ALFI?EI]AI]LEI?
PSIHOLOGIAPENTRU
llri ATRCI
Ce\Iil\CTHI?ULNEVI?(}T!C
TI?,\S,\TUItILEI'IIINCII'ALE ALE
trslH0L0GlEl$lI'SIHOTEI?AI'IEI
INI]IVII]UALE
COMI'AI?ATIVETRADUCERE DIN GERMANA DE
Simona Ligia Tutunaru
EDITORISilviu DragomirVasile Dem. Zamfirescu
DIRECTOR EDITORIALMagdalena Mirculescu
REDACTORRaluca Hurduc
DESIGNAlexe Popescu
DTRECTOR PRODUqnECristian Claudiu Coban
DTPFlorin Paraschiv
CORECTURARodica PetcuDuga Udrea-Boborel
Descrierea CIP a BiblioteciiNalionale a RomAnieiAI}LER,ALFRED
Caractenrl nevrotic / ltlfuedAdler; trad.: Simona Ligia Ttrtunaru. -Bucure gti: Editura Ttei, 2017
Con$ne bibliografiersBN 978-606-719-896-6
I. Tutunaru, Simona Ligia (trad.)
159.9
ISBN 978-606-719-896-6
Titlul original: Ober dennemiisenAarakter. Grunilziige eino vergleichenilenIniliviilual-Psychologie und PsychothoapieAutoc AlfredAdler
Copyright @ Editura Trei, 2017pentm prezenta edi$e
O.P. 16, Ghigeul l, C"P. 0490, BucuregtiTel.: +4 021 300 60 90;Faxi +4 0372 25 20 20e-mail: [email protected]
cutrtilNS
Gndntlnainte la prima edifie.
Qndnt-tnaintela a doua edigie
Cwdnt-inaintela a treia edifie
Gndnt-tnainte la a p atra edirie.
Portea teoreticd
IntroducereI. Originea Ei dezvoltarea sentimentului
de inferioritate Ei consecinfele acestuia
il. Compensarea psihice gi pregitirea acesteia . . .
ilI. Ficfiunea intiriti ca tendinfi debaziin cadrul nevrozei
Parteapracticd
I. Zgircenia. - Neincrederea. - Invidia. -Cruzimea. - Critica devalorizanti a
nevroticului. - Apercep{ia nevrotici. -Newozele la virsta bitrinegii. - Modificirilede formi Ei de intensitate ale ficliunilor. -Jargonul organelor.
I11
13
16
t9
32
62
76
139
il. Extinderea limitelor newotice prinascezi, iubire, pasiunea pentru celetorii,delincven{i. - Simularea Ei nevroza. -Sentimentul de inferioritate al sexuluifeminin. - Scopul idealului. - indoiala ca
expresie a hermafroditismului psihic. -Masturbarea gi newoza. - ,,Complexulincestului" ca simbol al dorinlei de
dominare.-Naturadelirului ..202m. Principiile newotice. - Compasiunea,
cochetiria, narcisismul. - Hermafroditismulpsihic. - Securizarea halucinatorie. -Virtutea, congtiinfa, pedanteria, fanatismulfafideadevir ........235
ry. Tendinfa de devalorizare. - Sfidarea gi
silbiticia. - Relaliile sexuale ale newoticuluica metafore. - Castrarea simbolici. -Sentimentul de defavorizare. - Scenariulde viafi al egalitilii intre sexe. - Simulareaqi newoza. - Substitutul masculinitifii. -Neribdarea, nemulgumirea gi secretomania. . . 263
V. Cruzimea. Congtiinfa. Perversiuneaginewoza. .....300
VI. Afi sus - afijos. -Alegereaprofesiei. -Somnambulismul. - Gindirea antitetici. -Cregterea sentimentului de superioritate prindevalorizarea celorlalp. - Gelozia. - Ajutorareanewotici. - Autoritatea. - Gindurile antiteticegi protestul viril. - Atitudinea ezitanti Ei
cisitoria. - Aspiralia de a ajunge mai sus, ca
simbol al viefii. - Masturbarea compulsivi. -Seteanewoticidecunoa$tere ....... 310
F() GARACTETIULNEVnorc
VII. Punctualitatea. - Dorinfa de a fi primul. -Homosexualitatea gi perversiunea, incalitate de simbol. - Sentimentul de
ruEine gi exhibilionismul. - Fidelitateagi infidelitatea. - Gelozia. - Newoza
conflictuali " " 333
VIII. Frica de partener. - Idealul in newozi. -Insomnia gi narcolepsia. - Comparafla
