Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 208 Miercuri, 12 septembrie 2012 Procesul poliþistului fugar, amânat pentru sãptãmâna viitoare G abriel Ciocârlie a fost prezentat în fata judecãto- rilor de la Judecãtoria Petroºani. Pe rolul Judecãtoriei Petroºani s-a judecat cazul lui Gabriel Ciocârlie, poliþistul care în luna mai a acestui an a provocat un accident de circulaþie ºi a pãrãsit locul accidentului. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Pe surse... Coltescu o sapã la greu pe Angela Stoica? P reºedintele PSD Vulcan, Marin Coltescu, vrea cu orice preþ capul viceprimaru- lui Angela Stoica. >>> P >>> PAGINA AGINA 11 Muncã fãrã întrerupere pentru instalaþia de zãpadã artificialã C onstructorul angajat pentru lucrãrile la amenajarea domeniului schiabil din Parâng ºi-a mobilizat muncitorii pentru a realiza una din cele mai complexe lucrãri. >>> P >>> PAGINA AGINA 12 12 Minerii primesc, vineri, salarii mãrite C onducerea Companiei Huilei din Petroºani a obþinut acceptul pentru majorarea salariilor minerilor. Aºa se face cã, vineri, ortacii ar putea sã primeascã salariile majorate cu 10 %,aºa cum s-a negociat la greva din martie. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A P rocesul în care poliþistul de la Vulcan Adrian Sucilã este judecat pentru corupere sexualã ºi acte sexuale cu un minor a început cu o amânare. Fiica Viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica, judecatã în acelaºi dosar pentru complicitate, nu a fost prezentã în sala de judecatã, dar l-a aºteptat ore în ºir afarã pe Sucilã, doar sã-l vadã ºi sã-i strige numele. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Judecatã cu ochii în lacrimi în dosarul “Amantul familiei”
Transcript
Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
G abriel Ciocârlie a fostprezentat în fata judecãto-
rilor de la Judecãtoria Petroºani.Pe rolul Judecãtoriei Petroºanis-a judecat cazul lui GabrielCiocârlie, poliþistul care în lunamai a acestui an a provocat unaccident de circulaþie ºi a pãrãsitlocul accidentului.
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A
Pe surse...
Coltescu o sapã la greu
pe AngelaStoica?
P reºedintele PSD Vulcan,Marin Coltescu, vrea cu
orice preþ capul viceprimaru-lui Angela Stoica.
>>> P>>> PAGINAAGINA 1111
Muncã fãrãîntrerupere
pentru instalaþia de zãpadãartificialã
C onstructorul angajat pentru lucrãrile la
amenajarea domeniului schiabildin Parâng ºi-a mobilizatmuncitorii pentru a realiza unadin cele mai complexe lucrãri.
>>> P>>> PAGINAAGINA 1212
Mineriiprimesc, vineri,salarii mãrite
C onducerea CompanieiHuilei din Petroºani
a obþinut acceptul pentru majorarea salariilor minerilor.Aºa se face cã, vineri, ortacii arputea sã primeascã salariilemajorate cu 10 %,aºa cum s-anegociat la greva din martie.
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A
P rocesul în care poliþistul de la Vulcan Adrian Sucilã este judecat pentru corupere sexualã ºi actesexuale cu un minor a început cu o amânare. Fiica Viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica,
judecatã în acelaºi dosar pentru complicitate, nu a fost prezentã în sala de judecatã, dar l-a aºteptatore în ºir afarã pe Sucilã, doar sã-l vadã ºi sã-i strige numele. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A
Judecatã cu ochiiîn lacrimi
în dosarul “Amantul familiei”
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 septembrie 201222 Diverse
� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,
5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:30 Attila, cuceritorul 22:30 Un Show Pãcãtos
0:30 Observator 1:15 Vânãtoarea de comori
7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Mary Higgins Clark:Eºti numai a mea (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Viaþa în Africa 14:45 Viaþa în Africa 16:00 Tânãr ºi neliniºtit
17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Curierul22:30 ªtirile Pro TV23:00 The Mentalist - Înmintea criminalului
9:30 Ispitele adolescenþei 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)15:00 Crescându-l pe Scot 17:00 Trãsniþii18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Picat din cer 22:30 Trãsniþii23:15 Focus Monden 0:00 Mondenii0:30 Picat din cer (r)
9:45 Legendele palatului:concubina regelui 10:30 Vedeta familiei 12:30 Avocaþii schimbãrii12:40 Legendele palatului:Pictorul de la curte (r)13:20 Legendele palatului:Pictorul de la curte (r)14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Cãlãtor pe viaþã17:35 Legendele palatului:Pictorul de la curte18:15 Legendele palatului:Pictorul de la curte18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Stãpâna mirodeniilor 22:50 Avocaþii schimbãrii23:10 Rãzboiul lumilor 0:50 Douã bilete spre paradis
� DN 66 Haþeg - Baru Mare � DN 68Haþeg - Toteºti � DN 68 Toteºti -
Huilei din Petroºani a obþinut acceptulpentru majorareasalariilor minerilor.Aºa se face cã, vineri,ortacii ar putea sãprimeascã salariilemajorate cu 10 %,aºacum s-a negociat lagreva din martie.
Directorul generalal Companiei Huileidin Petroºani spune
cã ºi ultimul ministerºi-a dat acceptul ºi cãminerilor li serecunoaºte un dreptgarantat de o hotãrârejudecãtoreascã. „Luniseara a fost semnatãrectificarea bugetarãpentru CompaniaHuilei, de cãtre domnul ministruGeorgescu.
Urmãtorii paºi vorfi: intrarea în ºedinþade guvern a decizieiºi apoi publicarea ei
în Monitorul Oficial.Eu sper sã aibã locmiercuri-joi,pentru aputea da salariilemãrite cu 10%vineri”, spune direc-torul general al CNH,Nicolae Drãgoi.
Minerii au primitpânã luna trecutãtichete valorice,însã,era necesarã orectificare bugetarãpentru a putea sã iabani în plus la salarii,aºa cum li s-a promisdupã grevã. În acestsens exista ºi ohotãrâre judecãtoreas-cã, iar rectificarea vaintra în vigoare, ime-diat ce va fi publicatãîn Monitorul Oficial.
ªi deputatul PSDde Valea Jiului,Cristian Resmeriþã, afãcut lobby pe lângãfactorii de deciziepentru ca minerii dinValea Jiului sã-ºiprimeascã salariilemãrite cu 10%.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 septembrie 2012 Actualitate 3
P rocesul în carepoliþistul de la
Vulcan Adrian Sucilãeste judecat pentrucorupere sexualã ºiacte sexuale cu unminor a începutcu o amânare.FiicaViceprimaruluidin Vulcan,Angela Stoica,judecatã înacelaºi dosarpentru complici-tate, nu a fostprezentã în sala dejudecatã, dar l-aaºteptat ore în ºirafarã pe Sucilã, doarsã-l vadã ºi sã-i strigenumele.
Ore în ºir a statMihaela Stoica – fiicaviceprimarului din Vulcan– în curtea JudecãtorieiPetroºani. Acolo unde afost programat primultermen de judecatã aldosarului în care AdrianSucilã este judecat pentruinfracþiuni de naturã sexu-alã ºi fur, iar ea pentrucomplicitate.MihaelaStoica nu a fost prezentãîn sala de judecatã, pen-tru cã oricum a depusanterior o cerere deamânare a procesuluipentru angajare de apãrã-tor. O cerere similarã aformulat ºi Adrian Sucilã,care pe parcursul fazei deurmãrire penalã a avut numai puþin de 3 apãrãtori,printre care ºi cunoscutaPaula Iacob.
«Eunu am fost angajat pentrufaza instanþei. Am fostangajat doar pentru fazade urmãrire penalã ºi ammai participat lamenþinerea stãrii de arestpreventiv, la primireadosarului în instanþã», adeclarat cel care l-areprezentat încã de laînceput pe Sucilã, avocat
Daniel Tomescu. De asemenea, prin
avocatul Paula Iacob,
poliþistul a mai depus ocerere, la Înalta Curte DeCasaþie ºi Justiþie, pentrustrãmutarea dosarului la oaltã instanþã de acelaºirang, ºi asta – spun unelesurse – din cauza presiu-nii mediatice extrem demari din acest caz.Judecãtorul de caz a sta-
bilit un nou termen dejudecatã pentru data de 2octombrie, când AdrianSucilã va fi adus din noula Petroºani de laPenitenciarul Aiud, acolounde se aflã în arest pre-ventiv.
La ieºirea din salã,poliþisul a fost aºteptat de
Mihaela Stoica, cãreia i s-au umplut ochii de lacrimi la vederea lui. Nuau avut timp de un dialogîn adevãratul sens alcuvântului, pentru cã afost bãgat repede îndubã, dar au reuºit sã-ºistrige numele reciproc.
Adrian Sucilã a fostridicat de la domiciliul sãudin Vulcan la începutullunii iulie, într-o anchetãdeclanºatã de Parchetulde pe lângã TribunalulHunedoara, care s-aautosesizat în acest caz.
El este învinuit decorupere sexualã ºi actsexual cu un minor, fiulviceprimarului din Vulcan,Angela Stoica, dar ºi cãar fi furat 500 de euro dela soþul acesteia. Sucilã adeclarat, inclusiv în faþainstanþei de judecatã, cãeste nevinovat ºi a refuzatchiar sã semneze proce-sul – verbal prin care i s-au adus la cunoºtinþãînvinuirile ºi probele dinacest dosar. A formulatmai multe cereri prin carea solicitat sã fie judecat înstare de libertate, însãfãrã sorþi de izbândã.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
I nstanþa de Judecatã a respins cererea cotidianului local Gazeta deDimineaþã prin care se solicita unele informaþii din dosar.
Magistraþii au apreciat cã acest caz este extrem de mediatizat ºi cã numai este nevoie de copierea unor pagini din dosar ºi publicarea acestoraîn presã. Asta cu atât mai mult cu cât pânã la o sentinþã definitivãprimeazã prezumþia de nevinovãþie în cazul oricãrui cetãþean dinRomânia. Dat fiind aspectele semnalate ºi de instanþã se ridicã un maresemn de întrebare în ceea ce priveºte apariþia în cotidianul respectiv aunor pasaje pe larg din rechizitoriul întocmit de procurori, pasaje careînsã nu au relevat aspectele de naturã penalã a cauzei, ci eventual auavut ca scop doar prezentarea opiniei publice a unor convorbiri private acãror limbaj folosit sã ducã la oprobiul public a persoanelor implicate.
Procesul poliþistului fugar,amânat pentru
sãptãmâna viitoare
G abriel Ciocârlie a fost prezentat înfata judecãtorilor de la Judecãtoria
Petroºani. Pe rolul JudecãtorieiPetroºani s-a judecat cazul lui GabrielCiocârlie, poliþistul care în luna mai aacestui an a provocat un accident de circulaþie ºi a pãrãsit locul accidentului.
Judecãtorii au decis amânarea cauzeipânã sãptãmâna viitoare, luni, când va fijudecat de completul civil.
Gabriel Ciocârlie era angajat la OrdinePublicã ºi este acuzat de vãtãmare corporalãgravã, pãrãsirea locului accidentului ºi con-ducere sub influenþa bãuturilor alcoolice.Accidentul s-a produs în cartierul Aeroportdin Petroºani, iar Ciocârlie (37 de ani) se aflaîn autoturismul propriu, alãturi de un prieten,Gheorghe B., de 51 de ani, ºi a pierdut controlul volanului izbindu-se de o dubiþã parcatã regulamentar.
