53Biz 52 Biz

BRUT~RIE

La Bucure[ti, Paris sau Timi[oara brut`riile artizanale au acelea[iingrediente: pasiune, investi]ii, curaj [i un mod diferit de a

fr`mânta [i coace pâinea. Pain Plaisir, Codru de Pâine, Tartelier sunt doar câteva din afacerile cu investi]ii

de peste 80.000 de euro care fac mai frumoas` via]a celor carele cump`r` produsele. DE OANA GRECEA

u fost \n Fran]a, Marea Britaniesau SUA pentru a-[i des`vâr[ipasiunile [i pentru a \nv`]a dela al]ii din tainele brut`ritului.Chiar dac` au \nv`]at mici se-

crete, au aflat c` sunt pe drumul cel bun[i c` ceea ce [tiu este o temelie solid`. Lu-crul pâinii cu maia nu este tocmai simplu[i \]i pune din greu r`bdarea la \ncercare.Maiaua, acest ferment natural f`cut dinf`in` [i ap`, face ca pâinea s` creasc`dup` ce este l`sat` minimum cinci ore(\n loc de o or` [i jum`tate, cât ar dura cudrojdia). Acest procedeu de lucru estemai s`n`tos, dar [i mai mig`los. De el

s-au \ndr`gostit interlocutorii no[tri, dar[i comunitatea sau clien]ii forma]i \njurul acestei idei.Codru]a Popa de la Codru de Pâine

(numele blogului, dar [i al brut`riei des-

chise \n Timi[oara) a experimentat \ntâiacas` timp de vreo patru ani, luând re]etede pe internet \n englez` [i francez`, apoia lucrat o s`pt`mân` \n brut`ria unui englez de lâng` Newcastle [i alte dou`s`pt`mâni \n SUA, la o brut`rie din Montana.Irina [i {tefan Gheorghiu, proprietarii

afacerii Tartelier, au experiementat pâi-nea cu maia \n Olanda [i SUA, iar cânds-au \ntors \n România [i nu au g`sitgustul ideal, s-au dus \n Fran]a la unmic brutar [i [i-au exersat tehnica pus`la punct acas`. Irina St`ncescu, TomReese [i Monica Aliman, de la Pain Plai-

sir, [i-au reunit for]ele \nafacerea vie]ii lor totdup` o experien]` laParis. Irina este absol-vent` a Institutului Cor-don Bleu din Fran]a, ceamai prestigioas` form`de \nv`]`mânt culinar,unde petreci minimum9 luni [i pl`te[ti peste40.000 de euro ca s` tespecializezi. Dup` ce s-aul`murit c` au o pasiunepentru pâinea fr`mântat`

manual (Tom) [i pentru patiserie(Irina), au experiementat \ntr-o mic`brut`rie din Fran]a, iar apoi au venit \nRomânia [i, \mpreun` cu Monica, au investit \ntr-o brut`rie artizanal`.

A[a se face c` o pasiune pentru un pro-dus zilnic, consumat de la mic la mare,s-a transformat \ntr-un business de ni[`care aduce satisfac]ie proprietarilor lor,dar [i clien]ilor dispu[i s` pl`teasc` cevamai mult pentru o pâine s`n`toas`.

DE CE PÂINE CU MAIAPâinea cu maia este bun` pentru c` efermentat` natural. Este mai u[or di-gerabil`, substan]ele nutritive din ce-reale sunt absorbite mai bine de c`treorganism, lucru care nu se \ntâmpl` lapâinea cu drojdie. Chiar [i pâinea alb`este o pâine s`]ioas`. |n ceea ceprive[te gustul, este o chestiune depercep]ie – pâinea cu maia are gustulacri[or [i textura elastic`. Pre]ul estemai mare pentru c` procesul artizanalprin care se face pâinea este unul lent,cu multe etape intermediare. Dac` estevorba de f`in` bio, vorbim [i despre unpre] mai ridicat. F`inurile speciale(durum, spelta, secar`) sunt maiscumpe decât f`ina de grâu obi[nuit. Pâinea cu maia este o pâine s`]ioas`,

se p`streaz` foarte bine câteva zilepân` la o s`pt`mân`, dup` 2-3 zileface un toast excelent, iar \n final estemai economic` decât o alt` pâine am-balat` din comer]. Pe termen lung, esteo investi]ie \n s`n`tate [i schimb` sauinfluen]eaz` modul de hr`nire [i stilulde via]`. Biz

