Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 197 Marti, 28 august 2012 Au trecut 15 ani de la declinul mineritului Î n aceste zile s-au împlinit 15 ani de zile de la debu- tul masivelor disponibilizãri de mineri din Valea Jiului. Alþi 200 de ortaci vor pãrãsi Compania din aceastã toam- nã tot prin disponibilizare. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Douã firme bagã dihonia în familii - una dã, alta ia C eartã mare într-o familie, în care mama îºi acuzã fiul cã ascunde bani, cã nu este sincer ºi cã nu sunt ca o familie unitã. Cauza? Locuri de muncã similare, salarii diferite, la douã firme de acelaºi profil, în aceleaºi condiþii de prestare servicii ºi plãþi. >>> P >>> PAGINILE AGINILE 6-7 6-7 ªmecheria care interzice sã fii sindicalist L a angajare, oamenii au fost puºi sã completeze un formular cu înscrisul ”faci parte din vreun sindicat”, cu douã opþiuni – DA, NU. Ulterior au constatat cã a mai apãrut o rubricã – ”nu voi face parte din nici un sindicat”… >>> P >>> PAGINILE AGINILE 6-7 6-7 Mobilierul stradal al Petroºaniului „utileazã” vile de pe Maleia B ãncuþe furate de pe domeniul public al municipiului Petroºani au ajuns pe proprietãþi de pe Maleia. Zona rezidenþialã a localitãþii este cunoscutã ca una selectã pentru cã mulþi afaceriºti sau persoane influente au locuinþe acolo. >>> P >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A Dan Diaconescu - senatorul MINERILOR L a jumãtatea lui septembrie patronul OTV va decide dacã va candida în Valea Jiului. Liderul PP-DD s-a gândit cã la alegerile generale de peste câteva luni, o candidaturã într-un colegiu din zona minierã n-ar fi tocmai o idee rea. P AGINA A 3-A AGINA A 3-A
Transcript
Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Î n aceste zile s-au împlinit15 ani de zile de la debu-
tul masivelor disponibilizãride mineri din Valea Jiului.Alþi 200 de ortaci vor pãrãsiCompania din aceastã toam-nã tot prin disponibilizare.
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A
Douã firmebagã dihonia
în familii - unadã, alta ia
C eartã mare într-o familie,în care mama îºi acuzã
fiul cã ascunde bani, cã nu estesincer ºi cã nu sunt ca o familieunitã. Cauza? Locuri de muncãsimilare, salarii diferite, la douãfirme de acelaºi profil, în aceleaºi condiþii de prestareservicii ºi plãþi.
>>> P>>> PAGINILEAGINILE 6-76-7
ªmecheriacare interzice
sã fii sindicalist
L a angajare, oamenii aufost puºi sã completeze
un formular cu înscrisul ”faciparte din vreun sindicat”, cudouã opþiuni – DA, NU.Ulterior au constatat cã a maiapãrut o rubricã – ”nu voi faceparte din nici un sindicat”…
>>> P>>> PAGINILEAGINILE 6-76-7
Mobilierulstradal al
Petroºaniului„utileazã” vilede pe Maleia
B ãncuþe furate de pedomeniul public al
municipiului Petroºani auajuns pe proprietãþi de peMaleia. Zona rezidenþialã alocalitãþii este cunoscutã cauna selectã pentru cã mulþiafaceriºti sau persoane influente au locuinþe acolo.
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A
DDaann DDiiaaccoonneessccuu --sseennaattoorruull
MMIINNEERRIILLOORR
L a jumãtatealui septembrie
patronul OTV va decide dacã vacandida în ValeaJiului. Liderul PP-DD s-a gândit cã laalegerile generalede peste câtevaluni, o candidaturãîntr-un colegiu dinzona minierã n-arfi tocmai o idee rea.
PPAGINA A 3-AAGINA A 3-A
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 august 201222 Diverse
� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,
5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428
8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Vânãtorii de comori 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Comedia de la 5 19:00 Observator
20:20 Kull, cuceritorul 22:15 În puii mei 23:45 Observator 0:30 Topaz
7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Apropo TV (r)12:00 România, te iubesc! (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Minciunile inimii 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:15 Legile atracþiei 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviþi, vã rog! 22:30 ªtirile Pro TV
23:00 Chuck0:00 Dexter1:00 ªtirile Pro TV (r)
9:30 Bratz: Prietenie pentrutotdeauna (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)15:00 Capul familiei 17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Bodyguard pentrufiul preºedintelui
9:45 Legendele palatului:concubina regelui 10:30 Vedeta familiei 11:30 Vedeta familiei 12:30 Avocaþii schimbãrii12:40 Legendele palatului:Pictorul de la curte (r)13:20 Legendele palatului:Pictorul de la curte (r)14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european16:00 Maghiara de pe unu17:00 Leacurile naturii17:35 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:15 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Studio UEFAChampions League 21:40 Fotbal UEFAChampions League 23:50 Studio UEFAChampions League 0:15 Gol dupã gol 0:45 Rezumatele zilei UEFAChampions League
S.C. EURO JOBS S.R.L din Petroºani Organizeazã concurs
pentru ocuparea postului vacant de:
– Responsabil IT –
Cerinþe:� experienþã în lucru cu programe detehnoredactare/design grafic (e.g. QuarkExpress,InDesign, Photoshop, Corel, etc.)� cunoºtinþe tehnice depanare echipamenteIT (soft/hard)
AVANTAJE:· experienþã în promovare online(SEO/SEM)
CV-urile pot fi trimise la sediul firmei dinPetroºani, Str. 22 Decembrie Nr.1 sau laadresa de e-mail [email protected].
BENEFICII: � oportunitatea de a lucra într-un mediu delucru plãcut � pachet salarial motivant
Interviul va avea loc sâmbãtã 1 septembrie, ora 10:00 la sediul firmei Euro Jobs,
Str. 22 Decembrie Nr. 1, lângã capela Bobocu.
VânzãriVând garsonierã utilatã ºi renovatã
situatã în Vulcan, strada Aleea Muncii, bloc c13, sc 1, ap. 1.
Relaþii la telefon 0737.574.464
B eneficiarii venituluiminim garantat de
stat din Valea Jiului suntcu fiecare lunã mai puþiniºi acest lucru a fost dejasesizat de primãrii, care lesimt lipsa la muncilecomunitare. Cei mai mulþiau reuºit sã se angajezechiar în strãinãtate undecâºtigã cu mult mai multdecât le oferã statul.
Situaþia este valabilã la fiecareprimãrie din Valea Jiului, undelunar, tot mai puþini îºi
întocmesc formele pentru a ben-eficia de venitul de la primãrie,în timp ce responsabilii cumunca acestora spun cã li sesimte lipsa. „Dacã aveam ºi 450de beneficiari ai venitului minimgarantat care lucrau în cadrulprimãriei pentru muncile comu-nitare, acum sunt mult mai puþi-ni. Cei mai mulþi au gãsit delucru în altã parte ºi chiar înstrãinãtate. ªi aici e nevoie deei, dar oamenii au înþeles cã potobþine bani muncind în strãinã-tate ºi se pare cã au plecatacolo”, spun reprezentanþiiPrimãriei Petroºani.
Maximilian GÂNJU
Au plecat peste hotare
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 august 2012 Actualitate 3
L a jumãtatealui septembrie
patronul OTV vadecide dacã va candida în ValeaJiului. Liderul PP-DD s-a gândit cã laalegerile generalede peste câtevaluni, o candidaturãîntr-un colegiu dinzona minierã n-ar fitocmai o idee rea.
Fondatorul PP-DD,Dan Diaconescu, a lansatideea unei candidaturi înValea Jiului la o întâlnirecu liderul din Hunedoaraal organizaþiei, iar acumse fac analize dacã esteoportunã sau nu.
Diaconescu a fost înVale în urmã cu câtevaluni ºi s-a întâlnit cu
minerii de la EM Lupenichiar în subteran, iar apoile-a promis cã dacã va
ajunge la guvernare, le vamãri salariile, va liberalizapreþul huilei ºi va
redeschide minele.Diaconescu nu s-agândit încã dacã vacandida la Senat oriCameraDeputaþilor.
„Mie mi-ar con-veni cu certitudine.Lui i-a plãcut primi-rea în Valea Jiului,oamenii, Valea îngeneral. De la el aplecat ideea darîncã nu e nimic sta-bilit, nu-i nimic cert.
Acum se face o analizãpe colegii.
E interesat de zonãpentru cã, în primul rând,Valea Jiului este o zonãproblemã, se vede înorice, în ºomaj, în toþiindicatorii economici.Norocul nostru e cã seiese devreme în pensie,minerii ies la 45 de ani ºipãrinþii îºi întreþin copiiiîn continuare”, a declaratpreºedintele PP-DDHunedoara,HaralambieVochiþoiu.
M inerii suntdefavorizaþi
La întâlnirea cu mineriidin Lupeni, DanDiaconescu a mai susþinutcã minerii primesc puþinpentru munca lordeoarece statul a vrutfavorizarea importului dehuilã.
„Este un asasinat eco-nomic ce s-a fãcut pânãacum ºi, dupã ce
ajungem la putere, o sãliberalizãm preþul huilei,astfel ca minerii sãprimeascã salarii ca ºi ceidin Germania sau dinPolonia. În toatã lumease deschid mine, numai lanoi se închid iar Româniaeste a cincea forþã înbogãþia din subteran dinEuropa. Ni se serveºteaceastã tezã la televizorcã minele nu sunt prof-itabile ºi trebuie închise.Dacã se liberalizeazãpreþul cãrbunelui ºi minavinde cu 85 de leigigacaloria, minele arintra pe profit. De ce sãimportãm cãrbune dinPolonia cu 85 de lei saudin Africa de Sud cu 125de lei pe gigacalorie,când cãrbunele nostrueste cel mai bun”,declaraDiaconescu la gura mineiLupeni.