newotici dintre birbali gi femei. - Forme ale
fricii de femeie . . 352
IX. Autoreprogurile, autotortura, ciinla Ei
asceza. - Flagelarea. - Newozele la copii. -Suicidulgiideilesuicidare ....376
X. Sentimentul de familie al newoticului. -Sfidarea gi ascultarea. - Ticerea gi
volubilitatea. - Tendinla de inversare. -inlocuirea unei trisituri de caracter prinapiriri,misuri,profesie giideal ..... 39{}
Incheiere. ....1,117
Operele citate ale autorului 1"11
INTI?OI]UCEItE
,,Totul depinde de credingele noastre.
Ambifia, bogi$a gi invidia - toate asculti
de opiniile noastre. De aceea suferinfa nise trage din ceea ce credem.'
sENEcA, scnrsonrc{rnr LUULTIJS (78, 13)
Studiul caracterului newotic reprezinte o parteimportanti a psihologiei newozelor. Ca toate fenome-nele psihice, acesta poate fi lnleles numai daci este
pus in legituri cu intreaga viafi psihici. Este sufici-enti chiar gi o cunoaqtere sumari a newozei pentrua recunoagte speciflcul acesteia. Toli autorii care s-au
ocupat de problematica newotismului s-au referit cu
deosebit interes Ia anumite trisituri de caracter pe
care le prezintinewoticul. Concluzia a fost una gene-
rali, gi anume ci newoticul prezinti o serie de trisi-turi de caracter extrem de accentuate, care depigesclimitele normalitilii. Sensibilitatea crescuti, irasci-bilitatea, vulnerabilitatea, sugestibilitatea, egoismul,apetenla pentru fantastic, instriinarea de realitate,insi gi trisituri ceva mai specifice, precum dorinla
'[9
de a domina, riutatea, bunitatea care duce pini lasacrificiu, cochetiria, lagitatea gi frica, neatenfia suntprezente in majoritatea anamnezelor Ei aici ar tre-bui si-i amintim pe toli acei autori rigurogi pentru ale confirma contributia. Dintre cei mai noi autori arfi de amintit Janet, care este un continuator al tradi-liei renumitei $coli franceze qi care a efectuat nota-bile gi subtile analize. in special accentul pus pe acel,,sentiment d'incompldtude" pe care newoticul il tre-iegte se afli in concordanti cu descoperirile mele. prinurmare, vid necesar si dezvolt in lucririle propriiacest aspect esential al vielii psihice a newoticului.Constatirile mele cu privire la unitatea personali-tilii reprezinti un cdgtig durabil care dezleagi mis-terul acelei double vie, al polaritilii, al ambivalentei(B1euler).
Indiferent de modul in care am aborda analizabolilor psihogene, vom observa unul gi acelagi feno-men: cd tntregul tablou al newozei, preatm Ei toatesimptomele acesteia sunt influenfate, ba chiar determi-nate, de un iluzoriu scop final. Acest scop final are a$a-dar o forli formativi, de direcfionare gi de ordonare.Acesta poate fi dedus gi privind la tendinta gi ,,sensul"simptomelor patologice. in situatia in care se incearciexcluderea acestei ipoteze, ceea ce rimAne este doaro serie confuzi de triiri, pulsiuni, cornponente, vul-nerabilitili gi anomalii, care au ficut ca unora si lepari extrem de antipatici nebuloasa newozei, iaraltora si le trezeasci un avint indriznel de descope-rire a acesteia. Daci se aderi insi la ideea ci labazafiecirui fenomen existi un scop final, conceput caflnalitate cauzali (W. Stern), atunci se face lumini inangrenajul psihic - care, de altfel, este unul destulde obscur - gi devine posibil si citegti intr-acesta caintr-o carte deschisi.
