Cu Legere

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Corneliu TărăbăşanuCristian BoscorneaŞtefan Tomas

CHIMIA ŞI TEHNOLOGIA INTERMEDIARILORAROMATICI ŞI A COLORANŢILOR

PENTRU UZUL STUDENŢILOR

1999

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

http://www.pdffactory.com

as.ing. Cristian prof. dr. ing. Corneliu s.l. Ştefan Boscornea Tărăbăşanu Tomas

CHIMIA ŞI TEHNOLOGIA INTERMEDIARILORAROMATICI ŞI A COLORANŢILOR

TESTE GRILĂ PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR

N

R5R4

R3

R2 R1

N

R6 R7

N(CH3)2

O

O

OH

OH

NH2

HN

R1

X

OX

O

NR2]X-

1999



INTRODUCERE

Lucrarea de fata se adreseaza studentilor din cadrul sectiilor de Tehnologia

Substantelor Organice si Inginerie Economica din cadrul Facultatii de Chimie Industriala care

au prevazut in programa analitica cursul de Chimia si Tehnologia Intermediarilor Aromatici si

Colornatilor Organici in anul IV si respectiv V.

In ultimii 10 ani examenele prevazute pentru acest curs se desfasoara dupa sistemul

rezolvarii unor teste grila, lucru ce permite examinatorului verificarea tuturor cunostintelor

acumulate de catre studenti in urma parcurgerii acestei materii. Totodata se elimina

subiectivitatea examinatorului precum si stresssul unui examen oral sau a unor examene scrise

bazate elaborarea unor subiecte de sinteza dar care nu pot acoperi intreeaga materie.

Necesitatea elaborarii acestei lucrari a aparut ca urmare a constatarilor privind

adaptabilitatea studentilor la acest tip de verificare a cunostintelor, cat si prin dorinta de a

oferi un instrument de verificare a cunostintelor acumulate in timpul parcurgerii acestei

materii tinand cont de faptul ca aceasta disciplina nu are prevazut in program ore de seminar.

Am incercat elaborarea unui numar relativ larg de intrebari avand 3 raspunsuri din

care numai unul este valabil, care sa acopere intreaga materie, sa nu lase loc la interpretari

privind gasirea raspunsului corect si care sa apeleze mai ales la capacitatea de sinteza si la

logica studentului. Intrebarile se refera atat la cunostinte de baza ale chimiei organice cu

aplicatii in domeniul colorantilor cat si la probleme de tehnologie, fapt ce poate face aceasta

lucrare utila oricarui absolvent al Facultatii de Chimie Industriala. Intrebarile test au fost

grupate pe capitole care urmaresc structura cursului pentru a putea fi mai usor utilizate in

verificarea aprofundarii materiei de catre studenti.



CUPRINS

I. Chimia si tehnologia intermediarilor aromatici

Sulfonarea compusilor aromatici

Nitrarea compusilor aromatic

Halogenarea compusilor aromatici

Reducerea nitroderivatilor aromatici

Inlocuirea grupei sulfonice in seria aromatica

Inlocuirea halogenului in seria aromatica

Transformari reciproce ale grupelor hidroxi si amino

in seria aromatica

Alchilarea, acilarea si arilarea compusilor aromatici

Sinteza Kolbe-Schmitt

Chimia si tehnologia colorantilor organici

Relatii structura - culoare

Fenomene tinctoriale

Coloranti azoici

Coloranti antrachinonici si policiclocetonici

Coloranti arilmetanici

Coloranti indigoizi

Coloranti ftalocianinici

Coloranti cationici

Coloranti reactivi

Raspunsuri corecte



SULFONAREA COMPUSILOR AROMATICI

1. Sulfonarea cu HClSO3 poate fi controlata :

a) cinetic

b) termodinamic

c) ambele alternative sunt posibile

2. Reactia Piria reprezinta :

a) substitutie si oxidare

b) substitutie si reducere

c) aditie si oxidare

3. Sulfonarea prin coacere este regioselectiva, functie de substrat in :

a) orto

b) para

c) orto sau para

4. Controlul steric la sulfonare intervine :

a) in solventi nepolari

b) in solventi polari

c) in ambele alternative

5. Reactia de sulfonare cu oleum conduce la produsi secundari de tipul :

a) sulfone

b) hidroxi si carboxi derivati


6. Formarea sulfonelor este un proces :

a) ireversibil

b) reversibil

c) ambele alternative sunt posibile in functie de substrat

7. Sarurile de Ca2+ ale acizilor sulfonici sunt :

a) solubile in apa

b) insolubile in apa

c) depinde de acidul sulfonic

8. Acidul 1, 8 - naftalin - disulfonic se poate prepara :

a) prin polisulfonarea naftalinei

b) prin sulfonarea acidului 1 - naftalin sulfonic



c) prin metode indirecte

9. La sulfonarea benzenului in faza de vapori apa se elimina :

a) ca azeotrop cu benzenul

b) ca azeotrop cu acidul sulfuric

c) ca vapori puri

10. La tratarea cu vapori de apa a solutiei acide diluate ce contine acizi

naftalin sulfonici rezulta naftalina :

a) da, pentru izomerul α

b) da, pentru izomerul β

c) nu

11. In reactia de sulfonare temperatura influenteaza :

a) pozitia grupei sulfonice grefate

b) Numarul grupelor sulfonice grefate


12. Sulfonarea prin coacere este :

a) transpozitie

b) substitutie electrofila

c) substitutie nucleofila

13. Ionii de Hg2+ catalizeaza sulfonarea antrachinonei in pozitia :

a) α

b) β

c) nu influenteaza pozitia grupei sulfonice grefate

14. La turnarea pe apa a masei de reactie de la sulfonare concentratia acidului sulfuric

este de 60%. Din ce material trebuie construit reactorul :

a) OL 38

b) aluminiu

c) plumb

15. Izolarea acizilor sulfonici prin salifiere, in functie de cationul utilizat permite :

a) separarea izomerilor

b) diminuarea coroziunii mediului

c) separarea hidrocarburii nereactionate



16. Procedeul var - soda de separare a acizilor sulfonici din masa de reactie se bazeaza

pe :

a) (ArSO3)2Ca este solubil in apa

b) (ArSO3)2Ca este insolubil in apa

c) CaSO4 este solubil in apa

17. La sulfonarea acidului 2-naftol 8-sulfonic rezulta acid 2-naftol 6,8-disulfonic

datorita :

a) efectului de orientare al grupei OH

b) efectului de orientare al grupei sulfonice preexistente

c) nu rezulta acest produs

18. Difenil-sulfona rezultata ca produs secundar la sulfonarea benzenului poate fi

eliminata prin :

a) distilare

b) extractie

c) antrenare cu vapori

19. La sulfonarea β-naftolului se pot forma acizii : Oxi-Tobias si Schaffer. Cresterea

temperaturii favorizeaza formarea :

a) acidului Oxi-Tobias

b) acidului Schaffer

c) raportul acizilor izomeri nu depinde de temperatura

20.Sulfonarea cu aduct SO3-piridina este ;

a) reversibila

b) ireversibila

c) depinde de substrat

21. La tratarea p-nitroanilinei cu NaHSO3 rezulta :

a) p-fenilendiamina

b) acid 2,5-diamino-benzen-sulfonic

c) acid 2,6-diamino-benzen-sulfonic

22. Disulfonarea benzenului catalizata de Hg2+ conduce majoritar la :

a) acid o-benzen disulfonic

b) acid m-benzen disulfonic

c) acid p-benzen disulfonic

23. In cazul sulfonarii naftalinei doua grupe sulfonice nu se pot grefa in pozitiile :



a) orto, para, peri

b) orto, meta, peri

c) orto, meta, para

24. Obtinerea acidului β-naftalin-sulfonic pur se realizeaza prin :

a) salifiere cu KCl

b) diluarea masei de reactie

c) hidroliza izomerului α si recircularea naftalinei rezultate

25. Sulfonarea toluenului la 120 - 140 0C conduce ca produs majoritar la :

a) acid o-toluen sulfonic

b) acid p-toluen sulfonic

c) acid m-toluen sulfonic

26. Aductul dioxan-SO3 este :

a) un cation

b) un anion

c) un amfion

27. Reactia de formare a sulfonelor este :

a) reactie de oxidare


c) substitutie nucleofila

28. La sulfonarea anilinei prin coacere rezulta :

a) acid sulfanilic

b) acid metanilic

c) acid ortanilic

29. Πsulfonare reprezinta :

a) m SO3 la sfirsitul reactiei

m acid rezidual

b) m H2SO4 la sfirsitul reactiei

m acid rezidual

c) m SO3 la sfirsitul reactiei

m finala totala

30. Cantitatea maxima de sulfona rezulta la :

a) sulfonarea benzenului in faza de vapori cu eliminarea continua a apei din sistem

b) la sulfonarea continua a benzenului in faza lichida



c) la sulfonarea discontinua a benzenului in faza lichida

31. La monosulfonarea benzenului Π de sulfonare este 66.4. Cat acid sulfuric 98%

este necesar pentru a sulfona 1 kmol de benzen in faza lichida :

a) intre 160 -200 kg

b) intre 200-250 kg

c) intre 250-300 kg

32. Formarea Ar-SO2+ are loc in reactiile :

a) Ar-SO3H + SO3

b) Ar-SO3H + H2SO4


33. Care din urmatoarele formule sunt corecte :

N

O2S O

+

OO2S

+O

O

N

SO3-

+O

O

SO3-

+

A B C D

a) A, B, C, D

b) A, B, C

c) B, C

34. Fie reactia :

OH OHSO3Na

Na2SO3 A NaOH MnO+ + + +

A este :

a) MnO2

b) Mn2O3

c) KMnO4

35. Cum creste viteza in reactia de sulfonare a urmatoarelor substraturi :

nitrobenzen fenol benzen

A B C

a) A < B < C

b) B < C < A



c) A < C < B

36. Tratarea unei hidrocarburi aromatice cu acid clorsulfonic conduce la acizi sulfonici

sau la sulfocloruri. Produsul de reactie depinde de :

a) temperatura de lucru

b) tipul partenerilor

c) raportul molar al reactantilor

37. Numarul maxim de grupe sulfonice ce se pot grefa prin sulfonare directa pe

nucleul naftalinic este :

a) 3

b) 4

c) 5

38. Pentru sulfonare procesul poate fi descris conform reactiilor :

R PION BENZENONIUEa1 Ea2

a) Ea1 < Ea2

b) Ea1 > Ea2

c) Ea1 = Ea2



NITRAREA COMPUSILOR AROMATICI

1. La tratarea acenaftenului cu HNO3 / CH3COOH la reflux rezulta anhidrida acidului

4,5-dinitronaftalic. Considerand v1 - viteza de reactie de nitrare si v2 - viteza reactiei de

oxidare, atunci :

a) v1 < v2

b) v1 > v2

c) v1 = v2

2. Pentru obtinerea 2,4,6- trinitrotoluenului pur se porneste de la :

a) toluen

b) acid p-toluen sulfonic

c) acid m-toluen sulfonic

3. Nitrarea fenolului cu acid azotic catalizata de HNO2 conduce la :

a) p-nitrofenol

b) o-nitrofenol

c) amestec al celor doi produsi

4. Nitrarea fenolului cu acid azotic catalizata de HNO2 este :

a) substitutie electrofila + oxidare

b) substitutie nucleofila

c) substitutie radicalica + oxidare

5. La dinitrarea naftalinei rezulta in amestec 1,5 si 1,8 dinitronaftalina. Ce izomer se

obtine majoritar :

a) 1,8 - dinitronaftalina

b) 1,5 - dinitronaftalina

c) se obtin cantitati egale din cei doi izomeri

6. Nitrarea indigoului cu amestec sulfonitric conduce la :

a) 6,6’ - dinitro indigo

b) 5,5’ dinitro - indigo

c) 5 - nitro isatina

7. Nitrarea indigoului cu azotati metalici in prezenta de acid sulfuric conduce la :

a) 6,6’ - dinitro indigo



b) 5,5’ dinitro - indigo

c) 5 - nitro isatina

8. La tratarea antracenului cu HNO3 diluat la 110 - 115 0C rezulta :

a) antrachinona

b) 1 - nitroantrachinona

c) 1,5 si 1,8 - dinitro antrachinona

9. La tratarea antracenului cu HNO3 67% la 200 rezulta :

a) 9 - nitro antracen

b) antrachinona

c) 1 - nitroantrachinona

10.La tratarea acenaftenului cu acid azotic in acid acetic la reflux rezulta :

a) anhidrida acidului 4,5 - dinitro naftalic

b) 4 - nitro acenaften

c) 3 - nitro acenaften

11.Amestecul de produsi mononitrati rezultati la nitrarea clorbenzenului se separa prin