Business artizanal CU CRE{TERE S~N~TOAS~

A

Ateliere artizanale, din online \n offlineProprietarii site-urile de mai jos organizeaz` contra cost [i atelierede pâine cu maia, ca un mic business propriu.

Atelier de pâine (Corina Munteanu) – www.atelierdepaine.roSimplu [i bun (Cosmin Ordean Boc) – www.simplusibun.roDe-a brut`ria (Andreea Viviana Mârza [i Ioana Zberea) –deabrutaria.wordpress.comTurti]a Fermecat` (Iulian [i Lumini]a Du]u) –turtitafermecata.blogspot.ro

Un Codru de Pâine la Timi[oara

FOTO

GRA

FII: VA

LI MIREA

odru]a Popa are parc` un numepredestinat. Chiar f`r` s` [tie, pa-siunea sa era legat̀ de nume, numele

l-a legat de blog (www.codrudepaine.ro),iar acum Codru de Pâine e chiar numeleafacerii de care se ocup`. Dup`\ncerc`rile de a face pâine \n cas`, auurmat blogul [i patru ani de experimente.O parte din acest timp Codru]a a cochetat[i cu meseria sa de baz`, arhitectura, dara renun]at atunci când criza a diminuatproiectele. Apoi au \nceput visele. “Spu-neam de multe ori cu voce tare ce mult

mi-ar pl`cea s` am o brut`rie, un loc \ncare s` fac pâine pentru toat` lumea, nudoar pentru familie sau prieteni. {i \miimaginam un scenariu ideal, o brut`riemic`, de cartier, unde ajungi s` te cuno[ticu oamenii, cu clien]ii, \nve]i ce le place [ite bucuri s` \i po]i servi cu produseproaspete [i bune, simple, dar de calitate.Visul meu avea ca imagine o zi rece [i\nnorat`, \n care lumea intra de afar`zgribulit` de frig, \ntr-o \nc`pere cald` [ila propriu [i la figurat, cu miros \mbietorde pâine [i alte arome specifice. A[a \nce-

C

pea visul meu când vorbeam despre asta,iar ideile se n`[teau vorbind”,m`rturise[te Codru]a Popa, coproprietarabrut`riei Codru de Pâine din Timi[oara.Blogul [i scrisul din pasiune au fost

cele care au convins un investitor dinBucure[ti s` cread` [i s` bage bani \naceast` pasiune [i pricepere aCodru]ei. “De la idee pân` la \nceputulamenaj`rii a trecut un an de zile, timp\n care doar am c`utat spa]iul potrivit.Din momentul \n care am g`sit spa]iulpân` la deschidere au mai trecut treiluni [i jum`tate, timp \n care ne-amocupat [i de punerea la punct aspa]iului, de g`sirea utilajelor, deob]inerea avizelor”, poveste[teCrengu]a aventura antreprenorial`.Suma investit` se ridic` la peste100.000 de euro [i \n afacere sunt im-plica]i trei asocia]i: Crengu]a Popa,Emanuel Sârbu [i prietena acestuia.Chiar dac` \n teorie arhitectura i-ar fi

