cu presa/Revista presei 31... · Web viewProiect – O firma din Timisoara s-a oferit sa...

31.01.2011

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI31 ianuarie 2011

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

31.01.2011

CUPRINS

PRESA CENTRALĂ.....................................................................................................5

Acolo unde Udrea demolează, Mazăre construieşte...................................................5Udrea crede că "şansele ca lucrurile să se îndrepte pe litoral nu sunt foarte mari", dar vede "luminiţa de la capătul tunelului". Ce planuri are cu plajele.........................6Teme similare...............................................................................................................9Planuri pentru litoral....................................................................................................9Udrea, atac la Mazăre: Staţiunea Mamaia este un kitsch, iar vina aparţine autorităţilor..................................................................................................................9Hotelierii: Evaziunea pe litoral trebuie căutată "în zona de terase şi plaje", nu la cazare.........................................................................................................................10Udrea: Litoralul românesc se va sufoca şi va muri.....................................................11Elena Udrea vrea o naţionalizare mică.......................................................................12Udrea: Staţiunea Mamaia este un kitsch...................................................................13Bruxelles-ul a stârnit furtuna la Sulina.......................................................................14Teme internaționale...................................................................................................17România, somată de CE pe tema efectelor turismului în Deltă..................................17Reciclarea, artă în amonte, refolosire în aval.............................................................18Hotelul construit din gunoaie. Vezi cum se salveaza plajele......................................19

PRESA LOCALĂ........................................................................................................21

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA LITORAL.....................................21Elena Udrea, încolţită de hotelieri la Forumul Naţional al Turismului........................21Udrea: „Ne încurcă foarte mult faptul că acum administrarea plajelor este la DADL"................................................................................................................................... 22

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.............................................................22

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

31.01.2011

„Urgenţă de grad 1" bani pentru prevenirea inundaţiilor..........................................22 ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD................................................23

S-au depus toate documentatiile. Pe 7 martie incepe santierul la Bahlui..................23S-au depus toate documentatiile. Pe 7 martie incepe santierul la Bahlui..................25Aviz favorabil pentru lucrarile de reabilitare a raului Bahlui......................................27Dan Cârlan anunţă că fix pe 7 martie încep lucrările la Bahlui. Proiectul va fi coordonat de Dorina Isopescu...................................................................................28

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA...................................................28Negocieri – energie – Microhidrocentrala spaniola in Defileul Lapusului?................28Carosabil curat si uscat pe majoritatea drumurilor din Maramures..........................29Carosabil curat si uscat pe majoritatea drumurilor din Maramures..........................30Teme similare.............................................................................................................30Pescuit la copca pe lacul de la Varsolt........................................................................30Pescuit – Ape de munte – AJVPS administreaza anul acesta toate apele de munte din Maramures.................................................................................................................31AJVPS Maramures va monitoriza pescuitul sportiv la Barajul Firiza...........................32Zalaul consuma apa clandestin..................................................................................32Teme de mediu...........................................................................................................36Poveste fara sfarsit – Iza, rau de gunoaie la fiecare topire a zapezii..........................36Vanatoare scumpa – Ministerul Mediului a majorat de patru ori tariful inchirierii fondului de vanatoare din Maramures......................................................................37Proiect – O firma din Timisoara s-a oferit sa construiasca in Maramures un incinerator de deseuri de 80 milioane euro, pe banii baimarenilor...........................38Ultimele pregatiri pentru depozitul ecologic de la Sarbi............................................39Bratner nu se retrage din zonele concesionate catre Rosal.......................................40

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...............................................................41Localităţile fără staţii de epurare, sursă puternică de poluare...................................41Teme similare.............................................................................................................42BERD analizează un împrumut de 27,5 milioane de euro pentru Compania Apa Braşov........................................................................................................................ 42

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

31.01.2011

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ..........................................................42Teme similare.............................................................................................................42ONU: 2010, printre cei mai călduroşi ani înregistraţi până acum...............................42NASA a confirmat că 2010 a fost anul cel mai cald....................................................43Teme de mediu...........................................................................................................45Staţie de transfer deşeuri la Tărtăria pentru 16 localităţi..........................................45Adevărul prezintă ce investiţie pierd hunedorenii din cauza administraţiei publice locale..........................................................................................................................45Gestionarea ecologică a deşeurilor, blocată de consilierii din Petrila........................48

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU................................................................49Teme de mediu...........................................................................................................49Finanţare europeană de peste 40 milioane de euro - „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Dolj”.........................................................................49Apă din Valea Rea pentru muntenii din Bâlvăneşti. Proiectul pentru modernizarea localităţii este în valoare de 2.400.000 lei şi se va finaliza în primăvară....................50«Complexurile energetice mor în şase luni» /Singura şansă de salvare văzută de sindicalist: liderii Fondului Proprietatea să permită înfiinţarea companiei Electra.văzută.............................................................................................................51

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT..........................................................52Teme politice..............................................................................................................52Bugetul judeţului Timiş tensionează partidele...........................................................52Portocaliul Ostaficiuc vede-n roz situaţia fondurilor primite de la Guvern................54

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

31.01.2011

Acolo unde Udrea demolează, Mazăre construieşte Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului este în război cu Radu Mazăre, primarul Constanţei. Udrea este nemulţumită că acolo unde Ministerul demolează, edilul de la malul mării dă avize favorabile construcţiilor pe plajă. Forumul Naţional de Turism a început într-o notă pesimistă. Au fost stabilite liniile de acţiune pentru 2011, nu înainte ca autorităţile centrale să dea vina pe autorităţile publice locale pentru kitsch-ul de pe litoral.„Am avut plăcerea să colaborez foarte bine cu reprezentanţii Asociaţiei Litoral. Cred că o colaborare între autoritatea publică centrală, între autorităţile publice locale, asociaţiile de dezvoltare-promovare şi patronate este obligatorie pentru a reuşi să ridicăm turismul românesc. Au fost făcut eforturi foarte mari în ultimii doi ani şi vom continua să facem eforturi. Contuinuăm să credem în şansa turismului românesc, dar trebuie să colaborăm cu autoritatea locală, ori la Constanţa unde Ministerul demolează, autoritatea publică locală dă aviz pentru a construi pe plajă. Nu respectă planul urbanistic, autorităţile locale ne sfidează şi, cred că dacă lucrurile continuă aşa, nu vom mai avea unde să facem plajă", a declarat Udrea. Ea spune că în Mamaia totul este aglomerat, înghesuit, că lipseşte un plan de delimitare a plajelor, că nu există un PUZ al plajelor, că este haos total. Hotelierii de pe litoral propun pachete de Paşte care pornesc de la 300 de lei. În război cu construcţiile de pe plaje Într-un ton mai optimist, ministrul Udrea a anunţat că pe litoral sunt proiecte de investiţii care continuă în 2011. „Avem un plan amplu de modernizare, regenerare a localităţilor de pe litoral. Am gândit măsuri pe care le-am analizat şi le-am decis împreună cu reprezentanţii turismului de pe litoral. Aceste măsuri s-au transformat în acte legislative şi astăzi putem să vorbim despre o Lege a Exproprierilor care va viza construcţiile legale de pe litoralul românesc, dar care nu intră în noua abordare asupra dezvoltării litoralului. Mă refer în special la construcţiile ridicate pe plajă şi proprietăţile private din zona plajelor", a subliniat ministrul.„În staţiunile româneşti avem o nouă lege a turismului românesc, aprobată la nivelul ministerelor, şi care va pleca din Guvern sub forma iniţiativei legislative, urmând să treacă de Parmament", a completat Udrea. Ministrul Turismului a amintit şi de un nou act normativ care se referă la autoclasificarea structurilor de primire turistică, dar şi de un proiect, nou mai exact un nou concurs pentru directorul regional de turism, care

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

31.01.2011

se va desfăşura în zilele următoare. „Sperăm ca la a treia încercare să avem un director pentru turismul românesc care să ajute real la aşezarea acestui sector şi creşterea lui. Avem, de asemenea, şi multe speranţe pentru ceea ce se va întâmpla în acest an", a precizat Udrea. În final, ea a adăugat că litoralul este un produs turistic de interes naţional, nu local: „O staţiune nu trebuie să se dezvolte după placul primarului. Plajele sunt de interes naţional, nu local, iar Radu Mazăre trebuie să înţeleagă acest lucru. În condiţiile în care noi demolăm şi el este de acord cu toate construcţiile, nu putem vorbi despre un parteneriat cu autorităţile locale". Elena Udrea a aminitit şi despre strategia de preluare a plajelor: „În data de 7 februarie vom prezenta profesionist planul urbanistic al plajelor, pentru a putea afla exact ce construcţii pot fi permise. Apoi vom face planul de amenajare al teritoriului zonal". Ministrul a discutat şi despre preluarea plajelor de către hotelieri de la Administraţia Banizală de Apă Dobrogea - Litoral. „Ei au proiecte europene în derulare şi e greu să preluăm plajele de la ei. Corect cred că ar trebui să dăm plajele hotelierilor pentru o perioadă de 10 ani, nu să organizăm licitaţie an de an", a subliniat ea./Adevărul

Udrea crede că "şansele ca lucrurile să se îndrepte pe litoral nu sunt foarte mari", dar vede "luminiţa de la capătul tunelului". Ce planuri are cu plajeleUPDATE 2: Udrea vede "luminiţa de la capătul tunelului" în turismMinistrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a declarat sâmbătă, la Mamaia, că în acest an vede "luminiţa de la capătul tunelului" prin care trece turismul românesc. "Până acum a trebuit să ne luptăm cu efectele crizei economice, chiar dacă în anul 2010 am avut o creştere cu 5,8% a numărului de turişti. Acest lucru ne dă speranţa că în anul 2011 va fi şi mai bine şi ne facem să vedem luminiţa de la capătul tunelului prin care turismul românesc este obligat să treacă", a spus Udrea la Forumul Naţional al Turismului. Ea a adăugat că ministerul pe care îl conduce va promova campaniile din domeniu, precum cea de înscrieri timpurii. "Avem suficiente motive de optimism în 2011, dar optimismul meu nu este exuberant, pentru că am văzut cât de greu este să fii susţinut de parteneri la nivel naţional, dar nu-mi pierd speranţa", a afirmat Udrea.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

31.01.2011

Ea a mai spus că parteneriatele semnate cu grupul german TUI şi cu alţi turoperatori din afara României o fac să spere că în acest an va creşte şi numărul turiştilor străini pe litoral. UPDATE: Udrea vrea să naţionalizeze hotelurile nefolosite în scop turistic şi în care nu s-a investitStructurile de cazare cumpărate ieftin, nefolosite în scop turistic şi în care nu s-a investit ar trebui naţionalizate, nu expropriate la preţul pieţei, a declarat sâmbătă, la Mamaia, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea. "Ar trebui să se naţionalizeze structurile care se află în proprietatea unora, care le-au cumpărat pe nimic şi nu le folosesc în scop turistic", a spus ea. Udrea a afirmat că prin expropriere cei care deţin imobilele le-ar ceda statului la preţul pieţei, în condiţiile în care n-ar fi reuşit să le vândă unor investitori privaţi, din cauza crizei. "Spun asta pentru că ministerul deţine hoteluri pe care de trei ori am încercat să le vindem şi nu am reuşit", a mai spus ea. Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a declarat sâmbătă la Forumul Naţional de Turism de la Mamaia că şansele ca lucrurile să se întrepte pe litoral nu sunt foarte mari şi susţine că vina pentru această situaţie revine autorităţilor locale."Acum doi ani, cînd eram proaspăt numită ca ministru, am venit cu optimism pe litoral. Se întâmpla tot la Mamaia. Astăzi, nu mai am acelaşi optimism. Şansele ca lucrurile să se îndrepte aici nu sunt foarte mari", a spus Udrea. Ea a adăugat că starea proastă a litoralului este cauzată de faptul că după 20 de ani se aşteaptă ca ministerul să rezolve ceea ce au încurcat autorităţile locale. Udrea a amintit de proiectul de lege a turismului, pe care de peste un an ministerul se "chinuie" să îl finalizeze."De fiecare dată se întâmplă câte ceva, ba o schimbare fiscală, ba recomandări din partea dumneavoastră (n.r. - a agenţiilor de turism). Legea este gata, a primit toate avizele, dar şi aşa sunt convinsă că este perfectibilă. Mai sunt lucruri pe care o să putem să le îndreptăm. Dacă vrei să mulţumim turiştii care vor să stea pe litoral şi să se odihnească, îi nemulţumim pe cei care vor să stea în cluburi. Trebuie să delimităm zonele unde stau cele două categorii de turişti, care staţiuni de pe litoral sunt pentru cei care vor să stea în locuri zgomotoase şi care pentru turişti vin la odihnă", a afirmat Udrea.Ea a adăugat că litoralul este un produs turistic de interes naţional, nu local.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

31.01.2011

"Nu putem lăsa la bunul plac al unui primar modul cum se dezvoltă o staţiune. Acest lucru este vizibil dacă ne uităm cum se construieşte astăzi pe litoral. Primarul ar putea să se întrebe de ce se construieşte pe plaja de pe Mamaia. În condiţiile în care noi venim să demolăm construcţiile ilegale, iar iarna se construieşte la loc, nu putem vorbi despre parteneriat cu autorităţile locale", a spus ministrul. Udrea crede că felul în care a fost construită staţiunea Mamaia o face atractivă doar pentru turismul de weekend. "Nu mai este atractivă pentru cei care vor să-şi petreacă vacanţa aici. Această dezvoltare din Mamaia ar trebui să se oprească. În celelalte staţiuni, nefăcîndu-se nimic, avem şansa că nu s-a stricat tot. Deci, ar trebui să lăsăm să se construiască şi-n apă, dacă se poate, sau ar trebui să găsim forţa prin care să nu se mai permită construirea în zona plajelor, cu acceptul tacit al primăriilor. Cel mai mult m-ar ajuta dacă autoritatea publică locală şi-ar face treaba. Dacă litoralul s-a distrus în ultimii 20 de ani, s-a distrus cu sprijinul autorităţilor locale", crede Udrea.Ea a apreciat că litoralul se va sufoca şi va muri dacă nu se intervine urgent."Avem un amplu program de evaluare a construcţiilor din zona plajelor. Mă refer la faptul că în acest moment achiziţionăm strategie de preluare a sudului litoralui. Pe 7 februarie vom avea prima prezentare profesionistă în ceea ce priveşte planul urbanistic al plajelor, ca să ştim exact ce fel de construcţii pot fi permise pe plaje şi cum trebuie să arate frontul de clădiri pe litoral. După acest plan urbanistic vom face planul de amenajare a teritoriului zonal", a mai spus Udrea.Udrea vrea să treacă plajele în administrarea hotelierilorElena Udrea a spus, sâmbătă, că încercă să mute administrarea plajelor de la stat la hoteliei."În noua lege (proiectul de lege a turismului, n.r.) se stabileşte că o parte din plajă să ajungă la hotelieri şi 20% din toată plaja din Mamaia poate să rămână la autorităţi locale pentru agrement. Unde ne blocăm? Plajele sunt în administrarea DADL (n.r. - Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral). Ne încurcă faptul că administrator acum este DADL-ul. Plajele turistice trebuie să fie la hotelieri", a spus Udrea. Ea a adăugat că MDRT va încerca să "cureţe" plajele, cu ajutorul Legii Exproprierilor."Există proprietari privaţi pe suprafeţe de plajă, lucru posibil printr-un abuz al autorităţilor locale. Tot ce poţi să faci este să-i expropriezi pe aceia. Sigur că nu o să le plătesc contravaloarea lucrărilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

31.01.2011

celor care-şi permit astăzi să construiască, în ciuda a ceea ce am stabilit", a mai spus Udrea. /Gândul, http://www.gandul.info/news/udrea-crede-ca-sansele-ca-lucrurile-sa-se-indrepte-pe-litoral-nu-sunt-foarte-mari-dar-vede-luminita-de-la-capatul-tunelului-ce-planuri-are-cu-plajele-7930939

Teme similare

Planuri pentru litoralTarife mai mici şi programe atractive. Aşa vor să îi atragă pe turişti la Marea Neagră agenţiile de turism şi hotelierii. La acest proiect ar trebui să contribuie însă şi autorităţile locale, susţine ministrul Turismului, Elena Udrea, nemulţumită de aspectul staţiunilor. Tocmai de aceea, ministerul Turismului pregăteşte un plan urbanistic al întregului litoral. /TVR1, http://www.tvr.ro/articol.php?id=96238&c=58

