cu aluneînRomânia SITUAȚIA ALUNULUI ÎN ROMÂNIA ȘI …

SITUAȚIA ALUNULUI ÎN ROMÂNIA ȘI FACTORII CARE SUSȚIN DEZVOLTAREA ȘI CREȘTEREA ACESTEI

SPECII POMICOLE

Prof. Mihai Botu - Facultatea de Horticultură, Universitatea din CraiovaDr. Mihail Coman - Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură PiteștiProf. Gheorghe Glăman- Academia de Științe Agricole și Silvice București

WEBINAR | 29 Iunie 2021Dezvoltarea lanțului de aprovizionare

cu alune în România



Alunul este o plantă pomicolă valoroasă ale cărui fructe sunt valoroase din punctde vedere alimentar cât și economic. Alunul poate fi utilizat și în plantații cu scopanti-erozional sau ca plantă decorativă. Alunul este o plantă poleniferă, polenulfiind colectat de albine în zilele călduroase din perioada februarie - martie (Botu,1987; Mihăescu, 1989).

Miezul de alune poate fi consumat atât în stare proaspătă cât și prelucrată și areun aport caloric cuprins între 600 și 680 kcal/100 g și conține lipide (60%),proteine (15%), glucide (7%), fibre (7%), vitaminele B1, B2, B6, C și E (α-tocoferol),potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, mangan, cupru, zinc, etc (Germain et al.,2004; Cosmulescu et al., 2013).



Arealul natural al speciei Corylus avellana L. (Enescu et al. 2016).

Alunul comun sau alunul de pădure (Corylusavellana L.) este o plantă pomicolă luată în culturăde peste 2000 de ani.

În flora spontană a Europei, alunul de pădureprezintă un areal foarte extins.

În România, alunul se găsește preponderent înstare spontană în biocenozele de tip Querceto -Fagetae din zona dealurilor și munților (Botu,1987).

https://ies-ows.jrc.ec.europa.eu/efdac/download/Atlas/pdf/Corylus_avellana.pdf



Alunul comun poate fi găsit înRomânia în stare spontană sausemi-spontană la margineapădurilor de foioase, de-a lungulrâurilor și drumurilor, aproape întoate zonele deluroase și montane,până la o elevație de 900-1200 m(Botu et al., 2018).



Pe lângă alunul comun, înflora spontană, mai ales însud - vestul României,poate fi întâlnit și alunulturcesc sau alunul de Bizanț(Corylus colurna L.).

Alunul turcesc estearborescent și poate atingeînălțimi de peste 20 m(Botu, 1987).







Hibrid natural interspecific (Coryluscolurna x avellana) în județul Vâlcea.

Alunul hibrid are o vârstă de peste130 de ani.



Situaţia culturii alunului pe plan mondial(Sursa: FAO Stat Database, 2021; http://www.fao.org)

Anul Suprafețe cultivate

(ha)

Producții obținute

(t)

2016 927.987 748.791

2017 936.002 1.008.496

2018 970.006 881.061

2019 1.000.231 1.125.178

Principalele țări cultivatoaresunt: Turcia, Italia, Azerbaijan,SUA, Chile, China*, Georgia,Iran, Spania, Franța, Polonia,Serbia, etc.



Situația plantațiilor pe rod și aproducției de alune în România înperioada 2010-2019 (FAO StatDatabase, 2021).



Situația importurilor șiexporturilor de alune încoajă și miez în Româniaîn perioada 2010-2019(FAO Stat Database,2021).



Alunul a fost considerat înainte de anul 1989 o specie pomicolăminoră, în consecință i s-a acordat relativ puțină importanță. Înconsecință, alunul a fost cultivat în grădinile familiale, pe aliniamenteși mai rar în plantații organizate (Botu, 1987).