putut aduce satisfac]ii foarte mari,Crengu]a a descoperit c`, la pâine, satis-fac]ia e imediat` [i e rezultatul direct almuncii mâinilor. “Dac` ceva nu iese bine,\nve]i [i data viitoare schimbi. |ntre tine[i aluat nu sunt al]i factori direc]i care s`influen]eze produsul final. Când \mi iesepâinea bine, sunt fericit` toat` ziua, cândnu iese perfect, m` afecteaz` foarte tare [iziua respectiv` e o zi trist`, dar \nv`] dingre[eli. Chiar dac` lucrez contra timp [ivolumul de munc` fizic` e foarte mare,când [tiu c` fac bine ceea ce fac am toat`energia s` merg mai departe [i s` cer maimult de la mine”, poveste[te Codru]a.Ea spune c` rela]ia om-aluat e foarte

simpl`. “Energia pozitiv` trece prinmâini \n aluat [i din aluat \napoi \n tine.Dac` ie[i din ritm [i nu e[ti \n armoniecu aluatul, pl`te[ti. |ns` atâta timp câte[ti senin, gânde[ti pozitiv [i lucrezi cudrag, e[ti r`spl`tit \nzecit.”De la aluaturi compromise total pân`

la pâini perfecte, Codru]a a experimentattimp de patru ani. Folose[te f`in` bio,produs` din cereale cultivate la JamuMare \n jude]ul Timi[. “Mi-am doritfoarte mult s` folosesc o f`in` local`, s`sus]in agricultura româneasc` [i s` nupl`tesc un pre] ridicat [i nejustificat petransport. Am ales s` lucrez cu f`inaTerra Natura, pentru c` eu cred c` e sus-tenabil s` folose[ti resursele locale. Ei au

ANTREPRENORIAT

55Biz

ANTREPRENORIAT BRUT~RIE

54 Biz

un nivel de satura]ie. Sunt o fire curioas`. Când a venit Irina cu propune-rea mi s-a p`rut ceva foarte firesc.”Greut`]ile deschiderii unei afaceri (PainPlaisir a fost inaugurat` pe 1 aprilie2013) au fost mai u[or su-portate \n trei. “Acum m`simt \mplinit` 100%. Nu aicum s` te plictise[ti, este unadin afacerile cu recompens` pe loc. |nfiecare zi am câte un feedback pozitiv.Cunoa[tem clien]ii, discut`m cu ei. Oamenii merg pe strad` [i când intr` \nbrut`rie zâmbesc”, m`rturise[te Monica.Chiar dac` sunt la \nceput [i

a[tept`rile au dep`[it estim`rile dinplanul de afaceri, cei trei antreprenori

[tiu c` nu vor s` francizeze businessul.Se gândesc poate la extinderea cu unlaborator [i alte magazine de desfa-cere, pentru a putea p`stra calitateaproduselor [i numele pe care \ncep s`

[i-l fac` \n pia]`. Din secretul brut`rieifac parte f`ina importat` de la o ferm`mic` din Fran]a, f`in` bio, dar [i o teh-nic` special` folosit` de Tom \npl`m`direa produselor de brut`rie.

Irina se ocup` de partea de patise-rie, iar Monica de vânzare, aprovi-zionare [i alte lucruriadministrative.|n mica brut`rie-bistrou amena-

jat` ca o sufragerie a bunicii, cumspun coproprietarele, po]i bea unsuc sau o cafea al`turi de un crois-sant proasp`t f`cut \n cel mai purstil fran]uzesc. La Pain Plaisir at-mosfera este o pl`cere, iar produ-sele \]i \ncânt` toate sim]urile. Biz

toate tipurile de f`in` de care aveam ne-voie \n brut`rie (grâu, grâu spelta, grâudurum [i secar`). Brut`ria e \nTimi[oara, iar f`ina provine de la câ]ivazeci de kilometri dep`rtare”, mai spuneCodru]a.La brut`ria Codru de Pâine pâinea are