Udrea, atac la Mazăre: Staţiunea Mamaia este un kitsch, iar vina aparţine autorităţilorElena Udrea îl atacă din nou pe primarul Constanţei, Radu Mazăre. La Forumul Naţional de Turism, Udrea a declarat că staţiunea Mamamia este un kitsch, iar vina aparţine exclusiv autorităţilor locale, care permit construirea de imobile pe plaje. Turismul de pe litoral este la pământ din cauza autorităţilor locale. Aceasta este părerea ministrului Turismului, care s-a plâns că primarii staţiunilor de la malul mării refuză să colaboreze cu ministerul. Elena Udrea l-a acuzat direct pe edilul Constanţei, Radu Mazăre, care ar permite construirea de imobile pe plajă. Udrea crede că dacă lucrurile vor merge la fel, speranţele ca turismul de pe litoralul românesc să evolueze sunt foarte reduse. Ministrul Turismului crede că hotelurile cumpărate la un preţ redus şi care nu sunt folosite în scop turistic ar trebui naţionalizate, nu expropriate la preţul pieţei. În plus, Udrea vrea ca plajele să nu mai fie administrate pe viitor de stat, ci de hotelieri. /Antena 3, http://www.antena3.ro/romania/udrea-atac-la-mazare-statiunea-mamaia-este-un-kitsch-iar-vina-apartine-autoritatilor-117690.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

http://www.antena3.ro/romania/udrea-atac-la-mazare-statiunea-mamaia-este-un-kitsch-iar-vina-apartine-autoritatilor-117690.html

http://www.antena3.ro/romania/udrea-atac-la-mazare-statiunea-mamaia-este-un-kitsch-iar-vina-apartine-autoritatilor-117690.html

http://www.tvr.ro/articol.php?id=96238&c=58

http://www.gandul.info/news/udrea-crede-ca-sansele-ca-lucrurile-sa-se-indrepte-pe-litoral-nu-sunt-foarte-mari-dar-vede-luminita-de-la-capatul-tunelului-ce-planuri-are-cu-plajele-7930939



31.01.2011

Hotelierii: Evaziunea pe litoral trebuie căutată "în zona de terase şi plaje", nu la cazareUPDATE: Hotelierii anunţă scăderi de 5-10% ale tarifelor pe litoral în acest anTarifele hotelurilor de pe litoral vor scădea în acest an cu 5-10%, a declarat sâmbătă preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Corina Martin, la Forumul Naţional de Turism organizat la Mamaia. "Nu avem majorări de tarife în acest an. Ba chiar putem vorbi de scăderi", a spus Martin. La rândul său, Nicolae Bucovală, preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia, care reprezintă peste 40 de hoteluri din staţiune, a declarat că tarifele vor scădea cu 5-10% şi că se aşteaptă la o creştere a numărului turiştilor care vor merge la mare prin programul de înscrieri timpurii. Asociaţia Patronală Mamaia, care reprezintă interesele hotelierilor din staţiune, susţine că evaziunea pe litoral ar trebui căutată "în zona de terase şi plaje", nu la unităţile de cazare."99% dintre hotelierii de pe litoral nu fac cazări la negru. Să căutăm evaziunea în zona de terase şi plaje. De aceea insist ca plajele să treacă în administrarea hotelierilor", a declarat, sâmbătă, la Forumul Naţional de Turism de la Mamaia, preşedintele asociaţiei, Nicolae Bucovală. El crede, de asemenea, că staţiunile de pe litoral ar trebui deschise etapizat şi dă exemplu Costineştiul, o staţiune pentru tineri care nu ar trebui deschisă la 1 mai, pentru că elevii şi studenţii intră în vacanţă abia în iunie. Bucovală a mai spus că profiturile hotelierilor nu ajung să acopere activităţile curente, precum igienizarea hotelurilor şi plata angajaţilor./Gândul, http://www.gandul.info/news/hotelierii-evaziunea-pe-litoral-trebuie-cautata-in-zona-de-terase-si-plaje-nu-la-cazare-7930942

Udrea: Litoralul românesc se va sufoca şi va muri Dacă nu se intervine urgent, litoralul românesc se va sufoca şi va muri, a declarat astăzi ministrul Turismului, Elena Udrea. Ea a menţionat totuşi că şansele ca lucrurile să se întrepte pe litoral nu sunt foarte mari, iar vina pentru această situaţie revine autorităţilor locale. „Acum doi ani, cînd am fost proaspăt numită ministru, am venit cu optimism pe litoral. Se întâmpla tot la Mamaia. Astăzi, nu mai am acelaşi optimism. Şansele ca lucrurile să se îndrepte aici nu sunt foarte mari", a afirmat Udrea, prezentă la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

http://www.gandul.info/news/hotelierii-evaziunea-pe-litoral-trebuie-cautata-in-zona-de-terase-si-plaje-nu-la-cazare-7930942

http://www.gandul.info/news/hotelierii-evaziunea-pe-litoral-trebuie-cautata-in-zona-de-terase-si-plaje-nu-la-cazare-7930942

31.01.2011

Forumul Naţional de Turism de la Mamaia. Potrivit acesteia, "dacă litoralul s-a distrus în ultimii 20 de ani, s-a distrus cu sprijinul autorităţilor locale", deşi litoralul este un produs turistic de interes naţional, nu local. "'Litoralul nu este al Constanţei, ci al României. Nu putem lăsa la bunul plac al unui primar modul cum se dezvoltă o staţiune. În condiţiile în care noi venim să demolăm construcţiile ilegale, iar iarna se construieşte la loc, nu putem vorbi despre parteneriat cu autorităţile locale", a spus Udrea. Plan urbanistic pentru plajeMamaia, de pildă, prin felul în care a fost construită, este atractivă doar pentru turismul de week-end, pentru oameni cu bani, care vin doar să se distreze. "În celelalte staţiuni, nefăcîndu-se nimic, avem şansa că nu s-a stricat tot. Ar trebui să găsim forţa prin care să nu se mai permită construirea în zona plajelor, cu acceptul tacit al primăriilor. Cel mai mult m-ar ajuta dacă autoritatea publică locală şi-ar face treaba", a punctat ministrul Turismului. Ea a adăugat că un program de evaluare a construcţiilor din zona plajelor va determina exact ce fel de construcţii pot fi permise pe plaje şi cum trebuie să arate frontul de clădiri pe litoral. După acest plan urbanistic, va fi efectuat planul de amenajare a teritoriului zonal. De asemenea, ar trebui delimitate zonele unde stau cele două categorii de turişti, care vor să stea în locuri zgomotoase şi care vin la odihnă. În plus, ministerul încearcă să mute administrarea plajelor de la stat la hotelieri, dar şi să "cureţe"plajele, cu ajutorul Legii Exproprierilor. "Există proprietari privaţi pe suprafeţe de plajă, lucru posibil printr-un abuz al autorităţilor locale. Tot ce poţi să faci este să-i expropriezi pe aceia. Sigur că nu o să le plătesc contravaloarea lucrărilor celor care-şi permit astăzi să construiască, în ciuda a ceea ce am stabilit", a mai spus Udrea. Vrea să naţionalizeze hotelurile unde nu s-a investit În opinia acesteia, structurile de cazare cumpărate ieftin, care stau nefolosite şi în care nu s-a investit ar trebui naţionalizate, nu expropriate la preţul pieţei, întrucât proprietarii acestora nu ar reuşi să le vândă, din cauza crizei. Hotelierii reduc tarifele cu 5-10%, în 2011 Elena Udrea a mai declarat că intenţionează să propună băncilor să acorde "credite preferenţiale" pentru investiţiile în turism. Astfel, cine investeşte în turism cel puţin 5 milioane de euro, primeşte jumătate din sumă de la stat. De cealaltă parte,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

31.01.2011

reprezentanţii hotelierilor spun că tarifele vor scădea cu 5-10% în acest an. Ei se aşteaptă la o creştere a numărului de turişti care vor merge la mare prin programele de înscrieri timpurii. Numărul tot mai mic al turiştilor de pe litoralul românesc s-ar putea reduce şi mai mult, dat fiind că drumul spre litoral va fi mai lung în acest an, după ce podul de la Cernavodă a fost închis timp de un an, iar şoferii vor avea de ocolit câteva zeci de kilometri. /Evenimentul Zilei, http://www.evz.ro/detalii/stiri/udrea-litoralul-romanesc-se-va-sufoca-si-va-muri-919669.html

Elena Udrea vrea o naţionalizare micăDacă în anii ’90 proprietatea era un "moft" pentru care statul încă plăteşte cu vârf şi îndesat la CEDO, ministrul Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea, crede că exact o naţionalizare lipseşte acum turismului românesc. Structurile de cazare cumpărate ieftin, nefolosite în scop turistic şi în care nu s-a investit ar trebui naţionalizate, nu expropriate la preţul pieţei, a declarat Elena Udrea sâmbătă la Mamaia. "Ar trebui să se naţionalizeze structurile care se află în proprietatea unora, care le-au cumpărat pe nimic şi nu le folosesc în scop turistic", a spus ea, citată de Mediafax. Doamna ministru a argumentat că, la o expropriere, cei care deţin imobilele le-ar ceda statului la preţul pieţei, în condiţiile în care n-ar fi reuşit să le vândă unor investitori privaţi, din cauza crizei. "Spun asta pentru că ministerul deţine hoteluri pe care de trei ori am încercat să le vindem şi nu am reuşit", a mai spus ea. Adică, mai pe româneşte, statul nu şi le-ar putea permite, dar ar vrea să le ia cam pe nimic. Şi vrea să "cureţe" şi plajele cu ajutorul Legii exproprierilor. "Există proprietari privaţi pe suprafeţe de plajă, lucru posibil printr-un abuz al autorităţilor locale. Tot ce poţi să faci este să-i expropriezi pe aceia. Sigur că nu o să le plătesc contravaloarea lucrărilor celor care-şi permit astăzi să construiască, în ciuda a ceea ce am stabilit", a mai spus Udrea. Ea a mai adăugat că vede "luminiţa de la capătul tunelului" în turismul românesc, după ce în 2010 a avut loc o creştere cu 5,8% a numărului de turişti. Dar nu şi pe litoral. Parteneriatele cu turoperatorul german TUI şi cu alte firme din domeniu vor creşte numărul străinilor care vin pe litoralul românesc, speră Udrea. Numai că nu totul este aşa de roz, iar şansele ca lucrurile să se îndrepte pe litoral nu sunt foarte mari. Ministrul a dat vina pe autorităţile locale: după 20 de ani,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://www.evz.ro/detalii/stiri/udrea-litoralul-romanesc-se-va-sufoca-si-va-muri-919669.html

http://www.evz.ro/detalii/stiri/udrea-litoralul-romanesc-se-va-sufoca-si-va-muri-919669.html

31.01.2011

ministerul să rezolve ceea ce au încurcat acestea. "Nu putem lăsa la bunul plac al unui primar modul cum se dezvoltă o staţiune. Acest lucru este vizibil dacă ne uităm cum se construieşte astăzi pe litoral. Primarul ar putea să se întrebe de ce se construieşte pe plaja de la Mamaia. În condiţiile în care noi venim să demolăm construcţiile ilegale, iar iarna se construieşte la loc, nu putem vorbi despre parteneriat cu autorităţile locale", a spus ministrul. Udrea a amintit de proiectul de lege a turismului, pe care de peste un an ministerul se "chinuieşte" să îl finalizeze. Ministerul vrea să delimiteze care staţiuni sunt pentru odihnă şi care pentru viaţa de noapte. De asemenea, vrea să treacă plajele în administrarea hotelierilor. /Jurnalul naţional, http://www.jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/elena-udrea-vrea-o-nationalizare-mica-566557.html

Udrea: Staţiunea Mamaia este un kitschElena Udrea îl atacă din nou pe primarul Constanţei, Radu Mazăre. La Forumul Naţional de Turism, Udrea a declarat că staţiunea Mamamia este un kitsch, iar vina aparţine exclusiv autorităţilor locale, care permit construirea de imobile pe plaje.Turismul de pe litoral este la pământ din cauza autorităţilor locale. Aceasta este părerea ministrului Turismului, care s-a plâns că primarii staţiunilor de la malul mării refuză să colaboreze cu ministerul. Elena Udrea l-a acuzat direct pe edilul Constanţei, Radu Mazăre, care ar permite construirea de imobile pe plajă. Udrea crede că dacă lucrurile vor merge la fel, speranţele ca turismul de pe litoralul românesc să evolueze sunt foarte reduse. Ministrul Turismului crede că hotelurile cumpărate la un preţ redus şi care nu sunt folosite în scop turistic ar trebui naţionalizate, nu expropriate la preţul pieţei. În plus, Udrea vrea ca plajele să nu mai fie administrate pe viitor de stat, ci de hotelieri . /Jurnalul naţional, http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/udrea-statiunea-mamaia-este-un-kitsch-566490.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/udrea-statiunea-mamaia-este-un-kitsch-566490.html

http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/udrea-statiunea-mamaia-este-un-kitsch-566490.html

http://www.jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/elena-udrea-vrea-o-nationalizare-mica-566557.html

http://www.jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/elena-udrea-vrea-o-nationalizare-mica-566557.html

31.01.2011

Bruxelles-ul a stârnit furtuna la SulinaLucrările pe plaja Sulina au început la 7 noiembrie 2009 Comisia Europeană avertizează România pentru a doua oară că un proiect de dezvoltare a oraşului Sulina pune în pericol mai multe specii de plante protejate. Autorităţile române au două luni pentru a aduce proiectul în conformitate cu legislaţia comunitară. Dacă nu, cazul va fi trimis la Curtea Europeană de Justiţie. Atenţionările şi avertismentele emise de comisarul european pentru Mediu Janez Potocnik vizează un proiect finanţat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului condus de Elena Udrea cu suma de 6,5 milioane lei, intitulat „Amenajare plaja Sulina". Consiliul Judeţean Tulcea, beneficiarul proiectului, a contribuit cu suma de 100.000 de lei. Primul avertisment din partea Comisiei Europene, venit înainte de demararea lucrărilor, atrăgea atenţia asupra necesităţii respectării habitatelor protejate din zona care a fost inclusă în programul Natura 2000. „Există unii ecologişti care tot au câte ceva împotrivă. Chiar nu ne putem opri din toate investiţiile, nu putem să nu dezvoltăm absolut nimic", replica atunci Elena Udrea.Investiţia, finalizată în martie Lucrările pe plaja Sulina au început la 7 noiembrie 2009. Proiectul prevede amenajarea unui punct de prim ajutor, construirea a şase căsuţe unde se vor comercializa articole de plajă, două locuri de joacă pentru copii, o scenă din lemn şi două pontoane în lungime de 50 de metri. De asemenea, în cadrul proiectului s-a construit un drum de acces spre plajă. În martie, investiţia ar trebui să fie gata. Iniţial, proiectul prevedea şi construirea unor terenuri de tenis, bazin de înot, discoteci în aer liber, la care însă s-a renunţat întrucât s-a opus Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării" (ARBD). În cadrul acestui proiect demarat pe una dintre ultimele plaje virgine din ţara noastră, Consiliul Local Sulina a pus la dispoziţie terenul de 3,5 hectare. „Este vorba de un teren pe care l-am intabulat în urmă cu vreo cinci ani", spune primarul oraşului Sulina, Aurel Dimitriu. Pe timpul executării lucrărilor, terenul a fost predat Consiliului Judeţean Tulcea, urmând ca după finalizarea lucrărilor terenul să revină la Primăria Sulina. Culmea este că între cele două avertismente venite dinspre Comisia Europeană, autorităţile române s-au mişcat surprinzător de rapid şi au finalizat complet proiectul, astfel încât avertismentele comisarului se lovesc deja de construcţiile de pe plaja Sulina.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

31.01.2011

„UE să ajute oamenii amărâţi din Deltă"„Nu e nimic grandios, nu e vorba de betoane de prost gust. Sunt căsuţe uşoare, fără fundaţii, lumea a fost încântată de rezultat. Plus că noi cred că suntem singurii care am respectat prevederile legii costiere şi căsuţele sunt la o distanţă de 150 de metri de apa mării", se laudă primarul Sulinei. „Ştiţi cum e cu ecologiştii ăştia, toţi au interese. Noi am făcut pentru oameni, ei ţin partea plantelor, să ceară ce vor, ne judecăm, nu aşteptăm să moară lumea de foame. Uniunea Europeană să vină să ajute oamenii amărâţi din Sulina şi toată Delta, nu ecologiştii din birouri de la Bucureşti!", se revoltă edilul. Încalcă legea cu repetiţie Nu este pentru prima dată când Primăria Sulina intră sub incidenţa legii. În 2004, fostul guvernator al Deltei Dunării, Virgil Munteanu, a sesizat DNA după ce Primăria oraşului Sulina a concesionat 134 de loturi de teren care făceau parte din domeniul public al rezervaţiei pentru construirea de pensiuni turistice şi case de vacanţă. Guvernatorul a declarat că astfel se aducea atingere domeniului public, aflat în administrarea instituţiei pe care o conduce şi că procedurile urmate au încălcat dispoziţiile legale în vigoare.„Sulina este o zonă sensibilă"Ecologiştii sunt de părere că întreaga zonă a oraşului Sulina este sensibilă la o dezvoltare turistică. „Cei de la Sulina puteau să ia exemplu de la vecinii lor de la Sfântu Gheorghe, unde spaţiul de distracţie a fost amenajat la limita localităţii, nu pe plajă", spune Marina Cazacu, agentul ecolog al Societăţii Ornitologice Române, care răspunde de Delta Dunării. Ecologiştii spun că studiul de impact asupra mediului al investiţiei de pe plaja Sulina, care a costat 10.000 de lei, nu a luat în calcul impactul negativ pe care construcţiile îl pot avea asupra unor plante care trăiesc doar în zona deltaică, cum ar fi o specie de garofiţă protejată la nivel european. De asemenea, pe plaja Sulina se întâlneşte volbura de nisip, o specie care poate fi găsită doar la Sulina, Sfântu Gheorghe şi Vadu. Pe lângă plante, pot fi afectate şi dunele, o formă de relief întâlnită doar în Delta Dunării. Grigore Baboianu, guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, spune că avertismentul european vine în urma unei sesizări depuse tardiv de ecologiştii de la Societatea Ornitologică Română şi World Wide Fund for Nature. „Este vorba de nişte băltoace cu ceva plante, cum ar fi volbura de nisip, însă mediul respectiv