:

a) distilare

b) extractie

c) licuratie si distilare

12. Azeotropul format de o - si p - nitroclorbenzen contine :

a) 66% izomer para

b) 66% izomer orto

c) 50% izomer para

13. Eutecticul format de o - si p - nitroclorbenzen contine :

a) 66% izomer para

b) 66% izomer orto

c) 50% izomer para

14. Reactoarele pentru nitrare sunt construite din fonta silicioasa sau oteluri aliate cu

Cr si Ni daca :

a) CHNO3 < 50 % si CH2SO4 > 75 %

b) CHNO3 > 50 % si CH2SO4 < 75 %

c) CHNO3 = 50 % si CH2SO4 = 10 %



15. Purificarea m - dinitrobenzenului se realizeaza prin tratarea amestecului de izomeri

rezultati la nitrarea nitrobenzenului cu Na2SO3. Procesul implica :

a) substitutia electrofila a unei grupe nitro din izomerii orto si para

b) substitutia nucleofila a unei grupe nitro din izomerii orto si para

c) substitutia radicalica a unei grupe nitro din izomerii orto si para

16. Reactiile de nitrare sunt :

a) reversibile

b) ireversibile


17. Licuratia ca procedeu de separare a produsilor de reactie se bazeaza pe :

a) formarea de azeotrop cu compozitie diferita de cea a amestecului de reactie

b) formare de eutectic cu compozitie diferita de cea a azeotropului

c) diferente mari intre punctele de ierbere

18. Formarea majoritara a 1,8 - dinitronaftalinei la nitrarea 1 - nitronaftalinei se

datoreaza :

a) unor efecte sterice

b) unei substitutii nucleofile asistate

c) unor considerente termodinamice

19. La nitrarea unei hidrocarburi cu amestec sulfonitric rolul acidului sulfuric este :

a) de a contribui la generarea agentului electrofil NO2+

b) de a reduce actiunea coroziva a acidului azotic si a prelua mai usor caldura de

reactie datorita capacitatii calorice mari

c) ambele afirmatii sunt corecte

20. La mononitrarea benzenului cu amestec sulfonitric Cdi = 7 iar CDf = 3. Daca se

lucreaza cu un exces de 1% acid azotic amestecul sulfonitric contine :

a) 63.6 kg acid azotic, 94.5 kg acid sulfuric, 13.5 kg apa

b) 94.5 kg acid azotic, 63.6 kg acid sulfuric, 13.5 kg apa

c) 100 kg acid azotic, 50 kg acid sulfuric, 20 kg apa

21. Nitrarea aminelor aromatice cu amestec sulfonitric fara acilarea prealabila a grupei

aminice are loc in pozita :

a) orto fata de grupa aminica

b) meta fata de grupa aminica

c) para fata de grupa aminca



22. Nitrarea acetanilidei cu amestec sulfonitric conduce preponderent la izomer :

a) orto

b) meta

c) para

23. Utilizarea BF3 in reactia de nitrare cu acid azotic are drept scop :

a) mentinerea unei concentratii ridicate a acidului azotic prin legarea apei ca trihidrat

b) catalizarea reactiei

c) favorizarea solvatarii

24. Fabricarea nitrobenzenului in sistem continuu se poate realiza :

a) intr-o serie de reactoare in cascada

b) intr-un reactor unic in faza gazoasa


25. Azotitii metalici maresc selectivitatea reactiei de nitrare :

a) da, pentru substraturi ce se pot nitroza

b) da, pentru substraturi ce nu se pot nitroza

c) da, pentru toate substraturile

26. Nitrarea clorbenzenului, comparativ cu nitrarea nitrobenzenului, decurge :

a) mai usor

b) mai greu

c) in aceleasi conditii

27. Obtinerea acidului picric foarte pur porneste de la acizi sulfonici ai fenolului.

Procesul implica :

a) numai reactii de substitutie electrofila

b) numai reactii de substitutie nucleofila

c) substitutii nucleofile si electrofile

28. Nitrarea 4-amino toluenului cu amestec sulfonitric se poate realiza in pozitia 2 :

a) prin acilare prealabila cu benzensulfoclorura

b) prin acilare prealabila cu anhidrida acetica

c) indiferent de agentul de acilare, prin variatia temperaturii

29. Automatizarea unui reactor de nitrare implica :

a) corelarea debitului de agent de nitrare cu temperatura masei de reactie

b) corelarea debitului de agent de nitrare cu vascozitatea masei de reactie

c) corelarea debitului de agent de nitrare cu concentratia acidului azotic



HALOGENAREA COMPUSILOR AROMATICI

1. FeCl2 este un agent de halogenare :

a) da

b) nu


2. Pentru grefarea unui atom de brom pe substrat la bromurarea cu Br2 in oleum sunt

necesari :

a) 2 moli de brom

b) 1 mol de brom

c) 0.5 moli de brom

3. Halogenarea naftalinei la rece este o ;

a) substitutie electrofila

b) substiutie nucleofila

c) aditie si eliminare

4. N,N-dimetilformamida are un efect catalitic la utilizarea SOCl2 ca agent de

halogenare in reactii de :

a) substitutie electofila


c) in ambele tipuri de reactii

5. Procedeul regenarativ Raschig de preparare a fenolului prin intermediul

clorbenzenului utilizeaza ca materii prime :

a) benzen, Cl2, aer

b) benzen, HCl, aer

c) benzen, H2SO4, aer

6. Reactorul de clorurare in faza lichida a hidrocarburilor poate fi construit din :

a) materiale fara pretentii sub aspectul rezistentei la coroziune

b) din otel emailat

c) din cupru

7. Reactia de schimb



R-X + NaF—>R-F + NaX

are loc in :

a) N,N-dimetilformamida

b) apa

c) H2SO4

8. Obtinerea acidului bromaminic pornind de la 1-aminoantrachinona implica :

a) o substitutie electrofila si doua substitutii nucleofile

b) doua substitutii electrofile

c) doua substitutii electrofile si o substitutie nucleofila

9. Obtinerea unor cantitati minime de produsi policlorurati la monoclorurarea

benzenului implica :

a) lucrul la conversii de peste 90% ale benzenului

b) lucrul la conversii sub 50% ale benzenului

c) lucrul la temperaturi ridicate

10. Halogenarea cu halogen molecular este catalizata de :

a) baze Lewis

b) acizi Lewis


11. 2,6 - dibrombenzochinona se prepara pornind de la fenol prin :

a) substitutie electrofila urmata de oxidare

b) oxidare si apoi substitutie electrofila

c) substitutie electrofila urmata de reducere

12. Reactorul de clorurare cu Cl2 in prezenta de FeCl3 drept catalizator este prevazut

cu agitator de tip :

a) ancora

b) turbina

c) agitarea este realizata de curentul de clor barbotat in sistem

13. La clorurarea directa clorul trebuie sa fie anhidru :

a) din considerente de coroziune

b) pentru a micsora ponderea reactiilor de policlorurare

c) pentru a asigura o omogenitate mai buna a mediului de reactie

14. Clorurarea este o reactie :

a) exoterma



b) endoterma

c) autoterma

15. La bromurarea acidului tereftalic se utilizeaza ca solvent :

a) acid sulfuric 100%

b) oleum 5% SO3

c) oleum 60% SO3

16. La dibromurarea acidului tereftalic se utilizeaza un raport molar

acid tereftalic : Br2= 1:1. In ce solvent are loc dibromurarea :

a) nitrobenzen

b) acid acetic

c) oleum 60% SO3

17. Prezenta acizilor Lewis favorizeaza halogenarea toluenului :

a) la nucleu

b) in catena laterala

c) in egala masura in ambele pozitii

18. Compusul

R

RN C

OH

ClCl -+ ]

este un agent de clorurare a hidrocarburilor prin :




19. Clorurarea directa a antrachinonei conduce la :

a) numai izomeri α

b) numai izomeri β

nu este posibila

20. Acidul clorhidric rezultat in urma clorurarii se valorifica prin :

a) absorbtie in clorbenzen

b) absorbtie in acid sulfuric

c) absorbtie in apa



REDUCEREA NITRODERIVATILOR AROMATICI

1. Reducerea nitroderivatilor aromatici la amine aromatice in faza de vapori, cu

hidrogen gazos este catalizata de :

a) Cu

b) Ni

c) Pd

2. Reducerea nitroderivatilor la hidroxilamine se poate realiza cu :

a)Fe si HCl

b) Al, NH4Cl, apa

c) Zn si HCl

3. Reducerea 1,3- dinitrobenzenului cu Na2S2 conduce la :

a) 1,3-fenilendiamina

b) 3-nitroanilina

c) 4-nitroanilina

3. Reactorul pentru reducere Bechamps este prevazut cu :

a) agitator grebla

b) agitator ancora

c) agitator elice

4. Hidrazobenzenul obtinut prin reducerea nitrobenzenului in mediu bazic poate fi

utilizat la fabricarea :

a) fenilbutazonei

b) benzidinei

c) anilinei

5. Benzidina se prepara prin transpozitia :

a) azobenzenului

b) hidrazobenzenului

c) fenilhidroxilaminei

6. Para aminofenolul se prepara prin transpozitia :



a) azobenzenului

b) hidrazobenzenului

c) fenilhidroxilaminei

7. Transpozitia benzidinica are loc la :

a) pH < 7

b) pH > 7

c) Ph = 7

8. Reducerea nitrobenzenului cu fonta si apa in prezenta de HCl conduce la :

a) anilina

b) hidrazobenzen

c) azobenzen

9. Reducerea nitrobenzenului cu Zn in prezenta de hidroxid de sodiu conduce la :

a) benzidina

b) hidrazobenzen

c) anilina

10. La reducerea 4-nitro azobenzenului cu Na2S rezulta :

a) 4-amino azobenzen

b) anilina si p-fenilendiamina

c) amestec de m- si p-fenilendiamina

11. La reducerea nitrobenzenului cu Zn, apa si NaOH in prezenta solventului “nafta”

faza organica solvateaza in final :

a) azobenzenul

b) hidrazobenzenul

c) anilina

12. Reducerea nitrobenzenului in faza de vapori cu hidrogen gazos in prezenta de

catalizatori (metale tranzitionale) conduce la :

a) anilina

b) ciclohexilamina

c) depinde de tipul catalizatorului

13. Reducerea 1,5-dinitronaftalinei cu S2O3 in acid sulfuric conduce la :

a) 1,5-diaminonaftalina

b) 1,5-dihidroxinaftalina

c) naftoxidina



14. Reducerea Bechamps a nitroderivatilor implica :

a) coroziunea electrochimica a fontei


c) transpozitie

15. La tratarea 1,5 - dinitroantrachinonei cu Na2S2O4 rezulta :

a) 1,5-diamino antrachinona

b) 1,5 diamino antrona

c) 1,5-diamino 9,10 dihidroxiantracen

16. Reducerea nitroderivatilor in anumite conditii poate conduce la nitrozoderivati :

a) da

b) nu


17. Obtinerea p-clor anilinei din nitrobenzen se realizeaza prin reducere cu :

a) SnCl2 si HCl concentrat

b) Fe, apa si HCl

c) Na2S

18. La reducerea

N NO2N

COOH

OH

cu sulfura de sodiu rezulta :

NH2

N N

O2N OH

COOH

OH

COOH

H2N H2N

COOH

OH

H2N

+

+a)

b)

c) NH2 H2N

19. Izolarea anilinei rezultate in urma reducerii nitrobenzenului se poate realiza prin :

a) antrenare cu vapori

b) separarea fazelor dupa adaugare de NaCl

c) ambele variante sunt posibile

20. Transformarea slamului de fier in α- Fe2O3 plachetar are loc in :



a) mediu bazic

b) mediu acid

c) mediu neutru

21. La transformarea 1,5-dinitroantrachinonei in 1,5-diaminoantrachinona prin tratare

cu sulfura de sodiu rezulta ca intermediar solubil in masa de reactie :

O

O

NO2

O2N

ONa

ONa

NH2

H2N

a)

b)

c)

NHONa

NaOHN

ONa

ONa

22. α - Naftilamina rezultata la reducerea 1-nitronaftalinei se poate izola prin :

a) antrenare cu vapori

b) extractie cu xilen sau toluen

c) ambele variante sunt posiibile

23. La reducerea in mediu bazic a 2-nitroanisolului, in prezenta de Zn, urmata apoi de

transpozitie benzidinica se obtine :

a) 4,4’-diamino-3,3’-dimetoxidifenil

b) 3,3’-diamino-4,4’-dimetoxi difenil

c) proportii egale ale celor doi izomeri

24. Reducerea 2,4-dinitroanisolului cu NaSH conduce la :

a) 2-amino-4-nitroanisol

b) 4-amino-2-nitroanisol

c) 2,4-diaminoanisol

25. La reducerea nitrobenzenului in mediu bazic formarea azoxibenzenului este

favorizata de :

a) temperaturi ridicate

b) concentratii mari de hidroxid de sodiu



c) de ambii parametri mentionati

26. La reducerea cu sulfuri alcaline a polinitroderivatilor are loc reducerea :

a) grupelor nitro implicate preponderent in conjugare

b) grupelor nitro minim implicate in conjugare

c) reactia este neselectiva sub aspectul pozitie grupelor nitro

27. Reducerea 1-nitronaftalinei cu bisulfit de sodiu conduce la :

a) 1-naftilamina pura

b) acid naftionic si acid 1-amino-2,4-naftalindisulfonic

c) cei trei produsi in amestec

28. Evidentierea cromatografica selectiva a aminoderivatilor se face folosind :

a) agenti oxidanti

b) vapori de iod

c) reactiv Erlich(4-N,N-dimetilamino benzaldehida)