Până în anul 1989 au fost înființate plantații de mici dimensiuni (1-10ha), mai mult cu rol demonstrativ, în județele Vâlcea, Olt, Argeș, Gorj,Arad, Mureș, Cluj, Suceava, etc. După anul 1990 multe dintre acesteplantații au fost defrișate, fie au fost abandonate.

Interesul pentru cultura alunului a crescut în ultimul deceniu, ca atares-au înființat până în anul 2021 numeroase plantații în județele Timiș,Arad, Alba, Sibiu, Bihor, Maramureș, Hunedoara, Giurgiu, Olt,Neamț, etc.

În prezent sunt înregistrate circa 890 ha de alun pe rod în România(FAO Stat Database, 2021).



În anul 1977, Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentruPomicultură (SCDP) Vâlcea a demarat primele cercetăriprivind problematica alunului (tehnologii de cultură șiînmulțire) și, cu acest prilej, a fost lansat și programul deameliorare genetică a soiurilor de alun.

Programul de dezvoltare, lansat în anii ’80, vizaextinderea culturii alunului în România pe 2000 dehectare, preponderent în ferme de 15-20 ha și cu un gradde mecanizare al culturii de 70-80% (Botu, 1987).



Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Vâlcea

Direcțiile de cercetare urmărite în tematica alunului:

Ameliorarea genetică a soiurilor de alun

Conservarea resurselor genetice din genul Corylus – colecția națională

Evaluarea soiurilor de alun

Metode de producere a materialului săditor din categorii biologice superioare

Sisteme și tehnologii de cultură eficiente



În urma activității de cercetare, SCDP Vâlcea a obținut și promovat următoarele soiuri de alun:

Soiuri de masă ‘Vâlcea 22’ ‘Cozia’ ‘Uriașe de Vâlcea’ ‘Natval’

Soiuri pentru industrializare ‘Romavel’ ‘Arutela’ ‘Primval’ ‘Valverd’ ‘Roverd’

Sursa: Ștefan et al., 2018)



În plantațiile intensive de alundirijarea plantelor poate fi făcutăcu trunchi sau sub formă detufă, funcție de soiurile utilizate.

Distanțele de plantare cel maifrecvent utilizate în România aufost de 5 x 3 m (667 plante/ha).



Dintre soiurile de alun studiate în condițiile ecologice aferente SCDP Vâlcea s-au evidențiat prin producție șicalitatea acesteia următoarele soiuri (Botu et al., 2018):

Soiuri de masă ‘Ennis’ ‘Vâlcea 22’ ‘Uriaș de Halle’ ‘Uriașe de Vâlcea’ ‘Butler’

Soiuri pentru industrializare ‘TGDL’ ‘Romavel’ ‘Arutela’ ‘Lewis’



Condițiile ecologice necesare pentru eficiența culturii alunului

Condițiile climatice

Deși alunul, ca plantă, rezistă la temperaturi de -25; -30ºC în perioada de repaus din iarnă (Köksal, 2002; citat de An et al, 2020), amenţiişi florile femele ale genotipurilor de alun sunt afectate în timpul înfloritului de temperaturile sub -8ºC (Germain et al., 2004). Înfloritulflorilor mascule și a celor femele are loc în perioada decembrie - martie, funcție de soi și de condițiile climatice specifice zonei de cultură.Temperaturile scăzute din timpul înfloritului pot afecta total sau parțial recolta de fructe.Alunul are nevoie de o cantitate de 750-900 mm precipitații anual, pentru a avea producții bune este necesar ca aceste precipitații să fiecât mai uniform distribuite (80-100 mm/lunar). Plantațiile intensive de alun necesită obligatoriu irigare.Nivelul optim al umidității atmosferice pe durata perioadei de vegetație la alun trebuie să fie de 70-80% (Germain et al., 2004).

