CRIMINALISTICA IRINA&VALI.doc

7/25/2019 CRIMINALISTICA IRINA&VALI.doc

1/39

CRIMINALISTICAMULTIPLE CHOICE

1. Care premis, din cele de mai jos, nu este specific identificrii criminalistice:a. individualitatea;b. stabilitatea relativ;

c. reflectivitatea;d. operativitatea.

ANS.D

2.Este adevrat sau fals urmtorul enunt:Obiectul mijloc de identificare este alctuit din urmele obiectului scop si din modeleledecomparatie.a. nuntul este adevrat.b. nuntul este fals.ANS A

!.Principiul schimbului sau transferului presupune:a. modificrile produse "n c#mpul infractional de instrumentele folosite de infractorpe de o parte$ si modificrile produse de componentele locului faptei asupraacestora$ pe de alt parte;b. un infractor las "ntotdeauna urme la locul faptei si prelev$ la r#ndul su$ alteurme pe corp$ pe %aine si pe obiectele purtate.ANS &

'.Premisele stiintifice ale identificrii criminalistice:a( individualitatea;

b( stabilitatea relativ;c( reflectivitatea.ANS

).Reflectivitatea este nsusirea obiectelor de a se reflecta si a fi reflectate si se prezintsuburmtoarele forme:a( urme statice;b( urme dinamice;c( deprinderi;d( ima*ini mentale;

e( ima*ini vi+uale.ANS &

,. Care principii nu sunt caracteristice identificrii criminalistice:a( principiul identittii;b( principiul delimitrii obiectelor identificrii criminalistice "n obiecte scop alidentificrii siobiecte mijloc de identificare;


2/39

c( principiul stabilittii relative a caracteristicilor de identificare;d( principiul operativittii "n efectuarea investi*atiei penale;e( principiul dinamicittii si interdependenteif( principiul pre+umtiei de nevinovtieANS D

-.Expertul poate formula concluzii:a( cate*orice rspuns po+itiv sau ne*ativ;b( conclu+ii de probabilitate$ caracteri+ate ca utile si pertinente;c( conclu+ii de imposibilitate$ e/primate prin formula $$Nu se poate stabili 0NS(.ANS D

. Concluziile de probabilitate depind de:a( e/perienta e/pertului;b( volumul datelor centrali+ate;c( studii e/perimentale;d( cercetri fundamentale;e( limitele cunoasterii.ANS D

3.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:4onclu+ia de imposibilitate 0NS( este o conclu+ie de probabilitate$ adic faptaincriminatnu se e/clude.a. nuntul este adevrat.b. nuntul este fals.ANS A

15. Cine a formulat, urmtoarea regul pentru experti: ,,ac exist cea mai micndoial,exprimati!o":a. dmond 6ocard;b. Alp%onse &ertillon;c. 6. 7etail.ANS A

11. Cine a fcut precizarea cu privire la responsabilitatea expertului: ,,raportul su sexprimendoiala tot at#t de clar ca si certitudinea":

a. dmond 6ocard;b. Alp%onse &ertillon;c. 4.6. 7etail.ANS 4

12. Care sunt metodele examinrii comparative:a( metoda confruntrii;b( metoda ju/tapunerii;


3/39

c( metoda "mbinrii sau "mbucsrii;d( metoda suprapunerii;e( metoda proiectrii concomitente.ANS A

1!. Care regul este gresit pentru obtinerea modelelor de comparatie:a. s nu se cunoasc persoana sau obiectul de la care provin;b. s se tin cont de conditiile "n care s8a format urma la locul faptei;c. urma si modelele tip de comparatie s contin suficiente elemente caracteristice deindividuali+are a factorului creator;d. "n momentul e/aminrii sa fie folosite modele similare$ av#nd aceeasi provenient.ANS A

1'. $rmele pot fi clasificate dup urmtoarele criterii:a. mrimea$ structura$ vite+a si presiunea de formare;b. factorul creator$ factorul primitor$ esent$ mrime$ modul de formare$ tipul si

natura urmei;c. compo+itia$ culoarea$ valoarea de identificare$ le*tura cu fapta si fptuitorul.ANS &

1).Prin martor, potrivit legii, se ntelege:a.persoana care are cunostin9: de vreo fapt sau "mprejurare de natur s serveasc laaflarea adevrului;b.persoana care a asistat la cercetarea locului faptei;c.persoana care a suferit prin fapta penal o vtmare fi+ic$ moral sau material.ANS A

1,.Receptia senzorial, realizat prin senzatii si perceptii, depinde de:a( ereditate;b( v#rsta;c( *rupul tipolo*icd( factori de bruiaj.ANS 4

1-.Precizati ordinea proceselor psihice de formare a mrturiei:a.perceptia$ memorarea$ prelucrarea$ reproducerea;b. memorarea$ perceptia$ reproducerea$ prelucrarea;c. reproducerea$ perceptia$ prelucrarea$ memorarea.ANS A

1.Precizati care termeni intr n categoria factorilor de bruiaj:a. v#rst$ pre*tire$ ereditate$ *rup tipolo*icb. vi+ibilitate$ audibilitate$ durata perceptiei$ disimularea "nftisriic. structuri si confi*uratii; constanta perceptiei; fenomenul de ilu+ie; starea dee/pectant; emotivitatea; efectul %alo.ANS 4


4/39

13.up factorul creator, urmele se clasific n:a. urme ale omului$ urme ale animalelor$ urme ale plantelor$ urme ale obiectelor siinstrumentelor$ urme create de unele fenomene;b. urme de contact$ urme deprinderi$ urme po+itionale$ urme substant;

c. urme directe$ urme de ad#ncime$ urme de suprafat.ANS A

25.up factorul primitor, urmele se clasific n:a. urme form$ urme materie$ urme de reproducere;b. urme primite de om$ urme primite de animale$ urme primite de ve*etale$ urmeprimite de obiecte;c. urme de suprafat si urme de ad#ncime.ANS &

21.up esenta lor, urmele se clasific n:

a. urme form$ urme materie$ urme po+itionale;b. urme ale corpului uman$ urme ale obiectelor$ animalelor si ale unor fenomene.ANS A

22. $rmele form pot fi:a( urme statice$ urme dinamice;b( urme de ad#ncime$ urme de suprafat;c( urme de contur$ macrourme si microurme.ANS A

2!. $rmele de suprafat pot fi:a( urme de stratificare;b( urme de destratificare;c( urme de contur.ANS A

2'. $rmele de stratificare si de destratificare pot fi:a( vi+ibile$ care sunt detectate de oc%iul omenesc;b( invi+ibile 0sau latente($ care nu pot fi detectate dec#t sub anumite un*%iuri de lumin$printransparent$ ori prin folosirea unor surse dirijate de lumin sau a radiatiilor ultraviolete;c( urme apte$ care permit identificarea obiectului creator;d( urme inapte$ care nu permit identificarea$ dar contribuie la stabilirea apartenentei de*en.ANS 4

2).up mrime, urmele pot fi:a( macrourme$ vi+ibile cu oc%iul liber;b( microurme$ percepute cu ajutorul aparatelor optice de mrit;c( urme de stratificare;


5/39

d( urme de destratificare.ANS A

2,.up modul de formare, urmele pot fi:a( statice;

b( dinamice;c( de suprafat;d( de ad#ncime.ANS 4

2-.up tip sau natur, urmele pot fi:a( urme care reproduc forma suprafetei de contact;b( urme sub form de pete sau resturi de materii or*anice si anor*anice 0denumite urmematerie(;c( urme sonore si olfactive;d( urme vi+ibile si latente;

e( macro si microurmeANS 4

2. $rmele deprinderi pot fi:a. scrisul$ vocea$ mersul$ deprinderi manuale;b. deprinderi profesionale$ mirosul$ mersul;c. mersul$ scrisul$ ticuri$ moduri de operare.ANS A

23. $rmele substant includ:a. substante sau produse$ de obicei fra*mentare$ desprinse dintr8un corp finit saudintr8o mas amorf;b. substante c%imice provenite din incendii sau e/plo+ii;c.probe materiale$ directe sau indirecte$ care conduc la identificarea autorului.ANS A