INLOCUIREA GRUPEI SULFONICE IN SERIA AROMATICA

1. Prin topirea alcalina a acidului antrachinon-2-sulfonic cu Ca(OH)2 rezulta :

a) alizarina

b) 2-hidroxiantrachinona


2. Prin topirea alcalina oxidativa a acidului antrachinon-2-sulfonic cu NaOH rezulta :

a) alizarina

b) 2-hidroxiantrachinona


3. La topirea alcalina de tipul I a acidului benzen-1,3-disulfonic rezulta :

a) rezorcina

b) acid fenol-3-sulfonic

c) 1,3,5-trihidroxibenzen

4. La topirea alcalina de tipul II a acidului benzen-1,3-disulfonic rezulta :

a) rezorcina

b) acid fenol-3-sulfonic

c) 1,3,5-trihidroxibenzen

5. Obtinerea 2-naftolului din acid naftalin-2-sulfonic implica :

a) topire alcalina de tip I

b) topire alcalina de tip II


6. Acidul cromotropic se prepara din acid 1-aminonaftalin-3,6,8-trisulfonic(acid T)

prin topire alcalina de tipul :

a) II

b) I


7. Acidul H se prepara din acid 1-aminonaftalin-3,6,8-trisulfonic(acid T) prin topire

alcalina de tipul :



a) II

b) I


8. Topirea alcalina este :



c) substitutie radicalica

9. La tratarea acidului 1-amino, 4-arilamino antrachinon 2-sulfonic cu CuSCN urmata

de ciclizare acida rezulta :

a) 2-amino tiazolo antrachinona

b) 2-hidroxi tiazolo antrachinona

c) 2-mercapto tiazolo antrachinona

10. Reactia Ar-SO3H→Ar-H se poate realiza prin :




11. Inlocuirea grupei sulfonice cu clor prin tratare cu KClO3 si HCl in seria

antrachinonica decurge prin mecanism de tip :

a) substitutie nucleofila



12. Inlocuirea grupei sulfonice cu grupa -OCH3 in seria antrachinonica are loc la

tratarea acidului sulfonic cu :

a) metanol si KOH

b) metoxid de sodiu


13. Aminarea acizilor sulfonici din seria antrachinonica are loc in mediu :

a) reducator

b) oxidant


14. Acidul I se prepara prin topirea alcalina de tip II a :

a) acidului 2-amino, 5,7-naftalin disulfonic

b) acidului 3-amino, 5,7 naftalin disulfonic



c) acidului 4-amino, 6,7 naftalin disulfonic

15. Aminarea acizilor antrachinon sulfonici se realizeaza in urmatoarele conditii de

reactie :

a) solutie apoasa de amoniac 30-35%, 175-2000C, 25-40 atm.

b) solutie apoasa de amoniac 10-15%, 200C, 10 atm.

c) solutie apoasa de amoniac 30-35%, 10000C, 25-40 atm.

16. In seria antrachinonica desulfonarea se poate realiza prin tratare cu :

a) glucoza si NaOH in solutie apoasa

b) ditionit de sodiu si NaOH in solutie apoasa


17. Transformarea

SO3HHO3S

OH OH

SO3H

SO3H

HO3S

este :




18. Transformarea

SO3H

HO3S

OH

SO3HHO3SNH2

NH2

este :




19. La topirea alcalina a acizilor aminosulfonici pot apare ca reactii secundare :

a) reactii de dezalchilare

b) reactii de desaminare

c) reactii de desulfurare

20. Substituirea grupei sulfonice se poate realiza prin mecanism :





c) substitutii de tip electrofil, nucleofil sau radicalic

21. La amonoliza acizilor antrachinon sulfonici drept oxidant se poate utiliza :

a) ludigol

b) saruri ale acidului arsenic

c) ambele substante de mai sus ,functie de substrat

22. Prezenta sarurilor metalice in acizii sulfonici supusi topirii alcaline conduce la :

a) cresterea viscozitatii mediului de reactie

b) scaderea viscozitatii mediului de reactie

c) cresterea puritatii hidroxiderivatului format

23. Utilizarea unor amestecuri de hidroxizi la topirea alcalina are in vedere :

a) cresterea selectivitatii

b) cresterea punctului de topire a agentului de fuziune

c) scaderea punctului de topire a agentului de fuziune

24. Inlocuirea grupei sulfonice cu grupa -CN poate fi realizata cu :

a) HCN

b) KCN

c) CuCN

25. Punerea in libertate a fenolilor din fenoxizi se realizeaza industrial cu :

a) acid sulfuric

b) dioxid de sulf sau dioxid de carbon de la sectia de sulfonare

c) hidroxid de sodiu

26. Desulfonarea prin fierbere in solutii diluate de acid sulfuric in seria naftalinica

afecteaza preponderent grupele din pozitia :

a) α

b) β

c) reactia este neselectiva



INLOCUIREA HALOGENULUI IN SERIA AROMATICA

1. La inlocuirea clorului prin mecanism de tip eliminare - aditie pozitia noului

substituent este :

a) in locul clorului

b) in orto fata de pozitia atomului de clor


2. In reactia de arilaminare a acidului bromaminic activitatea catalizatorilor in seria

Cu2+, Ag+, Au3+ creste :

a) de la stanga la dreapta

b) de la dreapta la stanga

c) activitatea este identica

3. Formarea difenileterului, 4-hidroxi difenilului si 2-hidroxi difenilului la hidroliza

clorbenzenului, in prezenta de NaOH sau KOH este justificata de :

a) aparitia unui intermediar cationic

b) aparitia unui intermediar anionic

c) aparitia unui intermediar arinic

4. Efectul catalitic al cuprului in reactii de substitutie nucleofila aromatica a clorului se

datoreaza :

a) formarii unui complex de transfer de sarcina s-d

b) unor procese de solvatare a clorderivatului

c) unor procese de solvatare a agentului nucleofil

5. Reactivitatea clorului in reactii de substitutie nucleofila in seria :

NO2

O2NCl

NO2

NO2NO2

NO2

ClCl

creste :



c) reactivitatea este identica



6. Hidroliza 1,4-diclorbenzenului la 4-clorfenol decurge, comparativ cu hidroliza

clorbenzenului :

a) mai usor

b) maigreu

c) in aceleasi conditii

7. Tratarea hexaclorbenzenului cu solutie metanolica de hidroxiz alcalin la 1400C

conduce la :

a) pentaclorfenol

b) cloranil

c) amestecuri de diversi produsi de hidroliza

8. Din 1,2,4-triclorfenol se obtine prin hidroliza in mediu bazic :

a) 3,4-diclorfenol

b) 2,5-diclorfenol

c) 2,4-diclorfenol

9. Trifluormetil derivatii se obtin prin :

a) fluorurarea directa a metilderivatilor

b) substitutie nucleofila cu HF a clorului din triclormetil derivati

c) ambele variante posibile, functie de ceilalti substituenti

10. Fabricarea bazelor variaminice utilizeaza ca intermediari :

a) 4-nitro clorbenzen

b) acid 4-nitro clorbenzen-2-sulfonic

c) acid 2-nitro clorbenzen-4-sulfonic

11. La inlocuirea clorului prin substitutie aromatica de tip eliminare - aditie noul

substituent intra in pozitia :

a) in care se afla clorul

b) in orto fata de atomul de clor


12. Inlocuirea clorului cu grupe OH in seria antrachinonica, in cataliza acida, are loc in

prezenta de :

a) acid clorhidric

b) acid boric

c) acid sulfuric

13. La hidroliza o-clortoluenului rezulta ca produs majoritar :



a) o-crezol

b) m-crezol

c) p-crezol

14. 2,4-dinitro-4’-hidroxidifenilamina (DOD) se obtine din 2,4-dinitroclorbenzen si p-

aminofenol in prezenta de agent bazic. Acesta poate fi :

a) KOH

b) NaOH

c) CaCO3

15. In seria Ar-F Ar-Cl Ar-Br reactivitatea halogenului in

substitutii nucleofile aromatice de tip SN2 creste :



c) ordinea este intimplatoare

16. In seria Ar-F Ar-Cl Ar-Br reactivitatea halogenului in reactii

de aminare catalizate de Cu+ creste :



c) ordinea este intimplatoare

17. Din reactia :

NO2

O2N OHCl + H2NpH < 7

rezulta :

NH2O2N

NO2

O

NH OHO2N

NO2

a)

b)


18. La tratarea 1,5-diclor antrachinonei cu acid antranilic, urmata apoi de ciclizarea

acidului dicarboxilic format rezulta un colorant :

a) antrachinon-acridonic de cada

b) antrachinon-carbazolic acid

c) antrachinon-pirazolonic de cada



19. Antrimidele se obtin prin reactia intre :

a) halogeno antrachinone + halogeno antrachinone

b) halogeno antrachinone + amino antrachinone

c) halogeno antrachinone + nitro antrachinone

20. Colorantii dioxazinioci se obtin utilizand drept materie prima :

a) 2,5-diclorfenolul

b) cloranilul

c) 3,6-diclor fenolul

21. Transformarea Ar-Cl →Ar-OH se poate realiza

a) in mediu acid

b) in mediu bazic


22. Colorantii antrachinon-acridonici se pot prepara pornind de la :

a) acid bromaminic si acid sulfanilic

b) acid bromaminic si acid antranilic

c) acid bromaminic si acid benzoic

23. Obtinerea antrimidelor este catalizata de

a) Cu

b) Ni

c) Pt

24. Obtinerea antrimidelor are loc in urmatoarele conditii de reactie :

a) 2100C, in prezenta de carbonat de sodiu

b) 1000C, in prezenta de hidroxid de potasiu

c) 600C, in prezenta de carbonat de sodiu



TRANSFORMARI RECIPROCE ALE GRUPELOR AMINO SI HIDROXI IN SERIA

AROMATICA

1. Obtinerea 1-naftolului prin hidroliza 1-naftilaminei are loc in urmatoarele conditii :

a) solutie de acid sulfuric 10%, 1850C, 15-16 atm

b) solutie de hidroxid de sodiu 111110% la reflux

c) solutie de hidroxid de potasiu 5% la reflux

2. Reactia Bucherer este catalizata de :

a) bisul;fiti

b) clorati

c) sulfati

3. Reactiile :

NH2

SO3H SO3H

OHOH

1 2

au loc in cazul hidrolizei :

a) bazice

b) acide

c) in ambele alternative

4. Reactia :

OH NH2

NH4HSO3

NH3

are loc cu participarea formei :

a) fenolice

b) cetonice

c) nu are loc

5. La transformarea :

O

O

OH

OH

NH

NH

C6H4CH3

C6H4CH3O

O

chinizarina participa :

a) ca atare



b) ca forma redusa


6. In seria :

OH OH

OH

OH

HO HO

viteza reactiei de inlocuire a grupei OH cu grupa NH2 creste :

a) de la dreapta la stanga

b) de la stanga la dreapta

c) este egala pentru cei trei compusi

7. La tratarea acidului naftionic cu solutie de acid sulfuric la 1400C rezulta :

a) acid Neville-Winter

b) 1-naftol

c) 2-naftol

8. La tratarea acidului naftionic cu solutie de acid sulfuric la 1150C rezulta :

a) acid Neville-Winter

b) 1-naftol

c) 2-naftol

9. Obtinerea 1,4-diamino antrachinonei din chinizarina are loc in :

a) mediu reducator

b) mediu oxidant

c) ambele aslternative sunt posibile

10. In cazul acidului :

SO3H

SO3HHO3S NH2

hidroliza acida afecteaza, pe langa grupa aminica, si grupa sulfonica din pozitia :

a) 1

b) 5

c) 7

11. Fenil β-naftilamina se prepara industrial din :

a) β-naftol si anilina

b) β-naftilamina si fenol



c) β-naftilamina si anilina

12. Diarilaminarea chinizarinei cu p-toluidina are loc cu participarea formei reduse a

chinizarinei. Drept reducator se utilizeaza :

a) zinc si acid clorhidric

b) fier si acid clorhidric

c) cupru si acid clorhidric

13. La tratarea sarurilor cuaternare de amoniu cu hidroxid de sodiu rezulta :

a) amine tertiare si derivati hidroxilici

b) amine secundare si derivati hidroxilici

c) amine primare si derivati hidroxilici

14. Monoarilaminarea chinizarinei cu p-toluidina are loc cu participarea formei reduse

a chinizarinei. Drept reducator se utilizeaza :

a) bismut si acid clorhidric

b) fier si acid clorhidric

c) cupru si acid clorhidric

15. Transformarile reciproce intre grupele NH2 si OH au loc cu atat mai usor cu cat :

a) echilibrul ceto-enolic este deplasat catre forma fenolica

b) echilibrul ceto-enolic este deplasat catre forma cetonica

c) nu depinde de raportul celor doi tautomeri

16. Arilaminarea acidului 3,7-dihidroxi naftalin-2-carboxilic are loc in pozitia 7

deoarece :

a) grupa hidroxi din pozitia 3 este implicata in legaturi de hidrogen

b) pozitia 7 este mai conjugata

c) arilaminarea are loc in ambele pozitii



ALCHILAREA, ARILAREA SI ACILAREA COMPUSILOR AROMATICI

1. Acetoacetanilidele se obtin prin acilarea aminelor cu :

a) dicetena

b) ester acetilacetic


2. Prin acilarea aminoantrachinonelor cu cloruri acide aromatice se obtin :

a) coloranti acizi

b) coloranti de cada

c) coloranti reactivi

3. Colorantii antrachinon azolici se obtin prin acillarea :

a) o-dihidroxiderivatilor

b) o-amino hidroxiderivatilor, o-diaminelor, o-amino mercaptoderivatilor

c) o-hidroxi tiofenolilor

4. 2-Clor-3-nitro antrachinona se prepara pornind de la :

a) anhidrida ftalica si clorbenzen

b) anhidrida ftalica si o-nitro clorbenzen

c) anhidrida ftalica si o-nitrofenol

5. In reactia :

CHCH

NNH2

Y

YCH2

CHY

CH2

CH2

Y trebuie sa aiba un efect :

a) -I, +E

b) +I, +E

c) -I, -E

6. Pentru obtinerea N-metil anilinei pure, anterior alchilarii anilina se trateaza cu :

a) clorura de benzil

b) p-toluensulfoclorura


7. 2,3-Dihidroxi chinoxalina se prepara prin acilarea o-fenilendiaminei cu :