2$ 'ARACTE*uLNEVitorc
Pierre Janet cu siguranli ci impirtigea acest punctde vedere, dupi cum reiese din unele dintre descrierilesale clasice referitoare la,,Sinitatea mentali a istericu-lui" (1894)2. Acesta a renunfat insi la a face o prezen-
tare in detaliu, subliniind faptul ci ,,Pini in prezent am
tlescris numai trisituri generale gi simple ale caracteru-lui care, datoriti legiturilor pe care le stabilesc Ai influ-cn{ate fiind de anumite circumstan}e exterioare, potrlctermina diverse atitudini gi comportamente carac'tcristice. Nu este tnsd potriit si intrim aici in detaliilc acestei descrieri, intrucAt aceasta ar prezenta mairlcgrabi aseminiri cu un roman de moravuri decAt cu o
lucrare clinici". tn ciuda faptului ci avea o inlelegereclari asupra conexiunii dintre psihologia newozelor gi
lilosofia morali, menfinAndu-gi pozilia in toate lucririles.rlc, pini la sfirgit, acest autor s-a pierdut pe drumulcitre elaborarea unei sinteze.
JosefBreuer, un bun cunoscitor al filosoflei ger-
mane, ,,a gisit piatra srilucitoare, care se afla pe
ttrum". El a atras atenfia asupra,,sensului" simptomu-lui gi a decis si afle de la pacient - singurul care putea
ofcri rispunsuri - care sunt originea gi scopul acestuia.
Astfel, acest autor a dat nagtere unei metode care iqipropune si elucideze istoric qi genetic unele fenomenealc psihologiei individuale, folosindu-se de o ipotezigrreliminari conform cireia existi o determinare afeno-nrcnelor psihice. Modul in care aceaste metodi a fosttlczvoltati gi aprofundati de citre Sigmund Freud -irr acest demers existind nenumirate definiri ale unorprobleme, precum gi solufii testate qi apoi din nou.rbandonate - este parte a istoriei contemporane, bucu-r'flndu-se atAt de apreciere, cit qi de critici. Mai pulinpcntru a da curs unui spirit critic Ai mai mult pentru
' f*a"ra tin fi-ba germani - n.red.fde Dr. Max Kahane.
21
a-mi exprima propriul punct de vedere, si-mi fie per-mis ca, dintre formidabilele gi valoroasele realiziri alelui Freud, si extrag trei dintre convingerile sale funda-mentale eronate, intrucAt acestea ameninti si blochezeprogresul in ingelegerea newozei. Prima obiectie sereferi la conceptia sa despre libido ca forga motrice in dez-voltarea newozei. Tocmai newoza, mai mult decdt sta-rea psihici normali, evidenliaziin mod clar cum, prinintermediul fixirii unui scop newotic, sentimentul pli-cerii, nuanfarea acestuia, precum gi intensitatea acestuisentiment sunt conditionate in mod forfat de indeplini-rea acestui scop, astfel incdt, de fapt, newoticul nu maipoate rispunde atracfiei ob,tinerii plicerii decit prinintermediul aga-zisei sale energii psihice sinitoase, intimp ce partea sa newotici are de indeplinit scopuri,,superioare". Daci vom traduce insi ,,libido" prin ter-menul polisemantic,,iubire", atunci, printr-o utilizareiscusiti gi o extindere a sensului acestor cuvinte, nuvom putea si explicim toate fenomenele cosmice -dar vom putea si le descriem. ParafrazAnd in acestmod, mulfi vor avea impresia ci toate migcirile psihiceumane sunt infesate de ,,libido", cAnd, in realitate, feri-citul cigtigitor nu face decAt si culeagi ce a seminat.Ultimele interpreteri lasi impresia ci ideile lui Freudreferitoare la libido merg in mod clar in direclia punc-tului de vedere pe care noi il impirtigim referitor lasentimentul social gi la aspirafia citre un ideal al perso-nalitilii ("ideal al Eului"), fapt care, pentru extindereagradului de infelegere, s-ar dovedi salutar.