Când a realizat ce a fãcut, omul legii afugit de la locul accidentului, chiar dacã prietenul lui aflat în dreapta era rãnit grav ºiagoniza. Un martor, sub protecþia anonima-
tului, spune cã poliþistul a fugitºi ºi-a abandonat prietenul rãnit,pentru cã era bãut.
“În jurul orei ununoaptea, poliþistul veneacu viteza ºi s-a izbit dedubiþã. S-a rotit cu maºinadin izbiturã, a stat câtevasecunde în maºinã, apoi aieºit ºi a fugit. ªi-a lãsatcolegul acolo rãnit grav,era plin de sânge ºigemea. Nu s-a uitat dacãmai trãieºte sau nu. Afugit, pentru cã era bãut”,a spus martorul.
Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI
Minerii primesc,vineri, salarii mãrite
Judecatã cu ochii în lacrimi în dosarul “Amantul familiei”
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 12 septembrie 201244 Actualitate
C ampanie de infor-mare publicã.
Administraþia localã aoraºului Uricani con-tracteazã anumite ser-vicii de informare pu-blicã. Adicã, reprezen-tanþii primãriei Uricanivor sã îi informeze pecetãþenii din ValeaJiului cu privire laactivitatea localã.
ªi cum se poate mai binedecât prin undele media. Adicãprin intermediul televiziunilorlocale, cã doar nu vin cele cen-trale (de la Bucuresti-n.r.) sãprezinte activitãþile luiBuhãescu ºi nu numai. Princontractul ce doresc sã îlîncheie, reprezentanþii adminis-traþiei locale din Uricani voratât servicii de radio cât ºi deteleviziune. Contractul ceurmeazã a fi atribuit, în urmaunei licitaþii, este împãrþit îndouã. Astfel, lotul I va cuprindereportaje privind activitatea ºi
acþiunile administraþiei publicelocale, talk show – uri privindactivitatea ºi acþiunile adminis-traþiei publice locale, dar ºimateriale informative privindactivitatea ºi acþiunile adminis-traþiei publice locale. Al doileapachet informativo-publicitar va
cuprinde reportajeprivind activitatea ºiacþiunile adminis-traþiei publice localetransmise prin radio,talk show – uriprivind activitatea ºiacþiunile adminis-
traþiei publicelocale transmiseprin radio, mate-riale informativeprivind activitateaºi acþiunileadministraþieipublice locale transmiseprin radio. Conform docu-mentaþiei elaborate de spe-cialiºtii din administraþialocalã de la Uricani au foststabilite mai multe grupuriþintã care trebuie atinse cuajutorul campaniei. Estevorba de locuitorii oraºuluiUricani ºi ai Vãii Jiului dar
ºi de „oamenii de afaceri,agenþii economici români ºistrãini – potenþiali investitori”.În oraºul Uricani nu mulþiinvestitori ºi-au manifestatintenþia de a deschide oafacere, o afacere care sãaducã ºilocuri demuncã
celor din localitate.Reprezentanþii administraþieilocale din Uricani plãtesc bine
pentru serviciile ce vor fiprestate. Este vorba de peste36 de mii de lei fãrã TVA, con-tractul derulându-se timp de 12luni de la atribuire.
Raul IRINOVICI
Contract cu dedicaþie
Primãria Uricani contracteazã serviciide radio ºi TV
C onsolidare pe malulJiului. O societate
din Petrila realizeazã unzid de sprijn, pe malulstâng al rãului Jiul deEst, cu o lungime de 76 mîn vederea asigurãriimalului ºi protejãriipodeþului de acces dinzona oraºului Petroºani.Este vorba de SC AVEGdin Petrila, societateadministratã de GheorgheMarchis. Contractul a fostadjudecat la suma de157,711 de lei fãrã TVA.
Reabilitarea vine în urma uneisolicitãri primite de la PrimãriaOraºului Petrila, propunemrealizarea unui zid de sprijn, pemalul stâng al rãului Jiul de Est.Prin realizarea acestei consolidãrise va proteja un numãr de 7locuinþe ºi anexele lorgospodãreºti. Lucrãrile propuse audrept scop asigurarea stabilitãþii înplan orizontal ºi vertical al traseu-lui albiei, asigurarea continuitãþiiliniei de apãrare, stopareadegradãrii albiei prin oprireapierderilor de teren datorate erozi-unilor de mal, reducerea trans-portului de material grosier antre-nat din mâl, având ca efect redu-cerea colmatãrii. Prezenta lucrarepropune executarea unui zid desprijin cu lungimea de 76 m, cu
aceeaºi secþiune tip ca a ziduluiexecutat pe Jiul de Est, în zonapodeþului de la BisericãPenticostalã din Cimpa, din betonC 12/15 turnat monolit. Zidul areo înãlþime totalã de 3,76 m, dincare elevaþia are 2,3 m ºi unvolum de beton de 3,8 mc/ml. înspatele zidului de sprijin se vorrealiza un filtru invers cu grosimeade 30 cm ºi umpluturi bine com-pactate. Pe perioada execuþieilucrãrilor de betonare se vor exe-cuta lucrãri de deviere a apelor.Înainte de începerea betonãrii sevor executa operaþiuni de curãþirea suprafeþei de fundare, iarizvoarele de apã ce vor apãrea vorfi captate ºi conduse în afarãamprizei. Execuþia lucrãrilor se vaface pe perioada de ape mici. Seva devia cursul râului prin execuþia
unui batardou. Excavaþiile în albiese vor executa cu utilaje adecvatenaturii terenului ºi se vor ataca dinamonte spre aval. Lucrãrile pro-puse sunt situate pe terenuri aflateîn administrarea AdministraþieiBazinale de Apã Jiu – S.H.I.Petroºani, iar accesul la lucrãri seva face pe drumurile existente.
M archis, fondator al Asociaþiei
Valea Jiului
Alãturi de reprezentanþii admi-nistraþiilor locale din Valea Jiului,Companiei Naþionale a Huilei ºi aaltor fundaþii Gheorghe Marschis,prin societatea administratã de el,SC AVEG SA, este unul dintrefondatorii Asociaþiei Valea Jiului.
Raul IRINOVICI
Consolideazã un zid cu peste 150 de mii de lei
Unul dintre fondatorii Asociaþiei Valea Jiului
reabiliteazã un zid de sprijin
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 septembrie 2012 Actualitate 5
Se pare cã nu toþi con-ducãtorii auto cunoscregulile elementare decirculaþie sau mai binezis le ignorã.
Acesta este ºi cazul unuiposesor de autoturism careignorã pur ºi simplu conduitarutierã. Se ºtie faptul cã par-cãrile sunt insuficiente mai întoate oraºele, dar asta nu dãdreptul conducãtorilor auto sãse urce pe trotuare cu autotur-ismele. În acest caz se afla ºiun conducãtor auto care ºi-aparcat autoturismul pe trotuar.Cu o roatã pe trotuar, el aignorat regulile de circulaþie.Pietonii nu au întârziat cureplicile.
“Nu mi se pare normal
acest lucru. Nu e normal sã îþiparchezi maºina pe trotuar.Dacã se chinuia puþin o urcãcu toate rotile pe trotuar”,spune un pieton dinPetroºani.
Incidentul s-a petrecut înplin central municipiuluiPetroºani, în zona Hermes.
Conform legislaþiei în vigoarese interzice parcarea autove-hiculelor pe “ pe pistele oblig-atorii pentru pietoni ºi/saubicicliºti ori pe benzile rezer-vate unor anumite categorii devehicule, semnalizate caatare”.
Raul IRINOVICI
Tupeu de ºofer
Licitaþia pentru atribuirea ser-viciului de întreþinere ºi reparaþiia sistemului de iluminat public ºiornamental festiv din municipiulPetroºani va avea loc în data de12 septembrie, iar cei care vorsã participe trebuie sã îndeplin-
eascã o serie de condiþii impusede autoritatea contractantã,adicã de municipalitatea dinPetroºani. Pe lângã garanþiacare trebuie depusã, de 10.000de lei, societãþile înscrise încursa pentru atribuirea contactu-lui trebuie sã facã dovada capac-itãþii economice ºi financiare,
precum ºi a capacitãþii tehnice.Practic, firma este necesar sãaibã cel puþin 3 ani vechime,echipamente tehnice necesare,dar sã mai fi ºi prestat anterioralte activitãþi similare. Cine secalificã are ºansa de a câºtiga
512.395 lei, pe o perioadã de12 luni, pentru cã la aceastãsumã a fost scoasã la licitaþielucrarea. Fondurile pentru acestcontract sunt asigurate din buge-tul local, iar principalul criteriude atribuire a lucrãrilor estepreþul cel mai mic.
Carmen COSMAN
Steluþele ºi clopoþeii deiarnã, reparaþi cu o jumãtate
de milion de lei
P rimãria Municipiului Petroºani este gata sãcheltuiascã peste 500.000 de lei doar pentru
întreþinerea ºi repararea iluminatului ornamentaldin municipiul Petroºani. Asta fãrã costurile pro-priu- zile ale becurilor & ghirlandelor care înfru-museþeazã localitatea.
V iabilitatea miner-itului din Valea
Jiului între incertitu-dine sau oportunitate.În prezent exploatareahuilei din Valea Jiuluise face din ºapte câm-puri miniere, însãpatru dintre acesteaconsiderate neviabilevor intra pe un pro-gram de închidere.
Restrângerea activitãþii lacele trei unitãþi miniereconsiderate neviabile, ºianume Mina Petrila,Paroºeni ºi Uricani, se vaface în baza unui proiectelaborat la nivel guverna-mental pânã în anul 2018.Potrivit cercetãtoruluiºtiinþific din cadrulInstitutului de Cercetãri ºiProiectãri MinierePetroºani, Valeriu Pleºã,viabilitatea sau neviabili-tatea minelor s-a fãcut înbaza unor analize.
“Departajarea celor treiexploatãri ca fiind neviabilea fost fãcutã în urma unoranalize riguros efectuate cuprivire la competitivitateaacestora privind privind punc-tajele orbþinute asupraaspectelor de personal, decosturi ºi de calitate la care s-au mai adãugat ºi criteriile dedepartajare ce vizeazã conce-trarea producþiei ºi cerinþelede SSM (Sãnãtate ºi Securitateîn Muncã-n.r.)”, a declaratValeriu Pleºã.
Potrivit sursei citate, viabili-tatea celor patru mine care nuintrã pe program de închidereeste relativã. Nici acestea nuvor rãmâne viabile în condiþiileîn care nu se vor înveºti fon-duri pentru retehnologizare.Totodatã, pentru menþinereacelor patru mine viabile tre-buie ºi forþã de muncã tânãrã.
“Pentru cele patru minerãmase ºi considerate, înprezent, viabile va trebui sã sefacã eforturi pentru alocareafondurilor de la bugetul statuluiindispensabil necesare pom-pãrii de investiþii asupra per-fecþionãrii tehnologiilor ºi asig-urarea condiþiilor de protecþiea muncii ºi securitateazãcãmântului. Vor trebui intro-
duse tehnologii cu grad minimde mecanizare a principaleloroperaþii ce se desfãºoarã lanivelul complexelor de abataj,echipament ºi materiale core-spunzãtoare atât din punct devedere calitativ cât ºi cantitativpentru echiparea fronturilor delucru, iar pe fondul ieºirii pecale naturalã din sistem a per-sonalului de execuþie sã seprocedeze la cooptarea unuisuflu nou de forþã de muncã”,mai spune cercetãtorul.