!5. $rmele pot contribui la clarificarea urmtoarelor aspecte:a( identificarea fptuitorului si a victimei;b( identificarea instrumentelor si substantelor folosite la crearea lor;c( stabilirea infractiunii si a conditiilor "n care a fost comis.ANS

!1.%uprafata palmei este compus din urmtoarele regiuni:a( tenar;b( %ipotenar;c( di*ito8palmar;d( di*ital.ANS 4

!2.&dentificarea se poate face si fr un control nemijlocit, tactil sau vizual:


6/39

a( dup ima*inile fi/ate material 0prin compararea urmelor descoperite "n ca+ulinfractiunii cuurmele create e/perimental;b( din memorie 0identificarea persoanelor sau obiectelor dup semnalmente$ declaratii(;c( pe ba+a "nre*istrrilor 0cartoteci$ colectii$ fise( identificare dactiloscopic; persoane si

cadavre cu identitate necunoscut$ persoane disprute; scrisul de m#n; autove%icule etc.;d( dup modus operandi.ANS D

!!.up gradul de modificabilitate, obiectele examinate pot fi:a( nemodificabile;b( relativ modificabile;c( modificabile "n timp;d( modificabile artificial.ANS 4

!'.Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:7eflectarea nu poate fi sub forma ima*inilor vi+uale 0foto*rafii$ film$ band video(.a. nuntul este adevrat.b. nuntul este fals.ANS &

!).Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:


7/39

onescu;c. 4onstantin ?urai .ANS 4

'2.actiloscopia este:a. domeniu al 4riminalisticii care se ocup cu e/aminarea si clasificarea desenelor

papilare de pe suprafata de*etelor$ palmelor si tlpilor;b. domeniu al 4riminalisticii care are ca obiect identificarea urmelor lsate depapilele salivare si papilele dermice;c. domeniu al 4riminalisticii care studia+ urmele desenului papilar al de*etelor sipalmelor m#inii.ANS A

'!.Precizati care este denumirea desenului papilar indicat prin sgeat:a. fra*ment;b. anastomo+;c. croset.

ANS &

''.Precizati ce reprezint desenul papilar indicat prin sgeat:a.bifurcatie;b. trifurcatie;c. contopire tripl:.ANS 4


8/39

').Precizati denumirea desenului papilar indicat prin sgeat:a. inel;b.butonier;c. croset.ANS A

',.(nastomoza este detaliul desenului papilar caracterizat prin:a. creast care uneste ca o punte 0podet( dou creste relativ paralele;b. creast papilar care se bifurc si apoi revine la normal;c. creast papilar "ntrerupt.ANS A

'-. C#rligul este detaliul desenului papilar caracterizat prin:a. ramur scurt a unei creste papilare principale;b. creast papilar "ntrerupt;c. creast papilar care uneste dou creste relativ paralele.

ANS A'.)utoniera este desenul papilar caracterizat prin:a. creast papilar care se bifurc iar dup un drum scurt revine la normal;b. creast papilar "ntrerupt;c. creast papilar format prin contopirea a dou creste papilare.ANS A

'3.etaliile desenului papilar cu frecvent rar de aparitie sunt:a. "nceput de creast papilar$ sf#rsit de creast papilar;b.bifurcatie$ trifurcatie$ contopire$ fra*ment;c. fra*mentul$ butoniera$ inelul$ inelul punctat;d. re"ntoarcerea$ intersectia$ crestele alternative$ devierea si anastomo+a.ANS D

)5.Expertiza dactiloscopic se realizeaz prin examen comparativ ntre:a. foto*rafiile mrite ale urmei si impresiuneb. urma ridicat si de*etele persoanei suspecteANS &

)1. Cine a formulat *egea celor + puncte coincidente-a. dmond 6ocard;b. A.6acassa*ne;c. =. &alt%a+ard.ANS 4

)2. Cine a accentuat aspectul calitativ n dactiloscopie, afirm#nd c: ,,Patru sau cincipunctebine grupate n centrul figurii, ntr!o manier exceptional, conving mai mult dec#t +sau


9/39

+. bifurcatii rsp#ndite la periferia desenului-a. =. &alt%a+ard;b. A.6. @ir;c. dmond 6ocard.ANS 4

)!. $rmele papilare sunt utilizate pentru:a( identificarea persoanei care le8a creat la locul faptei;b( or*ani+area si desfsurarea testrii la poli*raf;c( compararea impresiunilor di*itale descoperite "n mai multe locuri pentru stabilireaautoruluicomun;d( identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut.ANS 4

)'.Propriettile desenelor papilare:

a. Bnitatea$ imuabilitatea$ fi/itatea si inalterabilitatea;b. >muabilitatea$ fi/itatea si ili+ibilitatea;c. Bnicitatea$ imuabilitatea$ fi/itatea si inalterabilitatea.ANS 4

)). Care desene sunt gresite pentru delta alb:a(b(c(d(ANS 4

),. Care rspunsuri sunt gresite pentru delta neagr:a(b(c(d(ANS D

)-. Care sunt tipurile de baz ale desenului papilar:a. adeltic; monodeltic; bideltic; polideltic si amorf;b. arc$ lat$ de/trodeltic$ sinistrodeltic$ amorf;c. danteliform$ simian$ piniform$ spiral$ cerc.ANS A

).Precizati care denumiri nu corespund detaliilor sau minutiilor de mai jos:a. anastomo+ab. bifurcatiec. ineluld. croset 0c#rli*(ANS A


10/39

)3.Relevarea urmelor papilare nu se face prin una din urmtoarele metode:a.prin prfuire sau pulveri+are cu pulberi de contrast;b. cu substante fluorescente;c.prin afumare direct;

d.prin folosirea de mulaje.ANS D

,5.Relevarea urmelor prin metode chimice nu se face prin:a. aburire cu vapori de iod;b. tratare cu reactivi c%imici;c. cu ajutorul pensulelor din pr de veverit$ puf de strut sau cu fibre de carbon.ANS 4

,1.Prin ce metode se realizeaz fixarea si ridicarea urmelor digitale:a( foto*rafierea sau "nre*istrarea cu camer video;

b( transfer cu ajutorul peliculei ade+ive 0folio($ dup relevare si foto*rafiere;c( tratare cu reactivi c%imici.ANS A

,2. Care este numrul minim de detalii caracteristice necesar n multe tri, printre caresiRomania, pentru identificarea persoanei dupa urmele papilare:a. 15;b. 1,;c. 12;d. .ANS 4

,!.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:


11/39

directiei de mers.ANS 4

,,. $rmele de picioare se fixeaz prin:a( descriere "n procesul8verbal de cercetare a locului faptei;

b( foto*rafiere;c( fi/area prin mulaj;d( copiere cu pelicul ade+iv;e( transfer electrostatic;f( decuparea suportului purttorANS D

,-.Este adevrat sau fals urmtorul enunt:


12/39

-2. $rmele de dinti confer:a( tipul constitutional si v#rsta celui care le8a creat;b( malformatii con*enitale$ carii$ interventii medicale;c( identitatea cadavrelor prin compararea particularittilor stomatolo*ice cuodonto*ramele

luate de medic ante8mortem.ANS A

-!. $rmele de comparatie la dinti se iau prin:a. muscarea unor foi de %#rtie "ntre care s8a introdus o foaie de plomba*in;b. muscarea unei bucti de plastilin;c. muscarea unor obiecte moi 0ciocolat$ cascaval(.ANS A

-'.Prin expertiza urmelor de dinti nu se poate rspunde cu certitudine la una dintreurmtoarele ntrebri:

a. natura urmei;b. mecanismul de producere;c.bolile dintelui;d. *rupa san*uin a persoanei.ANS D

-). /ixarea urmelor de dinti se face prin:a( descriere "n proces8verbal;b( foto*rafiere;ANS A

-,.Prin expertiza odontologic se pot stabili:a( specia;b( v#rsta;c( se/uld( tipul antropolo*ic.ANS 4

--. /isa odontologic este utilizat pentru:a( identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut;b( identificarea persoanelor amne+ice;c( identificarea persoanelor care "si ascund identitatea;d( reconstituirea fi+ionomiei dup craniu.ANS A

-. $rmele de buze pot fi:a( de stratificare;b( de destratificare;c( de ad#ncime 0"n mod e/ceptional(;d( de suprafat.


