:
a) выше илеоцекальной заслонки
b) ниже илеоцекальной заслонки
c) на уровне илеоцекальной заслонки
d) на уровне печеночного угла
e) на уровне селезеночного угла
347. Для общей брыжейки тонкого и толстого кишечника характерно:
a) отсутствие дуодено-еюнального изгиба
b) петли тощего кишечника расположены в правой половине брюшной полости
c) слепая кишка расположена посередине
d) петли тощего кишечника расположены в левой половине брюшной полости
e) все перечисленное
348. Функция илеоцекальной заслонки:
a) предупреждение преждевременного прохождения содержимого тонкого
кишечника в слепую кишку
b) предупреждение ретроградного заброса содержимого слепой кишки в тонкую
c) облегчение прохождения содержимого слепой кишки в тонкий кишечник
d) все перечисленное
e) ничего из перечисленного
186
349. Характерный рентгенологический симптом при механической
обструкции толстого кишечника:
a) горизонтальный уровень жидкости, ширина которого больше чем высота газа
b) горизонтальный уровень жидкости, ширина которого меньше чем высота газа
c) скопление газа в толстом кишечнике
d) повышенное количество газа в тонком и толстом кишечнике
e) очаговое затемнение в брюшной полости
350. Рентгенологический симптом перфорации язвы желудка:
a) ниша
b) пневмоперитонеум
c) воспалительный вал
d) конвергенция складок
e) пневмоторакс
351. Рентгенологический симптом окклюзии тонкого кишечника:
a) горизонтальные газожидкостные уровни в центре брюшной полости
b) горизонтальные газожидкостные уровни по периферии брюшной полости
c) пневмоперитонеум
d) пневмоторакс
e) ни одно из перечисленного
352. Рентгенологический симптом окклюзии толстого кишечника:
a) горизонтальные газожидкостные уровни в центре брюшной полости
b) горизонтальные газожидкостные уровни по периферии брюшной полости
c) пневмоперитонеум
d) пневмоторакс
e) ни одно из перечисленного
353. Рентгенологически выявленные горизонтальные газожидкостные
уровни в центре брюшной полости характерны для:
a) перфорированной язвы желудка
b) пенетрирующей язвы желудка
c) окклюзии тонкого кишечника
187
d) окклюзии толстого кишечника
e) ни одного из перечисленного
354. Рентгенологически выявленные горизонтальные газожидкостные
уровни по периферии брюшной полости характерны для:
a) перфорированной язвы желудка
b) пенетрирующей язвы желудка
c) окклюзии тонкого кишечника
d) окклюзии толстого кишечника
e) ни одного из перечисленного
355. При рентгеновском исследовании желудочно-кишечного тракта без
использования контрастных веществ можно выявить:
a) металлические инородные тела и камни
b) язву желудка
c) дивертикул пищевода
d) свободный газ в брюшной полости
e) воспалительнй процесс
356. Для обнаружения металлических инородных тел в желудочно-
кишечном тракте применяется:
a) рентгеноскопия желудка с барием
b) гипотоническая дуоденография
c) ирригоскопия
d) обзорная рентгенография брюшной полости
e) лапароскопия
357. Перерыв складок желудка характерен для:
a) хронической язвы желудка
b) доброкачественного новообразования желудка
c) злокачественного новообразования желудка
d) полипа желудка
e) всего перечисленного
188
358. Конвергенция складок желудка характерна для:
a) хронической язвы желудка
b) доброкачественного новообразования желудка
c) злокачественного новообразования желудка
d) полипа желудка
e) всего перечисленного
359. Какие из перечисленных изменений желудочно-кишечного тракта
являются функциональными:
a) атония
b) стеноз
c) спазм
d) гиперсекреция
e) атрофия
360. Какие из перечисленных изменений желудочно-кишечного тракта
являются морфологическими:
a) атония
b) стеноз
c) спазм
d) гиперсекреция
e) атрофия
361. Назначение холодного питья:
a) ускоряет транзит по кишечнику
b) замедляет транзит по кишечнику
c) не влияет на транзит по кишечнику
d) используется при рентгеновском исследовании перфорации язвы желудка
e) используется при рентгеновском исследовании пенетрациии язвы желудка
362. Назначение теплого питья:
a) ускоряет транзит по кишечнику
b) замедляет транзит по кишечнику
c) не влияет на транзит по кишечнику
d) используется при рентгеновском исследовании перфорации язвы желудка
e) используется при рентгеновском исследовании пенетрациии язвы желудка
189