Sub forma acestei lupte newotice pentru atinge-rea unui scop ni s-a relevat noui stridania de creEterea sentimentuluiproprieivaloi, a cirei cea mai simpliformi se poate recunoa$te prin intermediul acelui exa-gerat,,protestviril". Aceasti formuli: ,,vreau si fiu unb irb at de s ivArqit ! " r epr ezinti fi ctiune a ciliuz ito are
AAAA cAnACrEiiULNEVnorc
a oricirei nevroze, aqa-zisa ,,aperceplie fundamen-tali" (Jerusalem), cireia in psihicul newotic i se
conferi insi o mai mare valoare de adevir decAt inpsihicul normal. Iar acestei idei ciliuzitoare i se subo-
<loneaziatAt libidoul gi putsiunea sexuali, cAt qi ten-
dinla spre perversiune, indiferent de unde ar proveni
urritrr. ,{oinfa de putere" gi ,,voinfa de aparenya" a luiNietzsche inglobeazi mult din ceea ce se regisegte gi
in concepfia noastri, care se intersecteaz5,, de aseme-
nea, in anumite puncte, cu ideile lui Fdr6s 9i ale altorautori mai vechi, conform cirora originile sentimen-tului de plicere se gisesc in sentimentul puterii, iarcele ale sentimentului de neplicere, in sentimentulneputinfei. O a doua obieclie se referi la ideea funda-
mentali a lui Freud referitoare la etiologia sexuald a
newozelor, o opinie pe care in trecut qi Pierre Janet
a considerat-o discutabili, cAnd acesta (op.cit.) qiaadresat intrebarea: ,,Si fie oare perceplia propriu-lui gen punctul central in jurul ciruia se construiesc
celelalte sinteze psihologice?" Gradul de utilizare al
imaginii sexualie construieqte o identitate, pe care inspecial newoticulgi-o autoelaboreazi. La mistici, pre-
cum Bader, se intAlnesc adesea asemenea deghiziiingelitoare. Dupi cum qi vorbirea, cu a sa tendinlicitre plasticitate, intinde capcane periculoase cerce-
titoruIui neaizat. Aceasta nu trebuie insi si-l induciin eroare pe psiholog. Conlinutul sexual al fenomene-
lor newotice igi are cu precidere originea in opoziliaideali dintre ,,masculin gi feminin", care a luat nag-
tere din protestul viril. Instinctul sexual din imagina-
rul qi din viala newoticului se organizeaziin funcliecle scopul masculinitifii, neflind de fapt o pulsiune,
ci o compulsie. intregul tablou aI newozei sexuale
cste o metafori care exprimi distanla pacientului fafide scopul iluzoriu al masculinitilii 9i modul in care
23
acesta incearci si o depigeasci sau si o perpetueze.3Este surprinzitar faptul ci Freud, un fin cunoscitoral simbolismului viefii, nu a reugit si descifreze sim-bolismul apercepfiilor din plan sexual, sexualitateaca jargon, camodus dicendi.lnsi putem inlelege acestfapt daci ne vom referi la a treia eroare fundamentali,presupunerea sa conform cireia newoticul se afli subpresiunea unor dorinle infantile, indeosebi a dorin-lei de incest, care prind viale noapte de noapte (teo-ria visului), precum gi in realitate, in anumite ocazii.ln realitate toate dorinlele infantile sunt ele inseledeja sub presiunea scopului final fictional, avind deobicei caracteruI unor ginduri ciliuzitoare, d.arbineordonate, iar din motive care lin de economia gindirii, acestea se preteazi spre a fi utilizate drept simbo-luri de operare. O fetigi bolnavi care, stipaniti fiindde un sentiment profund de inseanritate pe parcursulintregii copilirii, se ataqeazi de tati, dorind in acelagitimp si-i fie superioari mamei, va putea considera, inmod accidental, ci aceasti constelalie psihici poate fiexplicati prin intermediul ,,metaforei incestului", ca Sicum ea giar dori si fie sofia tatilui. Aici, scopul finaleste dat gi operant: ea igi poate invinge insecuritateanumai in prezenfa tatilui. Inteligenfa eipsihomotoriecare se dezvolti gi memoria ei care acfioneazi intr-omanieri incongtienti determini acelaqi rdspuns agre-siv in toate situafiile de insecuritate: o atitudine pre-gititoare de a se refugia la tati, ca gi cum ar fi sotiaacestuia. Acolo ea are un sentiment al propriei valori,pe care gi l-a fixat ca scop gi care igi are originea 1nidealul masculin din copilirie, acesta constituind osupracompensare a sentimentului ei de inferioritate.