C osturi enorme pentru
extragerea huilei
Potrivit cercetãtorului, afir-maþiile privitoare la rezervelede huilã pentru 60 – 70 de anisunt lipsite de fundament, mai
mult sunt considerate pop-uliste. Existã zãcãminte dehuilã pentru perioade îndelun-gate, însã extracþia acestoranu este una facilã.
“Existenþa în subsolul regiu-nii a unor rezerve de cãrbuneechivalentã extragerii lasuprafaþã unei perioade de 60– 70 de ani este o apreciere,pe care personal, o consider
mai mult a fi populistã decâtpertinentã legatã de viitorulCompaniei. Afirm asta bazân-du-mã pe punerea în operã aunei asemenea rezerve, can-tonarea în condiþii dezãcãmânt din ce în ce mai difi-cil ºi inaccesibil ar implica cos-turi, pentru deschiderea ºipregãtirea zãcãmântului, fabu-loase care cu siguranþã nu arplasa CNH-ul în pragul doritde rentabilitate”, susþineValeriu Pleºã.
Conform MonitoruluiOficial, în Valea Jiului au fostînchise, în perioada 1935 –2006, 20 de unitãþi miniere.În prezent, extracþia cãrbuneluise face din ºapte perimtreminiere, trei dintre acesteafiind incluse într-un plan deînchidere.
Raul IRINOVICI
Viabilitatea minelordepinde de retehnologizare
E xproprieri peautostrada Lugoj –
Deva. Guvernul a aprobatdeclanºarea procedurilorde expropriere a imobilelorproprietate privatã situatepe amplasamentul lucrãriide utilitate publicã“Autostrada Lugoj-Deva”.
În documentul publicat înMonitorul Oficial, la sfârºitulsãptãmânii trecute, s-au aprobatlocalitãþile unde vor fi realizateexproprierile. Astfel, CompanieiNaþionale de Autostrãzi ºiDrumuri Naþionale le va ficomunicatã numele per-
soanelor fizice ºi juridice intere-sate, la solicitarea acestora, caresolicita despãgubiri. Listacuprinzând imobilele supuseexproprierii sunt situate pe razalocalitãþilor Balinþ, Belinþ,Bethausen, Traian Vuia,Mãnãºtiur, Dumbrava ºi Ghizela,proprietarii sau deþinãtorii aces-tora, precum ºi sumele individ-uale aferente despãgubirilor esteprevãzutã în anexa nr. 2, iarlista cuprinzând imobilele supuseexproprierii potrivit alin. (1), sit-uate pe raza localitãþilor Fãget,Margina, Lãpugiu de Jos,Dobra, Gurasada, Ilia, Brãniºcaºi ªoimuº, judeþele Timiº ºiHunedoara.
Raul IRINOVICI
S-au aprobat exproprierilepentru autostrada Deva-Lugoj
S tatul ajuta 37 de per-soane din þarã dintre
care 24 din judeþulHunedoara ºi 22 din ValeaJiului.
Guvernul României a aprobatacordarea unor ajutoare de urgenþã,în valoare totalã de 59.300 lei, dincreditele bugetare aprobate cuaceastã destinaþie în bugetulMinisterului Muncii, Familiei ºiProtecþiei Sociale pe anul 2012,
pentru sprijinirea familiilor ºi per-soanelor singure prevãzute în anexacare face parte integrantã dinprezenþa hotãrâre, aflate în situaþiide necesitate cauzate de incendii,stare de sãnãtate ori alte cauze carepot conduce la riscul de excluziunesocialã.
Pentru cele 22 de familiidin judeþul Hunedoara,Guvernul a alocat sumatotalã de 23,200 de lei. Ceimai mulþi bani au ajuns lapersoanele din municipiulLupeni. Acestea au fost însuma de 18,200 de lei.Cele 22 de persoane dinjudeþul Hunedoara care aubeneficiat de bani de laGuvern sunt VioricaHegedus, VasilicãGradinaru, Mariana Kis,Sandu Dumitrasc, IoanFeraru ºi ConstantinNicoarã câte 600 de lei,Iuliana Bodo, Ana MariaSkevrne, Claudiu Mureºan,Ileana ªerban, VasilicãFlorin Mareº câte 400 delei. 500 de lei a primitMaria Demeter, iar de 700de lei din partea Guvernului
a beneficiat ªtefan Marga. Câte omie de lei au primit Viorel Criºan,Florin Lapusan, Iancu Munteanu dinAninoasa ºi Susana Ursache dinHunedoara. Câte 1500 de lei auprimit Francisc Arthur, DumitruFerariu, Claudia Constatin, GabrielDeatcu ºi Anica David. Douã mii delei a primit o persoanã din locali-tatea hunedoreanã Aninoasa ºianume Constantin Bulgariu. O per-soanã din Brad a primit cel maimult din partea Guvernului. Estevorba de Reghinuta Þârica care abeneficiat de 3000 de lei.
Documentul a fost semnat deprimul ministru al României, VictorPonta, dar ºi de patru demnitari ºianume Ministrul muncii, familiei ºiprotecþiei sociale, MarianaCâmpeanu, Ministrul administraþieiºi internelor, Mircea Dusã, Ministruldelegat pentru administraþie, RaduStroe, ministrul finanþelor publice,Florin Georgescu.
ucis mama în urmaunei dispute, iar apoi s-a sinucis curmând ºiviaþa bunicii lui imobi-lizatã la pat, vedea înfoc „purificarea”.Tânãrul era foarteapropiat de mama lui,însã lucrurile s-auschimbat radical dupãce au apãrut problemeleîn cãsnicia sa.
Apropiaþii poliþistului localCãtãlin Buºoniu (30 de ani),care ºi-a ucis mama în noapteade sâmbãtã spre duminicã ºidupã câteva ore a decis sãincendieze apartamentul încare mai era ºi bunica sa, suntºocaþi de fapta tânãrului.Nimeni nu-ºi imagina cã arputea ceda nervos încât sãajungã în situaþia de a ripostaatât violent, chiar dacã ºtiau deproblemele care-l apãsau.Mariajul lui nu mai mergea,însã chiar Cãtãlin Buºoniu a
decis cã trebuie sã se separede soþie, dar n-ar fi vrut ºi defiica sa de patru ani, pe care oiubea nespus de mult.Problemele poliþistului auînceput sã se facã vãzute înultimele luni ºi-l apãsau din ceîn ce mai mult. Dupãinternarea sa la Psihiatrie îºimai revenise, însã a urmattratamentul medicamentos operioadã scurtã de timp, iardepresia a recidivat. Tânãrul areuºit sã ascundã la locul de
muncã tot ce-l apãsa, însã arãbufnit în seara zilei de sâm-bãtã. Cãtãlin Buºoniu parcã sepregãtea pentru a comite ofaptã de neimaginat ºi sedescãrca pe pagina sa de pereþelele de socializare. Încã dela începutul lui august, aproapetoate postãrile sale erau nega-tiviste ºi parcã anticipau trage-dia. Considera focul ca singuracale de purificare ºi era fasci-nat de satanism. Poliþistul,sâmbãtã seara, când se pre-
supune cã ºi-a ucis mama,posta un ultim mesaj pe paginapersonalã, de fapt o melodie,„Duºmãniþi-mã toþi”, a trupeiParaziþii, dar ºi o fotografie încare are o gluga trasã pe capºi o înfãþiºare care-i aratã ostare de nervozitate. Apoi, lacâteva ore distanþã, în searazilei de duminicã, avea sã sesinucidã baricadând uºalocuinþei cu un dulap ºi dându-ifoc. În incendiu a murit ºi buni-
ca lui de 90 de ani, bolnavã ºiimobilizatã la pat. CãtãlinBuºoniu era foarte apropiat demama sa, însã problemele salepsihice l-au transformat încãlãu. Colegele mamei acestuiasunt ºocate ºi spun cã femeia,inginer de profesie ºi angajatãla societatea de distribuþie aapei potabile din Valea Jiului,era o persoanã deosebitã,amabilã ºi foarte „caldã”.
Maximilian GÂNJU
Poliþistul care ºi-a ucis mama - fascinat de foc ºi moarte
A proape toateunitãþile de
învãþãmânt din Lupenisunt pregãtite pentruapropiatul debut alnoului an ºcolar. Unasingurã, respectiv grã-diniþa ce aparþine deºcoala generalã nr. 1,nu are autorizaþie sani-tarã de funcþionare.
„În afara acestei grãdiniþe,toate celelalte unitãþi au autor-izaþie ºi sunt pregãtite pentrunoul an ºcolar”, a precizatCornel Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.
În ceea ce priveºte utilitãþiledestinate unitãþilor ºcolare ºiacestea sunt asigurate în totali-tate.
„Curãþenia a fost aproapeîncheiatã iar curentul electric ºiapa potabilã sunt, ºi ele, asigu-rate”, a mai spus CornelResmeriþã.
În ceea ce priveºtemobilierul destinat claselorpregãtitoare – mãsuþe, bãn-cuþe, vase de toaletã ºi chiu-vete ºi acesta a sosit deja. Laºcoala generalã Nr. 2, deexemplu, va funcþiona o sin-gurã astfel de clasã în care vorstudia 25 de micuþi.
Mircea NISTOR
L ucrãrile la ame-najarea Staþiunii
Straja sunt tot maiaproape de finalizare.În prezent, selucreazã la telegondo-lã dar ºi la amena-jarea bazinului de apãcare va alimentatunurile de zãpadã.
„Eu zic cã se lucreazã bineºi vom fi gata la timp pentrudeschiderea noului sezon deschi. La telescaun, de ieri, aînceput montarea stâlpiloriar bazinul de apã este, ºi el,aproape de finalizare”, adeclarat primarul CornelResmeriþã.
Dacã telegondola dinVulcan a fost inauguratã decãtre Elena Udrea (pe atunciministrul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului),acest lucru nu se va petreceºi în cazul celei de la Lupeni.Nu de alta, dar MDRT are
de câteva luni un nou ºef,Elena fiind nevoitã sã plece,la fel ca toþi componenþiiultimului Guvern Boc. „Ca sãfiu cinstit, mi-ar plãcea s-oinvit pe Elena Udrea sã taiepanglica inauguralã atelegondolei. Nu de alta dar,de la ea a pornit bunãvoinþapentru modernizarea ºi asig-urarea fondurilor necesare învederea modernizãriiStaþiunii Straja.
Cred, însã, cã la inaugu-rarea instalaþiei de transportpe cablu va fi prezent EduardHellvig, noul ministru”, amai spus Cornel Resmeriþã.Ceea ce este însã, cel maiimportant, dupã cum a maiprecizat primarul, StaþiuneaStraja va fi gata sãprimeascã turiºtii încã de lacãderea primului fulg dezãpadã.
Mircea NISTOR
Inaugurarea, tot maiaaaapppprrrrooooaaaappppeeee
D urere, lacrimiºi neputinþã
în Petrila, undesute de persoane l-au condus, marþi,pe ultimul drum petânãrul care ºi-apierdut viaþa întragicul accidentprodus sâmbãtã peDN 66, în zonaMeriºor.
Familia îngenuncheatãde durere, prieteni,cunoºtinþe sau pur ºisimplu persoanecare au aflat despreaceastã tragedie auvenit, ieri, sã-ºi ia unultim rãmas bun dela Mihai Sultana, pecare destinul l-a luatprea repede dintrenoi, în urma unuicumplit accident pro-dus pe DN 66.