363. Эвакуация желудочного содержимого улучшается в положении:
a) лежа на правом боку
b) лежа на левом боку
c) лежа на спине
d) стоя
e) все ответы неправильны
364. Функциональные изменения желудка, вызванные нарушениями на
уровне слизистой оболочки - это:
a) гипотония
b) гиперсекреция
c) гипертония
d) стеноз
e) атрофия
365. Рентгенологический симптом рака толстого кишечника:
a) концентрический стеноз с неровным контуром
b) диффузный стеноз
c) ниша
d) отсутствие перистальтики пораженного участка
e) все ответы правильны
366. Рентгенологические признаки полипа желудка:
a) ниша
b) лакуна
c) воспалительный вал
d) конвергенция складок
e) симптом «указующего перста»
367. Для ахалазии пищевода характерно:
a) сужение пищевода в средней трети грудного отдела
b) сужение кардии
c) диффузное супрастенотическое расширение пищевода
d) расширение желудка
e) ни одно из перечисленного
190
368. К осложнениям дивертикула относится:
a) дивертикулит
b) кровотечение
c) дивертикулоз
d) перфорация
e) все перечисленное
369. Рентгенологическое исследование желудка проводится:
a) утром
b) в обед
c) вечером
d) после завтрака
e) не имеет значения
370. Отклонение складок желудка указывает на:
a) отек
b) сдавление снаружи
c) воспалительный инфильтрат
d) доброкачественную опухоль
e) все ответы правильны
371. При пероральном введении контрастного вещества при нормальной
моторике толстый кишечник полностью контрастируется через:
a) 1 час
b) 6 часов
c) 12 часов
d) 20-24 часа
e) 36 часов
372. Для подготовки пациента к ирригоскопии необходимо:
a) назначение очистительных клизм
b) воздержание от приема пищи в течение 24 часов
c) назначение гипотонических средств
d) воздержение от курения
e) не нуждается в подготовке
191
373. Сглаженность или исчезновение гаустрации характерно для:
a) дивертикулоза
b) язвы желудка
c) рака толстого кишечника
d) воспалительного процесса толстого кишечника
e) все ответы правильны
374. Первоочередным методом исследования печени является:
a) Рентгенография
b) Ультрасонография
c) Сцинтиграфия
d) Компьютерная томография
e) Магнитно-Резонансая Томография
375. Наиболее информативный метод исследования пациентов с наличием
камней в желчевыводящей системе - это:
a) внутривенная холецистохолангиография
b) ретроградная холецистохолангиография
c) ангиография
d) обзорная рентгенограмма
e) сцинтиграфия
376. Наиболее информативный метод для выявления изменений селезенки
- это:
a) обзорная рентгенограмма брюшной полости
b) ретропневмоперитонеум
c) ультрасонография
d) ангиография
e) сцинтиграфия
377. При сцинтиграфии печени используются:
a) радиоактивные вещества
b) йодсодержащие водорастворимые контрастные вещества
c) йодсодержащие нерастворимые контрастные вещества
d) сульфат бария
e) рентген-отрицательные вещества
192
378. Эхографическое исследование печени является методикой:
a) палиативной
b) инвазивной
c) радиоактивной
d) неинвазивной
e) ионизирующей
379. Нормальная структура печени в эхографическом изображении:
a) гомогенная
b) негомогенная
c) мелкоузловая
d) смешанная
e) крупноузловая
380. Минимальные размеры камня, которые можно обнаружить
эхографически:
a) 1 мм
b) 2 мм
c) 4 мм
d) 5 мм
e) 6 мм
381. Наиболее информативными методами для выявления объемных
образований поджелудочной железы являются:
a) ультрасонография
b) КТ
c) МРТ
d) ретроградная холангиопанкреатография
e) обзорная рентгенография брюшной полости
382. Пероральная холецистография:
a) Позволяет визуализировать желчный пузырь
b) Позволяет визуализировать желчный пузырь и желчевыводящие пути
c) Выполняется через 15 минут после введения контрастного вещества
d) Выполняется через 12 часов после введения контрастного вещества
e) Выполняется через 2 часа после введения контрастного вещества
193
383. Внутривенная холангиохолецистография:
a) Позволяет визуализировать желчный пузырь
b) Позволяет визуализировать желчный пузырь и желчевыводящие пути
c) Выполняется через 15 минут после введения контрастного вещества
d) Выполняется через 12 часов после введения контрастного вещества
e) Выполняется через 2 часа после введения контрастного вещества
384. Для сцинтиграфии печени:
a) Контрастное вещество вводится перорально
b) Контрастное вещество вводится внуривенно