O decizie în privinþacandidaturii ar urma sãfie luatã dupã jumãtatealunii septembrie. „Nevom întâlni undeva la 15septembrie ºi se fac sce-narii, analize, atuncivedem. E important cumse poziþioneazã ºi cele-lalte partide”, a maideclarat Vochiþoiu.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Dan Diaconescu - senatorul minerilor
Î n aceste zile s-auîmplinit 15 ani de zile
de la debutul masivelordisponibilizãri de mineri dinValea Jiului. Alþi 200 deortaci vor pãrãsi Companiadin aceastã toamnã tot prindisponibilizare.
Primul ºi cel mai mare „val”de disponibilizãri a luat cu el numai puþin de 18.000 de ortaciatraºi de mirajul „arginþilor”oferiþi de guvernanþi. Aproape20.000 de oameni ºi-au lãsatbaltã serviciile ºi au optat pen-tru bani, cu ajutorul cãrora augolit în doar câteva zile toatemagazinele de mobilã ºi pro-duse electronice sau electrocas-nice din zonã.
Dupã numai câteva luni, ace-leaºi produse achiziþionate cuocazia euforiei primelor zile dedupã disponibilizare erau vân-dute pe te miri ce la colþ destradã. Locurile de muncã încompensare n-au mai apãrut.Între timp, foºtii mineri ºifamiliile lor cu 2-3 copii(minim), aºteptau mila celorcare i-au amãgit. Atâta s-aîntins minciuna guvernanþilorortacii au ales alte cãi desupravieþuire. Cei mai mulþi
lucreazã înprezent înstrãinãtate, înspecial prinSpania sauItalia, îndomenii deactivitate carenu cer opregãtire spe-cialã. În cifre seci,în anul 1997 au fostdisponibilizaþi fix 18.312 dintreangajaþii fostei Regii Autonomea Huilei Petroºani, actualaCNH SA. Dintre aceºtia,82,12% erau bãrbaþi ºi17,88% femei. 503 dintre eiaveau studii superioare, 2.747erau absolvenþi de liceu ºi15.062 aveau doar 10 clase. Înacelaºi timp,
printre primii mineridisponibilizaþi se
aflau 10.844 deortaci calificaþi, darºi 4.218 de necali-ficaþi. În funcþie demeserii, cei maimulþi disponibilizaþi
s-au regãsit printremineri (4.066), urmaþi
de lãcãtuºi (2.937) ºielectricieni (1.582). Potrivit
vârstei, cei mai mulþi dintreproaspeþii disponibilizaþi aveauîntre 26 ºi 35 de ani (6.100 depersoane), fiind urmaþi de ceicare se încadrau în categoria35-45 de ani (4.915). În urmãcu 15 ani de zile în ValeaJiului, în minerit, activau circa55.000 de persoane.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Au trecut 15 ani de la declinul mineritului
C el mai mare proiectarheologic derulat în
România pânã în prezentvizeazã cetãþiledacice din MunþiiOrãºtie ºi va ficoordonat deMuzeul Naþional deIstorie aTransilvaniei.
Programul de cer-cetare ºi restaurare acetãþilor dacice dinMunþii Orãºtiei se vaderula pe parcursul apatru ani ºi este finanþatde Ministerul Culturii ºiPatrimoniului Naþional. În
proiect vor colabora Universitatea“Babeº-Bolyai”, Muzeul Naþional deIstorie a României din Bucureºti,Muzeul Civilizaþiei Dacice ºiRomane din Deva ºi Institutul deArheologie ºi Istoria Artei din Cluj-Napoca. Potrivit unui comunicat alMuzeului Naþional de Istorie aTransilvaniei, în cei patru ani sevor efectua cercetãri arheologicesistematice ºi pluridisciplinare încetãþile dacice din Munþii Orãºtiei,monumente înscrise pe lista patri-moniului UNESCO. De asemenea,se va urmãri realizarea unei dise-minãri cât mai eficiente a rezul-
tatelor cercetãrilor atât printre spe-cialiºti, cât ºi în rândul publiculuilarg. „Dorinþa noastrã este caacest important program de cerc-etare sã devinã un model, în con-formitate cu valoarea vestigiilor ºistatutul UNESCO al monumentelorantice din zona Munþilor Orãºtiei”,se mai spune în comunicat.
Anul acesta, pentru sãpãturile dela Sarmizegetusa Regia s-au alocat3 milioane de lei, iar pentru 2013calendarul cercetãrilor cuprindezona Piatra Roºie, Costeºti, Blidaruºi Cetãþuie.
Carmen COSMAN
C ãminele studenþeºti
din campusulUniversitãþii de laPetroºani sunt ocupate în proporþiede 65 % în bazasolicitãrilor depusede studenþi înaceastã varã.
Dar, pentru a avea ungrad de ocupare cât maimare ºi implicit pentru acreºte încasãrile la buget,reprezentanþii instituþieipun camere libere ºi ladispoziþia celor din afarauniversitãþii. „Diferenþa depânã la 100%, noisperãm sã se ocupe ºi
dupã cea de-a douasesiune de Bacalaureat ºiimplicit de înscriere laUniversitate, iar dacã nuse poate, în campus sepot caza ºi alte persoanefizice sau juridice care nuau statut de student, în
limita locurilor disponibile,la tarife diferite decât celepercepute pentru studenþi.Þinând seama de condiþi-ile foarte bune de cazare,noi în fiecare an am avutcãminele ocupate”, ne-adeclarat Dacian Ciodaru,
Director administrativ –Universitatea Petroºani.
Unul dintre cãmine afost renovat recent ºi afost ºi utilat cu mobilã ºiaparaturã nouã.
LuizaANDRONACHE
P arcã a fost maiuºor. Asta spun
acum absolvenþii careau dat proba scrisã lalimba ºi literaturaromânã aBacalaureatului. Toþi auieºit optimiºti din examen ºi au recunos-cut cã s-au descurcatmai bine ca în varã.
Au ieºit zâmbind de la exa-men. Zeci de tineri care aususþinut proba la limba românãla unul dintre centrele de laPetroºani au spus cã s-au des-curcat la examen. Toþi au spuscã subiectele au fost mai uºoareºi cã au avut mare noroc acum.„Nu a fost greu. M-am descur-cat ºi am reuºit sã scriu. Siguracum fac mai bine ca în varã”,susþine unul dintre absolvenþi.„A fost uºor. Eu dau examenulpentru prima datã, dar nu mi s-a pãrut greu. Sper sãreuºesc”, a declarat o altãabsolventã. „Mai am vineri labiologie. Azi sigur am fãcut maimult de nota 6. Nu a fostgreu”, a spus un alt absolvent.
La examenul de Bacalaureat,în judeþul Hunedoara s-auînscris 2.300 de elevi, o partedintre ei fiind cei care nu au
prins prima sesiune pentru cãerau corigenþi.
Alãturi de aceºtia s-au înscrisºi cei care nu au reuºit sã pro-moveze examenul deBacalaureat anul trecut.
Cei aproximativ 54.000 decandidaþi la sesiunea a doua aexamenului de bacalaureat
înscriºi pentru proba la românãau avut luni de rezolvat cerinþelegate de poezia “De-or treceanii” a lui Mihai Eminescu ºi lacel de-al doilea subiect au avutde elaborat un text argumenta-tiv despre munca eficientãpornind de la o afirmaþie a luiLucian Blaga. La primul
subiect, pe tema a patru strofedin poezia “De-or trece anii” alui Mihai Eminescu, candidaþiiau avut de numit sinonime pen-tru cuvinte din text, de explicatrolul cratimei dintr-o secvenþã,de construit un enunþ în care sãfoloseascã o locuþiune sau oexpresie care sã conþinã un
substantiv din poezie.Totodatã, au avut de precizatdouã motive literare identificateîn textul dat, precum ºi deprezentat semnificaþia unei figuri de stil.O altã cerinþã la primul subiecta fost aceea de a comenta înºase sau zece rânduri (maxi-mum 100 de cuvinte) primastrofã a poeziei, prin evi-denþierea relaþiei dintre ideeapoeticã ºi mijloacele artistice.La cel de-al doilea subiect can-didaþii au avut de scris un textde tip argumentativ de 15-30de rânduri (maximum 300 decuvinte) despre munca eficientãpornind de la niºte idei suge-rate de afirmaþiile lui LucianBlaga.La ultimul subiect absolvenþii deliceu au avut de redactat uneseu de douã, trei pagini (maxi-mum 900 de cuvinte) în caresã prezinte tema ºi viziuneadespre lume dintr-un romanstudiat.
Marþi, 28 august, se vadesfãºura proba scrisã la limbaºi literatura maternã. Probaobligatorie a profilului este pro-gramatã miercuri, 29 august,iar ultima probã scrisã,cea laalegere a profilului ºi specia-lizãrii, va avea loc vineri, 31august.
Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 august 201244 Actualitate
Cetãþile dacice din MunþiiOrãºtiei vor fi restaurate
A utoritãþile localedin Valea Jiului
încep acþiunea de identi-ficare a celor care nu ºi-au asigurat locuinþeleconform legii. În câtevasãptãmâni,vor curge ºiamenzile, dacã se con-statã cã asigurãrileobligatorii nu au fostîntocmite.
Serviciul de Impozite ºi Taxede la Petroºani se pregãteºte sãtrimitã înºtiinþãri tuturor celorcare nu ºi-au fãcut asigurãrilepentru locuinþe. Aceºtia riscãamenzi pentru cã au încãlcatlegile. „În lege se menþioneazãfaptul cã este necesarã apli-carea de amenzi de contra-venþie atât persoanelor fizice,cât ºi juridice care nu au efectu-at asigurarea obligatorie alocuinþelor pe 2012. Acesteasunt 100 ºi 500 de lei ºi se vorda cu dispoziþia primarului. Lanoi este în curs de a fi trimisãaceastã dispoziþie de cãtre sec-retarul primãriei ºi trebuie sãajungã la Serviciul Impozite ºiTaxe ºi amenzile vor reprezentavenituri la bugetul local aloraºului”, spune IoanaMãrgulescu, ºefa ServiciuluiImpozite ºi Taxe Petroºani.