Tânãrul, specialistIT, se afla pe motor,o mare pasiune de-asa, când – dupã cumspun martorii – înfaþã i-a apãrut un Logancondus de primarulcomunei Bãniþa, IonelMartin Burlec. Potrivitunor informaþii deîncredere – neconfirmate,însã, la nivel oficial – pri-marul a ieºit de pe undrum secundar ºi a þâºnitefectiv, chiar ºi peste liniacontinuã care desparte
cele douã benzi de mers.De asemenea, spun ace-leaºi surse, Mihai Sultanaa încercat sã-l evite dinrãsputeri, însã, din cauzavitezei cu care circula, nua mai putut, iar impactula fost devastator. La faþalocului a sosit ºi o ambu-lanþã, extrem de târziu
însã, iar de la primul apeldat la 112 ºi pânã lasosirea echipajului s-ascurs aproape o jumãtatede orã. Victima a fostaruncatã de pe motor ºi asuferit numeroase leziunicare i-au adus, dinpãcate, sfârºitul, la numai29 de ani. A lãsat înurmã o soþie, o fiicã de
numai cinci ani ºi omulþime de prieteni careîl plâng acum ºi cer sã sefacã dreptate.
O mare de jale
La slujba de înmor-mântare au luat partesute de persoane, care s-
au rugat pentru MihaiSultana, iar din cortegiulfunerar au fãcut parte ºizeci de pasionaþi aimotoarelor, prieteni dea-itânãrului petrilean. Auadus un ultim omagiupentru cel care ºi-a pier-dut viaþa în cumplitulaccident, iar motoareleturate „au plâns” pentrudragul lor prieten, la fel
ca ºi cei care l-au cunos-cut ºi l-au apreciat.Traficul auto a fost deviatde poliþiºtii petrileni,datoritã mulþimii deoameni adunate la capelade unde Mihai Sultana aplecat pe ultimul drum,iar sute de coroane i-auacoperit mormântul.
D e ce a mutatprimarul
maºina din loc?!
Pentru tânãrul de 29de ani, cea mai marepasiune a lui a însemnatºi sfârºitul, însã anchetamerge mai departe.Oficialii IPJ Hunedoaraau confirmat cã se con-tinuã cercetãrile în acestcaz ºi cã se vor face ºicontraexpertize în dosarulinstrumentat sub coor-donarea procurorilor. Iarfilmarea despre care maimulte surse spun cãexistã ar putea faceluminã în acest caz ºi arputea rãspunde la între-barea pe care acummulþi ºi-o pun: de ce pri-marul Bãniþei a mutatmaºina din loc dupã acci-dentul mortal în care afost implicat?!
Carmen COSMAN
Zeci de motoare “au plâns”pentru Mihai Sultana
ªcolile din Lupeni pregãtiteppppeeeennnnttttrrrruuuu nnnnoooouuuullll aaaannnn
care 24 din judeþulHunedoara ºi 22 din ValeaJiului.
Guvernul României a aprobatacordarea unor ajutoare de urgenþã,în valoare totalã de 59.300 lei, dincreditele bugetare aprobate cuaceastã destinaþie în bugetulMinisterului Muncii, Familiei ºiProtecþiei Sociale pe anul 2012,
pentru sprijinirea familiilor ºi per-soanelor singure prevãzute în anexacare face parte integrantã dinprezenþa hotãrâre, aflate în situaþiide necesitate cauzate de incendii,stare de sãnãtate ori alte cauze carepot conduce la riscul de excluziunesocialã.
Pentru cele 22 de familiidin judeþul Hunedoara,Guvernul a alocat sumatotalã de 23,200 de lei. Ceimai mulþi bani au ajuns lapersoanele din municipiulLupeni. Acestea au fost însuma de 18,200 de lei.Cele 22 de persoane dinjudeþul Hunedoara care aubeneficiat de bani de laGuvern sunt VioricaHegedus, VasilicãGradinaru, Mariana Kis,Sandu Dumitrasc, IoanFeraru ºi ConstantinNicoarã câte 600 de lei,Iuliana Bodo, Ana MariaSkevrne, Claudiu Mureºan,Ileana ªerban, VasilicãFlorin Mareº câte 400 delei. 500 de lei a primitMaria Demeter, iar de 700de lei din partea Guvernului
a beneficiat ªtefan Marga. Câte omie de lei au primit Viorel Criºan,Florin Lapusan, Iancu Munteanu dinAninoasa ºi Susana Ursache dinHunedoara. Câte 1500 de lei auprimit Francisc Arthur, DumitruFerariu, Claudia Constatin, GabrielDeatcu ºi Anica David. Douã mii delei a primit o persoanã din locali-tatea hunedoreanã Aninoasa ºianume Constantin Bulgariu. O per-soanã din Brad a primit cel maimult din partea Guvernului. Estevorba de Reghinuta Þârica care abeneficiat de 3000 de lei.
Documentul a fost semnat deprimul ministru al României, VictorPonta, dar ºi de patru demnitari ºianume Ministrul muncii, familiei ºiprotecþiei sociale, MarianaCâmpeanu, Ministrul administraþieiºi internelor, Mircea Dusã, Ministruldelegat pentru administraþie, RaduStroe, ministrul finanþelor publice,Florin Georgescu.
ucis mama în urmaunei dispute, iar apoi s-a sinucis curmând ºiviaþa bunicii lui imobi-lizatã la pat, vedea înfoc „purificarea”.Tânãrul era foarteapropiat de mama lui,însã lucrurile s-auschimbat radical dupãce au apãrut problemeleîn cãsnicia sa.
Apropiaþii poliþistului localCãtãlin Buºoniu (30 de ani),care ºi-a ucis mama în noapteade sâmbãtã spre duminicã ºidupã câteva ore a decis sãincendieze apartamentul încare mai era ºi bunica sa, suntºocaþi de fapta tânãrului.Nimeni nu-ºi imagina cã arputea ceda nervos încât sãajungã în situaþia de a ripostaatât violent, chiar dacã ºtiau deproblemele care-l apãsau.Mariajul lui nu mai mergea,însã chiar Cãtãlin Buºoniu a
decis cã trebuie sã se separede soþie, dar n-ar fi vrut ºi defiica sa de patru ani, pe care oiubea nespus de mult.Problemele poliþistului auînceput sã se facã vãzute înultimele luni ºi-l apãsau din ceîn ce mai mult. Dupãinternarea sa la Psihiatrie îºimai revenise, însã a urmattratamentul medicamentos operioadã scurtã de timp, iardepresia a recidivat. Tânãrul areuºit sã ascundã la locul de
muncã tot ce-l apãsa, însã arãbufnit în seara zilei de sâm-bãtã. Cãtãlin Buºoniu parcã sepregãtea pentru a comite ofaptã de neimaginat ºi sedescãrca pe pagina sa de pereþelele de socializare. Încã dela începutul lui august, aproapetoate postãrile sale erau nega-tiviste ºi parcã anticipau trage-dia. Considera focul ca singuracale de purificare ºi era fasci-nat de satanism. Poliþistul,sâmbãtã seara, când se pre-
supune cã ºi-a ucis mama,posta un ultim mesaj pe paginapersonalã, de fapt o melodie,„Duºmãniþi-mã toþi”, a trupeiParaziþii, dar ºi o fotografie încare are o gluga trasã pe capºi o înfãþiºare care-i aratã ostare de nervozitate. Apoi, lacâteva ore distanþã, în searazilei de duminicã, avea sã sesinucidã baricadând uºalocuinþei cu un dulap ºi dându-ifoc. În incendiu a murit ºi buni-
ca lui de 90 de ani, bolnavã ºiimobilizatã la pat. CãtãlinBuºoniu era foarte apropiat demama sa, însã problemele salepsihice l-au transformat încãlãu. Colegele mamei acestuiasunt ºocate ºi spun cã femeia,inginer de profesie ºi angajatãla societatea de distribuþie aapei potabile din Valea Jiului,era o persoanã deosebitã,amabilã ºi foarte „caldã”.
Maximilian GÂNJU
Poliþistul care ºi-a ucis mama - fascinat de foc ºi moarte
A proape toateunitãþile de
învãþãmânt din Lupenisunt pregãtite pentruapropiatul debut alnoului an ºcolar. Unasingurã, respectiv grã-diniþa ce aparþine deºcoala generalã nr. 1,nu are autorizaþie sani-tarã de funcþionare.
„În afara acestei grãdiniþe,toate celelalte unitãþi au autor-izaþie ºi sunt pregãtite pentrunoul an ºcolar”, a precizatCornel Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.
În ceea ce priveºte utilitãþiledestinate unitãþilor ºcolare ºiacestea sunt asigurate în totali-tate.
„Curãþenia a fost aproapeîncheiatã iar curentul electric ºiapa potabilã sunt, ºi ele, asigu-rate”, a mai spus CornelResmeriþã.
În ceea ce priveºtemobilierul destinat claselorpregãtitoare – mãsuþe, bãn-cuþe, vase de toaletã ºi chiu-vete ºi acesta a sosit deja. Laºcoala generalã Nr. 2, deexemplu, va funcþiona o sin-gurã astfel de clasã în care vorstudia 25 de micuþi.
Mircea NISTOR
L ucrãrile la ame-najarea Staþiunii
Straja sunt tot maiaproape de finalizare.În prezent, selucreazã la telegondo-lã dar ºi la amena-jarea bazinului de apãcare va alimentatunurile de zãpadã.
„Eu zic cã se lucreazã bineºi vom fi gata la timp pentrudeschiderea noului sezon deschi. La telescaun, de ieri, aînceput montarea stâlpiloriar bazinul de apã este, ºi el,aproape de finalizare”, adeclarat primarul CornelResmeriþã.
Dacã telegondola dinVulcan a fost inauguratã decãtre Elena Udrea (pe atunciministrul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului),acest lucru nu se va petreceºi în cazul celei de la Lupeni.Nu de alta, dar MDRT are
de câteva luni un nou ºef,Elena fiind nevoitã sã plece,la fel ca toþi componenþiiultimului Guvern Boc. „Ca sãfiu cinstit, mi-ar plãcea s-oinvit pe Elena Udrea sã taiepanglica inauguralã atelegondolei. Nu de alta dar,de la ea a pornit bunãvoinþapentru modernizarea ºi asig-urarea fondurilor necesare învederea modernizãriiStaþiunii Straja.
Cred, însã, cã la inaugu-rarea instalaþiei de transportpe cablu va fi prezent EduardHellvig, noul ministru”, amai spus Cornel Resmeriþã.Ceea ce este însã, cel maiimportant, dupã cum a maiprecizat primarul, StaþiuneaStraja va fi gata sãprimeascã turiºtii încã de lacãderea primului fulg dezãpadã.
Mircea NISTOR
Inaugurarea, tot maiaaaapppprrrrooooaaaappppeeee
D urere, lacrimiºi neputinþã
în Petrila, undesute de persoane l-au condus, marþi,pe ultimul drum petânãrul care ºi-apierdut viaþa întragicul accidentprodus sâmbãtã peDN 66, în zonaMeriºor.
Familia îngenuncheatãde durere, prieteni,cunoºtinþe sau pur ºisimplu persoanecare au aflat despreaceastã tragedie auvenit, ieri, sã-ºi ia unultim rãmas bun dela Mihai Sultana, pecare destinul l-a luatprea repede dintrenoi, în urma unuicumplit accident pro-dus pe DN 66.