Condițiile edafice

Solul destinat plantațiilor de alun trebuie să aibă textură medie, drenaj bun, stratul fertil să aibă o grosime minimă de 60-80 cm, iar apafreatică să fie situată la adâncimi mai mari de 1,5-2,0 m, dar nu mai mult de 3,0-4,0 m. Trebuie evitate solurile cu un conținut de argilămai mare de 35%. Conținutul de calcar activ nu trebuie să depășească 10-12%. (Botu, 1987, Botu și Turcu, 2001).pH-ul solului poate fi cuprins între 6,0 și 7,8, cel optim fiind de 6,6 – 6,8 (Germain et al., 2004).

Mișcările maselor de aer

Plantațiile trebuie amplasate în așa fel încât polenizarea să poată avea loc cu ajutorul vântului,alunul fiind o plantă anemofilă. Masele de aer trebuie să circule în perioada de vegetație, aparatulfoliar bogat al alunului crescând temperaturile din livadă cu 3-5ºC și umiditatea până la 90-100%(Botu, 1987).


cu alune în RomâniaCultura alunului în RomâniaPe baza analizei factorilor ecologici și a comportării soiurilor, au fost propuse următoarele (Botu și Turcu, 2001):

Areale favorabile culturii alunului

zona subcarpatică a Olteniei și Munteniei, Banatul, Crișana și Maramureșul, cu condiția evitării solurilor argiloase. regiunea Dobrogea (coasta Mării Negre), cu condiția irigării.

Areale relativ favorabile culturii alunului

zona de câmpie a Olteniei, Munteniei, Banatului și Crișanei.Aici temperaturile minime pot afecta plantele de alun sau pot reduce producțiile în unii ani, deficitul de apă trebuie obligatoriu compensatprin irigații.

Areale mai puțin favorabile culturii alunului

alte zone din România sunt mai puțin favorabile pentru cultura intensivă a alunului datorită condițiilor climatice variabile.În aceste zone alunul poate fi plantat în grădini familiale sau pentru a controla eroziunea pe versanți.Cu toate acestea, în zonele mai ferite, care beneficiază de un microclimat favorabil, pot fi obținute rezultate bune din punct de vedereproductiv, dar și calitativ.

Studii ulterioare, mai complexe, bazate pe analiza condițiilor pedoclimatice și socio-economice, au identificat și alte areale favorabile culturii alunului (Coman și Chițu,2014).



Bibliografie:

An N., Turp M.T., Türkeş M., & Kurnaz M.L. 2020. Mid-Term Impact of Climate Change on Hazelnut Yield. Agriculture, 10(5), 159.Botu, I. 1987. Cultura intensivă a alunului. Edit. Rev. Agricole, Bucureşti.Botu I.,Turcu E. 2001. Evaluation of ecological conditions and prospects for growing hazelnuts in Romania. Acta Hortic. 556, 117-124Botu M., Achim G., Preda S., Vicol A., Scutelnicu A., Giura S., Tarasescu F., 2018. Assortment of prospective cultivars for hazelnut culture inRomania. Fruit Growing Research, Vol. XXXIV, 2018; 7-13Coman M., Chițu E., 2014. Zonarea speciilor pomicole în funcție de condițiile pedoclimatice și socio-economice ale României. Editura InvelMultimedia, Piteşti.Cosmulescu, S., Botu, M., Trandafir, I., 2013. The Mineral Source for Human Nutrition of Nuts in Different Hazelnut (Corylus avellana L.) Cultivars.Not Bot Horti Agrobo, 41(1):250-254Enescu, C. M., Houston Durrant, T., de Rigo, D., Caudullo, G., 2016. Corylus avellana in Europe: distribution, habitat, usage and threats. In: San-Miguel-Ayanz, J., de Rigo, D., Caudullo, G., Houston Durrant, T., Mauri, A. (Eds.), European Atlas of Forest Tree Species. Publ. Off. EU,Luxembourg, pp. e015486Mihăescu Gr., 1989. Cultura alunului. Edit. Ceres, București.Ştefan N., Glăman G., Branişte N., Budan S., Stănică F.,... .2018. Pomologia României. Vol. X. Soiuri noi de piersic, nectarin, nucifere,specii pomicole noi,arbuşti fructiferi, căpşun şi portaltoi creaţi în România. Editura Ceres, Bucureşti .