c) Радиофармацевтический препарат вводится перорально
d) Радиофармацевтический препарат вводится внуривенно
e) Контрастное вещество вводится путем пункции печени
385. Прямой рентгенологический признак холестеринового желчного
камня:
a) ниша
b) лакуна
c) расширение желчных путей
d) сужение желчных путей
e) затемнение
386. Что из перечисленного является очаговой патологией печени:
a) гепатит
b) рак печени
c) абсцесс печени
d) цирроз печени
e) киста печени
387. Что из перечисленного является диффузной патологией печени:
a) гепатит
b) рак печени
c) абсцесс печени
d) цирроз печени
e) киста печени
194
388. Ультрасонография печени дает следующую характеристику органа:
a) морфологическую
b) функциональную
c) морфо-функциональную
d) функциональную гепатоцитов
e) функциональную купферовых клеток
389. Сцинтиграфия печени дает следующую характеристику органа:
a) морфологическую
b) функциональную
c) морфо-функциональную
d) наличие желчных камней
e) ни одно из перечисленных
390. Компьютерная томография печени дает следующую характеристику
органа:
a) морфологическую
b) функциональную
c) морфо-функциональную
d) функциональную гепатоцитов
e) функциональную купферовых клеток
391. Ультрасонографическое изображение камня желчевыводящей
системы является:
a) затемнением
b) гиперплотным
c) гиперэхогенным
d) гиперинтенсивным
e) все ответы неверны
392. Изображение камня желчевыводящей системы при компьютерной
томографии является:
a) затемнением
b) гиперплотным
c) гиперэхогенным
195
d) гиперинтенсивным
e) все ответы неверны
393. Количество долей печени:
a) 2
b) 3
c) 4
d) 5
e) 6
394. Патологические изменения размера кости:
a) гиперостоз
b) сколиостоз
c) аплазия
d) остеопороз
e) остеодеструкция
395. Особенности переломов у пожилых людей:
a) оскольчатые
b) по типу «зеленой веточки»
c) удлинение периода консолидации
d) угловое смещение
e) внутрисуставная локализация
396. Полное восстановление структуры трубчатой кости после перелома
происходит в течение:
a) 2-3 дней
b) 2-3 недель
c) 3-4 недель
d) 6-8 месяцев
e) 1,5-2 года
397. Патологический перелом возникает при
a) сильном внешнем воздействии
b) внешнем воздействии незначительной интенсивности
c) длительной механической перегрузке
196
d) инфекционном поражении
e) все ответы правильны
398. Характерные признаки переломов костей черепа:
a) оскольчатые
b) неполные
c) полные
d) вдавленные
e) латеральным смещением отломков
399. Характерные признаки переломов позвоночника:
a) оскольчатые
b) по типу «зеленой веточки»
c) внутрисуставные
d) вколоченные
e) с латеральным смещением отломков
400. Формирование костного секвестра является результатом:
a) остеопороза
b) остеолизиса
c) остеодеструкции
d) отстеонекроза
e) остеосклероза
401. Причиной остеолизиса может быть:
a) воспалительный процесс
b) новообразование
c) трофические нарушения
d) все ответы правильны
e) все ответы неправильны
402. Отсутствие внутрисуставного пространства характерно для:
a) артрита
b) артроза
c) анкилоза
d) остеомиелита
e) все ответы правильны
197
403. Эрозия суставных поверхностей характерна для:
a) артрита
b) артроза
c) анкилоза
d) остеомиелита
e) все ответы правильны
404. Для рентгенологической картины вывиха характерно:
a) Полное отсутствие конгруэнтности суставных поверхностей
b) Частичное отсутствие конгруэнтности суставных поверхностей
c) Сужение суставной щели
d) Зубчатость суставных поверхностеей
e) Все перечисленное
405. Основной рентгенологический метод исследования костей:
a) флюорография
b) линейная томография
c) рентгенография
d) артрография
e) рентгеноскопия
406. Рентгенологические проявления остеосклероза трубчатых костей:
a) утолщение кости
b) сужение медуллярного канала
c) утолщение компактного слоя
d) утончение кости
e) искривление кости
407. При остеопорозе костей изменения затрагивают:
a) массу кости
b) плотность
c) размеры
d) форму
e) зоны роста
198
408. При деструкции кости происходит:
a) разрушение кости с замещением ее фиброзной тканью
b) разрушение кости с замещением ее патологическим субстратом
c) разрежение кости
d) уплотнение кости
e) некротизация кости
409. При остеолизе происходит:
a) полная резорбция кости без замещения
b) полная резорбция кости с замещением ее патологическим субстратом