a) acid acetic

b) acid oxalic

c) ester acetilacetic



8. Pentru obtinerea Naftolului AS se utilizeaza ca reactanti acidul BON(I), anilina(II),

PCl3(III) si hidroxidul de sodiu(IV) iar ca solvent clorbenzenul. Tinand cont de chimismul

procesului sa sec precizeze ordinea optima de adaugare a reactantilor :

a) II, III, IV, I

b) I, III, IV, II

c) I, II, III, IV

9. Acidul Ecarlat (carbonil I) se obtine prin acilarea acidului I cu :

a) fosgen

b) ester acetilacetic

c) anhidrida acetica

10. La prepararea acidului o-benzoil benzoic prin reactie Friedel-Crafts din anhidrida

ftalica si benzen, pentru un mol de anhidrida ftalica sunt necesari teoretic minim :

a) 3 moli de AlCl3

b) 2 moli de AlCl3

c) 1 mol de AlCl3

11. Substantele CH3OH, CH3OCH3 sunt agenti de :

a) acilare

b) alchilare

c) clormetilare

12. Naftolul AS se prepara utilizand ca materii prime :

a) acid BON, PCl3, anilina

b) 2-naftol, acid BON, PCl3,

c) acid H, 2-naftol, PCl3

13. Separarea N, N-dietilanilinei de N-etilanilina din amestecul rezultat la alchilarea

anilinei cu alcool etilic se poate realiza prin :

a) distilare

b) alchilarea N-etilanilinei cu clorura de benzil urmata de distilare

c) recristalizare

14. La tratarea anilinei cu acrilonitril rezulta :

a) β-cianoetil anilina

b) α-cianoetil anilina

c) β-hidroxietil anilina



15. Acidul fenil-glicin-o-carboxilic se obtine prin alchilarea cu acid cloracetic a :

a) anilinei

b) acidului antranilic

c) acidului metanilic

16. Reactia Friedel-Crafts a anhidridei ftalice cu toluenul, urmata de ciclizare Scholl

conduce la :

a) 1-metil antrachinona

b) 2-metil antrachinona

c) 1,2-dimetil antrachinona

17. Obtinerea industriala a chinizarinei prin reactie de acilare tip Friedel-Crafts

catalizata de acid sulfuric si acid boric utilizeaza ca materii prime :

a) anhidrida ftalica si clorbenzen

b) anhidrida ftalica si hidrochinona

c) anhidrida ftalica si fenol

18. Alchilarea aminelor cu alcooli este catalizata de :

a) acizi

b) baze


19. Alchilarea anilinei cu metanol in procese industriale este catalizata de :

a) acid clorhidric

b) acid sulfuric

c) acid boric

20. Clorura de cianuril se poate prepara pornind de la :

a) clorcian

b) acid cianuric


21. La fabricarea Naftolului AS raportul molar al reactantilor este :

a) anilina - acid BON - PCl3 - NaOH = 2 - 2 - 1 - 6

b) anilina - acid BON - PCl3 - NaOH = 1 - 2 - 1 - 6

c) anilina - acid BON - PCl3 - NaOH = 2 - 1 - 2 - 6

22. Derivatii diarilureici asimetrici se pot obtine :

a) prin tratarea unui amestec de amine cu fosgne



b) prin izolarea intermediara a izocianatului unei amine, si tratare ulterioara a acestuia

cu o alta amina

c) prin tratarea unui amestec de amine cu cloroformiat de etil

23. Un compus aromatic se acileaza, prin reactii de tip Friedel-Crafts, cu atat mai usor

cu cat :

a) este mai aromatic

b) este mai putin aromatic

c) usurinta acilarii depinde de solvent si catalizator

24. Acilarea cu clorura de cianuril implica o reactie de :

a) substitutie electofila



25. Alchilarea cu formaldehida implica formarea unor compusi :

a) azoici

b) cianinici

c) azometinici

26. Arilarea aminelor aromatice cu amine are loc in cataliza :

a) acida

b) bazica

c) sunt reactii necatalitice

27. Acidul N-fenil H se prepara din :

a) acid cromotropic si fenol

b) acid H si anilina

c) acid H si benzen

28. Ciclizarea acidului benzoil-benzoic la antrachinona se poate realiza cu :

a) acid sulfuric 50%

b) oleum 15% SO3

c) acid clorhidric gazos

29. Formarea N-β-hidroxietilaminelor se realizeaza prin tratarea aminelor cu :

a) etilenclorhidrina

b) etilenoxid


30. 2-Clor antrachinona se obtine prin :



a) clorurarea directa a antrachinonei

b) din anhidrida ftalica si clorbenzen, urmata de ciclizare

c) din 2-amino antrachinona

31. Arilarea aminelor cu fenoli este catalizata de :

a) ZnCl2 sau H3PO4

b) NaOH

c) Ca(OH)2

32. Alchilarea cu epoxizi este :


b) aditie nucleofila

c) aditie electrofila

33. Alchilarea acizilor sulfinici ca saruri de sodiu se poate realiza :

a) numai cu etilenoxid

b) numai cu etilenclorhidrina


34. Reactia de acilare Friedel-crafts este catalizata de :

a) acizi Lewis

b) baze Lewis


35. Intermediar in sinteza benzantronei se formeaza acroleina. Aceasta se obtine din :

a) glicerina

b) epiclorhidrina

c) se adauga ca atare in masa de reactie

36. Transformarea Galbenului brillant in Crisofenina implica o :

a) alchilare

b) acilare

c) esterificare

37. Formarea anilidelor acizilor β-cetonici are loc in cataliza :

a) acida

b) bazica

c) fara catalizator

38. Formarea naftolilor derivati ai acidului BON implica formarea intermediara a :

a) fosfo-azo-amino-benzen



b) clorhidratul aminei

c)esterul acidului BON cu 2-naftolul



SINTEZA KOLBE-SCHMITT

1. Reactia Kolbe-Schmitt este o :



c) transpozitie

2. La carboxilarea β-naftolatului de potasiu, datorita volumului mare al cationului

rezulta :

a) saruri ale acidului 2-naftol-3-carboxilic

b) saruri ale acidului 2-naftol-6-carboxilic


3. Ponderea izomerului orto in reactiile de carboxilare este cu atat mai mare cu cat

volumul cationului prezent in sistem este :

a) mai mare

b) mai mic

c) nu depinde de volumul cationului

4. Reactia Kolbe-Schmitt are loc cu atat mai usor cu cat numarul de grupe OH este mai

mare :

a) da

b) nu

c) depinde de natura nucleului aromatic

5. La tratarea cu CO2 a fenoxizilor de Li, Na, K, Cs, Rb ponderea izomerului orto

creste :



c) nu depinde de natura cationului

6. In sinteza Kolbe-Schmitt CO2 este :

a) agent electrofil

b) agent nucleofil

c) agent de substituie radicalic

7. Care este conversia maxima posibila la carboxilarea Kolbe a fenolului:

a) 100%



b) <50%

c) >50%

8. Reactia Kolbe-Schmitt se poate realiza in :

a) reactor in pat fluidizat

b) reactor cu agitator ancora

c) reactor cu agitator cu elice

9. Care este conversia maxima la transformarea β-naftolatului de sodiu in acid BON la

carboxilarea Kolbe-Schmitt :”

a) 50%

b) <50%

c) >50%

10. Reactia Kolbe-Schmitt se poate realiza in :

a) reactor cu agitator cu paleti si contrapaleti

b) reactor cu agitator grebla

c) reactor cu agitator turbina

11. La carboxilarea β-naftolatului de sodiu la 1450C se obtine preponderent :

a) acid 1-naftol-2-carboxilic

b) acid BON

c) ponderea celor doi izomeri este independenta de temperatura

12. Sinteza Kolbe-Schmitt are loc in urmatoarele conditii :

a) 180-2000C, 4-5 atm

b) 200C, 30 atm

c) 2000C, 1 atm

13. La tratarea rezorcinei cu solutie apoasa de NaOH si Na2CO3 la reflux se obtine :

a) acidul 2,4-dihidroxibenzoic

b) acidul 2,5-dihidroxi benzoic

c) acidul 2,6-dihidroxi benzoic

RELATII STRUCTURA - CULOARE

1. Un corp pentru care x=y=z are culoarea :a) albab) verdec) albastra2. Ecuatia Lambert-Beer este valabila :



a) pentru orice domeniu de concentratiib) numai pentru concentratii micic) este valabila numai pentru solutii apoase, indiferent de concentratii3. Stabilirea unei relatii structura-culoare implica descrierea energetica a :a) starii excitateb) starii fundamentalec) ambelor stari4. Coeficientul molar de extinctie este o masura a probabilitatii :a) posibilitatii de existenta a starii excitateb) posibilitatii de existenta a starii fundamentalec) aparitiei unei tranzitii electronice5. Un corp prezinta urmatorul spectru de absorbtie in vizibil (iradiere cu lumina alba) :

Daca corpul este iradiat cu lumina rosie monocromatica culoarea sa va fi :a) verdeb) rosiec) neagra6. Cate tipuri de spectre poate prezenta un corp portocaliu :a) unub) douac) trei7. Un agent optic de albire :a) absoarbe in domeniul ultraviolet si emite in vizibilb) absoarbe in domeniul vizibil si emite in ultravioletc) absoarbe si emite in vizibil8. Spectrele de emisie ale colorantilor organici sunt spectre de :a) liniib) benzic) ambele alternative sunt posibile9. Un corp care reflecta in totalitate radiatiile incidente la iradierea cu lumina alba este

:a) albb) argintiuc) ambele alternative sunt posibile, functie de rugozitatea suprafetei10. Cate tipuri de spectre electronice (domeniul vizibil) poate prezenta un corp verde :a) unub) douac) trei11. Un colorant prezinta in vizibil urmatorul spectru de absorbtie :



Structura colorantului poate fi :

N(CH3)2N NO2

O2N

COOH

OH

HO N

N

N

N

N

a)

b)

c) N N OH

12. Componenta separatoare actioneaza prin :a) limitarea conjugarii celor doi cromofori distinctib) intreruperea conjugarii celor doi cromofori distinctic) favorizarea conjugarii celor doi cromofori distincti13. Structura difenilica este o componenta separatoare. Eficacitatea separatoare creste

in seria mentionata mai jos :X

X

X = H, Cl, NO2

a) de la stanga la dreaptab) de la dreapta la stangac) ordinea lor esdte aleatorie14. Un corp verde in lumina alba poate fi negru la iradierea cu lumina monocromatica

violeta :a) dab) nuc) depinde de gradul de slefuire al suprafetei colorate15. Albul optic este identic cu albul biologic :a) dab) nuc) depinde de agentul de albire utilizat16. Un agent optic de albire absoarbe radiatii cu energia Eλ1 si emite radiatii cu energia

Eλ2. Care este relatia intre cele doua marimi :a) Eλ1 > Eλ2

b) Eλ1 < Eλ2

c) Eλ1 = Eλ217. Structura :



NH

CROM1 CROM2

prezinta un spectru electronic de tipul :a)

b)

c)

18. Un corp caracterizat din punct de vedere al culorii prin punctul acromatic este :a) albb) incolorc) verde19. colorantii galbeni prezinta un efect pregnant de fotosensibilizare a substratului

datorita :a) implica absorbtia unor radiatii de energie mareb) culoarea deschisa permite o absorbtie mai intensac) afirmatia nu este corecta20. Daca un corp este albastru in lumina alba si verde in prezenta unui puternic flux de

radiatii ultraviolete el emite o fluorescenta :a) galbenab) albastrac) rosie21. Daca un corp este rosu in lumina alba si portocaliu in prezenta unui puternic flux

de radiatii ultraviolete el emite o fluorescenta :a) galbena



b) albastrac) rosie22. Un agent optic de albire pentru o fibra galbena trebuie sa emita in domeniul :a) galbenb) albastruc) rosu23. Care din urmatoarele structuri pot fi componente separatoare :

a)

b)

c)

24. Un colorant care se comporta conform procesului :

M*M0 S1+S2+...+SnS*hν +S-M0

M-molecula de colorantS-substrat0-stare fundamentala*-stare excitata

a) are oslaba rezistenta la luminab) fotosensibilizeaza substratulc) este colorantul ideal25. Auxocromii manifesta efect :a) + Ib) + Ic) depinde de structura26. Antiauxocromii manifesta efect :a) + Ib) + Ic) depinde de structura27. Efect hipercromic inseamna :a) cresterea εmolar la λmax

b) scaderea εmolar la λmax

c) crestera valorii λmax27. Efect hipocromic inseamna :a) cresterea εmolar la λmax

b) scaderea εmolar la λmax

c) crestera valorii λmax28. Efect batocrom inseamna :a) deplasarea maximului de absorbtie catre lungimi de unda mai marib) deplasarea maximului de absorbtie catre lungimi de unda mai micic) crestera coeficientului de extinctie molar28. Efect hipsocrom inseamna :



a) deplasarea maximului de absorbtie catre lungimi de unda mai marib) deplasarea maximului de absorbtie catre lungimi de unda mai micic) crestera coeficientului de extinctie molar29. Molecula unui albitor optic trebuie sa fie :a) planab) angularac) nu are importanta geometria moleculei30. Tranzitiile cu o probabilitate p ≈ 1 sunt :a) permiseb)interzisec)cele doua marimi nu pot fi corelate