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

31.01.2011

nu a avut de suferit", spune guvernatorul. "Este vorba de nişte băltoace cu ceva plante cum ar fi volbura de nisip, însă mediul respectiv nu a avut de suferit."Grigore Baboianuguvernatorul Biosferei, „Delta Dunării"Speciile ameninţate cu dispariţiaGarofiţa (Centaurea pontica), specie protejată la nivel european.Volbura de nisip (Convolvulus persicus), plantă care se întâlneşte doar la Sulina, Sfântu Gheorghe şi Vadu.Dunele cu cătină albă (Hyppophae Rhamnoides), dunele de nisip, forme de relief întâlnite doar în Delta Dunării.Firme abonate la lucrăriLucrările de la plaja Sulina au fost câştigate de SC Deltacons SA şi de SC Filconstruct SRL, firme ce au obţinut toate lucrările importante din judeţ în ultimii ani. Filconstruct a mai reabilitat un drum judeţean şi a câştigat un alt proiect mare cofinanţat tot de ministerul Elenei Udrea, „Triunghiul Mănăstirilor", în valoare totală de 75 de milioane de lei.Deltacons a făcut parte dintr-un consorţiu de firme care s-a ocupat cu scoaterea epavei Rostok de pe canalul Sulina. Deltacons a construit un drum în comuna tulceană Ceatalchioi, în 2004. După patru ani, reprezentanţii SAPARD au constatat că nu se mai poate circula pe el. /Adevărul, http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Tulcea-Bruxelles-ul_a_starnit_furtuna_la_Sulina_0_416958893.html

Teme internaţionale

România, somată de CE pe tema efectelor turismului în DeltăComisia Europeană a solicitat României să se ocupe de anumite aspecte necorespunzătoare ale protecţiei mediului din zona Sulinei şi a Deltei Dunării - una dintre cele mai importante zone umede ale Europei - mai ales de efectele turismului în zonă, potrivit unui comunicat al CE. „Comisia este preocupată de procedurile deficitare de evaluare a impactului potenţial al dezvoltării turismului în această zonă care face parte din reţeaua Natura 2000. Solicitarea Comisiei, la recomandarea comisarului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Tulcea-Bruxelles-ul_a_starnit_furtuna_la_Sulina_0_416958893.html

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Tulcea-Bruxelles-ul_a_starnit_furtuna_la_Sulina_0_416958893.html

31.01.2011

pentru mediu Janez Potocnik, ia forma unui aviz motivat, în conformitate cu procedurile de încălcare a dreptului Uniunii Europene. Dacă în termen de două luni autorităţile nu informează Comisia cu privire la măsurile luate în vederea asigurării respectării legislaţiei UE în materie, Comisia poate transmite cauza Curţii Europene de Justiţie”, se arată în comunicat. Deficienţe ale studiului de impact Motivul avizului de la Comisia Europeană este proiectul de dezvoltare a plajei Sulina care vizează construirea unor spaţii recreative şi a unui punct de prim ajutor, dar şi a unei infrastructuri de comunicaţii într-o zonă care face parte din reţeaua Natura 2000 şi care este protejată în temeiul directivei Păsări şi al directivei Habitate. Mai mult, Comisia Europeană a constatat „existenţa unor deficienţe ale studiului de impact asupra mediului efectuat în scopul evaluării potenţialelor efecte negative ale proiectului asupra habitatelor şi speciilor locale de păsări”, interzise în perimetrul reţelei Natura 2000. „Dacă studiul de impact asupra mediului este deficitar, se exclude certitudinea necesară, iar proiectului nu i se poate da undă verde. Comisia este de părere că lucrările vor avea un efect negativ asupra unui număr de habitate şi specii protejate”, avertizează instituţia europeană. În mai 2010, Comisia a solicitat clarificări din partea României pe această temă. „Deşi autorităţile române au furnizat informaţii suplimentare cu privire la impactul potenţial al proiectelor, Comisia este de părere că evaluarea realizată de autorităţile naţionale nu spulberă îndoielile referitoare la efectele negative majore ale lucrărilor propuse. Din datele aflate la dispoziţia Comisiei reiese că proiectul a avut deja un impact negativ asupra unei specii endemice (Centaurea pontica) protejate în temeiul directivei Habitate şi asupra unui habitat protejat (pajişti sărăturate mediteraneene)”, se mai arată în comunicat. /Evenimentul Zilei, http://www.evz.ro/detalii/stiri/romania-somata-de-ce-pe-tema-efectelor-turismului-in-delta-919470.html

Reciclarea, artă în amonte, refolosire în avalStatisticile arată că un român produce săptămânal cam cinci kilograme de deşeuri, jumătate dintre aceastea fiind biodegradabile, iar restul sticlă, hârtie, plastic, adică

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

http://www.evz.ro/detalii/stiri/romania-somata-de-ce-pe-tema-efectelor-turismului-in-delta-919470.html

http://www.evz.ro/detalii/stiri/romania-somata-de-ce-pe-tema-efectelor-turismului-in-delta-919470.html

31.01.2011

materiale reciclabile. Odată ce intră în fluxul de reciclare, deşeurilor merg de cele mai multe ori în aval, unde sunt transformate în alte produse, dar de o calitate inferioară. Acest lucru se numeşte „downcycling”. La polul opus se află conceptul de „upcycling”, adică folosirea deşeurilor în scopuri artistice. Noua estetică a urâtului Încă din anii ’70 deşeurile au devenit materie primă pentru artişti, arhitecţi, designeri. Printre primele exemple sunt structurile din cutii de aluminiu, sticle, plastic şi cauciucuri construite de arhitectul american Michael Reynolds, faimos astăzi pentru inventarea conceptului de casă „navă-pământeană”, cu facturi zero pe întreaga viaţă. Gunoiul este elementul comun între inovaţia arhitectonică a lui Reynolds şi sticlele de băut create de o rusoaică. Nina Nikiforova, un fost medic din Rusia, transformă deşeurile şi resturile menajere în obiecte de artă, vândute pe sute de dolari în vestul Europei. Mai mult, ea merge prin lume promovându-şi proiectul numit "Transformarea Gunoiului Civilizaţiei în Artă". La atelierele de creaţie pe care le organizează, rusoaica le demonstrează oamenilor că, acolo unde ei văd deşeuri, se naşte, de fapt, arta. Iar o companie mexicană producătoare de bere a dus conceptul de upcycling mai departe şi a construit primul hotel din lume realizat din deşeuri adunate de pe plaje, în cadrul unui proiect care promovează păstrarea unui litoral curat. De fapt, conceptul acesta a apărut pentru prima dată în 2002, într-un volum intitulat „Cradle-to-Cradle” şi scris de chimistul Michael Braungart şi de arhitectul William McDonough, care descurajează retrogradarea materialelor reciclabile (downcycling). În acelaşi timp ei susţin că trebuie aduse mai multe schimbări procesului de reciclare care să nu mai fie limitat la cei trei R- refolosire, reducere şi reciclare. Deşeurile căzute în dizgraţie Opusul conceptului de upcycling, downcycling înseamnă transformarea deşeurilor în alte materiale, cu funcţionalitate mai scăzută. Exemplul clasic de downcycling este reciclarea plasticului, care este transformat tot în plastic, dar de calitate inferioară, după cum arată Omuleţii Verzi, un proiect al Recolamp prin care sunt promovate colectarea selectivă şi reciclarea. Astfel, repetarea procesului de downcycling, mai ales în cazul plasticului, nu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

31.01.2011

se poate face la nesfârşit pentru că, la un moment dat, produsul provenit din proces nu mai poate face faţă reutilizării. /Evenimentul Zilei, http://www.evz.ro/detalii/stiri/reciclarea-arta-in-amonte-refolosire-in-aval-919594.html

Hotelul construit din gunoaie. Vezi cum se salveaza plajeleUn hotel construit din 12 tone de gunoaie va fi instalat intre 19 si 23 ianuarie in centrul unei piete din Madrid, pentru a atrage atentia oamenilor asupra degradarii plajelor, informeaza abc.es. Hotelul construit integral din resturi menajere, proiectat de artistul german Ha Schult, va fi amplasat in central Pietei Callo, exact atunci cand se va deschide Targul International de Turism (Fitur), cel mai mare de acest fel din Europa. “Hotelul arata daunele pe care le provoaca oamenii marilor si coastelor, dar ne si ajuta sa ne gandim cum putem schimba lucrurile daca avem grija de planeta noastra. Traim intr-o epoca a gunoaielor si riscam sa ne transformam si noi in asa ceva?” a declarat artistul Ha Schult, cunoscut in special pentru instalatia „Trash Men” pe care a realizat-o din mii de “oameni” facuti din resturi menajere. Hotelul se numeste „Coronita Save the Beach” si a mai fost amplasat in Roma, in iunie anul trecut, cu ocazia sarbatoririi Zilei Mondiale a Mediului.„Coronita Save the Beach” va putea fi vizitat in fiecare zi, intre orele 11:00 si 19:00.Cei care vor dori sa innopteze intr-una din cele cinci camere duble vor trebui sa se inscrie la concursul organizat pe pagina de Facebook a hotelului. In fiecare noapte se vor putea caza zece persoane. Oaspetii nu se vor putea bucura de toate beneficiile unui hotel de lux, dar vor trai cu siguranta o experienta de neuitat. Initiativa realizarii unui astfel de hotel apartine unei firme mexicane de bere, Coronita Cerveza, si face parte din proiectul Coronita Save the Beach, care promoveaza conservarea litoralului inca din 2008. In plus, pentru a nu dauna mediului inconjurator din cauza hotelului construit din reziduri, Coronita Cerveza va face o donatie pentru plantarea de copaci pentru fiecare tona de dioxid de carbon emisa in vederea realizarii acestui eveniment. Oricine poate ajuta la pastrarea litoralului curat, incarcand un filmulet sau o fotografie cu o plaja in stare deplorabila pe site-ul http://www.coronasavethebeach.org/es/home.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

http://www.coronasavethebeach.org/es/home

http://www.evz.ro/detalii/stiri/reciclarea-arta-in-amonte-refolosire-in-aval-919594.html

http://www.evz.ro/detalii/stiri/reciclarea-arta-in-amonte-refolosire-in-aval-919594.html

31.01.2011

In fiecare an se voteaza fotografiile si filmuletele participantilor si se alege plaja care are realmente nevoie sa fie curatata. De exemplu, anul trecut, un grup de voluntari a contribuit la salvarea plajei Bahia del Portman din zona Marii Mediteraneene, care era extrem de afectata de explozia din minele din zona. Organizatia Intrernationala Bendera Azul (Eticheta Albastra) acorda anual o eticheta ecologica din partea Fundatiei Educatiei Ecologice (FEE) acelor plaje care indeplinesc conditiile necesare de ingiena./PROTV

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA LITORAL

Elena Udrea, încolţită de hotelieri la Forumul Naţional al TurismuluiLitoralul românesc se va sufoca şi va muri din cauza construcţiilor apărute pe plajă, spune Ministrul Elena Udrea, prezent la Forumul Naţional al Turismului. Va fi sufocat însă înainte de mizeria de pe nisip, au răspuns într-un glas hotelierii, nemulţumiţi că şi în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

31.01.2011

acest an licitaţiile pentru plaje vor avea loc foarte târziu deşi Ministerul Turismului ar fi putut da până acum undă verde acestora. Udrea nu a răspuns la această provocare venită din partea şefilor unităţilor de cazare, dar a avut grijă să trimită săgeţi otrăvitoare spre autorităţile locale, deşi constucţiile ilegale ar trebui dărâmate de o instuţie aflată chiar în subordinea guvernului din care şi ea face parte. Hotelierii au profitat de prezenţa la Forum a Ministrului Elena Udrea pentru a-i atrage atenţia că bunăvoinţa nu poate veni doar din partea lor. Aşa că i-au adus în discuţie veşnica problemă a plajelor în condiţiile în care se prevede că licitaţiile se vor face din nou după ce sezonul estival va începe, aşa că turiştii vor găsi acelaşi nisip murdar ca în fiecare an, pe care nu se ştie cine îl are în administrare. Cum Ministrul Elena Udrea are, mai de grabă, preocupări cu iz politic, discursul său nu a fost unul constructiv, care să prezinte o strategie pentru noul an turistic. Punctul de interes al şefului de la Turism a fost modul în care, spune ea, autoritatea locală eludează legea şi dă voie patronilor să construiască ilegal pe plajă. Deloc adevărat, spun reprezentanţii primăriei, iar dovadă stau zecile de amenzi pe care le dau ori de câte ori găsesc nereguli. În plus, competenţă în astfel de situaţii o are Inspectoratul de Stat în Construcţii, căruia însuşi Guvernul Boc i-a delegat sarcina de a demola în 24 de ore orice construcţie ilegală de pe plajă. Un caz concret s-a întâmplat vara trecută când primăria a amendat o firmă ce amplasase ilegal pe plaja din staţiunea Mamaia o unitate de agrement şi a anunţat Inspectoratul desprea această situaţie. La trei săptămâni, construcţia era neclintită din loc. Udrea a mai anunţat că pe 7 februarie va avea loc prima prezentare a planului urbanistic al plajelor care va regla situaţia construcţiilor de pe nisip. Asta în condiţiie în care Ministerul Turismului a decis în urmă cu câteva luni blocarea Planului Urbanistic Zonal al staţiunii Mamaia, stopând astfel dezvoltarea şi modernizarea în această zonă. Răspunsul primarul Radu Mazăre la toate declaraţiile făcute de Elena Udrea a fost unul tranşant: ”Blestemul nostrum este să fim conduşi de Elene de la Cotroceni.” /Reporter TVhttp://www.reporterntv.ro/stire/elena-udrea-incoltita-de-hotelieri-la-forumul-national-al-turismului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

http://www.reporterntv.ro/stire/elena-udrea-incoltita-de-hotelieri-la-forumul-national-al-turismului

http://www.reporterntv.ro/stire/elena-udrea-incoltita-de-hotelieri-la-forumul-national-al-turismului

31.01.2011

Udrea: „Ne încurcă foarte mult faptul că acum administrarea plajelor este la DADL" Ministrul Elena Udrea şi-a exprimat părerea că administrarea plajelor ar trebui să fie trecută la Consiliul Judeţean Constanţa. „Ne încurcă foarte mult faptul că acum administrarea plajelor este la DADL. Ar trebui trecută la CJC, iar cele turistice la hotelieri", a spus ministrul. Elena Udrea a vorbit şi despre legea exproprierilor, menită să „cureţe acolo unde există autorizaţii de construire, există proprietari pe plajă, privaţi, printr-un abuz sau un exces de zel al autorităţilor locale". „Nu o să plătesc contravaloarea lucrăriloe de construcţie celor care îşi permit să construiască în ciuda legii", a precizat Elena Udrea. /Ziua de Constanţa, http://www.ziuaconstanta.ro/stiri-calde/stiri-calde/udrea-ne-incurca-foarte-mult-faptul-ca-acum-administrarea-plajelor-este-la-dadl-92909.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