Cei care nu ºi-au fãcut ori nuºi-au reînnoit asigurãrile obliga-torii la locuinþe riscã amenzicuprinse între 100 ºi 500 de
lei. Asta în timp ce asigurareanu costã mai mult de 100 delei. Totuºi, brokerii spun cãnimeni nu a mai venit în acestan sã-ºi facã aceastã asigurareºi în aceste condiþii toþi oameniisunt pasibili de amenzi. „Gradulde reînnoire a scãzut foartemult, comparativ cu anul trecut.Sunt maxim 10 la sutã care aurevenit,iar în plus,acum nu au venitpersoanele care nuaveau nici anul trecuto astfel de asigu-
rare”, a declarat Emanuel EneFilip, broker din Petroºani.
Conform legii, toþi oameniidin România trebuie sã-ºi asig-ure locuinþele împotriva a treifactori de risc: cutremur, inun-daþii, provenite din revãrsarearâurilor, precum ºi alunecãri deteren.
Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 august 2012 Actualitate 5
Hunedoarainformeazã cã,astãzi, în intervalulorar 08.00 – 18.00,se va închide acce-sul auto pe stradaHãrãului din Deva,în zona trecerii lanivel cu calea fer-atã din staþia CFRDeva (km 481+305pe CF).
Poliþiºtii spun cãmãsura este necesarã
pentru desfãºurarea unorlucrãri legate de sigu-ranþa circulaþiei pecalea feratã.Accesul autopeste caleaferatã se vaface pevariantaocolitoarepe DN7,pe lapasajul lanivel al linieiCF cu stradaAl. Vlahuþã ºistrada Bãlata. „Învederea preîntâmpinãrii
formãrii unor ambuteiajeºi creãrii unei stãri de dis-
confort în rândul par-ticipanþilor la trafic,
vã rugãm ca înintervalul orarmenþionat sãevitaþi utilizareaacestui sectorde drum pentrudeplasãriledumneavoas-
trã”, au precizatreprezentanþii
Serviciului RutierHunedoara.
Carmen COSMAN
Drum închis, în Deva
B ãncuþe furate depe domeniul public
al municipiuluiPetroºani au ajuns pe proprietãþi de pe Maleia.
Zona rezidenþialã a localitãþiieste cunoscutã ca una selectãpentru cã mulþi afaceriºti saupersoane influente au locuinþeacolo.
Nu doar mobilierul stradal aajuns la unele vile din cartierulde la Poalele Parângului ci ºiarbori ornamentali cum ar fithuia. Proprietarii caselor nu s-au pus pe furat ci au cumpãratbunurile de la hoþi. Oameniiatraºi de preþul foarte mic nuºi-au pus întrebarea de undeprovin bãncile chiar dacã semã-nau cu cele ale municipalitãþii.
Tocmai preþul ar fi trebui sã leatragã atenþia, însã cum nimeninu i-a întrebat de provenienþãsunt „negustori” cinstiþi.
Primãria Petroºani prin servici-ul de administrare care seocupã cu utilarea parcurilor areclamat deseori dispariþia unor
piese de mobilier stradal. Înaceastã primãvarã, în municipi-ul Petroºani, au fost instalatealte 150 de bãnci, preþul pen-
tru o bucatã fiind de circa 400de lei, iar unele au fost dejafurate. Ca un exemplu, in iuniea.c., municipalitatea a montatîntr-un parc din cartierulAeroport mai multe bãnci nounouþe, însã hoþii au furat pestenoapte mobilierul stradal. Maiprecis din 17 au mai rãmas 4.O singurã bancã costã circa400 de lei ºi este din fier forjatºi lemn. Chiar ºi în centruloraºului au fost încercãri de ase fura bãncile din parcuri. Într-o singurã noapte, câteva zecide bãnci amplasate în Parcul„Carol Schereter” au fostscoase din soclul de beton ºiduse circa 100 de metri pe unteren viran de lângã parc. Hoþiile-au depozitat dar n-au apucatsã le ºi care pentru cã s-au spe-riat de o patrulã de poliþielocalã ºi ºi-au abandonat prada.
Maximilian GÂNJU
Mobilierul stradal al Petroºaniului„utileazã” vile de pe Maleia
Amenzi pentru lipsaasigurãrilor
J udeþul Hunedoaraocupã locul II în
topul naþional, în ceeace priveºte procentulcu care a scãzut popu-laþia. Mii de oameniau plecat la muncãpeste hotare, iar popu-laþia stabilã abia dacãse apropie de 400.000.
Recensãmântul din judeþulHunedoara a scos la ivealãfaptul cã aici locuiesc maipuþini oameni. Procentuldepopulãrii situeazã judeþulHunedoara pe loc II în clasa-mentul celor mai depopulatezone din þarã. Judeþul unde s-a înregistrat cea mai marescãdere a populaþiei stabiledin ultimii 10 ani este Tulcea,unde numãrul locuitorilor ascãzut cu 21,45% de la ultim-ul recensãmânt. Pe locul aldoilea se aflã judeþulHunedoara unde, în prezent,locuiesc cu aproape 90.000de persoane mai puþin decât
în 2002. Aici populaþia sta-
bilã a scãzut cu 18,42%.Tot de aici, 20.601 oameniau plecat de mai mulþi ani înstrãinãtate.Populaþia stabilã recenzatãdin România a scãzut cupeste 2,6 milioane de per-soane în ultimul deceniu,ajungând la 19.043.767 depersoane ºi atingând astfel celmai mic nivel înregistrat înultimii 35 de ani, potrivitdatelor preliminare ale celuimai recent recensãmânt.
Diana MITRACHE
Hunedoara, locul II în topuljudeþelor depopulate
C eartã mareîntr-o familie,
în care mama îºiacuzã fiul cãascunde bani, cã nueste sincer ºi cã nusunt ca o familieunitã. Cauza?Locuri de muncãsimilare, salariidiferite, la douãfirme de acelaºi profil, în aceleaºicondiþii de prestareservicii ºi plãþi.
Scandalul stârnit desesizãrile ageþilor de pazãde la SC Axis CorporateSecurity - cea care a sub-
contractat o parte din ser-viciile de profil de la SCScorseze SecurityInternaþional, cãtreCompania Naþionalã aHuilei, respectiv paza ºiprotecþia a cinci perimetreminiere – scoate la luminãsituaþii îngrijorãtoare, darºi certuri în familii datoritãdiferenþelor incredibile înceea ce privesc orelesuplimentare ºi cuantumulsalariilor.
SC Axis CorporateSecurity este acuzatã deangajaþi cã nu respectãCodul Muncii, ba mai multatitudinea faþã de salariaþi
este una a stãpânului faþãde slugã. Firma care arecontract direct cu CNH, înactul de sucontactare astipulat clar cã SC Axis vapresta în aceleaºi condiþii,cu respectarea legii ºiasigurarea personaluluispecializat necesar.Lucrurile nu au stat aºa,pe motiv cã afacerea nueste profitabilã ºi cã înnici un caz Axis nu vamerge pe pierdere. ªi deunde poþi recupera dife-renþa? Din cheltuielile cupersonalul, mizându-se pefaptul cã personalul va fi
docil în aceastãperioadã cândfoamea este mare,iar locuri de muncãsunt foarte puþine.
Ce ar trebui sãrespecte Axis ºi nuo face, sunt foartemultele ore supli-mentare neplãtite,numãrul insuficientde agenþi de pazã,neplata sporurilor,întârzieri uriaºe deplatã a salariilor pemotiv cã CNHîntârzie la rândulsãu plata cãtresocietãþile de pazãºi protecþie. Toateacestea au fãcutobiectul unui con-trol al MinisteruluiMuncii. De ce SCScorseze nu are
aceleaºi probleme deºieste plãtitã la fel de cãtreCNH, cu precizarea cãare personal suficient,spune managerul zonal alSC Scorseze SecurityInternaþional SRL, ViorelVasian.
D ouã firme,douã moduri
de gândire
”Noi, ca societate careare contractul direct cuCompania Naþionalã aHuilei, suntem respons-abili ºi de situaþiile în careSC Axis ar putea producepagube, prin neglijenþe,prin lipsa calitãþii serviciu-lui în condiþiile cerute de
beneficiar conform buneiexecuþii stipulatã în con-tract. Suntem interesaþi decalitatea prestaþiei, deceea ce se petrece la Axis.Dacã cumva Axissãvârºeºte greºeli, încalcãregulile bunei execuþii, noiavem posibilitatea sã recu-perãm ”sancþiunile” cedecurg din contract pentrucã beneficiarul, CNH,vireazã banii în contulnostru, iar noi plãtim maideparte firmei Axis.Astfel, stabilim coantumulpagubei ºi le reþinembanii. Cât priveºteîntârzierea viramentelorCNH, acestea existã une-ori, dar nu am avut pro-bleme pentru cã Scorseze
a pornit la acest drum cuo sumã tampon, o rezervãpe o lunã-douã pentruplata salariilor cunoscându-se circuitulgreoi al decontãrilor.Chiar ºi aºa am mai avutprobleme de cãteva zileîntârziere la plata salari-ilor. SC Axis are altãgândire ºi abordare aacestei afaceri. Da, încontractul dintre noi ºiAxis scrie clar cã perelaþie cu CNH se respec-tã aceleaºi condiþii. Câtpriveºte numãrul agenþilorde pazã necesari acopeririiobiectivelor, noi avem, deexemplu, la Lupeni 98 deagenþi la 27 de posturi, lamina Vulcan – 38 de
oameni la 10 posturi, laCoroeºti – 61 de oamenipentru 17 posturi ºi astapentru cã pot interveni foide boalã, concedii, iarrespectivele posturi tre-buie acoperite fãrã aîncãrca peste limitaadmisã de lege un angajatcu ore suplimentare.Media unui salariu alagenþilor noºtri este de850 ron, plus orele supli-mentare plãtite cu 75%conform legii. În plus,anual CNH a ajustat platacãtre noi 5,7% ratainflaþiei, care se regãseºteºi în salariile oamenilornoºtri” _ a declarat man-agerul zonal al SCScorseze Security
Internaþional SRL, ViorelVasian.