FENOMENE TINCTORIALE

1. Colorantii acizi vopsesc :a) fibre poliamidice naturale si sinteticeb) fibre poliestericec) bumbac2. Colorantii directi vopsesc :a) fibre poliamidice naturale si sinteticeb) fibre poliestericec) bumbac3. Colorantii de cada vopsesc :a) fibre poliamidice naturale si sinteticeb) fibre poliestericec) bumbac4. Colorantii cationici vopsesc :a) fibre poliamidice naturale si sinteticeb) fibre tip PNAc) bumbac5. Colorantii reactivi vopsesc :a) fibre poliamidice naturale si sinteticeb) fibre poliestericec) bumbac6. In prima faza a procesului de vopsire colorantii cationici se fixeaza pe fibra tip PNA

prin :a) legaturi van der Waalsb) legaturi ionicec) legaturi de hidrogen7. Lana se comporta in procesul tinctorial ca un :a) anionitb) cationitc) vopsirea nu implica schimb ionic8. Colorantii de cada, ca leucoderivati, vopsesc bumbacul prin :a) substantivitateb) schimb ionic



c) fixarea lor pe suport se face cu ajutorul unui liant9. Colorantii reactivi, continand halogen labil, reactioneaza cu substratul prin

mecanism de tipul :a) substitutie nucleofilab) aditie nucleofilac) ambele alternative sunt posibile10. Colorantii reactivi vinilsulfonici, reactioneaza cu substratul prin mecanism de tipul

:a) substitutie nucleofilab) aditie nucleofilac) ambele alternative sunt posibile11. Colorantii de dispersie vopsesc :a) lanab) fibre poliestericec) bumbac12. La vopsirea celulozei cu coloranti de developare azoici fibra se impregneaza initila

cu :a) sarea de diazoniub) componenta de cuplarec) ambele alternative sunt posibile13. La fixarea pe fibra a colorantilor reactivi triazinici apar ca reactii concurente :a) hidrolizab) desorbtia de pe fibrac) desfacerea legaturii colorant - clorura de cianuril14. CRAPLAC -ul este un complex de :a) Ca + Alb) Ca + Fec) Fe + Al15. colorantii de dispersie se dizolva preponderent in fibre din :a) solutii apoaseb) solutii de colorant in gonflantc) prin schimb solid - solid16. Pigmentii trebuie sa fie solubili in :a) apab) solventi organicic) insolubili17. Colorantii de cada vopsesc sub forma redusa din solutii :a) acideb) bazicec) neutre18. Colorantii acizi vopsesc lana din solutii :a) acideb) bazicec) neutre19. Colorantii deghiata sunt :a) coloranti de developare azoicib) coloranti antrachinonici acizic) coloranti de sulf care vopsesc la 00C20. Colorantii azoici de dispersie diazotabili pe fibra pot fi :



a) coloranti amino azoicib) amine aromaticec) fenoli21. Colorantii acizi cromatabili conduc la complecsi prin vopsire din bai acide a lanii.

Ionul Cr3+ este generat de :

a) Cr2O3

b) CrCl3

c) K2Cr2O7.

22. Raportul de flota in cazul unei vopsiri indica :a) kg suport ce trebuie vopsit / litri solutie in baieb) % colorant in flota de vopsirec) kg colorant / kg suport ce trebuie vopsit23. Coeziunea lanii (echilibrul cistina - cisteina este afectat la tratarea cu K2Cr2O7 :a) dab) nuc) depinde de pH24. Colorantii azoici substantivi au o configuratie :a) strict liniarab) aproximativ liniara sau planac) ambele alternative sunt posibile25. Vopsirea fibrelor tip PNA in cablu crud mareste afinitatea colorantilor cationic :a) dab) nuc) nu este posibil acest tip de vopsire

COLORANTI AZOICI

1. Hidrazonele sunt tautomere cu :a) sarurile de diazoniub) azoderivatiic) hidrazoderivatii2. Amfionii sarurilor de diazoniu sunt :a) solubili in apab) insolubili in apac) depinde de ceilalti substituenti3. Formarea azoaminelor este favorizata de :a) concentratii mari de acid in sistemb) concentratii mici de acid in sistemc) nu depinde de concentratia acidului in sistem4. Inlocuirea grupei diazo cu clor se realizeaza in prezenta de :a) CuClb) KClc) KClO35. Inlocuirea grupei diazo cu grupa nitro se realizeaza in prezenta de :a) HNO2b) HNO3c) ambele variante sunt posibile



6. Componentele fenolice cupleaza sub forma de :a) fenoli liberib) ioni fenoxidc) nu cupleaza6. Componentele aminice cupleaza sub forma de :a) amine libereb) clorhidratic) nu cupleaza7. Amidele acizilor β-cetonic cupleaza sub forma de :a) enolib) cetonec) in ambele forme8. Sarea de diazoniu a 3-cloranilinei este, in raport cu cea a anilinei :a) un agent electrofil ami puternicb) un agent electrofil mai slabc) au reactivitate identica9. Reactia de cuplare a acidului Oxi Tobias este insotita de :a) eliminarea grupei SO3Nab) eliminarea grupei SO4Nac) nu este insotita de eliminari10. Formarea indazolului se realizeaza prin diazotarea :a) o - metila minelorb) m - metil aminelorc) p - metil aminelor11. Cuplarea oxidativa este catalizata de :a) FeCl2b) FeCl3c) SnCl212. Sarurile de diazoniu cupleaza sub forma :a) antib) sinc) ambele alternative posibile13. La diazotarea orto - daminelor rezulta derivati :a) triazolicib) periazininicic) tiazolici14. Raportul molar minim amina/HCl la o reactie de diazotare a unei monoamine fara

grupe solubilizante, folosind azotit de sodiu, este :a) 1 : 1b) 1 : 2c) 1 : 315. Inlocuirea grupei diazo cu hidrogen se poate realiza utilizand :a) SnCl2 si HClb) SnCl2 si NaOHc) Fe, Hcl, apa16. Inlocuirea grupei diazo cu grupa OH este :a) substitutie electrofilab) substitutie nucleofilac) substitutie radicalica



17. Sarurile de diazoniu pot suferi transformari la nucleu de tipul :a) substitutii nucleofileb) substitutii electrofilec) ambele variante sunt posibile18. Diazosulfonatii sunt stabili sub forma :a) antib) sinc) ambele alternative sunt posibile19. Sarea de diazoniu a para-nitro anilinei este in raport cu cea a anilinei :a) un agent electrofil mai puternicb) un agent nucleofil mai puternicc) un agent electrofil mai slab20. Cuplarea asimerica a acizilor amino naftol sulfonici se realizeaza :a) mai intai in mediu acid, apoi in mediu bazicb) mai intai in mediu bazic, apoi in mediu acidc) nu conteaza ordinea21. Reactia de diazotare este :a) substitutie electrofilab) substitutie nucleofilac) substitutie radicalica22. Reactia de cuplare este :a) substitutie electrofilab) substitutie nucleofilac) substitutie radicalica23. La diazotarea unei amine puternic bazice concentratia acidului este ;a) mareb) micac) nu are importanta

24. La diazotarea unei amine slab bazice concentratia acidului este :a) mareb) micac) nu are importanta25. Reactia de cuplare este :a) o reactie regioselectivab) o reactie neselectivac) este o reactie stereospecifica26. Transformarea aminelor in acizi N-ω-metilensulfonici are ca scop ;a) impiedicarea formarii azoaminelorb) cresterea stabilitatii azoderivatuluic) cresterea reactivitatii aminei27. La cuplarea aminelor cu saruri de diazoniu este necesara o tamponare cu acetat de

sodiu. Cantitatea de acetat adaugata este mai mare cand :a) componenta de cuplare este o amina puternic bazicab) componenta de cuplare este o amina slab bazicac) sarea de diazoniu este de tip amfionic28. Acidul H poate cupla :a) o singura datab) de doua ori, mai intai in mediu acid si apoi in mediu bazicc) de doua ori, mai intai in mediu bazic si apoi in mediu acid



29. Acidul γ poate cupla :a) o singura datab) de doua ori, mai intai in mediu acid si apoi in mediu bazicc) de doua ori, mai intai in mediu bazic si apoi in mediu acid30. La diazotarea 2-amino benzotiazolului concentratia acidului este ;a) mareb) micac) nu are importanta31. Colorantul :

N

SO3HHO3S

OHNO2NNN

H2N

a fost sintetizat conform schemei :

p-nitroanilina acid H anilinaOH- H3O+

12a)

b)

c)

p-nitroanilina

p-nitroanilina acid H

acid H anilina

anilina

OH-

OH-

H3O+

H3O+1

1 2

2

32. Tartrazina se obtine pornind de la acid tartric prin urmatoarea succesiune de reactii:

a) esterificare, hidroliza bazica, formare de hidrazona, ciclizare, tautomerieb) esterificare, formare de hidrazona, hidroliza bazica, ciclizare, tautomeriec) esterificare, tautomerie, hidroliza bazica, formare de hidrazona33. Condensarea oxidativa pentru formarea grupei azo se aplica industrial pentru :a) amine puternic baziceb) amine slab bazicec) componente de cuplare puternic acide34. Sfarsitul reactiei de cuplare se verifica cu :a) hartie iod-amidonatab) hartie Rosu Congoc) ambele afirmatii sunt corecte35. Diazotarea inversa se aplica pentru :a) amine puternic baziceb) solubile in apac) insolubile in apa36. Transformarea :

NO2

NH2X

N NO-

NO2

+

este posibila atunci cand X este :a) SO3H, Cl, NO2, OCH3b) SO3H, Cl, NO2c) Cl, NO2, CH337. Reactia :



N NO-

+

O2N

HNO3H2SO4

+

O-NN

SO3H SO3H

a) este posibilab) nu este posibila datorita instabilitatii sarii de diazoniuc) nu este posibila, grupa NO2 intra in pozitia 838. La tratarea sarurilor de diazoniu cu sarcosina sau metil-taurina in vederea

stabilizarii lor rezulta :a) azoderivatib) azoaminoderivati (triazene)c) hidrazinoderivati39. Excesul de HNO2 din masa de reactie de la diazotare poate fi distrus cu :a) ureeb) acid sulfamicc) ambele afirmatii sunt corecte40. Compusul :

NH C

O

R

la tratarea cu saruri de diazoniu :a) cupleazab) nu cupleazac) depinde de reactivitatea sarii de diazoniu41. Compusul :

NH SO2 Ar

la tratarea cu saruri de diazoniu :a) cupleazab) nu cupleazac) depinde de reactivitatea sarii de diazoniu42. Compusul :

NH CH2 SO3H

la tratarea cu saruri de diazoniu :a) cupleazab) nu cupleazac) depinde de reactivitatea sarii de diazoniu43. 1-Fenil 3-metil 5-pirazolona cupleaza in mediu :a) slab acidb) slab bazicc) numai in solventi organici nepolari44. Fluorenul(I) cupleaza in pozitiile :



CH2

A B

C

(I)

a) Ab) Bc) C45. Acidul benzidin 2,2’-disulfonic bis-diazotat poate cupla asimetric :a) dab) nuc) depinde de componenta de cuplare utilizata46. Acidul 4,4’-diamino stilben- 2,2’-disulfonic bis-diazotat poate cupla asimetric :a) dab) nuc) depinde de componenta de cuplare utilizata47. Reactia

N NH2NH NN N

are loc :a) la reflux in prezenta clorhidratului anilineib) la rece in mediu bazicc) la reflux in prezenta acetatului de sodiu48. La prepararea vezuvinei raportul molar m-fenilendiamina /NaNO2 trebuie sa fie :a) 3 : 2b) 2 : 3c) 2 : 149. Colorantul :

NOH HO

C

O

Ar NN N

C

O

Ar

NHNH

se poate prepara utilizand drept componenta de cuplare ;OH HO

C

O

C

O

NHNHa)

b)


NH

O

C

OH



50. Colorantul :

NN NH2

este :a) un colorant de dispersie diazotabil pe fibrab) un colorant cationicc) un colorant reactiv51. Amina :

NH2NHH3C

este :a) un colorant de dispersieb) o baza pentru coloranti de developare azoicic) ambele afirmatii sunt corecte52. Care din urmatoarele clase de componente de cuplare sunt utilizabile pentru

sinteza unor coloranti azoici de de dispersie :

NH2

a)

b)

c)

C6H5 NH ROH

CNN(CH3)2

C6H5

C6H5 NH

NR2 C6H5 NCH2CH2

CH2 CH2 OH

CH2 CH2

OH

COOH

OHCH2CH2

CH2 CH2

NC6H5 C6H5 C6H5 NH CH3

C6H5 N(CH3)2CN

COOH

53. Colorantul :

NNH2

HO3S

OH

N

SO3H

este :a) colorant reactivb) colorant acidc) colorant de dispersie54. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi interni :



N N

OH HO

COOH

NN NN

NN

OH

N

OH

a)

b)

c)

55. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi interni :

N N

OH

COOH

HOOC

NN NN

NN

OH

N

OH

a)

b)

c)

56. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi externi :

OH

HO

HOOC

NN NN

NN

N

OH

a)

b)

c) N N

OH57. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi externi

N N

OH

HO

COOH

HOOC

NN

OH

a)

b)

c) N N

OH58. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi externi la cromarea lanii :