c) полная резорбция кости с замещением ее фиброзной тканью
d) полная резорбция кости с секвестрацией
e) разрежение кости
410. Наличие линейного периостита на рентгеновском снимке говорит о
следующей фазе воспалительного процесса:
a) начало
b) обострение
c) хронизация
d) ремиссия
e) не характерно ни для одной из перечисленных фаз
411. Бахромчатый (кружевной) периостит характерен для:
a) прогрессирования процесса
b) ремиссии
c) малигнизации
d) хронизации
e) не характерно ни для одного из перечисленных
412. Игольчатый периостоз характерен для:
a) воспалительных процессов
b) доброкачественных опухолей
c) злокачественных опухолей
d) прогрессирования септического воспалительного процесса
e) ремиссии
199
413. Периостоз в форме "козырька" характерен для:
a) воспалительных процессов
b) доброкачественных опухолей
c) злокачественных опухолей
d) прогрессирования септического воспалительного процесса
e) ни для одного из перечисленных
414. Рентгенологические симптомы анкилоза:
a) отсутствие внутрисуставного пространства
b) переход трабекул с кости на кость
c) секвестральные полости
d) секвестры
e) зазубренность суставных поверхностей
415. Причинами остеонекроза могут быть:
a) тромбозы
b) эмболии
c) интрамедуллярные костные кровотечения
d) остеодеструкция
e) все ответы верны
416. Рентгенологические признаки остеонекроза:
a) разрежение кости
b) уплотнение пораженной структуры
c) перерыв трабекул
d) лизис кости
e) все ответы верны
417. Острая фаза воспалительного процесса в костной ткани
рентгенологически характеризуется:
a) локальным остеопорозом
b) периоститом
c) остеосклерозом
d) гиперостозом
e) остеодеструкцией
200
418. Воспалительный синдром костной ткани в фазе ремиссии
характеризуется:
a) ассимиляцией надкостничных слоев
b) остеосклерозом губчатой ткани
c) уменьшением очагов деструкции
d) локальным остеопорозом
e) все ответы правильны
419. Синдром хронического воспаления костной ткани характеризуется:
a) гиперостозом
b) секвестрацией
c) остеосклерозом
d) периостозом
e) остеолизом
420. Основные рентгенологические симптомы механического перелома:
a) гиперостоз
b) атрофия
c) линия перелома
d) смещение отломков
e) остеопороз
421. В случае травмы рентгенологческое исследование проводится в
следующих обязательных проекциях:
a) боковой
b) косой
c) прямой и боковой
d) прямой
e) зависит от локализации
422. "Внутрисуставными переломами" называются такие, при которых
линия перелома:
a) спиралевидная
b) имеет форму буквы V
c) косая метаэпифизарная
d) поперечная
e) продольная
201
423. Продольное смещение отломков может быть:
a) с захождением
b) с расхождением (диастаз)
c) с вклинением
d) угловым
e) все ответы верны
424. Рост трубчатых костей у детей происходит за счет:
a) эпифизов
b) метафизов
c) надкостницы
d) интерметаэпифизарных зон
e) диафиза
425. Для определения возможности роста кости в длину у детей исследуют:
a) диафизы
b) надкостницу
c) интерметаэпифизарные зоны
d) эпифизы
e) суставные поверхности
426. Возрастные особенности переломов у детей:
a) оскольчатые
b) линейные
c) поднадкостничные
d) внутрисуставные
e) вдавленные
427. Возрастные особенности переломов с метаэпифизарной локализацией у
детей:
a) поднадкостничные
b) эпифизеолиз
c) апофизиолиз
d) оскольчатые
e) вколоченные
202
428. Костная мозоль может быть обнаружена на рентгеновском снимке:
a) через 10 дней
b) через 2 месяца
c) через 20-30 дней
d) через 2-3 дня
e) не обнаруживается
429. Для изучения рентгеновского внутрисуставного пространства лучше
использовать проекцию:
a) боковую
b) передню
c) левую косую
d) правую косую
e) любую из перечисленных
430. Наиболее чувствительные методики ранней диагностики острого
остеомиелита:
a) рентгенография
b) компьютераная томография
c) сцинтиграфия
d) МРТ
e) ангиография
431. Остеонекроз эпифизов трубчатых костей может быть выявлен на
ранних стадиях при использовании:
a) сцинтиграфии
b) МРТ
c) рентгенографии
d) линейной томографии
e) артрографии
432. Сужение рентгеновского суставного пространства вызвано
деструкцией:
a) суставных поверхностей
b) суставных хрящей
203
c) связочного аппарата
d) синовии
e) всего перечисленного
433. Для сцинтиграфии скелета с целью выявления первичных и