„Urgenţă de grad 1" bani pentru prevenirea inundaţiilorPreşedintele Consiliului Judeţean Suceava a declarat, vineri, că a solicitat premierului Emil Boc şi ministrului mediului, Laszlo Borbely, ca judeţul Suceava să fie considerat „urgenţă de grad 1" pentru alocarea de fonduri pe POS Mediu, axa 5, prevenirea inundaţiilor. „Dacă nu se alocă urgent astfel de fonduri, bugetul de stat va scoate bani să construiască sate întregi", a spus Flutur, care a explicat că autorităţile sucevene doresc să finalizeze regularizarea unor bazine întregi, cum sunt Suceviţa, Putna, Remezău, Solca-Clit, Suha sau Izvorul Alb din Câmpulung Moldovenesc, cursuri de apă care, deşi sunt mici, au provocat distrugeri majore de case şi drumuri şi că pe aceste pâraie trebuie făcute integral diguri. Totodată, şeful executivului judeţean şi-a exprimat încrederea că această necesitate va fi înţeleasă şi de Comisia Europeană, astfel încât să fie alocate fonduri cu prioritate. Flutur a mai precizat că 49 de localităţi sucevene au cerut fonduri Companiei Naţionale Apele Române pentru regularizarea pâraielor şi torenţilor care au creat pagube mari la inundaţiile din 2008 sau 2010. Mihai Chira – Crai Nou (Suceava)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri-calde/stiri-calde/udrea-ne-incurca-foarte-mult-faptul-ca-acum-administrarea-plajelor-este-la-dadl-92909.html

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri-calde/stiri-calde/udrea-ne-incurca-foarte-mult-faptul-ca-acum-administrarea-plajelor-este-la-dadl-92909.html

31.01.2011

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLADS-au depus toate documentatiile. Pe 7 martie incepe santierul la Bahlui Pe data de 7 martie 2011, la doi ani de la lansarea publica a Parteneriatului pentru Bahlui, vor incepe lucrarile de amenajare a albiei riului care strabate municipiul Iasi. "Am intrat acum pe ultima linie dreapta", declara Dan Carlan, initiatorul proiectului. Conform calendarului anuntat la demararea proiectului, santierul pe Bahlui in municipiul Iasi este estimat sa dureze 2 ani si 10 luni. Investitia in municipiul Iasi se ridica la 8 milioane de euro plus TVA. Pe linga amenajarea si regularizarea riului, conform unul protocol semnat intre Ministerul Dezvoltarii si Consiliul Judetean, zona urmeaza sa fie transformata in una de agrement. "S-au facut evaluari, studii si masterplanuri. S-au realizat si aprobat metri cubi de documentatii. S-au promovat acte de decizie la nivelul Directiei de Ape Prut, al Administratiei Nationale Apele Romane, al Ministerului Mediului si al Guvernului. S-a negociat si armonizat proiectul cu Comisia Europeana, principalul finantator, si cu expertii internationali ai Jaspers – garantii fezabilitatii proiectului in fata CE. S-au parcurs licitatii si s-au incheiat contractele de proiectare si executie. S-au obtinut puzderie de avize si acorduri pentru inceperea investitiei. Am intrat acum pe ultima linie dreapta", declara Dan Carlan, director general al Agentiei Nationale pentru Inundatii si Managementul Apelor, pe blogul personal. "Pe 7 martie, asa cum am promis, adica exact in saptamana in care se implinesc doi ani de la lansarea propunerii de proiect privind Parteneriatul pentru Bahlui, vom incepe lucrul efectiv in santier, in albia Bahluiului, in centrul Iasului. Prima etapa a proiectarii contractate in noiembrie s-a incheiat, iar ieri s-a depus la Primarie dosarul cuprinzand documentatia pentru autorizatia de construire. Ne intalnim asadar peste 5 saptamani, luni 7 martie 2011, in albia Bahluiului, pentru a vedea excavatoarele muscand cu pofta din noroiul care i-a dat si numele si renumele. Si pentru a marca impreuna un atribut al acestui proiect – se tine de cuvant!", mai spune Dan Carlan, initiatorul proiectului.Proiectul va fi coordonat direct de catre prof.univ. Dorina Isopescu, unul dintre specialistii care a lucrat la acest proiect de la inceput.Investitie de 8 milioane de euro. Santier: 2 ani si 10 luni

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

31.01.2011

Lucrarile la amenajarea si regularizarea riului Bahlui, in municipiul Iasi sint estimate sa dureze 2 ani si 10 luni, proiectul de proiectare-executie in valoare de 8 milioane de euro+TVA fiind semnat in noiembrie 2010. "Lucrarile incep cu primul tronson din cele 7 obiective, cei 11 km ai riului Bahlui de pe raza municipiului Iasi. Apoi, separat, vom dezvolta proiectul legat de infrastructura de agrement", a declarat atunci Dan Carlan, directorul general ANIMA. Lucrarea de amenajare a riului Bahlui face parte din proiectul "Lucrari pentru reducerea riscului la inundatii in bazinul hidrografic Prut - Barlad", in valoare globala de circa 271 milioane lei, finantat de Ministerul Mediului si Padurilor si din fonduri europene, in proportia 20%-80%. Conform calendarului lucrarilor, acestea incep la capacitate maxima pe 7 martie 2011 si sint estimate sa dureze aproximativ 30 de luni, urmind a fi finalizate in august 2013. Turism si agrement pe BahluiPe 17 martie 2010, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a semnat un parteneriat cu Consiliul Judetean Iasi, pentru dezvoltarea zonei turistice - de agrement de pe riul Bahlui. Protocolul prevede: realizarea de alei pietonale si/sau pentru biciclisti, banci si alte amenajari pentru agrement, iluminatul public al zonei, cu echipamente bazate pe energie din surse regenerabile, constructii transversale peste albia riului, cu scop comercial (magazine de suveniruri, cafenele, terase, restaurante, etc), fintini arteziene si alte elemente de atractie, stavilare mobile si amenajari pentru asigurarea navigabilitatii ambarcatiunilor usoare de agrement sau sportive, in zona dintre Podul de Piatra si Podul Tudor Vladimirescu.Monitorul

S-au depus toate documentatiile. Pe 7 martie incepe santierul la Bahlui Pe data de 7 martie 2011, la doi ani de la lansarea publica a Parteneriatului pentru Bahlui, vor incepe lucrarile de amenajare a albiei riului care strabate municipiul Iasi. "Am intrat acum pe ultima linie dreapta", declara Dan Carlan, initiatorul proiectului. Conform calendarului anuntat la demararea proiectului, santierul pe Bahlui in municipiul Iasi este estimat sa dureze 2 ani si 10 luni. Investitia in municipiul Iasi se ridica la 8 milioane de euro plus TVA. Pe linga amenajarea si regularizarea riului, conform unul protocol semnat intre Ministerul Dezvoltarii si Consiliul Judetean, zona urmeaza sa fie transformata in

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

31.01.2011

una de agrement. "S-au facut evaluari, studii si masterplanuri. S-au realizat si aprobat metri cubi de documentatii. S-au promovat acte de decizie la nivelul Directiei de Ape Prut, al Administratiei Nationale Apele Romane, al Ministerului Mediului si al Guvernului. S-a negociat si armonizat proiectul cu Comisia Europeana, principalul finantator, si cu expertii internationali ai Jaspers – garantii fezabilitatii proiectului in fata CE. S-au parcurs licitatii si s-au incheiat contractele de proiectare si executie. S-au obtinut puzderie de avize si acorduri pentru inceperea investitiei. Am intrat acum pe ultima linie dreapta", declara Dan Carlan, director general al Agentiei Nationale pentru Inundatii si Managementul Apelor, pe blogul personal."Pe 7 martie, asa cum am promis, adica exact in saptamana in care se implinesc doi ani de la lansarea propunerii de proiect privind Parteneriatul pentru Bahlui, vom incepe lucrul efectiv in santier, in albia Bahluiului, in centrul Iasului. Prima etapa a proiectarii contractate in noiembrie s-a incheiat, iar ieri s-a depus la Primarie dosarul cuprinzand documentatia pentru autorizatia de construire. Ne intalnim asadar peste 5 saptamani, luni 7 martie 2011, in albia Bahluiului, pentru a vedea excavatoarele muscand cu pofta din noroiul care i-a dat si numele si renumele. Si pentru a marca impreuna un atribut al acestui proiect – se tine de cuvant!" mai spune Dan Carlan, initiatorul proiectului. Proiectul va fi coordonat direct de catre prof.univ. Dorina Isopescu, unul dintre specialistii care a lucrat la acest proiect de la inceput. Investitie de 8 milioane de euro. Santier: 2 ani si 10 luni. Lucrarile la amenajarea si regularizarea riului Bahlui, in municipiul Iasi sint estimate sa dureze 2 ani si 10 luni, proiectul de proiectare-executie in valoare de 8 milioane de euro+TVA fiind semnat in noiembrie 2010. "Lucrarile incep cu primul tronson din cele 7 obiective, cei 11 km ai riului Bahlui de pe raza municipiului Iasi. Apoi, separat, vom dezvolta proiectul legat de infrastructura de agrement", a declarat atunci Dan Carlan, directorul general ANIMA. Lucrarea de amenajare a riului Bahlui face parte din proiectul "Lucrari pentru reducerea riscului la inundatii in bazinul hidrografic Prut - Barlad", in valoare globala de circa 271 milioane lei, finantat de Ministerul Mediului si Padurilor si din fonduri europene, in proportia 20%-80%. Conform calendarului lucrarilor, acestea incep la capacitate maxima pe 7 martie 2011 si sint estimate sa dureze aproximativ 30 de luni, urmind a fi finalizate in august 2013. Turism si agrement pe Bahlui: Pe 17 martie 2010,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

31.01.2011

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a semnat un parteneriat cu Consiliul Judetean Iasi, pentru dezvoltarea zonei turistice - de agrement de pe riul Bahlui. Protocolul prevede: Realizarea de alei pietonale si/sau pentru biciclisti, banci si alte amenajari pentru agrement, iluminatul public al zonei, cu echipamente bazate pe energie din surse regenerabile, constructii transversale peste albia riului, cu scop comercial (magazine de suveniruri, cafenele, terase, restaurante, etc), fintini arteziene si alte elemente de atractie, stavilare mobile si amenajari pentru asigurarea navigabilitatii ambarcatiunilor usoare de agrement sau sportive, in zona dintre Podul de Piatra si Podul Tudor Vladimirescu. Pe ce se vor cheltui banii din intregul proiect: Regularizarea riului Bahlui in municipiul Iasi. Lucrari de asigurare a continuitatii pantei albiei raului Bahlui si stabilizarea malurilor: Decolmatarea albiei raului Bahlui pe o lungime de 11 km; Lucrari pentru stabilizarea malurilor albiei minore in zona in care se realizeaza decolmatarea; Reprofilarea albiei minore pe o lungime totala de 6,13 km; Imbracaminti cu pereu din beton armat monolit in albia minora pe o lungime de 2,5 km intre Podul de Piatra si Podul Tudor Vladimirescu; Stabilizarea albiei minore cu gabioane din „amonte de confluenta cu raul Nicolina” pana la Podul de Piatra si intre Podul Tudor Vladimirescu si Podul Metalurgiei (Ltotal = 2.35 km de rau). Lucrari pentru asigurarea liniei continue de aparare impotriva inundatiilor a orasului Iasi: Realizarea unui dig de aparare pe malul drept (3,83 km lungime) in Zona Cicoarei; Refacerea parapetilor de aparare pe o lungime de 2,5 km intre Podul de Piatra si Podul Tudor Vladimirescu; Suprainaltarea digului existent pe o lungime de 2.97 km intre Podul Tudor Vladimirescu si Podul Sfantul Ioan; Doua acumulari nepermanente (baraje pentru acumularea viiturilor in caz de ape mari) pe raul Bahluet, inainte de Targu Frumos; Doua poldere (acumulari laterale nepermanente, pentru stocarea temporara a cantitatilor mari de apa in caz de viitura) in zona Podul Iloaiei, pe Bahlui; Aparare de inundatii pentru populatia urbana din Targu Frumos, Podu Iloaiei si Iasi, cu un grad de protectie minim 1/100 (si la un volum de viituri ce apare, statistic, cel mult o data la 100 de ani), Regularizarea si igienizarea Bahluiului, pe intreg parcursul din municipiul Iasi;

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

31.01.2011

Recuperarea pentru dezvoltare a Sesului Bahluiului – spatiul vital de cateva mii de hectare din vestul municipiului Iasi, pana la Letcani. Newsiasi

Aviz favorabil pentru lucrarile de reabilitare a raului BahluiPrimaria Iasi a dat, la sfarsitul saptamanii trecute, avizul pentru demararea lucrarilor de reabilitare si modernizare a raului Bahlui. Constructorul, Dimar SA Bucuresti, a obtinut autorizatia de constructie de la primarie, astfel incat lucrarile pot fi demarate. Acestea vor incepe pe data de 7 martie, constructorul urmand a lucra la amenajarea albiei raului in zona municipiului Iasi. Durata lucrarilor a fost estimata la doi ani si 10 luni, iar costurile totale ale proiectului la suma de 8 milioane euro. Va fi reabilitat un tronson de 11 kilometri pe raza municipiului Iasi. "Pe 7 martie, în saptamâna în care se împlinesc doi ani de la lansarea propunerii de proiect privind Parteneriatul pentru Bahlui, vom începe lucrul efectiv în santier, în albia Bahluiului, în centrul Iasului. Prima etapa a proiectarii contractate s-a încheiat in noiembrie, iar ieri (28 ianuarie - n.r.) s-a depus la primarie dosarul cuprinzând documentatia pentru autorizatia de construire", a spus Dan Carlan, directorul Agentiei Nationale pentru Inundatii si Managementul Apelor. Buna Ziua Iasi

Dan Cârlan anunţă că fix pe 7 martie încep lucrările la Bahlui. Proiectul va fi coordonat de Dorina Isopescu„Luni 7 martie, adică exact în săptămâna în care se împlinesc doi ani de la lansarea propunerii de proiect privind Parteneriatul pentru Bahlui, vom începe lucrul efectiv în şantier, în albia Bahluiului, în centrul Iaşului”, anunţă Dan Cârlan pe blogul său.„Ne întâlnim aşadar peste 5 săptămâni, în albia Bahluiului, pentru a vedea excavatoarele muşcând cu poftă din noroiul care i-a dat şi numele şi renumele(…) Până atunci, începând cu 1 februarie, unul dintre oamenii dedicaţi cu tot sufletul proiectului Bahlui – prof. univ. Dorina Isopescu – va trece în poziţia de coordonare directă şi nemijlocită a implementării acestuia, ţinând cont de complexitatea operaţiunilor ce se vor desfăşura odată cu începerea lucrărilor”, mai spune Dan Cârlan, care în prezent ocupă postul de şef al Autorităţii pentru Inundaţii.Jurnal Virtual

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

31.01.2011

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Negocieri – energie – Microhidrocentrala spaniola in Defileul Lapusului?In aceste zile, Primaria Somcuta Mare se afla in negocieri cu o firma spaniola pentru amplasarea unei microhidrocentrale in Defileul Lapusului, in zona podului de la Buteasa Rau. Ideea inaintata de autoritatea locala e ca ar accepta o asemenea constructie atata vreme cat comunitatea ar avea un profit din aceasta investitie. Prin urmare, tratativele se poarta atat pentru varianta vanzarii terenului, cat si pentru o posibila asociere a primariei cu investitorul. Numai ca e posibil ca planul sa esueze din cauza pozitionarii obiectivului: acesta ar urma sa fie ridicat in mijlocul sitului Natura 2000, zona protejata. Investitia spaniola din Defileul Lapusului s-ar ridica la aproape 20 milioane euro, iar autoritatea locala pare convinsa de oferta spaniolilor. Mai mult, alesii locali au declansat deja demersurile pentru intabularea terenurilor si intrarea Primariei Somcuta Mare in parteneriat cu firma din Spania. "Este un investitor spaniol ce vrea sa investeasca aici, intr-o hidrocentrala pe raul Lapus. Investitia ar fi undeva la 16-20 milioane euro. Primul demers pentru trecerea terenului respectiv in proprietatea orasului s-a facut. Firma spaniola a lansat oferta spre noi, e vorba de un parteneriat public-privat, iar acum au o persoana din firma la Apele Romane pentru avize. Din punctul nostru de vedere, orice solutie in care sa castige si comunitatea este buna," spune Dorinel Alb, primar al orasului Somcuta Mare. Pe de alta parte, locul unde ar urma sa fie situata microhidrocentrala este chiar in mijlocul zonei protejate Defileul Lapusului, parte a sitului Natura 2000, ceea ce pune sub semnul intrebarii autorizarea. "Nu m-ar surprinde. La fine de 2010 s-a discutat la APM despre o intentie, s-a vehiculat ideea construirii unui baraj. Cert este ca astfel de proiecte trebuie analizate foarte bine, inclusiv din punct de vedere al impactului asupra mediului," spune Calin Crisan, comisar- sef al Garzii de Mediu Maramures. Totusi, primaria spera ca, in vremuri de criza, cand investitiile sunt putine, Ministerul Mediului sa nu puna bete in roate afacerii. "Eu sper ca toate autoritatile statului si Ministerul Mediului sa ne ajute, sa nu ne puna piedici pentru ca