OH

HO

HOOC

N N

NN

OH

a)

b)

c) N N

OH

SO3HHO3S

HO

59. In colorantii metal complecsi cifra de coordinatie a ionului Cu2+ este :a) 2b) 4c) 660. In colorantii metal complecsi cifra de coordinatie a ionului Cr3+ este :a) 2b) 4c) 661. Se pot obtine coloranti de tipul A1 → Z ← A2 daca :a) Z = acid Hb) Z = acid cromotropicc) Z = acid γ62. Se pot obtine coloranti de tipul E1 ← D → E2 daca ;a) D = benzidinab) D = acid benzidin 2,2’ disulfonicc) D = m-fenilendiamina63. Acidul Ecarlat ( carbonil I) poate cupla asimetric :a) dab) nuc) depinde de tipul sarii de diazoniu64. Colorantul Galben Brilliant se obtine din :a) acid 4,4’-diamino stilben -2,2’ disulfonic si fenolb) acid 4,4’-diamino stilben -2,2’ disulfonic si etoxibenzenc) ambele alternative sunt posibile65. In structura bazelor primulinice exista :a) resturi imidazoliceb) resturi tiazolicec) resturi oxazolice66. Colorantul Galben Solar este :a) un nitro azoxiderivatb) un derivat stilbenicc) ambele alternative sunt corecte67. colorantii indicatori acid - baza isi datoreaza schimbarea culorii :a) unei reactii de reducereb) unei reactii de oxidarec) unei tautomerii68. Colorantii substantivi ureici se obtin prin :



a) fosgenarea colorantilor azoicib) utilizarea unor componente de cuplare ce contin grupa ureicac) ambele alternative sunt posibile69. Colorantul acid sulfanilic→acid Schaffer este :a) colorant acidb) colorant cationicc) colorant de disperise70. Colorantul acid naftionic→acid R este :a) colorant acidb) colorant cationicc) colorant de disperise71. Galbenul Brilliant trece prin O-alchilare in Crisofenina .Care din cei doi coloranti

este indicator de pH :a) numai Galbenul Brilliantb) numai Crisofeninac) amandoi72. In complecsii polimerici ai o, o’-dihidroxi azoderivatilor azoderivatul intervine cu

configuratia :a) antib) sinc) ambele alternative sunt posibile73. Formarea de complecsi interni in cazul colorantilor azoici afecteaza esential

culoarea :a) dab) nuc) depinde de ionul metalic74. Formarea de complecsi externi in cazul colorantilor azoici afecteaza esential

culoarea :a) dab) nuc) depinde de ionul metalic75. Care din urmatoarele variante de sinteza a unei baze variaminice este mai

avantajoasa sub aspect tehnologic :

R NO2

SO3HNH2

+

Cl

1

2

Cl

+

NH2

NO2R

NH NO2H2N

H2N NO2NH

desulfonare

reducere

baza variaminica

reducere

baza variaminica

a) varianta 1b) varianta 2c) ambele varianta76. Baza de rosu :



ClOCH3

OCH3

O2N

se obtine pornind de la hidrochinona prin :a) alchilare, hidrogenare, nitrareb) halogenare, nitrare, alchilarec) nitrare, halogenare, alchilare77. Compnenta de cuplare urmatoare :

NH

NH CH3

CH3

utilizata la fabricarea unor coloranti negri se prepara prin tratarea :a) 1,8-diamino naftalinei cu acetonab) 1,8-diamino naftalinei cu formaldehidac) naftalinei cu 2,2-diamino propan78. Care din cele doua forme tautomere ale colorantului de mai jos are culoarea mai

inchisa :

N ONHOHN N

1 2a) 1b) 2c) tautomeria nu implica modificari de culoare79. Complecsii metalici ai colorantilor acizi pot prezenta pentru sfera de coordinare :a) sarcini pozitiveb) sarcini negativec) ambele alternative sunt posibilke80. Indicatorul Rosu Congo se obtine din :a) acid antranilicv si benzidinab) acid naftionic si benzidinac) acid sulfanilic si benzidina81. Transformarea

NH

CH3 NH2

CH3 CH3NH2

H2N

ce are loc ca proces secundar la diazotarea m-toluidinei implica formarea intermediara a :



NH

NH2

ON

HO

CH3

a)

b)

c)

CH3

CH3

NH2

NO

N

82. In prezenta acidului azotos 1-fenil 3-metil 5-pirazolona formeaza :a) albastru de pirazolonab) compusi de tip furan-pirazolonicc) nitrozoderivati83. Colorantii de tip Sudan contin in structura :a) grupe sulfoniceb) grupe carboxilicec) numai grupe neionizabile in apa84. Colorantii alimentari sunt produse care :a) nu sunt metabolizate in orgasnismb) metabolizarea lor conduce la produse netoxicec) ambele alternative sunt posibile

COLORANTI ANTRACHINONICI SI POLICICLOCETONICI

1. Colorantii

NH2

H2NNH2

O

O O

O NH2

O

O NH2

O

O NH2HO

OH OH

sunt din punct de vedere tinctorial :

a) coloranti acizi

b) coloranti cationici

c) coloranti de dispersie

2. La tratarea antrachinonei cu NaNO2/H2SO4/H3BO3 urmata de oxidarea cu

MnO2/H2SO4 rezulta :

a) purpurina

b) chinizarina

c) alizarina

3. La tratarea 1,2,5-trihidroxi-antrachinonei cu oleum ^)% SO3 rezulta :



a) 1,2,5,8-tetrahidroxi antrachinona

b) 1,2,4,5-tetrahidroxi antrachinona

c) 1,2,3,4-tetrahidroxi antrachinona

4. Topirea alcalina oxidativa a acidului antrachinon 2,6-disulfonic conduce la :

a) 1,2,5-trihidroxi antrachinona (flavopurpurina

b) 1,2,6-trihidroxi antrachinona (antrapurpurina


5. Topirea alcalina oxidativa a acidului antrachinon 2,7-disulfonic conduce la :

a) 1,2,5-trihidroxi antrachinona (flavopurpurina

b) 1,2,6-trihidroxi antrachinona (antrapurpurina


6. La diarilaminarea purpurinei (1,2,4-trihidroxi antrachinona) cu anilina gruparile aril-

amino se grefeaza in pozitiile :

a) 1,4

b) 1,2

c) 2,4

7. Pentru a obtine coloranti de dispersie 1,4,5,8-tetrahidroxi antrachinona se rtrateaza

cu monoetanolamina. Din reactie rezulta :

a) hidroxieteri

b) amine secundare


8. Aditia 1,4-diamino antrachinonei la acrilatul de metil este :

a) aditie nucleofila

b) aditie electrofila

c) aditie radicalica

9. Reducerea antrachinonei la antrona serealizeaza cu :

a) Cu si H2SO4

b) Zn si HCl

c) SnCl2 si Hcl

10. Colorantii acilamino antrachinonici se obtin prin :

a) acilarea amino antrachinonelor cu cloruri acide din seria benzenului

b) acilarea aminelor din seria benzenului cu acizi antrachinonici

c) ambii parteneri trebuie sa posede structuri antrachinonice



11. Acidul 1,4-diamino antrachinon 2,3-disulfonic se obtine prin :

a) sulfonarea 1,4-antrachinonei

b) substitutia nucleofila a atomilor de halogen din 2,3-dihalogeno 1,4 diamino

antrachinona

c) nitrarea, urmata de reducere a acidului 2,3-antrachinondisulfonic

12. Alizarina este :

a) colorant de cada

b) colorant acid

c) colorant cationic

13. Inlocuirea grupei sulfonice cu hidrogen la obtinerea colorantilor antrachinonici de

dispersie derivati ai acidului bromaminic se realizeaza cu :

a) glucoza / Hcl

b) glucoza / NaOH

c) hidrogenare cu hidrogen gazos

14. Alizarina se prepara industrial prin ;

a) reactie Friedel-Crafts intre anhidrida ftalica si orto-dihidroxi benzen

b) topirea alcalina oxidativa a acidului 2-antreachinon sulfonic


15. Chinizarina se prepara industrial prin :

a) reactie Friedel-Crafts intre anhidrida ftalica si orto-clorfenol

b) topirea alcalina oxidativa a acidului 2-antreachinon sulfonic


16. Reducerea 1,2-dihidroxi 3-nitro antrachinonei la 1,2-dihidroxi 3-amino

antrachinona se realizeaza cu :

a) Na2S

b) Na2S2O4/OH-

c) Fe/FeCl3/apa

17. Transformarea 1,2-dihidroxi 3-amino antrachinonei in colorantul Verde de

chinolina se realizeaza prin condensare cu :

a) clorura de alil

b) chinolina

c) acroleina

18. Dinitroantrarufina(1,5-dihidroxi 4,8-dinitroantrachinona) se prepara prin :



a) nitrarea 1,5-dihidroxi antrachinonei

b) tratarea cu fenoxid de sodiu a 1,5-diclor antrachinonei, nitrare si apoi hidroliza


19. Transformarea 1,5-dinitro antrachinonei in 1,5-diamino 4,8dihidroxi antrachinona

se poate realiza prin :

a) reducere cu S2O3 si H2SO4

b) oxidare cu MnO2 urmata de reducere

c) reducere urmata de oxidare cu H2O2

20. In reactia :

O

O NH2

Br

Br NaHSO32

4

care atom de brom reactioneaza primul :

a) cel din pozitia 2

b) cel din pozitia 4

c) nu exista o reactivitate diferentiata

21. Reactivitatea diferentiata a atomilor de brom din 1-amino 2,4-dibrom antrachinona

in reactii de substitutie nucleofila se datorerza :

a) unor efecte sterice

b) unor efecte electronice

c) cei doi atomi de brom nu au o reactivitate diferentiata

22. Substitutia grupei sulfonice din acidul 1-amino 4-arilamino 2-antrachinon sulfonic

cu grupe OR, CN, SH este :




23. La transformarea

O

O

NH2

O

O

NH2OH

OH

hidroxiderivatul participa :

a) ca atare



b) sub forma redusa


24. Reducerea

O

O

NH2

O

O

NH2

NO2

NH2

trebuie realizata cu :

a) Na2S2O4/OH-

b) SnCl2/HCl

c) Na2S

25. Sulfonarea alizarinei conduce la :

a) un colorant de cada

b) un colorant de dispersie

c) un colorant acid

26. Condensarea 1,4-diamino 2,3-diclor antrachinonei cu acid sulfanilic conduce la :

a) un colorant reactiv

b) un colorant de cada

c) un colorant acid

27. Colorantul

O

O O

ONH

NH2

CH2NH

SO3H HO3SH2N

se poate obtine :

a) prin condensarea acidului bromaminic cu 4,4’-diamino difenilmetan

b) prin condensarea acidului bromaminic cu anilina urmata de tratare cu CH2O

c) ambele qalternative sunt posibile

28. Prin sulfonarea unor antrimide rezulta coloranti acizi. Acestea sunt de tipul :

a) α, α‘

b) α, β

c) β, β‘

29. Prin topirea alcalina a 2-amino antrachinonei rezulta :

a) indantrona



b) flavantrona

c) ambele alternative sunt posibile in functie de temperatura la care se realizeaza

procesul

30. Indantrona pura se obtine pornind de la :

a) 1-clor 2- amino antrachinona

b) 1-clor 4-amino antrachinona


31. Din reactia 1-amino antrachinonei cu acid 2-clor benzoic urmata de ciclizare in

HClSO3 rezulta :

a) antrachinon 2,1 (N)-acridona

b) antrachinon 1,2 (N)-acridona

c) antrachinon 2,3 (N)-acridona

32. Din reactia 1-clor antrachinonei cu acid antranilic urmata de ciclizare in HClSO3

rezulta :

a) antrachinon 2,1 (N)-acridona

b) antrachinon 1,2 (N)-acridona

c) antrachinon 2,3 (N)-acridona

33. Colorantul

O

O NHC

O

Br

reactioneaza cu ArNH2 in urmatoarele conditii :

a) in solvent glicerina

b) in prezenta de Cu+ si K2CO3

c) ambele afirmatii anterioare sunt corecte

34. Colorantul. antrachinon-acridonic :

O

O

NH2

NH

SO3H

CO

se poate obtine de la :



a) 1-amino 2,3-dibrom antrachinona si acid antranilic

b) acid bromaminic si acid antranilic


35. Colorantii antrachinon - acridonici se pot obtine din :

a) amino antrachinone si o-halogenoacizi

b) halogeno antrachinone si o-aminoacizi


36. Sinteza flavantronei implica protejarea cu anhidrida ftalica a grupei amino din :

a) 1-halogeno 2-amino antrachinona

b) 2-halogeno 1-amino antrachinona


37. Flavantrona se obtine din 2-amino antrachinona prin incalzire cu acizi Lewis :

a) da

b) nu

c) se obtine din 1-amino antrachinona

38. La nitrarea Violantronei se obtine :

a) 16, 17-dinitro violantrona

b) 4, 11-dinitro violantrona

c) 3, 12-dinitro violantrona

39. Flavantrona este un compus izoelectronic cu :

a) indantrona

b) dibenzantrona

c) pirantrona

40. Colorantii pirazol-antronici contin ;

a) un rest antrachinonic

b) doua resturi antrachinonice

c) trei resturi antrachinonice

41. Colorantii derivati de acid perilen tetracarboxilic pot prezenta :

a) izomerie geometrica

b) izomerie optica


42. Colorantii dibenzantronici se obtin prin topirea alcalina a :

a) benzantronei



b) antronei

c) pirenului

43. Indantrona vopseste sub forma de :

a) dihidroxiderivat

b) trihidroxiderivat

c) tetrahidroxiderivat

44. Colorantii antrachinon-carbazolici se obtin prin ciclizarea :

a) α, α‘-antrimidelor

b) α, β-antrimidelor

c) β, β‘-antrimidelor

45. La topirea alcalina a benzantronei se obtine ca produs secundar :

a) 4-hidroxi benzantrona

b) izoviolantrona


46. Pirazolantrona se poate prepara pornind de la :

a) 1-clor antrachinona

b) 2-clor antrachinona

c) acid antrachinon 2-sulfonic

47. Pirazolantrona se poate prepara pornind de la :

a) 1-amino antrachinona

b) 2-clor antrachinona

c) acid antrachinon 1-sulfonic

48. Pirazolantrona poate exista sub forma a :

a) doua structuri tautomere

b) trei structuri tautomerer

c) patru structuri tautomere

49. Colorantul de cada :N NH

O O

NH N

poate exista sub forma a :