S alariile diferitearuncã în aer
armonia din familiiResponsabilii de obiec-
tive din teritoriu au întâlnitsituaþii în care, spre exem-plu, într-o familie mamaera angajata SC Scorseze,iar fiul - angajat al SCAxis. Fiecare dintre ceidoi presta aceeaºi muncã.În ziua de platã scandalula cuprins respectiva fami-lie pentru cã mama nuputea sã creadã cã fiul ei
are un salariu mai mic cucirca 4 milioane lei, încondiþiile în care prestaseore suplimentare maimulte ca ea. Fiul a fostacuzat cã ascunde bani,ceea ce nu se face, mamaspunându-i cã dacãdoreºte sã-ºi cheltuiascãbanii în alte scopuri nueste nici o problemã, darnu trebuie sã mintã. Saudacã vrea sã plece peundeva, sã spunã cinstit,nu cã ar presta ore supli-mentare, pentru cã minci-una are picioare scurte ºiiese la luminã, dovadafiind salariul. Degeaba a
explicat fiul cum staulucrurile, cele douã firmeau stricat armonia uneifamilii, pentru una a dat ºialta a luat din banii pentrumunca prestatã.
Un calcul sumar aldiferenþelor de salarii – 3-4 milioane lei vechi lunarmai puþin la salariile anga-jaþilor - reliefeazã faptulcã la circa 260 de oamenicâþi are SC AxisCorporate Security arscoate un profit în jur de780 milioane lei vechi pelunã.
puºi sã completeze unformular cu înscrisul”faci parte din vreunsindicat”, cu douãopþiuni – DA, NU.Ulterior au constatatcã a mai apãrut orubricã – ”nu voi faceparte din nici unsindicat”… Drept pentru care ºi-au for-mat propriul sindicat.
”Am semnat practic ohârtie în alb cã nu vom faceparte din nici un sindicat.Asta indicã faptul cã au fostpremeditate lucrurile ºi s-auasigurat cã sunt acoperiþiprin acordul nostru la a faceabuzuri” – a declarat noullider de sindicatDepartament Axis din cadrulSindicatului Vulturul NegruPetroºani, Grigore Pop.Acesta a precizat cã la anga-jare, oamenii au fost puºi sãcompleteze un formular cuînscrisul ”faci parte din vreunsindicat”, cu douã opþiuni –DA, NU. Ulterior au con-statat cã a mai apãrut o
rubricã – ”nu voi face partedin nici un sindicat”, astfelangajatorii pregãtindu-ºiterenul pentru abuzuri cuacordul angajatului, ceea ce
este o aberaþie. Nedreptatea ºi prigoana
nasc tot felul de forme deluptãtori acerbi, care nici nuvisau vreodatã sã-ºi ia soarta
în propriile mâini. De circadouã luni, de când neregulilecu privire la drepturile salari-aþilor de la SC Axis Securitys-au acutizat, agenþii de pazã
ºi securitate au hotãrât sã-ºiformeze un sindicat prin carepot face demersuri oficiale,dar mai ales pentru a fi luaþiîn seamã de autoritãþile cãro-
ra se adreseazã. Acest lucru a fost hotãrât
dupã experienþa recentãprivind sesizãrile cãtre
Inspectoratul
Teritorialde Muncã Hunedoara ºicãtre Ministerul Muncii. Cuaceastã ocazie, agenþii depazã au constatat cã adreselesemnate se salariaþi nu suntluate în seamã de autoritãþi,au apelat la SindicatulVulturul Negru, care a fãcutacelaºi lucru în numele lor ºia reuºit sã declanºeze o veri-ficare a inspectorilor de
muncã din minister.În aceste zile, agenþii au
format un sindicat care -Departamentul Axis, compo-nentã a Sindicatului VulturulNegru Petroºani, iar lideriivor fi cei care au avut curajulde a cere respectareaCodului Muncii ºi audeclanºat controlul la respec-tiva firmã - care în viziuneasecretarului general alMinisterului Muncii, PetruPãun Jura, ar fi practicat ogen de sclavie moderã.Aceºtia sunt Grigore Pop ºiFlorin Bumbar.
”Îi rog pe toþi colegiicãrora li s-au încãlcat drep-turile, dar ºi pentru pãstrareaacestor drepturi pe viitor, sãvinã sã se înscrie în sindicat.Acest sindicat ne ajutã ºi penoi, salariaþii, dar ºi pe anga-jatori îi determinã sã nu maiîncalce legea. Este o organi-zare în folosul tuturor. Pot figãsit la numerele de telefon0729817877 ºi0721368645 ” – a declaratnoul lider de sindicat alagenþilor de protecþie ºipazã, Grigore Pop.
Ileana FIRÞULESCU
Douã firme bagã dihonia în familii - una dã, alta ia
ªmecheria care interzice sã fiisindicalist
C eartã mareîntr-o familie,
în care mama îºiacuzã fiul cãascunde bani, cã nueste sincer ºi cã nusunt ca o familieunitã. Cauza?Locuri de muncãsimilare, salariidiferite, la douãfirme de acelaºi profil, în aceleaºicondiþii de prestareservicii ºi plãþi.
Scandalul stârnit desesizãrile ageþilor de pazãde la SC Axis CorporateSecurity - cea care a sub-
contractat o parte din ser-viciile de profil de la SCScorseze SecurityInternaþional, cãtreCompania Naþionalã aHuilei, respectiv paza ºiprotecþia a cinci perimetreminiere – scoate la luminãsituaþii îngrijorãtoare, darºi certuri în familii datoritãdiferenþelor incredibile înceea ce privesc orelesuplimentare ºi cuantumulsalariilor.
SC Axis CorporateSecurity este acuzatã deangajaþi cã nu respectãCodul Muncii, ba mai multatitudinea faþã de salariaþi
este una a stãpânului faþãde slugã. Firma care arecontract direct cu CNH, înactul de sucontactare astipulat clar cã SC Axis vapresta în aceleaºi condiþii,cu respectarea legii ºiasigurarea personaluluispecializat necesar.Lucrurile nu au stat aºa,pe motiv cã afacerea nueste profitabilã ºi cã înnici un caz Axis nu vamerge pe pierdere. ªi deunde poþi recupera dife-renþa? Din cheltuielile cupersonalul, mizându-se pefaptul cã personalul va fi
docil în aceastãperioadã cândfoamea este mare,iar locuri de muncãsunt foarte puþine.
Ce ar trebui sãrespecte Axis ºi nuo face, sunt foartemultele ore supli-mentare neplãtite,numãrul insuficientde agenþi de pazã,neplata sporurilor,întârzieri uriaºe deplatã a salariilor pemotiv cã CNHîntârzie la rândulsãu plata cãtresocietãþile de pazãºi protecþie. Toateacestea au fãcutobiectul unui con-trol al MinisteruluiMuncii. De ce SCScorseze nu are
aceleaºi probleme deºieste plãtitã la fel de cãtreCNH, cu precizarea cãare personal suficient,spune managerul zonal alSC Scorseze SecurityInternaþional SRL, ViorelVasian.
D ouã firme,douã moduri
de gândire
”Noi, ca societate careare contractul direct cuCompania Naþionalã aHuilei, suntem respons-abili ºi de situaþiile în careSC Axis ar putea producepagube, prin neglijenþe,prin lipsa calitãþii serviciu-lui în condiþiile cerute de
beneficiar conform buneiexecuþii stipulatã în con-tract. Suntem interesaþi decalitatea prestaþiei, deceea ce se petrece la Axis.Dacã cumva Axissãvârºeºte greºeli, încalcãregulile bunei execuþii, noiavem posibilitatea sã recu-perãm ”sancþiunile” cedecurg din contract pentrucã beneficiarul, CNH,vireazã banii în contulnostru, iar noi plãtim maideparte firmei Axis.Astfel, stabilim coantumulpagubei ºi le reþinembanii. Cât priveºteîntârzierea viramentelorCNH, acestea existã une-ori, dar nu am avut pro-bleme pentru cã Scorseze
a pornit la acest drum cuo sumã tampon, o rezervãpe o lunã-douã pentruplata salariilor cunoscându-se circuitulgreoi al decontãrilor.Chiar ºi aºa am mai avutprobleme de cãteva zileîntârziere la plata salari-ilor. SC Axis are altãgândire ºi abordare aacestei afaceri. Da, încontractul dintre noi ºiAxis scrie clar cã perelaþie cu CNH se respec-tã aceleaºi condiþii. Câtpriveºte numãrul agenþilorde pazã necesari acopeririiobiectivelor, noi avem, deexemplu, la Lupeni 98 deagenþi la 27 de posturi, lamina Vulcan – 38 de
oameni la 10 posturi, laCoroeºti – 61 de oamenipentru 17 posturi ºi astapentru cã pot interveni foide boalã, concedii, iarrespectivele posturi tre-buie acoperite fãrã aîncãrca peste limitaadmisã de lege un angajatcu ore suplimentare.Media unui salariu alagenþilor noºtri este de850 ron, plus orele supli-mentare plãtite cu 75%conform legii. În plus,anual CNH a ajustat platacãtre noi 5,7% ratainflaþiei, care se regãseºteºi în salariile oamenilornoºtri” _ a declarat man-agerul zonal al SCScorseze Security
Internaþional SRL, ViorelVasian.