13/39

ANS D

-3. $rmele de buze pot fi supuse unor examinri fizico!chimice si biologice, inclusivtestului(0, pentru stabilirea:

a( compo+itiei;b( *rupei de s#n*e;c( infectiilor bacteriene;d( se/ului si v#rstei.ANS A

5.(mprentele de urechi nu pot fi:a. vi+ibile;b. latente;c. statice;d. dinamice;

e. imuabile.ANS

1. $rmele de urechi cele mai apte pentru exploatare sunt:a( urmele latente statice;b( urmele latente dinamice;c( urmele de stratificare.ANS 4

2.%e recomand ca urmele de urechi s fie comparate n mrime natural prin:a( ju/tapunere;b( suprapunereANS A.!.e regul, urmele de urechi nu pot fi:a. statice;b. dinamice;c. de suprafat;d. de ad#ncime.ANS D

'.Prin expertiza urmelor de urechi nu se poate rspunde cu certitudine la una dintreurmtoarele ntrebri:a. natura urmeib. mecanismul de producere;c. se/ul persoanei care a lsat8o.ANS 4

).Ridicarea urmelor de s#nge se face prin:a( r+uire sau raclare "mpreun cu o portiune din suport;b( absorbire cu pipeta sau cu %#rtia de filtru;


14/39

c( ridicarea pm#ntului si a nisipului ce contin urme;d( prin tierea si ridicarea ve*etatiei;e( ap o/i*enat$ luminol$ acid sulfuric$ reactivii Cedin*er si Adler.ANS D

,.escoperirea urmelor de s#nge comport dificultti n situatiile:a( au suferit modificri prin trecerea timpului;b( sunt "n cantitate mic 0pete(;c( au o culoare asemntoare cu cea a suportului;d( au fost "nlturate$ partial$ de autor.ANS 4

-.epistarea petelor de s#nge se face:a( cu oc%iul liber;b( prin iluminarea suprafetei cercetate cu lampa de radiatii B.=.;c( cu reactivii Cedin*er si Adler;

d( prin reactii cu ap o/i*enat$ luminol si acid sulfuric.ANS D

. C#nd se recolteaz s#nge de la un cadavru se vor preciza:a( +ona de unde s8a recoltat 0cord$ torace$ cavitate abdominal$ craniu(;b( v#rsta victimei;c( cantitatea si *rupa s#n*elui transfu+at.ANS

3.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:Se/ul persoanei nu se poate determina "n functie de cromatina se/ual.a. nuntul este adevrat.b. nuntul este fals.ANS &

35.Precizati care enunt este fals:a. urma de s#n*e interesea+ investi*area criminalistic numai dac individul este detip secretor;b.pe ba+a testului ADN nu este posibil identificarea persoanei dup saliva prelevatde pe diferite obiecte.ANS &

31.in categoria urmelor de natur biologic fac parte:

a( tesuturi moi 0s#n*e$ piele$ mas cerebral etc.( si tesuturi dure 0oase$ un*%ii(;b( secretii saliv$ secretie na+al$ lapte matern;c( e/cretii sput$ vomismente$ fecale$ urin$ sperm.ANS 4

32. Calitatea de ,,secretor" presupune:a. calitatea de a determina *rupa san*uin doar dup urmele de s#n*e;b. calitatea de a determina *rupa san*uin dup urmele de s#n*e si dup secretiile


15/39

or*anismului.ANS &

3!.Pentru relevarea si fixarea urmelor labiale se recomand:a( ridicarea obiectului purttor;

b( foto*rafierea;c( transferarea cu folie ade+iv.ANS A

3'. 1biectele n stare ud, purttoare de urme de s#nge, se ambaleaz:a. "n saci de %#rtie$ dup ce au fost lsate s se usuce;b. "n saci de plastic$ dup ce au fost lsate s se usuce;c. "n fri*idere portabile.ANS A

3).Expertiza biocriminalistic a urmelor de s#nge nu poate stabili:

a( natura uman sau animal;b( *rupa din sistemul A&O$ serice$ en+imatice sau limfocitare de care apartine;c( vec%imea apro/imativ;d( "n ce conditii s8a format;e( re*iunea din care provine;f( pre+enta alcoolului sau a o/idului de carbon;*( v#rsta persoanei.ANS D

3,.Prin expertiza urmelor de saliv se poate stabili:a( dac este de natur uman;b( v#rsta;c( calitatea de secretor sau nesecretor si *rupa san*uin.ANS 4

3-. $rmele de sperm se fixeaz prin:a( descriere "n procesul8verbal de cercetare a locului faptei;b( absorbire cu pipeta sau cu %#rtia de filtru;c( r+uire sau raclare "mpreun cu o portiune din suport;d( prin foto*rafierea obiectelor pe care au fost descoperiteANS 4

3. $rmele seminale prezint interes pentru investigarea criminalistic a urmtoarelorinfractiuni:a( privitoare la viata se/ual;b( omor;c( sinucideri ale brbatilor prin sp#n+urare;d( "n ca+ul unor accidente.ANS 4


16/39

33. $rmele seminale sunt importante pentru investigarea criminalistic, deoarece:a( aduc preci+ri "n le*tur cu natura faptei;b( ofer informatii cu privire la mobilul faptei;c( ofer date pentru individuali+area fptuitorului.ANS

155.Pentru ridicarea urmelor seminale se recomand:a( ridicarea obiectului purttor;b( tierea portiunii care cuprinde pata$ fr a se "ndoi;c( absorbirea pe o bucat de p#n+ curat sau pe o rondel de %#rtie filtru si ambalarea$dupuscare$ "n %#rtie curat;d( decuparea urmelor dispuse pe dusumea sau parc%et.ANS D

151.Precizati ce nu poate stabili expertiza biocriminalistic a urmelor seminale:

a. dac individul este secretor sau nesecretor;b. vec%imea petei;c. v#rsta individului;d. substante strine pre+ente "n urin;e.boli venerice;ANS 4

152.Posibilittile de examinare a urmelor seminale se datoreaz timpului desupravietuire aspermatozoizilor intravaginal la o femeie n viat:a. 2' ore;b. ' ore;c. -2 ore.ANS &

15!. Cum este preferabil s se recolteze firele de pr de la persoanele suspecte:a.prin smul*ere;b.prin pieptnare;c.prin recoltarea firelor de pr c+ute "n mod natural.ANS A

15'. Cum se recomand s se recolteze firele de pr:a( cu impurittile aderente;b( cu crustele care le "n*lobea+;c( fr impuritti si fr cruste.ANS

15).Expertiza firelor de pr determin:a( natura si ori*inea uman sau animal;b( se/ul$ v#rsta si rasa;


17/39

c( *rupa san*uin.ANS A

15,.Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:Anali+a firului de pr nu poate conduce la identificarea persoanelor prin testul ADN.

a. nuntul este adevratb. nuntul este fals.ANS &

15-. Ce nu se recomand la locul faptei n cazul prelevrii probelor pentru stabilireaprofiluluigenetic:a. sc%imbarea mnusilor de protectie dup fiecare prob prelevat;b. refri*erarea s#n*elui lic%id$ a tesuturilor$ or*anelor sau oaselor;c. foto*rafierea si filmarea urmelor "nainte de a fi atinse;d. ambalarea suporturilor purttoare de probe biolo*ice "n pun*i de plastic.ANS D

15.(vantajele amprentei genetice:a( dimensiunea molecular a mrimii probei;b( vec%ime demonstrat p#n la )555 ani;c( delimitarea strict "ntre ADN8ul or*anismelor vii pe specii si subspecii.ANS 4

153.(0!ul este prezent n toate celulele nucleate din:a( s#n*e prelevat pe anticoa*ulanti;b( urme se s#n*e *site la locul faptei;c( sperm 0e/cept#nd ca+urile de a+oospermie(

d( fra*mente de tesuturi biolo*ice;e( lic%id amniotic;f( salivANS D

115.Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:Decriptarea codului ADN specific conduce automat la re+olvarea unui ca+$ c%iar dac nue/ist elemente de comparatie.a. nuntul este adevrat.b. nuntul este fals.ANS &

111.Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:robele de fluide biolo*ice$ lacrimi$ transpiratie etc. care nu contin celule nucleate nu potfisupuse anali+ei ADN.a. nuntul este adevrat.b. nuntul este fals.ANS A


18/39

112. Ce se interzice la recoltarea probelor (0:a( tusitul sau strnutul spre obiectele purttoare de urme;b( protejarea prului pe timpul recoltrii;c( uscarea probelor "naintea ambalrii;d( refolosirea ambalajelor.