a) doua structuri tautomere



b) trei structuri tautomerer

c) patru structuri tautomere

50. Cati compusi N, N’-dimetilati (nu saruri cuaternare ) pot rezulta la tratarea

colorantuluiN NH

O O

NH N

cu (CH3)2SO4 :

a) doi

b) trei

c) patru

51. Prin tratarea compusului

NH2

N N R

O

cu acid o-clorbenzoic urmata de ciclizare rezulta un colorant :

a) pirazol-antron-acridonic

b) pirimidin-acridonic

c) pirazol-antron-acridinic

52. Prin tratarea compusului

N N R

ClO

cu acid antranilic urmata de ciclizare rezulta un colorant :

a) pirazol-antron-acridonic

b) pirimidin-acridonic

c) pirazol-antron-acridinic

53. La tratarea 1-amino antrachinonei cu NH3 si formaldehida la 1200C si 17 atm.

rezulta un colorant :

a) pirimidin-antronic

b) piridin-antronic

c) pirazol-antronic



54. Colorantii pirimidin-antronici sunt coloranti :

a) de cada

b) reactivi

c) substantivi

55. Transformarea :

NN

O O

O NHCH2CH2

se realizeaza prin :

a) aditie nucleofila si eliminare

b) aditie electrofila si eliminare

c) aditie radicalica si eliminare

56. Transformarea :

N N

OO

NH CH2 N

este o aditie intramoleculara de tipul :

a) aditie nucleofila

b) aditie electrofila

c) aditie radicalica

57. Reactia de reducere :

NH2

N

OO

NN N

NO2

se realizeaza cu :

a) Na2S2O4/OH-

b) Fe/FeCl3?apa

c) Na2s

58. Reactia de obtinere a colorantilor piridon-antronici din 1-N-metilamino

antrachinona si anhidrida acetica este catalizata de :

a) ZnCl2



b) AlCl3

c) SnCl2

59. Colorantul :

O

O

NH

N

se obtine pornind de la :

a) piridon-antrona si anhidrida isatoica

b) piridon-antrona si acid o-clorbenzoic

c) pirazol-antrona si acid antranilic

60. Benzantrona se prepara din :

a) antrona si acroleina

b) antrachinona si propena

c) antrachinona si propina

61. Colorantii pirazol-antron-benzantronici se obtin utilizand ca intermediar :

a) 3-brom benzantrona

b) 4-brom benzantrona

c) 5-brom benzantrona

62. acidul perilen tetracarboxilic se obtine pornind de la :

a) perilen

b) acenaften

c) piren

63. Acidul 1,4,5,8-naftalin tetracarboxilic se prepara pornind de la acenaften prin C-

acilarea acestuia cu clorura acida urmata de oxidare. Drept clorura acida se poate folosi :

a) diclorura acidului malonic

b) clorura de benzoil

c) clorura acidului ftalic

64. Colorantii imidazolinici se obtin prin tratarea acizilor policarboxilici aromatici cu :

a) orto-diamine aromatice

b) meta-diamine aromatice

c) para-diamine aromatice



65. Pirantrona se prepara pornind de la :

a) 1-brom, 2-metil antrachinona

b) 1-metil, 2-brom antrachinona


66. La topirea alcalina oxidanta a benzantronei rezulta doi coloranti izomeri. Acestia

sunt :

a) izomeri optici

b) izomeri geometrici

c) izomeri de pozitie

67. La tratarea 3-brom benzantronei cu Cu urmata de topire alcalina rezulta :

a) dibenzantrona

b) izodibenzantrona

c) cei doi compusi in amestec

68. La tratarea 3-brom benzantronei cu Na2S urmata de oxidare si topire alcalina

rezulta :

a) dibenzantrona

b) izodibenzantrona

c) cei doi compusi in amestec

69. Prin bromurarea dibenzantronei urmata de metoxilare dibrom derivatului format

rezulta un colorant verde :

a) de disperise

b) substantiv

c) de cada

70. Oxidarea alizarinei si a chinizarinei conduce la acelasi produs. Acesta este :



O

O

O

OH

O

O

O

OHOH

OH

OHOH

OHOH

OH

a)

b)

c)

71. Colorantul albastru :O

O

OHOH

N

se prepara pornind de la alizarina. Etapele sunt :

a) halogenare, condensare

b) nitrare, reducere, condensare


72. La acilarea 1,2-diamino 4-brom antrachinonei cu acid oxalic rezulta :

a) o diamida

b) o monoamida

c) un compus bis-pirimidinic

73. Colorantii antrachinonici cu mordant includ secvente :

a) o-dihidroxi

b) p-dihidroxi


74. Dimerizarea oxidativa a pirazolantronei se realizeaza :

a) printr-o topire alcalina oxidativa

b) prin tratare cu ZnCl2 la 260°C

c) ambele alternative sunt posibile.

75. Prin tratarea brombenzantronei cu pirazolantrona rezulta un colorant :

a) de cada



b) pentru laser


76. Transchinacridonele liniare se pot prepara pornind de la :

a) acid dibrom tereftalic

b) ester succinilsuccinic


77. Bromurarea acidului tereftalic la acid 2,5-dibrom tereftalic se realizeaza in :

a) oleum 60 %

b) H2SO4 monohidrat

c) acid acetic

78. La tratarea pirenului cu clorura de benzoil in prezenta de AlCl3 urmata de oxidare,

rezulta :

a) pirantrona

b) antantrona

c) acediantrona

79. Pornind de la acidul 1-amino-naftalin-2-carboxilic se poate prepara :

a) antantrona

b) pirantrona

c) acediantrona.

80. Naftostirilul se prepara pornind de la acid :

a) Peri

b) naftionic

c) 1-amino 5-naftalin sulfonic

81 La tratarea 1-naftilizocianatului cu AlCl3 rezulta :

a) naftostiril

b) 2-metil-naftalina

c) 1-metil-naftalina

82 Nitrarea dibenzantronei urmata de reducerea blanda cu glucoza conduce la un

colorant negru ce contine grupe azo in sisteme ciclice :

a) da

b) nu

c) dibenzantrona nu se poate nitra



COLORANTI ARILMETANICI

1. Cetona lui Michler :

a) se obtine din fosgen si N,N-dimetilanilina

b) conduce la Auramina prin tratare cu NH4Cl


2. Fucsonimina reprezinta

a) un colorant monoimino-trifenilmetanic

b) se poate obtine prin tratarea fucsinei cu NH3


3. Aurina contine :

a) 2 grupe OH

b) 3 grupe OH

c) 1 grupa OH.

4. Colorantii trifenilmetanici au o conformatie de elice datorita unor impiedicari

sterice :

a) o-o'

b) o-m'

c) m-m'

5. Tratarea dimetilanilinei cu CH2O in cataliza acida, urmata de alte reactii conduce la

:

a) Cristal Violet

b) Verde Malachit

c) Violetul lui Doebner

6. Tratarea feniltriclormetanului cu anilina in prezenta de AlCl3, urmata de alte reactii

chimice conduce la :

a) Cristal Violet

b) Verde Malachit

c) Violetul lui Doebner

7. Eosina si eritrosina sunt derivati ai :

a) fenolftaleinei

b) fluoresceinei




8. La tratarea 2-dimetilamino 4-hidroxi-tolenului cu anhidrida ftalica in prezenta de

ZnCl2 rezulta :

a) Rodamina

b) un colorant acridinic

c) un colorant acridonic

9. La tratarea aminelor 3,4-disubstituite cu aldehide monosubstituite se obtin :

a) coloranti acridinici

b) coloranti acridonici

c) coloranti azometinici

10. Compusul

(CH3)2N C

O

N(CH3)2

se obtine prin tratarea N,N-dimetilanilinei cu :a) fosgenb) formaldehida urmata de oxidarec) ambele variante sunt posibile11. Compusul :

(CH3)2N N(CH3)2CH2

este :a) leucoderivatul auramineib) leucoderivatul aurineic) nu este un leucoderivat12. In cazul colorantilor trifenilmetanici trecerea de la leucoderivat la hidrol se

realizeaza prin ozidare cu :a) PbO2b) H2O2c) ambele alternative sunt posibile13. La protonarea rozanilinei culoarea compusului :a) se deschideb) se inchidec) nu sufera modificari14. Baza lui Homulka :

C

NH2H2N

HO-]+NH2

este, din punct de vedere al culorii, fata de pararozanilina :a) mai unchisab) mai deschisa



c) sunt identice15. Trecerea benzaurineiin sare duce la :a) inchiderea culoriib) deschiderea culoriic) pastrarea culorii initiale16. Pentru sinteza colorantului Verde Malachit :

C

]+N(CH3)2

(CH3)2N

Cl-

sunt necesare urmatoarele materii prime :a) N,N-dimetilanilina si formaldehidab) N,N-dimetilanilina si acetaldehidac) acetaldehida si N-metilanilina17. Oxidarea o-clortoluenului cu Cr2O3 conduce la :

CO

a)

b)

c)

H

Cl

COOH

CH3OOC

Cl

ClH

O

CC

O

H3C

18. ColorantulVerde S :+N(CH3)2(CH3)2N

O-

SO3HHO3S

C

se poate prepara din :

N(CH3)2(CH3)2NSO3HHO3S

Ca)

b)

c)

si

O

OH

CHOOH

HO3S SO3H

(CH3)2N N(CH3)2CH2 si

ambele variante sunt posibile19. La tratarea bis(4-N,N-dimetilaminofenil)cetonei cu POCl3 rezulta :



N(CH3)2(CH3)2N Ca)

b)

c)

OPOCl2

PO2Cl2

PO2Cl

Cl

Cl

HO

C(CH3)2N N(CH3)2

C(CH3)2N N(CH3)2

20. Colorantul Albastru de cerneala se prepara pornind de la difenilamina si cloroformprintr-o reactie Friedel-Crafts. Aceasta este catalizata de :

a) AlCl3b) FeCl3c) AlCl3 si nitrometan21. Fucsonimina, Violetul lui Doebner si Rozanilina sunt coloranti trifenilmetanici

care contin :a) numai grupe aminiceb) numai grupe hidroxic) si grupe amino si grupe hidroxi22. Prin tratarea N,N-dimetilanilinei cu fosgen in conditiile unei reactii Friedel-Crafts

la un raport molar 2 : 1 rezulta majoritar :a) Auramina Ob) cetona lui Michlerc) 4,4’-diamino difenilmetan23. La tratarea 4,4’-bis (N, N’-dimetilamino)-difenilmetanului cu sulf rezulta :a) o tiocetonab) un tiolc) un colorant de sulf24. Fucsona, Benzaurina si Aurina sunt coloranti trifenilmetanici care contin :a) numai grupe aminiceb) numai grupe hidroxic) si grupe amino si grupe hidroxi25. Materia prima pentru obtinerea albastrului de metilen este :a) p-fenilendiaminab) N-metil p-fenilendiaminac) N,N-dimetil p-fenilendiamina26. Colorantii ftaleinici isi datoreaza caracterul de indicator acid-baza :a) posibilitatii de oxidareb) posibilitatii de reducerec) posibilitatii deschiderii ciclului lactonic27. Fluoresceina se obtine din anhidrida ftalica si :a) pirocatechinab) rezorcinac) hidrochinona28. Colorantii ftaleinici au structura :a) lactamicab) lactonicac) ambele alternative sunt posibile



30. Albastrul de metilen este :a) colorant oxazinicb) colorant tiazinicc) colorant azinic

COLORANTI INDIGOIZI

1. Colorantii indigoizi au drept cromofor :

CNH

O

a)

b)

c)

C

C C

CC

NH

NH

NH

C

C

C

C

OO

O2. Acidul fenil-glicin orto-carboxilic se prepara industrial utilizand ca parteneri :a) acid o-clor benzoic si acid α-amino aceticb) acid antranilic si acid cloraceticc) anhidrida ftalica si acid α-amino propionic3. Topirea alcalina a acidului fenil-glicin orto-carboxilic in topitura de NaOH,KOH la

2500C conduce la :a) 3-indolonab) 2-indolonac) un amestec al celor doi produsi4. La tratarea acidului fenil glicinic cu HClSO3 la 200C sau cu oleum la 150C rezulta :a) indoxilb) indigoc) amestec al celor doi produsi5. Acidul fenil glicinic se poate prepara din :a) anilina si acid cloraceticb) anilina, formaldehida, HCNc) ambele alternative sunt posibile6. Indigoul poate forma legaturi de hidrogen :a) intramoleculareb) intermolecularec) ambele alternative sunt posibile7. Indigoul se comporta in reactiile sale ca :a) o dicetonab) o monocetonac) in ambele moduri8. La temperatura camerei indigoul poate exista :



a) numai in forma cisb) numai in forma transc) atat in forma cis cat si in forma trans9. Colorantii indigoizi sunt :a) coloranti reactivib) coloranti acizic) coloranti de cada10. Dehidroindigoul poate exista :a) numai in forma cisb) numai in forma transc) atat in forma cis cat si in forma trans11. Dehidroindigoul se poate obtine prin :a) oxidarea indigouluib) reducerea indigouluic) nu se poate obtine direct de la indigo12. 3-Tionaftena rezulta prin topirea alcalina a :a) acidului fenil tioglicin orto-carboxilicb) acidului fenil glicin orto-carboxilic in prezenta sulfuluic) ambele alternative sunt posibile13. O-mercapto-anilina se poate prepara pornind de la anilna prin :a) tratare cu S2Cl2 si alcalinizareb) diazotare si tratare cu Na2S2c) ambele alternative sunt posibile14. Transformarea