S alariile diferitearuncã în aer
armonia din familiiResponsabilii de obiec-
tive din teritoriu au întâlnitsituaþii în care, spre exem-plu, într-o familie mamaera angajata SC Scorseze,iar fiul - angajat al SCAxis. Fiecare dintre ceidoi presta aceeaºi muncã.În ziua de platã scandalula cuprins respectiva fami-lie pentru cã mama nuputea sã creadã cã fiul ei
are un salariu mai mic cucirca 4 milioane lei, încondiþiile în care prestaseore suplimentare maimulte ca ea. Fiul a fostacuzat cã ascunde bani,ceea ce nu se face, mamaspunându-i cã dacãdoreºte sã-ºi cheltuiascãbanii în alte scopuri nueste nici o problemã, darnu trebuie sã mintã. Saudacã vrea sã plece peundeva, sã spunã cinstit,nu cã ar presta ore supli-mentare, pentru cã minci-una are picioare scurte ºiiese la luminã, dovadafiind salariul. Degeaba a
explicat fiul cum staulucrurile, cele douã firmeau stricat armonia uneifamilii, pentru una a dat ºialta a luat din banii pentrumunca prestatã.
Un calcul sumar aldiferenþelor de salarii – 3-4 milioane lei vechi lunarmai puþin la salariile anga-jaþilor - reliefeazã faptulcã la circa 260 de oamenicâþi are SC AxisCorporate Security arscoate un profit în jur de780 milioane lei vechi pelunã.
puºi sã completeze unformular cu înscrisul”faci parte din vreunsindicat”, cu douãopþiuni – DA, NU.Ulterior au constatatcã a mai apãrut orubricã – ”nu voi faceparte din nici unsindicat”… Drept pentru care ºi-au for-mat propriul sindicat.
”Am semnat practic ohârtie în alb cã nu vom faceparte din nici un sindicat.Asta indicã faptul cã au fostpremeditate lucrurile ºi s-auasigurat cã sunt acoperiþiprin acordul nostru la a faceabuzuri” – a declarat noullider de sindicatDepartament Axis din cadrulSindicatului Vulturul NegruPetroºani, Grigore Pop.Acesta a precizat cã la anga-jare, oamenii au fost puºi sãcompleteze un formular cuînscrisul ”faci parte din vreunsindicat”, cu douã opþiuni –DA, NU. Ulterior au con-statat cã a mai apãrut o
rubricã – ”nu voi face partedin nici un sindicat”, astfelangajatorii pregãtindu-ºiterenul pentru abuzuri cuacordul angajatului, ceea ce
este o aberaþie. Nedreptatea ºi prigoana
nasc tot felul de forme deluptãtori acerbi, care nici nuvisau vreodatã sã-ºi ia soarta
în propriile mâini. De circadouã luni, de când neregulilecu privire la drepturile salari-aþilor de la SC Axis Securitys-au acutizat, agenþii de pazã
ºi securitate au hotãrât sã-ºiformeze un sindicat prin carepot face demersuri oficiale,dar mai ales pentru a fi luaþiîn seamã de autoritãþile cãro-
ra se adreseazã. Acest lucru a fost hotãrât
dupã experienþa recentãprivind sesizãrile cãtre
Inspectoratul
Teritorialde Muncã Hunedoara ºicãtre Ministerul Muncii. Cuaceastã ocazie, agenþii depazã au constatat cã adreselesemnate se salariaþi nu suntluate în seamã de autoritãþi,au apelat la SindicatulVulturul Negru, care a fãcutacelaºi lucru în numele lor ºia reuºit sã declanºeze o veri-ficare a inspectorilor de
muncã din minister.În aceste zile, agenþii au
format un sindicat care -Departamentul Axis, compo-nentã a Sindicatului VulturulNegru Petroºani, iar lideriivor fi cei care au avut curajulde a cere respectareaCodului Muncii ºi audeclanºat controlul la respec-tiva firmã - care în viziuneasecretarului general alMinisterului Muncii, PetruPãun Jura, ar fi practicat ogen de sclavie moderã.Aceºtia sunt Grigore Pop ºiFlorin Bumbar.
”Îi rog pe toþi colegiicãrora li s-au încãlcat drep-turile, dar ºi pentru pãstrareaacestor drepturi pe viitor, sãvinã sã se înscrie în sindicat.Acest sindicat ne ajutã ºi penoi, salariaþii, dar ºi pe anga-jatori îi determinã sã nu maiîncalce legea. Este o organi-zare în folosul tuturor. Pot figãsit la numerele de telefon0729817877 ºi0721368645 ” – a declaratnoul lider de sindicat alagenþilor de protecþie ºipazã, Grigore Pop.
Ileana FIRÞULESCU
Douã firme bagã dihonia în familii - una dã, alta ia
ªmecheria care interzice sã fiisindicalist
Î ntr-o perioadã încare mai toate
administraþiile nuºtiu cum sã facã sã-ºi plãteascã anga-jaþii sau sã ducã labun sfârºit mãcar oparte din proiecteleîncepute anul trecut,primãria Uricani seîndatoreazã la bãncipentru crearea unuisite, care costã nu maipuþin de 800.000 de lei.
Împrumutul pe care pri-marul Dãnuþ Buhãescuvrea sã-l ia ar trebui sãasigure plata site-ului pânãcând fondurile vor fi ram-bursate într-o formã sau
alta…“Este un proiectcâºtigat din fondurile struc-turale europene, iar noivenim cu contribuþia de 2% plus partea de costuricu împrumutul. Proceduraspune aºa: întâi plãtiþi
voi ºi noi vã dãmbanii dupã ce
plãtiþi. Dar ca sãplãtim noi, nu
putem, cã nu avembani, decât împrumutân-
du-ne de la o bancã.Factorul de risc pentruimplementarea acestuiproiect este finanþarea înprima fazã , respectiv deunde luãm primii bani”, a
declarat Dãnuþ Buhãescu,primarul Oraºului Uricani.
Însã, acest plan de pro-movare al localitãþi nu arconþine doar site-ul, care ºiaºa costã destul de mult.
“Acest site va fi structuratpe douã componente debazã, respectiv Naturã ºiFolclor. Proiectul acesta nuvizeazã doar site-ul în sine,ci ºi realizarea unorpanouri publicitare, a unorflyere ºi a unor hãrþi turis-tice”, a mai spusBuhãescu.
Site-uri ºi pagini deinternet în care ValeaJiului este promovatã suntcu zecile pe internet, iarunul în plus nu dã certi-tudinea cã ar aduce maimulþi turiºti sau chiarinvestitori, dupã cum edilulsperã.
LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE
D eºi traversãm o perioadãîn care îngrijorãrile sunt
din ce în ce mai acute vizavide proiectele începute în urmãcu câþiva ani în Valea Jiului,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, MirceaMoloþ, aflat la Bucureºti înultima sãptãmânã, a dat asigurãri cã cele care au dreptscop dezvoltarea turismului ºia infrastructurii montane, vor merge mai departe.
„Am veºti bune! Nu se vor oprifinanþãrile pentru ceea ce se întâm-plã în domeniul schiabil în Valea
Jiului. Toate cele trei drumuri deaici, Straja, Pasul Vulcan ºiParângul, în acest mandat vor fimodernizate ºi finalizate sã se poatãcircula în mod civilizat pe ele”, adeclarat Mircea Moloþ, preºedinteC.J. Hunedoara. De altfel, reabili-
tarea drumurilor judeþene din ValeaJiului, respectiv cel spre Parâng,spre Straja, Pasul Vulcan ºi cel dinDealul Babii, a fost una din promisi-unile lui Moloþ din campania elec-toralã.
Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE
P rimarulGheorghe Ile a
fost la Bucureºtisãptãmâna trecutãpentru a discuta curesponsabilii de lacentru vizavi deproiectele aflate înderulare în aceastãlocalitate ºi carebrusc s-au oprit.
Banii nu au mai venit,în special cei de laAgenþia de Dezvoltare aZonelor Miniere, lucrucare a stârnit îngrijorarenu doar în Vulcan, ci întoatã Valea Jiului.
Neoficial, însã, discuþiilenu s-au derulat într-o notãfoarte optimistã, deºi primarul Ile încã maisperã…
“Deocamdatã suntaprobate prelungirile pen-tru proiecte, atât pentruMicro 3 B , cât ºi pentrucanalizarea din Coloniade Jos. Sperãm cã se vorda drumul la finanþãri ºivom continua lucrãrile.Eu sper cât mai repede,sã putem lucra ºi sã nuvinã frigul, cã altfel iartrebuie sã ne oprim”, adeclarat Gheorghe Ile,primarul MunicipiuluiVulcan.
Cele mai mari pro-bleme sunt în Dallas, pentru cã aici, în lunaoctombrie se împlineºteun an de când a începutreconstrucþia. Dupãestimãrile iniþiale, moder-nizarea acestui cartier tre-buia sã se terminedemult, însã constructorula solicitat amânãri pesteamânãri din diversemotive, cel mai frecventfiind cel legat de bani.
“În Micro 3 B suntoprite lucrãrile. S-aacceptat prelungirea cuîncã douã luni, urmând ca
de la 1 septembrie sã sereia lucrul ºi sã se facã ºiplãþile restante. Cu douã luni este termenul prelungit, septembrie ºi octombrie”,a mai spus Ile.
Însã, noul termen dedouã luni este cel maioptimist, asta în cazul încare fondurile se vordebloca. În caz contrar,firma care executãlucrarea, care este dinViºeul de Sus, dinMaramureº, nu vrea sãlucreze decât cu banii jos.
este din nou pepunctul de a fi executatã silit ºi pe imobilul ce-ldeþine la Petroºaniva fi instituitsechestru asigurator.
Asta pentru cã omulde afaceri nu a plãtitdãrile locale ºi cei de laServiciul de UrmãrireÎncasãri ºi Executãri Silitese pregãtesc din nou sã-lsomeze.