600 g [i cost` \ntre 9 [i 14 lei, \n func]iede ingredientele folosite. Pe viitor,Codru]a inten]ioneaz` s` diversifice trep-tat gama de produse [i s` introduc` pro-dusele de cofet`rie-patiserie (cheesecake,tarte, aluaturi foietate dulci [i s`rate).Vrea s` ajung` s` poat` oferi sandvi[urisau gust`ri pe baz` de pâine sau aluatdospit, dar toate sunt legate de putereade cump`rare a timi[orenilor. Chiar dac`[i-ar dori s` produc` mai mult, atâta

timp cât nu exist` cerere pe pia]` aface-rea sa cre[te ca [i pâinea pe care ofr`mânt`: \ncet, dar s`n`tos.Când vine vorba despre concuren]a din

Bucure[ti, pentru c` \n Timi[oara nu maiexist` brut`rii de genul Codru de Pâine,antreprenoarea spune c` se bucur` deexisten]a brut`riilor artizanale, pentru c`oamenii trebuie s` \nve]e s` fac` dife-ren]a \ntre o pâine artizanal` [i una in-dustrial`, \ntre o pâine cu drojdie [i unacu maia. Despre Irina [i {tefan Gheor-ghiu de la Tartelier din Bucure[ti,Codru]a spune c` \ntr-un fel se aseam`n`foarte mult, pentru c` [i ei, [i ea au profe-sii f`r` leg`tur` cu pâinea, dar au fostmâna]i de aceea[i pasiune [i sunt autodi-dac]i.Ce-[i propune pentru viitor Codru]a

\mpreun` cu partenerii de afaceri? “S`facem cea mai bun` pâine, s` p`str`mcalitatea \n care credem cu t`rie, s` facemoamenii aten]i la ceea ce m`nânc` [i s`devenim cunoscu]i cu pâinea noastr` \ntoat` ]ara.” Biz

ac` nu ai aflat de produsele saude afacerea lor de la prietenii depe Facebook, cu siguran]` tre-

cerea prin strada Barbu Delavrancea,din Bucure[ti, nu te poate l`sa indife-rent. Eu una am fost atras` \ntâi deloca]ie, care arat` foarte french,foarte prietenoas`, [i apoi de pâine,de gust [i de povestea din spateleacesteia.Irina St`ncescu (31 de ani) este

liantul care a legat businessul PainPlaisir. |ntâi a cunoscut-o pe Monica,\n perioada când au lucrat \mpreun`\ntr-o firm` de publicitate, apoi a lu-crat \n Ministerul de Finan]e (termi-nase ASE-ul [i credea c` asta i sepotrive[te), dup` care a \ncercat s` \[ig`seasc` un rost \n Olanda [i apoi \nFran]a. Arta culinar` din patria luiVoltaire a fost cea care a cucerit-o peIrina [i care a f`cut-o s` se \nscrie,spre disperarea p`rin]ilor, la CordonBleu. De fapt, Irina [i-a urmat in-stinctul din copil`rie, când “lucra” \nmicul business al p`rin]ilor, carede]ineau o brut`rie \n Râmnicu S`rat.Dup` nou` luni petrecute al`turi de

cei mai pricepu]i mentori culinari,Irina \nc` nu-[i g`sise locul [i a dorits` experimenteze [i gastronomia ita-lieneasc`, \n restaurantul cu o stea Mi-chelin al chef-ului Davide Paluda.{ase luni i-au trebuit Irinei s`-[i deaseama c` \n materie culinar` tonul \ldau tot francezii, astfel c` s-a \ntors laParis, pentru a lucra la restaurantul detrei stele Michelin al lui Pierre Gag-naire. |ntoarcerea a fost de bun augur,pentru c` aici l-a cunoscut pe TomRees, chef patissier, devenit chef bou-langer. De[i ar fi putut lucra \n oricerestaurant cu stele Michelin, IrinaSt`ncescu a decis c` cel mai mult \iplac brut`ria [i patiseria [i c` mai bineface asta toat` via]a decât s`-[i des-chid` un local. Pentru c` pe pia]a dinParis nu se punea problema s` intre,