3 Adler, Practica gi teoia psihologiei individuale.p sihologi 9i profesoi gi in Problun der Distanz.
2.{r C,UIACTEITUL NEVITOTIC
Pentru medici,
25
Ulterior, ea acfioneazi in mod simbolic, atunci cAndare o atitudine temitoare in fafa unei povegti de iubiresau a unei cisitorii atAta timp cAt acestea se consti-tuie drept amenintare la adresa sentimentului pro-priei valori gi atAta timp cdt dificultilile pe care leintAmpini sunt mai mari decAt in cazul tatilui. Astfel,in concordanfd cu scopul, aEteptdrile ef sunt potrivnicetlcstinului specific femeii, ea ciutAnd siguranfa acolorrnde a gisit-o dintotdeauna, la propriul tati. Ea aplicitun artificiu, aclionAnd in baza unei ficliuni irationale,tlar iqi poate astfel atinge cu certitudine scopul de asc eschiva de la indeplinirea rolului de femeie. Cu cAtcste mai mare sentimentul de insecuritate al acesteill'te, cu atAt se ata$eaze mai mult de propria ei ideelicfionali, raportAndu-se fali de aceasta intr-un senspropriu. $i pentru ci gindirea umani adori abstrac-lizarea simbolici, uneori pacienta reu$e$te, iar curun anumit efort intotdeauna gi analistul acesteia, sf,
rcalizeze efortul newoticului: de a-gi asigura, captiviin tabloul simbolic al migcirii psihice incestuoase,aceeaEi superioritate ca gi in prezenfa tatilui. Freuda trebuit si priveasci acest fenomen, care este unulrurientat citre un scop, ca pe o retriire a unor dorin{einfantile, tnhacdt el a atribuit celor dinurmd calitateatla forlelibidinale. Noi considerim ci maniera infantildrlc a acfiona, utilizarea frecventi a construcliilor aju-tltoare securizante, cum considerim cA este ficliuneancvrotici, pregitirea motorie care incepe de timpuriu,tcndin(a pronunlati citre abstractizare gi simbolizareconstituie mijloacele newoticului de a-gi atinge scopul,dc a-gi asigura securitatea, de a-gi intiri sentimentulgrropriei valori, de a-gi afirma protestul viril. Newozanc relevi implinirea unor intenlii eronate. Orice gAn-
dire qi orice comportament pot fi urmirite retroac-tiv pdni la experienfele din copilirie. Din punctul de
vedere al. ,,regresiei" freudiene, persoana bolnavi psihicnu se deosebegte de cea sinitoasi. Diferenla este datinumai de faptul ci persoana newotici se bazeazd pe
erorimultprea grove, fapt care o determini si adopte o
atitudine greqiti in raport cu viafa. ,,Regresia" repre-zinti insi o normalitate a gAndirii gi a acfiunii.