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

31.01.2011

acolo e o zona protejata intr-adevar, dar eu zic ca nu se face industrie," conchide primarul Dorinel Alb/. Emaramures

Carosabil curat si uscat pe majoritatea drumurilor din MaramuresTemperaturile scazute din noaptea trecuta au favorizat uscarea carosabilului pe majoritatea drumurilor nationale si judetene. Sunt partial umede un tronson de 20 km al DN 18 în Pasul Gutâi, un al tronson al aceluiasi drum national în Pasul Prislop, la Borsa siun sector al DN 19, în zona municipiului Sighetu Marmatiei. Nu a fost nevoie de interventia angajatilor care asigura si întretin viabilitatea drumurilor publice, pe timp de iarna, cu material antiderapant. Cu toate acestea, ramân închise, pe perioada de iarna, drumul judetean 109 F, pe relatia Cavnic-Strâmbu Baiut si tronsonul drumului judetean 183, pe relatia Izvoare-legatura cu DN18, în Pasul Gutâi. Meteo Vremea a fost rece, local geroasa noaptea si dimineata. Cerul a fost variabil, mai mult senin noaptea si dimineata. Temperaturile au fost cuprinse între -4 si -12 grade Celsius. În prima parte a zilei, pe arii restrânse, s-a semnalat ceata. Prognoza meteorologica prevede, pentru astazi , în continuare vreme rece, local geroasa noaptea si dimineata. Se va semnala, izolat, ceata asociata cu depunere de chiciura Cerul va fi variabil, cu unele înnorari temporare în cursul noptii . Temperaturile vor avea valoarea cuprinsa între 1 grad Celsius si -12 grade Celsius, izolat mai scazute în depresiuni si în zonele unde va persista ceata. Hidro Debitele si nivelurile cursurilor de apa din judet au fost în scadere, datorita fenomenelor de iarna instalate în bazinele hidrografice. Nu au fost semnalate probleme deosebite. Pe râurile Tisa, Viseu, Vaser, Ruscova, Iza, Mara, Cavnic, Firiza, Lapus, Cosau si Suciu este formata gheata la ambele maluri. Pe râurile Somes, Iza, Lapus, Suciu si Viseu curge zapada înghetata. Hidrologii prevad pentru perioada urmatoare debite si niveluri usor variabile pe toate râurile din judet, influentate în continuare de fenomenele de iarna, dar fara producerea unor situatii de urgenta pe principalele râuri din judet. Dan Bucă /ne-cenzurat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

31.01.2011

Carosabil curat si uscat pe majoritatea drumurilor din Maramures.......................Hidro Debitele şi nivelurile cursurilor de apă din judeţ au fost în scădere, datorită fenomenelor de iarnă instalate în bazinele hidrografice. Nu au fost semnalate probleme deosebite. Pe râurile Tisa, Vişeu, Vaser, Ruscova, Iza, Mara, Cavnic, Firiza, Lăpuş, Cosău şi Suciu este formată gheaţă la ambele maluri. Pe râurile Someş, Iza, Lăpuş, Suciu şi Vişeu curge zăpadă îngheţată. Hidrologii prevăd pentru perioada următoare debite şi niveluri uşor variabile pe toate râurile din judeţ, influenţate în continuare de fenomenele de iarnă, dar fără producerea unor situaţii de urgenţă pe principalele râuri din judeţ. /Infomm

Teme similare

Pescuit la copca pe lacul de la Varsolt15 centimetri trebuie să aibă gheaţa pentru a putea pescui la copcăGheaţa trebuie să aibă o grosime de cel puţin 15 centimetri pentru ca pescarii să poată pescui la copcă. Pescarii împătimiţi care nu pot să renunţe la pasiunea lor nici când mercurul din termometre scade mult zero se pot relaxa vreme de câteva ore pe lacul de la Vârşolţ, la numai 15 kilometri de Zalău, pe drumul înspre Şimleu. „O altă destinaţie potrivită pentru pescuitul la copcă sunt şi lacurile de la Someş Odorhei, la 34 de kilometri de municipiul Zalău şi 8 faţă de Jibou. Ambele locuri sunt administrate de Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Sălaj“, explică Veronica Ispas, reprezentanta asociaţiei şi componentă a lotului naţional feminin de pescuit. 80 de lei, permisul pentru pescuit: Pentru a putea pescui pe aceste lacuri, pescarii trebuie să achite suma de 80 de lei la AJVPS, banii reprezentând cotizaţia şi permisul de pescuit pentru un an întreg. „La finele lui 2010 aveam înregistraţi aproximativ 1.400 de pescari. Sperăm să păstrăm acelaşi număr de membri şi în noul an“, mai spune reprezentanta asociaţiei.Pescuitul la copcă nu presupune cheltuieli suplimentare faţă de cel din restul anului. Pescarii care se respectă îşi cumpără şi un burghiu special pentru spart gheaţa, preţul acestor instrumente fiind între câteva zeci de lei până la 300-400 de lei. „Unii şi le

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

31.01.2011

fabrică singuri, acasă. Burghiele sunt mai silenţioase. Dacă spargi gheaţa cu securea sau târnăcopul, rişti să sperii peştii“, mai spune Ispas./Adevarul de seara Zalau

Pescuit – Ape de munte – AJVPS administreaza anul acesta toate apele de munte din MaramuresPescarii care vor sa prinda peste, anul acesta, din apele de munte ale Maramuresului trebuie sa fie inscrisi in Asociatia Vanatorilor si Pescarilor Sortivi (AJVPS). Si asta pentru ca toate resursele din aceste ape au fost luate in administrare, in 2011, de catre AJVPS, contra sumei de 32.000 lei. Dupa ce anul trecut, pescuitul in apele de munte din Maramures a creat conflicte intre amatorii acestui sport, pentru ca nicio asociatie de pescari nu avea drept de administrare a acestora, in 2011, “apele s-au linistit”. AJVPS Maramures a fost cea care a reusit sa contracteze aceste domenii, de la Directia Silvica, obtinand astfel si dreptul de administrare a resurselor vii. “Anul trecut a fost o neintelegere intre asociatiile de pescuit si mie imi pare foarte rau pentru ca s-a ajuns la un haos, in sensul ca nu s-a ocupat nimeni de Barajul Firiza. A putut vedea toata lumea ce s-a intamplat. S-a pescuit nu cu doua bete, ci cu zece bete, s-a pescuit la coada barajului cu unelte interzise, cu plase, mai ales in perioada cand platica si salaul depunea icrele”, a explicat Radu George, presedintele AJVPS Maramures. Cea mai “vanata” zona de catre pescari este Barajul Firiza. Insa doar membri AJVPS pot sa pescuiasca legal acolo. Pentru a combate braconajul, reprezentantii AJVPS au luat masuri stricte de paza. “Va fi paza 24 de ore din 24, mai ales in zonele de reproducere de la coada lacului. Agentii de paza vor fi angajati de catre asociatie”, a precizat inginerul Ionica Pop din cadrul AJVPS. Cat despre cei care sfideaza legile bunului simt si lasa in urma lor resturi menajere, acestia vor fi sanctionati aspru, cu amenzi cuprinse intre 300 si 600 lei, de catre reprezentanti ai Agentiei de Protectia a Mediului, care vor efectua controale impreuna cu cei de la AJVPS. Calin Dragomir/emaramures

AJVPS Maramures va monitoriza pescuitul sportiv la Barajul FirizaAcumularea Strâmtori-Firiza (cunoscutş sub numele de Barajul Firiza) a revenit în gestiunea Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Maramureş,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

31.01.2011

sub aspectul practicării pescuitului sportiv recreativ. În atare condiţii, AJVPS Maramureş va trece la controale pe malul lacului şi, când timpul va permite, va efectua repopulări cu peşti. Anul trecut, din cauza unui vid legislativ şi a unor interpretări de natură legală, Barajul Firiza nu a fost gestionat de către AJVPS Maramureş. Drept urmare, pescuitul sportiv recreativ s-a desfăşurat haotic la Barajul Firiza, iar controalele sub aspectul respectării legislaţiei adecvate au lipsit aproape cu desăvârşire. Astfel s-a ajuns în situaţia- conform spuselor lui Rdau George, directorul executiv al AJVPS Maramureş- că pe luciul apei din Barajul Firiza s-a pescuit cu mai multe beţe şi cu echipamente interzise. ilele trecute, AJVPS Maramureş a obţinut autorizaţia de atribuire a dreptului de pescuit recreativ la Barajul Firiza, lucru care va readuce ordinea pe malurile acestui lac destul de frecventat de către pescarii maramureşeni. „Dacă haosul ar fi fost continuat, în Barajul Firiza nu mai exista în scurt timp nicio coadă de peşte”, opinează Radu George. De altfel, de luni se vor începe controalele la Barajul Firiza, pentru a vedea cine pescuieşte ilegal. AJVPS Maramureeş şi-a propus să repopuleze Barajul Firiza cu o cantitate apreciabilă de peşte. Pe durata repopulării, ca şi în timpul depunerii icrelor de către platică, se va interzice pescuitul sportiv recreativ la Barajul Firiza. /Infomm

Zalaul consuma apa clandestinDe astăzi, 80 la sută din sălăjenii care locuiesc la bloc nu mai au contract de furnizare a apei potabile şi canalizare.Consumatorii nu recunosc legea Companiei de Apă: Reprezentanţi ai locatarilor din blocurile P10, pe Aleea Mesteacănului nr.8, R106, R108 şi N 6 de pe strada Avram Iancu, precum şi preşedintele Asociaţiei de proprietari a blocului T1 de pe strada Dumbrava ne-au lăsat la redacţie sesizări scrise adresate atat Companiei de Apă Someş S.A., cat şi Direcţie de Sănătate Publică, Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor prin care işi manifestă nemulţumirea faţă de facturarea serviciului la comun şi aduc argumente in favoarea continuării facturării consumului de apă pe fiecare apartament, in funcţie de consumul inregistrat de apometrele proprii. Proprietarii de apartamente din blocurile care nu au o asociaţie să-i reprezinte spun că nici un locatar al blocului nu doreşte să-şi asume responsabilitatea de a incasa bani de la vecinii de scară, fără a le putea da o chitanţă justificatoare, şi nu au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

31.01.2011

parghii legale pentru a-i face pe rău-platnici să-şi achite datoriile. "La intrebarea pusă de noi «De ce s-au luat asemenea măsuri?» adresată biroului de informaţii, ni s-a spus că este o măsură de protecţie a companiei impotriva rău platnicilor. Noi considerăm că este o măsură impotriva celor care işi achită facturile lunar", spun cei 27 de proprietari ai blocului N6 din Zalău. Pe langă asta, locatarii din blocurile R 106 şi R 108 sunt nemulţumiţi că furnizorul de apă nu a consultat şi consumatorii inainte de luarea unei astfel de măsuri. Astăzi este ultima zi in care sălăjenii pot incheia noile contracte de furnizare a serviciilor de apă şi canalizare. Compania de Apă reziliază vechile contracte şi incepe trimiterea somaţiilor către cetăţenii racordaţi "ilegal" la acest serviciu, iar in termen de cinci zile de la primirea inştiinţării se va inchide robinetul pe fiecare bloc care nu a incheiat un nou contract de facturare a serviciilor la comun. Dacă in primele trei luni de la anunţarea noului regulament doar 10 la sută din consumatori au incheiat noul contract la apă, ameninţarea cu inchiderea robinetului pe cartiere i-a determinat pe incă 10 la sută dintre zălăuani să se conformeze cerinţelor Companiei de Apă.Plătim pierderi pe reţea şi "casieri" pentru Compania de Apă: "De ce trebuie să plătim defalcarea pe apartament a sumei aferente consumului, sarcină care revine in prezent Companiei de Apă cu care noi suntem in contract? Cine il va plăti pe cel ales de locatari să facă această muncă, să adune banii pentru facturi şi să-i predea la casierie? De ce Electrica şi E-on Gaz se descurcă onorabil, iar compania dumneavoastră ne ridică atatea probleme şi semne de intrebare? Plătim peste consum aproape lunar, motivaţia dumneavoastră fiind că sunt «pierderi pe reţea». Cum aţi făcut astfel lucrările de reabilitare a reţelei de apă?" se intreabă locatarii blocurilor P10. "Noi nu avem asociaţie de proprietari. Poate pană la urmă işi va asuma cineva răspunderea, dar desigur, contra cost. Dacă eu am avut 60 de lei luna trecută la apă, să mai plătesc 7-10 lei, pe langă ce imi pun ei in plus la consum şi canalizare? Şi pană acum noi am plătit mai mult decat am consumat, adică pierderile din bloc, şi tot noi am citit contoarele pe apartamente. Problema e cum să mă duc eu la vecin să-l oblig să-mi dea banii pentru apă, dacă el nu are bani să plătească in luna respectivă. Poate plăteşte peste o lună sau două mai multe facturi o dată. De ce nu se poate să plătim fiecare separat, ca pană acum?" işi pune problema Maria Bucur, locatara blocului P10. Femeia spune că s-a programat in audienţă la directorul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

31.01.2011

Companiei de Apă, dar va fi primită doar in data de 31 ianuarie, deoarece sunt foarte multe persoane programate.Zălăuanii işi unesc forţele: Valer Hossu, preşedintele Asociaţiei de proprietari a blocului T1, susţine că furnizorul de apă "monopolist" invocă Legea 241/2006 şi un noul Regulament propriu al Companiei refăcut acum, după aceeaşi lege, pentru a "impune Asociaţiilor de proprietari şi reprezentanţilor legali de-semnaţi, sub ameninţarea debranşării, in caz de neconformitate, să-i presteze servicii neplătite, după cum urmează: citirea contoarelor la consumatori finali, intocmirea tabelelor centralizatoare, prezentarea tabelelor la CASSA pentru calcule defalcate, conform consumului individual, incasarea sumelor aferente consumului, predarea sumei totale conform facturii pe bloc la casieria CASSA, rezolvarea litigiilor cu proprietarii rău platnici şi recuperarea sumelor din fondul de rulment", susţine Hossu. Preşedintele asociaţiei mai spune că nu au fost consultaţi proprietarii referitor la noul Regulament al Companiei de Apă care ii priveşte in mod direct şi că asociaţia nu se va transforma in serviciu neplătit, subordonat furnizorului de apă. Asociaţia de proprietari a blocului T1 are alături alte patru asociaţii de proprietari din municipiu şi reprezentanţi legali ai unui număr de 15 blocuri care subscriu aceloraşi idei. "Deja am contactat o firmă de avocatură care să ne apere drepturile. Nu contează cat costă. Avem toate drepturile şi nu ne lăsăm călcaţi in picioare. Suntem hotăraţi să nu cedăm. Vom ataca această decizie in toate instanţele de judecată, inclusiv la Curtea Constituţională şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru că avem de partea noastră inclusiv legislaţia internaţională. Noi nu facem nimic ilegal, decat să ne apărăm drepturile", ne-a declarat Valer Hossu, chiar inainte de a intra la intalnirea cu directorul Companiei de Apă, Marcel Zaharia. Avocaţii dau 100 la sută şanse de caştig consumatorilor. Nemulţumirile zălă-uanilor au ajuns la urechile Casei de Avocatură Coltuc care se oferă să-i reprezinte, după ce au studiat legile care apără drepturile consumatorilor şi proprietarilor. "In ceea ce priveşte rezolvarea acestei probleme, sunt şanse de 100 la sută de caştig. In primul rand, legea care reglementează aceste raporturi intre proprietarii de apartamente şi cei de la Compania de de Apă Someş sunt favorabile proprietarilor, pentru că nu e nimic care să interzică să se incheie contracte in mod individual. Iar in ceea ce priveşte faptul că furnizorul vrea să rezilieze contractul, acest lucru e imposibil, din moment ce proprietarii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