ANS 411!. Clasificarea fotografiei judiciare a locului faptei:a. foto*rafia de orientare sau de ansamblu; foto*rafia sc%it; foto*rafia obiectelorprincipale; foto*rafia de detaliu; foto*rafia di*ital;b. foto*rafia de identificare dup semnalmente; foto*rafia de fi/are a re+ultatelorunor activitti de urmrire penal;c. foto*rafia de urmrire$ microfoto*rafia si %olo*rafia.ANS A

11'.(vantajele fotografiei judiciare sunt:

a( rapiditatea si e/actitatea;b( obiectivitatea;c( evident probatorie si caracter demonstrativ;d( caracter destructiv.ANS A

11). /otografia judiciar operativ 2de fixare3 cuprinde:a. foto*rafia locului faptei;b. microfoto*rafia;c. %olo*rafia.ANS A

11,. /otografia judiciar de examinare cuprinde :a. foto*rafia reali+at "n radiatii vi+ibile si invi+ibile;b. foto*rafia sc%it;c. foto*rafia obiectelor pricipale.ANS A

11-. /otografia judiciar a locului faptei cuprinde :a( foto*rafia de orientare;b( foto*rafia sc%it;c( foto*rafia cadavrului si a obiectelor corp delict;d( foto*rafia de detaliu .ANS D

11. /otografia care red scena infractiunii ntr!un singur cadru este denumit:a. foto*rafia sc%it pe sectoare;b. foto*rafia sc%it unitar;c. foto*rafia sc%it "ncrucisat .ANS &


19/39

113. /otografia prin care se nltur zonele 4oarbe" este denumit:a. foto*rafia sc%it panoramic;b. foto*rafia sc%it unitar;c. foto*rafia sc%it "ncrucisat .ANS 4

125. /otografia panoramic se realizeaz prin fotografieri succesive ale subiectului,folosinduseurmtoarele tehnici:a( circular;b( liniar;c( "n serie .ANS A

121.5n laborator, pentru fotografiile panoramice se respect urmtoarele reguli:a( se reali+ea+ la aceeasi scar;

b( cu acelasi tip de %#rtie foto*rafic;c( cu acelasi timp de e/punere .ANS A

122. /otografia judiciar trebuie s fie:a( clar$ cu nuante si tonalitati naturale;b( s redea toate detaliile;c( s pre+inte subiectul cu dimensiuni si perspective corecte;ANS A

12!. /otografia obiectelor principale 2cadavru, obiecte corp!delict3 se realizeaz:a( dintr8un plan perpendicular pe obiect;b( prin iluminare direct sau lateral;c( pentru aprecierea dimensiunilor si a distantelor$ "ntre obiecte se asa+ o ri*l$centimetrusau band *radat.ANS

12'. /otografia de detaliu:a( este specific fa+ei statice;b( se e/ecut la o scar c#t mai mare;c( la obiectivul aparatului se adau* inele intermediare sau obiectivul


20/39

ANS D

12,. Cadavrele vor fi fotografiate:a( "n po+itia si "n starea "n care au fost *site;b( cu aparatul dispus deasupra "ntr8o po+itie plan paralel;

c( foto*rafierea se e/ecut de la cap la picioare sau invers.ANS A

12-. /otografia de identificare a persoanelor se execut:a( din fat si din profil;b( la scar 13;c( subiectul va avea capul descoperit;d( subiectul va fi brbierit si pieptnat;e( urec%ea dreapt va fi descoperit.ANS A

12. /otografia de urmrire se execut:a( "n conditii prev+ute de le*e;b( cu aparate speciale$ de format mic$ camuflate "n obiecte de u+ personal;c( cu acordul persoanei urmrite.ANS A

123. /otografia de fixare a rezultatelor perchezitiei poate fi:a( de orientare;b( sc%it;c( a obiectelor principale;d( de detaliu.ANS 41!5.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:Eoto*rafiile de fi/are a re+ultatelor perc%e+itiei nu fac parte inte*rant din procesul8verbal"ntocmit pentru efectuarea perc%e+itiei.a. nuntul este adevrat.b. nuntul este fals.ANS

1!1. /otografia judiciar de examinare n radiatii vizibile poate fi:a( foto*rafia de ilustrare;b( foto*rafia de comparare;

c( foto*rafia de umbre;d( foto*rafia "n radiatii 7Fent*en.ANS 4

1!2. /otografia de ilustrare:a( se aplic "n cercetarea "nscrisurilor;b( se aplic "n e/perti+a unor corpuri delicte;c( se obtine prin ju/tapunerea ima*inilor$ confruntarea ima*inilor si prin suprapunerea


21/39

ima*inilor.1!!. /otografia de comparare se obtine:a( prin confruntarea ima*inilor;b( prin suprapunerea ima*inilor;c( prin stabilirea continuittii liniare 0ju/stapunere(.

1!'. /otografia de contrast se realizeaz prin:a( suprapunerea ima*inilor;b( folosirea unor materiale fotosensibile cu *rad mare de contrast;c( diafra*marea obiectivului foto*rafic.1!).in fotografia judiciar de examinare nu fac parte:a( foto*rafia "n radiatii infrarosii;b( foto*rafia de ilustrare;c( foto*rafia separatoare de culori;d( foto*rafia de identificare a cadavrelor.1!,.*a identificarea persoanei dup fotografie se folosesc urmtoarerle procedee:a( ju/tapunerea si "mbinarea unor prti din foto*rafii;

b( caroiajul;c( msurarea distantelor si a valorilor un*%iulare dintre repere identice.1!-.5n realizarea metodei portretului vorbit se tine cont de:a( semnalmentele anatomice sau statice;b( semnalmentele functionale sau dinamice;c( semnele particulare;d( amprentele di*itale$ palmare si plantare.1!. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul eut!erceperea de ctre martor a ima*inii infractorului poate fi asimilat cu o urm dememorie.a. nuntul este adevrat.b. nuntul este fals.1!3.*a realizarea portretului vorbit se vor respecta urmtoarele reguli:a( s se foloseasc o terminolo*ie precis si unitar$ "ntr8o succesiune lo*ic;b( caracteristicile *enerale vor fi descrise pe ba+a semnalmentelor anatomice saudinamice;c( trsturile capului si ale fetei detin locul principal;d( descrierea "mbrcmintei pre+int relevan9.1'5.escrierea semnalmentelor se face:a( din fat sau din plan frontal;b( din profil sau din plan lateral.1'1.*a realizarea portretului vorbit, semnalmentele vor fi caracterizate dup:a( mrime si form;

b( po+itie;c( culoare;d( vec%ime.1'2.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:?atuajul "nlturat prin interventie c%irur*ical poate fi relevat prin foto*rafiere subradiatiiinfrarosii.a. nuntul este adevrat.