Tânãrul, specialistIT, se afla pe motor,o mare pasiune de-asa, când – dupã cumspun martorii – înfaþã i-a apãrut un Logancondus de primarulcomunei Bãniþa, IonelMartin Burlec. Potrivitunor informaþii deîncredere – neconfirmate,însã, la nivel oficial – pri-marul a ieºit de pe undrum secundar ºi a þâºnitefectiv, chiar ºi peste liniacontinuã care desparte
cele douã benzi de mers.De asemenea, spun ace-leaºi surse, Mihai Sultanaa încercat sã-l evite dinrãsputeri, însã, din cauzavitezei cu care circula, nua mai putut, iar impactula fost devastator. La faþalocului a sosit ºi o ambu-lanþã, extrem de târziu
însã, iar de la primul apeldat la 112 ºi pânã lasosirea echipajului s-ascurs aproape o jumãtatede orã. Victima a fostaruncatã de pe motor ºi asuferit numeroase leziunicare i-au adus, dinpãcate, sfârºitul, la numai29 de ani. A lãsat înurmã o soþie, o fiicã de
numai cinci ani ºi omulþime de prieteni careîl plâng acum ºi cer sã sefacã dreptate.
O mare de jale
La slujba de înmor-mântare au luat partesute de persoane, care s-
au rugat pentru MihaiSultana, iar din cortegiulfunerar au fãcut parte ºizeci de pasionaþi aimotoarelor, prieteni dea-itânãrului petrilean. Auadus un ultim omagiupentru cel care ºi-a pier-dut viaþa în cumplitulaccident, iar motoareleturate „au plâns” pentrudragul lor prieten, la fel
ca ºi cei care l-au cunos-cut ºi l-au apreciat.Traficul auto a fost deviatde poliþiºtii petrileni,datoritã mulþimii deoameni adunate la capelade unde Mihai Sultana aplecat pe ultimul drum,iar sute de coroane i-auacoperit mormântul.
D e ce a mutatprimarul
maºina din loc?!
Pentru tânãrul de 29de ani, cea mai marepasiune a lui a însemnatºi sfârºitul, însã anchetamerge mai departe.Oficialii IPJ Hunedoaraau confirmat cã se con-tinuã cercetãrile în acestcaz ºi cã se vor face ºicontraexpertize în dosarulinstrumentat sub coor-donarea procurorilor. Iarfilmarea despre care maimulte surse spun cãexistã ar putea faceluminã în acest caz ºi arputea rãspunde la între-barea pe care acummulþi ºi-o pun: de ce pri-marul Bãniþei a mutatmaºina din loc dupã acci-dentul mortal în care afost implicat?!
Carmen COSMAN
Zeci de motoare “au plâns”pentru Mihai Sultana
ªcolile din Lupeni pregãtiteppppeeeennnnttttrrrruuuu nnnnoooouuuullll aaaannnn
„Foºnetul frunzelor” înregia lui AlexanderHausvater a umplutsãptãmâna trecutã salaTeatrului Dramatic„Ion D. Sîrbu”Petroºani. S-a deschisstagiunea 2012-2013,aºa cã avem programîn fiecare week-end.
O mare parte dintrenoi am citit „Moara cunoroc” în timpul ºcolii. Eadevãrat, mai mult obligaþidecât de plãcere.
Este una dintre cãrþileacelea pe care dacã leciteºti de trei ori într-oviaþã, la vârste diferite,descoperi ºi redescoperiprofunzimea poveºtii. Edespre lãcomia care inter-vine într-o familie fericitãºi implicit, o distruge. Un
text complex, care adunãla un loc intriga, anchetaºi drama psihologicã. Untext al cãrui sens ºi exem-plu îl întâlneºti ºi îl gãseºti,chiar ºi-n zi de azi, laorice pas, cu toate cã afost scris în anul 1881.Un text care probabil, lafel ca ºi textele luiCaragiale, nu se va demo-da niciodatã. Din contrã,va fi mereu o ceritudine ºi
o confirmare.Andrei Mihalache
(foto), regizorul care a pusîn scenã spectacolul, afãcut o adaptare textuluiscris de Ioan Slavici acum131 de ani ºi vine cu eala Petroºani, duminicã 16septembrie, orele 18.00.
Oana Tuþu,secretar literar al
Teatrului „Ion D. Sîrbu”Petroºani
A doptândcreºtinismul în
esenþa sa ºi cu credin-þã puternicã în sfintelesale taine, momârlaniicred cu toatã fiinþa lorîn puterea crucii, casimbol principal alcreºtinismului. Cruceaînsoþeºte toatemomentele importanteale vieþii lor, cele defericire ºi cele de tris-teþe sau necaz. Bisericinenumãrate stau ridi-cate sub semnul crucii,purtând diferite hra-muri. Cruci sunt încasele în care locuiesc,la rãscruci de drumurisau pe munþi (troiþe).
Despre simbolul ºiimportanþa crucii, feþele bisericeºti spun (www.calendar-ortodox.ro):
„Constantin cel Mare,întâiul împãrat al creºtinilor,avea rãzboi, precum zic uniidintre istorici, la Roma,împotriva lui Maxenþiu,pânã a nu lua împãrãþia. Iaralþii zic cã la apa Dunãrii,împotriva sciþilor.
Vãzând cã mulþimeapotrivnicilor era mai multãdecât oastea lui, era cuprinsde nedumerire ºi fricã.Atunci i s-a arãtat în amiazazilei semnul Crucii cu stelepe cer, ºi litere romaneîmprejurul Crucii, care ºiacelea erau închipuite custele ºi ziceau: “Întru aceas-ta vei birui”. Fãcândnumaidecât o cruce de aur,
dupã chipul celei ce i searãtase, ºi poruncind sã fiepurtatã înaintea ostaºilorsãi, au dat rãzboi cu vrãjmaºii, dintre care ceimai mulþi au pierit, iar alþiiau fugit.
Pentru aceasta, gândindîntru sine la puterea Celuice a fost rãstignit pe Cruce,ºi crezând cã Acesta esteAdevãratul Dumnezeu ºiîntãrindu-se cu Botezulîmpreunã cu maica sa, atrimis-o la Ierusalim ca sãgãseascã Crucea lui Hristos.ªi a aflat-o ascunsã, împre-unã cu celelalte douã cruci,pe care fuseserã rãstigniþitâlharii; ºi nu numai crucile,ci ºi piroanele le-au aflat.Neºtiind împãrãteasa carear fi Crucea Domnului, s-aarãtat aceasta prin minune.O femeie vãduvã moartã,de care s-a atins Crucea, aînviat; iar celelalte douacruci ale tâlharilor nu auarãtat nici un semn de minune. Atunciîmpãrãteasa s-a închinat ºia sãrutat Crucea, împreunãcu toatã suita. ªi neputândîncãpea tot poporul sã seînchine, s-a rugat ca mãcarsã o vadã. Atunci s-a suitFericitul Macarie, patriarhulIerusalimului, ºi a înãlþatdeasupra amvonuluiCinstita Cruce, ºi vãzând-opoporul, a început a striga:“Doamne, miluieºte!” ªi deatunci a început a se þinesãrbãtoarea Înãlþãrii
Cinstitei Cruci.” Cercetãtorii subliniazã
faptul cã simbolul crucii aexistat ºi înainte de creºti-nism, aºa cum subliniazã ºicercetãtorul Marcel Lutic, înTimpul sacru. Sãrbãtorilede altãdatã: „E bine sãreamintim cã crucea, deºi
astãzi ne duce cu gândulnumai la creºtinism, are ocarierã magico-simbolicãmult anterioarã apariþieireligiei creºtine. Îndeobºte,simboliza ideea Centrului ºia direcþiilor care pleacã dela acest centru, fiind unmodel al totalitãþii cosmosu-
lui, dar ºi al omului cumâinile desfãcute. Deasemenea, etnologii au aso-ciat adesea crucea cuSoarele, ca centru energetic(…). În sfârºit, în directãlegãturã cu sãrbãtoarea depe 14 septembrie, cruceaconstituie ºi o variantãgeometrizantã a ArboreluiLumii. (…)
Celor care, din variimotive, nu sunt dispuºi sãrespecte aceastã importantãsãrbãtoare le amintim cãfãcând astfel ies de sub protecþia crucii. Altãdatã,nimãnui nu-i era îngãduit sãmintã de Ziua Crucii, tocmai pentru cã aceastã ziera sub semnul Crucii.Dacã mai tunã dupã 14septembrie, e semn detoamnã lungã ºi, în sfârºit,dacã pe cineva îl va apucavreodatã vreo spaimã, sãîncerce sã-ºi aducã aminteîn ce zi a sãptãmânii a fostîn acel an Ziua Crucii, astfelscãpând, se spune, pentrutotdeauna de acea spaimã!”
O serie de credinþe ºiobiceiuri populare suntlegate de ziua de 14 sep-tembrie (www.carpinet.net):„În popor i se mai spuneZiua Crucii ºi este conside-ratã data ce vesteºte sfârºitulverii ºi începutul toamnei.
Bãtrânii spun cã de ZiuaCrucii se închide pãmântul,luând cu sine insectele, rep-tilele ºi plantele care au fostlãsate la luminã în primã-varã. În lumea satelor încãse mai crede cã ºerpii,înainte de a se retrage înascunziºurile subterane(unde vor hiberna pânã înprimãvara urmãtoare), sestrâng mai mulþi la un loc,se încolãcesc ºi produc o“piatrã nestematã”, folosi-
toare pentru vindecareatuturor bolilor.
Pãsãrile încep sã plece înstoluri spre alte þãri,anunþând venirea toamnei.Florile încep sã se ofileascã,iar cele care se maipãstreazã proaspete(busuiocul, menta, cimbrul,mãghiranul, mãtrãguna)sunt considerate magice.Acestea sunt culese înbucheþele ºi sunt duse labisericã pentru fi puse înjurul crucii ºi a fi sfinþite.Plantele sfinþite se pãstreazãîn casã, la icoane, fiindfolosite la nevoie în vinde-carea unor boli. (…)Tot în aceastã zi, se bat
nucii ºi se recolteazã dinpãdure rãmurele de alun. Întradiþia popularã, alunuleste considerat ca fiind unarbore cu funcþii magice, iarramurile culese de Ziua
Crucii capãtã calitãþi miraculoase. Fântânarii lefoloseau pentru depistareaizvoarelor subterane, iar alþioameni pentru detectareacomorilor ascunse.
În Ziua Crucii nu selucreazã pe câmp sau încasã, pentru a nu atrageprimejdiile ºi nu se con-suma alimente sau sâmburiicare au forma unei cruci(peºte, usturoi, prune, nuci).
Se spune cã Ziua Cruciiaduce leac ºi pentru pomiineroditori. Oamenii atârnãîn ramurile pomilor fãrã derod viþe de castraveþi,curpeni de pepene ºi crucide busuioc sfinþit crezândcã, în modul acesta, vorbeneficia de rod bogat întoamna viitoare.
Acum se fac ºi progno-zãri meteorologice: dacãtunã de Ziua Crucii, toamna
va fi lungã; dacãcocorii încep sã plece,timpul se va rãci încurând; dacã ciorileîncep sã chirãie, vacãdea bruma (…)
Fiind mare sãrbã-toare, de Ziua Cruciise împart pomeni pen-tru cei trecuþi pe tãrâ-mul celãlalt. În ulcelenoi, împodobite cu firroºu la toartã, setoarnã apã rece deizvor, lapte sau miere,iar deasupra se aºeazãun colac sau un covrig.
Pomana este oferitã maiales copiilor ºi nevoiaºilor,alãturi de o lumânare ºi uncuvânt bun.”
Florile care înfloreaudupã aceastã datã, ca deexemplu brânduºa de toam-nã, erau considerate floriale morþilor.