31.01.2011

şi-au respectat obligaţiile", ne-a declarat Carmen Creţu, unul dintre avocaţii Casei de avocatură Coltuc. O singură factură pe bloc: Intr-un răspuns dat unei astfel de sesizări, Compania de Apă spune că este o companie "orientată spre Client" şi are ca şi obiective majore imbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor in beneficiul populaţiei deservite. De asemenea, reprezentanţii companiei invocă faptul că ar fi discriminatoriu faţă de locatarii blocurilor care au semnat deja noile contracte "la comun" să facă o diferenţiere, continuand facturarea pe apartamente. Compania de Apă spune că, incepand cu data de 29 ianuarie, contractarea serviciului se face doar la nivel de branşament, iar facturarea consumului de apă la blocuri se va face doar pe baza inregistrării contorului de branşament care deserveşte imobilul, emiţandu-se o singură factură. Tot din această dată, proprietarii nu vor mai primi facturi individuale cu consumul de apă pe fiecare apartament. Ca urmare a articolului "Zalăul este in război cu Compania de Apă" din 26 ianuarie 2011. Precizări ale Companiei de ApăStimaţi colaboratori,In primul rand vă felicităm sincer pentru articol, care dovedeşte documentare temeinică, luarea in considerare a punctelor de vedere ale multora din cei care concură la furnizarea apei, monitorizează sau consumă apă potabilă, echilibru s.a.m.d. chiar dacă nu suntem intru totul de acord (deşi inţelegem raţiunile) cu rezonanţa titlului.Faţă de aspectul relatat dealtfel foarte obiectiv in material, şi anume faţă de aserţiunea ca ar fi Iprobleme la staţia Varşolţ, unde din 260 de analize chimice efectuate, in 42 s-au inregistrat depăşiri a concentraţiei maxime admise de clorI:Precizăm că Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, completată de Legea 311/2004 şi care impun anumite limite pentru parametri fizico-chimici şi microbiologici ai apei destinate consumului uman se referă la apa efectiv furnizată prin reţelele de distribuţie ale localităţilor, deci la apa care ajunge efectiv la consumatori. Ori, datorită distanţei mari (18 km) dintre staţia Varşolţ şi timpului necesar de parcurgere (care generează o diminuare a concentraţiei de plecare a clorului), se impune asigurarea unei concentraţii mai mari a acestei substanţe in staţia de tratare, astfel incat la consumatori să ajungă o apă cu o concentraţie de clor rezidual in limitele impuse de legislaţia menţionată. ici o analiza efectuată de CASSA sau DSP nu a decelat concentraţii de clor mai mari decat limitele admise la apa care ajunge efectiv la populaţie, de unde şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

31.01.2011

declaraţia reprezentantului DSP că nu au existat cazuri de afectare a populaţiei.Faţă de declaraţiile reprezentanţilor DSP Sălaj in felul in care au fost citate, facem precizarea că in aprecierea Companiei de Apă SOMEŞ nu există prevederi legale (legate de sănătate publică sau de altă natură) care să oblige un operator să asigure acest serviciu la un număr limitat de consumatori fără contract (şi deci fără posibilitate de facturare) dintr-o comunitate. Eventuala măsură de sistare a serviciului nu va viza sub nici o formă intregul oraş, deci prevederile invocate in opinia noastră nu se aplică. Cu stimă, soc. Lucian V.Croitoru, Şef Dept. Relaţii Publice Communication Manager /Graiul Salajului

Teme de mediu

Poveste fara sfarsit – Iza, rau de gunoaie la fiecare topire a zapeziiIn fiecare an la topirea zapezii, Iza se transforma intr-un rau de PET-uri, iar malurile sunt tapetate cu carpe si pungi, agatate de crengi pana la inaltimea unui om. Situatia e cu atat mai grava cu cat toate comunitatile de pe Iza au contracte stricte cu firme de salubrizare. La Salistea de Sus, oras cu acte in regula, raul Iza pare a fi un dezastru ecologic. Mii de PET-uri, ambalaje, carpe si pungi sunt purtate la vale, de parca apa ar fi spalat zeci de gospodarii. “In fiecare an avem probleme, dupa topirea zapezii. Avem din decembrie 2004 o firma ce face salubrizare, teoretic n-ar trebui sa fie gunoaie... De unde sa vina?! Tot de la noi, de la ai nostri, nu din alta parte! Inainte veneau de la Sacel, dar acum au si ei serviciu de salubrizare”, spune primarul orasului, Stefan Iuga. Responsabilii Garzii de Mediu spun ca li s-a sugerat sa fie mai ingaduitori cu amenzile pentru primarii, in conditii de criza economica. Numai ca alesii locali au inteles sa nu mai faca deloc curatenie. “ E trist ca avem asemenea cursuri de apa, e rau ca nu se implica administratiile publice locale. Si ce e grav e ca la anumite nivele decizionale, guvernamental sau politic se accepta plansetele alesilor locali ca nu au bani. Cu tot regretul ca vom recurge la asemenea actiuni, cu riscul de a starni mania mediului politic sau a esaloanelor superioare, din primavara, vom bate judetul pentru a identifica si reconstientiza cat de groaznic arata judetul, vom da termene rezonabile, iar dupa sarbatorile pascale vor veni si coercitiile.” spune comisarul-sef al Garzii de Mediu, Calin

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

31.01.2011

Crisan. Situatii similare pot fi intalnite si pe raul Viseu, pe Ruscova ori pe Tisa, dar si pe cursurile de apa de dincoace de Gutai. /emaramures

Vanatoare scumpa – Ministerul Mediului a majorat de patru ori tariful inchirierii fondului de vanatoare din MaramuresPentru a concesiona in acest an fondul de vanatoare din Maramures, Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi (AJVPS) trebuie sa achite nu mai putin de 80.000 euro. O suma fabuloasa, in comparatie cu anul trecut, cand s-a platit doar 20.000 euro. Ponoasele le vor trage vanatorii, care vor cotiza mai mult pentru a obtine permisul de vanatoare. Responsabilii AJVPS au demarat formalitatile pentru a concesiona de la Ministerul Mediului si Padurilor fondul de vanatoare din Maramures. Cand au aflat insa de pret, reprezentantii asociatiei au stat insa putin pe ganduri. “Pretul de concesionare a fondului de vanatoare anul acesta este de 80.000 euro. Noi avem acesti bani pregatiti, insa ni se pare o suma extrem de mare avand in vedere ca anul trecut am platit 20.000 euro. Din aceasta cauza, a trebuit sa majoram si taxele pe care le achita vanatorii, acestea ajungand pana la 1.500 lei, in functie de sezon”, a declarat Radu George, presedintele AJVPS Maramures. Fondul de vanatoare al judetului Maramures are suprafata totala de 320.000 de hectare. Pretul chiriei se calculeaza in functie de teren. Pentru terenurile impadurite se plateste un euro/hectar. Luciul de apa si terenurile aride se concesioneaza cu sub un euro/hectar. /emaramures

Proiect – O firma din Timisoara s-a oferit sa construiasca in Maramures un incinerator de deseuri de 80 milioane euro, pe banii baimarenilorBaia Mare ar putea avea un incinerator de deseuri. Deocamdata, autoritatile cauta un investitor serios pentru a implementa acest proiect, dupa ce oferta unei firme din Timisoara s-a dovedit a fi prea riscanta pentru a fi luata in calcul. In opinia primarului interimar al Baii Mari, Istvan Ludescher, constructia incineratorului va fi o solutie in completare a proiectului de infiintare a depozitului ecologic din zona de sud a judetului. Paradoxal insa, daca ambele planuri vor fi puse in practica, exista posibilitatea ca unul din ele sa ramana fara obiect de activitate. Asta pentru ca una din statiile de sortare nu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

31.01.2011

va avea ce prelucra, considera reprezentantii societatii Drusal Baia Mare. In urma cu cateva luni, o firma din Timisoara si-a exprimat intentia de a mijloci construirea unui incinerator de deseuri in Baia Mare. Ideea le-a suras autoritatilor, insa acestea doresc sa gaseasca un alt investitor, in contextul in care timisorenii au propus ca Primaria Baia Mare sa furnizeze fondurile, firma urmand sa vina doar cu know-how-ul, respectiv cu proiectul si cu managementul acestuia. Costurile cu construirea incineratorului se ridica la 80 milioane euro. Aici ar urma ca deseurile sa fie sortate, prelucrate si arse. “Cu mai multe luni in urma a venit o firma cu o oferta sa mijloceasca realizarea unei investitii, un complex industrial de valorificare energetica a deseurilor urbane, care inseamna, de fapt, prelucrarea deseurilor ubane colectate din Baia Mare, practic din toata zona de sud a judetului. Si in loc sa fie depozitate intr-un deponeu ecologic, ele trec printr-o instalatie unde are loc o sortare, o prelucrare si dupa aceea arderea acestor deseuri care sunt combustibile, iar prin ardere se produce energie electrica si termica”, a explicat primarul interimar al municipiului Baia Mare, Istvan Ludescher. Autoritatile spun ca proiectul incineratorului vine in completarea celui care prevede constructia unui depozit ecologic. Cu toate acestea, reprezentantii societatii Drusal sunt de parere ca una din statiile de sortare prevazute in cele doua proiecte va ramane fara deseuri de prelucrat. “Exista statii de sortare si la depozitul ecologic si la incinerator, ori una din cele doua statii nu vor avea ce prelucra sau vor stoca sub capacitate. Ambele sunt necesare, dar dimensiunile depozitului ecologic depind foarte mult de faptul ca exista sau nu exista un incinerator. Daca exista un incinerator, acolo se vor depozita mult mai putine materiale. Daca nu exista incineratorul, atunci toata cantitatea de deseuri din Maramuresul de sud trebuie preluata acolo. Incineratorul ar fi necesar pentru ca un depozit ecologic il faci, se umple si ramai cu el. Inclusiv acel depozit ecologic va fi o problema pentru judet”, a declarat inginerul-sef al societatii Drusal, Ioan Cardos. Pe de alta parte, acesta a aratat ca ambele proiecte vin cu solutii incomplete, deoarece ar fi fost mult mai indicat sa fie gandit un incinerator care sa prelucreze si deseuri periculoase sau deseuri medicale . /emaramures

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

31.01.2011

Ultimele pregatiri pentru depozitul ecologic de la SarbiUnul dintre depozitele ecologice, pe care autorităţile judeţene doresc să-l construiască, va fi amplasat la Sârbi, în comuna Fărcaşa. Se pare că aici locuitorii din zonă au înţeles atât importanţa proiectului, cât şi avantajele pe care le va avea pe viitor comuna în care locuiesc şi, implicit, ei. "Nu avem probleme cu oamenii. La început ei nu au ştiut despre ce e vorba, au crezut că este vorba despre o groapă de gunoi cu mizerie. Dar nu va fi aşa. Că de ar fi aşa, atunci nu am da noi voie să se facă aşa ceva", a declarat Florica Mureşan, viceprimar Fărcaşa. eprezentanţii primăriei au mai precizat că cetăţenii comunei vor avea numai de câştigat din construirea acestui depozit. "Drumul de acces nu se va face prin localitate, şi atunci vor fi aduse curentul şi utilităţile, deci se va deschide o nouă perspectivă în zonă pentru cei care doresc să investească. Pot face acolo ferme, fiind păşune, sau orice altceva vor să dezvolte", a mai precizat viceprimarul comunei. n momentul de faţă, se fac măsurătorile topografice şi planul de amplasare. După aceea, urmează ca suprafaţa respectivă să fie predată, printr-un protocol, Consiliului Judeţean Maramureş, care este şi beneficiarul proiectului. Primăria Fărcaşa deţine în zona respectivă 300 de hectare de păşune şi pădure comunală. /Infomm

Bratner nu se retrage din zonele concesionate catre RosalRăzboi pe gunoaiele clujenilor: deşi Rosal Grup a câştigat licitaţia pentru salubrizarea a jumătate din Cluj-Napoca, cealaltă companie care colectează gunoaiele din oraş, Brantner Vereş, refuză să elibereze zonele care ar trebui cedate către Rosal. E greu să te trezeşti într-o dimineaţă, după 30 de ani, şi să-ţi spună cineva că nu-ţi mai poţi face serviciul într-o zonă", a explicat directorul Brantner-Vereş, Eugen Vereş, într-o ediţie specială a emisiunii "Clujul în realitate", moderată vineri seara de Raul Chiş pe postul Realitatea TV Cluj. ereş admite că există o hotărâre de Consiliu Local, cu valoare de lege, care a împărţit oraşul în două zone, unde salubritatea ar urma să fie asigurată de cele două firme. El adaugă că a cedat deja cartierul Mănăştur şi o parte din cartierul Zorilor şi că va ceda, în final, întreaga zonă care trebuie administrată de Rosal. Declaraţia vine după ce noile contracte de salubritate din Cluj-Napoca au fost încheiate în 28 octombrie, adică în urmă cu trei luni. irma a fost deja sancţionată de mai multe ori de către Primărie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

31.01.2011

pentru că nu a respectat contractul, deocamdată doar prin avertismente, conform viceprimarului Radu Moisin. Acesta a precizat însă, într- o intervenţie telefonică la Realitatea TV Cluj, că dacă dispoziţiile HCL nu vor fi respectate, următorul pas este ca aceste avertismente să se transforme în amenzi. Noi ne-am respectat partea de contract. O firmă din grupul nostru, Eco Prisal, avea contracte în zonele care vor fi administrate de Brantner-Vereş, şi am reziliat aceste contracte", spune, de cealaltă parte, directorul Rosal Grup, Sergiu Hosu. El spune că din totalul sectorului care înainte era administrat de Brantner-Vereş iar acum ar trebui operat de Rosal Grup, doar 35% dintre contracte şi-au schimbat furnizorul. "În mod normal în 1 noiembrie ar fi trebuit să avem tot sectorul", a adăugat acesta în emisiunea "Clujul în realitate". În multe cazuri administratorii asociaţiilor de locatari sunt cei care au refuzat să schimbe furnizorul serviciilor de salubritate. "În decembrie Brantner s-a retras din Mănăştur iar până acum am reuşit să încheiem 95% dintre contracte, am găsit înţelegere la administratorii asociaţiilor de locatari. La fel vom face şi în Zorilor, sperăm să găsim înţelegere şi aici", a declarat Hosu. ampa de gunoi de la Pata Rât a fost închisă în luna iulie 2010 iar de atunci deşeurile din Cluj-Napoca sunt depozitate pe o rampă cu caracter temporar. Numai în această jumătate de an au fost colectate, din oraş, peste 50.000 de tone de deşeuri, dintre care 40.000 de tone o reprezintă gunoiul stradal. Hosu spune că Rosal Grup pregăteşte amplasarea unei ministaţii de sortare a deşeurilor, dar care însă "nu cred că va face faţă" la gunoaiele unei jumătăţi din oraş. Conform preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, sistemul integrat de colectare selectivă a deşeurilor din Cluj ar urma să fie implementat până la sfârşitul anului. /Ziua de Cluj

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

Localităţile fără staţii de epurare, sursă puternică de poluareLipsa staţiilor de epurare este una dintre principalele probleme din domeniul calităţii apelor * Multe localităţi mici au finalizat lucrări la sistemul de alimentare cu apă dar nu au pus în funcţiune staţiile de epurare. În şedinţa Colegiului Prefectural de ieri s–a discutat şi despre situaţia microbuzelor nelicenţiate. Calitatea apelor din judeţul Sibiu s-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

31.01.2011

a îmbunătăţit în ultimii ani, însă o sursă puternică de poluare sunt localităţile mici care şi-au pus la punct un sistem de alimentare cu apă dar nu au staţii de epurare funcţionale, motiv pentru care apele uzate ajung în cursurile de apă. Situaţia "Sistemului de monitoring integrat şi calitatea resurselor de apă din judeţul Sibiu" a fost una dintre temele de discuţie de la şedinţa Colegiului Prefectural de ieri, prima din acest an şi prima condusă de prefectul Horaţiu Răcuciu. "În ultimii ani starea apelor din bazinul hidrografic Mureş, aferent judeţului Sibiu, s-a îmbunătăţit; consumul de apă a scăzut datorită reducerii activităţilor industriale. Se constată că este necesar ca autorităţile locale să depună eforturi privind elaborarea strategiilor de dezvoltare şi modernizare privind alimentarea cu apă, canalizarea şi punerea în funcţiune a staţiilor de epurare, care să corespundă cerinţelor cuprinse în directivele europene la termenele de conformare", se arată în materialul prezentat ieri. Specialiştii au explicat că a crescut calitatea apelor şi datorită faptului că mari poluatori, de genul Sometrei, sau al altor societăţi din Mediaş, nu mai funcţionează. "Facilităţile existente pentru epurarea apelor uzate, din care jumătate funcţionează necorespunzător, nu vor avea capacitatea de a epura cantităţi suplimentare de ape uzate provenite din industrie şi agricultură, odată ce procesul de creştere economică va fi revigorat. Ca urmare, în aceste condiţii se prefigurează o înrăutăţire a calităţii apelor", este concluzia celor de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Sibiu. Prefectul Răcuciu a cerut şi o situaţie a microbuzelor şcolare care funcţionează în acest moment pe raza judeţului Sibiu şi care nu au licenţă. Ieri, din cele 36 de microbuze care transportă elevii la şcolile din judeţ, 10 nu aveau licenţă. (Tribuna Sibiului)

Teme similare

BERD analizează un împrumut de 27,5 milioane de euro pentru Compania Apa BraşovBanca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) va decide până la sfârşitul lunii martie dacă va acorda Companiei Apa Braşov un împrumut de 27,5 milioane de euro. Împrumutul este destinat cofinanţării unui proiect regional de 191 de milioane de euro în domeniul reţelelor de apă. Finanţarea include două direcţii. Prima dintre acestea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