„Cei care deþin imo-
bilul respectiv au o dato-rie de 197.032 de lei ºidacã nu ºi-o achitã, vominstitui sechestru pebunul respectiv. Nu ºi-amai achitat din 2011dãrile ºi atunci a fãcut totdupã ce a fost somat ºi avãzut ºtiri în presã”, aprecizat Cornel Racea,ºef Serv. Executãri SilitePetroºani.
Fundaþia lui GigiBecali deþine un imobil înCartierul Aeroport, pen-tru care nu a mai plãtitdãri din 2011. Imobilul afost cumpãrat depatronul echipei de fotbalSteaua, în urma cu circa
cinci ani, cu intenþia dea-i aduce aici pe cei carenu au case din Bucureºti.Pentru amenajarea luiBecali a investit peste600.000 de euro.
Nimeni nu a locuitniciodatã acolo, pentrucã Becali a scos la vân-zare apartamentele lapreþul de aproximativ30.000 de euro pentru olocuinþã, iar de atunci s-adegradat încontinuu.Tencuiala s-a cojit,apartamentele de laparter s-au umplut deigrasie, iar parchetul s-aumflat.
Fundaþia “George
Becali” a cumpãrat imo-bilul în ianuarie 2007, înurma unei licitaþii publiceorganizate de municipali-tate, în Petroºani.
Blocul a fost reparat ºiamenajat, iar Becaliintentiona sã îl vândã.Preturile prea mari aualungat, însã cumpãrã-torii, astfel ca blocul estenelocuit din 2007.
George Becali susþineacã a vrut sã mute în acestbloc 30 de familii dincartierul bucureºteanGriviþa, rãmase pe drumuri în 2007, dupãce imobilul în carestãteau s-a prãbuºit, daroamenii au refuzat sãvinã în Valea Jiului.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
BBeeccaallii ddiinn nnoouu eexxeeccuuttaatt llaa PPeettrrooººaanniiS e lucreazã de zor lamodernizarea dru-
mului de centurã de laPetrila, pentru a fi gatapânã la sfârºitul anului.Asta spune primarul IliePãducel, chiar dacã peºantier nu este picior demuncitor.
Despre reabilitarea drumului de centurã de la
Petrila se vorbeºte de circadoi ani de zile, însã muncitorii par cã nu maiterminã odatã aceastãlucrare. Aproape periodicapare câte ceva de rezolvatîn plus faþã de planul iniþialde construcþie, ºi uite aºa,termenele ajung sã fie
devansate unul câte unul.“Se lucreazã la drumul decenturã la tronsonulnumãrul 3. Mai concret, selucreazã la amenajareaterasamentului pentrumutarea liniei ferate pe oporþiune de aproximativ800 de metri. Dupã ce se
amenajeazã terasamentul seva muta calea feratã, apoise va amenaja terasamentulpentru ºoseaua de centurã.S-au fãcut zidurile de sprijin,s-a lucrat la podul de pesteJieþ ºi la amenajarea drumului pânã în zona cimi-tirului. Deci, avem în pro-gram, ºi am discutat ºi con-structorul ca pânã la sfârºitulanului, aceastã investiþie sãfie finalizatã”, a declarat IliePãducel, primarul OraºuluiPetrila.
Pentru a vedea cum selucreazã la acest drum, amfost ºi noi la faþa locului,mai ales cã primarul afirmãcã muncitorii lucreazã dezor. Pe ºantier, însã, nu amgãsit nici picior de lucrãtor.Ne întrebãm , aºadar, dacãºi aceastã nouãpromisiune a primarului Pãducel,cum cã acest drumva fi gata pânã lafinalul anului, se varespecta…
RaulRaulIRINOVICIIRINOVICI
Drumurile nostre toate se vor termina vreodatã?
ª i copiii careprovin din
familii cu posibilitãþireduse trebuie sãmeargã la ºcoalã ºisã aibã cãrþi ºi caieteîn ghiozdan.
Însã, dacã pãrinþii nu lepot oferi aceste lucruri sim-ple, dar absolut necesare,Inspectoratul ªcolarJudeþean Hunedoara va
cumpãra pentru eirechizitele de care aunevoie. Astfel, toþi eleviidin clasa I ºi pânã într-aVIII-a, dacã fac printr-oadeverinþã dovada faptuluicã veniturile familiei suntreduse, vor beneficia gratu-it de toate acestea pentru amerge la ºcoalã.
“Este vorba de acelepachete de rechizite carese dau la începutul fiecãruian ºcolar ºi pentru care
beneficiarii trebuie sã aibãun venit mediu net lunarpe membru de familie demaxim 350 de lei pentruluna iulie.
Important de ºtiut estefaptul cã dosarele respec-tive se vor depune de cãtrepãrinþi în termen de cincizile de la începerea anuluiºcolar, respectiv pânã îndata de 15 septembrie.
La nivelul instituþieinoastre s-au fãcut deja
demersurile necesare capânã în data de 1octombrie, aceste rechizitesã fie deja achiziþionate”, adeclarat Marta Mate, purtã-tor de cuvânt I.ª.J.Hunedoara.
La începutul luniioctombrie, la o lunã de laînceperea ºcolii, aceºticopii vor ºi primi cãrþile,caietele ºi materialele nece-sare studiului.
Raul Raul IRINOVICIIRINOVICI
Rechizite gratuite pentru copiii nãcãjiþi
Speranþa moare ultima la Vulcan
Mircea Moloþ: Proiectele merg mai departe
Buhãescu se îndatoreazã pentru
UUNN SSIITTEE
Î ntr-o perioadã încare mai toate
administraþiile nuºtiu cum sã facã sã-ºi plãteascã anga-jaþii sau sã ducã labun sfârºit mãcar oparte din proiecteleîncepute anul trecut,primãria Uricani seîndatoreazã la bãncipentru crearea unuisite, care costã nu maipuþin de 800.000 de lei.
Împrumutul pe care pri-marul Dãnuþ Buhãescuvrea sã-l ia ar trebui sãasigure plata site-ului pânãcând fondurile vor fi ram-bursate într-o formã sau
alta…“Este un proiectcâºtigat din fondurile struc-turale europene, iar noivenim cu contribuþia de 2% plus partea de costuricu împrumutul. Proceduraspune aºa: întâi plãtiþi
voi ºi noi vã dãmbanii dupã ce
plãtiþi. Dar ca sãplãtim noi, nu
putem, cã nu avembani, decât împrumutân-
du-ne de la o bancã.Factorul de risc pentruimplementarea acestuiproiect este finanþarea înprima fazã , respectiv deunde luãm primii bani”, a
declarat Dãnuþ Buhãescu,primarul Oraºului Uricani.
Însã, acest plan de pro-movare al localitãþi nu arconþine doar site-ul, care ºiaºa costã destul de mult.
“Acest site va fi structuratpe douã componente debazã, respectiv Naturã ºiFolclor. Proiectul acesta nuvizeazã doar site-ul în sine,ci ºi realizarea unorpanouri publicitare, a unorflyere ºi a unor hãrþi turis-tice”, a mai spusBuhãescu.
Site-uri ºi pagini deinternet în care ValeaJiului este promovatã suntcu zecile pe internet, iarunul în plus nu dã certi-tudinea cã ar aduce maimulþi turiºti sau chiarinvestitori, dupã cum edilulsperã.
LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE
D eºi traversãm o perioadãîn care îngrijorãrile sunt
din ce în ce mai acute vizavide proiectele începute în urmãcu câþiva ani în Valea Jiului,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, MirceaMoloþ, aflat la Bucureºti înultima sãptãmânã, a dat asigurãri cã cele care au dreptscop dezvoltarea turismului ºia infrastructurii montane, vor merge mai departe.
„Am veºti bune! Nu se vor oprifinanþãrile pentru ceea ce se întâm-plã în domeniul schiabil în Valea
Jiului. Toate cele trei drumuri deaici, Straja, Pasul Vulcan ºiParângul, în acest mandat vor fimodernizate ºi finalizate sã se poatãcircula în mod civilizat pe ele”, adeclarat Mircea Moloþ, preºedinteC.J. Hunedoara. De altfel, reabili-
tarea drumurilor judeþene din ValeaJiului, respectiv cel spre Parâng,spre Straja, Pasul Vulcan ºi cel dinDealul Babii, a fost una din promisi-unile lui Moloþ din campania elec-toralã.
Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE
P rimarulGheorghe Ile a
fost la Bucureºtisãptãmâna trecutãpentru a discuta curesponsabilii de lacentru vizavi deproiectele aflate înderulare în aceastãlocalitate ºi carebrusc s-au oprit.
Banii nu au mai venit,în special cei de laAgenþia de Dezvoltare aZonelor Miniere, lucrucare a stârnit îngrijorarenu doar în Vulcan, ci întoatã Valea Jiului.
Neoficial, însã, discuþiilenu s-au derulat într-o notãfoarte optimistã, deºi primarul Ile încã maisperã…
“Deocamdatã suntaprobate prelungirile pen-tru proiecte, atât pentruMicro 3 B , cât ºi pentrucanalizarea din Coloniade Jos. Sperãm cã se vorda drumul la finanþãri ºivom continua lucrãrile.Eu sper cât mai repede,sã putem lucra ºi sã nuvinã frigul, cã altfel iartrebuie sã ne oprim”, adeclarat Gheorghe Ile,primarul MunicipiuluiVulcan.
Cele mai mari pro-bleme sunt în Dallas, pentru cã aici, în lunaoctombrie se împlineºteun an de când a începutreconstrucþia. Dupãestimãrile iniþiale, moder-nizarea acestui cartier tre-buia sã se terminedemult, însã constructorula solicitat amânãri pesteamânãri din diversemotive, cel mai frecventfiind cel legat de bani.
“În Micro 3 B suntoprite lucrãrile. S-aacceptat prelungirea cuîncã douã luni, urmând ca
de la 1 septembrie sã sereia lucrul ºi sã se facã ºiplãþile restante. Cu douã luni este termenul prelungit, septembrie ºi octombrie”,a mai spus Ile.