Irina [i Tom au decis s`-[i fac` \ntâiun stagiu \n brut`rii [i patiserii locale- el la Cyrill Lignac, ea la Pain deSucre - pentru a putea sim]i mai binediferen]a unei mici afaceri de ni[` fa]`de vârtejul unui restaurant.|n Bucure[ti, Irina [i-a unit for]ele

cu Monica Aliman (43 de ani) [i aupus \mpreun` la punct timp de 11 luni un plan de afaceri, un spa]iu(cu tot cu c`ut`ri) [i o strategie dedezvoltare. Pe lâng` banii adu[i de-acas`, cu mari sacrificii, de c`trefiecare din cei trei, a fost nevoie [i deo finan]are bancar` pentru cuptoa-rele foarte scumpe. Investi]ia a ajuns\n final la 200.000 de euro, cea maimare dintre cele trei pove[ti din acestmaterial.“Când ne-am gândit la brut`ria

noastr` am \nceput destul de repedes` facem liste cu meniul [i utilajele.|n Paris nu am fi venit cu nimic nou”,explic` Irina. Cei trei s-au organizatpentru ca fluxul s` fie cât mai simplucu putin]`, de[i programul de la 6 di-minea]a pân` la 8 seara, inclusivsâmb`ta [i duminica (este \nchisdoar luni), poate cople[i pe oricine.“Ne-am organizat [i am gândit totulastfel \ncât s` avem pâinea mereuproasp`t`. O g`tim \ntre 6 [i 8 pen-tru diminea]` [i pe parcursul zileimai coacem o dat`. Bagheta e cel maivândut produs. Vedetele sunt ba-gheta [i croissantul, iar BaghetaBrâncu[i este foarte c`utat`. L-amluat pe Tom la Paris s` vad` muzeulatelier al lui Brâncu[i [i apoi ne-amgândit [i la o astfel de baghet`”, po-veste[te Irina. De altfel, bagheta este[i cel mai scump produs al brut`riei,la pre]ul de 10 lei.Ce a mânat-o pe Monica Aliman \n

aceast` afacere? Dup` ce a lucrat mul]iani \n vânz`ri, \[i f`cuse propria firm` demarketing outsourcing. “A[teptam \ns`s` fac ceva nou, pentru c` ajunsesem la

Pain Plaisir Cifre

Num`r de angaja]i: 6

Investi]ie ini]ial :̀ 200.000 euro

Produse comercializate \n patiserie: 15

Produse comercializate \n brut`rie: 14

Cifra de afaceri 2013: 250.000 euro (estim`ri)

Vânz`rile medii pe zi: 4.000 – 6.000 lei

Pain Plaisir [i 200.000 de euroD

Codru de Pâine

Cifre

Num`r angaja]i: 5

Num`r investitori: 3

Investi]ie ini]ial :̀ 100.000 euro

Pre]ul unei pâini (600 g): 9 – 14 lei

Inaugurarea afacerii: august 2013

57Biz 56 Biz

BRUT~RIEANTREPRENORIAT

rina [i {tefan Gheorghiu, fondatoriiTartelier, au fost primii care au deschispe pia]`, \n 2011, o brut`rie artizanal`

de pâine cu maia. Practic, ei au educat\ntr-un fel gusturile publicului [i i-au determinat pe cei care apreciaz` pâineas`n`toas` s` \[i anun]e inten]ia decump`rare prin comenzi prealabile pe internet. Au f`cut asta [i din cauzaspa]iului, care nu era pe o arter` comercial`, [i erau nevoi]i s` estimezenum`rul de pâini care se vor vinde f`r` aavea o certitudine. “Totu[i, oamenii intrau [i s-a legat o prietenie frumoas` cuclien]ii no[tri, peste 1.000”, spun cei doiso]i Gheorghiu.Cum a venit chemarea c`tre pâinea cu