вторичных опухолей используется следующий РФП:
a) 67 Ca
b) 99m Tc пирофосфат
c) 198 Au
d) 32 P
e) 133 Xe
434. Повышенное накопление радиофармацевтического препарата при
радиосцинтиграфии костей говорит о:
a) активности процесса
b) локализации
c) специфике
d) распространенности
e) ни одном из перечисленного
435. Для выявления переломов черепа наиболее информативным методом
является:
a) ультрасонография
b) магнитно-резонансная томография
c) рентгенография
d) компьютерная томография
e) ангиография
436. Рентгеновская суставная щель в норме образована:
a) анатомической суставной щелью
b) суставными хрящами
c) прослойкой внутрисуставной жидкости
d) хрящами зоны роста
e) прослойкой внутрисуставной жидкости и хрящами зоны роста
204
437. Конец трубчатой кости называется:
a) эпифиз
b) диафиз
c) метафиз
d) апофиз
e) все ответы неправильны
438. Линия перелома может быть:
a) продольной
b) боковой
c) поперечной
d) угловой
e) все ответы правильны
439. Перелом по типу «зеленой веточки» является:
a) возрастной особенностью переломов у детей
b) возрастной особенностью переломов у стариков
c) особенностью локализации переломов в области трубчатых костей
d) особенностью переломов у спортсменов
e) все ответы неправильны
440. Какие из перечисленных утверждений правильны:
a) костная мозоль образуется раньше соединительнотканной
b) костная мозоль образуется позже соединительнотканной
c) костная мозоль визуализируется рентгенологически с 15го дня
d) костная мозоль визуализируется рентгенологически с 20-30го дня
e) псевдоартроз является нормальным этапом в процессе заращения перелома
441. Сколиостоз - это:
a) искривление позвоночника во фронтальной плоскости
b) искривление позвоночника во сагиттальной плоскости
c) сглаживание изгибов позвоночника
d) искривление трубчатой кости
e) ни одно из перечисленного
205
442. Остеопороз - это:
a) деминерализация костной матрицы
b) увеличение минерализации костной матрицы
c) деформация кости
d) резорбция кости
e) некротизация кости
443. Остеосклероз - это:
a) деминерализация костной матрицы
b) увеличение минерализации костной матрицы
c) деформация кости
d) резорбция кости
e) некротизация кости
444. Костный секвестр является результатом:
a) остеопороза
b) остеодеструкции
c) асептического остеонекроза
d) септического остеонекроза
e) остеолиза
445. Остеодеструкция - это:
a) деминерализация костной матрицы
b) деструкция костной такни с заменой ее фиброзной тканью
c) деструкция костной такни с заменой ее патологической тканью
d) процесс формирования костного секвестра
e) ни одно из перечисленного
446. Остеолиз - это:
a) деминерализация костной матрицы
b) резорбция костной такни с заменой ее фиброзной тканью
c) резорбция костной такни с заменой ее патологической тканью
d) процесс формирования костного секвестра
e) ни одно из перечисленного
206
447. Остеонекроз - это:
a) деминерализация костной матрицы
b) увеличение минерализации костной матрицы
c) резорбция костной такни с заменой ее фиброзной тканью
d) деструкция костной такни с заменой ее патологической тканью
e) ни одно из перечисленного
448. Рентгенологические признаки ревматоидного полиартрита:
a) поражение одного сустава
b) полисуставность поражения
c) поражение крупных суставов (плечевой, коленный)
d) поражение мелких суставов (межфаланговые)
e) все перечисленное
449. Спондилит - это:
a) воспалительная патология позвоночника
b) дегенеративная патология позвоночника
c) опухоль трубчатой кости
d) воспалительная патология трубчатой кости
e) дегенеративная патология крупных суставов
450. Рентгенологические признаки опухоли кости:
a) периостит
b) периостоз
c) остеодеструкция
d) остеонекроз
e) ни одно из перечисленного
451. Наиболее информативным методом лучевой диагностики при
патологии позвоночника является:
a) ультрасонография
b) компьютерная томография
c) рентгенография
d) термография
e) ангиография
207
452. При исследовании пациента с переломом в рентгенографическом
заключении должно быть указано следующее:
a) локализация перелома
b) лния перелома
c) смещение отломков
d) давность перелома
e) причина перелома
453. Артрография - это:
a) Рентгенологическое исследование артерий с использованием контрастнрого
вещества