Însã, noul termen dedouã luni este cel maioptimist, asta în cazul încare fondurile se vordebloca. În caz contrar,firma care executãlucrarea, care este dinViºeul de Sus, dinMaramureº, nu vrea sãlucreze decât cu banii jos.
este din nou pepunctul de a fi executatã silit ºi pe imobilul ce-ldeþine la Petroºaniva fi instituitsechestru asigurator.
Asta pentru cã omulde afaceri nu a plãtitdãrile locale ºi cei de laServiciul de UrmãrireÎncasãri ºi Executãri Silitese pregãtesc din nou sã-lsomeze.
„Cei care deþin imo-
bilul respectiv au o dato-rie de 197.032 de lei ºidacã nu ºi-o achitã, vominstitui sechestru pebunul respectiv. Nu ºi-amai achitat din 2011dãrile ºi atunci a fãcut totdupã ce a fost somat ºi avãzut ºtiri în presã”, aprecizat Cornel Racea,ºef Serv. Executãri SilitePetroºani.
Fundaþia lui GigiBecali deþine un imobil înCartierul Aeroport, pen-tru care nu a mai plãtitdãri din 2011. Imobilul afost cumpãrat depatronul echipei de fotbalSteaua, în urma cu circa
cinci ani, cu intenþia dea-i aduce aici pe cei carenu au case din Bucureºti.Pentru amenajarea luiBecali a investit peste600.000 de euro.
Nimeni nu a locuitniciodatã acolo, pentrucã Becali a scos la vân-zare apartamentele lapreþul de aproximativ30.000 de euro pentru olocuinþã, iar de atunci s-adegradat încontinuu.Tencuiala s-a cojit,apartamentele de laparter s-au umplut deigrasie, iar parchetul s-aumflat.
Fundaþia “George
Becali” a cumpãrat imo-bilul în ianuarie 2007, înurma unei licitaþii publiceorganizate de municipali-tate, în Petroºani.
Blocul a fost reparat ºiamenajat, iar Becaliintentiona sã îl vândã.Preturile prea mari aualungat, însã cumpãrã-torii, astfel ca blocul estenelocuit din 2007.
George Becali susþineacã a vrut sã mute în acestbloc 30 de familii dincartierul bucureºteanGriviþa, rãmase pe drumuri în 2007, dupãce imobilul în carestãteau s-a prãbuºit, daroamenii au refuzat sãvinã în Valea Jiului.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
BBeeccaallii ddiinn nnoouu eexxeeccuuttaatt llaa PPeettrrooººaanniiS e lucreazã de zor lamodernizarea dru-
mului de centurã de laPetrila, pentru a fi gatapânã la sfârºitul anului.Asta spune primarul IliePãducel, chiar dacã peºantier nu este picior demuncitor.
Despre reabilitarea drumului de centurã de la
Petrila se vorbeºte de circadoi ani de zile, însã muncitorii par cã nu maiterminã odatã aceastãlucrare. Aproape periodicapare câte ceva de rezolvatîn plus faþã de planul iniþialde construcþie, ºi uite aºa,termenele ajung sã fie
devansate unul câte unul.“Se lucreazã la drumul decenturã la tronsonulnumãrul 3. Mai concret, selucreazã la amenajareaterasamentului pentrumutarea liniei ferate pe oporþiune de aproximativ800 de metri. Dupã ce se
amenajeazã terasamentul seva muta calea feratã, apoise va amenaja terasamentulpentru ºoseaua de centurã.S-au fãcut zidurile de sprijin,s-a lucrat la podul de pesteJieþ ºi la amenajarea drumului pânã în zona cimi-tirului. Deci, avem în pro-gram, ºi am discutat ºi con-structorul ca pânã la sfârºitulanului, aceastã investiþie sãfie finalizatã”, a declarat IliePãducel, primarul OraºuluiPetrila.
Pentru a vedea cum selucreazã la acest drum, amfost ºi noi la faþa locului,mai ales cã primarul afirmãcã muncitorii lucreazã dezor. Pe ºantier, însã, nu amgãsit nici picior de lucrãtor.Ne întrebãm , aºadar, dacãºi aceastã nouãpromisiune a primarului Pãducel,cum cã acest drumva fi gata pânã lafinalul anului, se varespecta…
RaulRaulIRINOVICIIRINOVICI
Drumurile nostre toate se vor termina vreodatã?
ª i copiii careprovin din
familii cu posibilitãþireduse trebuie sãmeargã la ºcoalã ºisã aibã cãrþi ºi caieteîn ghiozdan.
Însã, dacã pãrinþii nu lepot oferi aceste lucruri sim-ple, dar absolut necesare,Inspectoratul ªcolarJudeþean Hunedoara va
cumpãra pentru eirechizitele de care aunevoie. Astfel, toþi eleviidin clasa I ºi pânã într-aVIII-a, dacã fac printr-oadeverinþã dovada faptuluicã veniturile familiei suntreduse, vor beneficia gratu-it de toate acestea pentru amerge la ºcoalã.
“Este vorba de acelepachete de rechizite carese dau la începutul fiecãruian ºcolar ºi pentru care
beneficiarii trebuie sã aibãun venit mediu net lunarpe membru de familie demaxim 350 de lei pentruluna iulie.
Important de ºtiut estefaptul cã dosarele respec-tive se vor depune de cãtrepãrinþi în termen de cincizile de la începerea anuluiºcolar, respectiv pânã îndata de 15 septembrie.
La nivelul instituþieinoastre s-au fãcut deja
demersurile necesare capânã în data de 1octombrie, aceste rechizitesã fie deja achiziþionate”, adeclarat Marta Mate, purtã-tor de cuvânt I.ª.J.Hunedoara.
La începutul luniioctombrie, la o lunã de laînceperea ºcolii, aceºticopii vor ºi primi cãrþile,caietele ºi materialele nece-sare studiului.
Raul Raul IRINOVICIIRINOVICI
Rechizite gratuite pentru copiii nãcãjiþi
Speranþa moare ultima la Vulcan
Mircea Moloþ: Proiectele merg mai departe
Buhãescu se îndatoreazã pentru
UUNN SSIITTEE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 august 20121100 Diverse
H O R O S C O P 2 8 a u g u s t 2 0 1 2
Este posibil sã aveþi mici diver-genþe cu partenerul de viaþã,care vã reproºeazã lipsa de afectivitate ºi cã acordaþi afacerilor prea multã importanþã.Nu încercaþi sã obþineþi bani prinorice mijloace! Nu neglijaþi odihna ºi relaxarea.
S-ar putea sã plecaþi într-o cãlã-torie. Puteþi fi optimist, totul vadecurge conform planurilor.Relaþiile cu prietenii sunt foartebune. Este posibil ca partenerulde viaþã sã se supere dacãrefuzaþi ajutorul unei rude. Fiþimai diplomat!
Aveþi sentimentul cã un partenerde afaceri încearcã sã vã tragãpe sfoarã ºi sunteþi pus peceartã. Discutaþi calm, pânãlãmuriþi situaþia. Spre searã vãviziteazã un prieten apropiat,care reuºeºte sã vã redea bunadispoziþie.
Aveþi ocazia sã intraþi într-oafacere, dar sã nu vã grãbiþi. S-ar putea sã fiþi confuz ºi sã nu luaþi decizii inspirate. Aveþi ºanse de reuºitã dacã vã stãpâniþi impulsivitatea ºi daþi dovadã derãbdare.
Vã confruntaþi cu dificultãþi peplan sentimental ºi sunteþi nevoitsã luaþi o decizie importantã.Este o zi favorabilã planurilor deviitor. Munca din ultima vremeîºi aratã rezultatele. Încep sãaparã satisfacþiile materiale.Evitaþi speculaþiile!
S-ar putea sã vã certaþi cupartenerul de viaþã, pentru cãrefuzaþi sã mergeþi în vizitã larude. Se pare cã nu aveþi succesnici în afaceri. În aceastã con-juncturã nefavorabilã, pãstraþi-vãcalmul ºi încercaþi sã vã relaxaþi.Evitaþi speculaþiile financiare!
Schimbãrile de la locul de muncãvã nemulþumesc. Stãpâniþi-vã ner-vozitatea, pentru cã riscaþi sã com-plicaþi situaþia ºi mai mult. O rudãmai în vârstã încearcã sã-ºi impunãpunctul de vedere. Ar fi bine sãrecuperaþi orele de somn pe carele-aþi pierdut în ultima vreme.
Aveþi ocazia sã rezolvaþi o pro-blemã sentimentalã, cu ajutorulunei rude mai în vârstã. Pentruaceasta, trebuie sã aveþi încredereºi sã vã temperaþi orgoliul. Dupã-amiazã s-ar putea sã aflaþi cã ocunoºtinþã s-a îmbolnãvit ºi sã fiþinevoit sã vã schimbaþi programul.
S-ar putea sã rataþi un obiectivimportant ºi sã deveniþi irascibil.Nu vã descãrcaþi nervii pe familie. Mai bine cãutaþicauzele eºecului! Ar fi bine sãþineþi cont de sfaturile parteneru-lui de viaþã, sã aveþi încredere înel ºi sã vã stãpâniþi orgoliul.
Nici nu aþi terminat bine o lucrareimportantã ºi deja vã gândiþi sãîncepeþi alta, spre nemulþumireaîntregii familii. Nu exageraþi cumunca. Acordaþi-le mai multãatenþie celor apropiaþi! Vã stã înputere sã evitaþi un conflict. Încercaþi sã vã odihniþi mai mult!
Vã indispune un eºec în afacerisau o colaborare care se încheieprost. În ultima vreme, aveþi impresia cã nu vã reuºeºtenimic ºi cã toate vã suntpotrivnice. Nu mai fiþi atât depesimist! Ar fi bine sã vã relaxaþimai mult.