maia? “Cam amândoi am \nceput de-odat` s` sim]im c` vrem s` g`tim \n cas`.|n America a fost nepl`cut cu pâinea, lasupermarket o pâine era 50 de cen]i [inoi cump`ram una de 3 dolari. Acum au\nceput s` fac` pâine mai OK, americaniiau fost câ[tig`torii Cupei Mondiale aBrutarilor, concursde pâine care are locodat` la trei ani \nFran]a. Franceziis-au l`sat pe tânjeal`[i au venit americanii din spate.Au \nv`]at fundamentat [i i-aub`tut de trei ori la rând”, poves-tesc pasiona]i so]ii Gheorghiu.Cu meserii la polul opus celei

de brutar – Irina a fost jurnalist,iar {tefan fizician – cei doi s-autrezit c` au o satisfac]ie maimare dac` fr`mânt` pâine [i v`d rezulta-tul imediat decât dac` a[teapt` rezultatullucrului de azi peste minimum [ase luni.“Treaba cu pâinea \nseamn` [i foartemult lucru cu capul. {tefan [tie de cecomport` aluatul \ntr-un fel [i arer`spunsuri. E bine s`-l ai pe {tefan lacasa ta”, spune Irina. Modul lor de lucru, de vindere a pâinii

prin comenzi online, i-a diferen]iat \npia]` \nc` de la \nceput. “Nu am avutconcuren]` la acel moment [i cred c` edestul loc pe pia]` pentru toat` lumea.Am reu[it s` \ntindem aceste antene pe

internet [i oamenii au aflat unii de la al]ii.{i newsletterele [i blogulwww.tartelier.ro au fost foarte utile. Face-book ofer` o comunicare rapid`, de[i nuai control asupra con]inutului tot atât derapid”, spun cei doi antreprenori.La 41 de ani, cei doi so]i nu regret`

pasul f`cut [i cred cu t`rie c` \n via]a lorera timpul pentru o schimbare. “Nu credc` am vrea s` facem genul `sta de busi-ness \n Fran]a. Sunt dou` probleme:acolo nivelul este foarte sus [i noi am fidoar unul din mul]i. Aici suntem o elit`.|n al doilea rând, francezii au ni[tea[tept`ri de la pâine care nu exist` aici.S` fii brutar \n Fran]a nu este simplu.E[ti legat de tradi]ie. Acolo nu po]i s` facice fel de pâine vrei tu, pentru c` nu ovinzi. Fran]a e o ]ar` unde se a[teapt` capâinea s` fie disponibil` la 6 - 7 dimi-nea]a [i programul este infernal. Brutarullucreaz` de la 4 diminea]a pân` la 12.Apoi r`mâne cineva care doar coace [i unvânz`tor”, poveste[te {tefan despre ce a

aflat din perioada experimental` dinFran]a. Au \ncercat [i ei s` deschid` di-minea]a, dar au descoperit c` aveau doardoi clien]i. “La noi sunt mul]i românicare nu m`nânc` diminea]a. A[a c` amdecis s` deschidem la prânz, f`ceam totuldiminea]a [i ]ineam seara deschis pân` la20.00”, spune Irina.|n opinia lor, România are avantaje [i

dezavantaje \n ce prive[te acest business.“Avantajul este de a veni din urm` [iatunci \i vezi pe to]i cei dinaintea ta [i \]ialegi ce s` iei de la fiecare. Dezavantaje:lucrurile nu se fac pe bune”, adaug`