Dintre florile sfinþite deZiua Crucii, în specialbusuiocul era pus pretutin-deni în casã ºi pe lângãcasã, pentru a ocroti casa ºipe cei care locuiesc în ea ºia-i feri de boli ºi de rele, detrãsnete chiar, cu puterilesale miraculoase.
Ioan Ioan DAN BÃLANDAN BÃLANElisabeta Elisabeta BOGÃBOGÃÞÞANAN
„Moara cu noroc” la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani
Prin „Foºnetul frunzelor” spre...„Moara cu noroc”
P oliþiºtii locali din Petroºaninu vor fi testaþi suplimen-
tar din punct de vedere psiho-logic. Edilii locali spun cã laacest moment nu se impune onouã evaluarea a acestora, chiardacã incidentul în urma cãruiaun angajat ºi-a ucis mama ºiapoi s-a sinucis, luându-i viaþaºi bunicii sale, a creat vâlvã.
Fiecare poliþist local a urmat ungrafic în ceea ce priveºte evaluareapsihologicã ºi, evenimentul de
duminicã seara nu impune noitestãri. Nici un poliþist local dinPetroºani nu va fi suspus unei noiexpertizãri, chiar dacã, colegul lor,care a fost declarat apt, s-a sinucis,dar a luat înainte alte douã vieþi: amamei ºi a bunicii sale. „Poliþiºtiilocali sunt anual expertizaþi dinpunct de vedere psihologic, dupã unprogram bine stabilit. Nu e necesarãacum o nouã evaluare a lor. Cei careau fãcut testul anul acesta nu vor fisupuºi din nou unor teste, pentru cãnu se considerã oportun”, a declaratDorina Niþã,viceprimarul municipiu-lui Petroºani.
ªi poliþistul implicat în grozãvia deduminicã fusese testat suplimentar,însã, rezultatele au fost în avantajulacestuia. Omul fusese reevaluat,dupã o internare în spital ºi nu s-apus problema sã fie inapt. „ªiCãtãlin Buºoniu fusese expertizat în acest an în ianuarie, dupã ceavusese probleme. El chiar a fostexpertizat mai repede decât era programat, iar acest fapt nu l-aîmpiedicat sã facã ceea ce a fãcut”,a mai adãugat Dorina Niþã.
Postul rãmas liber nu va fi ocupat.Asta chiar dacã, la ora actualã suntdouã posturi de poliþiºti locali neocu-pate. „Existã un ordin emis încã depe vremea când premier era EmilBoc ºi care prevede cã angajãri seface una la 7 posturi vacantate. Noinu ne aflãm în aceastã situaþie ºideci postul rãmâne neocupat”, a mai spus Dorina Niþã.
Cãtãlin Buºoniu s-a sinucisduminicã seara, dupã ce ºi-a ucisînainte cu o zi, mama. Gestul sãu auimit întreaga comunitate localã, cuatât mai mult cu cât a decis sã oucidã ºi pe bunica sa.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Scrisoare pentruun parlament al cetãþenilor
Întrucât se apropie alegerile parla-mentare din decembrie, amintim cãpartidele ºi formaþiunile politice aupromis în trecut sã-ºi nominalizezenoii candidaþi prin mecanisme trans-parente, în baza unor criterii minimalede profesionalism ºi integritate. Deasemenea, partidele au promovat într-adevãr în ultimii ani coduri deconduitã sau prevederi în statut legatede integritate. Momentul selecþieicandidaþilor este însã cel caredovedeºte dacã realmente partidele ºiintenþioneazã sã aplice fãrã rezerveaceste principii de integritate ºi profe-
sionalism. Drept urmare, vã invitãmsã prezentaþi public criteriile deselecþie a candidaþilor pentru alegerileparlamentare din 2012.
Prezentarea acestor criterii vacreºte transparenþa alegerilor ºi gradulde informare a cetãþeanului privindopþiunile din buletinul de vot ºi este înconcordanþã cu bunele practici elec-torale. Cum Parlamentul este forullegislativ suprem, ales prin vot directde cãtre cetãþeni, susþinem cã estedatoria partidelor ºi formaþiunilorpolitice sã demareze un proces electoral cât mai transparent, în toateetapele sale, pornind chiar de laselecþia candidaþilor.
Conform sondajelor de opinie,instituþiile publice fundamentale alestatului, printre care ºi Parlamentulsunt creditate de cãtre cetãþeni cuîncredere scãzutã. Astfel, devine
datoria ºi sarcina comunã a societãþiicivile ºi a partidelor politice de asusþine desemnarea ºi prezenþa unoractori politici integri, care au capaci-tãþi profesionale solide ºi viziune pentru asigurarea funcþionãrii instituþiei în sensul recuperãrii încrederii din partea cetãþenilor.
Nu în ultimul rând, este în avantajulpartidelor sã-ºi însuºeascã ºi sã publiceaceste criterii de selecþie, fapt care leva aduce un câºtig electoral celor cucriterii mai bune ºi a cãror aplicare seva dovedi prin lista finalã de candidaþi.Sperãm ca prin aceste criterii sã fieselectaþi candidaþi dispuºi sã-ºifoloseascã mandatul exclusiv în intere-sul public, rãspunzând aºteptãrilorcetãþenilor în aceste vremuri dificile.
Cu stimã,Expert Forum
www.expertforum.ro
Poliþiºtii nu vor fi reevaluaþi
P remiera naþionalãa spectacolului
„Foºnetul frunzelor” înregia lui AlexanderHausvater a umplutsãptãmâna trecutã salaTeatrului Dramatic„Ion D. Sîrbu”Petroºani. S-a deschisstagiunea 2012-2013,aºa cã avem programîn fiecare week-end.
O mare parte dintrenoi am citit „Moara cunoroc” în timpul ºcolii. Eadevãrat, mai mult obligaþidecât de plãcere.
Este una dintre cãrþileacelea pe care dacã leciteºti de trei ori într-oviaþã, la vârste diferite,descoperi ºi redescoperiprofunzimea poveºtii. Edespre lãcomia care inter-vine într-o familie fericitãºi implicit, o distruge. Un
text complex, care adunãla un loc intriga, anchetaºi drama psihologicã. Untext al cãrui sens ºi exem-plu îl întâlneºti ºi îl gãseºti,chiar ºi-n zi de azi, laorice pas, cu toate cã afost scris în anul 1881.Un text care probabil, lafel ca ºi textele luiCaragiale, nu se va demo-da niciodatã. Din contrã,va fi mereu o ceritudine ºi
o confirmare.Andrei Mihalache
(foto), regizorul care a pusîn scenã spectacolul, afãcut o adaptare textuluiscris de Ioan Slavici acum131 de ani ºi vine cu eala Petroºani, duminicã 16septembrie, orele 18.00.
Oana Tuþu,secretar literar al
Teatrului „Ion D. Sîrbu”Petroºani
A doptândcreºtinismul în
esenþa sa ºi cu credin-þã puternicã în sfintelesale taine, momârlaniicred cu toatã fiinþa lorîn puterea crucii, casimbol principal alcreºtinismului. Cruceaînsoþeºte toatemomentele importanteale vieþii lor, cele defericire ºi cele de tris-teþe sau necaz. Bisericinenumãrate stau ridi-cate sub semnul crucii,purtând diferite hra-muri. Cruci sunt încasele în care locuiesc,la rãscruci de drumurisau pe munþi (troiþe).
Despre simbolul ºiimportanþa crucii, feþele bisericeºti spun (www.calendar-ortodox.ro):
„Constantin cel Mare,întâiul împãrat al creºtinilor,avea rãzboi, precum zic uniidintre istorici, la Roma,împotriva lui Maxenþiu,pânã a nu lua împãrãþia. Iaralþii zic cã la apa Dunãrii,împotriva sciþilor.
Vãzând cã mulþimeapotrivnicilor era mai multãdecât oastea lui, era cuprinsde nedumerire ºi fricã.Atunci i s-a arãtat în amiazazilei semnul Crucii cu stelepe cer, ºi litere romaneîmprejurul Crucii, care ºiacelea erau închipuite custele ºi ziceau: “Întru aceas-ta vei birui”. Fãcândnumaidecât o cruce de aur,
dupã chipul celei ce i searãtase, ºi poruncind sã fiepurtatã înaintea ostaºilorsãi, au dat rãzboi cu vrãjmaºii, dintre care ceimai mulþi au pierit, iar alþiiau fugit.
Pentru aceasta, gândindîntru sine la puterea Celuice a fost rãstignit pe Cruce,ºi crezând cã Acesta esteAdevãratul Dumnezeu ºiîntãrindu-se cu Botezulîmpreunã cu maica sa, atrimis-o la Ierusalim ca sãgãseascã Crucea lui Hristos.ªi a aflat-o ascunsã, împre-unã cu celelalte douã cruci,pe care fuseserã rãstigniþitâlharii; ºi nu numai crucile,ci ºi piroanele le-au aflat.Neºtiind împãrãteasa carear fi Crucea Domnului, s-aarãtat aceasta prin minune.O femeie vãduvã moartã,de care s-a atins Crucea, aînviat; iar celelalte douacruci ale tâlharilor nu auarãtat nici un semn de minune. Atunciîmpãrãteasa s-a închinat ºia sãrutat Crucea, împreunãcu toatã suita. ªi neputândîncãpea tot poporul sã seînchine, s-a rugat ca mãcarsã o vadã. Atunci s-a suitFericitul Macarie, patriarhulIerusalimului, ºi a înãlþatdeasupra amvonuluiCinstita Cruce, ºi vãzând-opoporul, a început a striga:“Doamne, miluieºte!” ªi deatunci a început a se þinesãrbãtoarea Înãlþãrii
Cinstitei Cruci.” Cercetãtorii subliniazã
faptul cã simbolul crucii aexistat ºi înainte de creºti-nism, aºa cum subliniazã ºicercetãtorul Marcel Lutic, înTimpul sacru. Sãrbãtorilede altãdatã: „E bine sãreamintim cã crucea, deºi
astãzi ne duce cu gândulnumai la creºtinism, are ocarierã magico-simbolicãmult anterioarã apariþieireligiei creºtine. Îndeobºte,simboliza ideea Centrului ºia direcþiilor care pleacã dela acest centru, fiind unmodel al totalitãþii cosmosu-
lui, dar ºi al omului cumâinile desfãcute. Deasemenea, etnologii au aso-ciat adesea crucea cuSoarele, ca centru energetic(…). În sfârºit, în directãlegãturã cu sãrbãtoarea depe 14 septembrie, cruceaconstituie ºi o variantãgeometrizantã a ArboreluiLumii. (…)
Celor care, din variimotive, nu sunt dispuºi sãrespecte aceastã importantãsãrbãtoare le amintim cãfãcând astfel ies de sub protecþia crucii. Altãdatã,nimãnui nu-i era îngãduit sãmintã de Ziua Crucii, tocmai pentru cã aceastã ziera sub semnul Crucii.Dacã mai tunã dupã 14septembrie, e semn detoamnã lungã ºi, în sfârºit,dacã pe cineva îl va apucavreodatã vreo spaimã, sãîncerce sã-ºi aducã aminteîn ce zi a sãptãmânii a fostîn acel an Ziua Crucii, astfelscãpând, se spune, pentrutotdeauna de acea spaimã!”
O serie de credinþe ºiobiceiuri populare suntlegate de ziua de 14 sep-tembrie (www.carpinet.net):„În popor i se mai spuneZiua Crucii ºi este conside-ratã data ce vesteºte sfârºitulverii ºi începutul toamnei.