22/39

b. nuntul este fals.1'!.6etoda supraproiectiei const n:a. compararea prin proiectii foto*rafice a ima*inii unui craniu necunoscut cufoto*rafia unei persoane disprute ;b. reconstituirea plastic si *rafic a tesuturilor moi ale capului;

c. identificarea prin e/perti+ foto*rafic de portret.1''.%emnalmentele statice ale unei persoane:a. talia; constitutia fi+ic sau corpolenta; aspectul *eneral; forma capului si a fetei;b. tinuta$ mersul$ vocea$ vorbirea;c. talia$ obiceiuri$ mersul$ vorbirea.1').%emnalmentele dinamice cuprind:a. mersul$ privirea$ mimica si pantomima$ vorbirea;b. talia$ prul$ privirea$ mimica;c. vocea$ vorbirea$ obiceiuri$ tinuta.1',.Prul unei persoane, dup forma sa, poate fi:a. cret$ ondulat$ lins$ cu crare;b. ne*ru$ castaniu$ blond$ roscat;c. subtire$ mijlociu$ *ros.1'-.%pr#ncenele unei persoane dup amplasare pot fi:a. reunite; apropiate; deprtate; ridicate sau cobor#te pe oc%i;b. rectilinii$ arcuite$ un*%iulare;c. "mbinate$ stufoase$ separate$ "n*uste.1'. Conturul nasului unei persoane poate fi:a. drept$ concav$ conve/;b. ori+ontal; mare; mijlociu; mic;c. ori+ontal$ bilobat$ curbat.1'3. Cadavrele cu identitate necunoscut pot fi identificate prin:a( supraproiectie;b( reconstituirea fi+ionomiei dup craniu;c( metoda antropolo*ic;d( odontolo*iae( e/perti+a foto*rafic de portret;f( portret robot.1)5.Expertiza criminalistic a vocii si vorbirii se bucur de reusit dac:a. ... imprimrile se efectuea+ "n conditii de loc$ de fond sonor si cu aceeasi vite+ de"nre*istrare;b. ... se folosesc copii ale ben+ii ori*inale e/ecutate c#t mai fidel;c. ... se va cere persoanei s foloseasc aceeasi pronuntie$ aceleasi cuvinte si e/presii.1)1.Prin expertiza criminalistic a vocii si vorbirii 2fonocriminalistic3 pot fi lmurite:a( autenticitatea fono*ramei "n liti*iu;b( de*%i+ri ale vocii si vorbirii;c( "ncercri de falsificare a ben+iid( identificarea vorbitorului pe ba+a modelului de comparatie.1)2.&dentificarea cadavrelor dup metoda 7herasimov!Riscutia se realizeaz prin:a. suprapunerea ima*inilor;b.ju/tapunerea ima*inilor;c. combinarea detaliilor faciale "nma*a+inate "ntr8o ba+ de date.


23/39

1)!.Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor principale alempuscturii:a. urme de perforare;b. urme de ptrundere;c. urme de afumare;

d. urme de ricosare.1)'. Precizati care urme u fac "arte di cate#oria urmelor secudare ale$m"uscturii!a. arsuri;b. urme de afumare;c. tatuajul;d. urme de perforare.1)).irectia de tragere se stabileste prin:a( vi+are direct prin intermediul unui tub de %#rtie introdus prin ambele orificii;b( unirea urmelor cu o sfoar;c( introducerea unei tije "n canalul orb si vi+area "n prelun*irea acesteia;

d( calcule matematice.1),.Expertiza urmelor principale ale tragerii stabileste:a( dac orificiile sunt produse de o arm de foc sau de alt natur;b( dac sunt formate de acelasi tip de *loante;c( dac au fost trase de una sau mai multe arme;d( directia sau directiile din care s8a tras;e( mrimea un*%iului de incident.1)-. $rmele de perforare sunt compuse din:a( orificiul de intrare;b( canalul;c( orificiul de iesire.1).Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:7upturile provocate de *a+e au loc numai "n tra*erile foarte apropiate$ "ntre ! si 12 cm.a. nuntul este adevrat.b. nuntul este fals.1)3. /orma rupturilor de gaze 2stelar, cruce, forma lipsei de material3 depinde de:a( distanta de la care s8a tras;b( felul armei;c( materialul "n care s8a tras.1,5.Pentru stabilirea distantei de tragere se vor analiza:a( orificiile de intrare si de iesire ale proiectilelor;b( urmele "mpuscturii;c( linia de mir.1,1.*a stabilirea vechimii unui nscris se iau n calcul:a( neconcordante "ntre continutul te/tului si perioada la care se pretinde c a fost redactat;b( proprittile %#rtiei;c( e/aminarea cernelurilor;d( vite+a de e/ecutie si presiunea de scriere.1,2. /alsul prin nlturare de text se realizeaz prin:a. alterare pe cale mecanic$ alterare prin acoperire$ alterare pe cale c%imic;b. modificarea unor litere$ transferul de cuvinte$ litere si cifre;


24/39

c. scriere deasupra$ prin %asurare$ transfer de litere si cuvinte.1,!. Care denumire este folosit n mod gresit pentru a desemna expertizadocumentelor:a. e/perti+a *rafoscopic;b. cercetarea *rafolo*ic;

c. e/perti+a *rafic;d. e/perti+a criminalistic a scrisului.1,'. Caracteristici generale ale scrisului sunt:a. *radul de evolutie$ forma$ dimensiunea$ vite+a;b. fi/itatea$ constanta$ inalterabilitatea;c. individualitatea$ imuabilitatea$ inalterabilitatea.1,). Caracteristici particulare ale scrisului sunt:a. morfolo*ia semnelor *rafice; forma elementelor constructive; directiapredominant a miscrilor;b. vite+a scrisului$ numrul elementelor constructive$ reparti+area presiunii;c. directia r#ndurilor$ mar*inea te/tului$ directia predominant a miscrilor.

1,,. /alsul prin imitarea scrisului se realizeaz prin:a. imitare liber$ copiere direct$ copiere prin transparent;b. metode tipo*rafice tipar "nalt sau tipar ad#nc; copiere prin transparent;c. imitare liber$ r+uire cu o lam ori alt instrument ascutit.1,-.Precizati cine este considerat fondatorul Criminalisticii:a. Gans Hross;b. u*Ine EranJois =idocK;c. ierre Eernand 4eccaldi.1,. Care carte dintre cele enumerate mai jos este considerat ca fundamental pentruaparitiaCriminalisticii ca stiint autonom:a.Manual de instructie judiciar de Ganns Hross;b. Trait des inscriptions en faux de E. 7aveneau;c.Finger Prints de Sir Erancis Halton.1,3. Cine a definit Criminalistica ,,arta si tehnica investigatiilor penale"-a. Lean Nepote;b. ierre Eernand 4eccaldi;c. 7udolp% Arc%ibald 7eiss.1-5. Cum a fost definit Criminalistica de ctre fondatorul ei:a.


25/39

1-2.6etode mprumutate de criminalistic din /izic:a( %olo*rafia;b( cromato*rafia;c( fonoscopia;d( anali+a microscopic$ spectral si atomic.

1-!.6etode mprumutate de Criminalistic din Chimie:a( fonoscopia;b( spectroscopia;c( electrofore+a;d( cromato*rafia.1-'.6etode mprumutate de Criminalistic din 6edicin:a( anatomia comparat;b( %istopatolo*ia.1-).6etode mprumutate de Criminalistic din 6atematic:a( pro*ramarea linear;b( calculul probabilittilor;

c( teoria multimilor va*i.1-,. Cine este autorul dictonului: ,,1dat cu trecerea timpului se sterg urmele dinamintireaoamenilor si de pe obiecte, dispar oamenii si obiectele":a. =intil Don*oro+;b. Sie*fried @a%ane;c. >on Oancea.1--. Care din activittile enumerate mai jos nu fac parte din metodele de cercetare aleCriminalisticii:a. descoperirea$ fi/area$ ridicarea$ e/aminarea si interpretarea urmelor si mijloacelormateriale de prob;b. constatri te%nico8stiintifice si e/perti+e;c. or*ani+area cartotecilor$ albumelor si colectiilor "n scopul identificrii persoanelor$cadavrelor si obiectelor corp delict sau produs al infractiunii;d. elaborarea unor re*uli pentru perfectionarea sistemului de "ncadrare juridic afaptelor penale.1-.%istemul 2ramurile3 Criminalisticii:a. Eundamentele 4riminalisticii; 4riminalistica te%nic; 4riminalistic tactic;4riminalistica metodolo*ic;b. Brmele infractiunii; &alistica judiciar; >nvesti*area criminalistic a locului faptei;c. Eoto*rafia judiciar; ?raseolo*ia; Dactiloscopia; Hrafoscopia.1-3. Ce cuprinde Criminalistica tehnic:a. re*uli si procedee care *uvernea+ anc%eta penal;b. re*uli particulare de investi*are a unor *enuri de infractiuni;c. ansamblul metodelor si mijloacelor stiintifice pentru descoperirea$ fi/area$ridicarea$ e/aminarea si interpretarea urmelor si a altor mijloace materiale deprob$ efectuarea e/perti+elor si a constatrilor te%nico8stiintifice.15. Ce se ntelege prin Criminalistic tactic:a. ramur a 4riminalisticii care "nsumea+ metode$ procedee si re*uli de relevare siprelevare a urmelor infractiunii;