Irina. {i pentru ei, ca [i pentru cei de laPain Plaisir sau Codru de Pâine, fr`mân-tatul pâinii cu maia [i produsul finals`n`tos este o chestiune de educa]ie, oexpunere la lucruri s`n`toase, mai alespentru copii.Afacerea Tartelier a pornit ini]ial cu

pu]ini oameni [i o investi]ie peste 50.000de euro, tot cu f`in` bio adus` din Fran]a.“Cuptorul este investi]ia cea mai mare.Dac` ]i se stric` cuptorul e grav, de aceeanici nu e de preferat s` iei unul secondhand. Sunt faze dramatice pentru acestbusiness [i când cade curentul, pentru c`se opre[te [i frigiderul, iar pâinea nu maicre[te”, povestesc so]ii Gheorghiu. Pentrueficientizarea costurilor, au decis s`\nchid` brut`ria pe perioada verii. Dar \nvara lui 2013 au luat decizia strategic` dea ie[i din garajul amenajat pe post debrut`rie \ntr-o strad` l`turalnic` [i de a semuta mai \n centru, pe bulevardul Catar-giu nr. 3. C`ut`rile de spa]iu s-au dovedito piatr` de hotar pentru cei doi antrepre-nori, care au descoperit alte “realit`]i” ro-mâne[ti de care nu ar fi vrut s` [tie.“Acum \n]elegem de ce \n România antre-prenoriatul e greu. Sunt spa]ii care staugoale de ani de zile. Unii cer 40 de europe metrul p`trat. Sunt proprietari careafi[eaz` un pre] [i, dup` ce \l vezi, spunun pre] dublu. Sau te \n]elegi cu ei [i \nziua când trebuie s` semnezi actele ser`zgândesc”, povestesc so]ii Gheorghiu.|n opinia lor, adev`ra]ii oameni de

afaceri din România sunt posesorii de[aormerii. “Noi nu vrem s` ne\mbog`]im cu aceast` afacere. La noi interesul e s` avem o via]` frumoas`, s`facem ceea ce ne place [i s` ne sus]inemcu ceea ce facem. Nu e scopul nostru s`cre[tem de dragul de a cre[te”, m`rtu-rise[te {tefan. Iar Irina adug` convins`c` genul acesta de business trebuie s`r`mân` pe pia]`, chiar dac` exist` presiunea multina]ionalelor, pentru c`afacerile mici sunt cele care sus]in economia peste tot \n lume.Businessurile mici se confrunt` \n

România [i cu o legisla]ie ostil`, care nueste gândit` la scar` mic`. De exemplu,

dac` vorbim de termenele de garan]ieale unui produs, legisla]ia spune c`acestea sunt stabilite de produc`tor.“Din burt` sco]i ni[te termene. Nuexist` ni[te ghiduri \n care s`-]i spun`c` ciocolata ]ine \ntre 1 [i 6 luni, spreexemplu.” Conform legisla]iei, trebuie s`duci fiecare [arj` de pâine la analiz`. Iarrezultatele dureaz` câteva zile. “Deci

dac` tu coci de câteva ori pe zi \nseamn`c` nu mai vinzi sau vinzi deja \nvechit.Plus c` duci analiza [i prime[ti ni[te nu-mere. Care nu [tii ce \nseamn`”, po-veste[te Irina. Toate aceste lucruri fac caun business artizanal s` devin` o in-vesti]ie mare, pentru c` se supune ace-lora[i reguli ca pentru fabrici [i uzine. |nciuda greut`]ilor antreprenoriale \ntâm-

pinate, so]ii Gheorghiu m`rturisesc c`,atunci când faci ceva cu pasiune, nu stais` socote[ti cât` energie investe[ti \n pasiunea asta [i ai impresia c` e foartesimplu. “Asta face via]a mai frumoas`\ntr-un ora[ ca Bucure[tiul. Ne facepl`cere ce facem. Iar interac]iunea direct` cu clien]ii ne aduce cea mai maresatisfac]ie.” Biz

TartelierCifre

Anul deschiderii: 2011

Investi]ia ini]ial :̀ peste 50.000 euro

Num`r angaja]i: 5

Cifra de afaceri 2012: 50.000 euro

Vânz`ri/lun :̀ 4.000 euro

Reinventarea TartelierI