Bãtrânii spun cã de ZiuaCrucii se închide pãmântul,luând cu sine insectele, rep-tilele ºi plantele care au fostlãsate la luminã în primã-varã. În lumea satelor încãse mai crede cã ºerpii,înainte de a se retrage înascunziºurile subterane(unde vor hiberna pânã înprimãvara urmãtoare), sestrâng mai mulþi la un loc,se încolãcesc ºi produc o“piatrã nestematã”, folosi-
toare pentru vindecareatuturor bolilor.
Pãsãrile încep sã plece înstoluri spre alte þãri,anunþând venirea toamnei.Florile încep sã se ofileascã,iar cele care se maipãstreazã proaspete(busuiocul, menta, cimbrul,mãghiranul, mãtrãguna)sunt considerate magice.Acestea sunt culese înbucheþele ºi sunt duse labisericã pentru fi puse înjurul crucii ºi a fi sfinþite.Plantele sfinþite se pãstreazãîn casã, la icoane, fiindfolosite la nevoie în vinde-carea unor boli. (…)Tot în aceastã zi, se bat
nucii ºi se recolteazã dinpãdure rãmurele de alun. Întradiþia popularã, alunuleste considerat ca fiind unarbore cu funcþii magice, iarramurile culese de Ziua
Crucii capãtã calitãþi miraculoase. Fântânarii lefoloseau pentru depistareaizvoarelor subterane, iar alþioameni pentru detectareacomorilor ascunse.
În Ziua Crucii nu selucreazã pe câmp sau încasã, pentru a nu atrageprimejdiile ºi nu se con-suma alimente sau sâmburiicare au forma unei cruci(peºte, usturoi, prune, nuci).
Se spune cã Ziua Cruciiaduce leac ºi pentru pomiineroditori. Oamenii atârnãîn ramurile pomilor fãrã derod viþe de castraveþi,curpeni de pepene ºi crucide busuioc sfinþit crezândcã, în modul acesta, vorbeneficia de rod bogat întoamna viitoare.
Acum se fac ºi progno-zãri meteorologice: dacãtunã de Ziua Crucii, toamna
va fi lungã; dacãcocorii încep sã plece,timpul se va rãci încurând; dacã ciorileîncep sã chirãie, vacãdea bruma (…)
Fiind mare sãrbã-toare, de Ziua Cruciise împart pomeni pen-tru cei trecuþi pe tãrâ-mul celãlalt. În ulcelenoi, împodobite cu firroºu la toartã, setoarnã apã rece deizvor, lapte sau miere,iar deasupra se aºeazãun colac sau un covrig.
Pomana este oferitã maiales copiilor ºi nevoiaºilor,alãturi de o lumânare ºi uncuvânt bun.”
Florile care înfloreaudupã aceastã datã, ca deexemplu brânduºa de toam-nã, erau considerate floriale morþilor.
Dintre florile sfinþite deZiua Crucii, în specialbusuiocul era pus pretutin-deni în casã ºi pe lângãcasã, pentru a ocroti casa ºipe cei care locuiesc în ea ºia-i feri de boli ºi de rele, detrãsnete chiar, cu puterilesale miraculoase.
Ioan Ioan DAN BÃLANDAN BÃLANElisabeta Elisabeta BOGÃBOGÃÞÞANAN
„Moara cu noroc” la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani
Prin „Foºnetul frunzelor” spre...„Moara cu noroc”
P oliþiºtii locali din Petroºaninu vor fi testaþi suplimen-
tar din punct de vedere psiho-logic. Edilii locali spun cã laacest moment nu se impune onouã evaluarea a acestora, chiardacã incidentul în urma cãruiaun angajat ºi-a ucis mama ºiapoi s-a sinucis, luându-i viaþaºi bunicii sale, a creat vâlvã.
Fiecare poliþist local a urmat ungrafic în ceea ce priveºte evaluareapsihologicã ºi, evenimentul de
duminicã seara nu impune noitestãri. Nici un poliþist local dinPetroºani nu va fi suspus unei noiexpertizãri, chiar dacã, colegul lor,care a fost declarat apt, s-a sinucis,dar a luat înainte alte douã vieþi: amamei ºi a bunicii sale. „Poliþiºtiilocali sunt anual expertizaþi dinpunct de vedere psihologic, dupã unprogram bine stabilit. Nu e necesarãacum o nouã evaluare a lor. Cei careau fãcut testul anul acesta nu vor fisupuºi din nou unor teste, pentru cãnu se considerã oportun”, a declaratDorina Niþã,viceprimarul municipiu-lui Petroºani.
ªi poliþistul implicat în grozãvia deduminicã fusese testat suplimentar,însã, rezultatele au fost în avantajulacestuia. Omul fusese reevaluat,dupã o internare în spital ºi nu s-apus problema sã fie inapt. „ªiCãtãlin Buºoniu fusese expertizat în acest an în ianuarie, dupã ceavusese probleme. El chiar a fostexpertizat mai repede decât era programat, iar acest fapt nu l-aîmpiedicat sã facã ceea ce a fãcut”,a mai adãugat Dorina Niþã.
Postul rãmas liber nu va fi ocupat.Asta chiar dacã, la ora actualã suntdouã posturi de poliþiºti locali neocu-pate. „Existã un ordin emis încã depe vremea când premier era EmilBoc ºi care prevede cã angajãri seface una la 7 posturi vacantate. Noinu ne aflãm în aceastã situaþie ºideci postul rãmâne neocupat”, a mai spus Dorina Niþã.
Cãtãlin Buºoniu s-a sinucisduminicã seara, dupã ce ºi-a ucisînainte cu o zi, mama. Gestul sãu auimit întreaga comunitate localã, cuatât mai mult cu cât a decis sã oucidã ºi pe bunica sa.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Scrisoare pentruun parlament al cetãþenilor
Întrucât se apropie alegerile parla-mentare din decembrie, amintim cãpartidele ºi formaþiunile politice aupromis în trecut sã-ºi nominalizezenoii candidaþi prin mecanisme trans-parente, în baza unor criterii minimalede profesionalism ºi integritate. Deasemenea, partidele au promovat într-adevãr în ultimii ani coduri deconduitã sau prevederi în statut legatede integritate. Momentul selecþieicandidaþilor este însã cel caredovedeºte dacã realmente partidele ºiintenþioneazã sã aplice fãrã rezerveaceste principii de integritate ºi profe-
sionalism. Drept urmare, vã invitãmsã prezentaþi public criteriile deselecþie a candidaþilor pentru alegerileparlamentare din 2012.
Prezentarea acestor criterii vacreºte transparenþa alegerilor ºi gradulde informare a cetãþeanului privindopþiunile din buletinul de vot ºi este înconcordanþã cu bunele practici elec-torale. Cum Parlamentul este forullegislativ suprem, ales prin vot directde cãtre cetãþeni, susþinem cã estedatoria partidelor ºi formaþiunilorpolitice sã demareze un proces electoral cât mai transparent, în toateetapele sale, pornind chiar de laselecþia candidaþilor.
Conform sondajelor de opinie,instituþiile publice fundamentale alestatului, printre care ºi Parlamentulsunt creditate de cãtre cetãþeni cuîncredere scãzutã. Astfel, devine
datoria ºi sarcina comunã a societãþiicivile ºi a partidelor politice de asusþine desemnarea ºi prezenþa unoractori politici integri, care au capaci-tãþi profesionale solide ºi viziune pentru asigurarea funcþionãrii instituþiei în sensul recuperãrii încrederii din partea cetãþenilor.
Nu în ultimul rând, este în avantajulpartidelor sã-ºi însuºeascã ºi sã publiceaceste criterii de selecþie, fapt care leva aduce un câºtig electoral celor cucriterii mai bune ºi a cãror aplicare seva dovedi prin lista finalã de candidaþi.Sperãm ca prin aceste criterii sã fieselectaþi candidaþi dispuºi sã-ºifoloseascã mandatul exclusiv în intere-sul public, rãspunzând aºteptãrilorcetãþenilor în aceste vremuri dificile.
Cu stimã,Expert Forum
www.expertforum.ro
Poliþiºtii nu vor fi reevaluaþi
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 septembrie 20121100 Diverse
H O R O S C O P 1 2 s e p t e m b r i e 2 0 1 2
În aceastã perioadã dispui demultã energie fizicã, pe care þi-opoþi distribui spre domenii dintrecele mai diverse. Eºti foarteinteresat de tot ce se întâmplã laserviciu, dar nu reuºeºti sã teconcentrezi la tot ce ai de fãcut.
Eºti cam impulsiv ºi ai tendinþade a te implica în tot felul deacþiuni fãrã o maturã chibzuinþã.Sentimentele tale vor fi mai pro-funde ºi, dacã vei reuºi sã-þistãpâneºti impulsivitatea, veiavea ocazia sã-þi consolidezirelaþia de dragoste.
Vei munci destul de mult ºi te vaderanja faptul cã ºefii nu par a-þiobserva meritele. Relaþia cucolegii este bunã ºi faptul cã poþimiza pe sprijinul lor te face sã teimplici în chestiuni deosebite. Tevei remarca într-un grup maimare de prieteni.
Reuºeºti sã fii pe fazã cu tot cese întâmplã atât la serviciu câtºi în viaþa ta personalã. Totuºi,dacã ai de semnat documenteoficiale, prudenþa va trebui pusãpe primul plan, deoarece se potivi tot felul de încurcãturi.
Pretenþiile tale sunt exagerate ºiacest lucru poate genera micineînþelegeri în relaþia cupartenerul de suflet. Dacã doreºtio discuþie lãmuritoare, ar trebuisã dai dovadã în primul rând decalm ºi stãpânire de sine.
Relaþia cu superiorii ierarhici vafi destul de tensionatã dar pânãla urmã vei reuºi sã-i convingi sã-þi accepte initiaþivele. La serviciuvei munci destul de mult ºi dinacest motiv nu vei putea sã îþipetreci timpul liber aºa cum þi-aipropus.
Comunicarea cu cei din jur vaevolua cât se poate de bine,acest lucru permiþându-þi sãgãseºti persoane dornice sã tesprijine. În ceea ce priveºtechestiunile legate de serviciu aiputea sã te implici în rezolvareaunei lucrãri mai deosebite.
Nu eºti într-o formãnemaipomenitã, aºa cã nu trebuiesã te implici în activitãþi mari con-sumatoare de energie. În cazul încare ai o suferinþã cronicã, aceas-ta poate reveni în atenþia ta. Veiavea o ieºire care ar putea ten-siona relaþia cu partenerul.
Calitãþile tale vor ieºi în evidenþã,în timp ce popularitatea ta înrândul persoanelor de sex opuscreºte. Ai putea sã faci ocucerire cu ocazia unui drum. Tevei bucura de o relaþie bunã cuºefii,conjunctura astralã te vaavantaja.
Energia ta va fi la limita supe-rioarã, dar vei avea dificultãþi îna þi-o canaliza spre un scop con-cret. Starea de iritare ce te car-acterizeazã în ultimul timp te-arputea determina sã te cerþi cucineva. Fii alãturi de partenerulde suflet.
Chiar dacã þi se pare cã nu audreptate, nu trebuie sã te impliciîn discuþii în contradictoriu cusuperiorii ierarhici. Proiecteletale pot fi puse în practicãoricum, aºa cã o atitudine maicerebralã nu ar face decât sã teajute.