Dacd lnsofim aceste consideralii critice gi cu intre-biri referitoare la modui in care au luat na$tere simpto-rnele nevrotice, care este motivul pentru care pacientuligi doreqte si fie birbat qi cauti neincetat si aducid.ovezi ale superioritelii sale, de unde provine nevoiaputernici de a-qi consolida sentimentui propriei valori,de ce acesta face asemenea eforruri, adici, mai pe scurt,intrebarea referitoare la scopul ultim al acestor artiflciiale psihicuiui newotic, se poate ghici care este rezulta-tul oricirei analize: la originea denoltdrii nevrozei se alldsentimentul ameninldtor de insecuritate Si inferioritate care
solicitd cu putere fixarea unui scop cdlduziton securizant Ei
linittitor o concretizare a scopului superioitalii, pentru ca
astfelviala sd devind suportabild. Ceea ce considerdm afinewozd se referd la irosirea nechibzuitd a resurselor psihice
exktente. Intre acestea se remarcd in mod special: constrac-
liile ajutatoare Ei Sabloaneletn gdndire, acliune Eivoinfd.Desigur ci un asemenea psihic aflat intr-o stare con-
siderabili de tensiune, ca urtnare a stridaniei de a inde-plini scopul de intirire a sentimentului propriei valori,va iegi in evidenli in momentul integririi in societate,ln profesie gi in dragoste, dincolo de simptomele newo-tice evidente. Sentimentul de a avea un punct slab 1l
stipAnegte pe newotic intr-atAt, incAt igi concentreazitoate forlele pentru a-gi confecfiona un scut de protec{ie.In acest demers, sensibilitatea sa se accentueazi, invalisi lini cont de conexiunile care unora inci le scapi,este excesiv de precaut, prevede toate consecinfele posi-bile inci dinaintea unei fapte sau a unei suferinfe, se
2S cA*,\crE*ulNEv*orc 2V
striduiegte si audi dincolo de cuvinte gi si prevadi,tlcvine meschin, nesitul, econom, cauti si extindi totnrai mult, in timp gi spafiu, granilele influenfei gi pute-rii sale - gi, astfel, iqi pierde naturalelea gi calmui caresunt asigurate doar in condiliile sinitalii gi vigorii psihice. Neincrederea sa in raport cu sine gi cu ceiialgi cregtetot mai mult, invidia sa, firea sa rdutdcioasd, tendintelesulc agresive Si crude iau amploare gi sunt menite si-i asi-gure superioritatea in raport cu mediul. Existi gi situ-.r1ia in care incearci si-i lnlinfuie gi si-i cucereasci per'c i lalti fiind foarte ascultator, supus Si umil, iar nu inpufine rAnduri aceste trisituri devin masochiste, prinirrtcrmediul lor incercdnd sq-ltnlanfuie Si sa-l cucereascdy celdlalt. Agadar, atat activismul crescut, cat $i pasivi-t,rtca accentuati reprezirrti artificii induse de scopul fic-
lional al cregterii puterii, al ,,dorinfei de a fi deasupra",rlr' protestul viril. Prin accentuarea excesivi a unora din-I re problemele viefii (independenta, precautia, igienat'tc.) pacientul destabilizeazi contextul vielii qi ajungepe o panti a inutilitilii, unde se intilnesc persoaneleg, rcu educabile, newoticii, criminalii, sinucigagii, per-vcrqii gi prostituatele.
Kretschmer a dat de curAnd denumirea de ,,spectruschizotimic" unor tablouri clinice care se aseaminiintru totul celor descrise de mine, atit de mult incAte I insuqi remarci, la un moment dat, faptul ci acestetipuri au fost uneori descrise drept caractere ,,newo-ticc". Cine este familiarizat cu dovezile pe care le-am.rdus aici, referitoare la inferioritatea organici, nu vairrtimpina nicio greutate in a recunoaqte ci tipul siusehizotim descrie acelagi tablou. Celelalte descoperiri.rlc sale, indeosebi cele referitoare la fizionomie, nu pottlccit si ne bucure. Daci acestea se vor conflrma, atunciv.r dcveni posibil ca, privind fala pacientuiui, si fie recu-rroscuti inferioritatea de organ. Desigur ci pesimismul