26/39

b. ramur a 4riminalistii care cuprinde procedee tactice care se aplic "n anc%etapenal$c. ramur a 4riminalisticii care cuprinde notiuni cu caracter *eneral$ cum suntobiectul 4riminalisticii$ le*tura cu alte stiinte$ istoricul 4riminalisticii.12. Ce se ntelege prin Criminalistic metodologic:

a. ramur a 4riminalisticii care studia+ metodele de identificare dup semnalmente apersoanelor si cadavrelor cu identitti necunoscute;b. ramur a 4riminalisticii care studia+ procedee te%nico8stiintifice de relevare$fi/are si prelevare a urmelor;c. ramur a 4riminalisticii care studia+ metodele si mijloacele specifice deinvesti*are a infractiunilor "n raport cu re*ulile *enerale ale tacticii si te%niciicriminalistice.1!.*egtura Criminalisticii si reptul Penal const n:a. contribuie la identificarea fptuitorului si probarea vinovtiei acestuia;b. evidentia+ metode si procedee tactice folosite la efectuarea perc%e+itiei si aconfruntrii;

c. foloseste metode proiective si caracteriolo*ice la ascultarea martorilor$ "nvinuitilorsau inculpatilor.1'.*egtura Criminalisticii cu Psihologia si Psihiatria rezid n:a. aplic metode proiective si caracteriolo*ice "n procesul ascultrii martorului$"nvinuitului sau inculpatului si bolnavului mintal;b. conturea+ elementele constitutive ale infractiunilor;c. are ca obiectiv prevenirea si combaterea fenomenului infractional.1).Precizati dac este adevrat sau fals enuntul:$$?impul lucrea+ "n favoarea infractoruluia. nuntul este adevratb. nuntul este fals1,.Precizati dac este adevrat sau fals enuntul:Mntre timpul scurs de la data sv#rsirii infractiunii si sansele de descoperire a autoruluiesteun raport invers proportional.a. nuntul este adevratb. nuntul este fals1-.Primul manual de criminalistic a fost tiprit de:a. Gans Hross la Hra+b. dmond 6ocard la 6onc. 7.A. 7eiss la 6aussanne1. Care din principiile enumerate mai jos constituie principii fundamentale aleCriminalisticii:

a( rincipiul le*alittii;b( rincipiul aflrii adevrului;c( rincipiul pre+umtiei de nevinovtie;d( rincipiul delimitrii obiectelor identificrii criminalistice "n obiecte scop alidentificrii siobiecte mijloc de identificare;e(rincipiul stabilittii relative a caracteristicilor de identificare;f( rincipiul dinamicittii si interdependentei cau+ale.


27/39

13.Principiul identificrii n Criminalistic nseamn:a( starea unui obiect de a fi ceea ce este$ de a8si manifesta individualitatea "n timp si "nspatiuprin caracteristicile fundamentale$ nesc%imbtoare;b( nerepetabilitatea unui obiect prin evidentierea deosebirilor fat de orice alt obiect ;

c( sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scur*erii timpului.135.Principiul fundamental al Criminalisticii, potrivit cruia sv#rsirea uneiinfractiunidetermin modificri materiale n mediul nconjurtor, presupune:a( nu e/ist infractiune fr urme;b( un infractor$ fr voia sa$ cel mai adesea las urme "n c#mpul infractiunii;c( infractorul prelev$ fr stirea sa$ pe corp$ pe %aine si pe obiectele purtate alte urme$ deobicei imperceptibile.131.Prezumtia de nevinovtie, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune:a. administrarea probelor at#t pentru dovedirea vinovtiei$ c#t si a nevinovtiei;b. starea unui obiect de a8si pstra un timp caracterul fundamental$ rm#n#nd el

"nsusi;c. sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scur*erii timpului.132.Principiul operativittii, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune:a( timpul lucrea+ "n favoarea infractorului;b( sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scur*erii timpului;c( starea unui obiect de a8si pstra un timp caracterul fundamental$ rm#n#nd el "nsusi.13!. Care enunturi sunt corecte-a( 4riminolo*ia studia+ metodele si mijloacele de identificare a infractorului;b( 4riminolo*ia rspunde la "ntrebarea cine este autorul unei infractiuni;c( 4riminalistica rspunde la "ntrebarea de ce s8a comis o infractiune;d( 4riminalistica stabileste$ prin mijloace si metode te%nico8stiintifice$ cine este autoruluneifapte penalee( 4riminolo*ia studia+ cau+ele si "mprejurrile care au *enerat sv#rsirea acestei fapte.13'. Ce se ntelege prin /undamentele Criminalisticii:a. ramur a 4riminalisticii care studia+ probleme de ordin *eneral$ cum ar fiobiectul si principiile 4riminalisticii; le*tura cu alte stiinte; metode de cercetareproprii si cele "mprumutate de la alte stiinte; principiile fundamentale ale4riminalisticii; >storicul 4riminalisticii s.a.;b. ramur a 4riminalisticii care studia+ metodele te%nico8stiintifice de investi*are ainfractiunilor;c. ramur a 4riminalisticii care studia+ metodele de identificare dup semnalmente apersoanelor si cadavrelor cu identitti necunoscute.13). Cine este autorul sintagmei: ,,8impul lucreaz n favoarea infractorului":a. dmond 6ocard;b. >on 7. 4onstantin;c. milian Stancu.13,. Categorii de probe pe care le ofer Criminalistica:a( probe disculpante;b( probe indicative;


28/39

c( probe coroborative;d( probe determinante.13-.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:robele asociative sunt acele probe 0s#n*e$ pr$ amprente di*itale etc.( prin care sestabileste

le*tura de cau+alitate dintre fapt si autor.a. nuntul este adevrat.b. nuntul este fals.13.Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:robele directe nu sunt stabilite prin le*e.a. nuntul este adevrat.b. nuntul este fals.133.Precizati care dintre urmtoarele categorii de probe fac parte din cele pe care leoferCriminalistica:a( probe directe;b( probe indirecte sau circumstantiale;

c( probe corp8delict;d( probe asociative.255.5n ce documente se regsesc primele reguli de cercetare a probelor n nscrisuri:a( 6e/ 4ornelia de falsis;b( Novelele '3 si -! ale lui Lustinian.251.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:rima e/perti+ criminalistic a scrisului$ cunoscut$ datea+ din anul 1),3 si privestefalsificarea semnturii re*elui 4arol al >8lea 0Eranta(.a. nuntul este adevrat.b. nuntul este fals.252. C#nd a aprut lucrarea ,,8rait9 des inscriptions en faux" de /' Raveneau,

apreciat deEdmond *ocard ca ,,lucrare capital" n grafoscopie-a. 1)-2b. 1,,,c. 1-1225!. Cine a afirmat: ,,Expertiza grafic; nu a fcut nici un progres de la Raveneau -"a. dmond 6ocard;b. Alp%onse &ertillon;c. 7.A. 7eiss.25'.Eug9ne /ran, fondatorul %igurantei franceze, pe l#ng faptul c acreat prima

fis de identificare pe baza semnalmentelor, aliasurilor si modului de operare, aremeritulde a fi inventat:a. foto*rafia de semnalmente;b. a*entii sub acoperire.25). Cine este creatorul sistemului de identificare antropometric:a. Sir 4onan Dole;b. .E. =idocK;


29/39

c. Alp%onse &ertillon.25,.%herloc? @olmes avea cunostinte solide de:a. filosofie;b. astronomie;c.politic;

d. c%imie.25-. Cine a fcut primele descrieri ale desenelor papilare si orificiilor glandelorsudoripare:a( HreP$ 1,';b( Calpi*%i$ 1,,.25. Cine a fcut prima clasificare a desenelor papilare n nou tipuri:a. 4%ristian >acob Gint+e$ 1-'-;b. Lan van*%eliste urinje$ 12!;c. Qilliam Gers%ell$ 1).253.5n ce an a fost publicat prima carte de dactiloscopie din lume, 8he /inger Prints,sub

semntura lui %ir /rancis 7alton:a. 1);b. 15;c. 132.215. Cine are meritul de a fi introdus identificarea dactiloscopic n (rgentina:a. Luan =ucetici;b. G. de =ari*n;c. Olori+.211.5n +ABB, (nglia introduce sistemul de clasificare dactiloscopic elaborat de:a. Sir Erancis Halton;b. Dr. Genr Eaulds;c. dPard Genri.212. Cine a propus, pentru prima dat n lume, folosirea amprentelor pentruidentificareacondamnatilor:a. Sir Erancis Halton "n 132;b. dr. Genr Eaulds "n 15;c. Qilliam Gers%ell "n 1-3.21!. Ce tar a introdus, pentru prima dat n lume, sistemul dactiloscopic deidentificare apersoanelor, n +ADa. Ar*entina;b. An*lia;c. >ndia.21'. Cine a utilizat, pentru prima dat n lume, amprentele papilare pentruidentificareainfractorilor:a. dr. Genr Eaulds;b. Sir Erancis Halton;c. dPard Genr.