Dai dovadã de mai multãconºtiinciozitate decât în modobiºnuit, ceea ce va atrageaprecierile celor din anturajul dela serviciu. De drumuri nu veiscãpa, dar nu are de ce sã tederanjeze, cãci vei avea ocaziasã rezolvi ºi o problemã mare.
ale poliþiºtilor dinRomânia, în cazulunor dezastre cumar fi explozii sauchiar incendii, sebazeazã foarte multpe expertizeletehnice întocmitede cãtre cercetã-torii INSEMEX.
Ultima solicitare avenit pentru efectuareaexpertizei tehnice încazul exploziei de laReºiþa produsã laînceputul lunii septembrieîntr-un bloc ºi ãn urmacãreia douã persoane aufost rãnite grav.
Expertiza tehnicã a fostsolicitatã de InspectoratulJudeþean de PoliþieCaraº-Severin. De altfel,activitãþile ºi serviciileINSEMEX Petroºani suntrecunoscute la nivelnaþional ºi internaþional.„Subliniez cã instituþii alestatului ºi mã refer laparchetele generale,inspectoratele judeþenede poliþie sau IGPR nesolicitã tot mai desexpertize tehnice încazul unor evenimenteproduse la nivel naþio-nal. Nu numai în cazulunor explozii cum s-arputea crede ci ºi în cazulunor incendii. Acestlucru înseamnã orecunoaºtere a INSEMEX din parteaacestor instituþii ale sta-tului ºi îmi doresc ca
acest institutsã-ºimenþinãstatutul deinstituþierecunoscutãprin spe-cialiºtii sãiatât la nivelnaþional câtºi inter-naþional”, adeclarat,ConstantinLupu, direc-torul generalal InstitutuluiNaþional deCercetare –Dezvoltarepentru
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 septembrie 2012 Actualitate 11
P reºedintele PSDVulcan, Marin
Coltescu, vrea cu oricepreþ capul viceprimaru-lui Angela Stoica.Potrivit unor surse dinPSD, Coltescu negociazãintens în interiorul par-tidului excludereaAngelei Stoica din PSD,motivul invocat de aces-ta fiind imaginea nega-tivã pe care aceasta araduce-o partidului, prinprocesul în care suntimplicaþi copiii ei.
La mijloc ar fi doar orãzbunare strict personalã a luiColtescu, dupã ce AngelaStoica i-a stricat, în preajmaalegerilor locale, jocurile deculise pe care le avea pregãtiteîmpreunã cu buna lui prietenã,partenerã de afaceri ºi colegãde alianþã, Alina Cârstoiu(PNL).
Apropiaþii celor doi politi-cieni spun cã aceºtia nu o
înghit pe Angela Stoica, dupãce aceasta le-a demonstrat, nuo datã, cum se câºtigã o luptãelectoralã. Acum, când AngelaStoica este implicatã într-unscandal medicatic, cei doi, spunaceleaºi surse din USL, ar facepresiuni pentru a-ºi puneapropiaþii în funcþii de condu-cere pe la diferite instituþii. Ce
omit cei doi este faptul cãAngela Stoica este persoana,fie cã vor sau nu sã recunoascãunii, care l-a scos primar peGheorghe Ile ºi când acestacandida din partea PD-L ºiacum, când a candidat dinpartea PSD.
Angela Stoica, aºa cum esteea, blamatã de unii, lãudatã de
alþii, a reuºit în politicã maimult decât mulþi dintre politi-cienii actuali din Valea Jiului, ºinu vorbim aici de Coltescu ºiCârstoiu, care în politicã suntdeocamdatã doar niºte pierzã-tori. Oare de ce LaurenþiuNistor, preºedintele PSDHunedoara a fost de acord sãsusþinã candidatura lui Ile ºi nucu cea a lui Coltescu la funcþiade primar de la alegerile locale?Cu siguranþã, poziþia pe care oocupã Coltescu acum este multpeste valoarea politicã pe careacesta a arãtat-o. În atã ordinede idei, existã o vorbã, ºianume: sã arunce cu piatraprimul, cel fãrã de pãcat. OareColtescu, ori Cârstoiu au untrecut imaculat? Din informaþi-ile vehiculate de presã, prinanul 1993, liderul local al par-tidului cu trei trandafiri, MarinColtescu, a fãcut cunoºtinþã cudoamna care are ochii legaþi,dar cu sabia într-o mânã ºi ba-lanþa în cealaltã. Marin
Coltescu, dupã un mariaj de unan cu aceasta, prin sala paºilorpierduþi, s-a ales cu douã con-damnãri cu inchisoarea: 2 aniºi 6 luni închisoare pentrusãvârºirea infracþiunii de com-plicitate la înºelãciune în pagu-ba avutului public, respectiv 3ani de închisoare pentrusãvârºirea infracþiunii de darede mitã. În baza prevederilorart 33 ºi 34 lit a cod penal,cele douã pedepse au fost con-topite în cea mai grea de 3 anide închisoare. Magistraþii aufost, însã, blânzi cu Coltescu ºiau decis ca acesta sã executepedeapsa prin muncã la SCAGROALIMENT SRL Vulcan,conform prevederilor art 86/7cod penal. Adicã, la societateaunde inculpatul era chiar asoci-at unic! Cât despre AlinaCârstoiu existã multe voci carespun cã a fost în spatele multortranzacþii cu spaþii comercialedin Vulcan, iar apropiaþii sãi aurâs, nu o datã, despre exca-padele ºi picanteriile din viaþasa amoroasã, “stropitã” dinplin.
Marius MITRACHE
Pe surse...Coltescu o sapã la greu pe Angela Stoica?
Expertizele INSEMEX Petroºani– esenþiale pentru anchete
A vrut sã furetelescaunul
A urcat la munte, dar nu ca sã serelaxeze, ci ca sã fure. Este vorba
despre un bãrbat din Lupeni, care s-agândit sã facã o turã în zona turisticãStraja, dar nu voia sã se întoarcã cumâna goalã.
El a fost prins în flagrant de jandarmii montani.Jandarmii montani din staþiunea Straja spun cã auobservat în zona Agrementul-Lupeni, în data de 10septembrie 2012, în jurul orei 12.30, un autovehiculîn apropierea cãruia erau adunate mai multe compo-nente metalice ale telescaunului ce a fost dezafectat.De asemenea, în apropierea autoturismului jandarmiiau depistat un bãrbat asupra cãruia au fost gãsite maimulte scule ºi unelte folosite la demontarea compo-nentelor metalice ale telescaunului. Jandarmii i-auîntocmit acte de constatare ºi acum este cercetatpentru furt calificat.
Bãrbatul este în vârstã de 48 ani, locuieºte înmunicipiul Lupeni ºi acum riscã sã stea dupã gratiipentru fapta sa.
Diana MITRACHE
L ucrãrile lazona de agre-
ment de la Brãdetsunt pe ultima sutãde metri, însã,nimeni nu vrea sãpreia domeniul deagrement.Administraþialocalã spune cã vatrebui sã punãacolo pazã ºi sã
gãseascã oameniinteresaþi sã preiaactivitatea cabanei,iar pânã acum nus-au înscris doritori.
Zona de agrement afost reabilitatã ºi lucrãrile
sunt pe ultima sutã demetri, însã,autoritãþilelocale se confruntã cu osituaþie fãrã precedent.Nimeni nu e interesat sãgestioneze activitatea deacolo ºi nici nu se ºtiecum va fi organizatã pazaobiectivului turistic.„Constructorul va finalizalucrãrile la sfârºit de sep-tembrie, însã, adminis-trarea celor 15.600 demetri pãtraþi din domeni-ul public ºi administrat deServiciului Public deAdministrare aDomeniului Public ºiPrivat (SPADPP).Primãria intenþioneazã sãgãseascã un investitor sãadministreze ºi sãîntreþinã aceastã bazã. Eava arãta foarte bine ºi, lamomentul actual nu enimeni interesat sã preia
domeniul. Noi aºteptãmorice cerere ºi oricinevine e binevenit ºi vomsupune intenþia spreaprobare în ConsiliulLocal”, a declarat Lucian
Dragomir, ºef SPADPP. Amenajarea spaþiului
aflat la aproximativ unkm de centrul municipiu-lui Petroºani, cu scopulde a crea un loc de agre-
ment, a costat peste 9,6milioane de lei, din care6.244 lei sunt din fondurieuropene. Restul suntbani de la Guvern ºi omicã parte e contribuþialocalã. Totul face partedin proiectul amplu deamenajare al centruluicivic al oraºului ºi va figata în scurt timp.
Zona a fost lãsatã înultimii ani în paraginã ºidoar nostalgicii maiîndrãzneau sã urce, unkm din centrul Petroºani-ului, pentru a vedearuinele unui loc carecândva aduna sute deoameni la cabana Brãdet.Spaþiul era destinat petrecerii timpului în aerliber, iar acum va fi redataceloraºi activitãþi.
Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 septembrie 201212 Actualitate
C onstructorul angajat pentru
lucrãrile la amenajareadomeniului schiabil dinParâng ºi-a mobilizatmuncitorii pentru arealiza una din cele maicomplexe lucrãri. Maibine de 24 de ore s-amuncit la foc continuupentru a se turna bazinul din zona„Cãsuþa din poveºti”care va alimenta cu apãtoate instalaþiile dezãpadã artificialã.
Bazinul de acumulare semi-îngropat realizat din betonarmat trebuia turnat „dintr-osingurã bucatã” cum spun constructorii, iar pentru acestlucru firma angajatã în bazacontractului cu municipalitatea,Kranz Eurocenter ºi-a mobilizattoþi muncitorii. Operaþiunea,care se ridicã la 1,000,000 delei a început încã de sâmbãtã,iar angajaþii au muncit la foccontinuu mai bine de 24 deore. „Este vorba de un bazin deacumulare semi-îngropat lacare s-a turnat radierul.Aceastã operaþiune nu se poate
face cu întreruperi. A intrat ocantitate foarte mare de betonºi pentru a fi asiguratã aceastãcantitate s-au angajat doi furnizori locali. Bazinul de acumulare este alimentat princonducte subterane ºi în iarnaaceasta va deveni funcþionalpentru alimentarea cu apã ainstalaþiilor de zãpadã artifi-cialã. El va deservi întreguldomeniu schiabil la final”, a
precizat unul dintre coordo-natorii lucrãrii. Pe tot par-cursul zilelor de sâmbãtã ºiduminicã, în Parâng s-aufãcut sute de transporturide beton, spre mirareaturiºtilor aflaþi în masiv.Oamenii s-au arãtat impre-sionaþi chiar dacã au avutde suportat uneori prafulridicat de autovehiculelegrele. „De pe timpul
împuºcatului nu am maivãzut cã se lucreazã aºa.Erau ºi câte trei betonierecare aºteptau sã versebetonul. Dacã ar munci aºatot timpul cred cã ar fi gatatoatã staþiunea mult mairepede. Praful a fost neplã-cut dar era inevitabil”, aspus unul dintre turiºti.
Bazinul de acumularedin zona „Cãsuþa din
poveºti” va putea alimentatunurile ºi restul de instalaþiide producere a zãpezii artifi-ciale încât sã se poatã schia încondiþii excelente pe pârtii.
Asta chiar dacã în staþiunenu ninge, însã trebuieîndeplinitã o condiþie esenþialã– temperaturile exterioare sãfie sub zero grade Celsius.
Maximilian GÂNJU
Muncã fãrã întrerupere ppppeeeennnnttttrrrruuuu iiiinnnnssssttttaaaallllaaaaþþþþiiiiaaaa ddddeeee zzzzããããppppaaaaddddãããã aaaarrrrttttiiiiffffiiiicccciiiiaaaallllãããã