31.01.2011

se referă la cofinanţarea cu cel mult 19 milioane de euro a unui fond de coeziune pentru investiţii în judeţul Braşov în scopul respectării directivelor Uniunii Europene privind apa potabilă şi cea reziduală, iar cea de-a doua, în valoare de 8,5 milioane de euro, vizează restructurarea unui împrumut acordat Compania Apa Braşov în 18 mai 2002, pentru a ţine seama de transformarea acesteia într-un operator comercial regional.(Buna Ziua Brasov)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Teme similare

ONU: 2010, printre cei mai călduroşi ani înregistraţi până acumAnul trecut "a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, alături de 2005 şi 1998", a explicat Organizaţia Meteorologică Mondială, într-un comunicat. "Datele din 2010 confirmă încălzirea semnificativă pe termen lung a planetei", a subliniat secretarul general al Organizaţiei Mondiale de Meteorologie ,Michel Jarraud, în cursul unei conferinţe de presă. El a explicat că "ultimul deceniu a fost cel mai cald înregistrat vreodată".Anul trecut a fost de asemenea marcat de "continuarea topirii calotei glaciare arctice", a adăugat oficialul, precizând că a gheaţa arctică a atins punctul cel mai scăzut în septembrie 2010. Atac - Florin Paraschivescu –

NASA a confirmat că 2010 a fost anul cel mai caldAnul 2010 a fost apreciat de către NASA ca fiind cel mai cald, la nivel global, din istoria înregistrată a Planetei, la egalitate cu 2005. Iar tendinţa de încălzire a Pămîntului pare să continue. "Dacă trendul de încălzire va continua, aşa cum este de aşteptat, dacă emisia de gaze cu efect de seră va continua să crească, recordul stabilit în 2010 va fi depăşit în scurt timp", avertizează James Hansen, şeful Institutului GISS, organism al NASA care studiază clima şi schimbările planetare. Laurence Smith, profesor de ştiinţe ale Pămîntului şi Spaţiului la Universitatea din California, analizează situaţia Planetei în cartea The World in 2050: Four Forces Shaping Civilization's Future şi explică ce schimbări vor avea loc ca urmare a încălzirii globale. Oraşele cele mai sărace ale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

31.01.2011

Pămîntului, aflate în Africa sub-sahariană, vor deveni mai aglomerate şi mai instabile. Vor avea loc secete masive, din ce în ce mai des. Însă nu toate ţările vor avea de suferit. Măsurătorile de astăzi arată că Arctica se încălzeşte de două ori mai repede decît restul Planetei; razele solare - care erau odată reflectate în spaţiu de către gheaţă - sînt acum absorbite de ocean şi de pămîntul dezgolit după topiri. Iar pe măsură ce topirea blocurilor de gheaţă se accelerează, acest lucru va facilita accesul la nenumăratele resurse naturale ale Arcticii, inclusiv la cele de combustibili fosili - aceiaşi combustibili care accelerează încălzirea globală. USGS estimează că 30% din rezervele de gaz natural ale Planetei şi 13% din petrolul neexploatat se află în Arctica. În Groenlanda, companii precum Chevron, ExxonMobil şi alţi giganţi petrolieri deja au cumpărat dreptul de a exploata ţiţeiul în zone maritime care erau inaccesibile, pînă de curînd, din cauza gheţii. Conform lui Smith, 8 ţări vor avea de cîştigat pe măsură ce gheaţa Arcticii se topeşte: SUA (graţie Alaskăi), Canada, Rusia, Danemarca (datorită relaţiilor strînse cu Groenlanda, fostă colonie), Norvegia, Suedia, Finlanda şi Islanda.Aceste ţări nordice vor avea parte de investiţii susţinute, pe măsură ce iernile vor deveni mai tolerabile, iar rezervele de apă pe care le deţin - mai valoroase. Oamenii, animalele şi plantele vor migra spre nord pe măsură ce clima va deveni intolerabilă la latitudini mai scăzute. Încălzirea globală nu va fi singurul factor ce va duce la această transformare; creşterea populaţiei, accelerarea globalizării şi pofta insaţiabilă a omului pentru resurse naturale vor conduce în aceeaşi direcţie. Populaţia Planetei va ajunge la 9,2 miliarde în 2050, conform ultimelor estimări. Pe măsură ce economiile giganţilor China şi India se vor dezvolta, aceste două ţări vor avea nevoie de mai multă energie, iar Arctica va putea ajuta, prin resursele sale de carbon, la satisfacerea acestor nevoi. O altă consecinţă a încălzirii globale va fi faptul că zonele uscate vor deveni şi mai uscate, iar cele umede vor avea şi mai multă apă. Pe măsură ce temperatura va creşte, lacurile şi mările din nordul Planetei vor rămîne dezgheţate mai multe luni din an, astfel că evaporarea şi, implicit, nivelul de precipitaţii vor creşte în Arctica. Astfel, această zonă va fi una dintre puţinele de pe Planetă cu un surplus de apă. Iar în noul secol, apa va fi o resursă extrem de importantă. Chiar dacă nu ar exista încălzirea globală, scrie Smith, creşterea populaţiei şi răspîndirea industrializării vor duce la mărirea substanţială a nevoii de apă a populaţiei.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

31.01.2011

Proiecte care acum par prea scumpe, precum pomparea apei din rîurile şi lacurile siberiene sau din Golful James (Canada), vor deveni fezabile, pe măsură ce preţul apei va creşte. Viitorul pare a fi luminos pentru ţările cu acces la Arctica, însă nu şi pentru populaţiile native din acele zone. Inuiţii, poporul Sami (cunoscut şi ca "laponi", termen considerat de ei ca fiind jignitor) şi celelalte popoare ce trăiesc în aceste zone îngheţate vor avea, teoretic, de cîştigat din această dezvoltare. Smith este optimist: "În zonele din nord se vor construi mai multe conducte şi porturi pentru vînzarea de petrol, gaz natural şi apă. Cred că populaţiile native vor avea de cîştigat". Optimismul profesorului ar putea fi, însă, nefondat. De-a lungul Istoriei, populaţiile indigene nu au avut de cîştigat atunci cînd alte ţări le-au dorit resursele naturale./Tricolorul – nesemnat -

Teme de mediu

Staţie de transfer deşeuri la Tărtăria pentru 16 localităţi Consiliul Judeţean Alba a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului dosarul privind avizarea constuirii unei staţii de transfer deşeuri în localitatea Tărtăria, comuna Săliştea.Scopul investiţiei este depozitarea temporară a materialelor şi deşeurilor rezultate, acestea urmand a fi transportate pentru prelucrare la depozitul central al deşeurilor ce va fi amenajat la Galda de Jos. Un alt scop al amenajării staţiei de transfer este reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile care ajung în viitorul depozit central. „Prin realizarea lucrărilor propuse în proiectul integrat se vor pune bazele unui management modern al deşeurilor prin îmbunătăţirea activităţii de gestionare şi depozitare a deşeurilor“, se afirmă în docuemntaţia despusă la APM Alba. Suprafaţa staţiei de transfer va fi de 13.000 mp, iar cantităţile de deşeuri estimate ce vor intra în staţie vor fi de cca. 33.044 tone/an, începând cu anul 2013 când va fi finalizat proiectul. Programul de funcţionare va fi de 312 zile pe an. Staţia de la Tărtăria va deservi următoarele localităţi: Ceru Băcăinţi, Blandiana, Vinţu de Jos, Sebeş, Daia Română, Şpring, Doştat, Cut, Şibot, Săliştea, Cugir, Pianu, Săsciori, Câlnic, Gârbova, Şugag. Valoarea totală a investiţiei în sistemul integrat de gestionare a deşeurilor în judeţul Alba se ridică la peste 20 de milioane de euro. Adevărul de Seară AB

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

31.01.2011

Adevărul prezintă ce investiţie pierd hunedorenii din cauza administraţiei publice localeAutorităţilor hunedorene le scapă printre degete cea mai mare investiţiei pe fonduri europene de până acum. Planul judeţean de gestiune a deşeurilor s-a împiedicat în votul consilierilor locali din Petrila. Şeful de proiect dă un verdict clar: fără Petrila, proiectul cade. Adevărul de Seara prezintă singurul film făcut în România în care se prezintă o instalaţie modernă de gestiune a deşeurilor asemănătoare cu cea proiectată pentru Hunedoara. Priviţi ce pierd hunedorenii ! Problema gestionării ecologice a deşeurilor pentru hunedoreni nu ar trebui să mai fie o problemă de acum înrtr-o sută de ani. Avem proiectul făcut, avem finanţarea asigurată, suntem pe cale să primim 50 de milioane de euro, cu 15 milioane de euro peste media acceptată de UE pentru astfel de investiţii şi ar trebui să nu ne doară capul. Dar ne doare. Ca să fie implementat Sistemul integrat de gestioneare a Deşeurilor în judeţul Hunedoara nu mai lipseşte decât un singur lucru. Locaţia în care se vor construi cele două deponeuri ecologice prevăzute de proiect. În ultimul an, aceste locaţii s-au mutat ca piesele de pe o masă de şah fără a se ajunge la un rezultat final. Într-o succintă rememorare, ne amintim că proiectul a fost conceput pe varianta locaţiilor Bârcea Mare şi Petrila. Au căzut amândouă, prima la opoziţia locuitorilor şi a doua la votul consilierilor locali. S-a încercat cumpărarea unui teren la Teliuc, dar preţul cerut de proprietari a şocat autorităţile publice locale şi „deal”- ul a picat. Ultima variantă rămasă este un spaţiu cert pentru un singur deponeu mai mare la Veţel. Cum în consiliul local Petrila nu se poate coagula o majoritate care să voteze în favoarea deponeului, autorităţile judeţene au mers pe ideea implementării Sistemului integrat de gestiune a deşeurilor cu un singur deponeu. Asta până ieri. Două deponeuri sau nimic. „Cu un singur deponeu la Veţel proiectul devine neeligibil şi cade”. Declaraţia, care l-a descumpănit pe preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, a venit din partea lui Alexei Atudorei, şeful colectivului de implementare a proiectului. Explicaţiile specialistului sunt documentate. Uniunea Europeană nu dă un euro dacă costul salubrităţii pentru populaţie depăşeşte 1,8 la sută din valoarea venitului minim pe economie. Adică, şapte lei lunar. Existenţa unui singur deponeu la Veţel încalcă această impunere a finanţatorului. „Am făcut un calcul şi a reieşit că existenţa unui singur

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

31.01.2011

deponeu ecologic la Veţel, datorită distanţei, îi va obliga pe locuitorii din Valea Jiului să plătească între 12 şi 13 lei pe gospodărie pe lună gestionarea gunoiului. Prin urmare, proiectul devine neeligibil şi UE nu îl mai finanţează”, explică Alexei Atudorei. Oda neputinţei. Prin urmare, singura şansă ca judeţul Hunedoara să îşi modernizeze modul de gestionare a deşeurilor este construirea celui de-al doilea deponeu în Valea Jiului, la Petrila. Ilie Păducel, primarul din Petrila, îşi declară pe faţă neputinţa de a schimba lucrurile. „Nu mai depinde de mine. Consilierii care au votat împotriva deponeului nu au ascultat nici de ordinul superiorilor lor din partid şi şi-au menţinut de două ori până acum votul negativ”, spune edilul, într-o întâlnire de urgenţă între reprezentanţi ai autorităţilor publice judeţene şi ai primăriilor implicate în proiect, întâlnire ce a avut loc vineri. O ultimă încercare de a salva acest proiect va avea loc luni într-o şedinţă de consiliul local în care va fi reintrodus proiectul de hotărâre necesar alocării terenului pentru contruirea deponeului. Incineratorul ilegal până în 2016. Potrivit lui Alexei Atudorei, iniţiativa de a construi la Petrila un incinerator de deşeuri nu se poate pune înainte de anul 2016. „Legislaţia europeană la care a aderat România interzice până în anul 2016 incineratorul ca soluţie de gestiune a deşeurilor. Chiar dacă la Petrila se va construi in incinerator, Agenţia de Mediu nu are dreptul să-i acorde autorizaţie de funcţionare decât din 2016. Prin urmare, funcţionarea incineratorului ar fi ilegală”, spune Alexei Atudorei. Ce ne facem după 2014? Dacă proiectul Sistemului integrat de gestioneare a Deşeurilor cade acum, nimeni nu ştie cum de vor descurca hunedorenii cu depozitarea gunoaielor până în anul 2016. „Toate gropile de gunoi actuale trebuiesc închise până în anul 2014. Rămân doi ani de zile în care nu vom avea soluţie pentru depozitarea gunoiului, ce să mai vorbim de gestionarea lui profesionistă. Dacă pierderm proiectul, următoarea şansă de a primi o finanţare va fi cel mai devreme în 2016. Ce facem doi ani fără gropi de gunoi? Vor plăti hunedorenii suta de lei pe lună ca să arunce gunoiul la sute de kilometri de judeţ acolo unde vor exista deponeuri? Nu ne asumăm acest eşec din cauza unor consilieri locali care nu înţeleg importanţa acestui proiect”, spune Mircea Moloţ. Autorităţile hunedorene mai au exact 40 de zile ca să găsească o soluţie. Ce pierd hunedorenii? Prin blocarea acestei investiţii, locuitorii hunedoarei pierd şansa de a beneficia de un sistem ultramodern de gestiune a deşeurilor, care este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

31.01.2011

ecologic, permite valorificare materialelor reciclabile şi în cinci ani va putea furniza biogaz. În plus, costul salubrităţii ar sări de la cinci lei pe lună per gospodărie la minim 50-100 de lei dacă deponeul care ne va accepta gunoiul va fi în alt judeţ. Şeful proiectului prezintă un film în care este artătat modul de funcţionare a unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor similar cu cel care este planificat să se construiască în judeţul Hunedoara. Priviţi ce pierd hunedorenii! Adevărul de Seară HD

Gestionarea ecologică a deşeurilor, blocată de consilierii din PetrilaGestionarea ecologică a deşeurilor, la nivelul judeţului Hunedoara, a fost adusă, din nou, în atenţia autorităţilor locale şi judeţene. Directorul proiectului european „Sistem integrat de gestionare a deşeurilor” le-a prezentat, vineri, aleşilor locali şi judeţeni, avantajele şi dezavantajele implementării unui astfel de proiect. Finanţare europeană, pe cale să fie pierdută. Problema gestionării ecologice a deşeurilor pare să fie rezolvată. Cel puţin, pe hârtie. În practică, este mai greu însă, din cauza consilierilor locali de la Petrila, care se opun sistematic construirii deponeului ecologic în acea zonă. Proiectul prevede construirea a două deponeuri, unul pe raza comunei Veţel şi celălalt pe cea a oraşului Petrila. Deşi a existat şi varianta unui singur deponeu în judeţ, aceasta a picat din start, pe motivul că preţul salubrităţii pentru populaţie va fi mai mare decât cel impus de Uniunea Europeană. „Construcţia unui singur deponeu ecologic la Veţel va creşte foarte mult preţul salubrităţii pentru locuitorii Văii Jiului. Mai exact, aceştia ar urma să plătească lunar aproximativ 13 lei pe familie pentru gunoi. Or, acest lucru nu respectă condiţia finanţatorului ca preţul pe gospodărie să nu depăşească venitul minim pe economie al judeţului, şi anume şapte lei”, a afirmat directorul proiectului, Alexei Atudorei. Primarul Petrilei ridică din umeri. Conştient de faptul că finanţarea ar putea fi pierdută din cauza consilierilor locali pe care îi reprezintă, primarul oraşului Petrila nu are soluţii. „Eu nu mai pot face nimic acum. Le-am explicat consilierilor, în mai multe şedinţe, importanţa acestui proiect dar ei au votat împotrivă de două ori. Luni (n. red. astăzi), voi încerca din nou alocarea terenului pentru construirea deponeului, în cadrul şedinţei de Consiliu Local. Voi discuta din nou cu consilierii despre acest subiect”, a afirmat Ilie Păducel, primarul oraşului Petrila, în cadrul întâlnirii dintre autorităţile locale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

31.01.2011

şi reprezentanţii proiectului. Primarii mai au aproximativ o lună ca să găsească soluţii pentru implementarea acestui proiect. Atitudinea consilierilor din Petrila a fost criticată şi de preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Ioan Moloţ. „Legislaţia în vigoare ne obligă ca, până în 2014, să închidem toate gropile de gunoi din judeţ. Incineratoarele de deşeuri nu se pot da în funcţiune până în 2016. Or, dacă acest proiect cade, rămân doi ani în care hunedorenii riscă să plătească sume exorbitante pentru gunoi, din cauză că deşeurile vor fi transportate în alte judeţe, acolo unde există deponeuri. Nu ne permitem să ratăm această finanţare, din ambiţia personală a unor consilieri locali”, a afirmat Mircea Ioan Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean. Mesagerul Hunedorean