b) Рентгенологическое исследование артерий без использования контрастнрого
вещества
c) Рентгенологическое исследование суставов без использования контрастнрого
вещества
d) Рентгенологическое исследование суставов с использованием контрастнрого
вещества
e) Сцинтиграфиическое исследование артерий
454. Сцинтиграфия скелета чаще всего используется для выявления:
a) переломов
b) метастазов опухолей
c) остеомиелита
d) аномалий развития скелета
e) биологического возраста пациента
455. "Сочетанными" переломами называются:
a) оскольчатые
b) одновременные переломы различных костей
c) множественные переломы одной и той же кости
d) переломы в сочетании с вывихом
e) переломы в сочетании с повреждением паренхиматозных органов
456. Так называемые «маршевые» переломы возникают при:
a) сильном внешнем воздействии
b) внешнем воздействии незначительной интенсивности
208
c) длительной механической перегрузке
d) инфекционном поражении
e) все ответы правильны
457. Какой из перечисленных методов дает наилучшую визуализацию
костных структур:
a) сцинтиграфия
b) ультрасонография
c) компьютерная томография
d) МРТ
e) артрография
458. Осложнениями перелома могут быть:
a) преждевременное сращение отломков
b) образование ложного сустава
c) остеомиелит
d) воспалительное поражение мягких тканей
e) все ответы правильны
459. Первоочередным методом исследования почек является:
a) Рентгенография
b) Ультрасонография
c) Сцинтиграфия
d) Компьютерная Томография
e) Магнитно-Резонансая Томография
460. По каким анатомическим структурам определяется локализация
почек:
a) мягкие ткани
b) ребра
c) позвонки
d) тело желудка
e) ни одно из перечисленного
209
461. Почки расположены:
a) в брюшной полости
b) в грудной клетке
c) ретроперитонеально
d) интраперитонеально
e) в малом тазу
462. Какой уровень расположения лоханки говорит в пользу нефроптоза:
a) I поясничный позвонок
b) II поясничный позвонок
c) III поясничный позвонок
d) IV поясничный позвонок
e) XII грудной позвонок
463. Насколько верхний полюс правой почки расположен ниже левого в
норме:
a) на 1-2 cм
b) на 3-4 cм
c) на 5-6 cм
d) на 10 см
e) на 15 см
464. На уровне каких позвонков в норме расположены почки:
a) ThVII -ThX
b) ThXII - L1-LII
c) L1-LV
d) ThX - ThXII
e) ThVII -LV
465. Нормальный контур почки:
a) ровный, изогнутый выпуклостью кнаружи
b) неровный, дольчатый
c) полициклический
d) зубчатый
e) вогнутый кнаружи
210
466. Каково расположение полюсов правой и левой почки в норме:
a) верхний полюс правой почки выше левого
b) верхний полюс левой почки выше правого
c) верхние полюса обоих почек расположены на одном уровне
d) верхние полюса обоих почек расположены выше диафрагмы
e) все перечисленные варианты считаются нормой
467. В норме длинные оси почек:
a) параллельны позвоночнику
b) пересекаются друг с другом, образуя угол, открытый книзу
c) пересекаются друг с другом, образуя угол, открытый кверху
d) параллельны диафрагме
e) все ответы неверны
468. Что характерно для нормальной тени почки при внутривенной
урографии:
a) гомогенная структура тени
b) на фоне тени выявляются плотные включения
c) на фоне тени выявляются просветления
d) структура почки не видна
e) все перечисленные варианты являются нормой
469. При рентгеновском исследовании почек используются следующие
методики:
a) антероградная пиелография
b) компьютерная томография
c) урография
d) ультрасонография
e) цистография
470. При рентгеновском исследовании мочеточников используются
следующие методики:
a) цистография
b) ретроградная пиелография
c) урография
d) аортография
e) ультрасонография
211
471. При рентгеновском исследовании мочевого пузыря используются
следующие методики:
a) цистография
b) ретроградная пиелография
c) урография
d) компьютерная томография
e) ультрасонография
472. На обзорной рентгенографии брюшной полости тень мочевого пузыря
визуализируется:
a) очень редко
b) всегда
c) никогда
d) всегда, но разной интенсивности
e) часто
473. Какие контрастные вещества используются для рентгеновского
исследования почек:
a) сульфат бария
b) водорастворимые йодсодержащие ионные контрастные вещества
c) водорастворимые йодсодержащие неионные контрастные вещества
d) газы
e) жирорастворимые йодсодержащие контрастные вещества