30/39

21). Cine a publicat prima carte de dactilocopie:a. Luan =ucetici;b. Sir Erancis Halton;c. 4%ristian Gint+e.21,. Cine a scris 8rait9 des inscriptions en faux:

a. dmond 6ocard;b. u*Ine EranJois =idocK;c. 7aveneau.21-. Cine a publicat primul manual de medicin legal din Rom#nia, n anul +FB:a. =ianu;b. Serban Heor*escu;c. >.N. Auerbac%.21.5n ce an a luat fiint primul serviciu fotografic la Politia Capitalei:a. 1-3;b. 1';c. 13!.

213. Cine a publicat, n +ABD, primul 6anual tehnic de medicin legal care constituie,nacelasi timp, primul manual de Criminalistic tehnic din tara noastr-a. Cina Cinovici;b. Stefan Cinovici;c.Nicolae Cinovici.225. Cine i!a desemnat pe fratii 6inovici, n +A++, ca fondatori ai Criminalisticii pemapamond:a. dmond 6ocard;b. 7.A. 7eiss;c. =ucetici.221. Cine este autorul crtii ,,actiloscopia si portretul vorbit", aprut n anul +A+D:a. D. 4linescu;b.Nicolae Cinovici;c. =alentin Sava.222.Prima expertiz dactiloscopic din Rom#nia a fost efectuat n +A+D de:a. Dr. H%. Andrei >onescu;b.Nicolae piscopescu;c. =alentin Sava.22!. Cine este autorul crtii ,,7rafologia si expertizele n scrieri' (nonimul G falHul, cuBDautografe si documente grafologice", elogiat de I' CrJpieux!Iamin si Edmond*ocard:a. Genri Sta%l;b. D. 4linescu;c. Stefan Cinovici.22'. Cine este autorul lucrrii: 4Expertiza grafic, stiintific si expertiza caligrafic",aprutn +A:a. Ci%ai >oan;


31/39

b. Heor*e &elloiu;c. Ci%ail @ernbac%.22). Cine a publicat, n +AKB, cartea ,,actiloscopia n serviciul justitiei":a. =alentin Sava;b. Ci%ail 4ires;

c. H. &tr#nul.22,.(utorul lucrrii ,,8actica si tehnica perchezitionrii" 2+AD+3 este:a. 4onstantin ?urai;b. u*en &ianu;c. D. Coldoveanu.22-. Cine a introdus dactiloscopia n Rom#nia:a. dr. H%. Andrei >onescu;b. dr. =alentin Sava;c. dr. 4onstantin ?urai.22. Cine este autorul primului curs original de Criminalistic, n +A.+-a. 4onstantin ?urai;

b. 4amil Suciu;c. milian Stancu.223.5n ce an a luat fiint, din initiativa profesorului dr' 6ina 6inovici, %erviciulantropometricpe l#ng Palatul de Iustitie-a. 132;b. 15;c. 13!).2!5.Precizati scopul final al identificrii n Criminalistic:a( stabilirea identittii;b( stabilirea neidentittii;c( stabilirea semnalmentelor e/terioare.2!1.Cadavrul victimei va fi folosit pentru reconstiuirea omorului 'a. Adevratb. Eals2!2.5n care situatii este obligatorie efectuarea expertizei psihiatrice:a( "n ca+ul infractiunilor de omor deosebit de *rav;b( "n ca+ul accidentelor de circulatie "n care au murit dou sau mai multe persoane;c( c#nd or*anul de urmrire penal sau instanta de judecat are "ndoieli asupra striipsi%ice a"nvinuitului sau inculpatului.2!!.Expertul este chemat:a. s8si e/prime prerea cu privire la vinovtia unei persoane;b. s8si e/prime prerea cu privire la nevinovtia unei persoane;c. sa8si e/prime prerea despre fapte si "mprejurri ale cau+ei.2!'. Concluziile categorice sau certe ale expertului pot fi:a. afirmative 0de identificare(;b. ne*ative 0de e/cludere.(2!). 1rganul judiciar are ndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului deexpertiz,c#nd:


32/39

a( conclu+iile raportului de e/perti+ sunt contra+ise de probele e/istente "n cau+;b( se pre+int o insuficient ar*umentare a conclu+iilor;c( are dubii cu privire la competenta profesional ori obiectivitatea e/pertului;d( constat erori*reseli sau omisiuni;2!,. 1 problem deosebit o ridic, la investigarea omorului:

a. moartea prin in%ibitie;b. moartea *enerat de afectiuni cardio8vasculare;c. moartea *enerat de afectiuni respiratorii.2!-.5ntre actiunea de ucidere si moartea victimei trebuie s existe o legtur decauzalitate '%&a sau Nu'a. Dab. Nu2!. Constituie mprejurri negativeLcontroversate:a. lipsa urmelor de s#n*e$ c#nd cadavrul pre+int numeroase urme de violent;b. lipsa unor prti din cadavru;c. e/istenta unor urme de s#n*e pe traseul parcurs de infractor.2!3. /azele procesului tanatologic:a( a*onia;b( moartea aparent;c( moartea clinic;d( moartea biolo*ic .2'5.%emnele cadaverice precoce:a( rcirea cadavrului;b( des%idratarea cadavrului;c( lividtile cadaverice;d( putrefactia;e( mumificarea.2'1.Rigiditatea cadaveric se instaleaz la toate grupurile musculare, conform legii0Mstem:a. dup 12 ore;b. dup 2' ore;c. dup !5 ore;d. dup !, ore.2'2.%emnele cadaverice tardive:a( mumificarea;b( putrefactia;c( autoli+a;d( ri*iditatea cadaveric.2'!. 1biectele nteptoare!tietoare produc leziuni:a. cu mar*ini netede$ un*%iuri ascutite$ liniare sau fr"nte$ superficiale sau profunde;b. le+iuni "ntepate;c. le+iuni despicate tiate pe te*umente$ precum si fracturi.2''.6oartea s!a produs nainte de sp#nzurare dac petele cadaverice se vor situa:a( deasupra latului;b( dedesubtul latului;c( pe spatele cadavrului.