Fao Stat Database, 2021. http://www.fao.org/faostat/en/#data/QC

http://www.fao.org/faostat/en/#data/QC

Alocare financiară Realizat %Investiții în exploatații pomicole 296,683 310,818 +4,76

Investiții în exploatații pomicole ITI 5,0 4,923 -1,54

Investiții în personal / marketing în sectorul pomicol 35,430 31,552 -10,94

TOTAL 337,113 347,293 +3,02supracontractar

eSursă MADRNotă: Cofinanțarea a fost > 25%

milioane Euro

Sinteza 4.1a Investiții în exploatații pomicole 2014 – 2020



Suprafața totală 3.737 ha

nucifere 5.746 ha arbuști 1.330 ha cais/piersic 800 ha măr 594 hacireș 425 hamixte 62 ha

8957 ha

nucifere 1.352 haarbuști 1.668 hacais/piersic 280 hamăr 217 hacireș 220 ha

Proiecte finanțate Proiecte eligibile și NEfinanțate

Suprafețe / grupe de specii



Comisia Europeană a înaintat în data de 31 octombrie 2019 Consiliului și Parlamentului European propunerea de regulament careconține dispozițiile tranzitorii.

Scopul general al acestei propuneri a fost asigurarea continuității sprijinului acordat agricultorilor și altor beneficiari în cadrul PoliticiiAgricole Comune în anii 2021 și 2022, deoarece noile planuri strategice ale PAC nu au putut fi aplicate de la 1 ianuarie 2021.

Regulamentul pentru tranziția PAC a fost aprobat în data de 23 decembrie 2020 (Regulamentul (UE)nr. 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului).

Regulamentul prevede extinderea aplicabilității cadrului legal existent în anii 2021-2022 și suplimentarea bugetului aferent PNDR curesurse aferente anilor 2021 și 2022 din noul Cadru Financiar Multianualâ(CFM 2021-2027).

Măsurile de tranziție au în vedere și resursele pentru dezvoltare rurală provenite din Instrumentul de redresare economică al UniuniiEuropene ca urmare a crizei provocate de COVID-19 (EURI).

Perioada de tranziție PNDR – PNS 2021 - 2025



- Constrângerile legate de dezangajarea fondurilor generează necesitatea finalizării tuturor proiectelor până lasfârșitul anului 2025 (inclusiv ultima plată).Riscuri:

- Pierderea fondurilor alocate RO în caz de nefinalizare a proiectelor contractate;- Grevarea bugetului PNS în cazul în care anumite proiecte ar fi transferate pe

alocarea aferentă intervețiilor din PNSDemersuri esențiale pentru prevenirea acestor riscuri:

- Management al proiectului foarte atent (avize, implementare)- Termene de plată care presupun o implementare mai rapidă față de media actuală- Respectarea termenelor de implementare asumate

Exigențe ce decurg din tranziție



Submasura 4.1a”Investiții în exploatații pomicole”Alocare publică

mil. euro

sM 4.1a - înființare/extindere plus condiționare și marketing (componentasecundară)

70,70

sM 4.1a - condiționare și procesare (componentă secundară) 32,00

sM 4.1a - utilaje recoltare (modernizare) 20,00

sM 4.1a “Investiții în exploatații pomicole” TOTAL COMPONENTE 122,70

Pentru sM 4.1a nu sunt alocate fonduri provenite din Instrumentul de redresare economicăal Uniunii Europene ca urmare a crizei provocate de COVID-19 (EURI)

Fonduri FEADR 2021-2022 (CFM)



Operațiuni/Acțiuni eligibile pentru sprijin- înființarea de perdele de protecție a plantațiilor pomicole și promovarea agriculturii de precizie la nivelulproiectelor și acțiuni de protejare a mediului prin promovarea producerii şi utilizării energiei din surseregenerabile în cadrul fermei, reducerea consumului de energie, etc.