474. Какие элементы выделительной системы в норме определяются на
пиелографии:
a) малые чашечки
b) большие чашечки
c) лоханка
d) мочевой пузырь
e) все перечисленное
212
475. Какие характеристики тени почек могут быть выявлены на
рентгеновском снимке:
a) количество, расположение
b) форма, структура
c) контуры, размеры
d) структура, распространенность
e) ничего из перечисленного
476. О какой патологии можно думать при увеличении почек:
a) развитие злокачественного процесса в почке
b) киста почки
c) диффузные рубцовые изменения
d) диффузный склеротический процесс
e) ничего из перечисленного
477. Какие анатомические структуры изучают при внутривенной
урографии:
a) почка
b) мочеточник
c) мочевой пузырь
d) уретра
e) все перечисленные
478. Как в норме заполняются контрастом мочеточники:
a) на всем протяжении
b) по частям
c) не контрастируются
d) контрастируются только при компрессии
e) ничего из перечисленного
479. О чем говорит отсутствие контрастирования одной почки при
внутривенной урографии:
a) изменения экскреторной функции
b) токсическое воздействие на почку избыточного количества контрастного
вещества
c) острые нарушения транзита (обструктивный синдром)
213
d) ускорение экскреции
e) ничего из перечисленного
480. Характерные признаки тазовой дистопии почки:
a) низкое расположение почки
b) короткий мочеточник
c) извитой мочеточник
d) гидронефроз
e) удлиненный мочеточник
481. Последствия увеличения давления в лоханке:
a) отсутствие контрастирования верхних мочевыводящих путей
b) отсутствие нефрограммы
c) позднее контрастирование чашечек и лоханки
d) расширение лоханки
e) расширение мочевого пузыря
482. Для поликистоза почек характерно:
a) увеличение размеров почки
b) уменьшение размеров почки
c) размеры не меняются
d) деформация почки
e) расширение лоханки
483. Для дифференциации дистопии почки от нефроптоза наибольшее
значение имеет:
a) уровень лоханки
b) длина мочеточника
c) уровень отхождения почечной артерии
d) расположение мочеточника
e) размеры почки
484. Повышение тонуса мочевыводящих путей может быть вызвано:
a) старческим возрастом
b) артериальной гипертензией
c) острым воспалительным процессом почек и мочевыводящих путей
214
d) препятствием на уровне верхних мочевыводящих путей
e) все ответы правильны
485. Заключение об "отсутствии функции" почки может быть сделано при:
a) отсутствии контрастирования чашечек и лоханки
b) отсутствии нефрограммы
c) отсутствии изменений чашечно-лоханочной системы при ретроградной
пиелографии
d) отсутствии изменений почечных сосудов
e) увеличении почки в размерах
486. При гидронефрозе первичным исследованием является:
a) экскреторная урография
b) ангиография
c) ретроградная пиелография
d) ультрасонография
e) обзорная рентгенография брюшной полости
487. Для какой патологии наиболее характерно следующее: почка
уменьшена в размерах, чашечки и лоханка деформированы, контуры
малых чашечек нечеткие, облитерация мелких сосудов в кортикальном
слое:
a) туберкулез почек
b) сморщенная почка
c) гипоплазия почек
d) опухоль почек
e) поликистоз
488. Расширение лоханки и чашечек, атрофия паренхимы почек,
выраженное нарушение функции почек более характерно для:
a) единичной кисты почки
b) опухоли почки
c) гидронефроза
d) хронического пиелонефрита
e) туберкулеза почек
215
489. Для какой патологии наиболее характерно следующее: смещение
мочеточника и лоханки, сдавление и смещение чашечек, ангиографически
выявляется аваскулярная зона; при ультрасонографии выявляется
эхонегативная зона и дефект почечной паренхимы с четкими контурами:
a) опухоль почки
b) хронический пиелонефрит
c) единичная киста почки
d) гидронефроз
e) гипоплазия почек
490. Для какой патологии наиболее характерно следующее: почки
нормальных размеров, тень гомогенная, контуры четкие, чашечки
нормальные, лоханка умеренно увеличена:
a) гипоплазия почки
b) хронический пиелонефрит
c) пиелоэктазия
d) опухоль почки
e) единичная киста почки
491. Основной рентгенологический метод, используемый для диагностики
нефроптоза:
a) ультрасонография в вертикальной позиции пациента
b) экскреторная урография
c) ретроградная пиелография
d) обзорная рентгенография брюшной полости
e) цистография
492. Для диагностики гипоплазии почек наиболее эффективна:
a) ультрасонография
b) экскреторная урография
c) ретроградная пиелография
d) артериография
e) обзорная рентгенография брюшной полости
216
493. Достоверную информацию об аплазии почки дает:
a) обзорная рентгенография брюшной полости
b) экскреторная урография
c) артериография
d) ультрасонография
e) ретроградная пиелография
494. Укажите характерные признаки нефроптоза:
a) низкое расположение почки
b) короткий мочеточник
c) извитой мочеточник
d) гидронефроз
e) уменьшение почки в размерах
495. Укажите характерные признаки гидронефроза:
a) увеличение лоханки
b) уменьшение лоханки
c) расширение чашечек
d) сужение чашечек
e) извитой мочеточник
496. Возможно ли при туберкулезе почек выявить на стандартной
рентгенографии поражение чашечек:
a) да
b) нет
c) иногда
d) в большинстве случаев
e) зависит от телосложения пациента
497. Для какой патологии наиболее характерно следующее: на обзорной
рентгенограмме почка увеличена, тень почке негомогенна, с нечеткими
контурами, дефект контрастирования, расширение или «ампутация»
чашечек при ретроградной пиелографии, дефект контрастирования
лоханки с нечеткими контурами:
a) единичная киста почки
b) гидронефроз
217
c) опухоль почки
d) туберкулез почки
e) ни одного из перечисленного
498. Какая из рентгенологических методик может быть использована для
определения состояния чашечно-лоханочной системы в случае немой
почки при гидронефрозе:
a) урография
b) компьютерная томография
c) антероградная пиелография
d) обзорная рентгенография брюшной полости
e) цистография
499. В каком положении пациента выполняется внутривенная урография в
случае подозрения на нефроптоз:
a) в вертикальном
b) в горизонтальном лицом вниз
c) на боку
d) в позиции Тренделенбурга
e) в горизонтальном на спине
500. Какие из симптомов характерны для рака почки при внутривенной
урографии:
a) увеличение размеров почки
b) уменьшение размеров почки, чашечно-лоханочная система не изменена
c) деформация лоханки, чашечек
d) отсутствие гомогенности тени почки в паренхиматозной фазе
e) нефроптоз
501. Для выявления рентгенонегативных камней в верхних
мочевыводящих путях наиболее информативна:
a) экскреторная урография
b) обзорная рентгенография брюшной полости
c) линейная томография
d) ультразвуковое исследование
e) сцинтиграфия
218
502. Какую из перечисленных методик рекомендуется использовать для
определения состояния чашечек и лоханки при «немой почке»:
a) инфузионная урография
b) ретроградная пиелография
c) обзорная рентгенография брюшной полости
d) компьютерная томография
e) сцинтиграфия
503. Тень XII ребра пересекает правую почку на уровне:
a) ворот почки
b) между верхней и средней третью
c) между средней и нижней третью
d) по верхнему полюсу
e) все перечисленные варианты считаются нормой
504. Что из перечисленного является врожденной почечной патологией:
a) гидронефроз
b) эктопия почки
c) удвоение почки
d) нефроптоз
e) подковообразная почка
505. Что из перечисленного является приобретенной почечной патологией:
a) гидронефроз
b) эктопия почки
c) удвоение почки
d) нефроптоз
e) подковообразная почка
506. Камни в почках можно выявить с помощью:
a) обзорной рентгенографии брюшной полости
b) ультрасонографии
c) компьютерной томографии
d) сцинтиграфии почек
e) все ответы правильны
219
507. Какая из методик наиболее информативна в случае травматизма
почки:
a) обзорная рентгенография брюшной полости
b) ультрасонография
c) компьютерная томография
d) сцинтиграфия почек
e) все ответы правильны
220
Bibliografia
a. Obligatorie
1. Georgescu Ş. Radiologie şi imagistică medicală. Bucureşti 2009.
2. Volneanschi V. şi coautorii. Radiodiagnostic şi radioterapie. Chisinau 2000.
3. Линденбратен Л.Д. Королюк И.П. „Mедицинская рентгенология”
Москва 2004.
4. Materialele cursului Radiologie a catedrei Radiologie şi imagistică.
b. Suplimentară :
1. David Sutton. Textbook of radiology and imaging, 7th edition.
2. Otto H. Wegener – Whole body computed tomagraphy.
3. Buruian M. Tratat de tomografie computerizată, Ed. University Press, 2006.
4. Buruian M. „Radiologie” Manual practic Oradea 1998.
5. Badea R., Dudea S., Mircea P., Stamatian F. Tratat de ultrasonografie clinică,
Vol.I, Ed. Medicală Bucureşti, 2000.