33/39


34/39

d. identificarea si audierea martorilor oculari;e. e/ecutarea msurtorilor foto*rafice bidimensionale.2)). Care dintre urmtoarele reguli generale de cercetare a locului faptei este fals:a. cercetarea locului faptei se face de "ndat;b. cercetarea locului faptei se face dup un plan judicios si ri*uros;

c. cercetarea locului faptei trebuie s fie sistematic si comple/;d. cercetarea locului faptei se face cu respectarea strict a normelor procedurale;e. cercetarea locului faptei se face numai "ntre orele ,822oo.2),. Ce activitti nu se execut n faza static a cercetrii locului faptei:a. cercetarea de ansamblu a locului faptei;b. orientarea locului faptei din punct de vedere topo*rafic si criminalistic;c. marcarea c#mpului de acces "n scena infractiunii;d. folosirea c#inelui de urmrire;e. descoperirea$ fi/area si ridicarea urmelor.2)-. Ce activitti nu sunt specifice fazei dinamice de cercetare a locului faptei:a. delimitarea teritorial a +onei cercetate;

b. e/aminarea minutioas a cadavrului si a obiectelor purttoare de urme;c. descoperirea si e/aminarea mecanismelor de comitere a infractiunii;d. clarificarea "mprejurrilor ne*ative sau controversate;e. fi/area re+ultatelor "n procesul8verbal de cercetare a locului faptei.2). Ce se ntelege prin fixarea locului faptei:a. marcarea urmelor;b. conservarea locului faptei;c.proces8verbal "nsotit de sc%ite$ foto*rafii$ ima*ini video.2)3. Ce nu trebuie s se consemneze n procesul!verbal de cercetare a locului faptei:a. ora "nceperii si ora terminrii;b.persoanele participante;c. comentarii si deductii.2,5.&mportanta cercetrii locului faptei:a( constituie$ de cele mai multe ori$ sin*ura modalitate de obtinere a probelor "n fa+ainitial;b( contribuie la identificarea faptuitorului$ stabilirea datelor privind personalitateaacestuia simodul de operare folosit;c( este un element probatoriu deosebit de relevant pentru aflarea adevrului.2,1. Cum se efectueaz de regul cercetarea locului faptei-a( de re*ul "n pre+enta martorilor asistenti;b( "n pre+enta prtilor;c( "nvinuitul sau inculpatul retinut ori arestat nu are dreptul s participe la cercetare.2,2.5n procesul!verbal de cercetare a locului faptei se mentioneaz:a( ora "nceperii si ora terminrii cercetrii locului faptei;b( conditiile meteorolo*ice si de vi+ibilitate;c( observatiile persoanelor participante;d( mijloacele materiale de prob ridicate si cele lsate "n custodie;e( obiectiile fptuitorului;


35/39

f( opiniile e/pertilor sau ale martorilor asistenti cu privire la modul "n care s8a comisfapta sila persoana fptuitorului.2,!. Cel care ajunge primul la locul faptei trebuie s ia urmtoarele msuri:a( marcarea aspectului initial al locului faptei;

b( "nlturarea unor pericole iminente;c( relevarea si prelevarea principalelor urme.2,'.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:Mn fa+a dinamic a cercetrii locului faptei nu se permite e/aminarea minutioasa acadavruluisi a obiectelor purttoare de urme.a. nuntul este adevrat.b. nuntul este fals.2,). Care factori sunt de natur obiectiv si influenteaz mrturia:a( vi+ibilitatea;b( audibilitatea;c( disimularea "nftisrii 0de*%i+rii(;d( calitatea or*anelor de simt.2,,. Care factori sunt de natur subiectiv si influenteaz mrturia:a( personalitatea si *radul de instruire ale martorului;b( v#rsta$ inteli*enta si temperamentul;c( strile de oboseal si strile afective;d( tipul perceptiv 0analitic sau sintetic(;e(durata perceptiei .2,-. Cum trebuie s fie ntrebrile adresate martorilor:a( scurte$ clare si precise;b( de completare$ de pre+entare$ de reamintire si de control;c( s pre+inte un *rad mic de su*estibilitate.2,.Particularittile pe care le prezint v#rsta martorilor minori ntre +B!+D ani:a. nu pre+int interes pentru anc%eta judiciar;b. cresterea functiilor co*nitive$ de+voltarea memoriei si a capacittii de redare;c. este predispus la e/a*erri$ put#nd fi influentabil .2,3.eclaratiile martorilor reflect realitatea:a. cu certitudine;b. cu o marj de relativitate;c.puternic deformat.2-5. Care dintre perioadele de v#rst prezint interes pentru ascultarea minorilor:a( 1 la ! ani;b( ! la , ani;

c( , la 15 ani;d( 15 la 1' ani.2-1.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:


36/39

a. nuntul este adevrat.b. nuntul este fals.2-!.5n care grup de v#rst minorul are o conduit contradictorie, fiind dispus sexagereze:a. , la 15 ani;b. 15 la 1' ani;c. 1' la 1 ani.2-'.Precizati cum se face ascultarea bolnavului mintal:a. "n pre+enta unui specialist;b. "n pre+enta unui membru al familiei;c. nu se recomand ascultarea bolnavului mintal.2-).eclara9ia persoanei v:t:mate poate s: cuprind::a( denaturri involuntare$ datorit strii emotionale;b( denaturri voluntare$ datorit relei credinte;c( denaturri deliberate "n favoarea infractorului ca urmare a unor "ntele*eri survenite cuacesta;d( denaturri prin sc%imbarea de rol.2-,.eclaratia nvinuitului sau inculpatului are o valoare probant:a. superioar altor mijloace de prob$ fiind considerat


37/39

e( ascunderea faptei prin simularea sau comiterea altor infractiuni.21. Care este cea mai tipic atitudine a nvinuitului sau inculpatului:a. de a recunoaste fapta$ re*ret#nd8o;b. de a nu recunoaste acu+atia care i se aduce pentru a se sustra*e de la rspundere;c. de a retracta declaratiile date.

22. Cum trebuie s fie formulate ntrebrile adresate nvinuitului sau inculpatului:a( la nivelul de "ntele*ere al "nvinuitului sau inculpatului;b( formulate clar si precis;c( su*estive 0implicative sau disjuncte(.2!.ac exist mai multi nvinuiti sau inculpati, care vor fi ascultati la nceput-a. cei care au un comple/ de vinovtie;b. cei care pre+int alibiuri;c. cei care nu recunosc faptele ce li se imput.2'. Care procedee sunt specifice ascultarii a nvinuitului sau inculpatului'a( procedeul ascultrii pro*resive;b( procedeul ascultrii frontale;

c( tactica ascultrii repetate;d( tactica ascultrii "ncrucisate;2).5nvinuitul sau inculpatul va fi dominat de anchetatorul care:a. vorbeste putin si la obiect;b. vorbeste cu mult convin*ere$ pentru a8i demonstra ce probe are "mpotriva lui;c. "l domin prin loviri si ji*niri.2,. Care factori frenatori pot produce erori la actualele nregistrri poligrafice:a( tulburarea e/cesiv a subiectului$ provocat de frica de a fi "nvinuit pe nedrept;b( tulburri de ordin fi+iolo*ic afectiuni cardiovasculare$ insuficiente respiratorii$ striapropiate de soc;c( tulburri de ordin psi%ic debilitate mintal$ nevro+e$ psi%onevro+e$ psi%opatii;instabilitate emotiv;d( instabilitate emotiv2-. =aloarea probant a testrii poligraf:a. nu face parte din mijloacele de prob prev+ute de le*e;b. are valoarea unei constatri te%nico8stiintifice;c. are valoarea unei e/perti+e criminalistice.2.Perchezitia se execut ntre orele:a. ,825;b. 825;c. 822.23. Cine dispune efectuarea perchezitiei domiciliare:a.procurorul$ la cererea or*anului de cercetare penal;b.procurorul$ pe timpul noptii;c. instanta de judecat.235.5n cazul perchezitiilor efectuate la o unitate la care se refer art' +D. C' pen' saualtpersoan juridic, martorii asistenti potLnu pot s fac parte din personalul unittii'a. otb. Nu pot231.%enatorii, deputatii si alte persoane care se bucur de imunitate nu pot fi supusi


38/39

perchezitiei, cu exceptia:a. infractiunilor la re*imul stupefiantelor;b. infractiunilor fla*rante;c. infractiunilor comise prin violent care au avut ca urmare moartea victimei.232.Precizati care bunuri din cele care fac obiectul cauzei penale se ridic n mod

obligatoriu:a( obiecte din metale sau pietre pretioase;b( mijloace de plat$ titluri de valoare interne;c( colectii de valoare; sume de bani.23!.Perchezitia poateLnu poate fi am#nat n scop tactic'a. oate.b. Nu poate23'.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:


39/39

a. la "nceputul desfsurrii procesului penal;b. "n orice moment al desfsurrii procesului penal;c. la terminarea procesului penal.!51. =or fi reconstituite scenele propriu!zise ale infractiunilor sexuale' %&a sau Nu'a. Dab. Nu

Date post:	25-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	anna-lucia
View:	237 times
Download:	1 times

CRIMINALISTICA IRINA&VALI.doc

Documents