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Teme de mediu

Finanţare europeană de peste 40 milioane de euro - „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Dolj”Consiliul Judeţean Dolj a primit confirmarea oficială a faptului că, în urma analizei variantei finale a aplicaţiei de finanţare aferentă proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Dolj”, aceasta nu mai necesită nici un fel de modificări sau completări suplimentare, îndeplinind astfel condiţiile necesare în vederea depunerii la Comisia Europeană. Conform studiului de fezabilitate, valoarea proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Dolj” este de 40.884.434 euro, din care grantul de la Uniunea Europeană este în valoare de 24.144.963 euro. Consiliul Judeţean Dolj riscă să nu poată implementa masterplanul pentru deşeuri în judeţul Dolj din cauza primarului localităţii doljene Lipovu, care a refuzat să semneze asocierea cu cele 110 comune şi oraşe pentru obţinerea unei finanţări de la Uniunea Europeană. Conform studiului de fezabilitate al masterplanului pentru deşeuri în judeţul Dolj, investiţia va fi finalizată în anul 2013, urmând a fi create 1.686 de platforme betonate stradale şi şase staţii de sortare, transfer şi compostare a deşeurilor.Pentru implementarea „Sistemului de management integrat al deşeurilor în judeţul Dolj” Consiliul Judeţean Dolj scoate de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

31.01.2011

la buget 3.936.174 de euro. Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, a precizat că prin acest sistem, aproximativ 34% din populaţia judeţului va avea acces la serviciile de salubritate. „Există opt operatori de salubritate, din care un operator privat în oraşul Filiaşi, doi operatori autorizaţi de ANRSC. Există un depozit conform la Craiova în administrarea unui operator privat, precum şi o staţie de transfer la Goicea proiectată pentru 28.335 locuitori din nouă localităţi”, a subliniat Ion Prioteasa. (Cuvantul Libertatii)

Apă din Valea Rea pentru muntenii din Bâlvăneşti. Proiectul pentru modernizarea localităţii este în valoare de 2.400.000 lei şi se va finaliza în primăvară. Ţăranii din comuna Bâlbăneşti nu vor mai fi nevoiţi să bea apă din fântâni, care este şi puţină, şi cu riscuri de îmbolnăviri. Şi asta pentru că în primăvara acestui an se va finaliza lucrarea de alimentare cu apă a localităţii. Potrivit primarului Anghel Gâdea, este vorba de o captare de suprafaţă din pârâul Valea Rea, cu staţie de tratare modernă a apei şi cu un total de 7,7 km de reţea. Edilul-şef estimează că, pe la sfârşitul lunii aprilie, cetăţenii se vor putea racorda şi vor putea avea fiecare în gospodărie apă rece la robinete.Trei poduri rutiere inaugurate în 2011. “Este vorba de un proiect pe Ordonanţa de Guvern numărul 7 pentru care mă zbat încă din anul 2007. Sunt bucuros, însă, că acum lucrările sunt efectuate în proporţie de 90 la sută, iar localnicii din Bâlvăneşti vor avea pentru prima dată reţea de apă. Cred că se vor finaliza lucrările prin lunile aprilie - mai. Proiectul este de 24 de miliarde de lei vechi, dar, pe lângă alimentarea cu apă din pârâul Valea Rea, mai cuprinde şi construirea a trei poduri rutiere. Două poduri sunt gata, în satele Călineşti şi Pârlagele. Mai avem unul de 12 metri, în satul Băseşti, la care începem lucrările la primăvară”, a declarat primarul Anghel Gâdea.Reţea de apă şi în satul PârlageleCu 19 miliarde de lei vechi derulaţi prin CJ Mehedinţi, prin Hotărârea de Guvern numărul 577, primarul Gâdea a dezvăluit că va finaliza alimentarea cu apă şi în satul Pârlagele pe circa 10 km de reţea. Aici, lucrările sunt ceva mai în urmă, sunt executate în proporţie de circa 70 la sută, iar edilul-şef estimează că, cel târziu în toamnă, vor fi gata. Şi în privinţa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

31.01.2011

drumurilor s-au mişcat şi se mişcă lucrurile la Bâlvăneşti. “Dacă, astă-vară, am asfaltat trei kilometri de drum de la Bâlvăneşti spre Pârlagele, acum vom asfalta 1,2 kilometri de drum între Bâlvăneşti şi Băseşti, cu circa 3,5 miliarde de lei vechi, bani de la CJ Mehedinţi. Demarăm acum licitaţia! Mai aşteptăm de la Ministerul Dezvoltării bani ca să asfaltăm în continuare 2,5 km de drum de la Pârlagele către Baloteşti. În plus, am trimis la Guvern un proiect în valoare de circa 40 de miliarde de lei vechi pentru peste şapte kilometri de canalizare şi staţie epurare a apei la Bâlvăneşti. Acum aşteptăm răspunsul”, a mai spus primarul Anghel Gâdea. (Editie Speciala –Mehedinti)

«Complexurile energetice mor în şase luni» /Singura şansă de salvare văzută de sindicalist: liderii Fondului Proprietatea să permită înfiinţarea companiei Electra.văzută Marin Condescu a stat ieri, alături de alţi lideri importanţi din România, la aceeaşi masă cu Jeffry Franks, şeful misiunii FMI în ţara noastră, precum şi cu reprezentanţii BM şi UE, liderul sindical prezentând, cu această ocazie, situaţia din sistemul minier şi energetic românesc, dar în special a celui din Oltenia. Restructurări ca în Germania, Cehia şi PoloniaPreşedintele FNME a afirmat, cu această ocazie, că şase luni ar urma să mai reziste complexurile energetice pe piaţă dacă Guvernul nu finalizează procedurile de înfiinţare a companiei Electra, companie despre care se tot vorbeşte de mai bine de doi ani. “Am prezentat poziţia de neînţeles a Fondului Proprietatea, care se opune, prin reprezentanţii săi, înfiinţării companiei Electra. Fondul este acum listat la Bursă, dar văd că are interesul să aibă acţiuni la trei unităţi care, în şase luni, vor da faliment dacă nu apare această companie. Unul dintre reprezentanţii săi este polonez şi ştie foarte bine cum s-a restructurat acolo sectorul minier şi energetic şi noi vrem să facem în România acelaşi sistem ca în Polonia, Germania sau Cehia. Am şi întrebat dacă există alte reguli pentru noi şi mi s-a spus că nu. Am prezentat şi cum reuşeşte statul să ceară penalizări pentru activităţile economice pe care tot el le blochează financiar şi eu sper ca lucrurile să se îndrepte pentru că aşa nu se mai poate continua”, afirmă liderul sindical.Problemele, discutate şi cu premierul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

31.01.2011

Discuţii similare au fost şi joi seara cu premierul Emil Boc, în prezenţa actualului ministru al Economiei, Ion Ariton, precum şi a fostului ministru Adriean Videanu şi a şefului interimar al PDL Gorj, senatorul Ion Ruşeţ. Aici, Condescu a spus că închiderea complexurilor se va produce în 2013, el menţionând că, de luni, reprezentanţi ai Fondului Proprietatea ar urma să se aşeze la masa negocierilor pentru ca procesul de înfiinţare a Electra să nu mai fie blocat. “Avem promisiunea că de luni vor veni la negocieri şi reprezentanţi ai Fondului Proprietatea. Eu am mai spus-o şi o repet, nu cred că Fondul are interesul să deţină acţiuni la trei complexuri energetice care din 2013 riscă să îşi închidă porţile dacă nu se înfiinţează Electra. Am convingerea că lucrurile vor evolua în bine pentru că Fondul va fi acţionar la Electra, chiar dacă unul minoritar, dar valoarea acţiunilor, mai ales după listarea la bursă, va fi cu totul alta dacă apare noua companie. Sunt procesele de opoziţie pe rol şi am analizat şi această variantă, concluzia fiind aceea că procesele respective nu pot dura mai mult de şase luni de acum încolo, timp în care lucrurile se pot clarifica”, susţine Condescu.SNLO, luat la trântă chiar de statPreşedintele FNME spune că premierului i-au fost prezentate şi pericolele cu care SNLO se confruntă în momentul de faţă, unul dintre acestea venind chiar din partea statului. Condescu declară că Emil Boc a fost de acord şi el cu ideea că statul nu îşi achită la timp dările către societatea minieră, generând astfel un blocaj pentru care percepe însă penalităţi, penalităţi care nu îi sunt percepute atunci când nu achită facturile la timp. “Blocajul financiar este una dintre cauzele situaţiei actuale de la SNLO. Premierul a fost de acord cu noi că lucrurile trebuie să se schimbe, mai ales că blocajul este generat tot de către unităţi de stat. O altă problemă priveşte Agenţia Naţională de Reglementare a Energiei, cea care aprobă preţuri de vânzare a energiei de la complexuri sub preţul de producţie, ceea ce, iarăşi, nu este normal”, declară Condescu. (Cotidian)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

31.01.2011

Teme politice

Bugetul judeţului Timiş tensionează partideleLiderii P.S.D şi cei ai P.N.L Timiş au anunţat că nu vor vota bugetul judeţului în forma actuală, care prevede alocarea unor sume insuficiente până la finalul anului. În plus, acuză aceştia, primăriile P.D.L-iste au primit cei mai mulţi bani de la Guvern în toamna trecută şi propun ca în bugetul pe acest an să se dea sume mai mari celor care au primit mai puţin. În replică, preşedintele P.D.-L. Timiş şi al C.J.T, Constantin Ostaficiuc, susţine că au fost repartizaţi corect banii primăriilor din judeţ, catalogând acuzaţiile aduse drept “atacuri gratuite nefondate”.Ofensiva OpoziţieiLiderul P.S.D. Timiş, Titu Bojin, anunţa, săptămâna trecută, că partidul său, dar şi colegii din P.N.L. Timiş, condus de senatorul Nicolae Robu, sunt hotărâţi să nu voteze bugetul judeţean în forma actuală. Motivul, arăta acesta, este insuficienţa fondurilor alocate, banii fiind suficienţi doar până în luna octombrie. După această dată, Consiliul Judeţean Timiş nu va mai avea bani nici măcar pen¬tru salarii, susţin aceştia.„Fondurile alocate se regăsesc doar într-un procent de maximum 77%. Deci, practic, trei luni de zile nu se regăsesc în bugetul C.J.T. A rămas că mai vorbim la rectificarea de buget din lunile următoare pentru a putea clarifica nivelul normal al alocaţiilor financiare pentru plata salariilor şi a celorlalte drepturi ale angajaţilor din cadrul C.J.T., dar şi din unele primării din judeţ, care la ora actuală, cu sumele alocate, nu pot să-şi ducă până la sfârşitul anului activitatea şi vor trebui să găsească altă formulă. Ori reducerea salariilor, a personalului, ori închiderea activităţii pe trei luni de zile”, arăta Titu Bojin.În plus, susţine acesta, primăriile P.D.L-iste ar fi primit cei mai mulţi bani de la Guvern în toamna trecută şi a propus ca în bugetul pe acest an să se dea sume mai mari celor care au primit mai putin, pentru a echilibra situaţia. Preşedintele P.S.D. Timiş se declară nemulţumit şi de faptul că, deşi Timişul este între primii trei contribuabili la bugetul central, judeţul este doar pe locul 31 la capitolul alocării de fonduri de la centru. „Noi nu mergem pe ideea scandalului, ci pe cea a păcii şi a găsirii unui mod corect de împărţire.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

31.01.2011

Pentru ca, atunci când se termină mandatul, să ne putem uita în ochii celor care ne-au ales, ştiind că am făcut ceea ce era mai bine pentru ei”, precizează Titu Bojin.DefensivaPuteriiÎn urma declaraţiilor liderului P.S.D. Timiş, preşedintele C.J. Timiş, totodată liderul P.D.-L. pe judeţ, Constantin Ostaficiuc, a făcut o declaraţie de presă, vineri, pentru a clarifica situaţia alocării de fonduri de la bugetul de stat pentru C.J.T., contracarând acuzaţia că anul trecut „primăriile portocalii” ar fi primit mai mulţi bani decât celelalte din judeţ. “Anul trecut s-au dat patru hotărâri de Guvern, prin care P.D.-L a primit 43,72%, iar alianţa P.S.D.-P.N.Ţ.C.D.-P.N.L., 56,28%. Sumele au fost împărţite primăriilor în mod echilibrat, dar sunt absolut de acord cu propunerea P.S.D., ca P.D.L. să primească acum diferenţa”, a declarat Constan¬tin Os¬taficiuc, precizând că, la finele anului trecut, cea mai mare sumă a fost alocată Timişoarei din fondul de rezervă al Guvernului, respectiv 3,5 milioane lei. O altă localitate timişeană, condusă de primar P.S.D şi care a primit cea mai mare sumă dintre toate primăriile din judeţ, a fost Traian Vuia, care a primit 1,1 milioane de lei, mai arăta liderul P.D.-L.Timiş.Constantin Ostaficiuc a ţinut să clarifice şi situaţia clasamentului, arătând că Timişul se află pe locul III la fondurile alocate, cu 560.000.000 lei. “Să nu încurcăm PIB-ul, activitatea economică cu plafonarea fondului de salarii. Judeţul Timiş este pe locul 3 la fondurile primite, dar C.J.T este pe locul 31 la pentru că nu are niciun spital în subordine. Nu are pe lista de angajaţi niciun cadru medical, cu excepţia celor de la Direcţia pentru Protecţia Copilului. Suma prevăzută în buget este de 63.329.000 lei, iar necesarul este de 65.746.000 lei. Există deci o diferenţă de aproximativ două milioane de lei. Această plafonare a apărut pentru că au fost multe administraţii în ţară care au cheltuit bani pe prime anul trecut. Printr-un ordin guvernamental s-au plafonat o parte din bani, tocmai pentru a nu se mai cheltui banii pe prime şi sporuri. Va apărea un nou ordin care să modifice aceste cifre cu plafonul de salarii şi să reglementeze situaţia. Nu e nimeni în pericol să nu îşi ia salariile în CJT, consider deci că această intervenţie a colegilor de la celelalte partide nu era necesară”, a precizat liderul P.D.-L.Constantin Ostaficiuc a mai precizat că declaraţiile liderului P.S.D. Timiş nu sunt decât nişte atacuri cu iz electoral, comandate de la centru, în contextul în care, pe perioada mandatului său a încercat să menţină o administraţie echilibrată la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

31.01.2011

nivelul judeţului. “Îmi respect colegii din celelalte partide, dar nu sunt dispus să accept atacuri politice gratuite, nefondate, care pot crea o imagine falsă”, a mai precizat liderul P.D.-L. Timiş. (www.timpolis.ro)

Portocaliul Ostaficiuc vede-n roz situaţia fondurilor primite de la GuvernPreşedintele PD-L Timiş, Constantin Ostaficiuc, a dezminţit, asăzi, afirmaţiile “nefondate” de ieri ale liderului social-democrat Titu Bojin, referitoare la banii alocaţi de guvern pentru proiectele din judeţ. “Doresc să existe un respect reciproc între partidele din judeţul Timiş dar nu accept afirmaţii nefondate care pot crea o imagine falsă a partidului”,a afirmat Ostaficiuc. În ciuda cifrelor publicate în Monitorul Oficial, Ostaficiuc a negat faptul că banii primiţi de la Guvern au fost împărţiţi pe criterii politice, susţinând că s-au alocat corect între cele două blocuri politice din judeţ. Primăriile PD-L au primit 43,72% iar Alianţa PSD – PNL – PNŢCD a primit restul de 56,28%, a susţinut democrat-liberalul. “Sunt absolut de acord cu ce a spus domnul Bojin, cu faptul că PD-L ar trebui să primească partea care i se cuvine până la 50% pentru că ei sunt cei care au primit mai mulţi bani şi nu noi. Dacă domnul Bojin doreşte să ne dea aceşti bani, foarte bine”, a mai adăugat Constantin Ostaficiuc. Totodată, pedelistul a afirmat că judeţul Timiş este pe locul trei la alocarea de fonduri, iar CJT este pe locul 31 pentru că “Consiliul Judeţean Timiş nu are niciun spital luat în subordine, deci nu are pe lista de angajaţi niciun cadru care lucrează în sănătate”. Preşedintele PD-L Timiş a asigurat angajaţii CJT de faptul că nu sunt în pericol de a nu-şi primi salariile, dar a recunoscut că “există întra-adevăr o diferenţă de două milioane de lei necesari să asigure salariile angajaţilor pe 2011, dar va apărea un nou ordin care va reglementa situaţia”. (www.pressalert.ro)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

31.01.2011

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

Date post:	09-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

cu presa/Revista presei 31... · Web viewProiect – O firma din Timisoara s-a oferit sa...

Documents