Din cauza dificultãþilor financia-re, nu vã simþiþi în largul dum-neavoastrã. Evitaþi sã discuþiile încontradictoriu, pentru cã sepoate ajunge la certuri! Vã puteþibaza pe intuiþie ºi totul vadecurge conform planurilor.Relaþiile cu prietenii sunt bune.
ani a ajuns în staregravã la spital în dupãce a fost tâlhãrit de alþidoi tineri. Totul pentruun telefon mobil þi maimulte CD-uri cu muzicã.
Unul dintre agresori, de 27de ani, a fost prins la numaicâteva minute de la comitereafaptei de o patrulã de siguranþãpublicã din cadrul PoliþieiMunicipiului Hunedoara.Poliþiþtii au stabilit cã acesta, cunumai câteva minute înainte dea fi prins, l-a lovit pe un bãrbatîn vârstã de 32 de ani þi l-adeposedat de o geantã ceconþinea acte de identitate, untelefon mobil þi mai multe CD-uri cu muzicã. Toate bunurile, învaloare de aproximativ 300 lei,au gãsite asupra agresorului înmomentul în care a fost prinsde oamenii legii. De asemenea,poliþiþtii au stabilit cã la
comiterea faptei a mai luatparte un barbat, iar aceþtia audemarat cercetãrile în vedereaidentificãrii. „Victima a fostinternatã în stare gravã laSpitalul Municipal dinHunedoara, iar poliþiþtii auîntocmit dosar penal sub aspec-tul comiterii infracþiunii de tâl-hãrie”, a declaratBogdan Niþu, purtã-tor de cuvânt al IPJHunedoara. Dupãcâteva ore þi cel de-
al doilea agresor sa fost prins.Are 24 de ani þi este tot dinHunedoara. Cei doi au fostreþinuþi pentru 24 de ore þi apoiau fost prezentaþi magistraþilorJudecãtoriei Hunedoara cupropunere de arestare preven-tivã.
Carmen COSMAN
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 august 2012 Actualitate 11
J ietul, secat întotalitate.
Vântul bate, apatrece, pietrelerãmân.
Sã nu credeþi cã nereferim la binecunoscu-ta piesa a lui MirceaRusu. Ne referim laparaul Jiet care dacãacum câteva sãptãmâniera un firicel de apã,astãzi nu mai este niciatât. Acesta a secat întotalitate în urma cãl-durilor din aceastãvarã. Pe alocuri aurãmas doar pietrele.Reprezentanþii ApelorRomane ne liniºtesc. Eispun cã paraul estesecat la suprafaþã.
“Nu a secat. Într-adevãr avem problemcu debitele râurilor,
însã aici apa curge pesub pietre. Nu a secat.În urma ploilor carevor pica în urmãtoareaperioadã debitelerâurilor se vor refacetreptat”, au declaratreprezentanþii ApelorRomane Petroºani.
Cele mai mari prob-leme se înregistreazãpe afluenþii celor douãJiuri. Nici aºa nu se iaîn calcul restricþionareaapei cãtre populaþiadin Valea Jiului.
“Exista probleme peafluenþii Jiurilor însã nuse pune problema sãfie rstrictionata apacãtre populaþie. Încãnu s-a instituit aºaceva”, mai spun cei dela Apele Romane.
Toate staþiile defurnizare a apei pota-bile cãtre populaþiaVãii Jiului au funcþionatnormal pânã acum,chiar ºi la cotelescãzute ale apelor, darîncã nu se impune
restricþionareafurnizãrii acestui servi-ciucãtre populaþie. Înschimb, în albii este celmai vizibil modul încare apele de muntedevin mici pârâiaºe.
Raul IRINOVICI
G unoaie în locde pepeni.
Dacã pânã acumcâteva sãptãmâni,pe ºoseaua de cen-turã din municipiulPetroºani erau câþi-va comercianþi careîºi etalau pepenii,acum au rãmasetalate gunoaiele.
Acestea creeazã opriveliºte sumbrã.Igienizarea zonei intra înatribuþiile celor de laAdministraþia Pieþelor, eifiind cei care au eliberatautorizaþiile de comer-cializare a pepenilor peperioada verii. Aceºtiaspun cã igienizarea zoneieste o chestiune de câte-va zile.
“Tocmai s-a camîncheiat sezonul de com-ercializare a pepenilor.Comercianþii au icneputrsã îºi strângã corturile depe ampalsamentul undeau fost arondaþi ca sã îºi
desfãºoare aceastã activi-tate ºi este normal cã dinmomentul strângerii cor-turilor ºi pânã când sevor executa lucrãrile decurãþenie sã dureze o zi.Sub cortul per care ei l-au avut au avut ºi o sumãîntreagã de paleþi delemn ºi de confecþii dinlemn pentru a-ºi sprojinistivele de pepeni ºi pânãce le demonteazã peacestea dureazã o zi »,spun reprezentanþii PieþeiPetroºani.
Nu doar reprezentaþii
Pieþelor au obligaþia de acurãþa zona, ci ºi comer-cianþii care teoretic artrebui sã strângã mizeriiledin jurul lor.
«Li s-a pus în vedere(sã strângã mizeriile-n.r.).Este ºi clauza stipulatã încontractul pe care ei l-auîncheiat cu ServiciulPublic al AdministraþieiPieþei în momentul încare au început comer-cializarea. Cei care nufac acest lucru, nu existãnicio metodã coercitivãde a-i sancþiona, însã sã
nu uite cã vor veni ºi laanul sã cearã autorizaþiesã vândã pepeni peaceeaºi locaþie, ºi atuncibrusc ºi subit ne vom maigândi », mai spun cei dela Administraþia Pieþelor.
Astfel, pânã când vorfi curãþate mizeriile dinzonã, cei care tranziteazãcentura municipiuluiPetroºani se vor lovi de oimagine dezolantã. Ceaîn care mizeriile au luatlocul munþilor de pepeni.
Raul IRINOVICI
Gunoaiele au luat locul pepenilor
Faptul cã acum sunt maipuþini asistaþi decât în trecut,se datoreazã ºi înãspririicondiþiilor de acordare. “Acumcâþiva ani, în 2005, am avut1000 ºi ceva de beneficiari,numãrul de acum nu estemare. Dar, numãrul lor ascãzut ºi datoritã modificãrilorlegislative, pentru cã audevenit mai restrictive. Înainteaveam familii despãrþite înfapt, dar acum nu. Ori suntdivorþaþi, ori este persoanã sin-gurã, ori este vãduvã. Acum s-au mai schimbat puþin cer-inþele, s-au mai restricþionat ºi-atunci a mai scãzut numãrullor”, a declarat Cristian Mraz,ºef Serviciul de AsistenþãSocialã – Primãria Petroºani.Cei care cer sprijin financiarde la primãrie în schimbulprestãrii unui numãr de ore de
muncã în folosul comunitãþii,iarna se înmulþesc. Dacã varaîºi mai gãsesc de lucru cu ziuasau la cules de ciuperci ºifructe de pãdure, iarna nu auun loc de muncã stabil. “Avemmulte familii care vin special ºise înscriu în luna septembrie,doar pentru a primi ajutorul deîncãlzire pentru locuinþã”, amai spus Cristina Mraz.
Luiza ANDRONACHE
Bãgat în spital pentruniºte CD-uri cu muzicã
VMG-iºti mai mulþi iarnaApa trece, pietrele rãmânD eºi Primãria Petroºani plãteºte lunar circa 250
de asistaþi social pe lunã, reprezentanþiiServiciului de Asistenþã Socialã spun cã acum,numãrul VMG-iºtilor nu este mare comparativ cuperioade în care ºomajul a atins cote aproape dramat-ice în Valea Jiului.
S untemluaþi din
nou în râs defrancezi, iar deacum, în acestrãzboi nedrept,sunt atraºi ºidinozaurii dinÞaraHaþegului.Paleontologiidin Franþa audescoperit onouã specie dedinozaur,despre carespun cã ar fiînruditã cudinozaurul piticcare a trãit la noi înjudeþ.
Dar, în loc sã sebucure de descoperireafãcutã, specialiºtii francezi
s-au grãbit sã-l numeascã„dinozaurul þigan”, toc-mai pe considerentul cãse înrudea cu cel care atrãit la noi în judeþ. Pescurt, paleontologiifrancezi au descoperit înregiunea Aix-en-Provencefosilele unei speciinecunoscute, pânã acum,de dinozaur, pe care l-aubotezat Atsinganosaurusvelauciensis, adica“dinozaurul þigan”.
Dinozaurul identificatrecent, care a trãit in
urma cu 75 de milioanede ani, este înrudit cu ospecie care a fostdescoperita în Þara
Haþegului, aºa numiþiidinozauri - pitici, astfelîncât specialºtii francezi s-au gândit cã ar fi numaibine sã-l numeascã“dinozaur tigan”, întrucâtspun cã existã multe elemente similare “vãrului” sãu descoperitîn România.
Acesta face parte dinfamilia titanozaurilor, altetrei genuri fiinddescoperite în alte situridin Europa, însã franczeiis-au dus numaidecât cu
gândul la România, într-o comparaþie delocmãgulitoare pentru noi.
ªi marin Butar,Preºedintele ConsiliuluiConsultativ alGeoparcului DinozaurilorÞara Hategului este depãrere cã alãturarea estenepotriviã. „Este oasociere nefericitã”, s-amãrginit sã spunã MarinButar, care nu a dorit sãmai comenteze în vreunfel aceste aspecte.
Dinozaurii pitici dinzona Haþegului au trãit înurmã cu circa 65 de mili-oane de ani, perioadã încare Þara Haþegului era oinsulã în mijlocul MãriiTethys. GeoparculDinozaurilor, amenajataici în 2004, acoperãaproape 1.200 kilometripãtraþi, întinzându-se peteritoriul oraºului Haþeg ºial comunelor GeneralBerthelot, Densuº,Rãchitova, Toteºti,Sarmizegetusa, Râu deMori, Sântãmãria Orlea,Pui, Sãlaº ºi Baru Mare.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 august 201212 Turism