NH2

SCOOHCH2S

C

NH

CH2

implica obtinerea urmatorilor intermediari:

S

COOHCH2S

COOHC

NH

CH

a)

b)

c)

CN

ambele alternative sunt corecte15. Reactia

SCOOHCH2SCOOH

C

NH

CHCN

este :a) aditie electrofilab) aditie nucleofilac) aditie radicalica16. In dehidroindigo rotatia libera pe legatura centrala a moleculei este posibila :



a) dab) nuc) dehidroindigoul nu poate exista17. Indigoul poate avea caracter de :a) acid Lewisb) baza Lewisc)si acid Lewis si baza Lewis

18. Reactia :

NH

C

NH

NCO NH

C

NH

4

are loc in cataliza :a) acidab) bazicac) ambele alternative sunt posibile19. Substitutia electrofila pe indigo are loc preponderent in pozitiile :a) 6,6’b) 4,4’c) 5,5’20. Acidul indigo 5,5’-disulfonic este :a) indicator de pHb) colorant alimentarc) colorant de dispersie21. La temperatura camerei tioindigoul poate exista :a) in forma transb) in forma cisc) atat in forma cis cat si in forma trans22. La bromurarea indigoului cu Br2

in acid acetic glacial rezulta :a) 4,4’,6,6’-tetrabrom indigob) 4,4’,7,7’-tetrabrom indigoc) 5,5’,7,7’-tetrabrom indigo23. Acidul tiosalicilic se poate prepara pornind de la :a) acid antranilicb) acid o-clor benzoicc) ambele alternative sunt posibile24. Colorantii indigoizi asimetrici se pot obtine prin reactia dintre :a) indoxil si acenaftenchinonab) indoxil si fenantrenchinonac) ambele alternative sunt posibile25. Isatina reactioneaza cu indoxilul conducand la indirubin. Ea da conensare de tip

crotonic la gruparea carbonilk din pozitia :



a) 2b) 3c) 2 sau 3, functie de catalizatorul utilizat26. Pentru vopsire colorantii indigoizi se reduc cu :a) Na2S/NaOHb) Na2S2O4/NaOHc) Na2S2O3/NaOH27. Indigosolii sunt :a) esteri sulfonici ai leucoderivatilor colorantilor indigoizib) acizi sulfonici cu structura indigoidac) acizi N,N’-disulfonici ai indigoului28. Sinteza indigoului de tip Baeyer-Drewsen pornind dela o-nitrobenzaldehida

utilizeaza ca partener de reacvtie :a) formaldehidab) acidul monocloraceticc) acetona29. Intermediarul ce se formeaza in sinteza indigoului prin metoda Baeyer-Drewsen

este :a) 2-acetil indoxilb) 1-acetil indoxilc) 3-acetil indoxil30. O-nitrobenzaldehida se poate prepara pornind de la :a) o-nitroanilinab) o-nitrotoluenc) ambele alternative sunt posibile31. La tratarea indigoului cu HNO3/H2SO4 rezulta :a) 5,5’-dinitroindigob) 5-nitroisatinac) 5,5’,7,7’-tetranitro indigo32. La tratarea indigoului cu KNO3/H2SO4 rezulta :a) 5,5’-dinitroindigob) 5-nitroisatinac) 5,5’,7,7’-tetranitro indigo33. La tratarea anilinei cu S2Cl2 rezulta :

S

S

NH

a)

b)

c)N

NS+

Cl-

S

SS

+ Cl-

33. Acidul indoxil 2-carboxilic rezulta la topirea alcalina a :a) acidului fenil glicin o-carboxilicb) acidului fenil glicinicc) in ambele cazuri34. Colorantii indigoizi asimetrici isi datoreaza asimetria :



a) cromoforuluib) resturilor aromaticec) ambele alternative sunt posibile35. Indigoul isi datoreaza culoarea inchisa legaturilor de hidrogen ::a) intramoleculareb)intermolecularec) ponderea celor doua tipuri de legaturi este comparabila36. Purpura, colorantul cel mai pretuit in antichitate este derivatul dibromurat asl

indigoului in pozitiile :a) 5, 5’b)6, 6’c) 7, 7’

COLORANTI FTALOCIANINICI

1. Ftalocininele metalice sunt complecsi ai :a) tetraindolilorb)tetraisoindolilorc) tetrachinolinei2. Ftalocianina se poate obtine din :a) anhidrida ftalica si ureeb) anhidrida ftalica si amoniacc) ambele alternative sunt posibile3. In sinteza ftalocianinei din anhidrida ftalica si uree se formeaza ca intermediar :a) acidul izocianicb) 1-amino 3-imino iso indoleninac) ambele alternative sunt corecte4. Ftalocianina de cobalt sulfonata poate cataliza :a) reactii de oxidareb)reactii de reducerec) ambele alternative sunt posibile5. Fabricarea ftalocianinei de cupru pornind de la anhidrida ftalica si uree implica

formarea intermediara a ftalodinitrilului ;a) dab) nuc) depinde de solventul utilizat6. Obtinerea ftalocianinei de cupru tetrasulfonate are loc la tratare cu :a) clorura de sulfurilb)acid sulfuricc) acid clorsulfonic7. Formarea ftalocianinei de cupru pornind de la ftalodinitril in prezenta ionilor de

Cu2+ implica :a) poliaditii nucleofile intramoleculareb) poliaditii radicalice intramolecularec) ambele alternative sunt posibile8. Ftalocianinele elementelor din grupele I si II ale sistemului periodic sunt :a) ioniceb) covalente (chelati metalici)c) ambele alternative sunt posibile



9. Ftalocianinele metalelor tranzitionale sunt :a) ioniceb) covalente (chelati metalici)c) ambele alternative sunt posibile10. Reactia de schimb :

FtCyNa2 Cu2+

FtCyCu 2Na++

a) este posibilab) nu este posibilac) depinde de solvent11. Reactia de schimb :

FtCyNa2 Cu2+

FtCyCu 2Na+

+a) este posibilab) nu este posibilac) depinde de solvent12. La fabricarea industriala a ftalocianinei de cupru din anhidrida ftalica, ureea are

rolul de ;agenerator de amoniac)b)generator de acid izocianicc) ambele alternative sunt corecte13. Clormetilarea ftalocianinelor se realizeaza cu :a) CH2O, HCl, H2SO4b) HClSO3, CH2Oc) ambele alternative sunt posibile14. La reducerea ftalocianinei de cupru tetrasulfoclorurate cu Zn/H3O+ rezulta :a) un colorant de cadab) un colorant directc) un colorant de sulf

COLORANTI CATIONICI

1. Colorantii azoici derivati ai 2-amino piridinei se pot obtine prin :a) condensarea a acesteia cu un nitrozo derivatb) prin cuplarea oxidativa a piridilhidrazineic) ambele alternative sunt posibile2. 4-Amino piridina se poate diazota :a) direct cu NaNO2/HClb) numai ca N-oxidc) cu azotit de amil in solvent organic3. 2-Amino piridina se poate diazota :a) direct cu NaNO2/HClb) numai ca N-oxidc) cu azotit de amil in solvent organic4. Colorantul



NH (CH2)2 NR3 X-+ ]

]+X-

NR3(CH2)2NHO

O

a) are sarcina pozitiva inclusa in sistemul cromoforb) are sarcina pozitiva izolata de sistemul cromoforc) nu este un colorant cationic5. Colorantul

N

CH3

SN(CH3)2

CH3O

X-

+N

N

a) are sarcina pozitiva inclusa in sistemul cromoforb) are sarcina pozitiva izolata de sistemul cromoforc) nu este un colorant cationic6. Fie colorantii cationici :

NH CH2 NR3 X-+ ]

]+X-

NR3CH2NHO

O O

O

]+X-

NR3CH2NH

OH

1 2Care din ei prezinta o afinitate mai mare pentru fibra PNA :

a) 1b) 2c) au afinitati egale7. Alchilarea colorantului

ON N(CH3)2

NN

O2Nse poate realiza cu :

a) (CH3)2SO4b) CH3Ic) ambele alternative sunt posibile8. Fie colorantii

N

CH3

SN(CH3)2

CH3O

X-

NN

+N

N

CH3ON(CH3)2

SN

A B

Care dintre ei are culoarea mai inchisa :a) Ab) Bc) au aceeasi culoare9. Colorantul



NHN N(CH3)2NCH

N

poate vopsi fibrele PNA in mediu :a) acidb) bazicc) neutru10. Colorantul

NH2

CH2 ]+X-NR3NHO

O

CH2CH2

Br

a) are sarcina pozitiva inclusa in sistemul cromoforb) are sarcina pozitiva izolata de sistemul cromoforc) nu este un colorant cationic11. N-alchilarea colorantului

NH2

CH2 NR2NHO

O

CH2CH2

Br

se concretizeaza in modificari esentiale de culoare :a) dab) nuc) alchilarea nu este posibila12. Prin condensarea acidului bromaminin cu 4-aminopiridina in conditiile reactiei

Ullmann rezulta in prima etapa colorant :a) acidb) de dispersiec) cationic13. In cazul colorantilor antrachinonici cationici cu grupa cationica neinclusa in

cromofor catena laterala poate fi introdusa prin grupe :a) aminob) acilaminoc) ambele variante sunt posibile14. 6-Metoxi 2-amino benzotiazolul se poate prepara pornind de la p-anisidina prin

tratare cu :a) (SCN)2b) NH4SCNc) ambele variante sunt posibile15. (SCN)2 se poate prepara de la :a) Fe(SCN)2b) CuSCNc) Cu(SCN)216. (SCN)2 se poate prepara prin reactia :a) descompunerea termica a Fe(SCN)3

b) KSCN + Br2→c) ambele alternative sunt posibile



17. Reactia

SCH3O

N

SCNNH2

CH3O

NH2

este :a) aditie radicalicab) aditie electrofilac) aditie nucleofila18. Reactia

CSCH3O

NNH2

CH3O

NH

SNH2

are loc in :a) mediu oxidantb) mediu reducatorc) ambele alternative sunt posibile19. Daca se doreste obtinerea 4,6-dinitro 2-amino benzotiazolului ce varianta are

randamente mai bune :a) 2,4-dinitroanilina + (SCN)2→b) 2,4-dinitroanilina + tiouree→c) ambele variante au randamente comparabile20. Colorantii cationici pot fi :a) anionib) amfionic) saruri cuaternare de amoniu

COLORANTI REACTIVI

1. Reactia

+Crom X HO CelulozaOHO-

Celuloza Cromunde CromX este un colorant reactiv cu halogen labil este :

a) substitutie electrofilab) substitutie nucleofila tip SN2c) substitutie nucleofila tip SN12. Care din procesele de fixare de mai jos este corect :

+CH2Crom HO CelulozaOCelulozaCrom CH2 CH2

CH2CH

OCH

OH

a)

b)

c)

OHCHO

CH CH2 CH2CH2CromCeluloza

O Celuloza

HOCrom CH2+

OH

CHO

CH CH2 CH2CH2CromCeluloza O CelulozaHOCrom CH2

+

3. Colorantii reactivi triazinici se pot obtine din colorantii azoici si clorura de cianurilprintr-o succesiune de reactii de :



a) substitutii electrofileb) substitutii nucleofilec) atat substitutii electrofile cat si nucleofile4. Transformarea acidului uric in 2,4,6-triclor pirimidina implica reactii de :a) substitutii electrofileb) substitutii nucleofilec) substitutii electrofile sau nucleofile functie de varianta de sinteza5. Colorantii reactivi pirimidinici se obtin din :a) ester acetilacetic si ureeb) ester malonic si etilendiaminac) ester malonic si uree6. In colorantii reactivi triazinici fixarea pe fibra este concurenta cu :a) hidrolizab) desorbtia de pe fibrac) desfacerea legaturii colorant -clorura de cianuril7. Colorantii reactivi vinil-sulfonici se obtin din etilenoxid si :a) sarurile de sodiu ale acizilor aril sulfonicib) arilsulfinati de sodiuc) arilsulfone8. Componenta de cuplare

N N

N

SO3HHO3S

OHNHCl

Cl

se prepara prin reactia dintre acidul H si clorura de cianuril la temperatura de :a) 1000Cb) 400Cc) 00C9. Colorantii reactivi derivbati ai 2,3-dicloro chinoxalinei sunt :a) monoreactivib) bireactivic) trireactivi10. Colorantii vinil-sulfonici se prezinta sub urmatoarea forma comerciala :a) Crom SO2 CH = CH2

b) Crom SO2 CH2 CH2 OHc) Crom SO2 CH2 CH2 OSO3Na11. Colorantii reactivi acrilamidici se prezinta sub urmatoarea forma comerciala :a) Crom NHCO CH = CH2

b) Crom NHCO CH2 CH2 OHc) Crom NHCO CH2 CH2 OSO3Na



Date post:	10-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	dya-dyana
View:	179 times
Download:	12 times

Cu Legere

Documents