Beneficiari eligibili

- organizațiile de producători din sectorul legume-fructe au fost introduse în categoria beneficiarilor eligibili,urmând a fi făcută demarcare între sprijinul primit prin FEADR și cel prin FEGA.

Tipul sprijinului- actualizarea costurilor standard utilizate în cazul înființării/reconversiei plantațiilor pomicole și înființării depepiniere pomicole – se va relua procedura de achiziție pubilcă pentru atribuirea contractului;

Principalele modificări propuse la nivelul fișei submăsurii 4.1a



Cheltuieli eligibile specifice- investițiile pentru înființarea perdelelor naturale de protecție pentru plantațiile pomicole

- s-a renunțat la permiterea utilizării materialului de plantare săditor de tip CAC pentru cele două specii.Condiții de eligibilitate- Investitia trebuie să respecte Planul Urbanistic Zonal (PUZ);- Solicitantul va demonstra, la momentul depunerii proiectului, că a demarat procedura de evaluare de mediu.- Investitiile in procesarea la nivelul fermei sunt eligibile doar împreună cu investiții în modernizarea/dezvoltarea fermei(dezvoltarea producției agricole primare), ca și componentă secundară, în scopul adăugării de plus valoare la nivel defermă, iar minim 70% din materia primă procesată trebuie să provină din exploatația proprie și/sau dinexploatațiile membrilor (în cazul formelor asociative);

Principii de selecție

Principii noi

- Principiul maturitatii proiectului în sensul documetatiei aduse la depunere și a sustenabilitatii proiectului dinperspectiva aspectelor de mediu și managementul riscului;

- Principiul maturității solicitantului în sensul vechimii în desfășurarea activității și vechimea întreprinderii;



Principii de selecție

Principii noi- Principiul utilizarii eficiente a fondurilor în sensul creșterii ratei de cofinanțare cu care contribuiesolicitantul;- Principiul accesului la finanțare al solicitanților care nu au mai beneficiat de fonduri europene prinsubmăsura 4.1a în ultimii 4 ani;

Principii eliminatea) Principiul speciei pomicole prioritareb) Principiul sistemului de cultură prioritarc) Principiul lanțurilor alimentare integrated) Principiul economisirii apei



Sume aplicabile și rate de sprijin- Intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, dar se poate majora pentru fermele mici,medii și pentru obținerea de material de înmulțire și material de plantare fructifer, cu 20 de pp, însă ratamaximă a sprijinului combinat nu poate depăși 70%, pt:- Investiţii realizate de tinerii fermieri, de până la 40 de ani, inclusiv, la data depunerii CF (cf art 2 R 1305sau care s-au instalat in ultimii 5 ani anterior solicitării sprijinului, cf Anexei II a R 1305/2013)*- Investiții legate de operațiunile prevăzute la art 28 și art 29 din R 1305/2013- Zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, cf. art. 32;- Pentru fermele mari intensitatea este de 50%.

Intensitatea sprijinului- În cazul formelor asociative intensitatea se va putea majora, cu câte 20 de pp, însă rata maximă asprijinului combinat nu poate depăși 90%, pentru:- Investiții colective;- Investiții legate de operațiunile prevăzute la art. 28 și art 29 din R 1305/2013;- Zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, menționate la art 32;



Planul Național Strategic - Pomicultura 2021-2027-2034. Evoluția noilor exploatații pomicole

2020 2027 2034 Total

Plantații noi (ha) 8.957 17.685 24.123 50.765

Costuri (mil. euro) 270,3 459,3 654,8 1.384,4



Date post:	23-Oct-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	1 times

cu aluneînRomânia SITUAȚIA ALUNULUI ÎN ROMÂNIA ȘI …

Documents